· “modernizare drum comunal d.c. 107, sat temerești, oraș făget, jud. timiș” faza: p.t.e....

“MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107, SAT TEMEREȘTI, ORAȘ FĂGET, JUD. TIMIȘ”

- PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE -

Beneficiar: ORAȘ FĂGET

Proiectant: S.C. IRICONSTRUCT S.R.L.

~ noiembrie 2019 ~

“Modernizare drum comunal D.C. 107, sat Temerești, oraș Făget, jud. Timiș” FAZA: P.T.E.

S.C. IRICONSTRUCT S.R.L. Timişoara, str. Letea, nr. 24, ap. S.A.D. 1, tel. 0721 173 661 2

FOAIE DE CAPĂT

DENUMIRE PROIECT “MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107,

SAT TEMEREȘTI, ORAȘ FĂGET, JUD. TIMIȘ”

NR. PROIECT 100/2019

AMPLASAMENT DRUM COMUNAL DC 107, JUDEȚUL TIMIȘ,

PE TRASEU EXISTENT

BENEFICIAR ORAȘ FĂGET

PROIECTANT S.C. IRICONSTRUCT S.R.L. RO17953508, J35/2927/14.09.2005 Timișoara, str. Letea, nr. 24, ap. S.A.D.1 Coduri CAEN: 7111 - Activități de arhitectură, 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea Administrator: ing. Irinel GRĂJDEANU, tel: 0721 173 661

FAZA DE PROIECTARE

P.T.E.

FINANŢARE PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ ȘI FONDURI DE LA BUGETUL LOCAL AL ORAȘULUI FĂGET

DATA 2019



COLECTIV DE ELABORARE

ŞEF PROIECT: ing. Irinel GRĂJDEANU

PROIECTANȚI: (SPECIALITATE DRUMURI)

ing. Irinel GRĂJDEANU ing. Mihăiță BÎLCU ing. Gabriel MORARIU ing. Alin-Andrei BOTA ing. Bogdan MOLDOVAN ing. Carmen GRĂJDEANU ing. Mirela BOTA tehn. Iva APOSTOLOVICI



BORDEROU

A. PĂRȚI SCRISE

Foaie de capăt 2

Colectiv de elaborare 3

Borderou 4

Cap. I. Memoriu tehnic general 5

1. Informații generale privind obiectivul de investiții 5

2. Prezentarea scenariului/opțiunii aprobat(e) în cadrul studiului de

fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții 5

Cap. II. Memoriu tehnic de specialitate 10

Programul de control al calităţii lucrărilor 19

Program de urmărire a comportării în timp 21

Măsuri şi indicaţii generale ale securității și sănătății muncii 23

Cap. III. Breviar de calcul 30

Cap. IV. Caiete de sarcini 33

Cap. V. Liste cu cantități de lucrări 87

Calculul cantităţilor de lucrări 87

Liste cu cantităţile de lucrări 90

Formularul F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv 93

Formularul F2 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiect și

categorii de lucrări 94

Formularul F3 - Lista cu cantitățile de lucrări 97

Rețetele articolelor asimilate 108

Formularul C6 - Lista consumurilor de resurse materiale 111

Formularul C7 - Lista consumurilor cu mâna de lucru 113

Formularul C8 - Lista consumurilor de ore de funcţionare

a utilajelor de construcţii 114

Formularul C9 - Lista consumurilor privind transporturile 115

Cap. VI. Graficul general de realizare a investiției publice 116

Tabel coordonate trasare 117

B. PĂRȚI DESENATE

Plan de amplasare în zonă: pl. 01

Plan general: pl. 02

Profiluri transversale tip: pl. 03

Plan de situație: pl. 04/1…04/3

Profil longitudinal: pl. 05/1…05/3

Profiluri transversale curente: pl. 06/1…06/6

Plan marcaje și indicatoare: pl. 07/1…07/3

Total = 18 buc.

Întocmit,

tehn. Iva APOSTOLOVICI



CAP.I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

“MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107,

SAT TEMEREȘTI, ORAȘ FĂGET, JUD. TIMIȘ”

1.2. Amplasamentul: DRUM COMUNAL DC 107, JUDEȚUL TIMIȘ,

PE TRASEU EXISTENT

1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condițiile legii, studiul de fezabilitate / documentația de avizare a lucrărilor de intervenții: HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL

1.4. Ordonatorul principal de credite: ORAȘ FĂGET

1.5. Investitorul: ORAȘ FĂGET 1.6. Beneficiarul investiţiei: ORAȘ FĂGET

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție: S.C. IRICONSTRUCT S.R.L.

RO17953508, J35/2927/14.09.2005 Timișoara, str. Letea, nr. 24, ap. S.A.D.1 Coduri CAEN: 7111 - Activități de arhitectură, 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea Administrator: ing. Irinel GRĂJDEANU, tel: 0721 173 661

2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPȚIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE / DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII: 2.1. Particularități ale amplasamentului, cuprinzând:

a) Descrierea amplasamentului:

Investiţia ce face obiectul prezentei documentaţii cuprinde lucrările necesare pentru

asigurarea desfăşurării în bune condiţii a traficului rutier pe drumul comunal DC 107, situat în

intravilanul și extravilanul satului Temerești, orașul Făget, județul Timiş.

Orașul Făget are în componență 10 localități, şi anume: Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi,

Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina și Temereşti.

Satul Temerești are ca vecini orașul Făget la vest, Sintești la est, Bătești la sud și

Birchiș (județul Arad) la nord.

Se situează la o distanță de 5 km față de orașul Făget, la 40 de km de Lugoj și la 90

https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiz%C4%83t%C4%83u



de km de municipiul reședință de județ, Timișoara.

Satul Temerești se află pe traseul drumului județean DJ 682D care asigură legătura cu

Sintești, respectiv cu orașul Făget prin intermediul drumului județean DJ 682 și pe traseul

drumului comunal DC 107 care asigură legătura cu drumul național DN 68A.

b) Topografia:

Localitatea Temerești este situată în județul Timiș, la întretăierea paralelei de

45°52'23’’ latitudine nordică cu meridianul de 22°12'57’’ longitudine estică.

c) Clima și fenomenele naturale specifice zonei:

Orașul Făget se încadrează în climatul temperat continental, cu influenţe vest-

europene şi submediteraneene.

Condiţiile climatice din zona orașului Făget se caracterizează prin următorii parametri:

Media lunară minimă: + 0,0 oC … –1,0oC – Ianuarie;

Media lunară maximă: +20,0oC…+21,0oC – Iulie-August;

Temperatura minimă absolută: –35,3oC la data de 24.01.1963;

Temperatura maximă absolută: +40,0oC la data de 16.08.1952;

Temperatura medie anuală: +10,0oC…+11,0oC.

Din punctul de vedere al căilor de comunicaţie din zonă, STAS 1709/1 – 90 (Fig. 2)

situează amplasamentul în zona de tip climateric II, cu valoarea indicelui de umiditate Im = 0

…20.

Adâncimea de îngheţ în zona cercetată este de 70 cm ... 80 cm, conform STAS 6054

– 77.

Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de 735 mm (staţia Făget) şi asigură

condiţii relativ bune pentru dezvoltarea culturilor practicate pe terenurile agricole.

Adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie, Z, se stabileşte în funcţie de tipul

climatic în care este situat drumul – tipul climatic I, de tipul pământului – P3 (nisipuri prăfoase)

şi de condiţiile hidrologice ale amplasamentului – DEFAVORABILE conform STAS 1709/2-90.

Valoarea adâncimii de îngheţ în pământul de fundaţie, Z, este:

Z = 75…94 cm, pentru I30max = 480 – drumuri cu sisteme rutiere rigide,

indiferent de clasa de trafic;

Z = 70…88 cm, pentru I3/30max = 425 – drumuri cu sisteme rutiere

nerigide, clasele de trafic greu şi foarte greu;

Z = 62…78 cm, pentru I5/30max = 345 – drumuri cu sisteme rutiere

nerigide, clasele de trafic mediu, uşor şi foarte uşor.

d) Geologia, seismicitatea:

Studiul geotehnic a fost întocmit de S.C. SENSEI T.T. S.R.L. Timișoara, fiind executate

un număr de 2 sondaje geotehnice, astfel:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oara



Sd 1

0,00 – 0,05 mixtură asfaltică

0,05 – 0,20 piatră spartă

0,20 – 0,45 balast

0,45 – 1,00 nisip prăfos


Sd 2

0,00 – 0,05 mixtură asfaltică

0,05 – 0,20 piatră spartă

0,20 – 0,45 balast



Conform Cod de proiectare seismică P 100-2013, în zona orașului Făget, acceleraţia

terenului pentru proiectare la cutremure de pământ cu un interval minim de recurenţă IMR =

100 ani este ag = 0,10 g, iar perioada de colţ este Tc = 0,70 sec.

e) Devierile și protejările de utilități afectate:

- nu este cazul.

f) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și altele asemenea pentru lucrări

definitive și provizorii:

- nu este cazul.

g) Căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea:

- accesul în zonă se va asigura din drumul național DN 68A,

dindrumurilejudețeneDJ 682 și DJ 682D sau de pe alte căi de acces existente.

h) Căile de acces provizorii:

- nu este cazul.

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil:

- nu este cazul.

2.2. Soluția tehnică cuprinzând:

a) Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții:

Caracteristicile principale ale construcţiei sunt următoarele:

- categoria drumului : comunal

- clasa tehnică a drumului : V

- viteza de proiectare : 60 km/h

- lungimea sectorului : 0,900 km

- lăţimea părţii carosabile : 5,50 m



- lăţimea acostamentelor : 2 x 0,75 m

- lăţimea platformei : 7,00 m

- suprafaţa totală a părții carosabile (asfalt) : 5.265 m2

- panta transversală, în aliniament,

pentru partea carosabilă : 2,5 % (acoperiș)

- panta transversală a acostamentelor : 4,0 %

- structură rutieră : suplă

b) Varianta constructivă de realizare a investiției:

Reabilitarea drumului existent presupune executarea următoarelor lucrări mai

importante:

- stabilirea traseului în plan, funcţie de zestrea existentă;

- proiectarea elementelor geometrice specifice drumurilor comunale cu două benzi de

circulație;

- realizarea unei platforme de 7,00 m, din care 5,50 m parte carosabilă şi 2 x 0,75 m

acostamente;

- repararea tuturor defecțiunilor locale;

- executarea unei îmbrăcăminţi bituminoase într-un singur strat cu grosimea de 6 cm,

grosime rezultată în urma efectuări unui calcul de dimensionare pentru traficul actual și cel

de perspectivă, funcție de rezultatele studiului geotehnic și recomandările expertului tehnic;

- amenajarea acostamentelor din balast;

- reprofilarea și decolmatarea șanțurilor existente, respectiv proiectarea unor noi

șanțuri, acolo unde este cazul, necesare pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice;

- decolmatarea unui podeț tubular existent în traseu curent, aflat într-o stare

satisfăcătoare din punct de vedere tehnic;

- înlocuirea parapetului degradat de la podul existent;

- realizarea măsurilor privind siguranța circulației rutiere și pietonale.

c) Trasarea lucrărilor:

Trasarea lucrărilor constă în stabilirea amplasamentului, în funcţie de poziţia punctelor

fixe, conform planurilor de situaţie, profilurilor longitudinaleși profilurilor transversale curente,

din partea desenată, şi a tabelelor ataşate acestora ce conţin coordonatele geografice, în

sistem de proiecţie Stereo `70, ale principalelor puncte de trasare ale axei drumului.

Reperele de nivel se predau de către topometru.

În execuţia lucrărilor trebuie să se respecte cu stricteţe trasarea, orice modificare a

traseului putându-se realiza numai cu acceptul proiectantului.

d) Protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier:

Protejarea lucrărilor executate, cât şi a materialelor din şantier cade în sarcina



constructorului, care va lua măsuri de amenajare a unui spaţiu de depozitare a materialelor,

precum şi paza acestora prin organizarea de şantier pe care o va face în apropierea lucrării.

Caietele de sarcini cuprinse în documentație prevăd toate etapele în care este

necesară protejarea lucrărilor de execuție și a materialelor din șantier. În organizarea de

șantier vor fi construite incinte și platforme de depozitare acoperite, destinate special pentru

protejarea materialelor.

Toate materialele şi semifabricatele se vor pune în operă numai după verificarea de

către conducătorul tehnic al lucrării a corespondenței lor cu prevederile şi specificaţiile din

standardele în vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la

livrare, prin examinare vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj. Se vor verifica

dimensiunile, marca, clasa şi calitatea în funcţie de condiţiile tehnice cerute pentru fiecare

material.

În orice condiţii de amplasament, regional sau local, sunt necesare protecţii ale

lucrărilor executate şi a materialelor de şantier în momentul în care, din motive

obiective,lucrările sunt oprite pe diferite perioade de timp.

În cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conducătorul

tehnic al lucrării, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului

pentru folosirea lui sau va solicita verificarea lui prin încercări de laborator.

În concluzie, se impune respectarea cu stricteţe a caietelor de sarcini, inclusiv

respectarea ca atare a principiilor tehnice de livrare, transport, depozitare şi punere în operă

recomandate de furnizori şi/sau producătorii respectivelor materiale.

e) Organizarea de șantier:

În cadrul lucrărilor de organizare de şantier se vor lua măsuri deosebite privind

siguranţa circulaţiei rutiere şi pietonale, prin semnalizarea pe timp de zi şi de noapte a

obstacolelor create în timpul execuţiei.

După finalizarea lucrării se va dezafecta organizarea de şantier (dacă a fost cazul) şi

se va readuce terenul la starea iniţială.

Întocmit,

ing. Irinel GRĂJDEANU



CAP. II. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE

LUCRĂRI RUTIERE, DRUMURI

1. Generalități:

Prezenta documentaţie tratează, în fază de proiect tehnic de execuție, obiectivul

“MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107, SAT TEMEREȘTI, ORAȘ FĂGET, JUD.

TIMIȘ”.

La elaborarea documentaţiei s-au avut în vedere şi s-au utilizat datele culese de pe

teren, Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (D.A.L.I.) a investiției în cauză,

Expertiza tehnică, Ridicarea Topografică și Studiul Geotehnic.

Expertizarea tehnică a drumului a fost întocmită de expertul tehnic atestatprof. dr. ing.

Florin-Ionică BELC.

Ridicarea topografică a traseului a fost întocmită de P.F.A. BOGDAN ST. NICOLAE, la

scara 1:500, în sistem de proiecţie STEREO 70 şi sistem nivelitic Marea Neagră.

Studiul geotehnic a fost întocmit de S.C. SENSEI T.T. S.R.L. Timișoara, fiind executate

un număr de 2 sondaje geotehnice.

Din punct de vedere funcţional şi administrativ, conform O.G. nr. 43/1997 privind

regimul drumurilor și a Ordinelor Ministerului Transporturilor nr. 1.296/2017 “Norme tehnice

privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor”, respectiv nr. 50/27.01.1998

“Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale”, publicate în

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 746/18.09.2017, respectiv în Monitorul Oficial al

României, partea I, nr. 138 bis/06.06.1998, cu consultarea prevederilor STAS 10144/1-90,

drumul comunal existent este clasificat ca drum comunal cu două benzi de circulație (fără

guri de scurgere, cu dispozitive de scurgere a apelor de suprafaţă la marginea platformei, cu

podeţe pentru accesele la proprietăţi etc.), clasa tehnică V conform Ordinului Ministerului

Transporturilor nr. 1.295/2017“Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor

publice”, aflat în administrarea orașului Făget, județul Timiş, fiind destinat circulaţiei

autovehiculelor, precum şi nevoilor de acces la proprietăţi a locuitorilor.

Documentaţia s-a întocmit având la bază ridicarea topografică a zonei întocmită la

scara 1:500 în sistem de proiecţie STEREO 1970 şi sistem nivelitic Marea Neagră.

Lucrarea se încadrează, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a

H.G. 261/94, H.G. 766/1997, anexa 3, referitoare la aprobarea unor regulamente privind

calitatea în construcţii, în categoria de importanţă „C” (normală) şi clasa de importanţă

„III” (medie), fiind supusă la verificare conform legii la cerinţele de exigenţă A4, B2 şi D.

Situația existentă este prezentată în cadrul studiului geotehnic, prin sondajele



efectuate, ce pun în evidenţă natura structurii rutiere și a pământului din terenul de fundare.

La ora actuală, acest traseu prezintă, ca structură rutieră, conform studiului geotehnic,

o îmbrăcăminte bituminoasă degradată, cu o fundație alcătuită din piatră spartă și balast.

Starea tehnică a drumului propus spre reabilitare este nesatisfăcătoare, partea

carosabilă prezentând multiple defecţiuni ale îmbrăcămintei şi ale structurii de rezistenţă care

afectează suprafeţe medii din partea carosabilă actuală (pelade, gropi, fisuri, crăpături,

faianțări etc.). Aspectul general al îmbrăcămintei conduce la concluzia că durata de

exploatare a acesteia este expirată şi că sunt necesare lucrări de reabilitare adecvate.

Multiplele defecțiuni ale suprafeței părţii carosabile conduc la băltirea apelor pe timp

ploios și la desfăşurarea traficului cu viteze de deplasare mici, în condiţii improprii de

siguranţă, confort și impact asupra mediului.

Având în vedere prevederile „Normativului privind stabilirea cerinţelor tehnice de

calitate a drumurilor legate de cerinţele utilizatorilor”, indicativ NE 021-2003, se constată că

în prezent, pe acest drum, nu sunt asigurate exigenţele de calitate privind planeitatea

suprafeţei de rulare şi capacitatea portantă a complexului rutier.

Un inconvenient major al traseului existent îl constituie starea tehnică a dispozitivelor

de colectarea şi evacuarea apelor meteorice de suprafaţă și lipsa întreținerii șanțurilor și

podețelor, fiind necesare, pe anumite sectoare, decolmaterea și reprofilarea șanțurilor

existente conform profilurilor transversale tip și realizarea de noi șanțuri din pământ acolo

unde situația o impune.

Starea actuală este prezentată și în următoarele poze:

Drum comunal D.C. 107

- foto 1

- foto 2



- foto 3

- foto 4

- foto 5

- foto 6

- foto 7

- foto 8

Din aceste considerente investiţia este necesară şi oportună, încadrându-se în

cerinţele benefice de reabilitare a infrastructurii rutiere, precum şi a creşterii nivelului de trai

al populaţiei locale.



Caracteristicile principale ale construcţiei sunt următoarele:

- categoria drumului : comunal

- clasa tehnică a drumului : V

- viteza de proiectare : 60 km/h

- lungimea sectorului : 0,900 km

- lăţimea părţii carosabile : 5,50 m

- lăţimea acostamentelor : 2 x 0,75 m

- lăţimea platformei : 7,00 m

- suprafaţa totală a părții carosabile (asfalt) : 5.265 m2

- panta transversală, în aliniament,

pentru partea carosabilă : 2,5 % (acoperiș)

- panta transversală a acostamentelor : 4,0 %

- structură rutieră : suplă

2. Descrierea lucrărilor proiectate:

a) Planul de situație

Traseul drumului proiectat își are originea în intravilanul localității Temerești, la

intersecția cu drumul județean DJ 682D, continuă în extravilan, iar sfârșitul se găsește după

curba la dreapta după traversarea podului existent peste râul Bega. Astfel, traseul se

desfășoară pe o lungime de 900 m și se află pe traseul existent al drumului comunal DC 107.

În plan, traseul drumului proiectat respectă traseul actual prezentat în planurile

topografice, astfel încât să se asigure utilizarea la maximum a zestrei drumului existent,

zestre care în cazul de faţă prezintă o îmbrăcăminte bituminoasă degradată, cu o fundație

alcătuită din piatră spartă și balast, conform studiului geotehnic.

La stabilirea traseului s-a urmărit ca axa drumului proiectat să urmărească axa

drumului existent.

Elementele geometrice sunt proiectate în conformitate cu STAS 863 - „Elementele

geometrice ale traseelor”, asigurându-se o viteză de proiectare de 60 km/h, cu reducerea

acesteia în anumite curbe, conform Plan de situație.

Racordarea aliniamentelor s-a făcut prin curbe arc de cerc, rezultând 4 curbe

circulare. Razele racordărilor au valori cuprinse între 20 m și 250 m. La curbele cu raze mai

mici de 225 m s-au adoptat supralărgiri ale părții carosabile, cu valori cuprinse între 0,60 m și

2,00 m. Acolo unde unghiul interior al aliniamentelor a avut valori mai mari de U = 197,0000g

s-au proiectat frânturi, în număr de 2.



Intersecția drumului proiectat cu drumul județean DJ 682D, situându-se în intravilanul

localității Temerești, conform Normativ 600/2010 privind amenajarea intersecțiilor la nivel pe

drumurile publice și Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1.296/2017 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, s-a realizat cu

racordare simplă la marginea părții carosabile a drumului județean, cu raza de 12 m.

Podul existent, din beton armat, cu 3 deschideri, cu lungimea totală L = 55,00 m se

află într-o stare satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, nu se va interveni structural,

conform Temei de Proiectare. Se va înlocui doar îmbrăcămintea bituminoasă.

Materializarea pe teren a lucrărilor rutiere se va realiza în baza elementelor

geometrice de trasare specificate pe planurile de situaţie, tabelelor cu coordonatele de

trasare atașate prezentei documentații, faţă de clădirile existente şi limitele de proprietate.

b) Profilul longitudinal

În profil longitudinal, elementele geometrice rezultă prin urmărirea liniei terenului

existent.

Din punct de vedere al racordărilor verticale, s-au utilizat raze cu valori cuprinse între

700 m și 6.000 m. Nu a fost necesară racordarea declivităților prin intermediul curbelor

verticale în cazul valorii mici a parametrului m (m < 0,50 %).

Declivităţile linii roșii au valori medii, cuprinse între 0,10 % şi 4,42 %.

La proiectarea liniei roşii s-a ţinut cont de cotele obligate din profilurile transversale

(ex. racordarea la asfaltul existent la începutul și sfârșitul sectorului).

Ca şi reperi de nivelment se vor utiliza staţiile din care s-a întocmit ridicarea

topografică sau alte puncte fixe materializate pe teren.

c) Profilul transversal

Pentru drumul comunal proiectats-a adoptat un profil transversal tip cu două benzi de

circulație, având o lățime de 5,50 m a părții carosabile, cu o lățime de 0,75 m a

acostamentelor, rezultând o lățime a platformei de 7,00 m.

Panta transversală a părţii carosabile în aliniament pentru drumul proiectat este de 2,5

% (acoperiș).

Acostamentele vor fi alcătuite din balastși au panta transversală de 4,0 %.

La curbele la care a fost necesară amenajarea în plan și spațiu, aceasta s-a făcut prin

supralărgire și convertire și s-au adoptat pante transversale unice ale părții carosabile de

2,5%.

d) Soluția proiectată – dimensionarea structurii rutiere

În urma evaluării stării tehnice a drumului și a datelor furnizate de Studiul geotehnic,

respectiv de Expertiza tehnică, s-a prevăzut ranforsarea complexului rutier.



Prin dimensionarea structurii rutiere pentru o perioadă de perspectivă de 10 ani,

conform "Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a

structurilor rutiere suple și semirigide (metoda analitică)",indicativ AND 550-1999, a

rezultat următoarea soluţie de reabilitare, conform profilurilor transversale tip:

o pentru traseu curent:

6 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A. 16 + preluare denivelări și tăiere

rosturi;

- structură rutieră existentă:

5 cm îmbrăcăminte asfaltică, conf. studiu geotehnic;

40 cm fundație materiale granulare, conf. studiu geotehnic.

o pentru reparații defecțiuni locale (gropi):

6 cm strat de uzură din beton asfaltic B.A. 16 + preluare denivelări;

6 cm strat din beton asfaltic deschis B.A.D. 22,4.

- structură rutieră existentă:

40 cm fundație materiale granulare, conf. studiu geotehnic.

De asemenea, structura rutieră proiectată a fost verificată din punct de vedere al

rezistenţei la acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ, conform prevederilor STAS 1709/1

şi STAS 1709/2.

Acostamentele se vor consolida, pe întreaga lăţime, cu un strat variabil din balast.

e) Scurgerea apelor

În prezent, scurgerea apelor pe drumul comunal este necorespunzătoare pe anumite

sectoare din cauza lipsei întreținerii șanțurilor, fiind necesară decolmaterea și reprofilarea

șanțurilor existente conform profilurilor transversale tip și realizarea de noi șanțuri din

pământ.

În vederea asigurării colectării şi scurgerii apelor de suprafață de pe platforma

drumului s-au adoptat pante transversale de 2,5 % ale părții carosabile și de 4,0 % ale

acostamentelor, respectiv pante variabile, în lung, care să faciliteze conducerea şi

descărcarea acestora în afara zonei drumului.

Podețul existent la km 0 + 611,00 se află într-o stare satisfăcătoare din punct de

vedere tehnic, astfel că se va menține și se va decolmata.

Conform Temei de proiectare, podul existent cu lungimea L = 55 m nu face obiectul

prezentei documentații.

f) Siguranța circulației

Din punct de vedere al siguranței circulației rutiere s-au realizat următoarele tipuri de

marcaje rutiere:

- marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulație:



- tip A, marcaj discontinuu (3 m plin + 9 m gol);

- tip B, marcaj discontinuu (3 m plin + 6 m gol);

- tip C, marcaj discontinuu de avertizare (9 m plin + 3 m gol);

- tip E, marcaj continuu simplu;

- tip I, marcaj discontinuu simplu(1 m plin + 1 m gol).

- marcaje de delimitare a părții carosabile:

- tip L, marcaj continuu simplu;

- tip M, marcaj discontinuu simplu (1 m plin + 1 m gol).

- marcaje diverse:

- imagine desenată pe partea carosabilă (Cedează trecerea).

- marcaje transversale:

- de cedare a trecerii.

De asemenea, s-au amplasat următoarele indicatoare de circulație:

- de avertizare:

- fig. A3 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la

stânga);

- fig. A4 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la

dreapta);

- fig. A5a (Curbă deosebit de periculoasă).

- de prioritate:

- fig. B1 (Cedează trecerea).

- de interzicere sau de restricție:

- fig. C27 (Depășirea autovehiculelor cu excepția motocicletelor fără ataș,

interzisă);

- fig. C29 (Limitare de viteză);

- fig. C35 (Sfârșitul tuturor restricțiilor);

- fig. C37 (Sfârșitul interzicerii de a depăși).

- de orientare și de informare:

- fig. F48 (Ieșire din localitate);

- fig. F51 (Curs de apă, pasaj sau viaduct).

Indicatoarele de circulație aflate într-o stare satisfăcătoare din punct de vedere tehnic

se mențin.

Amplasarea indicatoarelor de circulaţie şi realizarea marcajelor rutiere se va face

conform planșelor Plan marcaje și indicatoare, astfel încât să ofere o bună vizibilitate şi

informare în trafic.

S-a prevăzut înlocuirea parapetelui pietonal degradat de pe podul existent.



Semnalizarea orizontală şi verticală se va executa conform SR 1848-7/2015, respectiv

SR 1848-1/2011. Marcajele rutiere se vor executa cu vopsea cu microbile din sticlă, pe întreg

traseul.

De asemenea, pentru siguranța circulației rutiere în timpul execuției lucrărilor,

executantul are obligația de a realiza, pe cheltuiala proprie, semnalizarea provizorie a

punctelor de lucru conform "Normelor metodologice privind condițiile de închidere a circulației

și de instituire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului

public și/sau pentru protejarea drumului", aprobate cu ord. M.I. si M.T. nr. 1112/411/2000

(reeditare 2014).

g) Terasamente

Volumul lucrărilor de terasamente necesare pentru realizarea șanțurilor s-a calculat pe

baza profilului longitudinal și a profilurilor transversale curente.

La executarea lucrărilor pentru realizarea șanțurilor se va acorda o atenţie deosebită

depistării exacte (în plan şi spaţiu) a eventualelor reţele subterane existente (telecomunicații,

gaze, electrice etc.). Întrucât pe planul topografic nu sunt specificate reţelele subterane, este

necesar ca înainte de începerea lucrărilor, să se studieze cu atenție toate Acordurile și

Avizele obținute de la deţinătorii de reţele, în vederea evitării oricărui fel de avarie pe timpul

executării lucrărilor terasiere.

3. Execuția lucrărilor:

Execuţia lucrărilor rutiere proiectate se va efectua de către un antreprenor de

specialitate, cu respectarea normelor în vigoare specifice pentru fiecare categorie de lucrări

în parte.

