apa si viata - bc.prefectura.mai.gov.ro · apa si viata apa intretine viata pe mica picatura...

APA si VIATAApa intretine viata pe mica picatura

albastra ce strabate Universul, numita Terra. Fara apa viata nu ar fi posibila si ea se pare ca este leaganul…acestui

miracol numit

viata.Să nu uităm că cercul apei şi al vieţii

este acelaşi.

Apa

• "Apa are puterea magica de a da nastere tuturor lucrurilor si de a pastra informatia.> In stadiul de fata, suntem aproape in totalitate apa, dupa nastere suntem peste 80% apa, apoi sintem 70% apa, pentru ca, dupa virsta de 60 de ani, sa devenim apa tot mai putin.

• Ce se intimpla cind sintem doar 50% apa? Ne ridicam la ceruri (murim)!> De ce nu putem trai fara apa?> Pentru ca ea transforma energia si informatia.

• Masaru Emoto

Resursa de apă, element indispensabil vieţii

• Între om şi apă există o legătură vitală, întrucât viaţa depinde de apă, iar menţinereaechilibrului apei în natură şi a proprietăţilorsale naturale depinde de modul cum omulasigură cunoaşterea, conservarea, protecţia şivalorificarea raţională a apei.


• Comparativ cu alte tipuri de resurse naturale existente pe Terra se menţionează că, apa:

• este indispensabilă vieţii. • se întâlneşte pe toată suprafaţa planetei în diferite stări, chiar dacă

în anumite zone în cantităţi insuficiente. • se utilizează în toate domeniile de activitate. Nu există domeniu de

activitate în care apa să nu fie utilizată direct sau indirect ca materie primă.

• se regăseşte în toate cele trei forme de agregare. • este factorul vital care întreţine viaţa pe pământ. Prin urmare cu

toţii trebuie să fim conştienţi că avem obligaţia să investim oricare altă resursă (cât ar fi aceasta de rară) pentru a menţine (după caz a îmbunătăţi) stările naturale ale resursei de apă, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.


• Resursele teoretice de apă ale României sunt de 134,6 miliarde mc (apele de suprafață și ape subterane).

• din resursa teoretică, doar circa 40 miliarde mc, reprezintăresursa utilizabilă.

• Din această resursă totală, raportată la populaţia României, rezultă o resursă specifică de 1.894m³/an/loc.

• conform statisticilor la nivel mondial realizată în anul 2007 (wikipedia), România se situează între țările cu cele maiscăzute resursele de apă din Europa, cu mult sub resurselespecifice ale altor ţări europene precum Islanda sauNorvegia, care ocupă primele două locuri (situaţieprezentă în graficul alăturat conform wilkipedia).


• Activitatea specialiştilor din domeniul apelorvizează programe de activitate specifice între care se menţionează:

• În primul rând conştientizarea populaţiei şi a factorilor decizionali referitor la valoarea intrinsecă a resursei de apă ca element vital pentru om şi natură. În acest sens se urmăreşte perfecţionarea permanentă a specialiştilor în domeniul gospodăririi


• apelor pentru implementarea strategiilor, proiectelor, studiilor şi cercetărilor privind administrarea integrată a resurselor de apă.

• În al doilea rând, urmărirea permanentă a stării tuturor resurselor de apă (calitativă şi cantitativă) şi emiterea deciziilor în timp real pentru realizarea echilibrului ecologic, al circuitului hidric al apei şi al mediilor acvatice.

• În al treilea rând reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor a activităţilor şi investiţiilor care au legătură cu apele precum şi urmărirea realizării acestora în termenele stabilite.

Administrarea resurselor de apă pe teritoriul gestionat de către Administraţia Bazinală de Apă din judeţul Bacău

• Bazinul Hidrografic Siret administrat de cătreAdministraţia Bazinală de apă Siret (ABA Siret) cu o suprafaţă de 28.116 km2, reprezentând 11,8% din suprafaţa ţării, însumează o resursa totală de apă de 6,868 miliarde mc, din care 5,8 miliarde reprezintăresurse de suprafaţă şi 1,068 reprezintă resurse de apădin subteran.

• Pe teritoriul României, râul Siret are o lungime de 559 km.

• În bazinul hidrografic Siret de pe teritoriul Românieisunt codificate 1013 cursuri de apă, însumând o reţeahidrografică în lungime de 15157 km


• Suprafaţă bazinală de apă administrată de cătreABA Siret pe raza judeţului Bacău este de 5579km2 , iar lungimea reţelei cursurilor de apă estede 2157Km.

• Din punct de vedere calitativ, starea ecologică a cursurilor de apă din judeţul Bacău, în cele 22 secţiuni caracteristice de control, se încadrează înstarea ecologică bună, cu excepţia râurilor TazlăulSărat şi Slănic care sunt afectate de un grad de salinitate mare de provenienţă naturală.


