Anunţ pentru iniţierea consultării publice a proiectului de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi

depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”

Ministerul Sănătăţii iniţiază, începînd cu data de 28 septembrie 2010, consultarea publică a proiectului de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”

Întru ameliorarea indicatorilor sănătății femeilor din Republica Moldova prin micşorarea poverii cancerului mamar şi de col uterin prin implementarea unui program de screening populațional al cancerului mamar şi de col uterin şi înrolarea a 60% din toată populația eligibilă a țării, creşterea ratei de depistare a cancerului mamar şi a cancerului de col uterin în stadii incipiente, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi prezintă, spre examinare, proiectul de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”

În această ordine de idei Ministerul Sănătăţii solicită expunerea de opinii şi sugestii pe marginea proiectului nominalizat.

Anexe: Proiectul de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare

precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”. Recomandările pe marginea proiectului, suspus consultării publice, pot fi expediate pînă pe data de 15 octombrie 2010, în adresa Direcţiei politici în sănătate publică, dnei Elena Boleac, la adresa electronică: elena.boleac@ms.gov.md sau la numărul de telefon 268858.

1  

Versiune 27 septembrie 2010 

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ 

DENUMIREA POLITICII PUBLICE:   Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova. 

INSTITUȚIA INIȚIATOARE:   Ministerul Sănătății 

 

1. DESCRIEREA PROBLEMEI 

Conform  datelor  oferite  de  Institutul  Oncologic,  circa  43000  de  persoane  din Republica Moldova trăiesc cu diagnosticul de cancer  în prezent,  iar peste 5600 de bolnavi  decedează  anual  din  această  cauză, maladiile  oncologice  constituind  cea de‐a doua cauză principală a mortalității din  țară, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul sănătății. 

Serviciul de asistență oncologică din Republica Moldova se confruntă curent cu un şir  de  probleme  legate  de  finanțare,  organizare  ineficienta,  exodul  masiv  al cadrelor,  motivarea  redusă  a  personalului  medical,  şi  altele,  care  de  rând  cu practicile  învechite,  duc  la  accesul  scăzut  al  populației  şi  calitatea  insuficientă  a serviciilor medicale oferite. Există  şi unele elemente pozitive,  cum ar  fi  creşterea accesului financiar al populației, urmare a  lărgirii serviciilor oncologice  în pachetul de bază de asigurări medicale, sau calificarea adecvată a specialiştilor din sistem. Cu toate  acestea,  eforturile  medicilor,  care  sunt  implicați  în  special  la  etapa  de tratament, nu sunt destule pentru a obține îmbunătățirea indicatorilor cu privire la maladiile oncologice.  Insuficiența  şi  ineficiența măsurilor de profilaxie  şi depistare precoce,  duc  la  o  incidență mărită  şi  depistarea  cazurilor  noi  de  cancer  în  stadii avansate, care în consecință măresc povara maladiilor oncologice asupra populației şi a sistemului sănătății. 

Rolul asistenței medicale primare  în depistarea precoce a cancerului a fost stabilit în  cadrul  Programului Unic  de Asigurări Medicale  în  anul  2007,  iar  indicatorii  de depistare a stărilor precanceroase şi a cancerului în stadiile incipiente au fost incluşi ca şi  indicatori de performanță a activității medicilor de familie.  In perioada anilor 2001‐2004 circa 70% dintre medici de familie au fost instruiți în depistarea precoce a cancerului. 

La  nivel  de  asistență  oncologică  specializată  există  unele  lacune  de  tehnologii pentru  diagnosticul  paraclinic  şi  tratament  din  cauza  lipsei  echipamentelor moderne.  Lipsesc  sau  sunt  învechite  unele  utilaje  şi  echipamentele  medicale necesare  pentru  diagnosticul  precoce  (aparate  ecografice,  mamografe, colposcoape, analizatoare clinico‐biochimice  şi  imunologice, microscoape, aparate de diagnostic endoscopic, seturi de instrumente pentru biopsie). Nu sunt elaborate şi aprobate încă ghiduri şi protocoale clinice pentru nozologiile date. De asemenea, au o acoperire insuficientă serviciile de suport psihosocial, educație a pacientului şi îngrijiri  la  domiciliu.  Sistemul  de  monitorizare  şi  evaluare  este  dezvoltat nesatisfăcător  la  etapa  de  introducere  a  datelor  şi  analiza  acestora. Majoritatea datelor sunt prezentate pe hârtie şi este dificilă generarea unor rapoarte analitice care ar permite evaluarea performanței şi a progreselor realizate. În IMSP IO există un Cancer‐Registru Național, însă care necesită reformare şi susținere tehnologică. 

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 80% dintre cancere sunt determinate de factorii de risc externi şi de aceea pot fi prevenite[1]. Cercetările au stabilit  că  cel mai  frecvent  sunt  implicați  factorii  determinați  de  stilul  de  viață (tutun, alcool, dietă, sedentarism, expunere la soare etc., factori legați de anumite ocupații, infecții (HPV, HBV/HBC, H. Pylori), factori sexuali şi reproductivi (vârsta la prima naştere, vârsta  la debutul sexual şi parteneri multipli, utilizarea estrogenilor 

2  

în menopauză,  etc.)[2].  În  Republica Moldova  factorii  de  risc  pentru  cancer  cu  o pondere  înaltă  sunt:  tabagismul,  consumul  excesiv  de  alcool,  obezitatea  şi alimentarea  irațională,  consumul  insuficient de produse  vegetale,  activitate  fizică limitată, expunerea la cancerigeni, la radiații, etc. O mare parte a populației adulte (51% dintre  bărbați  şi  7% dintre  femei)  fumează,  iar majoritatea  (81% bărbați  şi 59% femei) consumă alcool  în mod curent,  în medie 3 băuturi standard1/ocazie  la bărbați şi 2 băuturi/ocazie  la femei[3].  În rândurile tinerilor cu vârsta de 15‐24 ani, 40.1% au fumat sau fumează, iar 59% dintre cei care au consumat alcool în ultimul an au băut la o singură ocazie mai mult de 6 pahare[4]. 

Deşi  Incidența  prin  cancer  în  Republica Moldova  este  la  un  nivel mai  jos  decât media  europeană  (Figura  1),  numărul  cazurilor  noi  înregistrate  sunt  în  creştere continuă, acesta fiind un semnal alarmant pentru sistemul sănătății. Astfel doar  în ultimii  9  ani,  incidența  prin  cancer  a  crescut  de  la  140  cazuri  noi  per  100 mii populație  în 2001,  la 177  în 2003, 193  în 2005 şi 226  în 2009. S‐ar putea,  însă, ca cifrele  reale  ale  incidenței  să  fie  mai  înalte,  fiind  vorba  despre  un  sistem  de raportare  ineficient. Pe primul  loc după  incidență  îl are cancerul glandei mamare (48.4  cazuri  noi  la  100 mii  populație),  urmat  de  cancerul  colonului  şi  al  rectului (28.9), pulmonar (23.0), piele (22.0) şi colul uterin (17.8 cazuri la 100000) (Figura 2). 

Cifrele  prevalenței  cancerului  sunt  de  asemenea  înalte.  Astfel,  prevalența  prin diferite  tipuri  de  cancer  pentru  anul  2009  a  constituit  1205  cazuri  la  100  mii populație. Deşi prevalența prin cancer este sub nivelul mediu al regiunii europene a OMS ( 

Figura 3), aceasta constituie o povara destul de  înaltă asupra populației Republicii Moldova. 

In timp ce ratele  incidenței şi a prevalenței, deşi constituie o problemă majoră de sănătate  publică,  se  află  sub  nivelul  mediei  europene,  nivelul  mortalității  prin cancer  în Republica Moldova este  relativ mult mai  înalt. Conform datelor OMS[5], rata  standardizată a mortalității  (RSM)  în Republica Moldova  (2008) pentru  toate tipurile  de  cancer  la  persoane  sub  65  ani,  a  constituit  96.3  decese  la  100  mii populație,  ceia  ce depăşeşte  cu mult  cifrele  înregistrate  în UE  (75),  sau  regiunea Europeană  a OMS  (79.5). Media RSM pentru CSI este de  asemenea mai  joasă  în comparație  cu  Republica Moldova,  constituind  88.4  decese  la  100 mii  populație (Figura 4). 

Dacă  analizăm  separat  rata  standardizată  a mortalității  pentru  toate  vârstele,  la anumite  tipuri de  cancer, putem observa un alt  tablou. De exemplu  în Republica Moldova RSM pentru cancerul glandei mamare şi cancerul colului uterin sunt unele din cele mai  înalte  în comparație cu  țările de referință, constituind 26 şi 9 decese respectiv la 100 mii populație. Doar în România RSM pentru cancerul colului uterin este mai mare  (14 decese  la 100000 populație). Este  important de menționat, că cancerul pulmonar, care este pe primul  loc după numărul de decese  în Republica Moldova,  are  o  rată  standardizata  a  mortalității  relativ  mult  mai  joasă  în comparație cu țările de referință pentru cancerul pulmonar (Figura 6). 

Conform  datelor  oferite  de  Institutul Oncologic  pentru  2009,  cele mai  frecvente cauze  de  deces  sunt  provocate  de  cancerul  pulmonar  (852  decese),  urmat  de cancerul  colonului  şi  rectului  (740),  cancerul  stomacal  (503)  şi  cancerul  glandei mamare  (483 decese)  (Figura 6). Totodată, cancerul glandei mamare are cea mai înaltă rată a mortalității (26 per 100 mii populație feminină), în comparație cu alte localizări, care afectează ambele sexe, cum ar fi cancerul pulmonar (23.9), cancerul 

                                                            

1 O băutură standard este echivalentul a 250 ml de vin sau un pahar de 500 ml de bere 

3  

colonului şi rectului (20.8), cancerul stomacal (14.1 decese per 100 mii populație). Se atestă o creştere continuă a numărului de decese cauzate de cancer  în ultimii ani. Astfel, numărul total de persoane decedate din cauza neoplasmelor maligne în 2005 a constituit 5172 persoane, care a crescut continuu, ajungând în 2009 la cifra de 5658 persoane decedate. Aproximativ o treime din pacienții decedați din cauza cancerului, sunt persoane de vârstă reproductivă2. 

Un alt aspect important în descrierea situației cu referire la afecțiunile oncologice este rata de supraviețuire şi anume rata relativă de supraviețuire de cinci ani pentru pacienții diagnosticați cu cancer. “Rata relativă de supraviețuire de 5 ani” descrie raportul dintre proporția pacienților cu o afecțiune, care sunt în viață la cinci ani după diagnosticarea maladiei sale şi proporția populației generale de sexul şi vârsta corespunzătoare care sunt în viață după cinci ani. De regulă, ratele relative de supraviețuire la cinci ani ale cancerului sunt plasate sub nivelul de 100%, reflectând mortalitatea excesivă în rândul pacienților oncologici comparativ cu populația generală. 

Studiul  de  fezabilitate  a  Institutului  Oncologic  din  2010[6],  arată  că  rata  de supraviețuire de 5 ani a pacienților cu cancer din Republica Moldova este mult mai joasă  în  comparație  cu  alte  țări  europene  (Figura  7).  Astfel,  ratele  relative  de supraviețuire de 5 ani pentru cancerul mamar (41%), cervical (26%), uterin (50%) şi prostată  (27%)  sunt  net  inferioare  în  comparație  cu  alte  țări  europene. Mediile europene constituie 79%, 63%, 76%  şi 76% respectiv pentru aceleaşi  localizări ale cancerului.  Longevitatea  vieții  pacienților  cu  aceste  tipuri  de  cancer  depinde  în primul rând de diagnosticarea precoce şi tratamentul efectiv, iar datele de mai sus arată că  în Republica Moldova există rezerve mari pentru  îmbunătățirea măsurilor adecvate  de  depistare  precoce  şi  tratament  calitativ  a  patologiilor  oncologice. Totodată, ratele de supraviețuire excesive față de cele europene pentru cancerul cu localizare  cap/gât  şi  pulmoni,  vorbeşte  mai  degrabă  de  o  problemă  legată  de colectarea datelor şi raportare. 

Faptul  că  în  Republica Moldova  incidența  neoplasmelor maligne  este mult mai redusă  în  comparație  cu  țările  dezvoltate  din  Europa,  pe  de  o  parte,  iar  rata mortalității este mai  înaltă, denotă că acțiunile de depistare precoce  şi  tratament sunt mai puțin eficiente sau subdezvoltate. Cu cât stadiul de depistare a cancerului este  mai  avansat,  cu  atât  mai  nefavorabil  este  rezultatul  tratamentului  şi pronosticul,  iar  şansa de  supraviețuire a pacientului de  cinci  şi mai mulți ani mai redusă. 

Prin urmare, diagnosticul tardiv al cancerului în Republica Moldova este unul dintre factorii principali care duc la o mortalitate excesivă şi rate de supraviețuire reduse. Raportul de activitate al Ministerului sănătății pentru anul 2007, pe lângă ratele de depistare  precoce  sub  nivelul  dorit, mai  elucidează  şi  variații mari  a  ratelor  de depistare precoce raportate la nivel raional, care posibil contribuie la discrepanțe şi pune  la  îndoială  veridicitatea  indicatorilor  de  mortalitate  şi  supraviețuire  a bolnavilor  cu  cancer  la  nivel  național.  Analiza  comparativă  a  ratelor  de diagnosticare precoce dintre Republica Moldova şi Canada, arată diferențe enorme în defavoarea țării noastre ( 

 

Figura 8). Aceste diferențe ne vorbesc  in primul rând despre insuficiența măsurilor de depistare precoce. 

În urma celor expuse  şi  în contextul elaborării programului național de control al 

                                                            

2 Datele Centrului Național de Management în Sănătate 

4  

cancerului, Ministerul Sănătății îşi propune soluționarea următoarei probleme: 

În conformitate cu datele statistice existente, aproape jumătate dintre cazurile de cancer mamar  şi  de  col  uterin  sunt  diagnosticate  în  stadii  avansate,  iar  lipsa măsurilor eficiente de prevenire  şi depistare precoce duc  la creşterea continuă a incidenței şi menținerea unui nivel înalt al mortalității prin cancer. 

Arborele problemei este reprezentat în  

Figura  13.  În  baza  descrierii  problemei  existente,  a magnitudinii  ei  şi  a  poverii asupra  populației  şi  asupra  sistemului  sănătății, Ministerul  sănătății  urmează  să întreprindă acțiuni concrete de soluționare a situației, care urmează a fi  incluse  în programul național de control al cancerului. Este cunoscut că una dintre cele mai eficiente măsuri, orientate  spre depistarea precoce a  cancerului mamar  şi de  col uterin,  este  screening‐ul  populațional 3 .  Screening‐ul  permite  atât  reducerea incidenței  prin  depistarea  şi  tratamentul  maladiilor  premergătoare  cancerului (cancerul de col uterin), cât şi mărirea ratei de diagnosticare a cancerului mamar şi de  col  uterin  în  stadii  inițiale,  care  în  consecință  duc  la  sporirea  succesului tratamentului şi creşterea longevității vieții pentru pacienți. 

Politicile existente Un  şir de documente de politici  şi planificare strategice enunță problemele  legate de  povara  maladiilor  oncologice  asupra  populației  şi  a  sistemului  sănătății  din Republica  Moldova,  şi  propun  masuri  de  ameliorare  a  situației  existente.  Unul dintre obiectivele  stipulate  în Planul de activitate al Guvernului pentru anul 2010 este „Creşterea nivelului de responsabilitate a cetățenilor pentru propria sănătate prin  propagarea  şi  cultivarea  unui mod  sănătos  de  viață,  lupta  consecventă  cu fumatul şi alcoolismul”. Acțiunile propuse includ elaborarea programelor naționale de  reducere  a  impactului  acestor maladii  asupra  sănătății.  Acțiuni  similare  sunt stipulate şi in Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” 2009‐2013. 

Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009‐2011  conține  acțiuni  pe  termen mediu  legate  de  atragerea  resurselor  financiare suplimentare  din  partea  comunității  donatorilor  pentru  finanțarea  deficitului programelor esențiale în domeniul sănătății publice. Aceste resurse suplimentare ar veni  în  susținerea  autorităților publice  în  condițiile  crizei economice existente  cu care se confruntă Republica Moldova.  

În  prezent  Ministerul  Sănătății  elaborează  un  program  complex  de  control  al cancerului. Noul program va conține din mai multe componente, inclusiv măsuri de profilaxie  şi  depistare  precoce  ale  cancerului,  îmbunătățirea  diagnosticului  şi  a tratamentului,  îngrijiri  paliative  pentru  pacienții  cu  cancer,  care  nu  răspund  la tratament,  şi  fortificarea  capacităților  personalului medical.  Programul  are  drept scop  mărirea  ratei  de  depistare  precoce  şi  îmbunătățirea  indicatorilor epidemiologici ai cancerului, cum ar fi reducerea incidenței şi mortalității. Măsurile profilactice  cuprind  sporirea  nivelului  de  cunoştințe  privind  factorii  de  risc  şi semnalele  de  alarmă  ale  cancerului  în  rândul  populației  generale,  profilaxia specifică prin vaccinarea adolescentelor contra virusului papiloma uman  (HPV),  şi alte  măsuri  de  prevenire.  Activitățile  legate  de  fortificarea  metodelor  de diagnosticare, tratament şi  îngrijiri paliative vor duce  la  îmbunătățirea rezultatului tratamentului, reducerea suferințelor  şi  îmbunătățirea calității vieții pacienților cu 

                                                            3 Screening‐ul poate  fi  considerat populațional atunci,  când  la  fiecare  fază a  screening‐ului, persoanele eligibile din rândul populației  țintă  a  regiunii deservite de program  sunt  identificate  şi  invitate  individual pentru participare  în program. 

5  

cancer în stadii avansate. 

