apa batalia pentru viata - libris.ro batalia pentru viata - yves... · yves lacoste. mt loace teh n...

4
Cuvint in Lupta pentru Lupta impotriv PresiuRea Legat de ploi... ...si de vinturi Permanenta Explozia Cregtere Primii pagi ai Primele bar Desalin P 22-23 24 27 2B 36-37 3B 45 46 52-53 :)) 56 59 62 .64 ibliografie redite fotografice 127 128 Apa ,,in urmitoarele decenii, nevoile de apa vor fi in crestere indeosebi in tdrile insuficient dezvoltate. Trebuie si se producd o adevdratd revolufie la scar5. mondiald." Yves Lacoste

Upload: others

Post on 21-Oct-2020

23 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • Cuvint in

    Lupta pentruLupta impotrivPresiuReaLegat de ploi......si de vinturiPermanenta

    ExploziaCregterePrimii pagi ai

    Primele barDesalinP

    22-23

    24272B

    36-37

    3B

    4546

    52-53

    :))56

    59

    62.64

    ibliografieredite fotografice

    127128

    Apa,,in urmitoarele decenii, nevoile

    de apa vor fi in crestere indeosebiin tdrile insuficient dezvoltate.Trebuie si se producd o adevdratdrevolufie la scar5. mondiald."

    Yves Lacoste

  • mt loace teh n iceProvociri si

    primele baraje au fostconstruite pentruirigatii, cum existau, deexemplu, in Antichitatepe vdile din muntiiYemenului. Dar, pAndnu demult, se preferadeturnarea apei fluviilorprin canale pemajoritatea suprafeteloririgate. Cdnd nivelulapelor era in cregtere,fluviul inunda zonelecultivate: a9ase intAmpla in EgiptpAnd la inceputulsecolului al XX-lea.Desi se estimeazdla B milioane de hectaretotalul intinderiloririgate in lume, suprafatalor a crescut la48 milioane de hectarein 1900, la 100 milioanein 1 950 si la 270 mi-lioane in prezent.

    38

    II

    Pentru alimentarea cu in continud e nstune,

    trebuie sd se realizeze lucreri hidraulice Qs 7rnploale_ cg19

    sd. valorifice resurse hidrologice aflate la relativd distan[d

    de locurile unde se concentreazd populatia.

    Primele barajeMarile intreprinderi de construclii dispun in prezent de utilaje carepermit in timp relativ scurt efectuarea unor lucrdri de terasament consideratede nerealizat in prima jumdtatea secolului al XX-lea. in trecut, Tonkin, 1922. RoaU elevatoare pentru

    irigatii la frontiera chinezd, in actualulVietnam.

    D_ lr,-r-u! baraj de la Assuan, prin 1902. Construclia a fost suprainillati intre 1912 5i 1934pina la inSltimea de 44 m.

    5e apreciazd ca40% din aceste suprafele sunt irigate de apa stocatiin lacurile de baraj, doud treimi fiind udate de apa fluviilor dirijatd prin canale.Daci facem abstraclie de marile suprafete agricole ale ciror culturicresc in urma precipitatiilor, se poate avansa ideea cd, in lume, agriculturii i se alocd70% din apa supusd operatiilor hidraulice (stocarea apei in lacurile de acumularesau transportul acesteia pe distante destul de mari prin canale). 22Y" din apd,face obiectul unor operalii hidraulice destinate industriei si producerii de energiesi doar 87o servesc uzului casnic (apd de bdut, igiend, spdlat, funclionareasistemelor de canalizare).