Începerea lucrărilor se va face numai după obţinerea Autorizaţiei de construire şi

întocmirea procesului verbal cu deţinătorii de reţele tehnico-edilitare (apă-canal, termice,

gaze naturale, electrice, telecomunicaţii etc.).

Materialele necesare se vor aduce pe şantier numai pe măsura punerii lor în operă,

fiind interzisă depozitarea acestora pe spaţii verzi sau pe suprafaţa carosabilă a drumului.

La executarea lucrărilor se vor respecta toate prevederile legale prevăzute în acte

normative, STAS-uri, HG-uri etc. pentru fiecare gen de lucrare în parte.

4. Organizarea de șantier:

În cadrul lucrărilor de organizare de şantier se vor lua măsuri deosebite privind

siguranţa circulaţiei rutiere şi pietonale, prin semnalizarea pe timp de zi şi de noapte a

obstacolelor create în timpul execuţiei.

După finalizarea lucrării se va dezafecta organizarea de şantier (dacă a fost cazul) şi

se va readuce terenul la starea iniţială.



5. Măsuri P.S.I. și de protecția muncii:

Lucrările rutiere proiectate asigură toate elementele geometrice necesare accesului

rutier al vehiculelor de pompieri, respectându-se toate actele normative privind măsurile

P.S.I., de protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei.

Executantul şi beneficiarul lucrării au obligaţia de a respecta, pe perioada executării şi

a exploatării obiectivului, toate normele şi normativele în vigoare privind protecţia muncii,

siguranţa circulaţiei şi P.S.I.

6. Controlul calității lucrărilor:

Controlul calităţii lucrărilor se va face prin grija beneficiarului, cu respectările legale

cuprinse în standarde, norme, instrucţiuni tehnice în vigoare etc.

Calitatea materialelor puse în operă va fi atestată prin buletine de calitate care

însoţesc materialele livrate de furnizori.

Semifabricatele preparate în bazele de producţie ale executantului sau ale altor

furnizori de specialitate vor fi verificate din punct de vedere al calităţii în laboratorul de şantier

sau în laboratorul furnizorului respectiv.

Se interzice punerea în operă a materialelor sau a semifabricatelor care nu corespund

din punct de vedere calitativ.

Întocmit,




PROGRAMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

PROIECTATE Şl ÎN CURS DE EXECUŢIE

Investiţia: “MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107, SAT TEMEREȘTI,

ORAȘ FĂGET, JUD. TIMIȘ”

Beneficiar: ORAȘ FĂGET

Proiectant: S.C.IRICONSTRUCT S.R.L.

Executant:

În conformitate cu:

Legea nr. 10/1995 – “Legea privind calitatea în construcţii” completată cu

Legea nr. 587/2002 pentru modificarea art. 40 din L 10/1995 privind calitatea în

construcţii;

C56-85 – Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente;

HGR 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţii;

HGR 273/1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente;

HGR 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza tehnică de

calitate a proiectelor, a execuţiei construcţiilor, completate cu Îndrumătorul de aplicare

MLPAT nr. 77/N/1996;

HGR 51/1996 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, instalaţii

tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie;

HGR 766/1997 referitor la Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea în construcţii;

Legea nr. 707/2001 şi OGR nr. 63/2001 privind înfinţarea Inspectoratului de Stat în

Construcţii;

OMLPTL nr. 1398/91 pentru aprobarea Regulament de organizare şi funcţionare a

ISC;

Dispoziţia ISC nr.15/2003 pentru stabilirea de către ISC a fazelor determinante pe

categorii de lucrări şi pentru fiecare cerinţă;

OG nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii cu modificările

şi completările O.G. nr. 93/2011.

-se stabilesc următoarele faze de lucrări supuse controlului:



Nr. crt.

Faza din lucrare supusă controlului Participă la

control

Doc. de atestare

a controlului

Cap. 1. INFRASTRUCTURĂ

1.1. Predare, primire amplasament B, E, P P.V.R.

1.2. Trasarea lucrării B, E, P, T P.V.T.

Cap. 2. SUPRASTRUCTURĂ

2.1. Verificare strat de uzură din B.A. 16 B, E, P, I P.V.R.C.

Cap. 3. RECEPȚII

3.1. Recepţie la terminarea lucrărilor B, E, P, I P.V.R.T.L.

3.2. Recepţie finală B, E, P P.V.R.

NOTAŢII:

B – beneficiar, E – executant, P – proiectant, T – topograf,I – inspector în construcţii, P.V.T. –

proces verbal de trasare, P.V.R. – proces verbal de recepţie, P.V.R.C. – proces verbal de

recepţie calitativă, P.V.R.T.L.– proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

NOTĂ:

Conform reglementărilor în vigoare, executantul şi beneficiarul au obligaţia de a anunţa, cu

cel puţin 5 zile înaintea fazei determinante pe cei care trebuie să participe la realizarea

controlului şi întocmirea actelor. Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la

îndeplinire a obligaţiilor ce-i revin conform Legii 10-1995.

Un exemplar din prezentul program şi actele mai sus menţionate, precum şi proiectul se

vor anexa la Cartea tehnică a construcţiei.

BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR,

ORAȘ FĂGETS.C.IRICONSTRUCT S.R.L.

Șef proiect,




PROGRAM DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP

A. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE

Urmărirea curentă a comportării în timp este o acţiune sistematică de observare,

examinare şi investigare a modului în care se comportă şi reacţionează construcţia sub

influenţa factorilor de exploatare şi acţiunii agenţilor mediului înconjurător.

Scopul acţiunii de urmărire este acela de stabilire şi cunoaştere permanentă a stării

tehnice a construcţiei în vederea adoptării deciziei de reparaţii, în scopul stabilirii lucrărilor de

întreţinere şi respectiv a lucrărilor de reparaţii necesare pentru aducerea structurii drumului la

condiţiile tehnice corespunzătoare cerinţelor traficului.

Urmărirea curentă sau supravegherea tehnică se aplică pe toată perioada de existenţă

fizică a construcţiei.

Urmărirea curentă se efectuează prin examinare vizuală directă şi dacă este cazul cu

mijloace de măsurare de uz curent permanente sau temporare.

B. INTERVENŢIILE ÎN TIMP ASUPRA CONSTRUCŢIEI

Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au drept scop:

menţinerea cerinţelor de exploatare normală a drumului;

asigurarea funcţionalităţii şi siguranţei în exploatare a podurilor, cât şi a reţelelor de

utilităţi suspendate de acestea, dacă este cazul;

modificarea funcţiunilor iniţiale ca urmare a modernizării.

Lucrările de intervenţie în timp asupra construcţiilor se fac pe baza datelor furnizate de

activitatea de urmărire şi se împart în 4 categorii:

1. Lucrări de întreţinere curentă;

2. Lucrări de întreţinere periodică;

3. Lucrări de reparaţii curente;

4. Lucrări de reparaţii capitale.

C. POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIEI

Durata normală de funcţionare a drumurilor publice cu îmbrăcăminţi bituminoase, în

cazul unui trafic foarte redus (sub 750 vehicule fizice/zi), este de 7 ani, conform AND 554 -

2002 Normativ privind întreținerea și repararea drumurilor publice.

Durata normată este valabilă în condiţiile unei exploatări şi supravegheri tehnice în

concordanţă cu prevederile proiectului şi a regulamentelor şi instrucţiunilor specifice în

vigoare.



După expirarea duratei de exploatare, dacă între timp nu au intervenit modificări de

mentenanţă şi prelungire a acesteia, se va proceda la declanşarea activităţilor legate de

etapa de postutilizare a construcţiei.

Decizia de desfiinţare parţială sau totală a construcţieise va lua de autoritatea tutelară

(administrator, proprietar) numai pe baza unui studiu de fezabilitate din care să rezulte

necesitatea, oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii. Studiul de fezabilitate şi

documentaţia tehnică de desfiinţare se vor întocmi de agenţi economici abilitaţi şi se vor

supune aprobării potrivit prevederilor legale.

Desfăşurarea activităţilor de desfiinţare se efectuează în baza unui proiect tehnic şi a

autorizaţiei de desfiinţare (PAD) eliberată de autorităţile competente.

Documentaţia tehnică de desfiinţare va cuprinde:

- planurile - releveu ale construcţiilor ce se demolează;

- planurile de asigurare şi refacere a utilităţilor afectate;

- condiţiile tehnice de calitate;

- precizarea fazelor de execuţie a lucrărilor şi a procedurilor tehnice ce urmează a fi

adoptate;

- recomandări privind modul de recuperare a produselor şi materialelor

recondiţionabile şi refolosibile;

- recomandări privind locul de evacuare a deşeurilor şi molozului, cât şi pentru

protecţia mediului înconjurător.

Documentaţia de demolare trebuie verificată de specialiştii verificatori de proiecte

atestaţi pentru cerinţele A4, B2.

Executarea lucrărilor de desfiinţare se va face numai de firme specializate şi dotate

corespunzător, sub îndrumarea unui responsabil tehnic cu execuţia atestat pentru toate

cerinţele de calitate în domeniul II – Construcţii rutiere, drumuri, poduri etc.

Întocmit,

ing. Alin-Andrei BOTA



MĂSURI ŞI INDICAŢII GENERALE ALE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII

MUNCII, SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI ŞI PREVENIRII INCENDIILOR

(PSI) PE TIMPUL EXECUŢIEI ŞI AL EXPLOATĂRII

LUCRĂRILOR PROIECTATE

Pe toată durata desfăşurării lucrărilor se vor respecta toate normele de securitate şi sănătate în muncă prevăzute de actele normative în vigoare.

Au fost avute în vedere prevederile cuprinse în:

Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

HGR 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006 cu completările şi modificările aduse de HG 955/2010 şi HG 1242/2011;

"Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (Ordinul Nr. 9/N/1993);

HGR nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, completată prin HGR 601/2007;

HGR nr. 1.146/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

HGR 1.091/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;

HGR nr. 971/2006, privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

HGR nr. 1.051/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;

HGR nr. 1.048/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

HGR nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;

HGR nr. 493/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 242/2007, pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile;

Instrucţiuni proprii de SSM ale executantului. Toţi muncitorii care participă la executarea lucrărilor vor fi instruiţi atât cu privire la

succesiunea operaţiilor şi a fazelor de lucru, cât şi asupra normelor de securitate şi sănătate în muncă ce trebuiesc respectate, corespunzător lucrărilor pe care le execută.

Pentru executarea lucrărilor prevăzute în cadrul proiectului, este absolut necesară respectarea de către executant şi beneficiar a prevederilor Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 precum şi a prevederilor din proiect, care au în vedere şi asigurarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a muncii.

Executantul şi beneficiarul vor avea în vedere respectarea prescripţiilor Regulamentului sus precizat, acordându-se o atenţie deosebită prevederilor cuprinse în următoarele articole:

lucrări de terasamente: art. 537÷566, 568, 574÷578, 584÷587; instalaţii şi maşini de ridicat: art. 2230÷2270; utilaje maşini şi instalaţii pentru construcţii: art. 2271÷2302;



mijloace de transport auto: art. 2338÷2344. În timpul execuţiei, montajului şi probelor, se vor respecta normele de protecţie a

muncii prevăzute de unitatea executantă pentru efectuarea lucrărilor de transport, săpături, etc.

Toate probele şi lucrările mai sus amintite vor fi executate numai cu personal calificat, atestat la zi pentru categoria respectivă de lucrări şi cu fişa individuală de protecţia muncii semnată la zi conform reglementarilor în vigoare.

Se va asigura procurarea echipamentului de protecţie pentru personal în toate cazurile prevăzute de normativele în vigoare.

Înainte de începerea efectivǎ a lucrǎrilor, prin grija executantului, se vor asigura: - delimitarea zonei de lucru; - supravegherea permanentǎ a zonei în vederea împiedicǎrii accesului persoanelor

neautorizate; - condiţii pentru transportul şi depozitarea materialelor rezultate; - mǎsuri de protecţie împotriva prafului.

Pentru durata lucrǎrilor executantul va respecta prevederile normelor de tehnica securitǎţii muncii pentru construcţii - în vigoare - privind depozitarea, manipularea, transportul, montajul sau punerea în operǎ. Aceste instrucţiuni nefiind limitative, constructorul la execuţie şi beneficiarul în exploatare vor lua mǎsurile suplimentare de protecţia muncii ori de câte ori este nevoie.

Executantul va respecta întocmai obligaţiile ce-i revin pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare, precum şi dotarea locurilor de muncǎ cu truse sanitare şi personal instruit.

Recepţionarea şi darea în funcţiune se va face numai dacǎ s-au realizat mǎsurile de protecţia muncii prevǎzute în actele normative de protecţia muncii în vigoare la data aplicǎrii lor.

Anterior începerii lucrărilor Executantul împreună cu subcontractanţii săi (dacă este cazul) va încheia cu Beneficiarul ”Convenţii de lucrări” prin care se vor stabili atribuţiile şi responsabilităţile părţilor contractante, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Identificarea riscurilor Următoarele lucrări din cadrul prezentului proiect pot prezenta riscuri pentru

securitatea şi sănătatea lucrătorilor: - lucrări de excavaţii atât manuale cât şi mecanizate; - lucrări terasiere; - transportul materialelor la/în şantier; - manipularea maselor; - alte lucrări complementare celor prezentate mai sus.

Prezentarea factorilor de risc din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii

muncii Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

- lovirea de către mijloace de transport auto din cauza unor devieri de la traiectoria normală, în timpul descărcării-încărcării de materiale sau deplasării la şi de la punctele de lucru;

- proiectarea de părţi metalice desprinse accidental din echipamente în mişcare, din scule de lucru, unelte, etc.;

- prindere, antrenare mână sau articole de vestimentaţie de către organe de maşini în mişcare;

- autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice lângă care se poate afla la un moment dat lucrătorul;

- deplasări sub efectul gravitaţiei, căderea de obiecte de la înălţime în zone de vecinătate şi lovire executant şi alte persoane din cauza unor podine nerezistente la greutatea omului şi/sau a materialelor depozitate, fără copertină din plasă de sârmă pentru prevenirea căderii de obiecte;



- surpare, alunecare pământ sau deșeuri, echipamente tehnice pe durata efectuării de lucrărilor de săpături, din cauza instabilităţii malurilor;

- lovire, strivire membre inferioare de căderea unor materiale, subansamble, din cauza depozitării necorespunzătoare;

- balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat (macara, scripete, aparat de ridicat, etc);

- suprafeţe înţepătoare, tăioase a sculelor, uneltelor de mână folosite în timpul lucrului. Factori de risc termic:

- jet de ulei, apă sub presiune la fisurarea accidentală a sistemelor hidraulice ale echipamentelor (ex. excavator);

- arsuri provocate de temperatura crescută a galeriei de evacuare, a ţevii de eşapament sau a radiatorului şi circuitelor conexe;

- arsuri provocate la contactul cu suprafaţa fierbinte a pieselor sudate (200°C) sau tăiate; - arsuri provocate de flamele puternice în timpul sudurii electrice sau a sudurii autogene; - temperatura scăzută a pieselor, materialelor, obiectelor.

Factori de risc chimic: - dermatite de contact din cauza emulsiilor utilizate în îndeplinirea sarcinii de muncă (diluanţi,

lichid de răcire, emulsii) a substanţelor iritante utilizate la degresarea pieselor, la curăţirea echipamentului tehnologic.

Factori de risc electric: - Curent electric - electrocutare prin atingere directă:

defecte de izolaţie; defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare.

- Curent electric - electrocutare prin atingere indirectă: defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul; lipsă unor circuite de protecţie; lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă; apariţia tensiunii de pas.

Factori de risc proprii mediului de muncă a. Factori de risc fizic:

- degerături ale membrelor superioare sau/şi inferioare cauzate de temperaturile scăzute din timpul iernii pe durata efectuării operaţiilor de manipulare, transport, depozitare sau efectuării activităţilor în aer liber;

- şoc caloric (insolaţie) cauzat de temperaturile ridicate din timpul verii pe durata efectuării operaţiilor de manipulare, transport, depozitare sau efectuării activităţilor în aer liber;

- calamităţi naturale – colaps (seism, trăsnet, vânt, grindină, viscol, prăbuşiri de teren); - temperaturi scăzute pe perioada anotimpului rece la lucrul în aer liber; - arsuri şi afecţiuni ale ochilor din cauza radiaţiilor ultraviolete şi infraroşii în timpul sudării; - afecţiuni ale urechii, hipoacuzie, datorită zgomotului produs de echipamentele tehnice în

timpul efectuării sarcinii de muncă; - afecţiuni ale aparatului respirator datorate prezenţei pulberilor pneumoconiogene în mediul

de lucru; - curenţi de aer la locul de muncă.

b. Factori de risc chimic: - afecţiuni digestive şi/sau respiratorii din cauza degajării de gaze (CO, NO, O3 etc.).

Factori de risc proprii sarcinii de muncă Solicitare fizică:

- afecţiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din cauza efortului fizic şi dinamic la manipularea pieselor grele;

- afecţiuni ale sistemului osteo-musculo-articular din cauza poziţiilor de lucru vicioase, forţate, a lucrului în spaţii înguste, în spaţii greu accesibile, a poziţiei aproape permanent ortostatice.

Solicitare psihică: - solicitare psihică datorită concentrării permanente în timpul activităţilor;



- lucrul în condiţii de stres cauzat de: ritm de muncă mare; decizii dificile în timp scurt; conştientizarea riscului de accidentare în efectuarea activităţii profesionale.

Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite:

- accidentare din cauza succesiunii greşite a operaţiilor la tăierea oxiacetilenică; - comenzi greşite la pornirea şi acţionarea echipamentului tehnologic; - utilizarea surselor de foc în locuri interzise; - efectuare sudură fără paravan sau mască de protecţie (arsuri, orbiri etc.); - efectuarea diferitelor intervenţii la utilaje şi echipamente, la care au fost îndepărtate

apărătoarea /carcasele/dispozitivele de protecţie în timpul funcţionării acestora; - surprinderea lucrătorului de desprinderea, căderea accidentală a armăturii metalice

datorată montării greşite a conexiunilor; - arsuri ale membrelor la contactul cu piesele fierbinţi din cauza manipulării

necorespunzătoare a acestora cu cleştele de prindere; - nesincronizarea de operaţii – întârzieri sau devansări la lucrul în echipă; - nerespectarea ordinii de aplicare a tuturor măsurilor tehnice pentru realizarea zonei de

lucru sau acceptarea de omisiuni şi/sau erori la echipamentele de protecţie; - nesincronizări la lucrul în echipă, în special la transportul manual al sarcinilor; - deplasări, staţionări în zone periculoase (echipament tehnologic în funcţiune, mijloace de

ridicat şi transport auto etc.); - cădere de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare în timpul deplasării de

la un loc de muncă la altul, sau în atelier, din cauza depozitărilor necorespunzătoare de materiale;

- apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă de norme;

- cădere de la joasă înălţime prin dezechilibrare, alunecare (de pe utilaje, echipament tehnologic, la care se efectuează operaţii de sudură, tăiere etc.);

- strivire, lovire membre superioare/ inferioare la manipularea diverselor materiale. Omisiuni:

- neutilizarea mijloacelor de protecţie (ochelari, mască sudură, mănuşi, şorţ, jambiere de protecţie, cizme cauciuc protecţie apă, cizme joasă tensiune, bocanci);

- nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii; - lovire, tăiere mână la diferitele intervenţii la echipament tehnologic, din cauza utilizării

sculelor necorespunzătoare; - executarea diverselor activităţi de mentenanţă fără a respecta sarcina de muncă; - accidente de traseu datorită nerespectării legislaţiei rutiere.

Măsuri generale de sănătate şi securitate în muncă Ca măsuri de sănătate şi securitate a muncii s-au avut în vedere următoarele:

asigurarea echipamentului individual de protecţie (EIP) specific fiecărui tip de activitate;

personalul care lucrează la înălţime va fi asigurat cu centuri de siguranţă şi va fi verificat înainte de începerea lucrului dacă este apt pentru astfel de lucrări;

folosirea de legători de sarcină autorizaţi;

folosirea de sudori autorizaţi; Punerea la dispoziţia sudorilor şi montorilor a echipamentelor de protecţie revine întreprinderii de montaj din fondurile acesteia;

separarea eficientă a sectorul de montaj de cel de exploatare;

interzicerea accesului persoanelor străine în zonele de montaj sau exploatare;

prevederea de plăcuţe avertizoare pericol în zonele care prezintă posibilitatea de accidentare;

interzicerea deplasării de sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor;



în perioada de montaj, executantul să asigură securitatea obiectelor învecinate împotriva incendiilor şi a dota locurile de muncă cu materiale şi echipamente de stins incendiul;

scăpările accidentale de ulei sau motorină vor fi colectate şi evacuate, prin măsuri de remediere;

spaţiile de montaj, depozitare, exploatare, întreţinere şi reparaţii vor fi iluminate, încălzite, ventilate şi dotate cu instalaţii SSM şi AÎI conform legii;

beneficiarul va urmări ca executantul să predea locul de muncă curat, inclusiv spaţiile unde, în timpul montajului, s-au depozitat provizoriu materiale.

Se menţionează că măsurile organizatorice precum şi ansamblul de măsuri pentru execuţia lucrărilor să se facă fără pericol de accidentare sau îmbolnăviri revin unităţii de construcţii-montaj.

Măsurile prevăzute în proiect pentru pericolul de accidente nu au necesitat fonduri suplimentare de securitate si sănătate în muncă, acestea fiind cuprinse implicit în valoarea de montaj a lucrării, fiind necesare măsuri organizatorice care revin personalului de montaj.

Principalii factori de risc de accidentare şi îmbolnăviri profesionale cu care se confruntă participanţii în procesul de muncă sunt:

neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi alte mijloace de protecţie acordate obligatoriu şi gratuit salariaţilor, precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi, ca persoane juridice sau fizice;

nerespectarea instrucţiunilor de protecţia muncii specifice locului de muncă, respectiv activităţii depuse de persoanele participante la procesul de muncă;

utilizarea de echipamente tehnice necorespunzătoare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele şi din alte reglementări referitoare la protecţia muncii, în sensul că acestea nu trebuie să pună în pericol sănătatea sau viaţa salariaţilor;

desfăşurarea activităţii fără autorizaţie din partea inspectoratului teritorial de muncă, pentru funcţionarea unităţii în condiţiile legii din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii în muncă;

lipsa măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici unităţii, respectiv activităţilor din cadrul unităţii sau nerespectarea acestora;

nerespectarea obligaţiilor ce-i revin, conform legii, de către conducerea persoanei juridice în privinţa stabilirii atribuţiilor şi răspunderilor participanţilor din subordine la procesul de muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;

neelaborarea de SSM propriu pentru aplicarea normelor de protecţia muncii, corespunzător condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locul de muncă;

neefectuarea controlului în ce priveşte cunoaşterea şi aplicarea de către toţi participanţii la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite în conformitate cu prevederile legii în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă;

instruirea fiecărei persoane la angajare, asupra riscurilor la care se expune la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;

angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevăzute în mod expres prin normele de sănătate şi securitate în muncă, condiţii speciale de autorizare;

nesesizarea şi/sau nesemnalarea la timp a oricăror defecţiuni tehnice sau situaţii care constituie pericole potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

Nespecificarea în instrucţiunile de lucru a acţiunilor şi măsurilor ce trebuie întreprinse în cazul producerii accidentelor;

Factorii specifici de risc din punct de vedere al securităţii muncii sunt:

excavaţiile adânci, nesprijinite corespunzător;

lucrări cu foc deschis, sudură sau tăiere cu flacără oxiacetilenică;

deplasări necontrolate ale conductelor în timpul montajului sau demontării;

zonele cu sarcini ridicate în cârligul instalaţiilor de ridicat;

podeţele şi scările cu urme de ulei sau motorină;



căderi de scule şi materiale.

Măsurile de prevenire a factorilor de risc Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui să aibă certificat de utilizare de la

factorii abilitaţi din cadrul MMPS. Pe toată durata lucrărilor, acestea vor fi semnalizate prin instalarea de panouri

avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizată corespunzător pentru prevenirea oricăror accidente.

Lansarea conductelor este interzis a fi efectuată de muncitori necalificaţi. De asemenea nu este permisă lansarea prin cădere liberă. Pentru manipularea conductelor se vor folosi legături de sarcină şi automacarale în funcţie de greutatea sarcinilor, respectându-se normele de protecţia muncii la aceste dispozitive.

La execuţia lucrărilor, se va urmări respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate care vizează activitatea pe şantier.

Personalul muncitor trebuie să aibă cunoştinţele profesionale şi cele de securitate şi sănătate în muncă (SSM) specifice lucrărilor, precum şi cunoştinţele privind acordarea primului ajutor.

Este necesar să se facă instructaje cu toţi oamenii care iau parte la procesul de realizare a investiţiei precum şi verificări ale cunoştinţelor referitoare la SSM. Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul de pe şantier.

Pentru evitarea accidentelor sau îmbolnăvirilor, personalul va purta echipamente de protecţie corespunzătoare în timpul lucrului sau deplasării prin şantier.

Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personal autorizat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. În timpul transportului pe verticală, elementele manipulate vor fi asigurate contra

deplasărilor longitudinale sau transversale. Operaţiile de încărcare şi descărcare manuală se vor face prin rostogolire pe plan

înclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzătoare sarcinilor respective şi controlate înainte de începerea lucrărilor. La folosirea macaralelor se vor respecta sarcinile admise de acestea.

Este interzisă descărcarea conductelor prin cădere şi rostogolire liberă. Efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare se va face sub conducerea şefului

de echipă care răspunde de aşezarea macaralelor în raport cu greutatea materialelor de construcţie şi cu capacitatea acestora, precum şi cu întreaga manevră de coborâre. Se vor monta podeţe pentru traversarea şanţurilor. Se vor monta plăcuţe avertizoare care să semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi şi de noapte.

La manipularea conductelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea corespunzătoare sarcinii, cu cârlige asigurate, iar operaţia de manipulare se execută numai în prezenţa şefului de echipă. Se interzice prezenţa personalului muncitor în şanţuri, puţuri sau goluri când se coboară sau se ridică în acestea sau prin acestea, ţevi, accesorii sau materiale.

a) Managementul riscurilor de incendiu

Lista actelor normative aplicabile Lucrările cuprinse în prezenta documentaţie corespund cerinţelor din normativele:

- Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - H.G.R. nr. 1739/06.12.2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care

se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu; - H.G.R. nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de

prevenire şi stingere a incendiilor; - Ordinul nr. 80/06.05.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare

privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă (Ministerul Administraţiei şi Internelor); - Ordinul nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea

salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă (Ministerul Administraţiei şi Internelor);



- Ordinul nr. 786/02.09.2005 privind modificarea şi completarea O.M.A.I. nr. 712/2005 (Ministerului Administraţiei şi Internelor);

- Ordinul nr. 130/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu (Ministerul Administraţiei şi Internelor);

- Ordinul nr. 607/09.09.2008 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformităţii, în vederea introducerii pe piaţă a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative);

- Ordinul nr. 210/21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative);

- Ordinul nr. 163/28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor (Ministerul Administraţiei şi Internelor) completat cu Ordinul 663/2008;

- P 118-99 + MP 008-00 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor; - NP 086-05 Normativ pentru proiectare, executare, exploatare instalaţii stingere incendii; - C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora. Execuţia lucrărilor prevăzute prin prezentul proiect trebuie să se facă astfel încât să nu

se blocheze căile de acces pentru intervenţie în caz de incendiu.

Prezentarea factorilor de risc şi a măsurilor de prevenire Factorii de risc de incendiu aferenţi lucrărilor prevăzute în prezentul proiect sunt:

- lucrările de demontare conducte; - executarea lucrărilor de sudură; - manipularea necorespunzătoare a combustibilului pentru utilajele din dotare; - factorul uman prin nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor; - incompatibilitatea dintre natura incendiilor şi substanţele de stingere utilizate; - sursele de aprindere existente; - condiţii locale care pot determina sau favoriza aprinderea.

Se menţionează următoarele măsuri privind apărarea împotriva incendiilor: - se va avea grijă ca, în timpul lucrărilor, să se menţină o curăţenie perfectă, eventualele rămăşiţe de materiale de izolaţii şi soluţii inflamabile să fie evacuate, întrucât pot provoca sau extinde incendii; executantul are obligaţia să predea locul de muncă curat; se vor curăţa spaţiile în care, în timpul montajului, s-au depozitat materiale de montaj; - periodic se va face instruirea personalului; executantul are obligaţia de a asigura securitatea obiectivelor împotriva incendiilor în timpul execuţiei lucrărilor; - alegerea unor substanţe de stingere compatibile cu natura incendiilor posibile; - spaţiile de depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii vor fi dotate cu instalaţii de hidranţi şi toate dotaţiile de apărare împotriva incendiilor; - măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis, sudură electrică şi tăiere cu flacără.