Practicile curente În  prezent,  în  cadrul  sistemului  sănătății  sunt  întreprinse  un  şir  de  acțiuni profilactice  îndreptate  spre  prevenirea  şi  depistarea  precoce  a  maladiilor  şi îmbunătățirea stării sănătății populației. O mare parte a serviciilor profilactice sunt prestate şi finanțate în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală (AOAM). Programul unic al AOAM pentru anul 2007 (în vigoare), aprobat prin Hotarîrea de Guvern Nr. 140 din 25.12.2006, cuprinde un  şir de  servicii profilactice prestate  la nivelul asistenței medicale primare (AMP), prestate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate  în cadrul AOAM.  În  lista acestor servicii este  inclus examenul profilactic  anual  al  glandei  mamare  pentru  femei  după  vârsta  de  20  ani  şi examinarea ginecologica profilactică a  femeilor  în vârstă de peste 20 ani,  inclusiv prelevarea  frotiului  pentru  examenul  citologic  o  dată  la  2  ani.  Aceste  măsuri profilactice prin examinarea glandei mamare şi examenul citologic al colului uterin, au drept scop prevenirea şi depistarea precoce, în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor  genito‐mamare  întâlnite  des  în  rândul  femeilor  şi  care  au  un  impact major, constituind o povară atât pentru populație, cât şi pentru sistemul sănătății. În acelaşi timp, aceste examene nu pot fi atribuite la acțiuni de screening, din motiv că nu există un program bine organizat de  înrolare  şi  şi  testare a populației  țintă, care nu prezintă semne clinice. De asemenea,  lipseşte un sistem de  înregistrare şi evidență  a  femeilor  care  urmează  să  fie  examinate,  frecvența  examinărilor  şi rezultatele  lor.  Datele  existente  la moment  cu  privire  la  nivelul  de  acoperire  şi rezultatele examinărilor profilactice sunt contradictorii. Conform Centrului Național de Management în sănătate, care colectează date cu privire la examenul profilactic la nivelul AMP, în 2009 au fost efectuate 918 062 examene profilactice la femei. Din păcate  nu  există  informație  despre  numărul  exact  al  examenelor  citologice  din totalul  examenelor  profilactice,  sau  numărul  femeilor  cu  două  sau  mai  multe examene.  Din  acest  motiv,  este  imposibil  să  delimităm  numărul  exact  al examenelor  citologice  unice  în  scop  profilactic.  Din  darea  de  seamă  despre activitatea serviciului citologic al MS,  în 2009 au  fost efectuate 221 181 examene citologice ale colului uterin, sau cu 24 056 mai mult decât în 2008, fără a fi indicat numărul examenelor unice. Din totalul examinărilor citologice profilactice raportate au fost depistate 103 cazuri de carcinom, 927 cazuri de leziuni intraepiteliale, 6245 cazuri de endocervicoză şi 34235 cazuri de proces inflamator. 

În  perioada  2003‐2005,  în  cadrul  proiectului  „Promovarea  sănătății  şi  profilaxia maladiilor”,  finanțat  de  Uniunea  Europeană  şi  implementat  de  EPOS  Health Consultants  şi  CII  Group,  a  fost  desfăşurat  un  program  pilot  de  prevenire  a cancerului mamar  şi de  col uterin. Programul a  fost organizat  în  raionul Orhei  în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Scopul programului a fost de a contribui la îmbunătățirea de lungă durată a indicatorilor de sănătate şi la scăderea ratei mortalității  cauzate de  cancerul mamar  şi de  col uterin  la populația de  sex feminin. În cadrul programului au fost organizate o serie de acțiuni, printre care: (i) Instruiri în promovarea sănătății şi prevenirea cancerului mamar şi de col uterin; (ii) Campanii de informare a populației cu privire la promovarea sănătății şi prevenirea cancerului mamar şi de col uterin; şi (iii) Screening‐ul pentru depistarea cancerului mamar şi de col uterin la populația feminină cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. 

În cadrul programului de screening, desfăşurat  în raionul Orhei, au fost contactate şi  invitate 29000 femei cu vârsta cuprinsă  între 18  şi 64 ani, dintre care 21016 au fost supuse examenului citologic al colului uterin şi 23210 au fost investigate pentru patologii ale glandei mamare  (Figura 9). Prin urmare, screening‐ul colului uterin a fost efectuat  la peste 72% din  femei,  iar 80% din populația eligibilă a  fost supusa screening‐ului glandei mamare, astfel, înregistrându‐se rate de acoperire destul de 

6  

înalte. 

Din  totalul  de  femei  examinate  citologic,  7719  au  fost  diagnosticate  cu  diverse patologii,  inclusiv 7345  cazuri de proces  inflamator  şi 374 patologii de  col uterin (Figura 10). La 115 dintre femeile cu patologii ale colului uterin au fost identificate patologii precanceroase, la 7 dintre ele – endocervicoză cu suspiciune la cancer, la 8 –  leucoplazii,  la  288  au  fost  identificate  celule  proliferative,  şi  16  femei  au  fost diagnosticate  cu  cancer  al  colului uterin.  În urma examenului  glandelor mamare, 942 de femei au fost diagnosticate cu diverse patologii, dintre care, 670 cu mastoza fibrochistică, 104 cu fibroadenomă mamară, 17 cu chist al glandei mamare,  la 126 femei au fost identificate alte patologii benigne, şi 25 de femei au fost diagnosticate cu cancer al glandei mamare ( 

Figura 11). 

Mai mult de jumătate dintre cazurile de cancer (78%) au fost depistate în stadiile I şi II ale maladiei. Astfel, 3 cazuri de cancer al colului uterin au fost diagnosticate in stadiul I şi 9 cazuri în stadiul II, din totalul de 16 cazuri. Din numărul total de 25 de cazuri noi de cancer mamar, 7 au  fost diagnosticate  în stadiul  întâi  şi 13 cazuri  în stadiul doi  (Figura 12). Aceste  rate de diagnosticare precoce  sunt net  superioare cifrelor existente la nivel național, în lipsa unui program populațional de screening, unde  procentul  cazurilor  noi  identificate  în  stadiul  I  şi  II  pentru  cancerul  colului uterin  este  de  42.6%  pentru  cancerul  colului  uterin  şi  respectiv  60.3%  pentru cancerul mamar (datele IO). 

Experienţa altor ţări Analiza  recentă  efectuată  de  Cochrane  Collaboration  în  2009,  a  descris  efectul screening‐ului  cancerului  glandei mamare  prin mamografie  asupra mortalității  şi morbidității.  Această  analiză  a  evaluat  în  total  8  studii  care  au  cercetat  600000 femei  din  Suedia, Marea  Britanie,  Statele Unite  şi  Canada.  Patru  dintre  cele  opt studii  randomizate  au  arătat  o  reducere  semnificativă  a mortalității  prin  cancer mamar cu un risc relativ (RR) de 0.75,  Intervalul de Confidență (IC) 95%. În acelaşi timp,  trei  studii  nu  au  stabilit  o  asociere  dintre  screening‐ul  mamar  prin mamografie  şi  mortalitate  din  cauza  cancerului  mamar  (RR  0.90,  IC  95%). Rezultatele analizei au arătat o reducere de 15% a mortalității prin cancer  în cazul screening‐ului  cu  utilizarea  mamografiei,  ceia  ce  corespunde  cu  o  reducere  a riscului absolut de 0.05%[7]. 

Un  studiu  efectuat  în  Statele Unite  în 2009,  a demonstrat  că  screening‐ul bienal prin mamografie la femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a dus la reducerea medie a mortalității cu 16% (între 15 şi 23 procente) față de  lipsa screening‐ului[8]. Aceiaşi sursă precizează că inițierea screening‐ului la vârsta de 40 de ani versus 50 ani, poate  reduce mortalitatea prin cancer mamar  în medie cu  încă 3%  (între 1‐6 procente),  însă consumă mai multe resurse şi generează mult mai multe rezultate fals‐pozitive. Extinderea categoriei de vârstă a persoanelor țintă după 69 de ani, de asemenea  poate  contribui  neesențial  la  reducerea  mortalității,  însă  creşte substanțial rata supra‐diagnosticului. 

Există un consens  în  rândul statelor membre ale UE  şi al Consiliului UE  în ceia ce priveşte promovarea şi implementarea politicilor de screening al cancerului mamar în baza examenului prin mamografie. În 2007, în cel puțin 26 state membre UE erau derulate, sau în stadiul incipient de implementare, programe de screening mamar4. Astfel,  în 22 de state  (Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda,  Franța,  Germania,  Ungaria,  Irlanda,  Italia,  Luxemburg,  Malta,  Regatul 

                                                            4 http://eu‐cancer.iarc.fr/4‐cancer‐screening.html,en 

7  

Olandei, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia,  şi Regatul Unit al Marii Britanii) exista programe populaționale de  screening,  iar  în 4  state  (Grecia, Letonia,  Lituania,  şi  Slovacia)  au  fost  instituite  programe  non‐populaționale  de screening.  În statele UE  în care exista programe de screening populațional, 91% a populației feminine din grupa de vârstă 50‐69 de ani a fost înrolată în programe de screening mamar. 

Modalitatea de  implementare programelor de  screening mamar  variază. Din  cele 26 state membre enumerate, doua state au un program cu interval de screening de 3  ani,  iar 12  state membre UE  au programe de  screening pentru populația  țintă feminină cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 ani. Femeile sub 50 de ani sunt incluse în programele de screening din opt țări membre, iar femeile peste 69 ani fac parte din grupul țintă în acelaşi număr de țări. 

Datele existente din experiența  internațională cu privire  la screening‐ul cancerului de col uterin prin  testul Papanicolau demonstrează o eficacitate sporită a acestui test în reducerea incidenței şi a mortalității[9‐11]. De exemplu, în urma implementării programelor de  screening,  rata mortalității prin cancerul de col uterin pe  termen lung  în  Islanda  a  fost  redusă  cu  80%,  iar  în  Finlanda  şi  Suedia  cu  50%  şi  34% respectiv. Reduceri semnificative ale mortalității au  fost  înregistrate de asemenea în populații largi din SUA şi Canada. Scăderea incidenței şi a mortalității prin cancer de  col  uterin  este  proporțională  cu  intensitatea  screening‐ului[12].  Totodată implementarea programelor de screening cervical în unele țări în curs de dezvoltare nu  au  avut  rezultate  la  fel  de  bune  în  ceia  ce  priveşte  reducerea  incidenței  şi  a mortalității  prin  cancerul  de  col  uterin,  una  din  cauze  fiind  controlul  insuficient asupra calității preluării şi examinării frotiurilor[13]. 

Potrivit Societății Americane pentru Cancer, screening‐ul cancerului de col uterin la femei cu vârsta de până  la 25 de ani nu este  justificat din motivul unei prevalențe joase a patologiilor care pot evolua  în cancer. De asemenea, screening‐ul nu este recomandat  la  femei  cu  o  vârstă  peste  60  de  ani,  în  cazul  testelor  negative anterioare[14,  15].  Testul  Papanicolau  efectuat  regulat  poate  reduce  incidența  şi mortalitatea prin cancer de col uterin cu până la 80%. 

Screening‐ul cancerului de col uterin a  fost acceptat pe  larg  într‐un  şir de  țări din întreaga  lume.  În majoritatea  statelor UE  sunt derulate  sau  în  curs de dezvoltare programe de screening al cancerului de col uterin  în baza examenului citologic.  În prezent,  15  state  membre  UE  (Danemarca,  Estonia,  Finlanda,  Franța,  Ungaria, Irlanda,  Italia,  Regatul  Olandei,  Polonia,  Portugalia,  România,  Slovenia,  Spania, Suedia,  şi  Regatul  Unit  al Marii  Britanii)  implementează  programe  de  screening populațional pentru cancerul de col uterin. Alte 12 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria,  Republica  Cehă,  Franța, Germania, Greci,  Letonia,  Lituania,  Luxemburg, Slovacia, şi Spania) derulează programe de screening non‐populațional5. Nivelul de acoperire  a  populației  feminine  cu  vârsta  cuprinsă  între  30  şi  60  ani  pentru programele de screening în derulare variază de la 47% până la 51% având în vedere că unele state nu au programe de screening populațional. 

Statele membre UE  au  aprobat  intervale  diferite  de  screening.  Spre  exemplu,  în Bulgaria se efectuează screening‐ul cancerului de col uterin o dată la doi ani, iar în alte 14 state acest interval este de 3 ani. Patru țări ale UE au programe de screening cu un interval de 5 ani. În 24 din cele 25 state în care există programe de screening, populația țintă include şi categoria de vârstă de 30‐59 ani. Vârsta minimă a femeilor incluse în program este de 30 ani pentru 5 state membre, 25 ani pentru patru state, şi sub 20 ani pentru trei state membre UE. Vârsta maximă a populației țintă este de 

                                                            5 http://eu‐cancer.iarc.fr/4‐cancer‐screening.html,en 

8  

59‐60 ani pentru noua state, 64‐65 ani pentru alte nouă state, şi 69‐70 ani pentru două  state UE.  Cinci  dintre  țările UE  nu  au  stabilit  o  limită  superioară  de  vârstă pentru programul de screening al cancerului de col uterin. 

Majoritatea  programelor  de  screening,  atât  pentru  cancerul  de  col  uterin,  cât  şi pentru  cancerul mamar  sunt efectuate  în mod  staționar, dar există  şi experiențe internaționale  de  petrecere  a  activităților  de  screening  în  bază  de  unităților diagnostice  mobile.  Unul  dintre  aceste  exemple  este  programul  de  screening implementat în România de către Fundația Renaşterea. Unitatea mobilă din cadrul programului dat a  fost  creată  în 2007,  ca  şi parte  componentă a unui proiect de screening mai larg. Această unitate mobilă de diagnosticare cu un preț total e peste 300  mii  Euro  a  fost  completată  cu  personal  şi  echipament  necesar  pentru screening‐ul cancerului mamar şi de col uterin, inclusiv un ginecolog şi specialişti în imagistică.  În primul an de activitate unitatea mobilă a vizitat şi a  investigat femei din  28  localități  rurale  din  România.  În  această  perioadă,  echipa  de  specialişti  a efectuat 10441  teste Pap  şi 5831 mamografii.  În urma examinărilor  citologice,  la 5430 (52.7%) femei nu au fost diagnosticate patologii, 4938 (47.3%) femei au primit recomandări  pentru  investigări  adiționale  sau  tratament,  iar  73  (0.7%)  au  fost îndreptate pentru investigări oncologice ulterioare. Din totalul de femei investigate prin mamografie, 2245 (38,5%) au primit  indicații pentru  investigații adiționale,  iar 146 (2,5%) femei au fost îndreptate la serviciul oncologic. 

Recomandările Consiliului Uniunii Europene  (2003/878/EC) privind programele de screening pentru cancer vizează trei localizări, şi anume: (i) screening‐ul prin testul Papanicolau  pentru  cancerul  cervical;  (ii)  screening‐ul  cancerului  mamar  prin mamografie;  şi  (iii)  screening‐ul  cancerului  colo‐rectal  prin  testul  la  sânge  ocult. Organizația  Mondială  a  Sănătății  (OMS)  de  asemenea  recomandă  screening‐ul cancerului  cu  aceste  trei  localizări,  însă  screening‐ul  cancerului  colo‐rectal  este recomandat în special pentru țările cu venituri mai înalte. Conform datelor OMS, a fost  dovedită  eficiența  şi  fezabilitatea  programelor  de  screening  al  cancerelor glandei  mamare  şi  de  col  uterin.  În  baza  recomandărilor  OMS  şi  ale  Uniunii Europene,  dar  şi  a  analizei  ex‐ante  a  impactului,  Guvernul  Republicii  Moldova urmează  să decidă asupra oportunității  implementării unui program de  screening populațional pentru cancerul cervical şi mamar. 

 

 

2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE 

Scop:  Îmbunătățirea sănătății femeilor din Republica Moldova prin micşorarea poverii cancerului mamar şi de col uterin.. 

Obiectivul 1:   Implementarea unui program de screening populațional al cancerului mamar şi de col uterin şi înrolarea a 60% din toată populația eligibilă a țării până la finele anului 2015. 

Obiectivul 2:   Creşterea ratei de depistare a cancerului mamar în stadii incipiente (I‐II) până la 80% către finele anului 2015. 

Obiectivul 3:   Creşterea ratei de depistare a cancerului de col uterin în stadii incipiente (I‐II) până la 70% către finele anului 2015. 

 

9  

1. BENEFICIARII POLITICII 

 

Beneficiarul 1:  Femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 ani, care reprezintă grupul țintă pentru screening‐ul cancerului de col uterin. La 1 ianuarie 2010 această categorie de vârstă a constituit 957,555 femei6. 

Beneficiarul 2:  Femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani, care reprezintă grupul țintă pentru screening‐ul cancerului glandei mamare. La 1 ianuarie 2010 această categorie de vârstă a constituit 411,760 femei6. 

 

2. OPȚIUNI DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI 

Opțiunea 0.  Status quo, sau neintervenția în situația existentă; 

Opțiunea 1.  Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP; 

Opțiunea 2.  Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile; 

Opțiunea 3.  Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani). 

 

3. ANALIZA OPȚIUNILOR 

Opţiunea 0:  Status quo, sau neintervenţia în situaţia existentă; Argumentare În  situația  existentă, măsurile  profilactice  îndreptate  spre  depistarea  precoce  şi prevenirea cancerului de col uterin şi a glandei mamare sunt ineficiente. Aceasta se datorează în primul rând lipsei unui sistem organizat de înrolare a populației țintă şi de monitorizare a procesului de  investigare profilactică. Mecanismul de raportare este unul deficient, iar impactul măsurilor de profilaxie sunt intangibile.  

Serviciile  profilactice,  inclusiv  examenul  glandelor  mamare  şi  ginecologic,  sunt prestate  şi  finanțate  în  cadrul programului unic  al AOAM.  În  lista  acestor  servicii este inclus examenul profilactic anual al glandei mamare pentru femei după vârsta de 20 ani  şi examinarea ginecologica profilactică a  femeilor  în vârstă de peste 20 ani,  inclusiv prelevarea  frotiului pentru examenul citologic o dată  la 2 ani. Aceste măsuri profilactice prin examinarea glandei mamare şi examenul citologic al colului uterin,  au  drept  scop  prevenirea  şi  depistarea  precoce,  în  scopul  tratamentului timpuriu, a patologiilor genito‐mamare întâlnite des în rândul femeilor şi care au un impact major,  constituind  o  povară  atât  pentru  societate,  cât  şi  pentru  sistemul sănătății.  