• Alimentarea cu apă a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţulBacău de pe teritoriul administrat de către ABA Siret se realizeazăastfel:– Municipiul Bacău şi localităţile componente:

– din acumularea Poiana Uzului (sursă de suprafaţă – prin staţia de tratare Baraţi);– din surse subterane fronturile de captare Gherăieşti, Mărgineni, Hemeiuşi (în prezent

sunt în studiu suplimentarea debitelor din sursele subterane în perioadele deficitare de secetă);

– Municipiul Oneşti, oraşele Tg. Ocna şi Moineşti, precum şi localităţilede pe valea Trotuşului aval Comăneşti – din acumularea Poiana Uzuluiprin staţia de tratare Cărăboaia;

– Oraşul Comăneşti ‐ din sursa de suprafaţă a râului Ciobănuş;– Oraşul Slănic ‐ din surse de apă de suprafaţă din râul Slănic (amonte

staţiune);– Oraşul Buhuşi ‐ din surse de apă subterane.


• În judeţul Bacău administrat de către ABA Siret funcţionează 71 staţii de epurare din care:

• 1 staţie de epurare în mun. Bacău care deserveşte peste 100000 locuitori echivalenţi;

• 9 staţii de epurare care deservesc aglomerări umane între 10000 şi100000 locuitori echivalenţi;

• 16 staţii de epurare care deservesc aglomerări umane între 2000 şi10000 locuitori echivalenţi;

• 45 staţii de epurare care procesează ape uzate industriale şi altetipuri de ape uzate.

• Se menţionează cămunicipiul Bacău şi orasele Buhuşi şi Moineştibeneficiază de staţii de epurare moderne cu bună funcţionare. Celelalte oraşe au staţii de epurare în curs de realizare, sau sunt înfaza de proiect.


• Referitor la resursa de apă şi accesul tuturor cetăţenilor din judeţul la această resursă se menţionează următoareleprobleme majore carwe necesită rezolvare urgentă:

• O parte important ă din comunele jude ţului Bac ău nu dispun înc ă de sistemecentra lizate de a limentare cu ap ă, canalizare şi de t ratare a apelor uzatemenajere.

• Toţi fac torii dec izionali din jude ţul Bac ău, inclusiv ce i guvernamenta li, t rebuiesă intesifice efor turile în regim de urgen ţă pentru rea lizarea proiecte lorprivind asigurarea apei potabile şi sistemelor de canalizare şi epurare a apelorreziduale în toate loca lit ăţile din jude ţul Bac ău.

• Nu ex ist ă personal spec ia lizat la nive l de comun ă pentru administ rareaacestor sisteme. Este necesar ca aceste sisteme s ă fie administ rate de c ăt reoperatori regionali care dispun de condi ţii opt ime: tehnice, economice şi de personal spec ia lizat .

• Cu a jutorul inst itu ţiilor de: înv ăţământ , s ănătate , mediu, situa ţii de urgen ţă, prim ării, e tc . este ext rem de important s ă con şt ient iz ăm (educ ăm) popula ţiapentru asigurarea cur ăţenie i cursurilor de ap ă, a lacurilor, b ălţilor şi ape lorsubterane pentru protec ţie i ca lit ăţii resurse i de ap ă şi a a lbiilor cursurilor de apă;

• Gest ionar ea deşeurilor de pe plat formele vechi înc ă existente (închidereaacestora) conform planurilor integrate privind gest io narea de şeurilor.


• Cea mai scumpă resursă a omenirii se transformă constant într‐o marfă şi este pe cale să devină cea mai mare piaţă din lume.

• Omenirea trebuie sa‐si gaseasca raspunsul in anii care vin, pentru a stopa transformarea substantei fara de care nu exista viata in cea mai traficata marfa la nivel global.

• Sănătatea vieţii oamenilor şi a comunităţilor, respectivcontinuitatea vieţii pe pământ depinde în mod decisiv, de relaţiadintre om şi resursa de apă. De modul cum oamenii se comportăfaţă de resursa de apă, aceasta răspunde prin viaţă şicontinuitate.

• Prin urmare, trebuie să fim responsabili în prezent şi în viitorpentru conservarea, protejarea şi valorificarea raţională a resurselor de apă, prin politici durabile de gospodărire a apelor.

RBA OLT

RBA SIRET

RBA MURES

RBA JIU

RBA PRUT-BARLAD

RBA BANAT

RBA SOMES-TISA

RBA CRISURI

RBA BUZAU - IALOMITA

RBA ARGES - VEDEA

RBA DOBROGEA-LITORAL

Olt

Dolj

Cluj

Timis

Arad

Iasi

Bihor

Alba

Gorj

TulceaArges

Sibiu

Mures

Bacau

Suceava

Buzau

Vaslui

Neamt

Valcea Braila

Harghita

Salaj

BrasovGalati

Ialomita

Constanta

Hunedoara Vrancea

Caras-Severin

Botosani

Teleorman

Maramures

Prahova

Calarasi

IlfovMehedinti

Giurgiu

Satu Mare

Covasna

Dambovita

Bistrita-Nasaud

Bucuresti

Bazinele

hidrografice

nu se suprapun cu judetele

11 Administratii Bazinale + INHGA41 Sisteme Gospodarirea Apelor6 Sisteme Hidro Independente

Repartitie administrativa

AN Apele Romane

1. Administratia Nationala Apele Romane – informatii generale

1. Obiectul de activitate:A. APLICAREA POLITICILOR ȘI STATEGIEI DE GOSPODĂRIRE A APELOR LA NIVEL

NAȚIONAL :– MANAGENENTUL CANTITATIV SI CALITATIV AL RESURSELOR DE APĂ LA NIVELUL BH DUNĂRE ȘI A

AFLUENȚILOR – ADMINISTRAREA INFRASTRUCTURII SI COORDONAREA EXPLOATĂRII INFRASTRUCTURII LA NIVEL

NAȚIONAL ȘI BAZINAL– MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE INUNDATII, SECETA SI POLUARI

ACCIDENTALE– IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE GOSPODĂRIRE A