Întocmit,




CAP. III. BREVIAR DE CALCUL

DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE SUPLE

Dimensionarea structurii rutiere s-a realizat pe baza "Normativului pentru

dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structurilor rutiere suple și semirigide

(metoda analitică)", indicativ AND 550-1999.

S-au luat în considerare următoarele etape în cadrul acestei dimensionări:

- stabilirea traficului de calcul;

- verificarea structurii din punct de vedere al deformaţiei specifice orizontale de

întindere admisibile la baza straturilor bituminoase;

- verificarea structurii din punct de vedere al deformaţiei specifice verticale de

compresiune admisibile la nivelul patului drumului;

- verificarea structurii din punct de vedere al rezistenţei la acţiunea fenomenului de

îngheţ-dezgheţ, conform STAS 1709/1, 2-1990.

Stabilirea traficului de calcul*:

Categoria

vehiculelor

Nr. vehicule

apreciat

2010

Coeficient

evoluţie

2020

Coeficient

de

echivalare

Număr osii

standard de

115 kN

Vehicule cu

2 osii 110 2,00 0,30 66

Vehicule cu

3 osii 20 2,20 0,44 20

Vehicule cu

mai mult de

3 osii

10 2,20 1,61 36

Autobuze 2 1,70 0,64 2

Remorci 15 2,50 0,06 2

TOTAL 126

* - trafic estimat de către administratorul drumului

Nc = 365 x 10-6 x pp x crt x no.s.115R

Nc = 365 x 10-6 x 10 ani x 0,5 x 126 = 0,230 m.o.s.

Nc – traficul de calcul; 365 – nr. de zile calendaristice dintr-un an; 10-6 – factor de

transformare în m.o.s.; pp – perioada de perspectivă, în ani; crt – coeficient de repartiție

transversală; no.s.115R – nr. de osii standard de 115 kN; m.o.s. – milioane osii standard.



A) Verificarea la oboseală a structurii rutiere:

Conform "Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structurilor rutiere suple și semirigide (metoda analitică)", indicativ AND 550-1999.

1. Caracteristicile materialelor:

teren, tip P3(nisip prăfos), regim hidrologic defavorabil 2b, tip climateric II: E0 = 65 MPa

= 0,30

fundație existentă, 25 cm balast + 15 cm piatră spartă: h1 = 40 cm E1 = c x E0 c = 0,20 x h1

0,45 = 0,20 x 4000,45 = 2,96 E1 = 2,96 x 65 = 192 MPa

= 0,27

îmbrăcăminte asfaltică existentă, 5 cm: h3 = 5 cm

E3 = 3.300 Mpa - pentru un parametru de degradare al îmbrăcămintei bituminoase < 0,10, conform Indicativ CD 155

= 0,35

strat de uzură proiectat, 6 cm: h4 = 6 cm E4 = 3.600 Mpa

= 0,35 2. Calculul deformaţiilor specifice şi a tensiunilor cu programul CALDEROM – 2000: Parametrii problemei sunt Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cm Stratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm Stratul 2: Modulul 3300. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 5.00 cm Stratul 3: Modulul 192. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 40.00 cm Stratul 4: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE R Z RADIAL RADIALA VERTICALA cm cm MPa microdef microdef .0 -11.00 .151E+01 .324E+03 -.396E+03 .0 11.00 -.684E-02 .324E+03 -.128E+04 .0 .00 -.222E+01 -.340E+03 .258E+03 .0 -51.00 .483E-01 .240E+03 -.345E+03 .0 51.00 .509E-02 .240E+03 -.665E+03

Se calculează deformaţia specifică de întindere sub straturile bituminoase (h = 11 cm) şi deformaţia specifică de compresiune la nivelul patului drumului, la baza structurii existente (h = 51 cm).

Nivel calcul Efort radial MPa

Deformaţie radială microdef

Deformaţie verticală microdef

h = 11 cm 1,510 324 396

h = 51 cm 0,005 240 665



3. Verificarea comportării la oboseală:

- sub straturile bituminoase:

r = 324

Nadm = 24,5 x 108 x r-3,97 = 0,264 m.o.s.

Nc = 0,230 m.o.s. RDO = 0,230 / 0,264 = 0,871 RDOadmis = 1,00 RDO = 0,871 < RDO adm

- la nivelul patului drumului:

z = 665

z adm = 600 x Nc-0,28 = 905

z = 665 <z adm = 905

Deci structura rutieră verifică la oboseală.

B) Verificarea la îngheţ-dezgheţ conf.STAS 1709/1 şi 1709/2:

1. Adâncimea de îngheţ (STAS 1709/1-90) - pământ: coeziv, P3(nisip prăfos) - sensibilitate la îngheţ: foarte sensibile - condiţii hidrologice: defavorabile

- tipul climateric: II - zona: câmpie

- indice de îngheţ (fig.5 din STAS 1709/1-90): I5/30max=345

- adâncime de îngheţ în terenul de fundaţie: Z = 78 cm 2. Adâncimea de îngheţ în complexul rutier Structura rutieră stabilită în calculul de dimensionare este formată din:

40 cm din fundaţia existentă;

5 cm îmbrăcăminte asfaltică existentă;

6 cm strat de uzură. Grosimea este Hsr = 51 cm.

Grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a complexului rutier:

fundația existentă 40 x 0,90 = 36,00 cm

îmbrăcăminte asfaltică existentă 5 x 0,60 = 3,00 cm

strat de uzură din B.A. 16 6 x 0,50 = 3,00 cm He = 42,00 cm Adâncimea de îngheţ în complexul rutier: Zcr = Z + Dz unde: Z = adâncimea de înghet în pământul de fundare Dz = Hsr - He = 51,00 - 42,00= 9,00 cm Zcr = 78,00 + 9,00 = 87,00 cm 3. Gradul de asigurare la îngheţ a complexului rutier K = He/Zcr = 42,00 / 87,00 = 0,482

Gradul de asigurare minim necesar conform STAS 1709/2-90 (tabelul 4) pentru pământ foarte sensibil (P3), pentru tipul climateric II, cu straturi bituminoase cu grosime totală < 15 cm, fără strat stabilizat, este kmin = 0,45.

K = 0,482 > kmin complexul rutier rezistă la îngheţ-dezgheţ

Întocmit,

ing. Mihăiță BÎLCU



CAP. IV. CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea lucrărilor de terasamente necesare la modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice, precum și a platformelor de parcare şi staţionare, trotuarelor, pistelor pentru ciclişti etc. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la realizarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactării, nivelării şi finisării lucrărilor, precum şi condiţii legate de controlul calităţii şi de recepţie.

2. Prevederi generale

La realizarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în mod deosebit a STAS 2914, referitor la condiţiile tehnice generale de calitate pentru terasamente, respectiv STAS 2916 şi Indicativul P 161 legate de unele aspecte privind protejarea şi apărarea lucrărilor de terasamente (specificul lucrărilor de protejare şi apărare face obiectul unui caiet de sarcini separat, funcţie de particularităţile construcţiilor proiectate). Terenul de fundare şi materialele cu care se realizează terasamentele se studiază şi se cercetează din punct de vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu standardele în vigoare. Antreprenorul are următoarele obligaţii principale: - să asigure prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini; - să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini; - să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. - să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor şi a celorlalte cerinţe; - să efectueze la cererea dirigintelui de şantier verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune

întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala antreprenorului. Terasamentele se realizează pe terenuri care să le asigure portanţa, să fie durabile, stabile şi uşor de

întreţinut în exploatare. Forma şi dimensiunile lucrărilor de terasamente, precum şi tipul lucrărilor de apărare şi protecţie sunt

cele prevăzute în proiect. 3. Materiale folosite la realizarea terasamentelor

a. Pământul vegetal se utilizează exclusiv pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însământate sau plantate. Pământul vegetal corespunzător pentru favorizarea vegetaţiei provine de la îndepărtarea terenului vegetal de pe lăţimea amprizei (pe grosimea precizată prin studiul geotehnic) şi cel adus de pe alte suprafete locale de teren. Nu se va utiliza ca teren de fundare sau pământ în rambleuri nici un fel de pământ vegetal. Singurul domeniu de utilizare a pământurilor vegetale este cel de acoperire a suprafeţelor care urmează să fie însămânţate sau plantate.

b. Cenuşa de termocentrală (de haldă) poate fi utilizată la realizarea rambleurilor pentru drumuri publice de clasă tehnică IV şi V şi străzile de categoria a IV-a, în condiţiile precizate prin Indicativul CD 129. Fără a se face referiri la totalitatea condiţiilor tehnice şi de calitate, se reţin următoarele particularităţi:

- se utilizează în miezul rambleului, taluzurile fiind realizate din pământ pe o grosime de min. 0,50 m; - se utilizează în zone în care există halde cu cenuşa de termocentrală, iar pământul corespunzător

este dificil de procurat; - la partea superioară a terasamentelor se realizează obligatoriu un strat de formă; - în zone inundabile sau cu nivel ridicat al apelor freatice, la baza umpluturii cu cenuşă de termocentrală

se realizează un strat anticapilar din balast cu grosimea de min. 50 cm după compactare. c. Pământurile pentru terasamente se pot procura din diverse surse, cu condiţia respectării calităţii

impuse de normele în vigoare. Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform SR EN ISO 14688-1 care se utilizează la realizarea terasamentelor sunt prezentate în tabelul 1.



Tabelul 1. Fracţiuni granulare ale pământurilor.

Fracţiuni ale pământului Subdiviziuni Mărimea particulelor, mm

Pământ foarte grosier

Blocuri mari > 630

Blocuri > 200 până la 630

Bolovăniş > 63 până la 200

Pământ grosier

Pietriş > 2,0 până la 63

Pietriş mare > 20 până la 63

Pietriş mijlociu > 6,3 până la 20

Pietriş mic > 2,0 până la 6,3

Nisip > 0,063 până la 2,0

Nisip mare > 0,63 până la 2,0

Nisip mijlociu > 0,2 până la 0,63

Nisip fin > 0,063 până la 0,2

Pământ fin

Praf > 0,002 până la 0,063

Praf mare > 0,02 până la 0,063

Praf mijlociu > 0,0063 până la 0,02

Praf fin > 0,002 până la 0,0063

Argila ≤ 0,002

Cele mai multe pământuri sunt compozite, alcătuite dintr-o fracţiune granulară principală şi din fracţiuni

granulare secundare. Acestea sunt denumite cu un termen principal, care corespunde fracţiunii principale şi cu unul sau mai mulţi termeni de calificare, care descriu fracţiunile secundare, de exemplu: pietriş nisipos sau argilă cu pietriş. Fracţiunile granulare principale determină proprietăţile geotehnice ale pământurilor. Fracţiunile granulare secundare şi cele următoare nu determină proprietăţile geotehnice ale pământurilor, dar le influenţează.

Evaluarea plasticităţii şi identificarea unui pământ ca praf sau argilă se va face prin încercări specifice de laborator, care permit sa se clasifice pământul ca fiind cu plasticitate redusă sau cu plasticitate ridicată.

La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m se pot folosi la baza acestora blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea de max. 0,50 m, cu condiţia respectării următoarelor măsuri:

- împănarea golurilor cu pământ; - asigurarea tasărilor în timp; - realizarea unei umpluturi omogene de pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00 m

grosime la partea superioară a rambleului. Categoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la realizarea terasamentelor, conform STAS 2914, sunt prezentate în tabelele 2 şi 3. Conform acestor prevederi, pentru pământurile a căror calitate este mediocră se va analiza comportarea lor la îngheţ-dezgheţ, precum şi influenţa condiţiilor hidrologice asupra comportării acestora în terasamente. Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.



Tabelul 2. Materiale pentru terasamente. Categoriile şi tipurile de pământuri.

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol

Granulozitate Coefici-ent de neuni-

formita- te

Un

Indice de

plastici-tate Ip pentru fracţiu- nea sub 0,5 mm

Umfla- re

liberă

UI%

Calitate material pentru terasamente

Conţinut în părţi fine în % din masa totală pt:

d0,005min

d0,05 min

d0,25 min

1.Pământuri necoezive grosiere fracţiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50 %

cu foarte puţine părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) insensibilitate la îngheţ-dezgheţ şi la variaţiile de umiditate

1a

1 10 20

5

0

Foarte bună

idem 1a, însă uniforme (granulozitate continuă)

1b 5 Foarte bună

2.Pământuri necoezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%) Nisip cu pietriş, nisip mare mijlociu sau fin

cu părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, insensibile la variaţiile de umiditate

2a

6 20 40

5

10

Foarte bună

idem 2a, însă uniforme (granulozitate discontinuă)

2b 5 Bună

3.Pământuri coezive medii şi fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%) cu liant constituit din pământuri coezive. Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prăfos sau argilos

cu multe părţi fine, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ, fracţiunea fină prezintă umflare liberă (respectiv contracţie) redusă

3a

6 20 40

-

10

40 Mediocră

Idem 3a, însă fracţiunea fină prezintă umflare liberă medie sau mare

3b - 40 Mediocră



Tabelul 3. Materiale pentru terasamente. Categoriile şi tipurile de pământuri.

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământ

Simbol

Granulozitate Indice

de plasticitate

Ip pentru fracţi-unea sub 0,5 mm

Umfla- re

liberă

UI%

Calitate material pentru terasa-mente

Conform nomogramei Casagrande

4.Pământuri coezive: nisip prăfos, praf nisipos, nisip argilos, praf argilos nisipos, praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă

anorganice cu compresivitate şi umflare liberă reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4a

10 40 Medio-

cră

anorganice cu compresiblitate mijlocie şi umflare liberă reduse sau medii, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4b 35 70 Medio-

cră

anorganice (MO 5%)* cu compresibilitate şi umflare liberă reduse şi sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4c 10 40 Medio-

cră

anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă mare, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ

4d 35 70 Rea

anorganice (MO 5%)* cu compresibilitate mijlocie şi umflare liberă redusă sau medie, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4e 35 75 Rea

anorganice (MO 5%)* cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ

4f - 40 Foarte

rea

Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice grosime de terasament, fără a se lua măsuri speciale. Aceste pământuri pot fi utilizate în orice condiţii climaterice, hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm3, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă de termocentrală etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o adâncime de min. 20 cm în cazul pământurilor rele şi de min. 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/ cm3. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către specialiştii implicaţi. Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici etc. pe o grosime de min. 15 cm, sau când pământul din patul drumului are



umiditatea relativă Wo > 0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi permeabil. Wo se calculează cu relaţia urnătoare: W - umiditate naturală, % Wo = (1) WL - limita de curgere, % Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5 %) a căror calitate conform tabelului 3 este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza în rambleuri pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase si vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de consistentă sub 0,75 %), precum şi pământuri cu un conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi etc.). Laboratorul şantierului sau laboratorul autorizat aflat sub contract cu constructorul are obligaţia să verifice şi să ţină evidenţa calităţii pământului folosit. Încercările de laborator care se efectuează sunt în concordanţă cu caracteristicile menţionate în tabelele 2 şi 3. Se vor determina caracteristicile precizate în tabele 2 şi 3 cu frecvenţele minime precizate în tabelul 4, la care se adaugă caracteristicile de compactare.

Tabelul 4. Frecvenţa verificării caracteristicilor pământurilor pe şantier.

Nr. crt.

Caracteristici care se verifică

Frecvente minime Standarde respectate

1 Granulozitate

În funcţie de eterogenitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mică de o încercare la fiecare 5.000 m3

1913/5

2 Limita de plasticitate 1913/4

3 Densitatea uscată

maximă 1913/3

4 Coeficientul de neuniformitate

SR EN 933

5 Caracteristicile de

compactare Pentru pământurile folosite în rambleurilor din spatele zidurilor şi pământurile folosite la

protecţia rambleurilor, o încercare la fiecare 1.000 m3

1913/13

6 Umflarea liberă 1913/12

7 Sensibilitate la îngheţ-

dezgheţ

O încercare la fiecare: - 2.000 m3 pământ pus în operă în rambleu

- 250 m de drum în debleu 1709/3

8 Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1

Laboratorul de şantier va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator efectuate. Pământul pentru realizarea rambleurilor va proveni din săpăturile realizate în debleuri sau din gropi de

împrumut, cu respectarea condiţiilor de calitate impuse de prezentul caiet de sarcini. Nu se va utiliza un alt pământ decât cel stabilit la începutul lucrărilor decât cu avizul proiectantului şi al beneficiarului. Pământul provenit din debleuri sau din gropi de împrumut poate fi depozitat în apropierea şantierului până la realizarea rambleurilor, cu avizul dirigintelui de şantier. Se va evita sporirea umidităţii pământului şi schimbarea caracteristicilor sale prin păstrarea în depozite. d. Pământuri pentru straturi de protecţie. Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie să aibe calitătile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

4. Sector experimental

Înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor se recomandă realizarea unui sector experimental pentru definitivarea tehnologiei de lucru în raport cu pământurile, utilajele, condiţiile locale etc. existente pe şantier. Lungimea sectorului experimental este de min. 30 m pentru fiecare tip de pământ şi grosime de strat adoptate, iar la evaluarea parametrilor de lucru şi de verificare a calităţii lucrărilor vor participa toţi factorii implicaţi în derularea lucrărilor, cu menţionarea rezultatelor în registru de şantier. Dirigintele de şantier şi antreprenorul vor verifica împreună dacă caracteristicile fizice-mecanice şi geometrice (formă, dimensiuni) ale sectorului experimental sunt în conformitate cu prevederile proiectului şi caietelor de sarcini. Dacă rezultatele testelor de laborator sunt corespunzătoare, dirigintele de şantier aprobă continua lucrărilor după tehnologia testată, cu condiţia păstrării utilajelor, tipului de pământ, grosimi straturilor etc. De fiecare dată când se schimbă condiţiile de lucru este necesară realizarea unui nou sector experimental.

În timpul probelor, toate rezultatele vor fi înregistrate la fel şi felul echipamentului, viteza şi intensitatea tasării etc. Diferitele tipuri de echipament vor fi testate pentru aceiaşi operaţie în timpul testului de probă.

Antreprenorul trebuie să supună acordului beneficiarului, cu cel puţin 8 zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ folosit, care permite obţinerea



după compactare a gradelor de compactare solicitate prin caietul de sarcini, folosind utilajele de compactare existente pe şantier.

5. Apa de compactare

Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii

organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul proiectantului, cu excepţia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă. Adăugarea eventuală a unor produse destinate să faciliteze compactarea, nu se va face decât cu aprobarea beneficiarului, urmând se vor preciza modalităţile de utilizare şi rezultatele care se urmăresc a se obţine.

6. Caracteristicile de compactare şi gradul de compactare

Determinarea caracteristicilor de compactare pentru pământul utilizat la realizarea terasamentelor este obligatorie, iar respectarea acestora pe şantier trebuie urmărită cu rigurozitate (verificarea caracteristicilor efective de compactare şi determinarea gradului de compactare).

Caracteristicile de compactare pentru pământul utilizat în rambleuri se determină într-un laborator de specialitate (laboratorul antreprenorului sau într-un alt laborator pe bază de contract încheiat de antreprenor) înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Caracteristicile de compactare vor fi cele determinate prin încercarea Proctor normal, conf. STAS 1913/13. Se determină:

- dmax, care reprezintă densitatea în stare uscată maximă obţinută din curba Proctor, în kg/m3;

- wopt, care reprezintă umiditatea optimă de compactare (corespunzătoare lui dmax), în %. Caracteristicile efective de compactare pe teren se determină de laboratorul şantierului sau de către un alt laborator autorizat care are încheiat contract cu antreprenorul. Încercările care se pot realiza prin mai multe metode (metoda volumetrului cu nisip, metoda densimetrului cu membrană, metode nedistructive etc.) urmăresc determinarea următoarelor caracteristici:

- def, care reprezintă densitatea în stare uscată efectivă a stratului rutier realizat, determinată pe întreaga grosime a acestuia, în kg/m3;

- wef, care reprezintă umiditatea efectivă a materialului din stratul rutier, în %. Gradul de compactare se determină prin relaţia următoare:

,100Dmaxd

def

[%] (2)

La realizarea rambleurilor sau debleurilor, gradului de compactare obţinut trebuie să respecte condiţiile din tabelul 5.

Tabelul 5. Valorile admisibile ale gradului de compactare.

Zona verificată din terasament

Pământuri

Necoezive Coezive

Îmbrăcăminţi permanente

Îmbrăcăminţi semipermanente

Îmbrăcăminţi permanente

Îmbrăcăminţi semipermanente

Gradul de compactare, în %

a. Primii 30 cm ai terenului natural de sub rambleu cu înălţimea de:

- h 2,00 m

- h 2,00 m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. În corpul rambleurilor la adâncimea h sub patul drumului:

- h 0,50 m

- 0,5 h 2,00 m

- h 2,00 m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. În debleuri pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului

100

100

100

100

Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 sub îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în maximum 10 % din punctele de măsurare. Gradul de compactare se va determina strat după strat prin încercări la 250 m de platformă (3 determinări la 250 m de platformă) şi se va menţiona în registrul de şantier. Numărul de treceri ale utilajelor de



compactare va fi cel stabilit pe sectorul experimental. Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de 50 % şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera gradul de compactare Proctor Normal de 100 % atunci când după un anumit număr de treceri, stabilit pe sectorul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile pe suprafaţa stratului.

7. Măsuri preventive

Dacă se utilizează mai multe tipuri de pământuri pentru realizarea rambleurilor atunci se vor urmări îndeplinirea următoarelor măsuri: - în profilul transversal pământul de aceeaşi natură se va împrăştia uniform pe toată lăţimea rambleului; - modificarea naturii pământului în profil longitudinal se va realiza treptat pentru ameliorarea influenţa diferenţei de compactare dintre cele două pământuri; - pe verticală pământurile de calitate mai bună se vor utiliza în straturile superioare ale rambleului. 8. Pichetarea traseului

De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului (cel puţin câte doi reperi pe km). În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea şi completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou în cazul planurilor fotogrametrice. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil longitudinal, de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele: - înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în axă, de-a lungul traseului drumului; - punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); - înclinarea taluzurilor. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor şi are obligaţia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

9. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea şi completarea

pichetajului. Lucrările pregătitoare cuprind: defrişări; curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni, decaparea şi depozitarea pământului vegetal, asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime, demolarea construcţiilor existente în zona drumului. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Prezenţa pomilor în zona de lucru este notificată beneficiarului, Autorităţii Forestiere şi Agenţiei Locale de Mediu, solicitând instrucţiuni pentru tăierea unor astfel de pomi. Scoaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai mică de 2,00 m, precum şi la debleuri. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga suprafaţă a amprizei. Decaparea pământului vegetal se realizează pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut, respectiv pe grosimea terenului vegetal (precizată prin studiul geotehnic sau alte studii de teren şi laborator). Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării. Pe sectoarele de drum unde apele de suprafaţă se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei. În general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarea eventualelor construcţii existente se va executata până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate



conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina. Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru rambleuri, cu obţinerea gradul de compactare prevăzut. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca beneficiarul să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier. 10. Mişcarea pământului

Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, antreprenorul trebuie să prezinte beneficiarului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante etc.). Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor, precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul cap. 3) vor fi transportate în depozite definitive. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării beneficiarului. Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de execuţie a rambleurilor, antreprenorul trebuie să informeze beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor exploata. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile cap. 3 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondentă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ţine cont de “Tabloul de corespondentă a pământului” stabilit de beneficiar, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor. 11. Gropi de împrumut şi depozite de pământ

În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face antreprenorul, cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită de: - un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor cap. 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina antreprenorului; - acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de împrumut; - un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli: - pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit conform prevederilor proiectului; - crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; - taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate; - săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu; - în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut; - fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3 % spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor; - taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3,0; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de



banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri: - în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; - la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse. La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina antreprenorului. 12. Realizarea debleurilor

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către beneficiarul lucrării. Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţă prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa beneficiarului neconcordanţa constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la debleuri pentru adâncimi de max. 12,00 m sunt redate în tabelul 6, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.

Tabelul 6. Înclinarea taluzurilor de debleu.

Natura materialelor din debleu Înclinarea taluzurilor

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0:1,5

Pământuri mărnoase 1,0:1,0...1,0:0,5

Pământuri macroporice (loess si pământuri loessoide) 1,0:0,1

Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea

de la 1,0:0,1 până la poziţia verticală sau chiar în consola

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi de rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.



Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp beneficiarul. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5). În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se obţină: degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei, respectiv cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară. Tolerantele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3,00 m sunt precizate în tabelul 7.

Tabelul 7. Toleranţe admise la suprafaţa platformei din debleu.

Profil Tolerante admise

Roci necompacte Roci compacte

Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm

Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcţie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este arătat anterior. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel: - în perioada ploioasă: extragerea verticală; - după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fi fost verificat şi recunoscut ca

satisfăcător, de către dirigintele de şantier al lucrării. Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu, să fie menţionate în registrul de şantier. Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime, şi pe măsură ce avansează, se realizează şi

taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale. Dacă apare că stabilitatea pământurilor nu este asigurată, antreprenorul trebuie să ia de urgenţă măsuri de consolidare şi să prevină imediat inspectorul de şantier. În timpul realizării debleurilor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările de aşa manieră ca

pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor, să nu fie degradate sau înmuiate de apele meteorice. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în longitudinal. 13. Realizarea rambleurilor

Înainte de începerea lucrărilor de rambleu se realizează o serie de lucrări pregătitoare suplimentare celor prevăzute anterior, astfel: - când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20 %, antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distanţate la max. 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4 % spre exterior. Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de beneficiar; - pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute anterior, sau pe terenuri de portantă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform prevederilor din tabelul 5. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de dirigintele de şantier. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul său, la propunerea antreprenorului. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie.



Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va avea o pantă transversală de 3…5 % către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă conform prevederilor caietului de sarcini. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime. Compactarea rambleurilor va urmări realizarea gradului de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5. Controlul compactării terasamentele trebuie verificate pe fiecare strat, cu respectarea frecvenţei de verificare din tabelul 8.

Tabelul 8. Frecvenţa verificărilor de compactare.

Denumirea încercării Frecvenţa minimală a

încercărilor Observatii

Încercarea Proctor Normal 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare pământ

Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 m de platformă pe strat

Laboratorul antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor Normal, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum. Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier. Profilurile transversale şi taluzurile trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare acestea trebuie să corespundă proiectului, cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundare cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală indicate în tabelul 9.

Tabelul 9. Înălţimile maxime pe care taluzul poate avea panta 1:1,5.

Natura materialului în rambleu Hmax, m

Argile prăfoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrişuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5. În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 9, dar numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor si în bălti, unde terenul de fundare este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determ ina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3...1,5. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundare cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, hmax pe verticală indicate în tabelul 10, în funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundare.

Tabelul 9. Panta taluzului de rambleu funcţie de tipul terenurilor de fundare dificile.

Panta terenului

de fundare

Caracteristicile terenului de fundare:

a) Unghiul de frecare internă în grade

5 o 10 o 15 o

b) coeziunea materialului, kPa:



30 60 10 30 60 10 30 60 80

Înălţimea maximă a rambleului, hmax, m:

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleranțele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele: - platformă fără strat de formă: +/- 3 cm; - platformă cu strat de formă: +/- 5 cm; - taluz neacoperit: +/- 10 cm. Denivelările sunt măsurate sub lata de 3,00 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă, este de + 50 cm. Pentru pământuri sensibile la apă, beneficiarul va putea solicita antreprenorului următoarele: - aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil; - un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare; - tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii; - practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de apă. Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor. În cazul terenurilor stâncoase se va urmări: - materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obţină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri; - straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcţie de dimensiunea materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în nici un caz, să depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conţine blocuri mai mari de 0,20 m; - blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi fracţionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive; - granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturilor din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă. - rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 120…160 kN cel puţin, sau cu utilaje cu şenile de 250 kN cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor; - controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S (Q reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în m3 după compactare, iar S este suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale). Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obţin module de cel puţin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Încercările se vor face de antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier. - platforma rambleului va fi nivelată, admiţându-se aceleaşi tolerante ca şi în cazul debleurilor în material stâncos. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe cel puţin jumătate din grosimea lor. În situaţia unor rambleuri din pământuri nisipoase se va urmări: - rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabelul 5) va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obţinerea compactării prescrise; - straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obţinerea unei umidităţi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar; - platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiţându-se tolerantele arătate anterior. Aceste tolerante se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase. Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin etc.) se referă la: - în lipsa unor indicaţii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1,00 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului de carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii; - rambleul se va compacta mecanic, la prescripţiile din tabelul 5 şi cu asigurarea integrităţii lucrărilor de artă. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire. Protecţia împotriva pentru rambleuri se referă la obligativitatea antreprenorului de a asigura protecţia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea



celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică. 14. Realizarea şanţurilor şi rigolelor

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei. Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele şanţului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în proeminentă să fie tăiate. La sfârşitul şantierului şi înainte de recepţia finală, şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri căzute. 15. Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele din profil longitudinal şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimile prevăzute în proiect.