Neajunsuri Deşi examenul citologic al colului uterin nu este efectuat în cadrul unui program de screening,  este  utilizat  testul  Papanicolau,  cu  un  grad  înalt  al  sensibilității  si specificității,  recomandat  de  specialiştii  în  domeniu  şi  aplicat  în  programe  de screening  populaționale  din  alte  țări.  Cu  toate  acestea,  lipsa  unei  organizări corespunzătoare,  a  componentului de  informare  şi  înrolare  a populației, dar  şi  a unui  sistem efectiv de monitorizare  şi  raportare,  fac  ca practicile existente  să nu exercite un  impact major asupra poverii maladiilor vizate. Examenul profilactic al glandei mamare se efectuează prin  inspecția vizuală şi palpare, ceia ce nu permite depistarea formelor incipiente de neoplasme. Deşi examenul prin mamografie este 

                                                            6 Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în profil teritorial la 1 ianuarie 2010. 

10  

considerat  cel mai  eficient  în  depistarea  precoce  a  cancerului  glandei mamare, costurile  mari  legate  de  procurarea  mamografelor  au  făcut  imposibile implementarea pe scară largă a examenului radiologic profilactic. 

Rezultatele  raportate  cu  privire  la  examenul  profilactic  genito‐mamar  sunt neconvingătoare şi trezesc  îndoieli cu privire  la calitatea şi nivelul de acoperire cu servicii. Din  datele  serviciului  citologic  al MS,  în  2009  au  fost  efectuate  221,181 examene citologice ale colului uterin, sau cu 24,056 mai mult decât în 2008, fără a fi specificat  numărul  examenelor  unice.  În  acest  caz,  chiar  daca  neglijăm presupunerea că numărul femeilor supuse testării este mult mai mic, din motiv că unele  femei puteau  fi examinate  repetat,  iar populația eligibilă pentru examenul citologic  (20+  ani)    în  2009  a  constituit  cca.  1.4 mln.  femei,  atunci  obținem  o acoperire  cu  servicii  citologice  profilactice  de  15.8%.  Această  rată  de  acoperire anuală nu poate asigura un rezultat bun în contextul normelor existente de testare a  populației  țintă  odată  la  doi  ani.  Un  alt  neajuns  important  al  sistemului  de profilaxie  existent  este  lipsa  obiectivelor  de  impact  prestabilite  şi monitorizarea serviciilor prestate. 

Beneficii Măsurile  profilactice  prin  examenul  glandei mamare  şi  testul  citologic  al  colului uterin, efectuat  în cadrul AMP, au drept scop prevenirea şi depistarea precoce,  în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor ginito‐mamare  întâlnite des  în rândul femeilor şi care constituie o povară pentru populație şi sistemul sănătății. Urmărind statisticile medicale pentru ultimii ani, nu putem observa o îmbunătățire a situației. Ratele incidenței sunt în continuă creştere, iar mortalitatea prin cancer mamar şi de col  uterin  se  păstrează  la  un  nivel  înalt. Nu  a  fost  înregistrată  nici  o  creştere  a ponderii  cazurilor  noi  diagnosticate  în  stadiile  incipiente.  Prin  urmare,  nu  există beneficii  tangibile  care  ar  putea  fi  atribuite  sistemului  existent  de  măsuri profilactice. 

Impactul fiscal Cheltuielile  publice  pentru  măsurile  profilactice  existente  pentru  depistarea precoce  a  cancerului  colului  uterin  şi  a  glandei mamare  se  reduc  la  cheltuielile examenului  citologic  al  colului  uterin.  Examenul  profilactic  vizual  şi  palpator  al glandei mamare nu necesită cheltuieli adiționale, fiind efectuat de către medicii de familie instruiți, care nu sunt remunerați adițional pentru aceste servicii. În schimb, examenul citologic al colului uterin prin testul Papanicolau este  însoțit de anumite cheltuieli  suportate  în  totalitate  din  programul  unic  al AOAM,  în  dependență  de rezultatul  testului.  Pentru  un  rezultat  negativ  se  achita  7 MDL,  iar  pentru  unul pozitiv  –  37  MDL.  Astfel  pentru  anul  2009  din  bani  publici  au  fost  cheltuiți aproximativ  2.8 mln. MDL,  având  în  vedere  numărul  de  221 mii  teste  raportat, dintre  care  81%  fără  patologie  şi  19%  cu  schimbări  patologice.  Cheltuielile  din cadrul FAOAM pentru termen mediu  (2012‐2014) vor constitui cca 3,286 mii MDL pe  an,  ajustat  la  nivelul  estimat  al  inflației  (Anexa  3).  În  cazul  neintervenției Guvernului, nu vor exista cheltuieli de  investiție sau alte costuri adiționale, ci doar cheltuieli operaționale de susținere a sistemului existent de măsuri profilactice. 

Impactul administrativ Institutul  Oncologic  este  instituția  abilitată  pentru  monitorizarea  şi  evaluarea serviciilor  de  profil,  inclusiv  a  măsurilor  profilactice  prin  crearea  Unității  de monitorizare, evaluare şi integrare a serviciilor de asistență medicală (ordinul nr. 46 din 31.01.2006), având drept scop implementarea politicii naționale de sănătate la capitolul  prevenția  maladiilor  canceroase  prin  depistarea  formelor  precoce.  În cadrul  instituțiilor din sectorul AMP,  în CS şi CMF, medicii de familie sau asistenții medicului  de  familie  sunt  specialiştii  responsabili  de  examenul  profilactic  al femeilor,  inclusiv  prin  preluarea  frotiului  pentru  testul  Papanicolau  şi  examenul 

11  

glandelor mamare. Capacitățile existente la nivelul IO şi AMP sunt suficiente pentru realizarea funcțiilor prestabilite de actele normative în vigoare în condițiile păstrării modalității existente de lucru şi a volumului de investigații. 

Migrația  cadrelor  medicale  din  sectorul  asistenței  medicale  primare,  atât  a medicilor, cât şi a specialiştilor cu studii medicale medii, este un fenomen tot mai des  întâlnit.  Exodul  specialiştilor,  în  special  din  localitățile  rurale,  duce  la insuficiența  acută  de  cadre  medicale.  În  2008  Ministerul  Sănătății  a  înregistrat 1,947  medici  de  familie,  dintre  care  1,020  activau  în  mediu  urban,  iar  927  în localități  rurale[16].  În  conformitate  cu  normele  existente,  care  stipulează  că  un medic de  familie  trebuie  să deservească o populație de până  la 1,500 persoane, deficitul  medicilor  de  familie  pentru  mediul  rural  constituie  431  specialişti,  iar pentru  localitățile urbane – 36  specialişti. Acest deficit  se poate  răsfrânge direct, atât asupra accesibilității şi calității serviciilor medicale primare în ansamblu, cât şi asupra măsurilor profilactice întreprinse. 

Concurența  de  pe  piața  serviciilor  medicale  şi  afirmarea  sectorului  privat  din localitățile  urbane  determină  micşorarea  cotei  de  pacienți  cuprinşi  în  controlul oncoprofilactic.  Totodată,  se  atestă  pierderea  încrederii  populației  feminine  în calitatea serviciilor prestate şi creşterea exodului de pacienți către sectorul privat.  

Nu  funcționează  pe  deplin  Sistemul  Informațional  Automatizat  (SIA),  modulul Registrul pacienților oncologici  (RPO), compartimentul Măsuri Oncoprofilactice.  În 23  centre  raionale  SIA”RPO”  funcționează  parțial.  Este  necesară  dezvoltarea  şi perfecționarea  în  continuare a SIA  ”RPO”,  cu extinderea  la nivel național, pentru asigurarea  evidenței mai  bune  a  persoanelor  suspecte,  investigate  şi  tratate  cu patologii oncologice. 

În situația curentă, cu păstrarea sistemului de control oncologic profilactic, nu este necesară  instituirea  noilor  instituții,  angajarea  de  personal  sau  procurarea  echipamentului suplimentar. 

Grupurile  interesate,  cum  ar  fi  personalul  medical,  care  prestează  serviciile profilactice, pe de o parte,  şi persoanele  investigate, pe de  altă parte,  apreciază pozitiv măsurile  întreprinse din motiv că sunt  incluse  în programul unic de servicii medicale  al  AOAM.  Totodată,  angajații  din  sectorul  AMP  ar  putea  fi  insuficient motivați să presteze servicii calitative din cauza  lipsei  la moment a unui mecanism de remunerare în baza indicatorilor de calitate. 

Necesitatea  unei  schimbări  în  contextul  opțiunii  „status  quo”  implică  reducerea inechității  de  acces  la  serviciile  de  calitate  prestate  în  localitățile  rurale  prin perfectarea  managementului  măsurilor  profilactice.  În  scopul  asigurării funcționalității  procesului  de  depistare  precoce  a  patologiilor  oncologice,  este necesară crearea unei structuri specifice funcționale de monitorizare şi coordonare a  activităților  de  testare  sau  fortificarea  unității  existente  în  cadrul  Institutului Oncologic.  Lipsa  unui  sistem  eficient  de  monitorizare  şi  evaluare  poate  cauza apariția  raportărilor  necontrolabile  fictive,  ce  în  consecință,  vor  spori  cazurile înregistrate  de  cancer  în  stadii  avansate.  De  asemenea,  este  necesară implementarea  unui  şir  de  măsuri  adiționale  de  informare  şi  conştientizare  a populației şi promovarea adresabilității în scopul creşterii nivelului de acoperire cu servicii oncoprofilactice. 

Impactul economic Opțiunea  în  cauză  nu  are  un  impact  direct  sau  indirect  asupra  activității antreprenorilor şi nu afectează  în nici un mod gradul de competitivitate. Având  în vedere caracterul social al activităților  incluse  şi  finanțarea publică a  lor  în cadrul Programului  Unic  de  servicii  medicale  al  AOAM,  fără  implicarea  agenților economici,  opțiunea  data  nu  are  o  influență  asupra  nivelului  de  dezvoltare 

12  

economică a țării. 

Impactul social Opțiunea  „Status  quo”,  în  contextul  sistemului  existent,  are  un  impact  social benefic,  prin  oferirea  unor  servicii  de  profilaxie  si  prevenire  precoce.  Impactul pozitiv este caracterizat în special de oferirea unui acces larg la examenul profilactic în  cadrul AMP.  Serviciile profilactice  acordate  în baza programului unic  al AOAM sunt prestate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate, după aprobarea Legii  fondurilor  asigurării  obligatorii  de  asistență medicală  pe  anul  2010.  Legea stipulează că persoanele neasigurate beneficiază de asistență medicală primară din contul mijloacelor  fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Având  în vedere  că  serviciile  onco‐profilactice  sunt  prestate  la  nivelul  asistenței medicale primare,  toate  persoanele  eligibile  pot  beneficia  de  asemenea  servicii,  şi  anume femeile începând cu vârsta de 20 ani. 

Cu toate acestea, nivelul de acoperire cu servicii profilactice este destul de scăzut, ceia  ce  pune  la  îndoială  eficiența  şi  rezultatele  aşteptate.  Din  cauza  lipsei  unui sistem de monitorizare şi evaluare adecvat, este dificil să stabilim gradul de impact al  acțiunilor  întreprinse  asupra  populației.  Din  statisticile  oficiale  observăm  că situația cu privire la cancerul glandei mamare şi de col uterin nu s‐a îmbunătățit în ultimii ani, iar povara socială a acestor maladii este în creştere, ceia ce ne vorbeşte despre necesitatea unor schimbări de sistem. 

Deşi  s‐a  înregistrat  o  îmbunătățire  substanțială  a  situației  ce  ține  de  accesul  la servicii medicale odată cu implementarea AOAM, insuficiența personalului medical generează  o  inechitate  parțială  în  defavoarea  locuitorilor  din  zonele  rurale. Unii locuitori din  sate sunt nevoiți să se deplaseze  în alte  localități sau  la CMF  raional pentru  a beneficia de  serviciile prestate,  aceasta  implicând  anumite  cheltuieli de transport suportate din bugetele gospodăriilor casnice. Din cauza nivelului  înalt al sărăciei, caracteristic în primul rând pentru zonele rurale, scade şi mai mult rata de înrolare în programul de control profilactic. În final, persoanele dezavantajate, care sunt  considerate  şi mai  vulnerabile  față de maladiile oncologice, nu  sunt  testate sistematic, aşa cum recomandă normele metodologice, iar riscul lor de îmbolnăvire şi de depistare tardivă sporeşte. 

În  condițiile  unei  finanțări  deficitare  a  sistemului  sănătății,  nu  a  fost  posibilă procurarea  echipamentului  pentru  examenul  profilactic  prin  mamografie  a femeilor.  Numărul  limitat  de  mamografe  poate  acoperi  doar  o  mică  parte  din populație, iar serviciile date de obicei sunt oferite contra plată. Astfel, se îngrădeşte şi mai mult accesul păturilor vulnerabile cu capacități  financiare  reduse  la  servicii calitative de diagnosticare precoce. 

Acțiunile  de  profilaxie  existente  nu  pot  avea  un  impact  diferențiat  de  gen  şi  nu afectează mai mult  femeile  sau  bărbații.  În  afara  examenului  profilactic  genito‐mamar, destinat femeilor, exista un şir de alte  investigații de care pot beneficia şi bărbații, ele fiind la fel compensate din contul programului unic al AOAM. 

În cazul selecției opțiunii date prin ne‐intervenirea în situația existentă, vom urmări în continuare o  înrăutățire a situației epidemiologice cu privire  la cancerul glandei mamare şi de col uterin, iar povara acestor maladii asupra societății şi a sistemului sănătății va fi in creştere continuă. 

Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic. 

Riscuri Există riscul creşterii inechității şi a accesibilității la serviciile profilactice prestate în cadrul AMP legate de exodul personalului medical calificat şi a motivării reduse. 

13  

 

Opţiunea 1:  Implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP; Argumentare Opțiunea  dată  este  o  alternativă  care  propune  implementarea  unui  program național  de  screening  al  cancerului  glandei  mamare  şi  de  col  uterin  în  cadrul instituțiilor  existente  de  asistență medicală  primară.  Programul  de  screening  are drept  scop  prevenirea  şi  depistarea  precoce,  în  scopul  tratamentului  timpuriu,  a patologiilor  ginito‐mamare  întâlnite  des  în  rândul  femeilor  şi  care  au  un  impact major, constituind o povară atât pentru populație, cât şi pentru sistemul sănătății. În baza recomandărilor OMS şi UE ca şi metode de screening va fi aplicat examenul citologic  al  colului  uterin  Papanicolau  şi  examenul  prin  mamografie  al  glandei mamare. Frotiul citologic al colului uterin va fi preluat,  la fel ca şi  în cazul opțiunii „status  quo”  de  către medicul  de  familie  sau  asistentul medicului  de  familie  în cadrul CS sau CMF,  iar examenul prin mamografie se va efectua  la nivelul CMF.  În acest scop,  fiecare centru  raional va  fi echipat cu câte un mamograf.  În plus,  trei mamografe adiționale vor  fi  instalate  în Chişinău  şi Bălți. Programul de  screening pentru ambele  localizări va avea o ciclicitate de 3 ani, astfel  în cât  fiecare  femeie eligibilă  să  poată  fi  testată  cel  puțin  odată  la  trei  ani.  Populația  țintă  reprezintă femeile în vârstă de 25‐59 ani pentru screening‐ul colului uterin şi femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani pentru screening‐ul glandei mamare. 

Debutul programului este planificat pentru anul 2012, atunci când începe perioada de investiții şi procurări de echipament, precum şi instruirea personalului. Începând cu 2013  se planifică derularea perioadei operaționale,  cu prestarea  serviciilor de screening  al  colului  uterin  şi  al  glandei mamare  la  nivel  național.  Programul  de screening va purta un caracter populațional. Femeile eligibile vor  fi  identificate  şi invitate activ pentru participare  la  screening,  fiind purtată evidența  frecvenței de testare şi a rezultatelor înregistrate pentru fiecare persoană examinată în parte. În cadrul vizitelor, pe  lângă testele efectuate, femeile vor fi  intervievate şi  informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață. 

Este  preconizată  atingerea  unei  acoperiri  de  60%  cu  servicii  de  screening  către finele primului ciclu al programului (2015), 65% către finele 2018 şi 70% către finele anului  2021.  În  scopul  atingerii  nivelului  scontat  de  acoperire,  se  va  efectua  o campanie națională de  informare anuală,  începând cu anul 2012, prin  intermediul canalelor  de  televiziune  şi  radiodifuziune,  precum  şi  prin  tipărirea  şi  distribuirea pliantelor în rândul beneficiarilor. 

Neajunsuri Cel  mai  mare  neajuns  al  acestei  opțiuni  este  costul  înalt  datorat  procurării echipamentului pentru fiecare centru raional separat. Un alt neajuns ar fi distanța mare pe care trebuie să o parcurgă femeile pentru a fi examinate în cadrul CMF. 

Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate  în stadiul  I şi  II pentru cancerul mamar până  la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până  la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o  reducere a  incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței  scăzute,  se presupune o  reducere a mortalității prin  cancer mamar de până  la 15%  şi prin cancer de col uterin de până  la 50% către  finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi  înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce  la o  scădere  substanțială a  costurilor  legate de  servicii de  spitalizare, dar  şi evitarea pierderilor incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății. 

14  

Impactul fiscal Opțiunea dată are un impact major asupra bugetului public. Acesta se datorează în primul rând cheltuielilor mari necesare pentru procurarea echipamentului medical, şi  în  special  a  mamografelor  pentru  fiecare  CMF  raional,  Chişinău  şi  Bălți. Cheltuielile publice estimate pentru implementarea programului de screening sunt compuse din două categorii: cheltuieli de  investiție şi operaționale. Cheltuielile de investiție  au  cea  mai  mare  pondere  din  motivul  necesității  de  procurare  a  38 mamografe.  În  plus,  în  această  categorie  intră  procurarea  echipamentului  IT necesar, organizarea campaniilor de informare în masă, cheltuieli de instruire, etc.. Cheltuielile operaționale țin de acțiunile de screening al cancerului mamar şi de col uterin,  instituirea  şi  menținerea  unității  de  monitorizare  la  nivel  național,  şi cheltuieli de motivare a personalului medical în baza indicatorilor de performanță. Primul an de derulare a programului de screening (2012) corespunde perioadei de investiție. Astfel,  în 2012 cheltuielile operaționale vor fi similare cu cele prevăzute în  opțiunea  „0”.  Începând  cu  2013  vor  avea  loc  activități  de  screening  în conformitate cu prevederile programului.  