APELOR– APLICAREA MECANISMULUI ECONOMIC DE RECUPERARE A COSTURILOR– APLICAREA PLANURILOR DE INSPECTIE SI CONTROL DIN DOMENIUL APEI– VEGHEA HIDROLOGICA SI HIDROLOGIA OPERATIVA

B. APLICAREA POLITICILOR ȘI A STRATEGIEI DE GOSPODĂRIRE A APELOR LA NIVEL EUROPEAN SI LA NIVELULUL BAZINULUI HIDROGRAFIC AL DUNĂRII:– IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI CADRU APA 60/2000/CE ȘI A CELORLALTE DIRECTIVE UE IN DOMENIUL

APE– IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI INUNDATII 60/2007/CE– IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI INSPIRE DIRECTIVA 2007/2/CE, COMPONENTELE DE GOSPODARIREA

APELOR– ELABORAREA RAPOARTELOR LA COMISIA EUROPEANĂ A MODULUI DE IMPLEMENTARE A

DIRECTIVELOR EUROPENE– PARTICIPAREA LA IMPLEMENTAREA ACORDURILOR DE GOSPODĂRIRE A APELOR BILATERALE,

COOPERARE INTERNATIONALA

2. PATRIMONIUL ANAR

7 8 ,9 0 5 km cursur i de apa cadast ra te / cca 3 0 ,0 0 0 km cursur i

de apa necadast ra te se afla in propr ie ta tea autor ita t il or loca le,

a lte autor ita t i a le sta tulu i ( ANI F, ROMSI LVA, etc) si chiar

propr ie ta te pr ivata

1 2 2 lacur i natura le

3 2 4 bara je cu acum ulare perm anenta

1 2 9 acum ular i neperm anente si poldere

1 1 ,6 5 5 km digur i de protect ie

2 1 ,0 0 0 km lucrar i de regular izare si stabilizare a a lb ie iValoarea actualizata in 2016 a mijloacelor fixe din patrimoniu public administrat

de AN Apele Romane este de 114.9 miliarde lei

Valoarea actualizata in 2016 a mijloacelor fixe din patrimoniu public administrat


Valoarea actualizata in 2016 a mijloacelor fixe din patrimoniu privat administrat


Valoarea actualizata in 2016 a mijloacelor fixe din patrimoniu privat administrat


Valoare totala :159 miliarde lei (cca 35,2 miliarde EURO)Valoare totala :159 miliarde lei (cca 35,2 miliarde EURO)

-Canale irigatii

39,738 km

-Conducte

ingropate 3835 km

- 1256 statii de

pompare

-Combaterea

eroziunii solului

57,529 km

-CANALUL SIRET

BARAGAN

-1135 km diguri la

Dunare

-1155 km diguri

rauri interioare

-103 baraje

-78,905 Km cursuride apa cadastrate

-122 lacuri naturale

-307 acumulari cu un volum total 7.2 mld. mc

-9365 Km diguri

-21000 Km lucrari de regularizare si apararide maluri

-1100 Km CANALE

-59 STATII DE POMPARE

-275 BARAJE

DE ACUMULARE CU CHE

-Pi 6374 MW

Suprafata totala

impadurita

6.4 million ha

- Proprietate de stat

4.2 million ha

(65.6%)

ANAR Hidroelectrica ANIF Romsilva

MINISTERUL APELOR SI PADURILOR

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL AGRICULTURII

MINISTERUL APELOR SI PADURILOR

Consilii Judetene: 41 judete , 2.686 comune incluzand 13.285 sate

PRINCIPALII DETINATORI DE LUCRARI HIDROTEHNICE SI AUTORITATI PUBLICE COORDONATOARE

MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE, ADMINISTRATIEI PUBLICE SI FONDURILOR EUROPENE

75 iazuri de

decantare

Din care:

-33 in conservare

-27 in curs de

ecologizare

-15 in functiune

CANALUL DUNARE MAREA

NEAGRA,

41.664 PODURI

RUTI ERE SI CF cu lucrar ile

de regular izare

aferente

Conversmin, Cuprumin, etc

MINISTERUL ECONOMIEI

CNAIR, CDMNREGII JUDETENE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Sursa:Studiu Economic si al Beneficiilor Sociale , Protectia mediului siEficienta resurselor la nivel UE -Februarie 2014

-183 decese – cel mai mare numar in UE-68000 populatie evacuata – al treilea loc in UE-107.95 mil Euro de la EU Solidarity Fund – al patrulea loc UE-Cost total impact inund atii 6300 mil. Euro – al saptelea loc UE-43,900 case avariate – cel mai mare numar in UE

UE - Comparatii intre tariInformatii generale vulnerabilitateRomania 2002-2012:

Stat M

embru

Nr. Evenim

ente

2002‐2013

Nr. Evenim

ente

cu pagube

cuantificate

Cost to

tal evenim

ente

cuantificate

2002‐2012

Cost m

ediu pe evenim

ent

(mil euro)