În ceea ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt: - la lăţimea platformei: +/- 0,05 m, faţă de axă, +/- 0,10 m, pe întreaga lăţime şi +/- 0,50 m, la ampriza rambleului; - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului şi se verifică în toate profilurile transversale considerate; - pe suprafaţa taluzului neacoperit: +/- 0,10 m; - denivelări locale sub dreptarul de 3,00 m: +/- 0,05 m. Dacă execuţia structurii rutiere nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două pante, cu înclinarea de 4 % spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4 %. 16. Acoperirea cu pământ vegetal

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a fixa pământul de aport. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umezit înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie. 17. Drenarea apelor subterane

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitaţional. Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către beneficiar şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziţii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.

18. Întreţinerea în timpul termenului de garanţie

În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor, şi să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuţii. În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la cererea scrisă a beneficiarului, şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care antreprenorul nu este răspunzător. 19. Controlul executiei lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în: - verificarea trasării axei, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare; - verificarea pregătirii terenului de fundare (de sub rambleu); - verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor aşternute; - verificarea compactării umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat să ţină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate. Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi



aprobat de dirigintele de şantier. Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până la acoperirea acestora cu stratul următor. Verificarea trasării axei şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare se va efectua înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregătirii terenului de fundare (sub rambleu) se realizează înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de fundare. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2.000 m2 suprafeţe compactate. Natura şi starea solului se vor testa la minim 2.000 m3

umplutură. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, axă, dreapta). La nivelul terenului de fundare se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 115 kN, se încadrează în valorile din tabelul 10, admiţându-se depăşiri în cel mult 10 % din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundare, în funcţie de tipul terenului, sunt indicate în tabelul 10.

Tabelul 10. Valorile admisibile ale deflexiunii Benkelman la nivelul patului drumului.

Tipul de pământului Valoarea admisibilă a deflexiunii, dadm, 0,01

mm

Nisip prăfos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă

450

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face în corelaţie cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2 şi 3 (granulozitate, coeficient de neuniformitate, limite de plasticitate, cantitatea de materii organice, conţinutul de săruri solubile şi umflarea liberă), cu respectarea frecvenţelor din tabelul 4. De asemenea, Indicativul AND 530 prevede un număr minim 3 teste complete (dispuse stânga, axă şi dreapta) pentru fiecare 2.000 m2 de strat din corpul terasamentului, respectiv pentru fiecare 1.500 m2 de strat din zona activă (considerată pe o adâncime de 50 cm sub stratul de formă). În cazul unor rambleuri mai înalte de 6,00 m este necesară determinarea unghiului de frecare interioară şi a coeziunii, conform STAS 8942/2 pe probe compactate la caracteristici Proctor normal la 95 % grad de compactare. Caracteristicile obţinute vor fi folosite la calculele de verificare a stabilităţii. Verificarea grosimii straturilor aşternute prevede măsurarea grosimii acestor straturi, aceasta trebuind să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare. Verificarea compactării umpluturilor constă în determinarea gradului de compactare pentru fiecare strat de pământ pus în operă, pe toată grosimea stratului pus în operă. Conform Indicativului AND 530 se prevede verificare într-un număr de 3 puncte distincte (dispuse stânga, axă şi dreapta în secţiuni diferite) pentru fiecare 2.000 m2 de strat din corpul terasamentului, respectiv pentru fiecare 1.500 m2 de strat din zona activă (considerată pe o adâncime de 50 cm sub stratul de formă). Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Conform STAS 2914, la stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, axă, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului neputând fi efectuată. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilitătii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului, cu admiterea toleranţelor precizate anterior. Când măsurarea cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă, antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, în vigoare.



În cazul utilizării metodei de determinare a modulului de deformaţie liniară prevăzută în STAS 2914/4, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime. Conform Indicativului AND 530 capacitatea portantă și deformabilitatea la partea superioară a terasamentelor la nivelul unui strat al terasamentului se caracterizează prin:

- modulul de elasticitate dinamic al pământului (Ep, MPa/m2); - modulii statici Ev (MN/m2) şi modulul de reacţie (K0, MN/m3); - indicele californian de capacitate portantă (CBR, %); - deflexiunea elastică determinată cu pârghia Benkelman (dadm, 1/100 mm). Dintre primele trei caracteristici, Normativul recomandă determinarea pentru structuri rutiere suple sau

mixte a modulului de elasticitate dinamic şi/sau a modulilor Ev, iar pentru viitoare structuri rutiere rigide a modulului de reacţie, cu placa statică.

Se recomandă e o frecvenţă a încercărilor de 3 puncte la 1.500 m2 de strat din zona activă pentru primele trei tipuri de încercări, respectiv un număr de 100 puncte de măsurare pe fiecare km de bandă de circulaţie de zonă activă (adică cu distanţe de 20 m între punctele de măsurare), pentru determinarea deflectometriei cu pârghia Benkelman.

În cazul aplicării uneia din primele trei determinări, valorile de admisibilitate se vor stabili de factori implicaţi în derularea proiectului, cu luarea în considerare a caracteristicilor de deformabilitate considerate în calculele de dimensionare. În cazul aplicării metodei cu pârghia Benkelman, valorile minime admise sunt cele prevăzute în tabelul 10. Trecerea la realizarea primului strat de fundaţie se va efectua numai după îndeplinirea condiţiile de calitate prevăzute.

20. Recepţia lucrărilor

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (recepţii pe faze de excuţie), unei recepţii la terminarea lucrării şi unei recepţii finale. Recepţia pe faze de execuţie. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în constructii, aprobat cu HG 272. Se va verifica dacă partea de lucrări ce se receptionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie un proces-verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: - trasarea şi pichetarea lucrării; - decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare; - compactarea terenului de fundare; - în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului; - în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii. Registrul de procese-verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: - concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie; - natura pământului din corpul drumului. Lucrările nu se vor recepţiona dacă: - nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect; - nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului, cât şi pe fiecare strat în parte (atestate de procesele-verbale de recepţie pe faze); - lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare; - nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei; - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor etc.; - nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului. Defecţiunile se vor consemna în procesul-verbal încheiat, în care se va stabili modul şi termenele de remediere. Receptia la terminarea lucrărilor, se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora, aprobat cu HGR 273. La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273.



DOCUMENTE DE REFERINȚĂ CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și

deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

PD 161-1985 Proiectarea lucrărilor hidrotehnice pentru apărarea drumurilor, căilor ferate și podurilor

AND 589-2004 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum. Lucrări de terasamente

CD 129-2013 Normativ pentru execuția terasamentelor rutiere din cenușă de termocentrală

AND 530-2012 Instrucțiuni privind controlul calității terasamentelor SR EN ISO 14688/1-2004/AC-2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor partea 1. Identificare şi descriere. SR EN ISO 14688/2-2005/C91-2007 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 2. Principii pentru o clasificare. STAS 1709/1-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri.

Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul. STAS 1709/2-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri.

Prevenirea si remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice.

STAS 1709/3-1990 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare.

STAS 1913/1-1982 Teren de fundare. Determinarea umidității. STAS 1913/3-1976 Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor. STAS 1913/4-1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. STAS 1913/5-1985 Teren de fundare. Determinarea granulozității. STAS 1913/12-1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si

mecanice ale pământurilor cu umflări si contracții mari. STAS 1913/13-1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor. STAS 1913/15-1975 Teren de fundare. Determinarea greutății volumice pe teren. STAS 2914-1984 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de

calitate. STAS 2914/4-1989 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Determinarea modulului de

deformaţie liniară STAS 9824/3-1974 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice STAS 2916-1987 Lucrări de drumuri și căi ferate. Protejarea taluzurilor și

șanțurilor. Prescripții generale de proiectare HG 273-1994 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora NOTĂ IMPORTANTĂ Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri, normative,

instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutut prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi

orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a publicației la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).

Întocmit,

ing. Gabriel MORARIU



CAIET DE SARCINI

STRATURI DE BAZĂ ȘI ÎMBRĂCĂMINTE DIN STRATURI BITUMINOASE

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul Caiet de Sarcini conţine specificaţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităţii materialelor componente, preparare, transport, punere în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi. 1.2. Caietul de Sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea și întreţinerea drumurilor naţionale și autostrăzilor. Pentru alte categorii de drumuri (judetene, comunale, trotuare, platforme, strazi, etc.) tipul mixturilor asfaltice precum și caracteristicile acestora se vor indica în caietele de sarcini ale lucrarilor respective. 1.3. Mixturile asfaltice utilizate la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de calitate din normativul indicativ AND 605-2016 (revizuire 2018) și va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului şi zona climatică. 1.4. Performanțele mixturilor asfaltice se studiază, se evaluează și se verifică în laboratoarele autorizate sau acreditate, acceptate de Inginer. 1.5. Tipul de mixturi asfaltice utilizate la execuţia straturilor rutiere se stabileşte în proiect de către Proiectant. 1.6. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

La aceasta lucrare, se va utiliza mixtura asfaltică de tip beton asfaltic B.A. 16 pentru stratul de

uzură și beton asfaltic deschis B.A.D 22,4 pentru repararea defecțiunilor locale.

2.1. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și punerea în operă, prin compactare la cald. 2.2. Mixturile asfaltice se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate în SR EN 13108 simbilizate EB -“anrobes bitumineux” sau AC -“asphalt concrete”. În prezentul caiet de sarcini, în conformitate cu normativul indicativ AND 605, se folosesc următoarele notații: - BA pentru betoane asfaltice în strat de uzura (rulare), - MAS mixturi asfaltice stabilizate, - BAD pentru betoane asfaltice deschise în strat de legatura, - AB pentru anrobate bituminoase în strat de baza. 2.3. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi: - stratul superior, denumit strat de uzură; - stratul inferior, denumit strat de legătură. Îmbrăcămintele bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat respectiv stratul de uzură, în cazuri justificate tehnic. 2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa structurilor rutiere, peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase. 2.5. Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice este cea prezentată în tabelul 1 din normativul indicativ AND 605. 2.6. La execuţia stratului de uzură, a straturilor de legătură şi a mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se vor utiliza mixturi asfaltice performanțe care să confere rezistenţa şi durabilitatea necesară, precum și o suprafaţă de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei și protecţia mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinţele din acest Caiet de Sarcini. 2.7. Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcţie de clasa tehnică a drumului (tabel 1): - BA - beton asfaltic conform cu SR EN 13108-1/C91 - MAS - mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust conform cu SR EN 13108-5/AC - MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi

reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN 13108-7/AC Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 1, în funcţie de dimensiunea maximă a granulelor, tipul agregatului și de clasa tehnică a drumului.



Tabelul 1.Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură

Nr. crt. Clasa tehnică a

drumului Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a granulei

1 I, II Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16

Mixtură asfaltică poroasă MAP 16

2 III

Mixtură asfaltică stabilizatăMAS 11,2, MAS 16

Beton asfalticBA 11,2, BA 16

Mixtură asfaltică poroasăMAP 16

3 IV

Mixtură asfaltică stabilizatăMAS 11,2, MAS 16

Beton asfalticBA 11,2, BA 16

Beton asfaltic cu pietriş concasatBAPC 11,2, BAPC 16

4 V Beton asfalticBA 11,2, BA 16

Beton asfaltic cu pietriş concasatBAPC 11,2, BAPC 16

NOTA : în tabelele despre agregate, notatiile din paranteze reprezintă clase / categorii indicate in SR EN 13043 referitor la agregate.

2.8. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performanțe rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest caiet de sarcini, în funcție de clasa tehnică a drumului. Pentru execuţia stratului de legatură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108-1/AC. Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 2 în funcţie de dimensiunea maximă a granulelor și tipul agregatului și clasa tehnică a drumului.

Tabelul 2.Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură

Nr. crt. Clasa tehnică a

drumului Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a granulei

1 I, II Beton asfaltic deschis BAD 22,4

2 III, IV Beton asfaltic deschisBAD 22,4

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasatBADPC 22,4

3 V

Beton asfaltic deschisBAD 22,4

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasatBADPC 22,4

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortatBADPS 22,4

2.9. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice prformante, rezistente şi durabile ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest caiet de sarcini în funcţie de clasa tehnică a drumului. Pentru stratul de bază, prezentul caiet de sarcini prevede mixturi asfaltice de tip anrobat AB, conform SR EN 13108-1/AC. Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 3, în funcţie de dimensiunea maximă a granulelor și tipul agregatului și clasa tehnică a drumului.

Tabelul 3.Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a granulei

1 I, II Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5

2 III, IV Anrobat bituminos cu criblurăAB 22,4, AB 31,5

3 V

Anrobat bituminos cu criblurăAB 22,4, AB 31,5

Anrobat bituminos cu pietriş concasatABPC 22,4, ABPC 31,5

Anrobat bituminos cu pietriş sortatABPS 31,5

2.10. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe: - straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform caiet de sarcini; - straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici, - conform STAS 10473/1 și reglementărilor tehnice în vigoare; - straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120 - îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare; - îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură.



În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, sau pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport. 2.11. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400. 2.12. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 și standardelor europene SR EN 13108-1/C91, SR EN 13108-5/AC, SR EN 13108-7/AC, SR EN 13108-20/AC și SR EN 13043/AC. 3. AGREGATE 3.1. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheț-dezgheț și să nu conțină corpuri străine. 3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele 4...7.

Tabelul 4.Cribluri utilizate la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica Condiţii de calitate Metoda

de încercare

0 1 2 3

1. Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate: - rest pe sita superioară (dmax), %, max. - trecere pe sita inferioară (dmin), %, max.

1-10 (Gc 90/10)

10 SR EN 933-1

2.(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3

3.(1) Indice de formă, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4

4. Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual

5. Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f1,0)*/0,5 (f0,5) SR EN 933-1

6. Rezistenţa la fragmentare, coeficient LA, %, max.

clasă tehnică I-III 20 (LA20) SR EN 1097-2

clasă tehnică IV-V 25 (LA25)

7. Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.

clasă tehnică I-III 15 (MDE 15) SR EN 1097-1

clasă tehnică IV-V 20 (MDE 20)

8.(2) Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ-dezgheţ - pierderea de masă (F), %, max. - pierderea de rezistenţă (ΔSLA), %, max.

2 (F2) 20

SR EN 1367-1

9.(2) Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2

10. Conţinut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice)

95 (C95/1) SR EN 933-5

* agregate cu granula de max 8mm (1) forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă (2) rezistența la ingheț poate fi determinată prin sensibilitate la ingheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2

Tabelul 5.Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

Nr.crt.

Caracteristica Condiţii de calitate Metoda de încercare

1 Conţinut de granule în afara sortului

SR EN 933-1 - rest pe sita superioară (dmax), %, max. 10

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1

3 Conţinut de impurităţi:

- corpuri străine nu se admit vizual

4 Conţinut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 (f10) SR EN 933-1

5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

2 SR EN 933-9+A1

Pentru un conţinut de particule fine mai mic de 3% nu este necesară efectuarea unei încercări cu albastru de metilen pentru aprecierea calităţii acestora.



Tabelul 6.Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica Pietriş sortat Pietriş concasat Metoda de încercare

0 1 2 3 4

1

Conţinut de granule în afara sortului:

SR EN 933-1

- rest pe sita superioară (dmax), %, max.

1-10 1-10

- trecere pe sita inferioară (dmin), %, max.

10 (Gc 90/10) 10 (Gc 90/10)

2 Conţinut de particule sparte, %, min.

- 90 (C90/1) SR EN 933-5

3(1) Coeficient de aplatizare, %, max.

25 (A25) 25(A25) SR EN 933-3

4(2) Indice de formă, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SR EN 933-4

5 Conţinut de imputităţi

vizual - corpuri străine nu se admit nu se admit

6 Conţinut de particule fine, sub 0,063 mm, %, max.

1,0 (f1,0)*/ 0,5 (f0,5)

1,0 (f1,0)*/ 0,5 (f0,5)

SR EN 933-1

7

Rezistenţa la fragmentare coeficient LA, %, max.

clasa tehnică I - III

- 20 (LA20) SR EN 1097-2 clasa

tehnică IV - V

25 (LA25) 25 (LA25)

8

Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.

clasa tehnică I - III

- 15 (MDE15)

SR EN 1367-1 clasa

tehnică IV - V

20 (MDE20) 20 (MDE20)

9

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ

SR EN 1367-1 -pierderea de masă (F),

%, max. 2 (F2) 2 (F2)

10 Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, %, max.

6 6 SR EN 1367-2

* agregate cu granula de max 8 mm (1) forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă (2) rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2

NOTA : În tabelele referitoare la agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii indicate în SR EN 13043 referitor la agregate.

Tabelul 7.Nisip natural sau sort 0-4 mm natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.


0 1 2 3

1 Conţinut de granule în afara sortului

SR EN 933-1 - rest pe sita superioară (dmax), %, max. 10

2 Granulozitate continuă SR EN 933-1

3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *

4 Conţinut de impurităţi: nu se admit galben SR EN 933-7 şi



- corpuri străine, - conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max.

vizual SR EN 1744-1+A1

0 1 2 3

5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8+A1

6 Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, % max. 10 (f10) SR EN 933-1

7 Calitatea particulelor fine, (valoarea de albastru), max.

2 SR EN 933-9+A1

* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii

Nota 1: Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate din tabelul 4. Nota 2: Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie curate, spălate în

totalitate. În cazul contaminarii la transport sau depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.

3.3. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Se vor lua măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale și menţinerea unei umidităţi scăzute. 3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1 - conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm și 0,125 mm. 3.5. Fiecare lot de material va fi însoţit de declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și, după caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare. 3.6. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 şi 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim: - 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm; - 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm. 4. FILER 4.1. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043/AC.

Tabel 8.Filer utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.


1 Conținut de carbonat de calciu ≥ 90 % categorie cc90 SR EN 196-2

2 Granulometrie

sita (mm) 2

0,125 0,063

treceri (%) 100

min. 85 min. 70

SR EN 933-1-2

3 Conținut de apa max.1% SR EN 1097-5

4 Particule fine nocive valoarea vbf g/kg

categorie ≤ 10 vbf10

SR EN 933-9

4.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfla), trebuie determinate cu ajutorul valorii de albastru de metilen conform SR EN 933-9+A1. 4.3. Continutul de apa ale filerelor de adaus, determinat conform SR EN 1097-5, nu trebuie sa fie mai mare de 1% în masa. 4.4. Filerul se va livra de catre furnizori în saci sigilati și se va depozita în incaperi acoperie, ferit de umezeala, sacii asezandu-se în stive de cel mult 10 bucati, unul peste altul. Fiecare sac de filer va avea inscriptionat marcajul de conformitate CE, numarul de identificare a organismului de certificare și informatiile insotitoare. Daca pe sac nu figureaza toate informatiile, ci doar o parte, atunci trebuie ca documentele comerciale insotitoare sa cuprinda informatii complete. 4.5. Fiecare lot de material va fi însoţit de declaratia de performanță, marcaj de conformitate CE și, după caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. 4.6. În șantier se va verifica obligatoriu granulozitatea și umiditatea la fiecare maxim 100 t aprovizionate. 4.7. Este interzisă utilizarea ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi decât cele precizate la art. 4.1. 4.8. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

5. LIANŢI 5.1. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt:



- bitum rutier de clasa de penetrație 35/50, 50/70 şi 70/100, conform SR EN 12591 și art. 5.2 și 5.3 din acest caiet de sarcini;

- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023.

Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din anexa 1, şi anume: - pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 sau 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 sau 45/80 - pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau 70/100 și bitumuri modificate 45/80 sau 40/100, dar cu

penetratie mai mare de 70 (1/10 mm) - pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 și bitumuri

modificate 45/80.

Tabel 9.Caracteristicile bitumului rutier (conform SR EN 12591 Anexa Natională)

Caracteristica Unitate

de masură

Clasa de bitumuri neparafinoase pentru drumuri conform penetrației Metoda de

încercare 35-50 50-70 70-100

Penetrație la 250C 0,1 mm 35-50 50-70 70-100 SR EN 1426

Punct de înmuiere 0C 50-58 46-54 43-51 SR EN 1427

Rezistența la întărire la 1630C

SR EN 12607-1

Penetrație reziduală % ≥ 53 ≥ 50 ≥ 46

Cresterea punctului de înmuiere – Severitate 1

0C ≤ 8 ≤ 9 ≤ 9

Variatia masei* (valoarea absoluta) % ≤ 0,5 ≤ 0,5 ≤ 0,8

Punct de inflamabilitate 0C ≥ 240 ≥ 230 ≥ 230 SR EN ISO 2592

Solubilitate % ≥ 99 ≥ 99 ≥ 99 SR EN ISO 12592

Indice de penetrație - -1,5…+0,7 SR EN 12591 Anexa A

Vâscozitate dinamică la 600C Pa.s ≥ 225 ≥ 145 ≥ 90 SR EN 12596

Punct de rupere Frass 0C ≤ -5 ≤ -8 ≤ -10 SR EN 12593

Vâscozitate cinematică la 1350C mm2/s ≥ 370 ≥ 295 ≥ 230 SR EN 12595

Adezivitate fata de agregatul utilizat % ≥ 80 SR 10969

* – Variatia masei poate fi pozitivă sau negativă.

Tabel 10.Caracteristicile bitumului modificat cu polimeri (conform SR EN 12591 Anexa Natională)

Caracteristica Unitate

de masură

Clasa de bitumuri modificate cu polimeri conform

penetrației Metoda de încercare

0 1 2 3 4 5

Penetrație la 250C 0,1 mm 25-55 45-80 40-100 SR EN 1426

Punct de înmuiere 0C ≥ 65 ≥ 65 ≥ 65 SR EN 1427

0 1 2 3 4 5

Coeziune Forta de ductilitate (tracțiune 50 mm/min) J/cm2

De raportat

De raportat

De raportat

SR EN 13589 urmat de SR EN 13703

Revenire elastică la 250C % ≥ 70 ≥ 80 ≥ 80 SR EN 13398

Punct de inflamabilitate 0C ≥ 250 ≥ 250 ≥ 220 SR EN ISO 2592

Punct de rupere Fraass 0C ≤ -10 ≤ -13 ≤ -15 SR EN 12593

Adezivitate fata de agregatul utilizat % ≥ 90 SR 10969

Rezistența la întărire

Penetrație reziduală % ≥ 60 ≥ 50 ≥ 50 SR EN 12607-1

Creșterea punctului de înmuiere

0C ≤ 8 ≤ 8 ≤ 8 SR EN 12607-1



Variație de masă % ≤ 0,5 ≤ 0,5 ≤ 0,5 SR EN 12607-1

Revenire elastică la 250C, dupa EN 12607-1

% ≥ 60 ≥ 70 ≥ 70 SR EN 13398 SR EN 12607-1

Stabilitate la depozitare

Diferență punct de înmuiere sau Diferența penetrație la 250C

0C ≤ 5 ≤ 5 ≤ 5 SR EN 13399 SR EN 1427

0,1 mm ≤ 9 ≤ 9 ≤ 9 SR EN 13399 SR EN 1426

5.2. Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 și SR EN 14023, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 °C (determinată conform SR 61): - mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 și 70/100 ; - mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; - mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1); - mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1); - mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1); Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-1, SR EN 12607-2. 5.3. Bitumul rutier și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80%, respectiv 90% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se aditivează cu agenţi de adezivitate. 5.4. Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și/sau prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11. În etapa inițială de stabilire a amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și se va adopta soluția de ameliorare a adezivitătii atunci când este cazul (tipul și dozajul de aditiv). 5.5. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. 5.6. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu bitum sau bitum modificat. 5.7. Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit de declaraţia de performanţă sau alte documente (marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producției în fabrică) și se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform 5.1 (pentru bitum şi bitum modificat) și 5.6 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: - 500 t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment, - 100 t emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment. Verificarea adezivității, conform art.5.4, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci când se utilizează aditiv pentru îmbunatățirea adezivității.

Tabel 11.Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

Nr.

crt. Caracteristica Condiţii de calitate

Metoda de

încercare

1. Continutul de liant rezidual min.58% SR EN 1428

2. Omogenitate, rest pe sita de 0,5mm ≤ 0,5 % SR EN 1429

6. ADITIVI 6.1. În vederea atingerii performanțelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerinţelor, se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, (de exemplu agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii), fie în mixtura asfaltică (de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.) 6.2. Conform SR EN 13108–1 art. 3.1.12 aditivul esteun „material component care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”. Faţă de terminologia din SR EN 13108–1 în acest caiet de sarcini, au fost consideraţi aditivi și produşii care se adaugă direct în bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia (AND 605). 6.3. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare, agreat de Inginer, fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă specificate. 6.4. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoțit de documente de conformitate potrivit legislației de punere pe piață, în vigoare. 7. COMPOZIŢIA MIXTURILOR ASFALTICE 7.1. Materialele utilizate la prepararea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau modificat) şi



materialele granulare (agregate naturale și filer).

Tabelul 12.Materiale granulare utilizate la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate

0 1 2

1. Mixtura asfaltică stabilizată MAS Criblură; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Filer

2. Mixtura asfaltică poroasă MAP Criblura 4 -8, 8-16; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Filer

3. Beton asfaltic cu criblură BA

Criblură; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural sau sort 0-4 natural; Filer

4. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC

Pietriş concasat; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural sau sort 0-4 natural; Filer

5. Beton asfaltic deschis cu criblură BAD


6. Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat BADPC


7. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat BADPS

Pietriş; Nisip natural sau sort 0-4 natural; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Filer

8. Anrobat bituminos cu criblura AB


9. Anrobat bituminos cu pietris concasat ABPC


10. Anrobat bituminos cu pietris sortat ABPS

Pietriş sortat; Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural sau sort 0-4 natural; Filer

7.2. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legătură se foloseşte nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maximum: - 25% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de uzură; - 50% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de legătură și de bază. Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în proporţie variabilă, după caz. 7.3. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt conform:

tabelului 13 pentru mixturi tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzură, legătură şi bază;

tabelul 15 pentru mixturile asfaltice stabilizate. 7.4. Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale şi filer sunt conform:

tabelului 14 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzură și legătură, anrobatelor bituminoase pentru stratul de bază;

tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;



tabelului 16 - pentru mixturile asfaltice poroase. 7.5. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare ţinând cont de recomandările din tabelul 17. În cazul în care, din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitei din tabelul 17, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a Inginerului. 7.6. Valorile minime pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 17 au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde "d' este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderată conform fracţiunilor de agregate utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097-6. 7.7. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform agrementelor tehnice precum și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.

Tabelul 13.Limitele procentelor de agregate şi filer pentru mixturi tip betoane asfaltice

Nr. crt.

Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

Strat de uzura Strat de legatura

Strat de baza

BA 8 BAPC 8

BA 11,2 BAPC11,2

BA16 BAPC16

BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4

AB 22,4 ABPC 22,4

AB 31,5 ABPC 31,5 ABPS 31,5

1. Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125 mm, %

9…18 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12

2. Filer și fracțiunea (0,125 …4 mm), %

Diferența până la 100

3. Agregate naturale cu dimensiunea peste 4 mm, %

22…44 34…48 36…61 55…72 57…73 40…63

Tabelul 14. Zona granulometrică a mixturilor asfaltice, tip betoane asfaltice, și anrobate bituminoase

Marimea ochiului sitei

conform SR EN 933-2, mm

BA 8 BAPC 8

BA 11,2 BAPC11,2

BA 16 BAPC 16

BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4

AB 22,4 ABPC 22,4

AB 31,5 ABPC 31,5 ABPS 31,5

45 - - - - - 100

31,5 - - - 100 100 90…100

22,4 - - 100 90…100 90…100 82…94

16 - 100 90…100 73…90 70…86 72…88

11,2 100 90…100 - - - -

8 90…100 75…85 61…82 42…61 38…58 54…74

4 56…78 52…66 39…64 28…45 27…43 37…60

2 38…55 35…50 27…48 20…35 19…34 22…47

0,125 9…18 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12

0,063 7…11 5…10 7…11 3…7 2…5 2…7

Tabelul 15.Limitele procentuale și zonă granulometrică pentru mixturi asfaltice stabilizate

Nr. crt. Caracteristica Strat de uzură

MAS 11,2 MAS 16

0 1 2 3

1. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 9...13 10...14

1.2. Filer și nisip fracţiunea 0,1....4 mm, % Diferenţa până la 100

1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 58...70 63...75

0 1 2 3

2.