În urma modelării matematice şi în baza unor asumări, au fost estimate cheltuielile publice  necesare  pe  termen  mediu  pentru  implementarea  programului  de screening în conformitate cu opțiunea propusă. Prin urmare, pentru anul 2012 vor fi  nevoie  de  134,413 mii MDL,  13,682 mii MDL  pentru  2013,  şi  13,728 mii MDL pentru 2014  (Anexa 3). Astfel,  cheltuielile  estimate  sunt  cu mult mai mari decât cele  prevăzute  în  opțiunea  „status  quo”,  în  special  din  contul  costurilor mari  de procurare a echipamentului radiologic. 

Pentru o analiză comparativă a opțiunilor propuse şi având în vedere că toate cele trei  alternative  noi,  care  propun  o  schimbare  a  politicilor  existente  prin implementarea  unui  program  de  screening  cu  aceleaşi  obiective,  ele  pot  fi examinate  în comparație cu opțiunea „0”, sau neintervenția Guvernului  în situația existentă.  În acest  scop a  fost efectuată analiza cost‐beneficiu  (Anexa 5). La baza acestei  analize  stau  costurile  şi  beneficiile  incrementale,  sau,  cu  alte  cuvinte, diferența costurilor şi a beneficiilor pentru opțiunile de alternativă în comparație cu „status quo”. Analiza cost‐beneficiu a fost efectuată pentru 10 ani începând cu anul 2012. În urma analizei au fost calculate costurile incrementale în cazul opțiunii date pentru perioada 2012‐2021, care constituie 343,746 mii MDL. 

În  acelaşi  timp,  modelul  analizei  cost‐beneficiu  a  permis  estimarea  beneficiilor fiscale incrementale în urma aplicării opțiunii date în comparație cu neintervenția în situația existentă. Aceste beneficii provin din economisirea banilor publici în cadrul aplicării  unei  opțiuni  de  politică,  inclusiv  prin  evitarea  unor  decese,  economii  a cheltuielilor  de  tratament,  evitarea  pierderii  productivității.  Beneficiile incrementale  totale  pentru  perioada  de  10  ani  constituie  291,013  mii  MDL (Valoarea Economică Actualizată Netă (ENPV) = ‐52,733 mii MDL; Rata Economică a Rentabilității  (ERR) =  ‐1.7;  raportul cost/beneficiu  (BCR) = 0.85). Pentru estimarea cheltuielilor şi a beneficiilor a fost utilizată rata de actualizare de 5.5% (Anexa 5). 

Impactul administrativ Instituția  responsabilă  de  implementarea  programului  la  nivel  național  este Institutul  Oncologic,  iar  la  nivel  teritorial  Centrul  Medicilor  de  Familie  cu subdiviziunile sale  funcționale. Capacitățile existente ale  IMSP din sectorul primar vor fi suficiente pentru a gestiona programul de screening al colului uterin în cazul aplicării  opțiunii  date.  Suplimentar  este  nevoie  de  fortificat  atât  baza  tehnico‐materială  la nivelul AMP teritorial prin procurarea mamografelor, cât şi pregătirea cadrelor  existente  pentru  screening‐ul  mamar.  Având  în  vedere  existența specialiştilor în imagistică în fiecare CMF, va fi nevoie de o instruire de scurtă durată pentru utilizarea echipamentului nou. Nu sunt necesare resurse umane adiționale şi 

15  

nici modificarea numărului locurilor de muncă la nivelul AMP pentru a implementa noua  politică,  în  cazul  selectării  opțiunii  date.  În  acelaşi  timp,  este  preconizată crearea unei unități naționale de monitorizare  şi evaluare a programului. Această unitate va fi compusă din trei persoane noi angajate, cu sediul în cadrul IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza şi analiza datele cu  privire  la  nivelul  de  acoperire,  a  raporta  rezultatele  obținute,  şi  a  estima impactul  programului  asupra  populației.  În  scopul  asigurării  funcționalității programului național de screening este necesară crearea unui sistem informațional şi interconexiunea la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”. 

Opțiunea  în  cauză  prevede  achiziționarea  echipamentului  pentru  mamografie digitală  pentru  fiecare  centru  raional.  Astfel  urmează  să  fie  echipate  35  CMF raionale de pe malul drept al râului Nistru, inclusiv UTA Găgăuzia, precum şi 2 CMF din  or.  Chişinău  şi  1  CMF  din  or.  Bălți.  În  total  urmează  să  fie  procurate  38 mamografe.  Dezvoltarea  programului  de  screening  populațional  universal  oferit gratis populației eligibile va duce  la sporirea adresabilității  la servicii profilactice şi diminuarea elementelor de corupție în sistemul de sănătate. 

În  scopul  implementării  politicii  date  în  baza  opțiunii  propuse,  este  nevoie  de modificarea  programului  unic  al  AOAM  cu  privire  la  examenul  profilactic  în conformitate  cu  opțiunea  propusă;  modificarea  cadrului  normativ  ce  ține  de modalitatea  de  implementare  şi mecanismul de  evaluare  şi monitorizare  la  nivel național al programului de  screening;  şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare. 

Impactul economic Opțiunea  în  cauză  nu  are  un  impact  direct  sau  indirect  asupra  activității antreprenorilor şi nu afectează  în nici un mod gradul de competitivitate. Având  în vedere  caracterul  social  al  activităților  incluse  şi  finanțarea  lor din  surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării. 

Impactul social Principalul  impact social pozitiv al alternativei date este oferirea unui acces  larg a categoriilor eligibile de femei la programul de screening în cadrul AMP. Serviciile de screening vor fi acordate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate fără a se percepe o plată pentru testare.  În comparație cu opțiunea „status quo”  în care puteau fi supuse examenului profilactic toate femeile începând cu vârsta de 20 ani, limita  inferioară de vârstă  în programul de screening propus este majorat. Astfel, toate  femeile  cu  vârsta  cuprinsă  între  25  şi  59  ani  vor  putea  beneficia  gratis  de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată  la 3 ani. Prin urmare,  în urma aplicării opțiunii date, se reduce substanțial numărul  total al populației eligibile pentru  testare. Cu toate  acestea,  impactul  acestei  reduceri  nu  se  aşteaptă  a  fi  negativ.  Studiile existente arată că screening‐ul cancerului de col uterin la femei cu vârsta de până la 25 de ani nu este justificat din motivul unei prevalențe joase a patologiilor care pot evolua  în  cancer. De asemenea  screening‐ul de  col uterin nu este  recomandat  la femei cu o vârstă peste 60 de ani,  în cazul testelor negative anterioare[14, 15]. La fel este  şi  în  cazul  screening‐ului  prin mamografie  la  femei  sub  50  ani,  care  poate reduce neesențial mortalitatea prin cancer mamar (până la 3%), însă consumă mai multe  resurse  şi  generează  mult  mai  multe  rezultate  fals‐pozitive.  Extinderea categoriei  de  vârstă  a  persoanelor  țintă  după  69  de  ani,  de  asemenea  poate contribui  neesențial  la  reducerea  mortalității,  crescând  substanțial  rata  supra‐diagnosticului[8].  În  cele  din  urmă  putem  vorbi  despre  un  impact  social  negativ neînsemnat  în  ceia  ce  priveşte  accesul  la  servicii.  Acesta  va  fi  compensat  prin sporirea  eficienței  în  urma  reducerii  grupului  de  vârstă  a  populației  eligibile  în 

16  

concordanță  cu  recomandările organizațiilor  internaționale  şi  practicile  altor  țări, dar şi prin creşterea nivelului de acoperire cu servicii de screening. 

În  timp  ce  oferirea  gratis  a  serviciilor  de  screening  sunt  orientate  spre  sporirea echității,  faptul că examenul prin mamografie  se va presta doar  în  cadrul CMF  la nivel raional poate reduce diferența de acces la aceste servicii. Femeile urmează să achite cheltuielile de transport pentru a se deplasa la centrul raional, pe de o parte, şi  vor  avea  de  pierdut  din  salariul mediu  zilnic,  în  cazul  ne‐prezenței  la  locul  de muncă,  acesta  fiind  un  proxy  (referință)  al  valorii  timpului  consumat.  Astfel,  o femeie care urmează să se deplaseze la CS sau/şi CMF pentru screening mamar sau de col uterin, va achita în mediu 27 MDL per vizită, având în vedere distanța diferită parcursă  şi  posibilitatea  de  deplasare  cu  transportul  public  sau  privat,  iar cheltuielile  anuale  totale  pentru  călătoriile  achitate  de  toți  beneficiari  în  cadrul opțiunii  date  se  estimează  la  cifra  de  5.9 mln MDL.  Din motivul  participării  la programul  de  screening  şi  întreruperea  din  muncă,  fiecare  femeie  va  avea  o pierdere echivalentă de salariu în mediu de 64 MDL per vizită, iar cheltuielile anuale totale se vor ridica la cca. 16 mln MDL (cheltuielile sunt estimate în prețurile anului 2011, cu rata de actualizare 5.5%)  . Toate aceste cheltuieli suportate sau beneficii neacumulate au  fost  luate  în vedere  în analiza cost‐beneficiu  la capitolul „Analiza economică”. Metodologia de estimare şi calcul şi rezultatele analizei pot fi găsite în Anexa 5. 

Programul  de  screening  propus  în  cadrul  opțiunii  date  va  avea  un  impact  social pozitiv prin  reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate  tardiv  şi diminuarea substanțială  a  incidenței  cancerului  de  col  uterin.  Acestea  vor  reduce  numărul zilelor de spitalizare şi va  îmbunătăți rezultatele tratamentului. În rezultat, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o  şansă mai mare de supraviețuire  şi o calitate a vieții sociale mai bună,  iar cheltuielile gospodăriilor casnice vor fi mai reduse. 

Pe  lângă efectul pozitiv scontat al programului de screening trebuie menționate şi efectele nocive posibile  în aplicarea examenului citologic şi al mamografiei. Nu au fost  raportate efecte negative directe  ale  testului  citologic Papanicolau  al  colului uterin.  În  schimb,  aceste  efecte  pot  surveni  la  distanță.  De  exemplu,  testarea regulată poate  duce  la proceduri diagnostice  adiționale,  cum  ar  fi  colposcopia  şi tratamentul  leziunilor  intra‐epiteliale.  Aceste  efecte  se  întâlnesc mai  frecvent  la femei  tinere  cu prevalență  înaltă a acestor  leziuni, dar  care deseori pot dispărea fără  tratament.  Alte  efecte  negative  pot  fi  rezultatele  fals‐pozitive,  întâlnite mai frecvent  la  femei cu vârsta  sub 25 ani, care de asemenea pot duce  la  investigații adiționale şi cure de tratament inutil. 

Există  şi anumite efecte negative posibile  legate de  screening‐ul glandei mamare prin  mamografie.  Printre  acestea  pot  fi  daunele  psihologice,  teste  repetate neindicate şi examenul prin biopsie în cazul rezultatelor fals‐pozitive. De asemenea pot  fi  menționate  intervenții  chirurgicale  în  cazul  rezultatelor  fals‐pozitive,  sau intervenții  chirurgicale  în  cazul  cancerului   mamar depistat prin mamografie, dar care  nu  ar  fi  trecut  într‐o  formă  clinică  în  perioada  vieții  şi  nu  ar  fi  afectat longevitatea  vieții  pacientei.  Expunerea  la  radiație  în  timpul  testului,  poate  de asemenea  fi  considerat  ca  şi  efect  negativ  al  mamografiei  deşi,  la  utilizarea echipamentului digital contemporan  sunt utilizate doze  foarte mici  în comparație cu  echipamentele  vechi  analogice. Datele  publicate  recent  denotă  că  totalitatea efectelor  negative  posibile  pot  avea  un  impact  nociv  moderat  asupra  sănătății persoanelor  investigate,  acestea  fiind  direct  proporționale  cu  numărul investigațiilor per pacient[17].  In  timp ce  rezultatele  fals‐pozitive sunt  întâlnite mai des  la  femei  sub  50  ani,  supra‐diagnosticul  şi  tratamentul  inutil  timpuriu  sunt probleme caracteristice pentru femeile de vârstă mai înaintată supuse examenului 

17  

prin mamografie. 

Opțiunea  în  cauză  nu  va  avea  un  impact  important  de  gen.  Chiar  dacă  acțiunile propuse  de  screening  vor  fi  oferite  în  totalitate  femeilor,  nu  putem  spune  că  în acest caz sunt neglijați bărbații. Cancerul glandei mamare şi de col uterin sunt doua dintre  localizările  de  cancer  care  exercită  o  povară  înaltă  asupra  societății,  fiind receptive  la  screening.  Organizația Mondială  a  Sănătății  recomandă  organizarea programelor naționale de  screening pentru  trei  localizări  ale  cancerului:  cancerul glandei mamare, de col uterin, şi adițional, cancerul colo‐rectal. În timp ce cancerul glandei mamare  şi de col uterin se  întâlneşte preponderent  la  femei, cancerul de colon şi rect pot fi întâlnite la ambele sexe. Ne‐includerea screening‐ului colo‐rectal în programul propus  se datorează  faptului  că  acesta nu  este  recomandat pentru țările cu venituri reduse, nefiind o metodă foarte eficientă de profilaxie şi control. 

Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic. 

Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a  complexității  echipamentului  şi  a  sistemului  informațional;  neatingerea obiectivelor  stabilite;  neacceptarea  opțiunii  date  din motivul  costurilor mari  de implementare;  amânarea  programului  de  screening  din  motivul  insuficienței surselor financiare. 

Opţiunea 2:  Implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50­69 ani) şi de col uterin (femei 25­59 ani) în baza echipelor mobile; Argumentare La fel ca şi în cazul alternativei precedente, opțiunea dată prevede implementarea unui program național de screening al cancerului glandei mamare şi de col uterin, dar cu ajutorul echipelor mobile. Opțiunea a apărut  în procesul de căutare a unor soluții  de  reducere  a  cheltuielilor mari  la  echipamentul  costisitor.  Programul  de screening  va  cuprinde  examenul  prin mamografie  şi  testul  Papanicolau  în  baza vehiculelor (trailere) echipate cu mamograf şi fotoliu ginecologic. Fiecare trailer va fi deservit de către o echipă formată din asistent medical, specialist în radiologie şi şofer. Programul de screening pentru ambele localizări va avea o ciclicitate de 3 ani, astfel  în cât  fiecare  femeie eligibilă  să poată  fi  testată cel puțin odată  la  trei ani. Populația țintă reprezintă femeile în vârstă de 25‐59 ani pentru screening‐ul colului uterin  şi  femeile cu vârsta cuprinsă  între 50  şi 69 ani pentru  screening‐ul glandei mamare.  Implementarea  programului  este  planificată  pentru  anul  2012,  atunci când începe perioada de  investiții şi procurări de echipament, precum şi instruirea personalului.  Începând  cu  2013  se  planifică  derularea  perioadei  operaționale,  cu prestarea  serviciilor  de  screening  al  colului  uterin  şi  al  glandei mamare  la  nivel național.  Programul  de  screening  va  purta  un  caracter  populațional.  Femeile eligibile  vor  fi  identificate  şi  invitate  activ  pentru  participare  în  program,  fiind purtată evidența  frecvenței de  testare  şi a  rezultatelor  înregistrate pentru  fiecare persoană examinată în parte. În cadrul vizitelor, pe lângă testele efectuate, femeile vor fi intervievate şi informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață. 

Rata de acoperire estimată corespunde opțiunii „1”  şi constituie 60% a populației eligibile către primul ciclu al programului (2015), 65% către 2018 şi 70% către 2021. În scopul atingerii acestui nivel de acoperire se va efectua o campanie națională de informare anuală, începând cu anul 2012, prin intermediul canalelor de televiziune şi  radiodifuziune, precum  şi prin  tipărirea pliantelor ce urmează a  fi distribuite  în rândul beneficiarilor. 

18  

Neajunsuri Printre  neajunsurile  opțiunii  date  pot  fi  enumerate  costul  relativ  înalt  al echipamentului care urmează a  fi achiziționat,  şi dependența directă de condițiile meteorologice. 

Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate  în stadiul  I şi  II pentru cancerul mamar până  la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până  la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o  reducere a  incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței  scăzute,  se presupune o  reducere a mortalității prin  cancer mamar de până  la 15%  şi prin cancer de col uterin de până  la 50% către  finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi  înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce  la  o  scădere  substanțială  a  necesităților  şi  costurilor  legate  de  servicii  de spitalizare, dar şi evitarea pierderilor  incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății. 

Impactul fiscal Impactul  fiscal,  în  cazul  opțiunii  propuse,  va  fi  de  asemenea mare.  Cheltuielile principale  sun  legate  atât  de  procurarea  echipamentului  de  testare,  cât  şi  a automobilelor.  Ca  şi  în  cazul  opțiunii  precedente,  costurile  sunt  determinate  de cheltuieli de investiție şi operaționale, iar primul an de implementare a programului coincide cu anul de investiție. 

În urma  sumării  tuturor  cheltuielilor de  investiție  şi  a  celor operaționale,  au  fost calculate  costurile politicii  în baza opțiunii date pe  termen mediu. Astfel, pentru anul 2012 sunt estimate cheltuieli din bugetul public în valoare de 72,496 mii MDL, 16,885  mii  MDL  pentru  2013,  şi  16,930  mii  MDL  pentru  2014  (Anexa  3).  În comparație cu opțiunea „1”, costul de implementare a programului este mai mic, în special din contul reducerii numărului necesar de mamografe. 

Analiza  incrementală  a  costurilor,  efectuată  în  cadrul  analizei  cost‐beneficiu,  şi descrisă anterior, a arătat că pentru perioada 2012‐2021, vor fi nevoie cu 263,942 mii  MDL  mai  mult  în  comparație  cu  opțiunea  „0”.  Totodată,  beneficiile incrementale  totale  pentru  perioada  2012‐2021  sunt  similare  cu  opțiunea  „1”  şi constituie 291,013 MDL (ENPV = 27,071 mii MDL; ERR = 10.5%; BCR = 1.1; rata de actualizare  =  5.5%)  (Anexa  5).  Beneficiile  în  cazul  opțiunilor  de  alternativă  sunt egale din motiv că au fost stabilite aceleaşi obiective de rezultat. 