Costuritotaleextrapolate

(mil euro)

Nr. Decedati

Total p

opulatieevacuata

Fondurirecuperate de la

Fondulde Solidaritate

UE

Costuri totale extrapolate pentru Statele Membre

Bucuresti 1864 Satumare 1970 Medias 1975 Banat 2005 Siret 2008,2010 Vedea 2014

Pagube 2002‐2012 conform studiului european: cca 4.1 miliarde euro

Pagube 2005 – 2015 conform rapoartelor de sinteza: cca 13.5 miliarde lei~3 miliarde euro

Pagube anuale evitate prin infrastructura existenta de diguri si baraje:‐pe Dunare: cca 400 000 Ha teren agricol ce poate fi afectat in fiecare an‐pe rauri interioare: cca 470 000 Ha teren agricol la Q1%; cca 696 000 Ha teren agricol la Q1%0;

Considerand potential afectate numai 100 000 Ha/an pe rauri interioare, numai pentru terenul agricol, pagubeleevitate anual sunt de cca 500000Ha x 700E/Ha=350 000 000 Euro;‐per total, populatia total afectata potential la Q1% este de cca 850 000 persoane; considerand numai 300 000 persoane protejate anual de lucrarile de indiguire si de acumulari rezulta pentru o gospodarie medie de 2,53 persoane si o paguba medie potentiala de cca 10 000 Euro (valoarea asigurarii obligatorii in mediul rural) cca 1,185 miliarde euro pagube evitate.

Paguba medie anuala evitata de infrastructura existenta este de 1,4‐1,5 miliarde Euro Pagube medii anuale: 300‐400 mil Euro

Trotușul la Brusturoasa în 2005

Trotușul la Agăș în 2005

Comparatie intre rezultatele preliminare obtinute in proiectul RO-RISK pentru evaluarea claselorde hazard la inundatii torentiale la nivel national pe subbazine mici (imagine stanga) si frecventainundatiilor la nivel de UAT in perioada 2005-2016 (imagine dreapta).Observatie:Diferentele zonale se pot datora:- rezilientei reduse, vulnerabilitatii mari a comunitatilor,- planificarii spatiale deficitare,- lipsei micii infrastructuri de imbunatatiri funciare (lucrari pentru combaterea eroziuniisolului si corectarea torentilor)- insuficienta infrastructura mare de retentie (baraje, poldere) pe afluenti

CÂND ESTE PROTEJATAPA INTR CU UŞURIN ÎN SLUJBA OMULUI

Principii ale Strategiei Na ionale pentru Gospod rirea Apelor

• principiul conceptului de dezvoltare durabil ; un principiu pe care se

sprijină strategia, derivat din conceptul de dezvoltare durabilă, este cel al

managementului integrat al apelor .

o folosin ele de ap sunt privite nu numai sub aspectul cantitatival cerin elor de ap , ci şi ca surse de poluare . Rela ia dintre

utilizatorii de apă şi administratorul acesteia afectează atât starea

mediului înconjurător, cât şi mediul social în care se desfăşoarăaceastă rela ie. Starea mediului înconjur tor şi a celui social carezultat al rela iei cerere - ofert condi ioneaz politica îndomeniul apei, planurile şi Strategia Na ional pentruGospod rirea Apelor .

• principiul abord rii ecosistemiceo toate aspectele ecologice, sociale şi economice sunt privite ca

fiind de egal importan .

Componenta strategica si de planificare: Strategia Nationala de Managementa Riscului la Inundatii componenta a Strategiei Nationale de GospodarireaApelorAxe prioritare ale S.N.G.A. (propunere pre liminara – nu exista un act legislativ)1. Gestionarea cererii și utilizarea eficient a apei la folosinte

2. Managementul și dezvoltarea ofertei (a disponibilului la sursa)3. Atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de ap , in cf. cu Directivele EU4. Managementul riscului la inundatii si secet hidrologica & adaptarea la schimb rile climatice

In ceea ce priveste Planul Na ional de ac iune , acesta va acoperi :

1. Actiuni / masuri care sa raspunda axelor prioritare identificate2. Ac țiuni suport

– Reforme reglementare / legislative și instituționale– Modernizarea sistemului național de informatii in domeniul apei– Consolidarea capacităților și competentelor profesionale, modernizarea administrativă și

continuarea sprijinirii cercetării aplicate în domeniul apei

3. Finantarea si recuperarea costurilor (in conformitate cu prevederile Directiva

Cadru Apa, OUG107/2002)

4. Plan de monitorizare a implementariiComponenta strategica viitoare trebuie sa puna accent pe colaborareainterinstitutionala, crearea norme lor de aplicare pentru asocierea inparticipatiune a autoritatilor si monitorizarea implementarii masurilor din

l l d ti

Situa ie centralizatoare privind costurile m surilor propuse de Admin istratiiBazinale de Apa in P.M.R.I. in intervalul 2017 - 2021

Pentru perioada 2016 – 2021, costurile totale ale m surilor propuseîn Planurile de Management al Riscului la Inunda ii aferente celor 11Administra ii Bazinale de Ap şi Fluviului Dun rea au fost estimate caavând valoarea de cca. 4 miliarde euro (aproximativ 18 miliarde lei).Valoarea acestora ar putea fi revizuita, cu mai multa acuratete, o datacu scrierea aplicatiilor de finantare pentru Proiectele Integrate Majore.