    Producerea electricititii in hidrocentraleLa sfArsitul secolului al XIX-lea construcfia barajelor pentru producerea electricitdtii ?nhidrocentrale a inceput intAi la munte, in vdi relativ inguste: sunt baraje de marepresiune unde apa ajunge cu vitezd mare prin conducte de forfd, punAnd in miscare

    Provociri si mijloace tehnice EEI

  • turbinele. O asemenea lucrare,barajul Ataturk din Turcia,are o indltime de 450 m.Barajele de joasd presiune au fostconstruite pe fluviile mari,in cAmpii si vdi foarte largi.Nu sunt prea inalte, dar auo lungime de trei sau patrukilometri, cum este barajul dela Assuan, pe Nil, care se intindepe 3,6 km avAnd o iniltimede '1 11 m. Valea Nilului a fostinundatd in amonte pe o lungime de peste 200 km 9i formeazd laculNasser cu o suprafafd de 50 000 km2.

    FI as ooo de baraje

    Conform datelor Comisiei mondiale a barajelor,in lume existl 45 000 de baraje de peste 15 m indllime:22 000 in China (deci 45%),6 575 in Statele Unite(14%), 4 291 in Uniunea lndiand (99.), 2 675 in)aponia(6%),1 196 in Spania (3%),765inCoreea de Sud (2%), 739 in Canada (2%), 625 inlurcia, 569 in Franla (1%), 594 in Brazilia (1%).O parte din aceste baraje. in special cele mai mari,au fost construite pentru producerea energiei electriceprin hidrocentrale.

    Din productia mondiald deelectricitate furnizatd dehidrocentrale, care este de2 607 TWh, Canada se situeazSpe primul loc cu 33'l TWh(mai ales prin marele complexhidroelectric din golful James,la sud de Colful Hudson);al doilea producitor esteBrazilia cu 268 TWh (in specialcu sistemul de baraje de pevaleaParanii ; al treileaproducetor este Chinacu 241 f\Nh. Urmeazd apoiStatele Unite, 205 TWh(in principal cu barajele dinnord-vest, in statele Oregonsi Washington), Rusia 166fwh(cu marlle baraje din Siberia),Norvegia 102 TWh, Japonia97 TWh, lndia B0 TWh, Suedia79 TWh si Franta 78 TWh.

    Uniunea Sovietici, 1930.Acest baraj-rezervor de peNipru, in faza de construcfie,este una din numeroaselelucriri de acest tip ridicatepe cei 2 300 km ai fluviului.

    40Provocdri si mijloace tehnice ![

    Valea fluviului Tennessee, Statele-Unite. Barajul de la Chickamauga este una din celenoui lucriri ridicate in cadrul programului Tennessee Valley Authority lansat in 1933.

    Multe din aceste baraje mari au fost construite in zone slab populate.De aceea, o parte din electricitateafurnizatd, de turbine este utilizatd pe planlocal la producerea aluminiului sau a ingrdsimintelor; cea mai mare parte estetransportatd la mari distanfe prin linil de inaltd tensiune spre regiunile puternicpopulate gi spre aglomerdrile urbane. Este cazul marelui baraj ltaipu, construitpe fluviul Paran6, la frontieraintre Paraguay si Brazilia. Electricitatea obtinutd ar trebuiimpd(iti intre cele doud state, dar, cum consumul de electricitate din Paraguayeste incd redus, acesta revinde cea mai mare parte din cota sa Braziliei.

    Barajul celor ,,Trei Chei"

    Barajul despre care se vorbegte cel mai mult in prezent, pentru cd va ficel mai mare din lume, este cel ce se construiegte in China pe fluviulYangzi )iang, barajul celor ,,Trei Chei". Aceastd denumire este dati deun sector celebru al cursului fluviului Yangzi )iang, intre Bazinul Rogu in amonte(provincia Sichuan cu marele oras Chongqing) ti cursul mijlociu caretraverseazi marele orag Wuhan, in provincia Hubei. Aceste trei cheisunt celebre in China de secole din cauza ingustimii lor si a violentei curentului.Proiectul prevede construirea unui baraj de 2,3 km lungime si 185 m indltimecu 5 m deasupra nivelului lacului de acumulare; un asemenea rezervor,a cdrui capacitate este de 39 miliarde m3, poate reline cele mai mari cregteride nivel ale fluviului si proteja populalia de pe cursul mijlociu al fluviuluiYangzi )iang impotriva inundatiilor a cdror violenli sporeste de la an la an.Barajul va permite o productie considerabile de energie electricd