Impactul administrativ Responsabilii  de  implementarea  programului  de  screening  al  cancerului  glandei mamare  şi de  col uterin  vor  fi  Institutul Oncologic  şi unitatea de monitorizare  şi evaluare din cadrul său, pe de o parte, şi CMF pe de altă parte. În timp ce unitatea de  monitorizare  va  coordona  procesul  la  nivel  național,  Centrele  Medicilor  de familie  vor  fi  responsabile  de  organizarea  la  nivel  local  şi  delegarea  personalului medical  şi  auxiliar  pentru  completarea  echipelor  mobile,  dar  şi  perfectarea screening‐ului. Capacitățile existente ale  IMSP din sectorul primar vor fi suficiente pentru  a  gestiona  programul  de  screening  în  cazul  aplicării  opțiunii  date. Suplimentar este nevoie de  fortificat atât baza  tehnico‐materială prin procurarea trailerelor  şi  echiparea  lor  cu  echipament  necesar,  cât  şi  pregătirea  cadrelor existente  pentru  screening‐ul mamar.  Având  în  vedere  existența  specialiştilor  în imagistică  în  fiecare  CMF,  va  fi  nevoie  de  o  instruire  de  scurtă  durată  pentru utilizarea echipamentului nou. Nu  sunt necesare  resurse umane adiționale  şi nici modificarea  numărului  locurilor  de muncă  la  nivelul  AMP  pentru  a  implementa noua politică,  în  cazul  selectării opțiunii date. Ca  şi  în  cazul opțiunii precedente, este  preconizată  crearea  unei  unități  naționale  de  monitorizare  şi  evaluare  a 

19  

programului.  Această  unitate  va  fi  compusă  din  trei  persoane  noi  angajate,  cu sediul  în cadrul  IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza  şi analiza datele cu privire  la nivelul de acoperire, a  raporta  rezultatele obținute,  şi  a  estima  impactul  asupra  populației  țintă.  În  scopul  asigurării funcționalității  programului  național  de  screening  este  necesară  crearea  unui sistem informațional şi interconexiunea la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”. 

Opțiunea  în  cauză  prevede  achiziționarea  automobilelor  speciale  şi  a echipamentului  pentru  mamografie  digitală  şi  examenul  citologic.  În  baza  unor calcule ce țin de numărul populației eligibile şi a modelării matematice, s‐a estimat că este nevoie de 13 echipe mobile care ar reuşi să deservească întregul teritoriu al țării,  fără or. Chişinău  şi Bălți.  În ultimele două  localități enumerate programul de screening  se va petrece  similar cu opțiunea „1”,  la nivelul AMP  în cadrul CMF.  În acest scop vor fi procurate adițional 3 mamografe şi alt echipament necesar.  

Dezvoltarea programului de screening populațional universal oferit gratis populației eligibile  va  duce  la  sporirea  adresabilității  la  servicii  profilactice  şi  diminuarea elementelor de  corupție  în  sistemul de  sănătate.  În  scopul  implementării politicii date  în  baza  opțiunii  propuse,  este  nevoie  de  modificarea  programului  unic  al AOAM  cu  privire  la  examenul  profilactic  în  conformitate  cu  opțiunea  propusă; modificarea  cadrului  normativ  ce  ține  de  modalitatea  de  implementare  şi mecanismul  de  evaluare  şi  monitorizare  la  nivel  național  al  programului  de screening; şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare. 

Impactul economic Opțiunea  în  cauză  nu  are  un  impact  direct  sau  indirect  asupra  activității antreprenorilor şi nu afectează  în nici un mod gradul de competitivitate. Având  în vedere  caracterul  social  al  activităților  incluse  şi  finanțarea  lor din  surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării. 

Impactul social Screening‐ul cancerului mamar şi de col uterin  în baza echipelor mobile apropie  la maxim  serviciile  oferite  în  cadrul  programului  de  populație.  Beneficiul  principal social în acest caz constituie reducerea distanței de călătorie pe care urmează să o parcurgă  femeile  pentru  a  vizita  punctele mobile  de  screening,  astfel  oferind  un acces maxim al beneficiarilor, în special în comparație cu opțiunea „1”. 

La  fel  ca  şi  în  opțiunea  precedentă,  serviciile  de  screening  vor  fi  acordate  atât persoanelor  asigurate,  cât  şi  celor ne‐asigurate  fără  a  se percepe o plată pentru testare. Grupurile de vârstă eligibile pentru programul de  screening corespund  în totalitate cu opțiunea precedentă şi astfel toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 59 ani vor putea beneficia gratis de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor  fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată  la 3 ani. Impactul  social  al  reducerii  numărului  total  de  femei  eligibile  în  comparație  cu situația existentă în cadrul controlului profilactic nu va fi unul important din motivul sporirii eficienței programului propus şi a creşterii ratei de acoperire. 

În comparație cu opțiunea „1”, se vor reduce  la maxim  impactul economic asupra bugetelor gospodăriilor din motiv că femeile nu vor avea de suportat cheltuieli de transport  la fel de mari. În urma estimărilor efectuate şi a modelării, s‐a constatat că o femeie care urmează să fie supusă screening‐ului mamar sau de col uterin, va achita în mediu doar 1.6 MDL per vizită, având în vedere distanța diferită parcursă şi posibilitatea de deplasare cu transportul public sau privat, iar cheltuielile anuale medii  pentru  călătoriile  achitate  de  toți  beneficiari  în  cadrul  opțiunii  date  se estimează  la  suma  de  363  mii  MDL.  Din  motivul  participării  la  programul  de 

20  

screening şi întreruperea din muncă, fiecare femeie va avea o pierdere echivalentă de salariu în mediu de 64 MDL, iar cheltuielile anuale totale se vor ridica la cca. 16 mln MDL (cheltuielile sunt estimate în prețurile anului 2011, cu rata de actualizare 5.5%) (Anexa 5). 

Programul  de  screening  propus  în  cadrul  opțiunii  date  va  avea  un  impact  social pozitiv prin  reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate  tardiv  şi diminuarea substanțială  a  incidenței  cancerului  de  col  uterin.  Acestea  vor  reduce  numărul zilelor de spitalizare şi vor îmbunătăți rezultatele tratamentului. Ca urmare, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o  şansă mai mare de supraviețuire  şi o calitate a vieții sociale mai bună,  iar cheltuielile  gospodăriilor  casnice  vor  fi mai  reduse.  Efectele  posibile  negative  în urma aplicării examenului citologic al colului uterin şi al mamografiei sunt similare cu cele din opțiunea 1. 

Opțiunea în cauză nu va avea un impact important de gen, şi la fel ca şi în opțiunea „1”, acțiunile propuse nu vor afecta în mod diferit bărbații sau femeile. 

Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic. 

Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a  complexității  echipamentului  şi  a  sistemului  informațional;  neatingerea obiectivelor  stabilite;  neacceptarea  opțiunii  date  din motivul  costurilor mari  de implementare;  amânarea  programului  de  screening  din  motivul  insuficienței surselor financiare. 

Opţiunea 3:  Implementarea unui program naţional de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50­69 ani) şi de col uterin (femei 50­59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25­49 ani). Argumentare Programul  propus  de  această  opțiune  este  orientat  spre  atingerea  aceloraşi obiective  prin  screening‐ul  populațional  al  cancerului  glandei mamare  şi  de  col uterin.  În  scopul  atingerii  obiectivelor  asumate  şi  a  minimizării  şi  mai  mari  a cheltuielilor  de  investiție,  a  fost  propusă  această  alternativă,  care  constituie  o combinație  dintre  screening‐ul  staționar  la  nivelul  AMP  şi  a  celui mobil.  Vor  fi utilizate metode similare de testare, şi anume examenul prin mamografie şi testul Papanicolau  a  populației  feminine  eligibile.  Programul  propus  va  avea  aceiaşi ciclicitate de 3 ani, astfel în cât fiecare femeie eligibilă să poată fi testată cel puțin odată la trei ani. Populația țintă rămâne neschimbată: femei în vârstă de 25‐59 ani pentru  screening‐ul  colului uterin  şi  femeile  cu  vârsta  cuprinsă  între 50  şi 69  ani pentru  screening‐ul glandei mamare. Diferența constituie  în  faptul  că  femeile din grupul  de  vârstă  50‐69  ani  vor  fi  testate  prin mamografie,  dintre  care  cele  din grupul 50‐59 vor fi supuse şi testului citologic Papanicolau în baza echipelor mobile. În acelaşi timp, grupul de vârstă 25‐49 ani va fi examinat citologic în cadrul AMP de către personalul medical, similar opțiunii „1”. 

Implementarea  programului  este  planificată  începând  cu  anul  2012,  atunci  când începe  perioada  de  investiții  şi  procurări  de  echipament,  precum  şi  instruirea personalului. Din 2013 se planifică derularea perioadei operaționale, cu prestarea serviciilor  de  screening  al  colului  uterin  şi  al  glandei mamare  la  nivel  național. Programul național de screening va purta un caracter populațional. Femeile eligibile vor  fi  identificate  şi  invitate  activ  pentru  participare  la  program,  fiind  purtată evidența frecvenței de testare şi a rezultatelor înregistrate pentru fiecare persoană 

21  

examinată  în  parte.  În  cadrul  vizitelor,  pe  lângă  testele  efectuate,  femeile  vor  fi intervievate şi informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață. 

Rata de acoperire estimată corespunde alternativelor anterioare şi constituie 60% a populației eligibile către finele primului ciclu al programului (2015), 65% către finele 2018 şi 70% către finele 2021.  În scopul atingerii nivelului scontat de acoperire se va efectua o campanie națională de informare anuală, începând cu anul 2012, prin intermediul  canalelor  de  televiziune  şi  radiodifuziune,  precum  şi  prin  tipărirea pliantelor ce urmează a fi distribuite în rândul beneficiarilor. 

Neajunsuri Printre neajunsurile opțiunii date pot fi enumerate evidența separată a persoanelor testate în cadrul programului la nivelul AMP şi a echipelor mobile, şi dependența de condițiile meteorologice a activității echipelor mobile. 

Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate  în stadiul  I şi  II pentru cancerul mamar până  la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până  la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o  reducere a  incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței  scăzute,  se presupune o  reducere a mortalității prin  cancer mamar de până  la 15%  şi prin cancer de col uterin de până  la 50% către  finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi  înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce la o scădere substanțială a cheltuielilor legate de servicii de spitalizare, dar şi evitarea pierderilor incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății. 

Impactul fiscal Opțiunea dată are cel mai redus impact fiscal dintre cele trei opțiuni de alternativă. Acest lucru se întâmplă în special pentru că populația feminină eligibilă urmează să fie  testată  atât  în  cadrul  instituțiilor  AMP  (femei  25‐49  ani),  cât  şi  cu  ajutorul echipelor mobile  (femei  50‐69  ani),  astfel  fiind  nevoie  de  un  număr minim  de echipamente costisitoare. Cu toate acesta, cheltuielile principale sunt favorizate de procurarea  echipamentului  radiologic  şi  a  automobilelor.  Ca  şi  în  cazul  opțiunile precedente,  costurile  sunt determinate de  cheltuieli de  investiție  şi operaționale, iar primul an de implementare a programului coincide cu anul de investiție. 

Costurile politicii în baza opțiunii date pentru anul de investiție, 2012 vor constitui 42,091 mii MDL,  15,164 mii MDL  pentru  2013,  şi  15,210 mii MDL  pentru  2014 (Anexa 3).  În  comparație  cu opțiunile  „1”  şi  „2”, această alternativă are  cele mai mici  costuri  de  implementare  a  programului,  în  special  din  contul  reducerii numărului necesar de mamografe şi automobile. 

Analiza  incrementală  a  costurilor,  efectuată  în  cadrul  analizei  cost‐beneficiu,  şi descrisă  la opțiunea „1”, a arătat că pentru perioada 2012‐2021, vor  fi nevoie cu 233,126 mii MDL mai mult în comparație cu opțiunea „0”. După cum s‐a menționat mai sus, beneficiile incrementale totale pentru perioada 2012‐2021 sunt similare cu opțiunile precedente de alternativă şi constituie 291,013 MDL (ENPV = 57,886 mii MDL;  ERR  =  19.1%;  BCR  =  1.25;  rata  de  actualizare  =  5.5%)    (Anexa  5).  Pentru estimarea cheltuielilor şi a beneficiilor a fost utilizată rata de actualizare de 5.5%. 

Impactul administrativ Instituțiile  responsabile de  implementarea programului de screening al cancerului glandei  mamare  şi  de  col  uterin,  în  conformitate  cu  opțiunea  în  cauză,  vor  fi Centrele Medicilor de Familie şi unitatea de monitorizare şi evaluare din cadrul IO. În timp ce unitatea de monitorizare va coordona procesul la nivel național, Centrele Medicilor  de  familie  vor  fi  responsabile  de  organizarea  la  nivel  local,  efectuarea 

22  

screening‐ului  cancerului  de  col uterin  la nivelul  instituțiilor AMP pentru  femeile sub  50  ani,  şi  delegarea  personalului  medical  şi  auxiliar  pentru  completarea echipelor  mobile.  Capacitățile  existente  ale  IMSP  din  sectorul  primar  vor  fi suficiente pentru a gestiona programul de screening în cazul aplicării opțiunii date. Suplimentar este nevoie de  fortificat atât baza  tehnico‐materială prin procurarea trailerelor  şi  echiparea  lor  cu  echipament  necesar,  cât  şi  pregătirea  cadrelor existente pentru screening‐ul mamar. Nu sunt necesare resurse umane adiționale şi nici modificarea numărului locurilor de muncă la nivelul AMP pentru a implementa noua  politică,  în  cazul  selectării  opțiunii  date. Opțiunea  presupune  crearea  unei unități naționale de monitorizare  şi evaluare a programului. Această unitate va  fi compusă din trei persoane noi angajate, cu sediul în cadrul IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza şi analiza datele cu privire  la nivelul  de  acoperire,  a  raporta  rezultatele  obținute,  şi  a  estima  impactul  asupra populației  țintă.  În  scopul  asigurării  funcționalității  programului  național  de screening  este  necesară  crearea  unui  sistem  informațional  şi  interconexiunea  la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”. 

Opțiunea  în  cauză  prevede  achiziționarea  automobilelor  speciale  şi  a echipamentului pentru mamografie digitală şi examenul citologic. În comparație cu opțiunea precedentă alternativa dată presupune  instalarea unui număr mai redus de  instalații  mobile.  Aceasta  se  datorează  faptului  că  doar  femeile  cu  vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani vor fi investigate de echipele mobile.  În baza estimărilor făcute,  luând  în vedere numărul populației eligibile şi a modelării matematice, s‐a stabilit că este nevoie de 6 echipe mobile pentru deservirea localităților rurale şi a centrelor  raionale.  Similar  opțiunii  „2”,  în  or.  Chişinău  şi  Bălți.  programul  de screening se va petrece la nivelul AMP în cadrul CMF. În acest scop vor fi procurate adițional 3 mamografe şi alt echipament necesar.  

Dezvoltarea programului de screening populațional universal oferit gratis populației eligibile  va  duce  la  sporirea  adresabilității  la  servicii  profilactice  şi  diminuarea elementelor de  corupție  în  sistemul de  sănătate.  În  scopul  implementării politicii date  în  baza  opțiunii  propuse,  este  nevoie  de  modificarea  programului  unic  al AOAM  cu  privire  la  examenul  profilactic  în  conformitate  cu  opțiunea  propusă; modificarea  cadrului  normativ  ce  ține  de  modalitatea  de  implementare  şi mecanismul  de  evaluare  şi  monitorizare  la  nivel  național  al  programului  de screening; şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare. 

Impactul economic Opțiunea  în  cauză  nu  are  un  impact  direct  sau  indirect  asupra  activității antreprenorilor şi nu afectează  în nici un mod gradul de competitivitate. Având  în vedere  caracterul  social  al  activităților  incluse  şi  finanțarea  lor din  surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării. 

Impactul social Programul de screening propus în opțiunea curentă va avea un impact social sporit prin apropierea serviciilor oferite de locul de trai al beneficiarilor, şi mai cu seamă a categoriei de  vârstă 50‐69.  Femeile din  această  categorie  vor putea beneficia de ambele teste propuse de programul de screening  în baza echipelor mobile care se vor deplasa în localități. Beneficiul principal social constă în reducerea distanței de călătorie pe care urmează să o parcurgă femeile pentru a vizita punctele mobile de screening, astfel oferind un acces sporit al beneficiarilor, în special în comparație cu opțiunea „1”.  

La  fel  ca  şi  în  primele  doua  opțiuni  de  alternativă,  serviciile  de  screening  vor  fi 

23  

acordate atât persoanelor asigurate, cât  şi celor ne‐asigurate  fără a  se percepe o plată pentru  testare. Grupurile de  vârstă eligibile pentru programul de  screening corespund  în  totalitate  cu  opțiunea  precedentă  şi  astfel  toate  femeile  cu  vârsta cuprinsă între 25 şi 59 ani vor putea beneficia gratis de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată  la 3  ani.  Impactul  social  al  reducerii numărului  total de  femei  examinate  în comparație  cu  situația  existentă  în  cadrul  controlului  profilactic  nu  va  fi  unul important din motivul  sporirii eficienței programului propus  şi a creşterii  ratei de acoperire. Impactul financiar asupra bugetelor gospodăriilor, cauzat de cheltuielile de  transport  şi  pierderea  posibilă  a  veniturilor  neîncasate  la  locul  de muncă  din motivul screening‐ului, este similar cu cel din opțiunea „2”. 

Opțiunea  nu  va  avea  un  impact  important  de  gen,  şi  la  fel  ca  şi  în  opțiunile precedente, nu va afecta în mod diferit bărbații sau femeile. 

Programul  de  screening  propus  în  cadrul  opțiunii  date  va  avea  un  impact  social pozitiv prin  reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate  tardiv  şi diminuarea substanțială  a  incidenței  cancerului  de  col  uterin.  Acestea  vor  reduce  numărul zilelor de spitalizare şi va  îmbunătăți rezultatele tratamentului. În rezultat, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o  şansă mai mare de supraviețuire  şi o calitate a vieții sociale mai bună,  iar cheltuielile  gospodăriilor  casnice  vor  fi mai  reduse.  Efectele  posibile  negative  în urma aplicării examenului citologic al colului uterin şi al mamografiei sunt similare cu cele din opțiunea 1. 

Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic. 

Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a  complexității  echipamentului  şi  a  sistemului  informațional;  neatingerea obiectivelor  stabilite;  neacceptarea  opțiunii  date  din motivul  costurilor mari  de implementare;  amânarea  programului  de  screening  din  motivul  insuficienței surselor financiare. 