Componenta strategica si de planificare: Directiva Inundatii

Administraţia Bazinală de Apă

Măsuri propuse de A.B.A.PGA

(mii Euro)Investiţii(mii Euro)

Total (mii Euro)

Someş ‐ Tisa 14.500 433.000 447.500Crişuri 13.000 495.000 508.000Mureş 5.500 87.500 93.000Banat 7.000 652.000 659.000Jiu 8.000 113.000 121.000Olt 7.900 385.000 393.000Argeş ‐ Vedea 4.950 326.000 331.000Buzău ‐ Ialomiţa 2.000 227.000 229.000Siret 7.800 972.000 980.000Prut ‐ Bârlad 550 12.000 12.500Dobrogea ‐ Litoral 390 33.000 33.000

TOTAL 72.500 3.735.000 3.810.000

A.B.A. PROIECTE INTEGRATE MAJORE

Someş-Tisa

1.1. Amenajarea râu Crasna aval Vârşol - frontieră Ungaria, jude ele Sălaj şi Satu Mar

1.2. Amenajarea râu Tur - aval localitatea Negreşti-Oaş, inclusiv afluen i, jude ul Satu Mare

1.3. Amenajarea râu Someşul Mic - aval localitatea Floreşti, jud. Cluj

1.4. Amenajarea râu Vişeu – aval confluen a âsla, jude ul Maramureş1.5. Amenajarea râu Şieu, jude ul Bistri a-Năsăud

1.6. Studiu pentru analiza oportunită ii finalizării lucrărilor la Baraj Runcu sau a dezafectării acestuia şi realizarea

aplica iei de finan are pentru solu ia optimă

Crişuri

2.1. Amenajarea complexă a Râului Crişul Alb în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

2.2. Amenajarea complexă a Râului Crişul Negru în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane pe cursul

superior şi mijlociu

2.3. Amenajarea complexă a Râului Crişul Negru în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane pe cursul

inferior

2.4. Amenajarea Crişului Repede în vederea apărării împotriva inunda iilor a Municipiului Oradea şi a localită ilor din aval

2.5. Amenajarea complexă a Râului Barcău în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

Mureş

3.1. Planul pentru prevenirea, protec ia şi diminuarea efectelor inunda iilor în bazinul hidrografic Mureş - Etapa 2

(A.P.S.F.R – toate)

3.2. Amenajarea complexă râului Mureş - tronson Amonte Ocna Mureş în vederea apărării împotriva inunda iilor a

localită ilor riverane

3.3. Amenajarea complexă a râului Arieş în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

3.4. Amenajarea complexa a râului Mureş – tronson Aval Ocna Mureş şi afluen i în vederea apărării împotriva inunda iilor

a localită ilor riverane

3.5. Mărirea gradului de protec ie împotriva inunda iilor în B.H Mureş prin ridicarea clasei de importan ă a infrastructurii

existente de apărare

Banat

4.1. Amenajarea complexă a râului Bega în vederea apărării împotriva inunda iilor a municipiului Timişoara şi a zonelor

riverane

4.2. Amenajarea complexă a râului Bârzava şi afluen i în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

4.3. Amenajarea complexă a râului Timiş şi afluen i în vederea apărării împotriva inunda iilor a oraşului Caransebeş şi a

localită ilor riverane

Jiu

5.1. Amenajarea complexă a Râului Jiu în vederea apărării împotriva inunda iilor a municipiului Craiova

5.2. Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor

riverane

5 3 Amenajarea complexă a râurilor Motru şi Coşuştea în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

A.B.A. PROIECTE INTEGRATE MAJORE

Olt

6.1. Amenajarea complexă a afluen ilor Oltului de pe rama nordică a Mun ilor Făgăraş cu poten ial de risc la inunda ii din viituri rapide

6.2. Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Luncavă , Râmeşti şi Urşani în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane, jude ul Vâlcea

6.3. Amenajarea hidrotehnică a pârâurilor Bistri a şi Iazul Mor ilor în vederea apărării împotriva inunda iilor a oraşului Băbeni, jude ul Vâlcea

6.4. Amenajarea complexă a râului Olt şi afluen ilor în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor Bălan, Miercurea Ciuc – cartier Jigodin, jud.

Harghita şi Sfântu Gheorghe, jude ul Covasna

6.5. Amenajarea complexă a râului Olte şi pârâului Gemărtălui în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane, zona amonte oraşBalş, jude ul Olt

6.6. Amenajarea complexă a pârâului Racu, sector Livezi-Siculeni în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

Arge ş-Vedea

7.1. Amenajarea complexa a Râului Dambovi a în vederea apărării împotriva inunda iilor a municipiului Bucureşti7.2. Amenajarea complexă a râurilor Argeş, Târgului şi Doamnei în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

7.3. Amenajarea complexă a râurilor Dâmbovi a, Ilfov şi Colentina în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

7.4. Amenajarea complexa a râurilor Sabar, Şu a, Spălătura şi Tinoasa în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

7.5. Amenajarea complexa a râurilor Vedea, Dorofei, Cotmeana şi Teleorman în vederea apărării împotriva inunda iilor a localită ilor riverane