  • '""'L,rto **r*d" r - ff Hoover Dam- ( * Hoover Dam, numit 5i Boulderji i'--'r, ,i . ' Dam intre anli 1939 qi 1947, se, i,t , ,.' ')i"i i '-\ ....- ,.!,-"-.",..- ,,' .. afli pe fluviul Colorado, la fron

    rE

    "t : I t' j' I j tieraintre Nevada si Arizona. Bara- l- fin el ouidanbtiera intre Nevada si Arizona. Bara- Finjul, cu o in5ltime de 221 m, tL I { formeazd un lac de acumulare - ,: ',..'j.'- ;Mead - de 42 miliarde metri cubi. i"' , r'

    i ' ' "'. !".) "' -r'.".'

    El a regularlzat cursul fluviului si a il ,.i, 1. -_, i :-"_r._ r a rcsu a,,/aL * ." :,1",^"1,,1 -, permis irigarea a 80 000 ha. Asigu-' rJ aprovizionarea cu electricitate a

    l'....- r ; unei pirfi din sud-vestul Statelor ':-', .. l' ' ,; .i " -t Unite si a oragului Los Angeles. i,,. ii .r, -,i.

    , ,' ', i 't. '..,.i iJJi]-.".--i'.";;r'i.lrl- i!::i:.,] ii I:\

    ffi ttaipoConitruit, in colaborare, de ' 'i' " r jr -j

    ^ trML0flslrurl, r[ Lurduurdrer ue .i i t w**

    Paraguay gi Brazilia, in ,,., ,r I ) ffi AkOSOmbOamonte de Puerto Stroess- ..i \ i a-. ; ^..ner, barajulde ta rtaip(, cu o - .t - ,,,' :li1l f ""iiil .Y""]}:'linillime de 180 m, a impus -'. ,-. I 'r i ,-'I '- -. 'r i i ! creat un lac de acumulare -oevterea cursutut Ttuvlulut;;;^;;- p.

    ""+r"-]rrii" -. ' ,, ,, 1 '

    Volta - a cdrui suprafati2 km. Electricitatea produsi '., r. .-i .-.-r' ...

    (- , , {:pa9e9te 8 km2 .o partearcr aprovrzroneazd cu rt din enerpia frlrnizat5 de.n.,si. ird-.rtrraiuriri"i. ) ,o*, JrL", lXj::ffi[,r.j1,, +l[::,""

    ir ' i :

    '

    ,i.ri,.,,,....'",-..,\ !-,rirt. ii'i'r i*l ,t .-.1I-rt 'r1l:l I _.,,

    .rl. ir u..._,.,,L.=r.-

    j:'-r r+.-l.!,.}...- :9 r'

    ffi

    E Bratsk* a;;;i;;;.. barajului de la Bratsk,de 127 mindltime, a permis creareaunui lac de acumulare pe Angara,numit Marea Bratsk, punind astfelin valoare potenfialul hidroelectrical fluviului. in paralel cu realizareabarajului si a centralei - aproxi-mativ 4 500 MWh - s-a construitun nou oras.

    i\ir ,j

    l::r'ii,

    ili ":""r1

    :a

    I

    ,]il

    I

    .--.': i i":r

    i,_-": :.

    Cabora Bassa\\xX\2ana*i \

    €s*offi Kariba*

    Construit in defileul fluviuluiZambezi, la nord-vest de Harare,la graniLa intre Zimbabwe siZambia, barajul de la Kariba apermis crearea unui vast lac deacumulare - Kariba - cu olungime de 280 km si o litimede treizeci de kilometri. Acest lacalimenteazd o hidrocentraldce poate produce aproximativ8TWh.

    {