Granulometrie

Mărimea ochiului sitei, Treceri,%

22,4 - 100

16 100 90...100

11,2 90...100 71...81

8 50...65 44...59

4 30...42 25...37

2 20...30 17...25

0,125 9...13 10...14



0,063 8...12 9...12

Tabelul 16.Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP*

Site cu ochiuri pătrate,mm Treceri, %

22.4 100

16 90...100

2 8...12

0,063 2...4

*Limitele sunt orientative, se va urmări respectarea condițiilor din tabelele 19 și 23.

Tabelul 17.Continutul optim de liant

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant, min. % în mixtură

Uzură (rulare)

MAS11,2 6,0

MAS16 5,9

BA11,2, BAPC11,2 6.0

BA16, BAPC 16 5,7

MAP 16 4

Legătura (binder) BAD 22,4, BADPC22,4, BADPS22,4 4,2

Bază AB22,4, ABPC22,4, AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 4,0

7.8. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaza conform agrementelor tehnice și reglementarilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. 7.9. Raportul de încercare pentru stabilirea compoziţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 7.10, pentru cinci conţinuturi diferite de liant. 7.10. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricaţie se va realiza pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Dozajul va cuprinde obligatoriu: - verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de

încercare); - procentul de participare al fiecărui component în amestecul total; - stabilirea dozajului de liant funcție de curba granulometrica aleasă; - validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip conform tabelului 31 nr.crt.1. Un nou studiu de dozaj se realizează obligatoriu de fiecare dată când apare măcar una din situaţiile următoare: schimbarea sursei sau a tipului de liant, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor. 7.11. Validarea în producție a mixturii asfaltice se va realiza, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe staţie și verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 31, nr. crt.2. 4.5. Mixtura asfaltică va fi însotită de declaratia de performanță, marcaj de conformitate CE și, după caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare. 8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale de tip) și pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate. 8.2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum și din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27. 8.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 18, 19, 20 și 21. 8.4. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 18. Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din ANEXA nr. 1B. Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN 12697–12 metoda A şi SR EN 12697-23 și va respecta condiţiile din tabelul 18.

Tabelul 18.Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall

Nr. Tipul mixturii asfaltice Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall



crt. Stabilitate S,la 60°C,

KN

Indice de curgere,

mm

Raport S/I, min.

KN/mm

Absorbţia de apă

% vol.

Sensibilitate la apă,

%

1. Beton asfaltic 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 min.80

3. Mixtură asfaltică poroasă 5,0...15 1,5...4,0 2,1 - min.60

4. Beton asfaltic deschis 5,0...13 1,5...4,0 1,2 1,5...6,0 min.80

5. Anrobat bituminos 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...6,0 min.80

8.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 19, 20, 21, 22 și 23. Incercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice sunt următoarele : - Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică și încercarea la ornieraj)

reprezentată prin:

Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;

Viteza de deformaţie și adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecţionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22+A1, dispozitiv mic în aer, procedeul B;

- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la întindere indirectă peepruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24;

- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-26, anexa C;

- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabelul 19. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de uzură / clasă tehnică drum

I-II III-IV

1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

1.1. Volum de goluri la 80 giraţii , % maxim 5,0 6,0

1.2.

Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

- deformaţia la 50 °C, 300 KPa și 10000 impulsuri, µm/m, maxim

20 000 30 000

- viteza de deformaţie la 50 °C, 300 KPa și 10000 impulsuri,µm/m/ciclu, maxim

1,0 2,0

1.3. Modulul de rigiditate la 20°C, 124ms, MPa, minim 4200 4000

2. Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

2.1.

Rezistenţa la deformaţii permanente, 60 °C (ornieraj)

- viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri maxim 0,3 0,5

- adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţială a probei, maxim

5,0 7,0

Tabelul 20. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de legătură / clasă tehnică drum

I-II III-IV

0 1 2 3


1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 9,5 10,5

1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)


20 000 30 000

- viteza de deformaţie la 40 °C, 200 KPa și 10000 impulsuri, µm/m/ciclu, maxim

2,0 3,0

1.3. Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 5000 4500

1.4. Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C

400 000 300 000



2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice ε6 10-6, minim

150 100

Tabelul 21. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de bază / clasă tehnică drum

I-II III-IV


1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 9 10

1.2.

Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)


20 000

30 000

- viteza de deformaţie la 40°C, 200 KPa şi 10000 impulsuri, µm/m/ciclu, maxim

2,0 3,0

1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600

1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C

500 000 400 000

2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice ε6 10-6, minim

150 100

NOTA Valorile modulilor de rigiditate determinați în laborator, sunt stabiliți ca nivel de performanță minimală pentru mixturile analizate în condișii de laborator. La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile de elasticitate dinamică din reglementările tehnice în vigoare privind dimensionarea structurilor suple și semirigide.

8.6. În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 19 și 22, volumul de goluri se va determina prin metoda densităților aparente și maxime astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8. 8.7. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.

Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN 12697-12, metoda A. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.

Tabelul 22. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr. crt. Caracteristica

1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4

2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83

3 Test Shellenberg, %, maxim 0,2

4 Sensibilitate la apă, % minim 80

În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 18 și 23.

Tabel 23. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr. crt. Caracteristica

1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % minim 12 - 20

2 Pierdere de material, SR EN 12697-17+A1,% maxim 30

9. CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE 9.1. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: - gradul de compactare şi absorbţia de apă – tabel 24 - rezistenţa la deformaţii permanente – tabel 19 - elementele geometrice ale stratului executat – tabel 25 - caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate – tabel 26 Gradul de compactare și absorbţia de apă 9.2. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică, prelevată de la aşternere, sau din aceeaşi mixtură provenită din carote. Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul caiet de sarcini, cu excepţia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica



75 lovituri pe fiecare parte a epruvetei. 9.3. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate. Notă: Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparentă se va determina conform SR EN 12697-6. 9.4. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate. 9.5. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 24.

Tabelul 24. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. crt.

Tipul stratului Absorbţie de apă,

% vol.

Grad de compactare,

% minim

1 Mixtură asfaltică stabilizată 2…6 97

2 Mixtură asfaltică poroasă - 97

3 Beton asfaltic 2…5 97

4 Beton asfaltic deschis 3…8 96

5 Anrobat bituminos 2…8 97

Rezistenţa la deformaţii permanente 9.6. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin două zile după aşternere. 9.7. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi adâncimea făgaşului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristic, sunt prezentate în tabelul 19. Elemente geometrice 9.8. Elementele geometrice, condițiile de admisibilitate și abaterile limită locale admise la elementele geometrice sunt cele prevăzute în tabelul 25. 9.9. La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizată. Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevazută în proiect pentru fiecare strat.

Tabelul 25

Nr. crt.

Elemente geometrice Condiţii de

admisibilitate Abateri limită locale admise la elementele geometrice

1

Grosimea minimă a stratului compactat,conform SR EN 12697-36:

- nu se admit abateri în minus faţă de grosimea minima prevăzută în proiect pentru fiecare strat

-strat de uzură: 4,0 cm

-strat de legătură 5,0 cm

-strat de bază 22,4 6,0 cm

-strat de bază 31,5 8,0 cm

2 Lăţimea parţii carosabile: Profil transversal

proiectat ± 20 mm

3

Profilul transversal -în aliniament

sub formă acoperiş

± 5,0 mm faţă de cotele profilului adoptat -în curbe și zone aferente

-cazuri speciale conform STAS 863

pantă unică

4

Profil longitudinal,în cazul drumurilor noi, declivitate, % maxim*:

± 5,0 mm faţă de cotele profilului proiectat, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat

-autostrăzi conform PD 162

-drumuri naționale conform STAS 863

* Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul Inginerului și asigurarea măsurilor de siguranţă a circulaţiei.

Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice 9.10. Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice și condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 26. 9.11. Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează, pentru: - strat uzură (rulare) – cu minim 15 zile înainte de recepţia la terminarea lucrărilor şi la sfârșitul perioadei de

garanție;



- strat de legătură şi strat de bază – înainte de aşternerea stratului următor (superior). Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariţia făgaşelor și se efectuează cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului. Pentru verificarea rugozităţii se vor determina atât aderenţa prin metoda cu pendulul SRT cât și adâncimea medie a macrotexturii. Aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5…10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) și la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se efectuează în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

Tabelul 26.Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase

Nr. crt.

Caracteristică Condiţii de admisibilitate

Metoda de încercare Strat

Uzura (rulare)

Legătura baza

0 1 2 3 4

1

Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea cu echipamente omologate

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate. Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim.

Indice de planeitate, IRI, m/km:

drumuri de clasă tehnică I . . . I I ≤ 1,5 ≤2,5

drumuri de clasă tehnică III ≤ 2,0

drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,5

drumuri de clasă tehnică V ≤ 3,0

2

Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3 m Denivelări admisibile, mm:

≤4,0

SR EN 13036-7 drumuri de clasă tehnică I şi II ≤3,0

drumuri de clasă tehnică III ≤4,0

drumuri de clasă tehnică IV...V ≤5,0

3 Planeitatea în profil transversal, mm/m

±1,0 ±1,0 SR EN 13036-8

4 Rugozitatea suprafeţei

4.1.

Aderenţa suprafeţei- unităţi PTV

SR EN 13036-4 drumuri de clasă tehnică I...II ≥80 -

drumuri de clasă tehnică III ≥75

drumuri de clasă tehnică IV ...V ≥70

4.2.

Adâncimea medie a macrotexturii, mm:

SR EN 13036-1 drumuri de clasă tehnică I...II ≥1,2

drumuri de clasă tehnică III ≥0,8

drumuri de clasă tehnică IV ...V ≥0,6

4.3

Coeficient de frecare (µGT):

AND 606 drumuri de clasă tehnică I...II ≥0,67

drumuri de clasă tehnică III ≥0,62

drumuri de clasa tehnica IV-V ≥0,57

5 Omogenitate.Aspectul suprafeţei Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

10. PREPARAREA ȘI TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum și dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se efectuează în mod periodic de către personal de specialitate conform unui



program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor și programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura și control. Certificarea conformității instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate, se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019. Controlul producției în fabrică se efectuează conform SR 13108-21/AC. 10.2. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 27 (sau confom specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalaţiei de asfalt şi temperaturile minime se aplică la livrare. În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie să fie documentată şi declarată pe marcajul reglementat.

Tabel 27. Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tip bitum Bitum Agregate

Betoane asfaltice Mixturi asfaltice

stabilizate Mixturi asfaltice

poroase

Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor

Temperatura, C

35-50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180

50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175

70-100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170

În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie să fie documentată şi declarată pe marcajul reglementat. 10.3. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă și mijloace de transport) și condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 28. 10.4. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 27, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. 10.5. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui. 10.6. Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos. 10.7. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate și uscate. 10.8. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă și acoperită cu prelată. 10.9. Fiecare transport va fi însoțit de documente de conformitate conform legislației în vigoare (incluzand bon de cântar care va avea înscris pe langa cantitate și următoarele date: temperatura mixturii la plecarea mijlocului de transport din stația de producție, ora plecării, traseul pe care urmează să-l parcurgă și punctul de lucru pe care-l deservește). 11. LUCRĂRI PREGĂTITOARE 11.1. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază și se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură. În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparaţiile se realizează conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea și remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne. Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie. Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente. 12. AMORSAREA La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o



emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea se va realiza pe o suprafață curată și uscată și se realizează uniform cu un dispozitiv specialcare poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcție de natura stratului suport. După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de așa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea așternerii mixturii bituminoase. În functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2. 13. AŞTERNEREA MIXTURII ASFALTICE 13.1. Aşternerea mixturilor asfaltice se realizează la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC, pe o suprafaţă uscată. 13.2. În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se realizează la temperaturi ale stratului suport și temperatura exterioară de minim 15oC, pe o suprafaţă uscată. 13.3. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport. 13.4. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepţia lucrărilor în spaţii înguste în care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua această operaţie. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. Certificarea conformitatii echipamentelor de asternere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022. 13.5. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se realizează în afara zonelor pe care există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la 13.13. 13.6. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 28. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13. 13.7. În cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilităţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute se vor respecta prevederile din agrementul tehnic și specificaţiile tehnice ale producătorului. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr.28. Tabelul 28. Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere și compactare

Tipul liantului Temperatura

mixturii asfaltice la aşternere oC, min.

Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min.

început sfârşit

Bitum rutier: 35/50 150 145 110 50/70 140 140 110 70/100 140 135 100

Bitum modificat cu polimeri: 25/55 165 160 120 45/80 160 155 120 40/100 155 150 120

13.8. Aşternerea se va realiza pe întreaga lăţime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare şi precompactare de lungime corespunzătoare. 13.9. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu poate fi mai mare de 10 cm. 13.10. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut. Funcţie de performanțele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min. 13.11. In buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. 13.12. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal inclusiv zona benzii de incadrare (acostament), se taie la toate straturile asfaltice, de baza, de legatura sau de uzura pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară, cu excepția stratului de uzură.



Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut. 13.13. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va realiza după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.

În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45. Completarea zonei de unire se va realiza prin amorsarea suprafeţei, urmată de aşternerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).

13.14. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic. 13.15. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură, realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder să fie acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apariţiei unor degradări structurale.

14. COMPACTAREA MIXTURII ASFALTICE 14.1. Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte. Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede,cu sau fără dispozitive de vibrare, şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 24.Certificarea conformitatii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022. 14.2. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se execută un sector experimental și se determină numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanțele acestora, tipul și grosimea straturilor executate. Sectorul experimental se realizează înainte de începerea aşternerii stratului în lucrare, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă. 14.3. Alegerea numărului de treceri optim şi a atelierului de compactare are la bază rezultatele încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă, de catre un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini și a normativului indicativ AND 605. 14.4. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă, pe sectorul de probă, se obţine gradul de compactare minim menţionat la tabelul 24. 14.5. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menţionat în tabelul 29. La compactoarele dotate cu sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului, se va ţine seama de valorile afişate la postul de comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.



Tabelul 29. Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri

Tipul stratului

Ateliere de compactare

A B

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Număr de treceri minime

Strat de uzură 10 4 12

Strat de legătură 12 4 14

Strat de bază 12 4 14

14.6. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se realizează cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu compactoare mai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic. 14.7. Suprafaţa stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii. 15. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură și de bază din mixturi asfaltice se efectuează conform prevederilor normativului indicativ AND 605. 16. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR Controlul calităţii materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform prevederilor prezentului normativ, atat în etapa initiala, cat și pe parcursul execuției, conform capitolului II și art. 7.10 din capitolului III și vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerințele prevazute în acest caiet de sarcini. 17. CONTROLUL PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE A MIXTURII ASFALTICE 17.1. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice: - funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru; - funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 17.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea în malaxor:permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieşirea din uscător: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. 17.3. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos: - pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la aşternere și compactare:cel puţin de două ori pe zi la compactare cu

respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13; - modul de execuţie a rosturilor:zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri):zilnic. 17.4. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referinţă) se va efectua în felul următor: - granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului

(şarja albă)conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru; - compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică conform SR EN 12697-2 şi conţinutul de

bitumconform SR EN 12697-1) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor și aşternere: zilnic. 17.5. Verificarea calităţii mixturii asfaltice, se va efectua prin analize efectuatuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: - compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de

laborator; - caracteristici fizico-mecanice cate trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de sarcini (tabelul

31). Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din tabelele 22 și 23, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate. Abaterile compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 30.

Tabelul 30. Abateri faţă de dozajul optim



Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută %

Agregate Treceri pe sita de, mm

31,5 ±5

22,4 ±5

16 ±5

11,2 ±5

8 ±5

4 ±4

2 ±3

0,125 ±1,5

0,063 ±1,0

Bitum ±0,2

17.6. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, în funcţie de tipul de mixtură și clasa tehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 31, în corelare cu SR EN 13108-20/AC.

Tabelul 31. Tipul și frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. crt.

Natura controlului/încercării şi frecvenţa încercării

Caracteristici verificate şi limite de încadrare

Tipul mixturii asfaltice

0 1 2 3

1. Încercări iniţiale de tip (validarea în laborator)

Conform tabel 18

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate

Conform tabel 19

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepţia mixturilor poroase, pentru clasa tehnică a drumului I, II, III, IV.

Conform tabel 20 şi 21

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură şi de bază, conform prevederilor din acest caiet de sarcini pentru clasa tehnică a drumului I, II, III, IV.

Conform tabel 22 Mixturile asfaltice indiferent de clasa tehnică a drumului.

Conform tabel 23 Mixturile asfaltice poroase indiferent de clasa tehnică a drumului.

2. Încercări iniţiale de tip (validarea în producție)

Idem punctul 1

La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator, vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel.

Compoziţia mixturii conform art.17.4 şi 17.5

La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator, se va verifica respectarea dozajului de referință.

3.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei: Frecvenţa: 1/400 tone mixtură asfaltică fabricată sau 1/700 tone mixtură fabricată în cazul staţiilor cu productivitate mai mare de 80 to/oră, dar cel puţin o dată pe zi.

Compoziţia mixturii conform art. 17.4 şi 17.5

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază.

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 18

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate.

Conform tabel 22 Mixturi asfaltice stabilizate

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabel 18 şi volum de goluri pe cilindri Marshall – tabel 23

Mixturi asfaltice poroase

4. Verificarea calităţii stratului executat:

Conform tabel 24

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură



- verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi: - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţa mai mică de 10.000 m2

și de bază

5.

Verificarea rezistenţei stratului la deformaţii permanente pentru stratul executat: - verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi; - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţă mai mică de 10.000 m2

Conform tabel 19 pentru rata de ornieraj şi/sau adâncime făgaş, cu respectarea art. 9.6 şi 9.7

Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumurile de clasă tehnică I, II şi III, IV.

6.

Verificarea modului de rigiditate: - verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţă mai mică de 10.000 m2

Conform tabel 21 Strat de bază

7. Verificarea elementelor geometrice ale statului executat

Conform tabel 25 Toate straturile executate

8. Verificarea suprafetei stratului executat

Conform tabel 26 Toate straturile executate

9.

Verificări suplimentare în situaţii cerute de comisia de recepţie (Inginer): - 1 set carote pentru fiecare solicitare

Conform solicitării comisieide recepţie

18. CONTROLUL CALITĂŢII STRATURILOR EXECUTATE DIN MIXTURI ASFALTICE 18.1. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel: - carote Ф 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj; - carote Ф 100 mm sau plăci de min.( 400 x 400) mm sau carote de Ф 200 mm (în suprafaţă echivalentă cu a

plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare și absorbţiei de apă, precum și, la cererea Inginerului, a compoziţiei.

Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către antreprenor şi Inginer din sectoarele cele mai defavorabile. 18.2. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare în situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 24. 18.3. Alte verificari, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului şi a compoziţiei (granulometrie SR EN 12697-2 şi conţinut de bitum solubil conform SR EN 12697-1). 19. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE 19.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în: - verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea

probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, tabel 24 și conform tabel 25;

- verificarea profilului transversal: - se efectuează cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal: - se efectuează în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de

nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului. Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiția respectării prevederilor



prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafeței,abaterile admise la cotele proiectate și gradul de compactare. 20. RECEPȚIA PE FAZE DE EXECUȚIE 20.1. Recepția pe faze determinante (de lucrãri ascunse) se efectueazã conform Regulamentului privind controlul de stat al calitãții în construcții, aprobat cu HG 272 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaboratã de MLPAT și publicatã în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacã partea de lucrãri ce se recepționeazã s-a executat conform proiectului și atestã condițiile impuse de AND 605 și de prezentul caiet de sarcini. 20.2. În urma verificãrilor se încheie proces verbal de recepție pe faze determinante, în care se confirmã posibitatea trecerii execuției la faza imediat urmãtoare. 20.3. Recepția pe faze determinante se efectueazã de cãtre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu participarea reprezentantului Inspecției în Construcții iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta semnăturile factorilor participanți. În prealabil se întocmesc procese verbale de recepție calitativă pentru diverse faze intermediare de lucru, aceste documente fiind întocmite și semnate de Inginer și Antreprenor și fiind puse la dispoziția comisiei care efectuează recepția fazelor determinante. 21. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR 21.1. Recepţia la terminarea lucrărilor se efectueaza de către Inginer conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273 cu modificările și completările ulterioare. Comisia de recepţie examinează lucrările executate în conformitatea cu documentaţia tehnică aprobată, proiect de execuţie, caiet de sarcini, precum şi determinări necesare în vederea realizării recepţiei la terminarea lucrării, după cum urmează: - Verificarea elementelor geometrice – tabel 25;

grosimea;

lăţimea părţii carosabile;

profil transversal și longitudinal; - Planeitatea suprafeţei de rulare – tabel 26; - Rugozitate – tabel 26; - Capacitate portantă- conform normativ CD 155; - Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 31.

22. RECEPŢIA FINALĂ 22.1. Recepția finală se efectuează dupa expirarea perioadei de garanție a lucrării. 22.2. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum și construcţii noi de drumuri și autostrăzi, în vederea Recepţiei Finale, antreprenorul va prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate şi capacitate portantă, pentru confirmarea comportării în exploatare a lucrărilor executate. 22.3. Recepţia finală se va efectua conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273 cu modificările și completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanţie. 22.4. La recepția finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat straturile asfaltice și dacã acestea au fost întretinute corespunzãtor în perioada de garanție a întregii lucrãri, în condițiile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 și modificarilor și completarilor aprobate cu HG 940 și HG 1303.



ANEXA NR. 1A (NORMATIVĂ) Determinarea absorbţiei de apă Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid și se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al epruvetei. Aparatură

Etuvă; Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III; Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid);

pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât



să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30 minute. Modul de lucru Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator, precum și pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 °C până la masă constantă. Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă intre

ele cu mai puţin de 0,1%. Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se menţin timp de 1 oră, în apă, la temperatura de 20 °C ± 1 °C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă și se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2). Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei:

V =m1 − m2

ρw

Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20 °C ± 1 °C se aşează capacul de etanşare și se pune în funcţiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe după 3 ore , dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20 °C ± 1 °C timp de 2 ore la presiune atmosferică. Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă și se cântăresc în aer(mз) şi în apă (m4). Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:

V1 =m3 − m4

ρw

Calcul Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele formule: În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1): Absorbţia de apă ( A m ) raportată la masa epruvetei:

Am =m3 − mu

mu

x 100

Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

Av =(m3 − mu)/ρw

(m1 − m2)/ρw

x 100

În cazul în care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniţial (V): Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei

Am =(m3 − mu) − (m3 − m4) − (m1 − m2)

mu

x 100

Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

V𝑣 ={(m3 − mu) −[(m3 − m4) − (m1 − m2)]}/ρw

(m1 − m2)/ρw

x 100

în care: mu masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame; m1 masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame; m2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă , cântărită în apă, în grame; m3masa epruvetei, după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită înaer, în grame; m4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame; ρw densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:

ρw = 1.00025205 + (7.59 × t × 5.32 × t2

106)

unde t este temperatura apei Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută).



ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINTĂ

I. ACTE NORMATIVE

Directiva 89/655/30.XI.1989 Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru a CEE (Comitetul Economic folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la European) locul de muncă

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora

HG 300/2006 Norme de securitate și sănătate pe șantiere

HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcții

HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții modificată și completată cu HG 675/2002 și HG 1231/2008

HG nr. 940/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcții şi instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994

HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994

HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificări și completări

Legea 10/1995 privind calitatea în construcții

Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 - calitatea in construcții

Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor

Legea nr. 319/2006 Legea securității și sănătătii în muncă

Ordinul MT nr. 1295/2017 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT nr. 1296/2017 Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr. 1297/2017 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului

OG nr. 43/1997 Ordonanța privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare

OUG nr. 195/2005 Ordonanța privind protecția mediului, cu completările ulterioare

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 605-2016 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice privind proiectarea, prepararea și punerea în operă.

AND 606 - 2014 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a rugozitatii drumurilor cu ajutorul echipamentului GRIPTESTER MK2

NE 022:2003 Normativ privind determinarea adezivităţii lianţilor bituminoşi la agregate.

PCC 019-2015 Procedura de inspecţie tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi

PCC 022-2015 Procedura pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi

PD 177:2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor suple şi semirigide (metoda analitică).



III. STANDARDE

STAS 539:1979 Filer de calcar, filer de cretã și filer de var stins în pulbere.

STAS 863:1985 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.

STAS 6400:1984 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.

STAS 10473/1-1987 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment. Condiţii tehnice generale de calitate.

SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilităţii.

SR 179:1995 Lucrãri de drumuri. Macadam. Condiţii generale de calitate.

SR 1120:1995 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și îmbrăcăminţi bituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat. Condiţii tehnice de calitate.

SR 4032-1:2001 Lucrãri de drumuri. Terminologie.

SR 8877 – 1:2007 Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate.

SR 10969:2007 Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.

SR EN 196-2:2013 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului

SR EN 933-1:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică.

SR EN 933 - 2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2 – Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.

SR EN 933 - 3:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare.

SR EN 933-4:2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă.

SR EN 933-5:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate și sfărâmate din agregatele grosiere.

SR EN 933-7:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.

SR EN 933-8+A1:2015 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.

SR EN 933-9+A1:2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea părților fine. Încercare cu albastru de metilen.

SR EN 1097-1:2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval).

SR EN 1097-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.

SR EN 1097-5:2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea continutului de apa prin uscare în etuva ventilata

SR EN 1097-6:2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale și a coeficientului de absorbţie a apei.

SR EN 1367-1:2007 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.



SR EN 1367-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu.

SR EN 1426:2007 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.

SR EN 1427:2007 Bitum și lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel și bilă.

SR EN 1428:2012 Bitum și lianti bituminosi. Determinarea continutului de apa din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope

SR EN 1429:2013 Bitum și lianti bituminosi. Determinarea reziduuluipe sita al emulsiilor bituminoase și determinarea stabilitatii la depozitare prin cernere

SR EN 1744+A1:2013 Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor.

SR EN ISO 2592:2002 Determinarea punctului de inflamare şi de aprindere. Metoda Cleveland cu vas deschis

SR EN 12591:2009 Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.

SR EN 12592:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea solubilităţii

SR EN 12593:2007 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass.

SR EN 12595:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii cinematice

SR EN 12596:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea viscozităţii dinamice cu viscozimetrul capilar sub vid

SR EN 12607-1:2015 Bitum și lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1. Metoda RTFOT.

SR EN 12607-2:2015 Bitum și lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2. Metoda TFOT.

SR EN 12697-2:2016 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozităţii

SR EN 12697-6:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6. Determinarea densitatii aparente a epruvetelor bituminoase.

SR EN 12697-8:2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8. Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.

SR EN 12697-11:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11. Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum.

SR EN 12697-12:2008 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.

SR EN 12697-13:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii.

SR EN 12697-17+ A1:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă.

SR EN 12697-18:2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18. Încercarea de scurgere a liantului.

SR EN 12697-22+A1:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22. Încercare de ornieraj.

SR EN 12697-24:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24. Rezistenţa la oboseală.

SR EN 12697-25:2006 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 25. Încercare la compresiune ciclică.

SR EN 12697-26:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26. Rigiditate.

SR EN 12697-27:2002 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27. Prelevarea probelor.

SR EN 12697–29:2003 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor.

SR EN 12697-30:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice



preparate la cald. Partea 30. Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu impact.

SR EN 12697-31:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31. Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.

SR EN 12697-34:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 34. Încercare Marshall.

SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1. Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei.

SR EN 13036-4:2012 Caracteristici ale suprafetelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4. Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.

SR EN 13036-7:2004 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7. Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu dreptar.

SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală.

SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic.

SR EN 13108-1:2006/C91:2014 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1 Betoane asfaltice.

SR EN 13108-5: 2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 5 Beton asfaltic cu conţinut ridicat de mastic (tip SMA).

SR EN 13108-7:2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante.

SR EN 13108-20: 2006/AC:2009 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip.

SR EN 13108-21:2006/AC:2009 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică.

SR EN 13398:2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea revenirii elastice a bitumului modificat

SR EN 13399:2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea stabilităţii la depozitare a bitumului modificat

SR EN 13589:2008 Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea caracteristicilor de tracţiune a bitumurilor modificate prin metoda forţei de ductilitate

SR EN 13703:2004 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea energiei de deformare

SR EN 13808:2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de bitum.