Buz u-Ialomi a

8.1. Reducerea riscului la inunda i în bazinul hidrografic al râului Ialomi a - aval de acumularea Pucioasa

8.2. Combaterea inunda iilor în bazinul hidrografic al râului Buzău - aval de acumularea Siriu

Siret

9.1. Amenajare bazin râu Suceava în vederea apărării împotriva inunda iilor în jude ul Suceava

9.2. Amenajare bazin râu Trotu ş în vederea ap r rii împotriva inunda iilor, în jude ele Neam ,Bac u şi Vrancea

9.3. Amenajare bazin râu Bistri a în vederea ap r rii împotriva inunda iilor în jude ele Neam şi Bac u

9.4. Amenajare bazin râu Moldova în vederea apărării împotriva inunda iilor în jude ele Suceava şi Neam

Prut–Bârlad

10.1. Reducerea riscului la inunda ii pentru municipiile Bârlad şi Tecuci

10.2. Măsuri de protec ie la inunda ii a popula iei din localitatea Bălteni, jude ul Vaslui

10.3. Reconectare şi restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă10.4. Reducerea riscului la inunda ii pentru municipiul Dorohoi

10.5. Lucrări propuse aferente spa iului hidrografic delimitat de afluen ii râului Siret din jude ul Gala i

Dobrogea–Litoral

11.1. Apărarea împotriva inunda iilor a localită ii Babadag

Fluviul Dun rea

12.1. Proiect privind modalitatea de implementare a documenta iei ”Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării

inferioare - Evaluarea lucrărilor şi amenajărilor necesare”

12.2. Apărarea complexă a localită ilor situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inunda iilor asupra vie ii.

12.3. Punerea în siguran ă a liniei de apărare de la Dunăre pe sectoarele identificate cu risc tehnologic semnificativ: Giurgiu - Malu Roşu - Gostinu -

Greaca - Argeş, Olteni a – Surlari - Doroban u, Borcea de Sus - Borcea de Jos, Hârşova - Ciobanu, Călmă ui-Gropeni - Chişcani, Măcin -

Smârdan

Proiecte integrate majore – Administrația Bazinală de Apă Siret

7 Siret

Amenajare bazin rau Suceava in vederea apararii impotriva inundatiilor in judetul Suceava ‐ a) Regularizare rau Putna si afluenti pe sector Putna ‐ Gura Putnei; b) Suprainaltare dig mal stang rau Suceava pe tronsonul Vicovul de Sus ‐ Fratautii Noi etapa II; c) Indiguire mal stang rau Suceava in zona localitatii Fratautii Noi; d) Regularizare in regim barat parau Horodnic si Toplita localitatea Horodnic de Sus

28 luni 15.000.000

Aplicatii POIM pentru Proiecte integrate majore

Observatie: definirea aplicatiilor de finantare poate suferimodificari atat financiare cat si conceptuale in functie de observatiile JASPERS; pot fi incluse si acumulari nepermanenterealizabile in colaborare cu autoritatile locale sau alte institutiiale statului (ANIF, ROMSILVA, etc)

Nr. crt. ABA Denumire proiect Durata lucrariValoare preliminara

( euro cu TVA )

Componenta de management operativ: flux informational inter-institutional

NIV

EL

NAT

ION

AL

NIV

EL

JUD

ET

EA

N

NIV

EL

LOC

AL

NIVEL TEHNICINSPECTORAT GENERAL PENTRU

SITUATII DE URGENTA

Centre OperatIonal Nationale Pentru Situatii de Urgenta

MAP-Centru Operativ cu activitate permanenta

pentru situatii de urgenta

INHGA

ADMINISTRATIA NATIONALA APELE

ROMANE

CENTRU OPERATIV

COMITET NATIONAL PENTRU

SITUATII SPECIALE DE URGENTA

M.A.P.COMITET MINISTERIAL PENTRU

SITUATII DE URGENTA

POTENTIALI POLUATORIADMINISTRATII

BAZINALE

CENTRE OPERATIVE

ANMINSPECTORATE JUDETENE PENTRU

SITUATII DE URGENTA

Centre Operative Judetene Pentru Situatii de Urgenta

SISTEME DE GOSPODARIRE A APELOR

CENTRE OPERATIVE

FOLOSINTE DE APA

DETINATORII ISTALATII HIDRAULICE

COMITETE JUDETENE PENTRU SITUATII DE URGENTA

Grupuri de Suport Tehnic pentru managementul situatiilor de

urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

lucrarile hidrotehnice si poluari accidentale

COMITETE LOCALE PENTRU SITUATII

DE URGENTA

CENTRE OPERATIVE

COMANDAMENTE LOCALE

AGENTII DEPROTECTIE A MEDIULUI

ALTE COMITETE

MINISTERIALE

PENTRU SITUATII DE

URGENTA

CENTRE OPERATIVE

CMR

AGENTII JUDETENEDE PROTECTIE A MEDIULUI

AGENTIA NATIONALADE PROTECTIE A

MEDIULUI

Componenta de management operativ: proceduri de avertizarehidrometeorologica

Aten ionările şi avertizările hidro-meteorologice se emit pe coduri de culori, conform Ordinului comun nr.