 

6. SINTEZA 

PROCESULUI DE 

CONSULTARE 

 

 

7. OPȚIUNEA 

RECOMANDATĂ  

Data prezentării:  

Semnătura conducătorului autorității inițiatoare: 

 

  Ministru               Vladimir HOTINEANU 

 

 

Anexe: 64 file 

24  

ANEXA 1.  ABREVIERI 

ACB  Analiza Cost‐Beneficiu 

AMP  Asistența Medicală Primară 

AOAM  Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală 

BNS  Biroul Național de Statistică 

BCR  Raportul Beneficiu‐Cost 

CNAM  Compania Națională de Asigurări în Medicină 

CNMS  Centrul Național de Management în Sănătate 

CMF  Centrul Medicilor de Familie 

CS  Centru de Sănătate 

ENPV  Valoarea Economică Actualizată Netă 

ERR  Rata Economică a Rentabilității 

FNPV  Valoarea Financiară Actualizată Netă 

FRR  Rata Financiară a Rentabilității 

IMSP  Instituția medico‐sanitară Publică 

IO  Institutul Oncologic 

MS  Ministerul Sănătății 

OMS  Organizația Mondială a Sănătății 

PIB  Produs Intern Brut 

RPO  Registrul Pacienților Oncologici 

RSM  Rata Standardizată a Mortalității 

SIA  Sistemul Informațional Automatizat 

TVA  Taxa pe valoarea adăugată 

UE  Uniunea Europeană 

   

25  

ANEXA 2.  FIGURI 

Figura 1  Incidența prin cancer în Regiunea Europeană a OMS, per 100000 populație[5] 

 

Figura 2  Numărul cazurilor noi şi incidența prin cancer, 20097 

 

 

                                                            7 Datele Centrului Național de Management în Sănătate 

0 100 200 300 400500

2005Eur-A

2007Lithuania2005EU

2005Estonia

2007Bulgaria

2007Latvia

2007Belarus2006European Region

2006Russian Federation

2006Ukraine2007Eur-B+C2007CIS

2006Romania2007Armenia2007Moldova

2007Kazakhstan2007Georgia2007Kyrgyzstan2004Turkey

2007Azerbaijan

2007Uzbekistan

2007Turkmenistan

2006Tajikistan

26  

Figura 3  Prevalența prin cancer în Regiunea Europeană a OMS (%)[5]  

 

Figura 4  Rata standardizată a mortalității pentru neoplasme maligne (0‐64 ani), per 100000 populație[5] 

  

Figura 5  Rata standardizată a mortalității, toate vârstele, per 100000 populație[5] 

 

74.9679.54

88.41

96.2798.85 100.27 102.03

50

60

70

80

90

100

110

UE(2008)

Regiunea Europeana(2008)

CSI(2006)

Moldova(2008)

Rusia(2006)

Romania(2008)

Ucraina(2006)

26 25 24 24 23 22 21

9 7 73 5

147

2529

3538

35 3629

0

10

20

30

40

50

Moldova(2008)

Ucraina(2006)

Rusia(2006)

UE(2008)

Regiunea Europeana(2008)

Romania (2008)

CSI(2006)

Glanda mamara Col uterin Trahee/bronhii/plamani

2008Bulgaria 

2003Estonia

2008Latvia 

2008Belarus

2008Ukraine 

2005Lithuania 2006European Region

2007Romania

2006Russian Federation

2008CIS 1995EU

2007Eur-B+C

2008Republic of Moldova

2008Kazakhstan

2008Georgia 

2008Kyrgyzstan 

2008Uzbekistan 

2008Azerbaijan 

2007Turkmenistan 

2006Tajikistan

2000Turkey

27  

Figura 6  Numărul de decese şi rata mortalității prin cancer, 2009 

 

Figura 7  Rata relativă de supraviețuire de 5 ani pentru neoplasme maligne de diferite localizări după țară[6] 

  

 

 

 

28  

Figura 8  Ratele de diagnosticare precoce (stadiul I şi II) şi tardivă (III/IV) pentru cancerul pulmonar, mamar şi colo‐rectal în Republica Moldova şi Canada, 2008[6] 

 

Figura 9  Numărul de femei investigate citologic şi prin examenul glandei mamare. Program pilot screening, Orhei 2003‐2005 

 

Figura 10  Rezultatele programului pilot de screening al colului uterin şi al glandei mamare, Orhei 2003‐2005 

 

 

21016 23210

8000 5806

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Col uterin Glanda mamara

Nr. femei investigate Nr. femei neinvestigate

13297

22268

7345

374942

0

5000

10000

15000

20000

25000

Col uterin Glanda mamara

Norma Proces inflamator col Patologie de col Patologie gl. mamara

29  

Figura 11  Patologiile de col uterin şi glandă mamară, identificate în cadrul programului pilot de screening, Orhei 2003‐2005 

 

Figura 12  Repartizarea cancerului colului uterin şi mamar după stadiul de depistare. Orhei 2003‐2005 

 

   

670

228

115

10417126

16

25

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Col uterin Glanda mamara

Neoplasm

Alta patologie benigna

End‐za cu susp. la cancerLeucoplazii

Chist

Fibroadenoma mamaraStari precanceroase

Celule cu proliferatii

18.8%

56.3%

18.8%

6.3%

28.0%

52.0%

12.0%8.0%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

St.I St.II St.III St.IV

Cancer col uterin (N=16)

Cancer mamar (N=25)

30  

Figura 13  Arborele problemei 

31  

ANEXA 3.  ESTIMAREA IMPACTULUI FISCAL PE TERMEN MEDIU (MII MDL) 

Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3 CBTM2012

CBTM2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM 2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM 2013

CBTM 2014

2. Impactul asupra cheltuielilor publice (pe categorii economice)

a. Costul total al opţiunii, inclusiv: 3,286 3,286 3,286 134,413 13,682 13,728 72,496 16,885 16,930 42,091 15,164 15,210 Cheltuieli de investiţie (total) 0 0 0 131,127 1,721 1,721 69,210 1,721 1,721 38,806 1,721 1,721 Unităţi mobile (vehicule) 0 0 0 0 0 0 8,223 0 0 3,805 0 0 Mamografe 0 0 0 97,711 0 0 42,464 0 0 24,056 0 0 Echipament IT pentru unităţile mobile 0 0 0 0 0 343 0 0 159 0 0

Echipament IT pentru unităţile staţionare 0 0 0 293 0 0 23 0 0 23 0 0

Echipament IT pentru unitatea de monitorizare 0 0 0 31 0 0 31 0 0 31 0 0

Cheltuieli de instruire a personalului 0 0 0 45 0 0 21 0 0

Campanie de informare în masă 0 0 0 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 Cheltuieli imprevizibile (10%) 0 0 0 9,934 130 130 5,243 130 130 2,940 130 130 TVA (20%) 0 0 0 21,854 287 287 11,535 287 287 6,468 287 287 Cheltuieli operaţionale (total) 3,286 3,286 3,286 3,286 11,961 12,006 3,286 15,164 15,209 3,286 13,443 13,488 Screening-ul glandei mamare 3,203 3,203 1,482 1,482 Examen profilactic/screening col uterin 3,286 3,286 3,286 3,286 11,309 11,309 3,286 11,309 11,309 3,286 11,309 11,309

Cheltuieli unitate monitorizare IO 0 0 0 0 196 196 0 196 196 0 196 196 Cheltuieli motivare/indicatori de performanţă personal medical 0 0 0 0 457 502 0 457 502 0 457 502

32  

Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3 CBTM2012

CBTM2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM 2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM2013

CBTM2014

CBTM2012

CBTM 2013

CBTM 2014

b. Finanţarea disponibilă în alocaţiile CBTM/bugetare existente, inclusiv: Cheltuieli pentru asigurarea cu personal Bunuri şi Servicii Plăţi către persoane individuale Transferuri pentru producţie Cheltuieli capitale

3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286

c. Necesitatea în alocaţii adiţionale în CBTM/buget (a - b)** inclusiv: Cheltuieli pentru asigurare cu personal Bunuri şi Servicii Plăţi către persoane individuale Transferuri pentru producţie Cheltuieli capitale

0 0 0 131,127 10,397 10,442 69,210 13,600 13,645 38,806 11,879 11,924

3. Mijloace potenţial disponibile pentru a acoperi cerinţele adiţionale:

a. Finanţare externă disponibilă pentru a acoperi necesităţile adiţionale, însă neincluse în CBTM Sursa :______________

b. Din asistenţa tehnică (finanţare direct de la donatori)

4. Impactul asupra veniturilor bugetare

5. Necesitatea de resurse când nu există surse de finanţare (2с-3-4) 0 0 0 131,127 10,397 10,442 69,210 13,600 13,645 38,806 11,879 11,924

 

33  

ANEXA 4.  ANALIZA MULTICRITERIALĂ 

Magnitudinea  impactului  pentru  fiecare  dintre  opțiuni  a  fost  apreciată  de  către  grupul  de  lucru utilizând scala de la ‐5 (impact înalt negativ) la +5 (impact înalt pozitiv), în baza următoarelor principii:  Impact fiscal 

(–5)  ‐ Impact fiscal negativ înalt. Cheltuieli majore din bugetul public; 

(+5)  ‐ Impact fiscal pozitiv înalt. Acțiune pozitivă asupra bugetului public. 

Impact economic 

(–5)  ‐ Impact economic negativ înalt. Afectează grav importatorii şi farmaciile, alți agenți economici; 

(+5)  ‐ Impact economic pozitiv înalt. Acțiune pozitivă asupra agenților economici; venituri sporite. 

Impact administrativ 

(–5)  ‐ Impact administrativ negativ înalt. Necesitatea unor resurse administrative majore; 

(+5)  ‐ Impact administrativ pozitiv înalt. Nu necesită costuri şi resurse administrative. 

Impact social 

(–5)  ‐ Impact social negativ înalt. Povară înaltă asupra populației; 

(+5)  ‐ Impact social pozitiv înalt. Beneficii majore pentru populație. Reducerea sărăciei. 

 

Criteriile de evaluare 

Puncte (de la ‐5 la +5)  Pondere (0‐1) 

Impact 

   ‐5  ‐4  ‐3  ‐2  ‐1  0  1  2  3  4  5    

Opțiunea 0   Status quo (Nici o acțiune). 

0.0 

Impact fiscal                               0.3  ‐0.3 

Impact economic                               0.2  0.0 

Impact administrativ                               0.2  0.0 

Impact social                               0.3  0.3 

Opțiunea  1.  Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP. 

  

Impact fiscal                         0.3  ‐1.5 

‐0.8 Impact economic                         0.2  0.0 

Impact administrativ                         0.2  ‐0.2 

Impact social                         0.3  0.9 

Opțiunea 2.  Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile. 

  

Impact fiscal                        0.3  ‐1.2 

‐0.1 Impact economic                        0.2  0.0 

Impact administrativ                        0.2  ‐0.4 

Impact social                        0.3  1.5 

Opțiunea 3.   Implementarea unui program național de  screening  în baza echipelor mobile pentru cancerul  glandei mamare  (femei  50‐69  ani)  şi  de  col  uterin  (femei  50‐59  ani),  şi  la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani). 

 

Impact fiscal                        0.3  ‐0.9 

0.4 Impact economic                        0.2  0.0 

Impact administrativ                        0.2  ‐0.2 

Impact social                        0.3  1.5 

34  

Fiecărui tip de impact i‐a fost atribuită o pondere  în funcție de importanța sa, valoarea ponderată totală fiind 1. S‐a calculat valoarea ponderată a tuturor opțiunilor de politici prin înmulțirea valorii atribuite impactului cu ponderea acestuia. Opțiunea cu cel mai mare punctaj va fi cea recomandată.  

 Puncte acumulate pentru fiecare opțiune: Opțiunea 0:  0.0 Opțiunea 1:  ‐ 0.8 Opțiunea 2:  ‐ 0.1 Opțiunea 3:  0.4   

 

 

   

35  

REFERINŢE 

1.  Strategii  pentru  ameliorarea  şi  fortificarea  programelor  de  control  al  cancerului  în Regiunea Europeană. OMS 2004. 

2.  Programele  Naționale  de  Control  al  Cancerului.  Ghiduri  pentru  politici  şi  acțiuni manageriale. Ediția 2. OMS 2002. 

3.  Studiul demografic şi de sănătate. Centrul Național de Medicină Preventivă. 2005. 

4.  Studiul repetat de evaluare a cunoştințelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor cu referire la HIV/SIDA. Centrul Național de Management în Sănătate. Chişinău 2008. 

5.  WHO/EURO Health For All Database, înnoită în ianuarie 2010; Accesată în iulie 2010. 

6.  Studiul de fezabilitate pentru IMSP Institutul Oncologic din Chişinău. Raport final, 2010. 

7.  Gøtzsche, P. C.,   Nielsen, M. Screening  for breast cancer with mammography  (Review)  Cochrane Database of Systematic Reviews, 2009. 

8.  Jeanne  S.  Mandelblatt  et.al.  Effects  of  Mammography  Screening  Under  Different Screening Schedules: Model Estimates of Potential Benefits and Harms. 

9.  Lăără  E,  Day  NE,  Hakama M:  Trends  in mortality  from  cervical  cancer  in  the  Nordic countries: association with organised screening programmes. Lancet 1  (8544): 1247‐9, 1987. 

10.  Miller  AB,  Lindsay  J,  Hill  GB: Mortality  from  cancer  of  the  uterus  in  Canada  and  its relationship to screening for cancer of the cervix. Int J Cancer 17 (5): 602‐12, 1976. 

11.  Johannesson G, Geirsson G, Day N: The effect of mass screening in Iceland, 1965‐74, on the incidence and mortality of cervical carcinoma. Int J Cancer 21 (4): 418‐25, 1978. 

12.  Sigurdsson K: Effect of organized screening on the risk of cervical cancer. Evaluation of screening activity in Iceland, 1964‐1991. Int J Cancer 54 (4): 563‐70, 1993. 

13.  Saslow D.,  Runowicz C.,  Solomon D.  et  al. American Cancer  Society  guideline  for  the early detection of cervical neoplasia and cancer, CA Cancer J Clin. 2002; 52: 324‐62. 

14.  Sasieni P, Castanon A, Cuzick J: Effectiveness of cervical screening with age: population based case‐control study of prospectively recorded data. BMJ 339: b2968, 2009. 

15.  Sawaya GF, McConnell KJ, Kulasingam SL, et al.: Risk of cervical cancer associated with extending the interval between cervical‐cancer screenings. N Engl J Med 349 (16): 1501‐9, 2003. 

16.  Sănătate  Publică  în  Moldova,  anul  2008.  Ministerul  Sănătății,  Centrul  Național  de Management în Sănătate. 2009. 

17.  Screening  for  Breast  Cancer:  U.S.  Preventive  Services  Task  Force  Recommendation Statement. 2009. 

 

 

1  

ANEXA 5.  ANALIZA COST­BENEFICIU 

Introducere Analiza  Cost‐Beneficiu  fost  efectuată  în  cadrul  analizei  ex‐ante  a  propunerii  de  politică  publică elaborată de către Ministerul Sănătății. Aceasta constituie o analiză cantitativă a opțiunilor propuse de alternativă  cu privire  la  introducerea unui program de  screening al  cancerului mamar  şi de  col uterin versus opțiunea status quo, sau neintervenția  în situația existentă. Până  în prezent nu a fost efectuat nici un studiu de fezabilitate,  iar ACB s‐a efectuat  în baza datelor disponibile, ceia ce se va lua în vedere la evaluarea rezultatelor acestei analize. 

Descrierea programului Sistemul actual de prevenire a cancerului  în Moldova este moştenit din perioada Sovietică. Acesta include profilaxia  cancerului mamar  şi  cervical  care  este efectuată de  către Centrele Medicilor de Familie. Fiecare  femeie cu vârsta peste 20 ani trebuie să  facă astfel de teste. Actualmente nu sunt disponibile date  cu privire  la examinarea cancerului mamar. Tehnologia  cea mai pe  larg acceptată metodă de  testare a cancerului mamar  în  toată  lumea este mamografia. Astăzi,  în  țară există doar câteva mamografe disponibile. 

Se  fac  teste ale cancerului cervical,  însă acestea nu acoperă  întreaga gamă a populației  țintă  şi nu sunt disponibile date sigure de monitorizare. În anul 2009 în cadrul CAMP au fost efectuate 221,181 de  teste.  În  urma  acestor  teste,  au  fost  detectate  103  cazuri  de  cancer  cervical,  927  de  leziuni intraepiteliale, 6,245 cazuri de endocervicoză şi 34,235 cazuri de procese  inflamatorii. Cu regret, nu sunt disponibile date cu privire la numărul total de femei investigate. Cu alte cuvinte, o femeie ar fi putut  fi  testată  de  câteva  ori  şi  numărul  total  de  teste  nu  corespunde  numărului  total  de  femei testate. 

MS planifică implementarea Programului Național de Combatere a Cancerului. Acest program constă din 4 componente, inclusiv prevenirea cancerului. O parte a prevenirii cancerului include examinarea prin screening a cancerului mamar şi a cancerului cervical. Depistarea timpurie a cancerului poate în mare măsură  îmbunătăți şansele de tratament reuşit şi supraviețuire. La moment,  în  țară nu există un  program  de  examinare  a  cancerului  prin metoda  screening  a  populației.  Acest  lucru  duce  la depistarea  frecventă cancerului  la etape tîrzii  (Stadiul 3  şi 4), ceea ce cauzează o rată  în creştere a mortalității oncologice. 

Acoperirea  geografică  a  programului  propus  este  tot  teritoriul  Republicii  Moldova,  cu  excepția Transnistriei,  în  total 35 de raioane  (32 raioane plus 3 raioane  în Găgăuzia). Grupul de vârstă  țintă selectat  pentru  cancer mamar  este  50‐69  ani  şi  pentru  cancer  cervical  de  25‐59  ani.  Acest  lucru înseamnă că în categoria de vârstă 50‐59 de ani există populație din ambele grupuri țintă, care va fi testată pentru ambele tipuri de cancer. 

Obiectivele Programului sunt următoarele: 

Acoperirea screening‐ului: 60% a populației eligibile pentru examinare către sfîrşitul anului 2015; 

Sporirea  cotei  cazurilor  depistate  timpuriu  (Stadiul  1  şi  2)  până  la  80%  pentru  cancerul mamar şi 70% pentru cancerul cervical către anul 2015. 