SR EN 14023:2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu polimeri.

NOTĂ IMPORTANTĂ Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri, normative,




Întocmit,




CAIET DE SARCINI

SEMNALIZARE ORIZONTALĂ

CAP. 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, in

conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.

CAP. 2. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE 2.1. Conditii tehnice pentru vopsele Se pot utiliza urmatoarele tipuri de vopsele pentru marcaj rutier: 2.1.1 Vopsea de marcaj ecologica de culoare alba, monocomponenta, care formeaza pelicula prin uscare

la aer. Nu se admite vopsea in amestec cu microbile. Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, ca atare sau pe amorsa, urmata imediat de

pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a bilelor mari de sticla. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a acestora. Operatiile de pulverizare a vopselei si a microbilelor sau a bilelor mari se executa practic concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.

2.1.2. Vopsea de marcaj in solvent organic, de culoare alba, monocomponenta, care formeaza pelicula uscata la aer.

Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a bilelor mari de sticla. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a acestora. Operatiile de pulverizare a vopselei si a microbilelor sau a bilelor mari se executa practic concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.

Nu se admite vopsea in amestec cu microbile. Acest tip de vopsea se utilizeaza in conditii de mediu, in care utilizarea vopselei pe baza de apa nu este

recomandata. 2.2. Controlul vopselei de marcaj Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate

din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati. Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor din Instructiuni Tehnice pentru Marcaje Rutiere ale

AND. Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul confirmarii a unor rezultate

necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea. 2.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si

dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi.

CAP. 3. TIPURI DE MARCAJE

- marcaje longitudinale; - marcaje transversale; - marcaje diverse; - marcaje prin sageti si inscriptii. 3.1. Marcajele longitudinale se subdivid la rindul lor in marcaje pentru: - separarea sensurilor de circulatie; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile; Toate aceste marcaje sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua; Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale, functie de diverse situatii sunt prezentate

in STAS 1848/2015. 3.1.1.Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa astfel : - pe drumuri cu o banda de circulatie pe sens, de regula din linie discontinua simpla, iar in unele cazuri

speciale se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua dublata de o linie discontinua; - pe drumuri cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, cu linie continuă dublă iar în unele cazuri cu

linie continuă simplă. 3.1.2.Marcajele longitudinale de delimitare a benzilor de acelaşi sens, cand latimea unei benzi de

circulatie este de minim 3,00 m, se executa, de regula, prin linii discontinue simple, avand segmentele si



intervalele, aliniate in profil transvarsal, pe sectoarele in aliniament. In unele situaţii cum sunt zonele intersecţiilor, pe poduri, pasaje, viaducte precum şi în dreptul şcolilor şi a locurilor de joacă pentru copii se folosesc linii continue.

3.1.3Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, la limita partii carosabile cu:

- linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale reabilitate, la exteriorul curbelor deosebit de periculoase şi în vecinătatea intersecţiilor;

- linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in traversarea intersectiilor; - linia discontinua (a), pentru separarea sensurilor de circulatie la drumurile cu doua benzi de circulatie

sau pentru delimitarea benzilor de acelasi sens; - linia discontinua (b), pentru separarea sensurilor de circulatie sau pentru delimitarea benzilor de acelasi

sens, pe sectoarele de drum din localitati unde viteza de circulatie este de max. 40 km/h; - linia discontinua de avertizare (c), avind segmente mai lungi decat intervalele dintre ele, se aplica pentru

a semnala fie trecerea de la o linie discontinua la o linie continua sau la o linie continua dublata de una discontinua, fie in apropierea de un alt loc care prezinta un risc deosebit. In interspatiile dintre segmente se intercaleaza “sageti de repliere“. In localitati, atunci cand distanta intre intersectii este redusa, se poate renunta la linia discontinua de avertizare. Deasemenea, in localitati nu se executa sagetile de repliere.

- linia discontinua (d), pentru a separa benzile de accelerare, decelerare sau virare, de benzile curente de circulatie. In acest caz, linia continua care se aplica in continuarea liniei discontinue se executa cu aceeasi latime.

- linia continua simpla (e), pentru separarea sensurilor de circulatie, pentru delimitarea benzilor de acelasi sens sau pentru delimitarea partii carosabile.

- linia continua dubla (f), pentru separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu minimum doua benzi pe sens.

- linia dubla formata dintr-o linie continua si una discontinua (g), pentru separarea sensurilor, atunci cand depasirea liniei este permisa numai pentru unul din sensuri.

- linia discontinua dubla (h), pentru delimitarea benzilor cu circulatie reversibila. - linia discontinua simpla (i), pentru delimitarea partii carosabile in cazuri curente si pentru marcajele de

ghidare din intersectii. 3.1.4Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase : - pe sectoarele de drum cu vizibilitate redusa, marcajele axiale se executa cu linii continue care inlocuiesc

sau dubleaza liniile discontinue, atunci cand distanta de vizibilitate; - in curbele amenajate cu supralargire, marcajul pentru separarea sensurilor de circulatie se executa: a.- pentru o supralargire de maximum 1,00 m se pastreaza banda exterioara de latime constanta; b.- pentru o supralargire care depaseste 1,00 m se acorda benzii exterioare 40 % din supralargirea totala,

iar benzii interioare 60 %; Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila. 3.2. Marcaje transversale : 3.2.1. de oprire - se executa printr-o linie continua avind latimea de 0,40 m, si se amplaseaza astfel incat

din locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie; 3.2.2.de cedare a trecerii - se executa cu o linie discontinua si poate fi precedata de un triunghi; 3.2.3. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 0,40 m si

interspatii de 0,60 m. Lungimea acestor linii este de min. 3,00 m pentru viteze de apropiere mai mici sau egale cu 60 km/ h si de min. 4,00 m pentru viteze de apropiere mai mari de 60 km/h.

Inainte trecerilor pentru pietoni, la 0,60 m de acestea, pe fiecare sens de circulatie, se vor executa linii transversale de oprire cu latime de 0,40 m.

In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor pentru pietoni pot fi completate prin sageti indicand sensurile de traversare.

3.2.4. de traversare pentru biciclete - se executa din doua linii intrerupte. 3.3. Marcaje diverse 3.3.1.de ghidare -folosite la materializarea traiectorieipe care vehiculele trebuie sa o urmeze in

traversarea intersectiei; 3.3.2.pentru spatii interzise - se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua; 3.3.3. pentru interzicerea stationarii; 3.3.4. pentru locurile de parcare pe partea carosabila; a. transversale pe axa sau marginea caii; b. inclinate fata de axa sau marginea caii; c. paralele cu axa sau marginea caii. 3.3.5.curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de

reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m. 3.3.6. marcajele pe obstacole. 3.4. Marcaje prin sageti si inscriptii Aceste marcaje informeaza participantii la trafic asupra destinatiei benzilor, directiilor de urmat spre o

anumita localitate, limitari de viteza, repliere inainte de sectoarele unde este instituita interdictia de a depasi



etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere.

CAP. 4. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR

A. TIPUL SI TIPODIMENSIUNILE MARCAJULUI EXECUTAT PE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE EUROPENE

MARCAJE LONGITUDINALE 4.1. Separarea sensurilor de circulatie (marcaj axial)- pentru drumuri cu 2 si 4 benzi : 4.1.1. latimea benzii de marcaj 15 cm; 4.1.2.marcajul se executa conform prevederilor standardelor în vigoare; 4.1.3. grosimea peliculei ude de vopsea pentru: 4.1.3.1. Drumuri cu suprafete inchise, in zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie,

de tipul imbracamintilor asfaltice noi, vechi in stare buna, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi, marcajul se va executa cu grosimea de:

- min.500 microni pe drumurile cu suprafeţe rugoase şi la trecerile pentru pietoni; - min.400 microni în celelalte situaţii. 4.2. Delimitarea benzilor de circulatie de acelaşi sens 4.2.1. latimea benzii de marcaj 15 cm; 4.2.2. marcajul se executa conform prevederilor standardelor în vigoare; 4.2.3. grosimea peliculei ude de vopsea pentru: 4.2.3.1. Drumuri cu suprafete inchise, in zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie,

de tipul: imbracaminti asfaltice noi, vechi in stare buna, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi - marcajul se va executa cu grosimea de min. 500 microni;

4.3. Delimitarea partii carosabile (marcaj lateral) Drumuri cu 2 si 4 benzi: 4.3.1. latimea benzii de marcaj 15 cm; 4.3.2. marcajul se executa, in afara localitatilor, cu linie continua pe drumurile reabilitate si cu linie

intrerupta, conform prevederilor standardelor în vigoare, pe drumurile nereabilitate; 4.3.3. in interiorul localitatilor, marcajul se executa cu linie intrerupta; 4.3.4. grosimea peliculei ude de vopsea pentru: - min. 400 microni pentru drumuri cu suprafete inchise, in zone cu acostamente consolidate sau cu

rambleuri cu vegetatie, de tipul: imbracaminti asfaltice noi, vechi in stare buna, slamuri bituminoase, betoane de ciment noi;

- min. 500 microni pe drumuri cu suprafete rugoase de tipul: tratamente anrobate şi alte imbracaminti asfalticerugoase.

Pe autostrada marcajul de delimitare a partii carosabile se executa cu linie continua, latimea liniei de marcaj de 25 cm, iar grosimea peliculei ude de vopsea de min. 400 microni, utilizandu-se microbile de sticla.

B. DRUMURI NATIONALE PRINCIPALE

Marcajele axiale cât si cele laterale se executa conform elementelor si tipodimensiunilor marcajului de la

punctul A. Menţiuni speciale: *Axa drumului se va marca cu linie continuă şi in urmatoarele cazuri: - in zona scolilor, pe portiunea cuprinsa intre cele doua indicatoare de avertizare ,,Copii”; - inaintea marcajelor transversale, de oprire sau cedare a trecerii, pe o portiune de 25 m; **Nu se vor executa marcaje laterale: -in localitatile unde drumul are profil de strada (cu bordura); -pe poduri; ***Pe drumurile cu imbracaminte din beton de ciment marcajul axial se executa astfel: a) linia simpla a benzii de marcaj se va pozitiona pe partea dreapta fata de axul drumului, mentinandu-se

o distanta de 6 cm intre rostul axial si marginea exterioara a marcajului; b) linia dubla a benzilor de marcaj se aplica simetric fata de rostul longitudinal al placilor din betonul de

ciment. Marcajele transversale se execută cu grosimi ale peliculei de vopsea udă de min.500 microni Marcajele diverse se executa cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de min.400 microni.

4.4. EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER 4.4.1 Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in ceea ce priveste: - calitatea vopselei;



- tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale; - filmul marcajului; - executia premarcajului ; - pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul; - stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni; - metodologia de control al calitatii ; -norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor. 4.4.2. Executia premarcajului: - se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata partii carosabile, care au rolul de a ghida

executantul pentru realizarea corecta a marcajelor; - premarcajul trebuie sa respecte documentele grafice; - premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele

de reper determinate; - se va verifica corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, inainte de aplicarea marcajului

definitiv. In cazul respingerii premarcajului de catre acesta executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa. 4.4.3. Marcajul rutier se aplica după min. 15 zile după terminarea îmbrăcăminţii rutiere, numai pe

suprafete curate si uscate. - pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer

comprimat sau periere cu mijloace mecanizate şi după caz prin spălare; - pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau prin

spalare cu detergent sau solvent organic; - indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate se tarifeaza separat, in urmatoarele situatii:

a. Cand modificari ale “Proiectelor de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere”, impun corecturi ale marcajului existent; b. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament; c. La solicitarea beneficiarul lucrarilor, cand se impune stergerea unor marcaje provizorii;

In cazurile prevazute la punctele a,b, si c de mai sus, se accepta si corectarea cu vopsea neagra, in conditiile in care suprafetele marcate necorespunzator sunt reduse si izolate. In aceasta situatie se tarifeaza suplimentar doar cantitatea de vopsea neagra consumata. Vopseaua neagra trebuie sa fie compatibila cu cea cu care este realizat marcajul ce urmeaza a fi sters.

4.4.4. Prealabil inceperii executiei lucrarilor, se vor furniza următoarele: - planul de marcaje pentru realizarea marcajelor rutiere; - un program cuprinzand drumurile si cantitatile fizice de lucrari, pe fiecare itinerar, care urmeaza a se

executa in anul respectiv, cat si o esalonare a prioritatilor de executat; - caracterizarea suprafetelor, pentru fiecare drum, pe care urmeaza sa se aplice marcajul rutier. 4.4.5. Executiamarcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in urmatoarele conditii: - executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru instituirea

restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor; - executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare luminoasa cu comanda

electronica, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii. 4.4.6. Dispozitia de lucru cuprinde: - responsabilul din partea antreprenorului general, desemnat sa supravegheaza in permanenta executia

lucrarilor; - responsabilul din partea consultanţei care urmăreşte desfăşurarea şi calitatea lucrărilor; - data inceperii lucrarilor; 4.4.7. Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor: - presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare luminoasa cu

comanda electronica; - pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude; - autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicata pana la darea in

circulatie si de a recupera conurile; La inchiderea unei zile de lucru se va incheia un raport. CAP. 5 RESPONSABILITATI 5.1. Responsabilul din partea antreprenorului general: 5.1.1. sa cunoasca prevederile din “Instructiunile tehnice pentru marcaje rutiere”, Caietul de sarcini

tehnice pentru licitatie, precum si toate celelalte ordine emise de AND privind executia marcajelor; 5.1.2.sa puna la dispozitia executantului, filmul marcajului dupa care se vor executa lucrarile; 5.1.3.sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere; 5.1.4. sa efectueze, periodic controlul cantitatilor si calitatii materialelor folosite, prin determinari de

grosimi de film ud si dozaje de vopsea si bile de sticla precum si calitatea lucrarilor executate conform caietului de sarcini. Daca considera necesar poate preleva probe din materialele folosite la executia marcajelor, pentru



analize ce vor fi efectuate pe cheltuiala executantului; 5.1.5.sa dispuna incetarea lucrarilorsau refacerea acestora, pe cheltuiala executantului, cand marcajul nu

a fost executat corect; 5.1.6.sa vizeze rapoartele zilnice intocmite de executant, cu cantitatile de lucrari executate; 5.1.7.sa intocmeasca si sa semneze impreuna cu executantul, centralizatorul situatiilor de lucrari, pentru

decontare, pe cantitati de lucrari executate si tipodimensiuni ale marcajului rutier; 5.1.8.sa participe ca invitat la lucrările comisiei ce efectueaza receptia, la terminarea lucrarilor; 5.2. Responsabil din partea consultanţei 5.2.1.sa cunoasca prevederile din “Instructiunile tehnice pentru marcaje rutiere”, Caietul de sarcini

tehnice pentru licitatie, precum si toate celelalte ordine emise de AND privind executia marcajelor ; 5.2.2. sa verifice realizarea filmul marcajului, sa raspunda de exactitatea intocmirii acestuia functie de

realitatea de pe teren si prevederilor din normativele, instructiunile si ordinile AND privind executia marcajelor rutiere;

5.2.3coordoneaza si verifica activitatea “responsabilului” din partea antreprenorului general privind executia marcajelor rutiere;

5.2.4.sa intocmeasca si sa semneze impreuna cu executantul centralizatorul situatiilor lunare de lucrari, pentru decontare, pe cantitati de lucrari executate, tipodimensiuni ale marcajului rutier si preturi unitare adjudecate;

5.2.5.sa faca parte din comisia de receptie finala a lucrarilor.

CAP 6. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere: 6.1.daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj si sitarea acesteia inainte de punerea

in opera; 6.2. daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si

microbile; 6.3. respectarea filmului marcajului; 6.4. banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile mari repartizate uniform pe

lungimea si latimea benzii de vopsea; 6.5.la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si retroreflexie uniform

distribuite pe toata suprafata marcajului; 6.6.in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca

marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere;

CAP. 7. RECEPTIA LUCRARILOR 7.1 Receptia la terminarea lucrarilor

Receptia la terminarea lucrărilor, se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273.

7.2 Receptia finala Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.





Întocmit,




CAIET DE SARCINI

SEMNALIZARE VERTICALĂ

CAP. 1. GENERALITATI 1.1.Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia indicatoarelor de semnalizare rutieră si la recepţia

acestora. Acesta cuprinde clasificări după dimensiuni, simboluri, forme, prescripţii tehnice precum si alte condiţii ce

trebuie îndeplinite de indicatoarele rutiere în vederea utilizării lor pentru semnalizarea drumurilor noi sau a celor ce urmează a se reabilita sau moderniza.

1.2.Prevederi generale Confecţionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie să corespundă prevederilor seriei de

standardelor în vigoare. Producătorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuarea

încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat ca la cererea beneficiarului să efectueze pe cheltuiala sa verificări

suplimentare fată de cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini. Producătorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si organizatorice care să conducă la

respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune înlocuirea

indicatoarelor necorespunzătoare şi aplicarea măsurilor prevăzute de contract şi de reglementările legale în vigoare.

CAPITOLUL 2: TIPURI DE INDICATOARE 2.1.Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor 2.1.1.Indicatoare de avertizare a pericolului Acest tip de indicatoare se prezintă în următoarele forme: *Triunghi echilateral cu chenar roşu având simbolul desenat cu negru pe fond alb. *Dreptunghiuri cu fond alb pe care sunt figurate vârfuri de săgeţi roşii care indică sensul virajului sau

benzi roşii înclinate descendent spre partea carosabilă. 2.1.2.Indicatoare de reglementare 2.1.2.1.Indicatoare de prioritate, având următoarele forme: * săgeţi încrucişate - pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, de culoare albă cu chenar

roşu; * triunghi echilateral alb cu chenar roşu - pentru cedarea trecerii; * octogon de culoare roşie având inscripţia ,,STOP”; * romb cu fond alb si chenare galbene si negre pentru drumul cu prioritate; * circular cu fond alb si chenarul roşu, având ca simbol două săgeţi de sens contrar, una roşie si una

neagră; * pătrat cu două săgeţi de sens contrar, una roşie si una albă, pe fond albastru; 2.1.2.2. Indicatoare de interzicere si restricţii: Au forma circulară cu chenar roşu si simbolurile negre sau, după caz, roşii pe fond alb sau albastru. 2.1.2.3. Indicatoare de obligaţie: Au forma circulară cu înscrisuri de culoare albă pe fond albastru 2.1.3.Indicatoare de orientare si informare. Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostrăzi, albastră pe celelalte drumuri din afara

localităţilor si albă pentru obiective locale. Semnalizarea devierii temporare a circulaţiei este pe fond galben. 2.1.3.1.Indicatoare de orientare: Au următoarele forme: * dreptunghiulară - pentru panourile de presemnalizare; * săgeată - pentru orientarea în intersecţii. Pe autostrăzi, scrierea va fi de tip ,,normal” cu înălţimea literei majuscule de 250 mm, iar pe celelalte

drumuri va fi de tip ,,îngust”, cu înălţimea literei majuscule H=200 mm sau H=250 mm. 2.1.3.2.Indicatoare de informare: Au forme pătrate sau dreptunghiulare cu înscrisuri de culoare albă sau

cu simbol negru ori roşu într-un pătrat cu fond alb. 2.1.4.Semne adiţionale: Aceste panouri au forme de dreptunghi, pătrat sau săgeată si sunt montate sub indicatoarele descrise

anterior sau sub semafoarele rutiere din intersecţiile de drumuri, completându-le semnificaţia. 2.1.5. Indicatoare de semnalizare a lucrarilor Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferenta ca se



executa pe fond galben. CAPITOLUL 3: CONFECŢIONAREA INDICATOARELOR 3.1.Indicatoarele se vor confecţiona din tablă de otel cu grosimea de minimum 1 mm sau aluminiu

grosimea de minimum 2 mm, astfel încât să se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevăzute în prezentul caiet de sarcini.

3.2.Indicatoarele triunghiulare, circulare, în formă de săgeată si cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm vor avea conturul ranforsat prin îndoire la un unghi de 900. Pe drumurile europene se vor utiliza de preferinţă indicatoare din aluminiu la care ranforsarea se va face prin dublă îndoire. La cererea Beneficiarului se pot executa si pe alt tip de suport. La indicatoarele din otel, bordurarea poate fi făcută prin simplă îndoire. Indicatoarele din oţel vor fi protejate prin zincare cu un strat de acoperire in grosime de minimum 8 microni si apoi vopsite cu un strat de acoperire in grosime de minimum 60 microni. Vopsirea se executa în câmp electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maxima de 3 m si prin grunduire si vopsire pentru celelalte dimensiuni. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate si pe canturi în culoare gri deschis, mată sau semimată spre a evita efectul de oglindă. Se interzice utilizarea vopselelor pe bază de ulei peste care nu aderă folia retroreflectorizantă.

Protectia anticoroziva trebuie sa asigure o durata de serviciu a suportului metalic egala cu durata de serviciu a foliei retroreflectorizante utilizate, in condiţii normale de exploatare.

3.3.Legătura între indicatoare si sistemul de prindere pe stâlpi se va realiza cu şuruburi montate în găuri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolţuri filetate sudate pe spatele indicatoarelor sau prin benzi dublu adezive speciale.

3.4. Panourile dreptunghiulare sau pătrate având la care latura cea mai mică depaseste 1000 mm, se execută astfel:

- in mai multe foi de tablă ranforsate cu corniere sau profile de tablă îndoită, pe contur si la îmbinarea foilor de tablă;

- din profile speciale din aluminiu. 3.5. La indicatoarele menţionate la punctul 3.2. fetele indicatoarelor se execută din folii

retroreflectorizante clasa 2 sau 3 pe drumurile europene si clasa 1 pe celelalte drumuri si pentru semnalizarea lucrărilor. Conturul de culoare roşie al indicatoarelor triunghiulare si circulare, precum si fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare si informare, se execută prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagră al indicatoarelor triunghiulare si circulare precum si a celor de informare se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagră autoadezivă.

3.6. Fondul de culoare albastră sau verde aferent fetelor indicatoarelor de orientare situate pe drumurile clasate ca drumuri europene (drumuri ,,E”) se va realiza prin aplicarea de folii retroreflectorizante din clasa 1. Pe acest fond se vor aplica chenarul si scrierea din folie retroreflectorizantă de culoare albă din clasa 2.

Pentru realizarea indicatoarelor cu înscrisuri, se poate proceda la aplicarea pe panou a unor folii retroreflectorizante de clasa 2 (High intensity grade) sau clasa 3 (Diamond grade) peste care se aplică un film colorat de culoare verde sau albastră din care au fost decupate literele constituind mesajul dorit.

3.7. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc în culoare gri. 3.8. Şuruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere. 3.9. Folia retroreflectorizantă de clasa 1 trebuie să aibă durata de serviciu garantată de 7 ani, iar cea din

clasa 2 şi 3 de 10 ani . 3.10.Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retroreflectorizante comportă

următoarele operaţiuni:

degresarea cu apă si detergenţi a suprafeţei pentru a îndepărta orice urmă de ulei, la o temperatură de cca. 250 C;

înlăturarea urmelor de praf cu o cârpă moale curată si stergerea cu o cârpă înmuiată în alcool;

după zvântare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante. 3.11. Aplicarea foliei retroreflectorizante: 3.11.1. Foliile retroreflectorizante trebuie să corespundă calitativ condiţiilor din acest caiet de sarcini. 3.11.2. Aplicarea foliei se poate face ,,la rece” atunci când se foloseşte folie cu adeziv activat prin

presare, sau ,,la cald”, în instalaţii speciale, atunci când se foloseşte folie cu adeziv activat la cald. 3.11.3.Realizarea fetelor indicatoarelor de avertizare, de reglementare, de obligare, de interzicere si

restricţii, se face prin imprimare cu metoda serigrafică sau prin aplicarea simbolului din folie neagră sau roşie pe fondul alb al indicatorului.

3.11.4.In cazul aplicării ,,la rece”, atât indicatorul cât si folia se lasă cel puţin 24 ore la temperatura încăperii, care trebuie să fie de 20 - 250 C.

3.12. Ambalarea indicatoarelor: Indicatoarele se ambalează câte două bucăti, fată în fată, separate printr-o foaie de hârtie de protecţie.

Depozitarea se face pe stelaje a căror rafturi să nu fie la înălţime mai mare de 1,50 m, în poziţie verticală, fără a se sprijini direct unele de altele spre a evita zgârieturile.

Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambalează astfel încât să nu fie degradate în timpul manipulării si a transportului.

CAPITOLUL 4: DIMENSIUNILE INDICATOARELOR



Dimensiunile indicatoarelor pentru autostrăzi sunt din categoria ,,foarte mari”, iar pentru celelalte drumuri de dimensiuni ,,mari”. Dimensiunile sunt date în mm, cu o tolerantă de + 5 mm.

4.1.Indicatoare de avertizare, reglementare, interzicere sau restricţii si obligare: 4.1.1.Indicatoare triunghiulare:

,,Cedează trecerea”

Elementul Tipodimensiuni (mm)

Foarte mari Mari

Latura 1500 1200

Lăţimea chenarului 200 150

Lăţimea benzii albe pe contur 15 13

Celelalte indicatoare triunghiulare:


Foarte mari Mari

Latura 1200 900


4.1.2.Indicatoare circulare:


Foarte mari Mari

Diametrul 1000 800


4.1.3. Indicatoare octogonale:


Foarte mari Mari

Înălțimea 1100 950


4.1.4.Indicatoare pătrate: Latura = 650 mm Fac excepţie indicatoarele de trecere pentru pietoni care în situaţii speciale, la comanda beneficiarului,

pot avea latura de 850 mm.

4.1.5. Indicatoare dreptunghiulare: Indicator ,,Curbă deosebit de periculoasă” Lungime = 1200 mm Lăţime = 500 mm

Indicator ,,Trecerea la nivel cu calea ferată” Lungime = 1000 mm Lăţime = 330 mm

4.2.Indicatoare de orientare si informare 4.2.1.Indicatoare de orientare

a) Panouri de presemnalizare pentru orientare – dimensiunile rezultă din calcul în funcţie de informaţiile conţinute. Forma poate varia de la pătrat la dreptunghi cu condiţia ca raportul lungime / lăţime să fie de maximum 2,5.

b) Panouri de orientare în formă de săgeţi: Lăţime = 330 mm pentru un înscris sau 650 mm pentru două înscrisuri sau denumire scrisă pe două

rânduri; Lungimea rezultă din calcul în funcţie de lungimea înscrisurilor. 4.2.2.Indicatoare de informare

c) pătrate Latura = 650 mm, cu excepţia indicatorului fig.105b, ,,Trecere pentru pietoni’’ – cu contur din folie cl.3 de

culoare galbenă fluorescentă, care are latura de 850 mm. d) dreptunghiulare de ,,Identificare a drumurilor”

Lungime = 550 mm Lăţime = 330 mm

e) dreptunghiulare pentru ,,Sens unic” Lungime = 1200 mm Lăţime = 330 mm

f) celelalte indicatoare dreptunghiulare de informare




Foarte mari Mari

Tip « a »

Lăţime 650 500

Înălțime 850 650

Tip « b »

Lăţime 800 650

Înălțime 1200 850

Tipul ,,b” se utilizează numai pentru anumite indicatoare si anume: Selectarea circulaţiei pe direcţii de

mers, Bandă destinată circulaţiei vehiculelor lente, Drum închis sau deschis, Cântar pentru autovehicule, Informaţii rutiere si Control radar.

4.3. Semne adiţionale - au dimensiuni de: 450x200, 600x200, 600x600, 300x110, săgeată 200x600 având vârful cu baza 200 mm si înălţimea 150 mm.

4.4 Tolerante pentru dimensiunile indicatoarelor Sunt in conformitate cu prevederile STAS 1848/2-2011.

CAPITOLUL 5: CONDIŢII DE CALITATE ALE FOLIEI RETROREFLECTORIZANTE 5.1. Generalităţi 5.1.1. Prezentele specificaţii privind calitatea foliilor retroreflectorizante permit autorizarea instalării

indicatoarelor de semnalizare rutieră executate în condiţii optime si cu o durată de exploatare corespunzătoare. 5.1.2. Foliile retroreflectorizante mai frecvent utilizate în România sunt cele din clasele 1 si 2 descrise mai

jos: a) Folii retroreflectorizante de clasa 1 (engineering grade) - sunt constituite din microbile de sticlă

înglobate într-o răsină transparentă care are fata văzută netedă, iar fata cealaltă este acoperită cu un adeziv durabil activat la cald sau la rece prin simplă presare.

b) Folii retroreflectorizante de clasa 2 (high intensity grade) - au performante de retroreflexie mult superioare foliilor de clasa 1. Aceste folii au spre exterior aer încapsulat între suprafaţa microbilelor si fata superioară a foliei.