1422/192/2012:

- COD GALBEN

- COD PORTOCALIU

- COD ROŞU

Concluzii: 1. Romania este una dintre putinele tari care in ult imii trei ani realizeaza prin INHGA avertizari

hidrologice immediate pentru rauri fara monito rizare hidrologica, utilizand sistemul RO FFGdezvoltat in cadrul proiectului DESWAT;

2. Ordinul Comun 1422/192/2012 este in curs de r eactualizare si concordare cu ConceptiaNationala de Raspuns in caz de Inundatii dez voltata de MAI/IGSU; necesara realizarea uneimetodologii agreate de evaluare a pagubelor inregistrate (cantitativ si valoare financiara)corelat cu evaluarea pagubelor potentiale (revizuire etapa 1 din Evaluarea Preliminara aRiscului la Inundatii – Directiva Inundatii CE 60/2007

3. Sistemul national de monitorizare hidrologic a necesita intretinere si dezvoltare pe cursuri deapa nemonitorizate in prezent; (posibila idee de proiect pentru realizarea a cca 1000 statiiautomate amplasate pe poduri, in colaborare cu CNADR + autoritatile locale)

SMMM

SV

BT

BHSJ BN

NT

IS

CJMS

HR BC VS

AR

AB

SB

BV

CV VN GL

TM

HD

CSGJ

VLAG DB PH

BZ

BR

TL

MH

DJ

OT

TR

GR

IF

CL

IL

CT

Iza

Lapus

BarcauC

rasna

Cern

a

Gilo

rt

Motru

De

snatu

i

Pra

hova

Tele

ajen

Rm.Sarat

Suceava

Lespezi

Bahlui

Ciucea

Oradea

Cluj

Turda Band

Satu Mare

Bistra

Nepos

Bistr ita

Itcani

Brodina

G. Humorului

SiretDorohoi

Radauti Prut

Frumosu

Tupilati

SarateniGoioasa

Tg. Ocna

Dragesti

Victoria

Ungheni

Drangeni

Iasi

Negresti

Barlad

Oancea

Tataru

Racovita

Casimcea

Adancata

Budesti

Calugareni

Te leorman

Buzesti

Podari

Gruia

Cetate

Cala fat

Bechet CorabiaTr. Magurele

Zimnicea

Giurgiu

Oltenita

Calaras i

Fetes ti

Harsova

Braila

Galati

Isaccea

Tulcea

Cernavoda

Tople t

Salard

Domanesti

Lapusel

Vadu Izei

De j

Glodeni

Tarnaveni

Medias

Sebes

Cornet

Rupea Gara

Hoghiz

M. Domneasca

Sancraieni

BlajAlba IuliaMures

Mu

res

Branisca

Ta lmaciu

VoineasaIscroni

Feldioara

Nehoiu

Tesila

Reci

Botar lauLungoc i

Bahna Rusului

Malureni

Mioveni

PoianaTapului

Turburea

Filiasi

Malucu

Flor iCosereni

Fata Motrului

Ba ls

Malu Spart

Lunguletu

Alexandr ia

Gataia

Moravita

Par tos

Varadia

Dalboset

Bazias

LugojVoislova

FagetBa lint

Chizatau

Arad

BeregsauPischia

Radna

Gurahont

Chisineu Cr is

Tinca Holod

Ta lpos

Zerind

Mihalt

S ir e t Ba

rlad

Tur

Somes

Aries

Somesul

Mare

So

mes

ul M

ic

Tarnava Mica

Tarnava Mare

Viseu

Crisul Repede

Crisul Negru

Holod

Crisul Alb

BegaBega Veche

Nera

JiuO

ltet

Vedea

Teleorman Arges

Ialomita Casimcea

Buzau

Calmatui

Putna

Trotus

Ho

mo

rod

Raul

Neg

ru

Moldova

Baseu

Jij ia

Jijia

Bistrita

Dam

bovita

Barzava

Caras

Moravita Tim

is

Pogonis Bistra

Str

ei

TurulungNegresti

Pru

t

Dunarea

Olt

Olt

Cibin

Lotr u

Sitna

Elan

Neajlov

I.N.H.G.A.ESTIMARE PROGNOSTICA A SITUATIEI HIDROLOGICE PENTRU INTERVALUL

(Se actualizeaza conform evolutiei hidrologice)

STAREA DE MAXIMAVIGILENTA HIDROLOGICA:

Risc de viituri sau cresteri rapide alenivelului apei neconducand la pagubesemnificative, dar care necesita ovig ilenta sporita in cazul desfasurariiunor activitati expuse la inundatii.Depasire COTE DE ATENTIE.

21.11.2015 ora 21 - 22.11.2015 ora 24

Risc de viituri majore generatoare de revarsariimportante care pot conduce la inundarea degospodarii si obiective social-economice.Depasire COTE DE INUNDATIE.