În baza celor susmenționate, Programul include trei alternative: 

Alternativa “1”: Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP; 

Alternativa “2”: Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile; 

Alternativa “3”: Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru  cancerul glandei mamare  (femei 50‐69 ani)  şi de  col uterin  (femei 50‐59 ani),  şi  la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani). 

2  

Pentru toate alternativele metoda planificată de examinare a cancerului mamar este mamografia şi metoda de examinare a  cancerului  cervical este  testul Papanicolau. Autoritatea  ce va  implementa Programul  va  fi  Institutul  Oncologic  al  Ministerului  Sănătății  al  Republicii  Moldova.  IO  va  crea Unitatea de Monitorizare a sa pentru a administra  implementarea programului şi a evalua  impactul acestuia.  

Descrierea Alternativei “1” 

Această alternativă  include examinarea cancerului mamar şi cervical  în 35 de Centre a Medicilor de Familie la nivel de raion. Pentru screening‐ul glandelor mamare în fiecare raion va fi instalat câte un mamograf, pe  lângă  3 mamografe  adiționale  în  cele două oraşe mari  (2  în Chişinău  şi  1  la Bălți). Femeile din categoria de vârstă țintă vor trebui să meargă la Centrele Medicilor de Familie şi Centrele de Sănătate pentru examene atât a cancerului mamar cât şi a cancerului cervical.  

Descrierea Alternativei “2” 

Spre deosebire de oferirea serviciilor  în staționar  în cadrul Alternativei “1”, Alternativa “2”  include examinare mobilă a ambelor tipuri de cancer, cu excepția oraşelor Chişinău şi Bălți. Vehicule mobile vor  fi echipate cu mamografe  şi  scaune ginecologice  şi vor  include personal medical  şi un  şofer al unității mobile. Ideea de bază a acestei alternative este reducerea costului de screening al cancerului mamar  în urma procurării unui număr  redus de mamografe costisitoare  şi examinarea aproape de locul de trai al populației țintă.  

Descrierea Alternativei “3” 

Alternativa  “3”  reprezintă  o  combinare  între  Alternativa  “1”  şi  “2”  inclusiv  examinarea mobilă  a cancerului mamar (cu excepția oraşelor Chişinău şi Bălți) şi examinarea mobilă a cancerului cervical pentru femeile din categoria de vârstă 50‐59 ani, precum şi examinarea cancerului cervical în CMF şi CS pentru grupul de vârstă de 25‐49 de ani.  

Principalele date statistice şi presupuneri privitor  la statisticile medicale sunt oferite  în Tabelul 1 de mai jos. 

Tabelul 1.  Principalele asumări a indicatorilor demografici şi de sănătate aplicate în analiza cost‐beneficiu (cu Program) 

Indicatorul 2013 2014 2015 2016 2021

Numărul testelor pe an (cancer mamar)(A1,A2,A3) 86,629 86,629 86,629 93,848 101,067

Numărul testelor pe an (cancer cervical)(A1,A2,A3) 187,214 187,214 187,214 202,815 218,416

Reducerea scontată a mortalităţii (cancer mamar) 5% 7% 10% 12% 15%

Reducerea scontată a mortalităţii (cancer cervical) 10% 20% 30% 40% 50%

Cazuri de decese în urma cancerului mamar (A1,A2,A3)

510 499 483 472 502

Cazuri de decese în urma cancerului cervical (A1, A2,A3)

149 132 116 99 83

Creşterea/reducerea incidenţei (cancer mamar) (A1, A2, A3)

2% 3% 5% 3% 0%

Creşterea/reducerea incidenţei (cancer cervical) (A1, A2, A3)

2% 3% 5% -25% -50%

Nr cazurilor noi de cancer mamar (A1,A2,A3) 1017 1027 1047 1027 1097

Nr cazurilor noi de cancer cervical (A1, A2, A3) 338 341 348 248 166

Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 1 10.8% 11.6% 13.3% 13.3% 13.3%

Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 2 54.4% 58.5% 66,7% 66,7% 66,7%

Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 3 21.2% 18.2% 12,2% 12,2% 12,2%

Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 4 13.6% 11.7% 7,8% 7,8% 7,8%

3  

Indicatorul 2013 2014 2015 2016 2021

Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 1 11.3% 12.8% 15,9% 15,9% 15,9%

Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 2 38.2% 43.5% 54,1% 54,1% 54,1%

Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 3 40.7% 35.2% 24,1% 24,1% 24,1%

Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 4 9.9% 8.5% 5,9% 5,9% 5,9%

Se presupune că femeile care au fost diagnosticate cu cancer sau cele aflate în condiții pre‐cancer vor primi tratament medical corespunzător pentru a evita extinderea afecțiunii. Costurile unui astfel de tratament au fost excluse din scopul ACB.  

Metodologia analizei cost­beneficiu Până la moment nu există un ghid aprobat al ACB pentru proiectele de investiții sau intervențiile de politici  în  țară.  Astfel,  documentul metodologic  de  bază  aplicat  este  Ghidul  pentru  Analiza  Cost‐Beneficiu  a  Proiectelor  Investiționale  (Fonduri  Structurale,  Fondul  de  Coeziune  şi  Instrumentul  de Asistență pentru Preaderare) al Comisiei Europene, Direcția Generală Politică Regională. 

Conceptul ACB include numai costurile incrementale şi beneficiile în urma implementării Programului. Aceasta  înseamnă  că  „situația actuală  fără de Program” este  comparată  cu  „situația  cu Program”. Aceste  costuri  şi  beneficii  sunt  calculate  în  baza  fluxului  de  numerar.  ACB  include  două  părți componente principale: analiza financiară şi analiza economică. Analiza financiară include costurile şi beneficiile financiare directe aferente beneficiarului Programului (MS), în timp ce analiza economică include  costurile  şi  beneficiile  financiare  plus  costurile  şi  beneficiile  societății  în  general  (decese prevenite, economii la cheltuieli de tratamente spitaliceşti, pierderi evitate ale productivității).  

Perioada de  timp pentru analiză este de 10 ani,  inclusiv anii 2012‐2021. Perioada de  investiții este anul  2012  şi  primul  an  al  beneficiilor  Programului  este  2013.  Primul  an  al  ciclului  de  viață  a Programului este anul 2012 deoarece ar putea fi nevoie de un an (2011) pentru alocarea resurselor din bugetul de stat pentru Program. Rata de actualizare pentru calcularea ENPV este stabilită la 5.5% (ACB a fost efectuată în baza prețurilor reale fără de inflație). O rată de actualizare reprezintă costul oportunității  sociale  a  capitalului  (de  ex.  costul  următoarei  celei mai  bune  alternative  evitate  din cauza implementării Programului). Atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în Lei moldoveneşti (MDL).  

Beneficiile  şi  costurile  economice  au  fost  ajustate  pentru  corectări  fiscale  şi  sunt  suplinite  cu externalități, ceea ce constituie partea principală a beneficiilor  şi costurilor economice. Corectările fiscale  includ ajustarea costurilor de  investiții, cu deducerea TVA, precum  şi ajustarea costurilor de operare şi de întreținere. În analiza economică, costurile de investiții au fost ajustate cu coeficientul de  corectare  fiscală  de  0.83  pentru  a  exclude  TVA.  Costurile  de  operare  şi  de  întreținere  au  fost ajustate cu coeficienții în valoare de 0.98 (Alternativa “0” şi Alternativa “1”), 0.94 (Alternativa “2”) şi 0.96  (Alternativa  “3”).  Costurile  de  operare  şi  de  întreținere  ajustate  pentru  corectarea  fiscală reprezintă  costurile  pentru  personalul  unităților  mobile,  costurile  pentru  personalul  Unității  de Monitorizare a  IO  şi  costurile de motivare a personalului medical. Coeficientul  corectării  fiscale  se presupune  a  fi  acelaşi  ca  şi  pentru  Alternativa  “0”  sau  Alternativa  “1”.  Acesta  reflectă  impactul impozitelor  aferente  salariului  în  structura  costurilor de operare  a Programului  atribuit  examinării cancerului.  

Au fost aplicați următorii indicatori de performanță economică: 

ENPV: diferența între totalul scontat al beneficiilor sociale şi costurilor; 

 

 

ERR: rata care produce valoarea zero pentru ENPV (de ex. aceasta indică beneficiul social pe capital pentru o unitate de valută investită); 

nn

n

tt

t

r

CF

r

CF

r

CF

r

CFNPV

1...

111 22

11

1

4  

 

 

Raportul beneficiu‐cost: raportul între beneficiile şi costurile economice scontate. 

ENPV este  indicatorul  social al ACB  cel mai  important  şi de  încredere  şi  trebuie utilizat  ca  cel mai important indicator al performanței economice pentru a evalua Programul. Programul cu un ERR mai jos decât  rata de  actualizare  socială  (5.5%)  sau un  ENPV negativ  ar  trebui  respins. Acest  lucru  se datorează faptului că un proiect cu beneficiu economic negativ foloseşte prea multe resurse sociale valoroase pentru a realiza nişte beneficii pentru cetățeni mult prea modeste. În cazurile când nu erau disponibile  date  relevante,  au  fost  folosite  presupunerile,  în  baza  experienței  profesionale (presupunerile au fost convenite cu MS). Asumările detaliate utilizate  în analiză, sunt prezentate  în Anexa 6.  

Analiza financiară Costurile de investiţii  Tabelele de mai  jos  includ  costurile de  investiții pentru  cele 3  alternative din  cadrul Programului; Alternativa “0” nu include costuri de investiții. Toate costurile de investiții sunt suportate în primul an al ciclului de viață a Programului, cu excepția campaniei de informare a publicului, care este împărțită în mod egal pe parcursul a primilor trei ani. Costurile de investiții includ 10% din rezerva de cheltuieli neprevăzute, deoarece calculele se fac în baza unor estimări preliminare. Toate costurile de investiții sunt supuse TVA de 20%. 

Costurile  unităților  de  echipament  se  bazează  pe  o  cercetare  preliminară  a  pieței  companiilor  ce furnizează  echipament  medical  în  Moldova.  Numărul  unităților  mobile  este  calculat  luând  în considerație populația țintă din țară (fără Chişinău şi Bălți). Numărul total al testelor pe an (reieşind din acoperirea maximă planificată a populației  în ciclul de viață de 3 ani) este  împărțită  la numărul zilelor  lucrătoare (252), numărul orelor de  lucru (8) şi numărul maxim de teste planificate pentru 1 oră (6). Fiecare unitate mobilă va fi înzestrată cu un mamograf şi un set de echipament IT. Pe lângă aceasta,  în  cazul  Alternativei  “2”  şi  Alternativei  “3”,  vor  exista  şi  trei  mamografe  staționare  în Chişinău (2 unități) şi Bălți (1 unitate).  

Alternativa  “1”  presupune  procurarea  a  38  unități  staționare  de  IT  pentru  Centrele Medicilor  de Familie  în  fiecare  raion,  în  timp  ce alte alternative ale Programului  includ doar 3 astfel de unități staționare (Chişinău şi Bălți). Pe lângă aceasta, Unitatea de Monitorizare a IO la fel va fi înzestrată cu echipament IT necesar.  

Campania  de  informare  a  publicului  include  trei  instrumente  de  comunicare:  publicitate  TV, publicitatea  radio  şi  distribuirea  unor  pliante.  Aceasta  va  fi  desfăşurată  în mod  regulat  în  cursul fiecărui  ciclu  de  examinări.  În  cursul  primilor  3  ani  astfel  de  costuri  vor  fi  considerate  costuri  de investiții, însă după ciclul de examinare de 3 ani – ca costuri de operare. Timpul de emisie a unui spot TV sau radio va dura 1 minut. Va fi distribuit 1 milion de pliante pe parcursul perioadei de 3 ani.  

Pentru Alternativa “2” şi “3” se planifică instruirea personalului, deoarece această instruire se referă la modul de utilizare de către personalul medical (2 persoane şi 2 schimburi pentru fiecare vehicul) a echipamentului mobil  pentru  examinarea  prin  screening  a  cancerului mamar  şi  cervical.  Fiecare angajat va primi un adaos la salariu pentru cursul de instruire frecventat.  

Tabelul 2.  Numărul şi costurile investiției planificate (Alternativa “1”‐ “3”) 

Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Costul unităţii mobile (vehicule) n.a. 617,120 MDL 617,120 MDL

Numărul unităţilor mobile n.a. 14 6

Costul mamografului 2,571,333 MDL 2,571,333 MDL  2,571,333 MDL 

Numărul mamografelor 38 (35+3 raioane) 13+3 (Chişinău, Bălţi) 6+3 (Chişinău, Bălţi)

0

11

n

tt

t

IRR

CFNPV

5  

Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Costul unităţii IT 7,714 7,714  7,714 

Numărul unităţilor IT staţionare 38 3 3

Costul per unitate a Echipamentului IT al Unităţii de Monitorizare

10,285 10,285  10,285 

Numărul unităţilor IT (Unitatea de Monitorizare)

3 3 3

Costul pe minut al emisiei TV 2,571 2,571  2,571 

Zile de emisie TV 60 pe an 60 pe an 60 pe an

Costul pe minut al emisiei radio 643 643  643 

Zile de emisie radio 60 pe an 60 pe an   60 pe an  

Numărul exemplarelor pliantelor 1,000,000 în 3 ani 1,000,000 în 3 ani  1,000,000 în 3 ani 

Numărul total de angajaţi formaţi n.a. 56 24

Costuri de formare la un angajat 675 675  675 

Adaos la salariu pentru fiecare angajat

170 170  170 

Cea mai  costisitoare  componentă  de  investiții  pentru  toate  trei  alternative  ale  Programului  este procurarea mamografelor (respectiv 75%, 58% şi 62%). Din tabelul de mai jos se vede că Alternativa “1” are cele mai înalte costuri de investiții datorită procurării mamografelor (134,569,430 MDL). Cea mai  ieftină  este  Alternativa  “3”  (42,248,075 MDL)  deoarece  aceasta  presupune  procurarea  unui număr  mai  mic  de  mamografe  decât  la  Alternativa  “1”  şi  mai  puține  unități  mobile  decât  la Alternativa  “2”  (costurile  totale  de  investiții  se  estimează  la  72,652,735 MDL):  la  Alternativa  “3” unitățile mobile  vor  fi  utilizate  numai  pentru  examinarea  prin  screening  a  cancerului  mamar  şi examinarea  cancerului  cervical  la  grupul de  vârstă  de  50‐59  ani,  ceea  ce  constituie doar  43% din populația țintă (cancer mamar şi cervical).  

Tabelul 3.  Costurile totale de investiții, mii MDL (Alternativa “1”‐“3”) 

Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014

Unităţi mobile (vehicule) 0 0 0 8,223 0 0 3,805 0 0

Mamografe 97.7 0 0 42,463 0 0 24,056 0 0

Echipament IT (vehicule) 0 0 0 342.6 0 0 158.5 0 0

Echipament IT staţionar 293.1 0 0 23.1 0 0 23.1 0 0

Echipament IT pentru Unitatea de Monitorizare 30.9 0 0 30.9 0 0 30.9 0 0

Costuri de formare personal 0 0 0 45.0 0 0 20.8 0 0

Camp. informare publică 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304

Chelt. neprevăz. (10%) 9,934 130.4 130.4 5,353 130.4 130.4 2,940 130.4 130.4

TVA (20%) 21,855 286.9 286.9 11,535 286.9 286.9 6,468 286.9 286.9

Total pe an 131,127 1,721 1,721 69,211 1,721 1,721 38,806 1,721 1,721

Total general 134,569 72,653 42,248

6  

Costuri de operare  Spre  deosebire  de  costurile  de  investiții,  Alternativa  “0”  include  costuri  de  operare,  deoarece  în cursul primului an al ciclului de viață a Programului, IO va continua măsurile de profilaxie a cancerului. Aşadar,  costurile  de  operare  sunt  aceleaşi  atât  pentru  „situația  fără  de  Program”  şi  „situația  cu Program” în anul 2012. se presupune că fără de Program anual vor fi efectuate 221,181 teste pentru profilaxia  cancerului  cervical. Costul pentru  fiecare  test  cu patologie este de 43.28 MDL  şi  fără de patologie  8.19 MDL  la  prețurile  anului  2012.  În  baza  datelor  statistice  actuale,  cota  cazurilor  cu patologie este de 19% şi fără de patologie de 81%.  

Tipurile  costurilor  de  operare  şi  valorile  unităților  pentru  Alternativa  “1”‐“3”  sunt  prezentate  în tabelul de mai jos. Acestea sunt exprimate în prețurile anului 2013, care este primul an de examinare prin screening a cancerului. Costurile testelor de cancer mamar  (teste radiologice) nu sunt  luate  în considerare,  deoarece  acestea  sunt  foarte marginale. Mamogramele  sunt  create  de mamograf  şi păstrate pe disc sau transferate prin Internet laboratoarelor oncologice pentru a fi examinate.  

Costurile testului pentru cancerul cervical includ setul ginecologic şi cheltuielile aferente. Costurile IO includ  costurile  de  operare  ale  Unității  de Monitorizare  (menținerea  oficiului  şi  salarii  pentru  3 persoane). Spațiul pentru oficiu va fi asigurat gratuit de către IO. Fiecare unitate de personal medical din AMP va primi un bonus în sumă de 550 MDL brut pentru fiecare caz de cancer mamar şi cervical depistat timpuriu la Stadiul 1 şi 2.  

Costurile sensibilizării publicului sunt calculate începând cu anul 2015, deoarece în cursul 2012‐2014 ele sunt considerate costuri de investiții. 

Personalul medical implicat în screening‐ul staționar (Alternativa “1” şi Chişinău şi Bălți de asemenea în Alternativele “2” şi “3”) îşi vor efectua îndatoririle ca parte a lucrului zilnic şi nu vor primi adaos la salariu. Personalul medical care va lucra pe unitățile mobile nu vor fi angajați noi, ci personal existent care  lucrează  la Centrele Medicilor de Familie. Pentru vizitele  în  teritoriu,  inclusiv screening, ei vor primi un adaos  la  salariu  în  sumă de 170 MDL brut pe zi. Numărul  total de personal zile pentru o unitate mobilă este de 756 în cazul Alternativei “2” şi Alternativei “3” (3 angajați la o unitate mobilă înmulțit cu 252 de zile de lucru pe an). 