5.1.3. Metodele de testare se referă la foliile retroreflectorizante noi si la indicatoarele vechi aflate în exploatare si constau din teste fotometrice, încercări la acţiuni mecanice si rezistenta la medii agresive.

5.1.4. Foliile reflectorizante de orice tip trebuie fie însoţite în vederea contractării de un buletin de calitate emis de unul din laboratoarele specializate recunoscute pe plan european.

5.1.5. Tehnologiile de prelucrare, aplicare si imprimare a foliilor retroreflectorizante trebuie să respecte prescripţiile fabricantului foliei privind precauţiile de luat la efectuarea acestor operaţii.

5.1.6. Indicatoarele terminate trebuie să poarte pe spate o etichetă indestructibilă cu o suprafaţă de max.30 cm2 care să precizeze producătorul indicatorului, producătorul foliei retroreflectorizante si anul de fabricaţie precum si cuvintele ,,indicator garantat”.

5.1.7. Pregătirea si condiţionarea mostrelor în vederea efectuării încercărilor de laborator. Mostrele de folii retroreflectorizante se aplică pe plăcute din aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje

de aluminiu asemănătoare cu Al 2 Mg 2 Mn O 3 ori se decupează din indicatoare existente. Suprafaţa plăcuţei trebuie să fie plană. Condiţionarea mostrelor se face prin păstrarea lor timp de 24 ore la temperatura de 230 + 20 C si umiditate de 50 RH + 5%.

5.1.8.Rezultatele testării se exprimă ca o mărime medie, provenită din cel puţin 3 determinări pe 3 mostre testate în condiţii asemănătoare.

5.2.Analize fotometrice 5.2.1.Determinarea coeficientului de retroreflexie Determinarea se face pe mostre cu dimensiunile de 15 x 15 cm, la unghiuri de incidentă b a sursei

luminoase de 50, 300, 400 fată de normală si la unghiuri de receptie a de 0,20 ; 0,30 ; 0,330 ; 10 si 20 în raport cu fasciculul incident. Valorile minime admisibile sunt cele înscrise în Tabelul A anexat. Pentru foliile albe serigrafiate cu culori transparente coeficientul R’ nu trebuie să fie mai mic de 70% din valorile pentru foliile colorate înscrise în Tabelele A1 şi A2.

Coeficient minim de retroreflexie - R(Cd /Lx.m2) Iluminant: CIE - Iluminant Standard A



Tabelul A1 – Folii clasa 1.

a b Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Oranj

50 70 50 14,5 9 4 1 25 0,20 300 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7

400 10 7 2 1,5 0,5 0,1 2,2

50 50 35 10 7 2 0,6 20

0,330 300 24 16 4 3 1 0,2 4,5

400 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2

50 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7 10 300 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0 400 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7

50 5 3 0.8 0,6 0,2 - 1,2 20 300 2,5 1,5 0,4 0,3 0.1 - 0,6 400 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4

Tabelul A2 – Folii din clasa 2.

a b Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Oranj

50 250 170 45 45 20 12 100 0,20 300 150 100 25 25 11 8,5 60

400 110 70 15 12 8 5 29

50 180 122 25 21 14 8,5 65 0,330 300 100 67 14 12 8 5 40

400 95 64 13 11 7 3 20

50 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5 10 300 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5 400 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2

50 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5 20 300 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9 400 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8

NOTA: Coeficientul de retroreflexie pe suprafaţă udă pentru ambele clase de folie se determină numai de

un laborator specializat dotat cu aparatură adecvată. Pentru foliile galbene serigrafiate cu lac transparent roşu, coeficientul R’ nu trebuie să fie mai mic decât

50% din valoarea indicată pentru culoarea roşie în Tabelele A1 şi A2. 5.2.1.Culoarea Culoarea foliilor reflectorizante se determină pe mostre având dimensiunile de 5 x 5 cm aplicate pe

plăcute metalice. Pentru foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin coordonatele punctelor de colt

din diagrama CIE 1931. Domeniile coordonatelor cromatice pentru foliile retroreflectorizante noi sunt înscrise în Tabelul B.

Tabelul B – Folii din clasele 1 si 2

Culoare 1 2 3 4

Alb

X 0,305 0,335 0,325 0,295

y 0,315 0,345 0,355 0,325

Galben X 0,494 0,470 0,513 0,545

y 0,505 0,480 0,437 0,454

Roşu X 0,660 0,610 0,638 0,690

y 0,340 0,340 0,312 0,310

Verde X 0,110 0,170 0,170 0,110

y 0,415 0,415 0,500 0,500

Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130

y 0,090 0,090 0,140 0,140

NOTA: Pentru culorile Maro si Oranj, punctele de colt sunt cele înscrise în Tabelul C.



Coordonatele cromatice pentru foliile neretroreflectorizante gri si negru utilizate la confecţionarea

indicatoarelor rutiere sunt prezentate în Tabelul C de mai jos:

Tabel C

Culoare 1 2 3 4 Factor de iluminare minim maxim

Gri X 0,305 0,350 0,340 0,295

0,08 0,10 y 0,315 0,360 0,370 0,325

Negru X 0,300 0,385 0,345 0,260

<0,02 y 0,270 0,355 0,395 0,310

5.3. Caracteristici mecanice 5.3.1.Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie să prezinte o bună aderentă la suport, îndepărtarea prin jupuire

neputând fi posibilă fără distrugerea foliei. Testul de adeziune la suport se execută pe esantioane având dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu un cutit sau

lamă se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport să mai rămână prinsă la un capăt o bucată de 2 x 2 cm. Se încearcă jupuirea mai departe a foliei cu mâna. Dacă aceasta nu este posibilă decât prin distrugerea foliei, testul de adeziune se consideră ca fiind corespunzător.

5.3.2 Rezistenta la soc

O mostră cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupată din indicatorul rutier este aşezată pe o ramă având laturile de 10 x 10 cm. De la o înălţime de 25 cm cade o bilă de otel cu diametrul de 51 mm având o greutate de 540 gr.

Testul se consideră corespunzător dacă folia nu se desprinde de suport sau nu prezintă crăpături. 5.4. Rezistenta la mediu 5.4.1.Rezistenta la căldură uscată Mostrele de testare având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se mentin 24 ore în etuvă la temperatura de

710+ 30 C, apoi se condiţionează 2 ore la temperatura camerei, după care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

5.4.2. Rezistenta la frig Mostrele, având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se păstrează timp de 72 ore în congelator la temperatura

de - 350+ 30 C, după care se condiţionează 2 ore la temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este considerat corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

5.4.3.Rezistenta la coroziune Testul constă în determinarea rezistentei la ceata salină produsă prin pulverizarea la temperatura de 350

+ 20 C a unei soluţii de 5 părţi în greutate clorură de sodiu dizolvată în 95 părţi apă distilată. Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse acţiunii cetii salina la min. 2 cicluri de câte 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp în care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spală cu apă distilată si se usucă cu o pâslă în vederea examinării.

Testul se consideră corespunzător dacă mostrele nu prezintă defecte de suprafaţă de tipul fisuri, decolorări etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund condiţiilor înscrise în Tabelele A1 şi A2, respectiv Tabelele B si C.

5.4.4.Rezistenta la intemperii Mostrele de folii retroreflectorizante se expun în diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fata orientată

spre sud si la o înclinare de 450 fată de orizontală. Suprafaţa mostrei se spală periodic pentru indepărtarea pulberilor depuse din atmosferă. In vederea interpretării testului, mostrele se spală cu apă distilată si se condiţionează conform prevederilor de la punctul 5.1.7.

Testul se consideră corespunzător dacă:

mostrele nu prezintă defecte de suprafaţă de tip fisuri, umflături, cojiri, contracţii ce depăşesc 0,8 mm, întinderi sau desprinderi de suport;

coeficientul de retroreflexie măsurat pentru un unghi a = 0,330 si un unghi b = 50, nu trebuie să fie mai mic decât valorile înscrise în Tabelele A1 şi A2, astfel:

Folii din clasa 1………50% Folii din clasa 2………80%

valorile cromatice nu trebuie să se situeze în afara domeniului de culoare prezentate în Fig. 3. Durata de serviciu garantată a foliilor retroreflectorizante este următoarea: Folii din clasa 1………7 ani, respectiv 3 ani pentru semnalizarea lucrărilor



Folii din clasa 2………10 ani 5.5.Documente de certificare a calitatii pentru folii retroreflectorizante. Buletin de analiza emis de unul din laboratoarele europene specializate înscrise în Anexa 2, care trebuie

sa conţină condiţiile tehnice de la punctele 5.1.; 5.2.;5.3; 5.4.; 2.Agrement tehnic pentru folie, MLPAT-CATC.

CAPITOLUL 6: CONFECŢIONAREA ŞI VOPSIREA STÂLPILOR DE SUSŢINERE AI INDICATOARELOR

6.1. Stâlpii pentru susţinerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de min.3,5 m. Stâlpi de lungime mai mică se utilizează numai pentru indicatoare amplasate pe colţurile insulelor separatoare sau direcţionale din intersecţii.

6.2. Stâlpii pentru indicatoarele triunghiulare, circulare, octogonale, rombice, precum şi cele dreptunghiulare având latura de cel mult 1,0 m pot avea secţiune circulară cu diametrul de 48 – 51 mm cu grosimea pereţilor de min. 3 mm, sau cu profil special tip ,,omega’’. Pentru indicatoare cu dimensiuni mai mari se pot utiliza stâlpi diametrul de 70 mm.

6.3. La indicatoare amplasate pe sectoare de drum cu ramblee înalte, proiectantul poate prevedea măsuri suplimentare pentru asigurarea stabilităţii și rezistenţei mijloacelor de susţinere a indicatoarelor prin prevederea unor elemente de sprijin înclinate (proptele) sau proiectarea altor sisteme speciale (stâlpi cu zăbrele, console etc, iar după caz, console şi portale).

Eventualele dispozitive speciale de susţinere trebuie precizate în cadrul ofertei. 6.4. Dispozitivele de susţinere ale indicatoarelor se protejează anticoroziv cu grund din minium de fier sau

plumb urmat de vopsire în culoare gri. CAPITOLUL 7: CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA INDICATOARELOR 7.1. Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie să fie însoţit de un buletin de calitate emis de producător. 7.2. Verificarea calităţii, a cantităţii si recepţia indicatoarelor se fac de către reprezentanţii beneficiarului

(consultant). 7.3.Verificarea calităţii 7.3.1.Furnizorul trebuie să-si asigure colaborarea unui laborator competent în domeniu acceptat si de

beneficiar. 7.3.2.Furnizorul va trebui să propună un plan de control al calităţii, însuşit de beneficiar, cuprinzând

testele ce se vor efectua la fabricaţie. 7.3.3.In plus fată de aceste teste, beneficiarul îşi rezervă dreptul de a face contra expertizele pe care le

considera necesare, pe cheltuiala furnizorului. 7.3.4.Verificarea integrităţii si a calităţii indicatoarelor la preluarea din depozitul furnizorului. 7.3.5.Verificarea prin sondaj a planeităţii fetei indicatoarelor si a dimensiunilor. 7.3.6.Verificarea integrităţii ambalajelor. 7.4.Controlul cantităţilor - consta din: 7.4.1.Verificarea numărului de indicatoare din fiecare tip. 7.4.2.Verificarea buletinului de calitate ce însoţeşte marfa, emis de producător. 7.5.Recepţia: Recepţia se face atât în ce priveşte cantitatea, calitatea cât si în ce priveşte tipodimensiunile, precum şi

verificarea documentelor de atestare a calităţii care însoţesc produsele livrate. Toate produsele care nu corespund caietului de sarcini vor fi refuzate.





Întocmit,




CAP. V. LISTE CU CANTITĂȚI DE LUCRĂRI

CALCULUL CANTITĂŢILOR DE LUCRĂRI

Calculul cantităţilor de lucrări s-a făcut în baza măsurătorilor efectuate pe planul de situaţie, profilurile transversale tip, profilurile transversale curente şi prin planimetrie pe calculator.

GENERALITĂȚI

1) Lungime drum comunal proiectat DC 107: = 900 m

2) Lungime acostamente, traseu curent + racorduri + supralărgiri: = 1.700 m

3) Lățime parte carosabilă: = 5,50 m

4) Lățime acostament: = 0,75 m

5) Lățime platformă: = 7,00 m

6) Suprafaţă parte carosabilă, traseu curent + racorduri + supralărgiri: = 5.265 m2

7) Lungime totală șanțuri noi, proiectate/reprofilate, din pământ: = 755 m

8) Podeţe existente, în stare bună, care se mențin: = 1 buc.

OBIECT: AMENAJAREA TERENULUI

Deviz 1: Amenajarea terenului:

1. Decolmatare podeţe existente, în stare bună, care se mențin:

1 buc. x ~1,00 m3/buc.: = 1 m3

2. Defrișare vegetație, traseu curent (extravilan): = 500 m2

OBIECT: AMENAJĂRI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ȘI ADUCERE LA STAREA INIȚIALĂ Deviz 1: Amenajări pentru protecția mediului și aducere la starea inițială:

1. Dezafectare platforme provizorii, afectate cu depozitarea materialelor: = 250m2

2. Nivelare și înierbare, zone afectate cu depozitarea materialelor: = 250m2

OBIECTUL 1: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107

Deviz 1: Reparații defecțiuni:

1. Decapare îmbrăcăminte asfaltică degradată:

5.265 m2 x ~15%: = 789,75 m2

ROTUND = 790 m2 2. Evacuare materiale rezultate:

- încărcare: 790 m2 x 0,04 m: = 31,60 m3 - transport: 31,60 m3 x 2,3 t/m3: = 72,70 t

3. Procurare B.A.D. 22,4 pentru plombare gropi:

(790 m2 x 0,06 m x 2,37 t/m3) x 1,003: = 112,68 t

ROTUND = 113 t



4. Transport B.A.D. 22,4: = 113t

5. Procurare emulsie cationică cu rupere rapidă:

790 m2 / 100 m2 x 45,5 kg: = 359,45 kg

ROTUND = 360 kg 6. Transport emulsie:

360 kg / 1.000 kg/t: = 0,36t

Deviz 2: Suprastructură:

1. Amorsarea suprafeţei:

- suprafaţă parte carosabilă totală + pene: 5.265 m2 + 1.700 m x 0,06 m: = 5.367 m2

ROTUND = 5.370 m2

2. Strat de uzură din beton asfaltic B.A. 16, 6 cm:

- suprafaţă parte carosabilă totală + pene 1:1 la margine: 5.265 m2 + 1.700 m x 0,03 m: = 5.316 m2

ROTUND = 5.320 m2 - procurare / transport B.A. 16: 5.320 m2 x 0,06 m x 2,35 t/m3: = 750,12 t - spor pentru preluare denivelări și tăiere rosturi 10 kg/m2: 5.320 m2 x 0,010 t/m2: = 53,20 t

ROTUND = 804 t 3. Umplutură acostamente, balast:

1.700 m x 0,75 m x 0,06 m: = 76,50 m3

4. Transport balast:

76,50 m3 x 1,311 x 1,7 t/m3: = 170,50 t

ROTUND = 171 t

5. Taluzare:

1.700 m x 0,10 m: = 170 m2

Deviz 3: Scurgerea apelor:

1. Săpătură șanțuri în intravilan:

755m x 0,35 m3/m: = 264,25 m3

ROTUND = 265m3 2. Transport material rezultat:

265 m3 x 1,8 t/m3: = 477t

Deviz 4: Siguranța circulaţiei:

1. Marcaj longitudinal: = 1,54 km ech. - marcaj axial:

- 3 plin + 6 gol (intravilan): 406 mx 0,33 m.ech/m: = 133,98 m ech. - 3 plin + 9 gol (extravilan): 122 mx 0,25 m.ech/m: = 30,50 m ech. - 9 plin + 3 gol: 105 mx 0,75 m.ech/m: = 78,75 m ech. - 1 plin + 1 gol: 19 m x 0,50 m.ech/m = 9,50 m ech.



- linie continuă: = 190 m ech.

- marcaj lateral de delimitare a părţii carosabile: - 1 plin + 1 gol: 1.386 m x 0,50 m.ech/m = 693,00 m ech. - linie continuă: = 395,50 m ech.

Total = 1.531,23 m ech. ROTUND = 1,54 km ech.

2. Marcaje transversale şi diverse: = 3,74m2 - marcaje de cedare a trecerii: = 2,24m2 - marcaje pe partea carosabilă (imagini, inscripții și simboluri):

1 buc x 1,50 m2/buc: = 1,50m2

ROTUND = 3,74 m2

3. Indicatoare de circulaţie noi proiectate: = 25 buc.

din care: - triunghiulare: = 10 buc.

- fig. A3 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga): = 3 buc.

- fig. A4 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la dreapta): = 1 buc.

- fig. B1 (Cedează trecerea): = 6 buc.

- dreptunghiulare: = 5 buc. - fig. A5a (Curbă deosebit de periculoasă): = 2 buc. - fig. F48 (Ieșire din localitate): = 1 buc. - fig. F51 (Curs de apă, pasaj sau viaduct): = 2 buc.

- circulare: = 10 buc. - fig. C27 (Depășirea autovehiculelor cu excepția

motocicletelor fără ataș, interzisă): = 4 buc. - fig. C29 (Limitare de viteză): = 2 buc. - fig. C35 (Sfârșitul tuturor restricțiilor): = 2 buc. - fig. C37 (Sfârșitul interzicerii de a depăși): = 2 buc.

4. Stâlpi pentru indicatoare de circulaţie: = 29buc.

5. Înlocuire parapete pod: = 16 m

Întocmit,




LISTE CU CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI RUTIERE

AMENAJAREA TERENULUI

Deviz 1: Amenajarea terenului

Cantităţi conform „Calculul cantităţilor de lucrări”

Nr. crt.

Simbol articol

Denumire U.M. Cantitate

1 DH16A1 (asimilat)

Desfundarea și curățirea podețelor de potmol m3 1

2 TSG04A1 (asimilat)

Defrişarea mecanică a suprafețelor cu tufişuri sau arbuşti cu diametrul până la 10 cm: 500 m2

ha 0,05

AMENAJĂRI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI ȘI ADUCERE LA STAREA INIȚIALĂ Deviz 1: Amenajări pentru protecția mediului și aducere la starea inițială

Cantităţi conform „Calculul cantităţilor de lucrări”

Nr. crt.

Simbol articol

Denumire U.M. Cantitate

1 TSE01B1 (asimilat)

Nivelare manuală zone afectate: 250 m2 100m2 2,50

2 TSH09A1 (asimilat)

Înierbare spații verzi: 250 m2 100 m2 2,50

3 TSH12B1 Udare spații verzi: 250 m2 100 m2 2,50

4 TRA05A05 Transport apă cu autocisterna: 250 m2 x 0,99 m3 / 100 m2 = 2,48 m3 t 2,48

OBIECTUL 1: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107 Cantităţi conform „Calculul cantităţilor de lucrări”

Nr. crt.

Simbol articol Denumire U.M. Cantitate

Deviz 1: Reparații defecțiuni

1 DI02F2 (asimilat)

Repararea suprafețelor degradate, inclusiv plombarea gropilor la îmbrăcăminți bituminoase cu beton asfaltic, cu emulsie cationică cu rupere rapidă

m2 790

2 TSC35D3 Încărcare cu încărcător frontal a molozului rezultat: 31,60 m3

100 m3 0,32

3 TRA01A05 Transport auto moloz rezultat în depozit t 72,70

4 2100010 Procurare beton asfaltic BAD 22,4 pentru plombare gropi

t 113

5 TRA01A... Transport mixturi t 113

6 2600323 Procurare emulsie cationică cu rupere rapidă kg 360

7 TRA05A... Transportul emulsiei cu autocisterna t 0,36

Deviz 2: Suprastructură

1 DB01A1 Curăţirea straturilor pentru aplicarea m2 5.370



Nr. crt.


îmbrăcăminţii – executată mecanic

2 DB02D1 (asimilat)

Amorsarea suprafeţei cu emulsie cationică cu rupere rapidă: 5.370 m2

100 m2 53,70

3 TRA05A... Transportul emulsiei cu autocisterna 5.370 m2 / 100 mp x 45,5 kg = 2.443,35 kg Rotund: 2.450 kg

t 2,45

4 DB16D1 (asimilat)

Strat de uzură, BA 16, executat la cald cu aşternere manuală, 5%: 5.320 m2 x 0,05 = 266 m2

m2 266

5 DB16H1 (asimilat)

Strat de uzură, BA 16, executat la cald cu aşternere mecanică, 95%: 5.320 m2 x 0,95 = 5.054 m2

Rotund: 5.060 m2

m2 5.060

6 2100003 Procurare beton asfaltic BA 16: 804 t x 1,003 = 806,42 t Rotund: 807 t

t 807

7 TRA01A... Transport mixturi t 807

8 DA06A1 (asimilat)

Strat din balast cu aşternere manuală, 25 %: 76,50 m3 x 0,25 = 19,13 m3

Rotund: 19,20 m3

m3 19,20

9 DA06B1 (asimilat)

Strat din balast cu aşternere mecanică, 75 %: 76,50 m3 x 0,75 = 57,38 m3

Rotund: 57,40 m3 m3 57,40

10 TRA01A... Transport balast: 76,50 m3 x 1,311 x 1,7 t/m3 = 170,50 t Rotund: 171 t

t 171

11 TRA05A05

Transport apă cu autocisterna pt. compactare balast: 76,50 m3 x 0,232 t/m3 = 17,75 t Rotund: 17,80 t

t 17,80

12 TSE03C1 (asimilat)

Finisarea taluzurilor: 170 m2 100 m2 1,70

Deviz 3: Scurgerea apelor

1 TSC02D1

Săpătură mecanică, șanțuri, cu excavatorul cu descărcare în autovehicul, 75%:

265 m3 x 0,75 = 198,75 m3

Rotund: 199m3

100 m3 1,99

2 TSA19C1 (asimilat)

Săpătură manuală, şanţuri, 25%: 265 m3 x 0,25 = 66,25 m3

Rotund: 66,30m3

m3 66,30

3 TSC35B3 Încărcarea pământului rezultat din săpătură manuală în autovehicul cu încărcător frontal tip IFRON: 66,30m3

100 m3 0,67

4 TRA01A05P

Transportul rutier al pământului rezultat din săpătură, cu autobasculanta pe distanţa de 5 km, în depozit exterior: 265m3 x 1,8 t/m3 = 477 t

t 477



Nr. crt.


5 TSD02A1

Împrăştierea pământului afinat cu buldozerul pe senile de 81-180 cp, in straturi cu grosimea de 15-20 cm ter.cat.1 sau 2, in depozit: 265 m3

100 m3 2,65

Deviz 4: Siguranța circulației

1 DF16A1 Marcaje longitudinale, executate mecanic km 1,54

2 DF17A1 (asimilat)

Marcaje transversale şi diverse executate mecanizat

m2 3,74

3 7100031

Procurare indicatoare de circulaţie triunghiulare, fig. A3 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga)

buc. 3

4 7100043

Procurare indicatoare de circulaţie triunghiulare, fig. A4 (Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la dreapta)

buc. 1

5 7100328 Procurare indicatoare de circulaţie triunghiulare, fig. B1 (Cedează trecerea)

buc. 6

6 7100835 Procurare indicatoare de circulaţie dreptunghiulare, fig. A5a (Curbă deosebit de periculoasă)

buc. 2

7 7100914 Procurare indicatoare de circulaţie dreptunghiulare, fig. F48 (Ieșire din localitate)

buc. 1

8 7100471 Procurare indicatoare de circulaţie dreptunghiulare, fig. F51 (Curs de apă, pasaj sau viaduct)

buc. 2

9 7101190 Procurare indicatoare de circulaţie circulare, fig. C27 (Depășirea autovehiculelor cu excepțiamotocicletelor fără ataș, interzisă)

buc. 4

10 7101217 Procurare indicatoare de circulaţie circulare, fig. C29 (Limitare de viteză)

buc. 2

11 7101255 Procurare indicatoare de circulaţie circulare, fig. C35 (Sfârșitul tuturor restricțiilor)

buc. 2

12 7101279 Procurare indicatoare de circulaţie circulare, fig. C37 (Sfârșitul interzicerii de a depăși)

buc. 2

13 DF18A1 (asimilat)

Plantarea stâlpilor pentru indicatoare buc. 29

14 6301793 Procurare stâlpi metalici confecţionaţi industrial

buc. 29

15 DF19A1 Montare indicatoare pe stâlpi gata plantaţi buc. 25

16 2200002 Procurare beton C25/30 pentru stâlpi: 29 buc. x 0,10 m3/buc.= 2,90 m3 m3 2,90

17 TRA06A... Transport beton pentru stâlpi: 2,90 m3 x 2,4 t/m3 = 6,96 t

t 6,96

18 PK42A1 Dezmembrarea părților avariate ale podurilor t 0,10

19 PK31A1 Montare parapete pietonale: 16 m x 22,36 kg/m = 357,76 kg Rotund: 358 kg

t 0,36

20 2000050 Procurare parapete pietonale kg 358



Nr. crt.


21 TRA02A... Transport parapete t 0,36

22 DH27B1 Vopsire parapete metalice m2 16

Întocmit,




FORMULAR F1

OBIECTIV PROIECTANT

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107, SAT TEMERESTI, ORAS FAGET, JUD. TIMIS S.C. IRICONSTRUCT S.R.L.

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe obiectiv

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. cap./| | Valoarea | Din care: |

| subcap. | | cheltuielilor | C+M |

| deviz | Denumirea capitolelor de cheltuieli | pe obiect | |

| general | | (exclusiv TVA) | |

| | |----------------|----------------|

| | | lei | lei |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 1 | 2 | 3 | 4 |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 1.2 | Amenajarea terenului | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 1.2.001 AMENAJAREA TERENULUI | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 1.3 | Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 1.3.001 AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI ADUCERE LA STAREA INITIALA | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 1.4 | Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 2 | Realizarea utilitatilor necesare obiectivului | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 3.5 | Proiectare | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 4 | Investitia de baza | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.1 Constructii si instalatiile aferente acestora | | |

| | 4.1.001 MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107 | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.5 Dotari | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 4.6 Active necorporale | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 5.1 | Organizare de santier | | |

| |----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| | 5.1.1 Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier | | |

| | 5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului | | |

|---------|----------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|----------------|

| 6.2 | Probe tehnologice si teste | | |

|------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|

|TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) | | |

|------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|

|Taxa pe valoarea adaugata | | |

|------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|

|TOTAL VALOARE (inclusiv TVA) | | |

|------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|

Executant Proiectant

S.C. IRICONSTRUCT S.R.L.