22.11.2015 ora 02 - 22.11.2015 ora 16

Faza I: implementare - iulie 2014 – finalizare estimata iulie 2017

Obiect de investiții I: Creșterea gradului de siguranță a lucrarilor hidrotehnice (baraje)Obiectul de investiții II: Creșterea capacitatii de răspuns în caz de dezastre naturale a AN Apele RomaneFaza I: 77.557.152 EUR cu TVA

Faza II - program implementare: 2018-2021

Obiectul de investiții III: Sisteme de avertizare - alarmare a populațieiObiectul de investiții IV: Reabilitarea sistemului informational si de comunicatii al AN ApeleRomaneObiectul V: Sistem Suport Decizional - DSS pentru managementul integrat al apei,

Estimat Faza II: cca 64 mil EUR cu TVA

PROIECT WATMAN – finantat prin POS Mediu - Axa 5

Componenta de management operativ: proiect WATMAN – in curs deimplementare

Componenta de management operativ: dotare complementara cu utilaje siechipamente (incluse in Registrul de Capabilitati pus la dispozitia IGSU siCentrului Operativ constituit la nivelul Guvernului)

Dotare la nivel national din surse proprii ANAR:Utilaje terasiere (buldozere, excavatoare, screper, etc): 110Motopompe remorcabile: 11Autoplatforme transport: 14Autospeciale transport materiale: 88Ambarcatiuni: 82Autolaboratoare: 9Autobasculante: 40Tractoare: 71

Dotare pentru un Centru de Interventie Rapida – WATMAN I:

-cca. 1000 m hidrobaraje-cca. 1000 m panouri mobile (aluminiu)-masina de incarcat saci-cca. 600 m baraje absorbante;-platforma plutitoare-palplanse -300 mlx6m, cap vibrant-2 skimere depoluare-tractor-masina teren

X 23 CIR

‐In anul 2016 a fost completata organigrama AN Apele Romane cu:‐ 41 Formatii de Interventie Rapida (FIR) la nivelul fiecarui judet,

din care 23 in locatiile CIR.

FIR in medie are 11 muncitori, 2 TESA (in locatii CIR) si 9 muncitori si 2 TESA la SGAFIR participa la simulari dar are alocata si cota parte din realizarea PGA/Plan Tehnic.

Aceste Formatii de Interventie Rapida se completeaza cu Formatiile de Interventie RapidaMecanizate de la fiecare SGA (utilaje terasiere si de transport + deserventi)

‐Interventiile vor fi asigurate atat cu utilajele terasiere si de transport din dotarea AN ApeleRomane cat si cu materialele si echipamentele din stocul de aparare constituite in conformitate cu Ordinul Comun MAI/MAP 1422/2012

2. Componenta de management operativ: Centre de Interventie Rapida – WATMAN I, Formatii de Interventie

Rapida

Componenta de management operativ: aspecte legislative cu privire la liniilede aparare (diguri)

La sfâr şitul anului 2010 a fost aprobata Legea sigurantei digurilor (259/2010, rep.in 2014)

-stabilirea de condi ii de sigurantă obligatorii pentru to i detinatorii;

-stabilirea “categoriilor de importan ă a digurilor”

-introducerea “digurilor de risc”;

-constituirea Comisiei Nationale de Siguranta Digurilor (CONSIDIG);

-stabilirea nivelului de monitorizare și inspecție;

In perioada 2012 - 2013, s-au preluat cca 1950 km de diguri de la ANIF.

La sfarsitul anului 2012 , s-a realizat Metodologia de expertizare diguri.

In perioada 2014-2016 s-au realizat masuratori topogeodezice ale digurilor lanivel national

Exercitii de simulare Situatii reale de

interventiiGalati 2010

Nicolina Iasi 2017

AN Apele Romane

organizeaza anual

conform tematicii

aprobate la nivel

MAP exercitii de

simulare la nivelul

fiecarei ABA; (11

exercitii)

3 simulari anuale

include schimb de

experienta

interbazinala cu

echipamente de

interventie din

dotarea CIR

Componenta de management operativ: pregatirea operationala ainterventiilor-simulari

Pentru a impermeabiliza digul se foloseşte argilă sau bentomat si geotextil si pamant

Lucrari de interventie cu palplanse pentru stabilizareeroziune Dig Bentu - Dunare

Componenta de management operativ: interventii operative

Lucrari pentru stabilizareaalunecarilor de taluz

CONCLUZII GENERALE:

Pe termen scurt:‐Implementarea programului de investitii si a Proiectelor POIM (WATMAN II, Multirisc)‐Asigurarea exploatarii si intretinerii sistemului national de GA in conditii de siguranta;‐Optimizarea interventiilor in situatii de urgenta prin reducerea timpilor de reactie;‐Elaborarea si aprobarea unei Strategii Nationale de Gospodarirea apelor care sa asiguremanagementul integrat al apelor in Romania si intarirea capacitatii institutionale;‐Asigurarea monitorizarii implementarii Directivei Inundatii CE/60/2007 si a Strategiei actualede management a riscului la inundatii, pentru toate institutiile implicate;

Pe termen mediu:‐Reforme structurale conform Strategiei Nationale de Gospodarirea Apelor (SNGA); asigurarea mecanismelor de “feed‐back”‐Adaptare institutionala si legislativa pentru promovarea unor obiective de investitiiintegrate; trecerea la bugetare multianuala;‐Implementarea Planului de Actiuni al SN GA si asigurarea monitorizarii acestuia;‐Implementarea masurilor “win‐win” de adaptare la schimbari climatice;

Pe termen lung:‐implementarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice a infrastructurii maride gospodarirea apelor

apa si viata - bc.prefectura.mai.gov.ro · apa si viata apa intretine viata pe mica picatura...

Documents