FORMULAR F2

OBIECTIV PROIECTANT


CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe obiect si categorii de lucrari

OBIECT: AMENAJAREA TERENULUI

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

| Nr. | | |

|cap./subcap. | | Valoarea |

|deviz general| Cheltuieli pe categoria de lucrari | (exclusiv TVA) |

| | |----------------|

| | | lei |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1 | 2 | 3 |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.2 | Amenajarea terenului | |

| | 133101 AMENAJAREA TERENULUI | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.3 | Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.4 | Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 2 | Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL Cap. 1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.1 | Constructii si instalatiile aferente acestora | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.1.1 | Terasamente,sistematizare pe verticala si amenajari exterioare | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.1.2 | Rezistenta | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.1.3 | Arhitectura | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.1.4 | Instalatii | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | 4.1.4.1 Instalatii electrice | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | 4.1.4.2 Instalatii sanitare | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | 4.1.4.3 Instalatii termice | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL I | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.2 | Montaj utilaje si echipamente tehnologice | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL II | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | Procurare | |

| 4.3 | Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.4 | Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu necesita montaj si echipamente de transport | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.5 | Dotari | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.6 | Active necorporale | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL III | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 5.1 | Organizare de santier | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL Cap. 5.1 | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 6.2 | Probe tehnologice si teste | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL IV | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | Taxa pe valoarea adaugata | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL VALOARE (inclusiv TVA) | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|





FORMULAR F2

OBIECTIV PROIECTANT


CENTRALIZATORUL


OBIECT: AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI ADUCERE LA STAREA INITIALA

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

| Nr. | | |



| | |----------------|

| | | lei |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1 | 2 | 3 |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.2 | Amenajarea terenului | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.3 | Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala | |

| | 133201 AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI ADUCERE LA STAREA INITIALA | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1.4 | Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 2 | Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL Cap. 1.2 + 1.3 + 1.4 + 2 | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL I | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL II | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | Procurare | |


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.5 | Dotari | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL III | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 5.1 | Organizare de santier | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL Cap. 5.1 | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL IV | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|





FORMULAR F2

OBIECTIV PROIECTANT


CENTRALIZATORUL


OBIECT: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

| Nr. | | |



| | |----------------|

| | | lei |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 1 | 2 | 3 |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | 133301 REPARATII DEFECTIUNI | |

| | 133302 SUPRASTRUCTURA | |

| | 133303 SCURGEREA APELOR | |

| | 133304 SIGURANTA CIRCULATIEI | |

| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


| |-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL I | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL II | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | Procurare | |


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| 4.5 | Dotari | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL III | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|

| | TOTAL IV | |

|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|


|-------------|-----------------------------------------------------------------------------------------------------------|----------------|





Persoana juridica achizitoare Formularul F3

ORASUL FAGET

Obiectivul: 0133 45230000 MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC

107, SAT TEMERESTI, ORAS

FAGET, JUD. TIMIS

Obiectul: 0001 45230000 AMENAJAREA TERENULUI

Lista cu cantitatile de lucrari

Deviz oferta 133101

AMENAJAREA TERENULUI

Categoria de lucrari: 0133

=================================================================

= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =

= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =

= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =

= PU TRA VAL TRA =

= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =

=================================================================

001 DH16A1 [ 1] M.C. 1.000

DESFUNDAREA SI CURATIREA CAMERELOR DE

CADERE SI A ALBIEI SUB PODETE DE POTMOL

BUSTENI ETC

002 TSG04A1 [ 1] HA 0.050

DEFRISAT MEC.CU TRACT.S-1500 A TUF.SI

ARBS.CU DIAM.<10CM.IMPING.DEPOZ.TUF.SI

ARBS.DE ESEN.RASINO

Cheltuieli directe din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Din care:

Valoare aferenta utilaje termice =

Valoare aferenta utilaje electrice =

Alte cheltuieli directe:

-Coeficient 9 (utilizator)

Total cheltuieli directe:


Cheltuieli indirecte:

Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA

TOTAL cu TVA

PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)


DEVIZIER




ORASUL FAGET



FAGET, JUD. TIMIS

Obiectul: 0002 45230000 AMENAJARI PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI SI ADUCERE LA STAREA

INITIALA


Deviz oferta 133201

AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI ADUCERE LA STAREA INITIALA


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 TSE01B1 [ 1] 100 MP. 2.500

NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A

PLATFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM

IN TEREN MIJLOCIU

002 TSH09A1 [ 1] 100 MP. 2.500

SEMANAREA GAZONULUI PE SUPRAFETE

ORIZONTALE SAU IN PANTA SUB 30% *

003 TSH12B1 100 MP. 2.500

UDAREA SUPRAFETELOR CU FURTUNUL DE LA

CISTERNA

004 TRA05A05 TONA 2.480

TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE

CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON.

ETC)PE DIST.DE 5



Din care:



Detaliere transporturi:

-Articole TRA






Profit:


TVA

TOTAL cu TVA





DEVIZIER


ORASUL FAGET



FAGET, JUD. TIMIS

Obiectul: 0003 45230000 MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC

107


Deviz oferta 133301

REPARATII DEFECTIUNI


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 DI02F2 [ 3] MP. 790.000

REP SUPR DEGR INCL PLOMB GROPI LA IMBR

BIT CU EMULSIE CATIONICA CU DEC MEC SI

COMPACT CU RULOU

002 TSC35D3 100 MC. 0.320

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA

2,6-3,9 MC ROCI TARI SI F.TARI>25KG/BUC

LA D. < 10M

003 TRA01A05 TONA 72.700

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,

SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE

DIST.= 5 KM.

004 2100010 TONA 113.000

BETON ASFALTIC DESCHIS BAD 22,4

005 TRA01A.. TONA 113.000



DIST.= .. KM.

006 2600323 KG 360.000

EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU RUPERE

RAPIDA S8877

007 TRA05A.. TONA 0.360


CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON,

ETC) PE DIST DE ..



Din care:




-Articole TRA








Profit:


TVA

TOTAL cu TVA



DEVIZIER




ORASUL FAGET



FAGET, JUD. TIMIS


107


Deviz oferta 133302

SUPRASTRUCTURA


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 DB01A1 MP. 5370.000

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM

BITUM A STRATSUPORT DIN BET CIM SAU PAV

PIATRA BITUMATE MEC

002 DB02D1 [ 2] 100 MP. 53.700

AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST

IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU

EMULSIE CATIONICA

003 TRA05A.. TONA 2.450


CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON,

ETC) PE DIST DE ..

004 DB16D1 [ 6] MP. 266.000

IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA

CALD IN GROS DE 6,0 CM ASTERN MANUALA

005 DB16H1 [ 6] MP. 5060.000

IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA

CALD IN GROS DE 6,0 CM ASTERN MECANICA

006 2100003 TONA 807.000

BETON ASFALTIC BA 16

007 TRA01A.. TONA 807.000



DIST.= .. KM.

008 DA06A1 [ 5] M.C. 19.200

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT

REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU

ASTERNERE MANUAL

009 DA06B1 [ 4] M.C. 57.400

STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC

REZIST FILTRANTIZOLAT AERISIRE SI

ANTICAP CU ASTER MEC BALAST

010 TRA01A.. TONA 171.000



DIST.= .. KM.



011 TRA05A05 TONA 17.800


CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON.

ETC)PE DIST.DE 5

012 TSE03C1 [ 1] 100 MP. 1.700

FINISAREA MANUALA A TALUZURILOR,IN T.

TARE



Din care:




-Articole TRA






Profit:


TVA

TOTAL cu TVA



DEVIZIER




ORASUL FAGET



FAGET, JUD. TIMIS


107


Deviz oferta 133303

SCURGEREA APELOR


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 TSC02D1 100 MC. 1.990

SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39

MC PAMINT UMIDIT.NATUR DESC AUT.TER.CAT.

2

002 TSA19C1 [ 1] M.C. 66.300

SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT.SCURGEREA

APELOR SANT.TRAPEZ.CU ADINC.<0,50M T.

TARE

003 TSC35B3 100 MC. 0.670

INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA

2,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. < 10 M

004 TRA01A05P TONA 477.000

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU

MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM

005 TSD02A1 100 MC. 2.650

IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER.

CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STRAT.

CU GROS.DE 15-20C



Din care:




-Articole TRA






Profit:




TVA

TOTAL cu TVA



DEVIZIER




ORASUL FAGET



FAGET, JUD. TIMIS


107


Deviz oferta 133304

SIGURANTA CIRCULATIEI


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 DF16A1 KM. 1.540

MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU

INTRERUPERISAU CONTINUE EXEC MEC VOP

EMAIL,MICROBILE STIC

002 DF17A1 [ 3] MP. 3.740

MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE

EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE

CAROSABILE

003 7100031 BUC. 3.000

INDICATOR CIRCULATIE TABLA OTEL+FOLIE R.

TRIUNGHI LUNGIME= 700MM F 3 S1848

004 7100043 BUC. 1.000


TRIUNGHI LUNGIME= 700MM F 4 S1848

005 7100328 BUC. 6.000


TRIUNGHI LUNGIME= 700MM F34 S1848

006 7100835 BUC. 2.000


DREPTUNGHIULAR 1200X500MM F 5 S1848

007 7100914 BUC. 1.000


DREPTUNGHIULAR 1200X800MM F100 S1848

008 7100471 BUC. 2.000


DREPTUNGHIULAR 500X330MM F102 S1848

009 7101190 BUC. 4.000


CERC D= 600 MM F62A S1848

010 7101217 BUC. 2.000



011 7101255 BUC. 2.000





012 7101279 BUC. 2.000


CERC D= 600 MM F66C S1848

013 DF18A1 [ 1] BUC. 29.000

PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE

CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECTIONA

TI INDUSTRIAL

014 6301793 BUC. 29.000

STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

015 DF19A1 BUC. 25.000

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN

TABL OTELSAU ALUM PE UN STILP GATA

PLANTAT

016 2200002 M.C. 2.900

PROCURARE BETON C25/30 (B 400)

017 TRA06A.. TONA 6.960

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-

MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5 MC

DIST.=.. KM

018 PK42A1 TONA 0.100

DEZMEMBRAREA PARTILOR AVARIATE ALE

PODURILOR METALICE PRIN TAIEREA CU

FLACARA OXIACETILENICA

019 PK31A1 TONA 0.360

PARAPET DIN TEAVA SUB FORMA DE PANOURI

INCL.STILPI CONF.IN INDUSTRIE MONTAT PE

POD DIN BETON ARM

020 2000050 KG 358.000

PARAPET PIETONAL

021 TRA02A.. TONA 0.360

TRANSPORT LA .. KM

022 DH27B1 MP. 16.000

VOPSIREA PARAPETELOR DIN METAL



Din care:




-Articole TRA








Profit:


TVA

TOTAL cu TVA



DEVIZIER

SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)



RETETELE ARTICOLELOR ASIMILATE

LISTA VARIANTELOR TEHNOLOGICE DIN DEVIZELE:

133101,133201,133301,133302,133303,133304

Norma: DA06B1 [ 4] U.M.:M.C. STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST

FILTRANTIZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

2200393 BALAST NESPALAT DE RIU 0-70 MM 1.31100

M.C.

6202806 APA INDUSTRIALA PENTRU LUCRARI DRUMURI SI TERASAMENTE I~ 0.23200

M.C.

9012821 PAVATOR CAT.2 0.05609

ORA

9012811 PAVATOR CAT.1 0.12828

ORA

8993546 AUTOGREDER PINA LA 175CP 0.02400

ORA

8994005 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.,CU RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 0.03825

ORA

8995603 AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M.A.J. 5-8T 0.02300

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DA06A1 [ 5] U.M.:M.C. STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT

REZIST FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUAL

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

2200393 BALAST NESPALAT DE RIU 0-70 MM 1.31100

M.C.


M.C.

9012821 PAVATOR CAT.2 0.14422

ORA

9012811 PAVATOR CAT.1 0.43265

ORA


ORA

8995603 AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M.A.J. 5-8T 0.02300

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DB02D1 [ 2] U.M.:100 MP. AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST

IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

2600323 EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU RUPERE RAPIDA S8877 45.50000

KG


M.C.

9010111 ASFALTATOR CAT.1 1.00000

ORA

8994047 AUTOGUDRONATOR 3500-3600L 0.05300

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DB16D1 [ 6] U.M.:MP. IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA

CALD IN GROS DE 6,0 CM ASTERN MANUALA



Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------


ORA


ORA


ORA


ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DB16H1 [ 6] U.M.:MP. IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA

CALD IN GROS DE 6,0 CM ASTERN MECANICA

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------


ORA


ORA


ORA


ORA


ORA

8994008 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI10,1-16TF 0.00530

ORA

8994046 REPARTIZATORFINISORMIXTURIASFALTICEMOT.TERM.FARAPALPATOR 0.00530

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DF17A1 [ 3] U.M.:MP. MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE

EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

6108804 EMAIL ALB II E.109-5 NI 1707-61 0.73000 KG

6621727 PLACI TEHNICE CAUCIUC GARNITURI FARA INSERTIE TEXTILA R~ 0.11400 KG

6109418 DILUANT PENTRU PRODUSE DE MARCARE D009-3 NI 1708-61 A9 0.35000 KG

9013351 ZUGRAV VOPSITOR CAT.5 0.04799

ORA

9019911 MUNCITOR DESERVIRE C-TII.MONTAJ CAT.1 0.07200

ORA

9013331 ZUGRAV VOPSITOR CAT.3 0.04799

ORA

9019921 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII-MONTAJ CAT.2 0.02400

ORA

9019911 MUNCITOR DESERVIRE C-TII.MONTAJ CAT.1 0.09600

ORA

8994062 MASINADETRASATBENZIDECIRCULATIEMOTOR AEDERE INTERNA 40-6 0.04800

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DF18A1 [ 1] U.M.:BUC. PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE

CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

0010826 STILPI METALICI PTR INDICATOARE 1.00000

0010173 BETOANE PREPARATE 0.10000


ORA



9010221 BETONIST CAT.2 0.25000

ORA

9010211 BETONIST CAT.1 0.07899

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DH16A1 [ 1] U.M.:M.C. DESFUNDAREA SI CURATIREA CAMERELOR DE

CADERE SI A ALBIEI SUB PODETE DE POTMOL BUSTENI ETC

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

9012811 PAVATOR CAT.1 2.02500

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: DI02F2 [ 3] U.M.:MP. REP SUPR DEGR INCL PLOMB GROPI LA IMBR

BIT CU EMULSIE CATIONICA CU DEC MEC SI COMPACT CU RULOU

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------


ORA


ORA


ORA

8992507 MOTOCOMPR CU 1 CIOCAN DE ABATAJ 2,0-3,9 MC/MIN 0.07500

ORA


ORA

8991144 FREZA ASFALT 0.01500

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: TSA19C1 [ 1] U.M.:M.C. SAP.MAN.SANTURI SI RIGOLE PT.SCURGEREA

APELOR SANT.TRAPEZ.CU ADINC.<0,50M T.TARE

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

9011321 FINISOR TERASAMENTE CAT.2 0.53000

ORA


ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: TSE01B1 [ 1] U.M.:100 MP. NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A

PLATFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM IN TEREN MIJLOCIU

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------


ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: TSE03C1 [ 1] U.M.:100 MP. FINISAREA MANUALA A TALUZURILOR,IN T.TARE

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------


ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: TSG04A1 [ 1] U.M.:HA DEFRISAT MEC.CU TRACT.S-1500 A TUF.SI

ARBS.CU DIAM.<10CM.IMPING.DEPOZ.TUF.SI ARBS.DE ESEN.RASINO



Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

8995610 TRACTOR PE SENILE DE 150 CP 20.00000

ORA

8997615 ECHIPAMENT DEFRISATOR PT.TRAC.PE SENILE DE SI PESTE 110 20.00000

ORA

----------------------------------------------------------------------------------

Norma: TSH09A1 [ 1] U.M.:100 MP. SEMANAREA GAZONULUI PE SUPRAFETE

ORIZONTALE SAU IN PANTA SUB 30% *

Cod Denumire Consum

U.M.

----------------------------------------------------------------------------------

7204435 SEMINTE DE PLANTE GRAMINEE PERENE (PM) 3.96000

KG

9090321 PEISAGIST CAT.2 1.60666

ORA

----------------------------------------------------------------------------------



FORMULAR C6

Lista consumurilor de resurse materiale (cantitati totale)

----------------------------------------------------------

Lucrarea: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 107, SAT TEMERESTI, ORAS FAGET, JUD. TIMIS

Devize: 133101 133201 133301 133302 133303 133304

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|

|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |

| | | |in oferta | RON | RON | | |

|----|------------------------------------------|------|----------|-------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|----------|-------------|--------------|----------------|--------|

| 1| 2000050 PARAPET PIETONAL |KG | 358.00| | | | 0.358|

| 2| 2100003 BETON ASFALTIC BA 16 |TONA | 807.00| | | | 807.000|

| 3| 2100010 BETON ASFALTIC DESCHIS BAD 22,4 |TONA | 113.00| | | | 113.000|

| 4| 2100012 CIMENT PORTLAND P 40 VRAC S 388 |KG | 51.41| | | | 0.051|

| 5| 2200002 PROCURARE BETON C25/30 (B 400) |M.C. | 2.90| | | | 6.960|

| 6| 2200161 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE RIU 7- |M.C. | 0.11| | | | 0.173|

| | 30 MM | | | | | | |

| 7| 2200393 BALAST NESPALAT DE RIU 0-70 MM |M.C. | 100.42| | | | 170.718|

| 8| 2200525 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI |M.C. | 0.11| | | | 0.153|

| | LACURI 0,0-7,0 MM | | | | | | |

| 9| 2600206 BITUM PENTRU DRUMURI TIP D 80/120|KG | 1.85| | | | 0.002|

| | STAS 754 | | | | | | |

| 10| 2600323 EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU |KG | 2803.35| | | | 3.084|

| | RUPERE RAPIDA S8877 | | | | | | |

| 11| 5800376 SURUB CAP HEXAGONAL PRECIS M 6 X |BUC. | 100.00| | | | 0.008|

| | 25 GR. 5.8 S4272 | | | | | | |

| 12| 5817446 SURUB CAP HEXAGONAL SEMIPRECIS M |BUC. | 50.00| | | | 0.001|

| | 8X 30 GR. 5.8 S 6220 | | | | | | |

| 13| 5840405 PIULITE HEXAGONALE GROSOLANE A M |BUC. | 100.00| | | | 0.001|

| | 6 GR. 5 S 922 | | | | | | |

| 14| 5840766 PIULITE HEXAGONALE GROSOLANE B M |BUC. | 50.00| | | | 0.001|

| | 8 GR. 5 S 922 | | | | | | |

| 15| 5882142 SAIBA PRECISA PLATA PENTRU METAL |KG | 0.50| | | | 0.001|

| | A M 8 OL34 S 5200 | | | | | | |

| 16| 5882489 SAIBA PRECISA PLATA PENTRU METAL |KG | 1.00| | | | 0.001|

| | B M 6 OL34 S 5200 | | | | | | |

| 17| 5901259 ELECTROD SUDURA OTEL S 1125/2 |KG | 0.91| | | | 0.001|

| | E43.2 2X350 INVELIS SUPERTIT | | | | | | |

| 18| 5904512 OXIGEN TEHNIC GAZOS IMBUTELIAT |M.C. | 0.05| | | | 0.001|

| | STAS 2031 CLASA A | | | | | | |

| 19| 6100034 GRUND MINIU ANTICOROZIV G.351-4 |KG | 0.72| | | | 0.001|

| | STAS 3097-80 | | | | | | |

| 20| 6103294 VOPSEA MINIUM DE PLUMB V.351-3 |KG | 3.26| | | | 0.004|

| | NTR 90-80 | | | | | | |

| 21| 6103555 VOPSEA GRI DESCHIS V.821-5 NTR 8-|KG | 2.34| | | | 0.003|

| | 68 | | | | | | |

| 22| 6108804 EMAIL ALB II E.109-5 NI 1707-61 |KG | 80.39| | | | 0.087|

| 23| 6109418 DILUANT PENTRU PRODUSE DE MARCARE|KG | 5.11| | | | 0.006|

| | D009-3 NI 1708-61 A9 | | | | | | |

| 24| 6200676 WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A STAS |KG | 1.39| | | | 0.002|

| | 44 | | | | | | |

| 25| 6202741 ENERGIE ELECTRICA LA CONTOR |KWH. | 2.88| | | | 0.000|

| | PENTRU LUCRARI DE CONSTR-MONTAJ | | | | | | |

| 26| 6202806 APA INDUSTRIALA PENTRU LUCRARI |M.C. | 38.80| | | | 38.798|

| | DRUMURI SI TERASAMENTE IN | | | | | | |

| | CISTERNE | | | | | | |

| 27| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 0.03| | | | 0.029|

| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |

| 28| 6301793 STILP METALIC CONFECTIONAT |BUC. | 29.00| | | | 0.435|

| | INDUSTRIAL | | | | | | |

| 29| 6621727 PLACI TEHNICE CAUCIUC GARNITURI |KG | 0.43| | | | 0.000|

| | FARA INSERTIE TEXTILA REZISTENTE | | | | | | |

| | PETROL TIP.PA 5 MM | | | | | | |

| 30| 7100031 INDICATOR CIRCULATIE TABLA OTEL+ |BUC. | 3.00| | | | 0.007|

| | FOLIE R. TRIUNGHI LUNGIME= 700MM | | | | | | |

| | F 3 S1848 | | | | | | |



| | F 4 S1848 | | | | | | |



| | F34 S1848 | | | | | | |


| | FOLIE R. DREPTUNGHIULAR 500X330MM| | | | | | |

| | F102 S1848 | | | | | | |


| | FOLIE R. DREPTUNGHIULAR | | | | | | |



| | 1200X500MM F 5 S1848 | | | | | | |


| | FOLIE R. DREPTUNGHIULAR | | | | | | |

| | 1200X800MM F100 S1848 | | | | | | |


| | FOLIE R. CERC D= 600 MM F62A | | | | | | |

| | S1848 | | | | | | |



| | S1848 | | | | | | |



| | S1848 | | | | | | |


| | FOLIE R. CERC D= 600 MM F66C | | | | | | |

| | S1848 | | | | | | |

| 40| 7204435 SEMINTE DE PLANTE GRAMINEE PERENE|KG | 9.90| | | | 0.010|

| | (PM) | | | | | | |

| 41| 7300045 ACETILENA |KG | 0.01| | | | 0.000|

| 42| 7329912 MICROBILE STICLA SEMNALIZARE |KG | 26.03| | | | 0.026|

| | ORIZONT ALBE D=02-05 MM. | | | | | | |

|----|------------------------------------------|------|----------|-------------|--------------|----------------|--------|

| | T O T A L | | |RON | | |1141.000|

| | | | |-------------|--------------|----------------|--------|

| | | | |EURO | | | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

* (in coloana de pret unitar) = Pret diferit de pretul actual de la furnizor

Ofertant



FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)

------------------------------------------------------


Devize: 133101 133201 133301 133302 133303 133304

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om-ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |

|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |

| | | | | (2 x 3) | |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| 1| 101 ASFALTATOR | 506.757 | | | |

| 2| 102 BETONIST | 17.293 | | | |

| 3| 108 DULGHER PODURI | 5.500 | | | |

| 4| 113 FINISOR TERASAMENTE | 56.581 | | | |

| 5| 128 PAVATOR | 23.684 | | | |

| 6| 133 ZUGRAV VOPSITOR | 10.119 | | | |

| 7| 199 MUNCITOR DESERVIRE C-TII.MONTAJ | 91.811 | | | |

| 8| 268 MONTATOR C-TII METALICE | 8.424 | | | |

| 9| 903 PEISAGIST | 5.657 | | | |

| 10| 2228 SUDOR GAZE-B | 0.044 | | | |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| | T O T A L | 725.869 | RON | | |

| | | |------------|---------------------|--------------|

| | | | EURO | | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant



FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)

---------------------------------------------------------------------------------------


Devize: 133101 133201 133301 133302 133303 133304

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|

|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |

| | | | ora functionare | (2 x 3) |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| 1| 1144 FREZA ASFALT | 11.850 | | |

| 2| 2507 MOTOCOMPR CU 1 CIOCAN DE ABATAJ 2,0- | 59.250 | | |

| | 3,9 MC/MIN | | | |

| 3| 3521 EXCAVATOR PE PNEURI MOTOR TERMIC | 9.492 | | |

| | (BULDOEXCAVATOR)0,21-0,39MC | | | |

| 4| 3546 AUTOGREDER PINA LA 175CP | 1.378 | | |

| 5| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65-80CP | 2.889 | | |

| 6| 4005 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.,CU | 43.840 | | |

| | RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 14TF | | | |

| 7| 4008 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE | 26.818 | | |

| | PNEURI10,1-16TF | | | |

| 8| 4026 PERIE MEC.PT CURATAT FUNDATII | 1.611 | | |

| | DRUMURI 6 CP | | | |

| 9| 4046 REPARTIZATORFINISORMIXTURIASFALTICEM | 26.818 | | |

| | OT.TERM.FARAPALPATOR92CP | | | |

| 10| 4047 AUTOGUDRONATOR 3500-3600L | 2.846 | | |

| 11| 4062 MASINADETRASATBENZIDECIRCULATIEMOTOR | 0.626 | | |

| | AEDERE INTERNA 40-65CP | | | |

| 12| 5603 AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M. | 4.338 | | |

| | A.J. 5-8T | | | |

| 13| 5610 TRACTOR PE SENILE DE 150 CP | 1.000 | | |

| 14| 7406 INCARC.FRONTAL PE PN-URI PINA LA 2,6 | 1.688 | | |

| | -3,9 | | | |

| 15| 7615 ECHIPAMENT DEFRISATOR PT.TRAC.PE | 1.000 | | |

| | SENILE DE SI PESTE 110CP | | | |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| | T O T A L | 195.444 | RON | |

| | | |-----------------------|-----------------------|

| | | | EURO | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant



FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)

------------------------------------------------------------


Devize: 133101 133201 133301 133302 133303 133304

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|

|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |

| | |-----------------------------------------| tona | |

| | | tone | km. | ore de | | |

| | | transportate | parcursi | functionare | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 1671.110 | | | | |

| | categorii | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | 1.001 TRA01A05 | 72.700 | | | | |

| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |

| | MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR| | | | | |

| | CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 5| | | | | |

| | KM. | | | | | |

| | 1.002 TRA01A05P | 477.000 | | | | |


| | PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU | | | | | |

| | AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM | | | | | |

| | 1.003 TRA01A.. | 920.000 | | | | |



| | CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= | | | | | |

| | .. KM. | | | | | |

| | 1.004 TRA01A.. | 171.000 | | | | |



| | CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= | | | | | |

| | .. KM. | | | | | |

| | 1.005 TRA05A05 | 20.280 | | | | |

| | TRANSPORT RUTIER MATERIALE, | | | | | |

| | SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. | | | | | |

| | SPECIALE(CISTERNA,BETON.ETC) | | | | | |

| | PE DIST.DE 5 | | | | | |

| | 1.006 TRA05A.. | 2.810 | | | | |

| | TRANSPORT RUTIER MATERIALE, | | | | | |

| | SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC. | | | | | |

| | SPECIALE(CISTERNA,BETON,ETC) | | | | | |

| | PE DIST DE .. | | | | | |

| | 1.007 TRA06A.. | 6.960 | | | | |


| | BETONULUI-MORTARULUI CU | | | | | |

| | AUTOBETONIERA DE 5,5 MC DIST.| | | | | |

| | =.. KM | | | | | |

| | 1.008 TRA02A.. | 0.360 | | | | |

| | TRANSPORT LA .. KM | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | |

| | din care,pe categorii | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | T O T A L | 1671.110 | | | RON | |

| | | | | | EURO | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant



VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI PUBLICE

Nr. crt. “MODERNIZARE DRUM COMUNAL D.C. 107, SAT TEMEREȘTI, ORAȘ

FĂGET, JUD. TIMIȘ”

ANUL I

LUNA I LUNA II

SĂPTĂMÂNA SĂPTĂMÂNA

1 2 3 4 1 2 3 4

1. Reparații defecțiuni X X X

2. Suprastructură X X X

3. Scurgerea apelor X X X

4. Siguranța circulației X X X

5. Recepţie la terminarea lucrărilor X

Întocmit,




TABEL COORDONATE TRASARE -sistem de proiecţie STEREO 1970 şi sistem nivelitic MAREA NEAGRĂ;

- bornele de referinţă (staţiile) şi/sau alte puncte fixe materializate pe teren, necesare pentru trasarea nivelitică a lucrării, vor fi solicitate firmei care a întocmit ridicarea topografică.

Traseu / Pichet EST NORD Cota Z

TEMEREȘTI

DRUM COMUNAL D.C. 107

1 283919.714 489697.873 167.114

2 283927.687 489663.793 166.617

3 283935.661 489629.713 166.234

4 283943.634 489595.634 165.828

5 283951.607 489561.554 165.313

6 283959.581 489527.474 164.861

7 283967.554 489493.394 164.475

8 283975.528 489459.315 164.159

9 283983.501 489425.235 163.865

10 283991.534 489390.901 163.600

11 283995.339 489376.664 163.514

12 284000.120 489362.450 163.475

13 284006.007 489348.104 163.433

14 284012.350 489335.078 163.369

15 284019.750 489322.033 163.266

16 284028.402 489308.867 163.122

17 284036.618 489297.233 162.986

18 284052.171 489275.212 162.682

19 284076.181 489244.389 162.364

20 284081.454 489237.135 162.293

21 284089.159 489224.275 162.164

22 284093.028 489216.294 162.088

23 284095.391 489210.639 162.035

24 284100.073 489196.396 161.912

25 284102.612 489184.970 161.857

26 284110.161 489142.342 161.910

27 284113.000 489126.311 161.923

28 284115.965 489107.828 161.849

29 284121.509 489073.270 161.681

30 284127.053 489038.712 161.859

31 284133.272 488999.951 161.871

32 284134.745 488989.310 161.912

33 284136.211 488970.777 162.184

34 284136.426 488959.375 162.593

35 284135.714 488941.459 163.255

36 284135.180 488934.413 163.409

37 284133.857 488916.963 163.549

38 284132.535 488899.513 163.475

39 284131.653 488887.871 163.354

40 284129.639 488880.518 163.175

41 284125.020 488874.454 162.913

42 284100.400 488852.503 162.022

Întocmit,


· “modernizare drum comunal d.c. 107, sat temerești, oraș făget, jud. timiș” faza: p.t.e....

Documents