Se presupune că distanța unei călătorii  tur‐terut parcursă de o unitate mobilă va  fi de cca. 50 km pentru o vizită  în  teritoriu. Costul pentru o călătorie  în km  (8.88 MDL  în 2013) este extrapolat din Studiul de Fezabilitate pentru IO din Chişinău (datele anului 2009).  

Tabelul 4.  Valorile articolelor şi unităților costurilor de operare în 2013 (Alternativele “1”‐ “3”) 

Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Testul pentru cancer cervical 60 MDL 60 MDL  60 MDL 

Institutul Oncologic (angajaţi 3 p.)

5,100 MDL lunar 5,100 MDL lunar  5,100 MDL lunar 

Institutul Oncologic (oficiu) 1000 MDL lunar 1000 MDL lunar  1000 MDL lunar 

Motivarea personalului medical

550 MDL pentru un caz în S. 1-2

550 MDL pentru un caz în S. 1-2

550 MDL pentru un caz în S. 1-2

Costuri sensibilizare a publicului

652 mii. MDL pe an 652 mii. MDL pe an  652 mii. MDL pe an 

Adaos la salariu (personal m.) n.a. 170 MDL pe zi 170 MDL pe zi

Om/zile la o unitate mobilă n.a. 756 (3 angajaţi * 252 zile)

756 (3 angajaţi * 252 zile)

Numărul unităţilor mobile n.a. 13 6

Numărul total al zilelor de deplasare

n.a. 252 pe an 252 pe an

Distanţa parcursă (unitate n.a. 50 km  50 km 

7  

Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

mobilă)

Costul pentru o călătorie km n.a. 8.88 MDL 8.88 MDL

Tabelul de mai  jos  include costurile de operare pentru Alternativele “1” ‐ “3”  în decursul ciclului de viață a Programului. 

Tabelul 5.  Costuri de operare totale pe Program, milioane MDL (Alternativele “1”‐“3”) 

Articol de cheltuieli 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Alternativa “1”

Screening-ul cancerului mamar 0 0 0  0  0  0  0  0  0  0 

Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3  11.3  12.3 12.3  12.3  13.2 13.2  13.2 

Institutul Oncologic (monitorizare)

0 0.2 0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2 

Costuri de motivare a personalului medical

0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5  0.5  0.5 

Costuri de informare a publicului (incl. TVA)

0 0 0 0.7 0.7  0.7  0.7  0.7  0.7  0.7 

Total costuri de operare (Alt.1)

3.3 12.0 12.0 12.8 13.7 13.7  13.7  14.6 14.6  14.6 

Alternativa “2”

Screening-ul cancerului mamar 0 3.2  3.2  3.2  3.2  3.2  3.2  3.2  3.2  3.2 

Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3 11.3 12.3 12.3 12.3 13.2 13.2 13.2

Institutul Oncologic (monitorizare)

0 0.2 0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2 

Costuri de motivare a personalului medical

0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5  0.5  0.5 

Costuri de informare a publicului (incl. TVA)

0 0 0 0.7 0.7  0.7  0.7  0.7  0.7  0.7 

Total costuri de operare (Alt.2)

3.3 15.2 15.2 15.9 16.9 16.9 16.9 17.8 17.8 17.8

Alternativa “3”

Screening-ul cancerului mamar 0 1.5 1.5  1.5  1.5  1.5  1.5  1.5  1.5  1.5 

Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3 11.3 12.3 12.3 12.3 13.2 13.2 13.2

Institutul Oncologic (monitorizare)

0 0.2 0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2  0.2 

Costuri de motivare a personalului medical

0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5  0.5  0.5 

Costuri de informare a publicului (incl. TVA)

0 0 0 0.7 0.7  0.7  0.7  0.7  0.7  0.7 

Total costuri de operare (Alt.3)

3.3 13.5 13.5 14.2 15.2 15.2 15.2 16.1 16.1 16.1

Din  tabelul  de  mai  sus  se  poate  vedea  că  costurile  de  monitorizare,  costurile  de  motivare  a personalului medical, costurile de informare a publicului şi de examinare prin screening a cancerului cervical sunt aceleaşi pentru toate trei Alternative. Costurile de examinare a cancerului cervical sunt egale  deoarece  costurile  de  operare  ce  se  referă  la  unitățile mobile  sunt  atribuite  screening‐ului cancerului mamar, deşi în realitate astfel de costuri ar trebui împărțite între screening‐ul cancerului 

8  

mamar  şi  cervical.  Costurile  de  operare  incrementale  ale  fiecărei  alternative  a  Programului,  sunt incluse în Anexele 7‐9.  

Veniturile de operare Nu se planifică obținerea vreunui venit de operare, deoarece examinarea prin screening a cancerului va fi oferită gratuit populației țintă şi va fi finanțată din fonduri publice. Pe  lângă aceasta, nu există nici economii la costurile de operare care pot fi calificate ca şi beneficii financiare. 

Indicatorii performanţei financiare Indicatorii  performanței  financiare  (FNPV,  FRR)  nu  sunt  calculate  pentru  Program,  deoarece Programul  nu  are  venituri  de  operare  sau  economii  la  costuri  care  ar  rezulta  de  în  urma implementării Programului.  

Sursele de finanţare La etapa actuală de dezvoltare a Programului unica sursă de finanțare este MS. Convențional, banii vor  fi  alocați  IO. Nu  este  exclus  că  Programul  va  avea  câteva  surse  de  co‐finanțare,  de  exemplu finanțare  din  partea  Companiei  Naționale  de  Asigurări  în  Medicină  sau  finanțări  din  partea donatorilor.  Sursele  de  finanțare  a  Programului  sunt  prezentate  în  tabelul  de  mai  jos  pentru Alternativele “1”‐“3”. 

Tabelul 6.  Sursele de finanțare a programului, milioane MDL (Alternativele “1”‐“3”) 

Sursă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Alternativa “1”

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de investiţii)

131.1 1.7 1.7 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de operare)*

0 8.7 8.7 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3

Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total contribuţia publică naţională

131.1 10.4 10.4 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3

Finanţări de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total resurse financiare (Alt.1) 131.1 10.4 10.4 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3

Alternativa “2”

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de investiţii)

69.2 1.7 1.7 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de operare)*

0 11.9 11.9 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5

Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total contribuţia publică naţională

69.2 13.6 13.6 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5

Finanţări de la donatori 0  0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total resurse financiare (Alt.2) 69.2 13.6 13.6 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5

Alternativa “3”

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de investiţii)

38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0  0  0

9  

Sursă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Institutul Oncologic (costuri de operare)*

0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total contribuţia publică naţională

38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Finanţări de la donatori 0  0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total resurse financiare (Alt.3) 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

*Prezentul tabel include doar costurile de operare incrementale (Alternativele “1”, “2” şi “3” fără Alternativa “0”).

Analiza sustenabilităţii  Pentru  ca  Programul  să  fie  sustenabil,  fluxul  cumulativ  de  numerar  în  cursul  ciclului  de  viață  a programului  trebuie  să  fie pozitiv. Acest  lucru poate  fi  realizat prin asigurarea  surselor publice de finanțare, deoarece costurile de operare planificate ale Programului sunt mai mari decât costurile de operare actuale ale profilaxiei cancerului.  

Tabelul de mai jos include un exemplu de flux de numerar al uneia dintre alternativele Programului – Alternativa “3”. Abordarea Alternativelor “1” şi “2” este aceeaşi (Vă rugăm să vedeți Anexele 7 şi 8). 

Tabelul 7.  Sustenabilitatea financiară a Programului, milioane MDL (Alternativa “3”) 

Articol flux de numerar 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri invest.) 38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0  0  0

Institutul Oncologic (costuri de operare)

0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Finaţare de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total resurse financiare 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total afluxuri 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Total costuri de operare 0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Total costuri de investiţii 38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0

Total refluxuri 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8

Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Total flux de numerar cumulat

0 0 0 0 0 0 0 0  0  0

Analiza economică Beneficii economice Programul a identificat următoarele beneficii economice: 

Decese prevenite datorită depistării timpurii a cancerului şi reducerii incidenței; 

Economii  la  costurile  tratamentului  spitalicesc  datorită  incidenței  reduse  a  cancerului  şi depistării timpurii sporite; 

Evitarea pierderilor de productivitate în timpul perioadei de tratament al cancerului.  

Beneficiile economice ale deceselor prevenite se calculează după cum urmează: 

PIB pe  cap de  locuitor  (categoria de  vârstă aptă de muncă de 16‐62 ani) * durata  rămasă a  vieții profesionale (cancer mamar prevenit) * vieți umane salvate (cancer mamar) + PIB pe cap de locuitor 

10  

(categoria  de  vârstă  aptă  de muncă  de  16‐62  ani)  *  durata  rămasă  a  vieții  profesionale  (cancer cervical prevenit) * vieți umane salvate (cancer cervical). 

Economii la costurile tratamentului spitalicesc se calculează în felul următor: 

[Incidența cancerului mamar fără de Program * rata de depistare a cancerului mamar fără Program (Stadiul  1)  –  incidența  cancerului mamar  cu  Program  *  rata  de  depistare  a  cancerului mamar  cu Program (Stadiul 1)] * costurile de tratament al cancerului mamar pentru Stadiul 1. Aceeaşi se repetă pentru Stadiile 2‐4, care se sumează (Stadiul 1 + Stadiul 2 + Stadiul 3 + Stadiul 4). 

Aceeaşi  formulă  se  aplică  pentru  calcularea  economiilor  costurilor  tratamentului  spitalicesc  al cancerului cervical şi economiile de  la tratamentul cancerului mamar şi cancerului cervical prevenit se sumează.  

Pierderile prevenite ale productivității se calculează în modul următor: 

Perioada  medie  de  tratament  (zile  de  spitalizare,  cancer  mamar)  *  PIB  pe  cap  de  locuitor  (zi lucrătoare)  *  numărul  de  cazuri  de  tratament  prevenit  (cancer  mamar)  +  perioada  medie  de tratament (zile de spitalizare, cancer cervical) * PIB pe cap de  locuitor  (zi  lucrătoare) * numărul de cazuri de tratament prevenit (cancer cervical). 

Numărul de cazuri de tratament prevenit se calculează drept diferența între incidența cancerului fără de Program şi cu Program.  

Economiile la costurile de tratament spitalicesc şi pierderii prevenite a productivității vor fi negative în perioada 2013‐2015 din  cauza  incidenței  sporite a  cancerului mamar  şi  cervical  (rezultatul unei calități mai bune şi acoperirii mai largi a examinării prin screening a cancerului). 

Pe  lângă cele  susmenționate, există  şi nişte beneficii ne‐monetare, cum ar  fi  cazurile prevenite de dezabilitate. Din cauza datelor statistice  limitate, astfel de beneficii nu au fost cuantificate de către ACB. Tabelul de mai jos include ipotezele principale folosite la calcularea beneficiilor economice. 

Tabelul 8.  Valori ale articolelor şi unităților beneficiilor economice la prețurile anului 2013 (Alternativele “1” – “3”) 

Articol beneficiu Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Decese prevenite  

PIB pe cap de locuitor 29,047 MDL 29,047 MDL  29,047 MDL 

Viaţa lucrătoare (cancer mamar prevenit) 6 ani 6 ani 6 ani

Viaţa lucrătoare (cancer cervical prevenit) 15 ani 15 ani 15 ani

Vieţi salvate (cancer mamar) 27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)

27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)

27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)

Vieţi salvate (cancer cervical) 17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)

17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)

17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)

Economii la costurile de tratament spitalicesc* 

Nr cazuri noi ale cancerului mamar (fără de Program)

997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)

997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)

997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)

Nr cazuri noi ale cancerului cervical (fără de Program)

331 331 331

Nr cazuri noi ale cancerului mamar (cu Program)

1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015); 1,027

1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015);

1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015);

11  

Articol beneficiu Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

(2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)

1,027 (2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)

1,027 (2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)

Nr cazuri noi ale cancerului cervical (cu Program)

338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)

338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)

338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)

Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 1) 15,404 MDL 15,404 MDL 15,404 MDL

Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 2) 41,972 MDL 41,972 MDL 41,972 MDL

Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 3) 43,495 MDL 43,495 MDL 43,495 MDL

Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 4) 52,201 MDL 52,201 MDL 52,201 MDL

Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 1) 27,367 MDL 27,367 MDL 27,367 MDL

Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 2) 39,581 MDL 39,581 MDL 39,581 MDL

Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 3) 48,438 MDL 48,438 MDL 48,438 MDL

Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 4) 60,634 MDL 60,634 MDL 60,634 MDL

Pierderi prevenite ale productivităţii

Perioada medie de tratament (cancer mamar)

98 zile 98 zile 98 zile

Perioada medie de tratament (cancer cervical)

159 zile 159 zile 159 zile

PIB pe cap de locuitor (zi de lucru) 115 MDL 115 MDL  115 MDL 

* Ratele de depistare a cancerului (fără şi cu Program), Vă rugăm să vedeţi Tabelul 1 şi Anexa 6.

Costuri economice ACB include următoarele costuri economice: 

Valoarea timpului de examinare prin screening a grupului țintă de femei;  Costurile de deplasare a grupului țintă de femei până la locul unde se efectuează examinarea 

prin screening.  

Valoarea timpului se calculează în felul următor: 

Timpul mediu necesar pentru a  face o vizită  la doctor pentru un  screening oncologic *  salariu net incremental mediu pentru 1 zi * numărul de vizite pe an (cancer mamar şi cervical). 

Salariul net incremental mediu se foloseşte drept o referință (proxy) pentru valoarea timpului pentru toate  femeile  examinate,  deşi  nu  toate  dintre  acestea  sunt  angajate  în  munci  plătite.  Prin „incremental” se are  în vedere costul de compensare pentru concediul de boală care are valoarea zero  în ACB. Cu  toate acestea, nu poate  fi exclus  faptul  că Guvernul decide  să plătească astfel de compensații pentru a promova screening‐ul oncologic.  

Costurile de deplasare sunt calculate în felul următor: 

12  

Distanța medie parcursă până la locul de examinare * costul la 1 km parcurs (transport particular) * numărul vizitelor (transport particular, cancer mamar şi cervical) + distanța medie parcursă până  la locul de efectuare a examenelor *  cost pentru 1 km parcurs  (transport public) * numărul vizitelor (transport public, cancer mamar şi cervical). Tabelul de mai jos include principalele ipoteze folosite la calcularea costurilor economice.  

Tabelul 9.  Valorile articolelor şi unităților costurilor economice (Alternativele “1” – “3”) 

Articol cost Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Valoarea timpului

Timp mediu de vizită 1 zi 1 zi  1 zi 

Salariu net mediu 81 MDL pe zi 81 MDL pe zi  81 MDL pe zi 

Numărul vizitelor pe an* 219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021)

219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021) 

219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021) 

Costuri de deplasare

Distanţa medie parcursă 16 km 1 km  1 km 

Cost pentru 1 km de deplasare (particular)

2,90 MDL 2,90 MDL 2,90 MDL

Cost pentru 1 km de deplasare (public)

0,91 MDL 0,91 MDL 0,91 MDL

Transport particular % 60% 60% 60%

Transport public % 40% 40% 40%

Numărul vizitelor (particular) 131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021)

131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021) 

131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021) 

Numărul vizitelor (public) 87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)

87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)

87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)

* Testele oncologice pentru cancer mamar şi cervical care coincid (categoria de vârstă 50-59 ani este aceeaşi pentru ambele tipuri de cancer) sunt luate în calcul; astfel, numărul total de vizite este mai mic cu numărul femeilor din categoria de vârstă de 50-59 ani.

Indicatorii performanţei economice Tabelul de mai jos include indicatorii performanței economice ale Alternativelor “1” – “3”. 

Tabelul 10.  Indicatorii performanței economice ale Alternativelor “1” – “3” în MDL (prețurile anului 2011) 

Indicator Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

ERR minus 1.7% 10.5% 19.1%

ENPV minus 52,733,428 27,070,567 57,886,489

Raportul beneficiu – cost 0.85 1.10 1.25

Beneficii financiare şi economice incrementale (valoare prezentă)

Decese prevenite 246,956,579 (85%) 246,956,579 (85%) 246,956,579 (85%)

Economii la costurile de spitalizare 35,300,589 (12%) 35,300,589 (12%) 35,300,589 (12%)

Pierderi prevenite la productivitate 8,755,481 (3%) 8,755,481 (3%) 8,755,481 (3%)

Venituri totale de operare 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)

Beneficii economice totale 291,012,649 (100%) 291,012,649 (100%) 291,012,649 (100%)

13  

Indicator Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”

Costuri financiare şi economice incrementale (valoare prezentă)

Valoarea timpului 126,564,037 (37%) 126,564,037 (48%)  126,564,037 (54%) 

Costuri de deplasare 53,915,881 (15%) 3,267,438 (1%) 3,267,438 (1%)

Costuri totale de operare 64,881,122 (19%) 81,032,701 (31%) 72,383,861 (31%)

Costuri totale de investiţii (fără de TVA)

106,086,028 (31%) 57,178,686 (22%) 33,162,367 (14%)

Valoarea reziduală a investiţiei - 7,700,992 (-2%) - 4,100,780 (-2%) - 2,251,544 (-1%)

Costuri economice totale 343,746,077 (100%) 263,942,082 (100%) 233,126,160 (100%)

Valoare prezentă economică netă a investiţiei

- 52,733,428 27,070,567 57,886,489

Din tabelul de mai sus se poate vedea că totalul beneficiilor economice este acelaşi pentru toate trei alternative. Acest  lucru  se datorează  faptului  că  toate  alternativele  sunt planificate  astfel  încât  să atingă aceleaşi obiective. 

Diferența beneficiului economic  între  alternative  se datorează  costurilor de  investiții. După  cum a fost menționat anterior, mamografele ocupă cea mai mare parte a structurii costului de investiții. În Alternativa “1” sunt planificate 38 de mamografe, pe când  în Alternativa “2” şi Alternativa “3” doar 16  şi  9 mamografe. Aşadar, Alternativa  “1”  asigură  cel mai  redus  beneficiu  economic,  în  timp  ce Alternativa “3” are cel mai înalt beneficiu datorită celor mai reduse costuri de investiții. În Alternativa “2”  se  preconizează  procurarea  a  13  unități mobile,  în  timp  ce  în  cazul Alternativei  “3”  –  doar  6 unități mobile.  Un  alt motiv  este  diferența  costurilor  economice,  în  special  timpul  de  deplasare pentru a ajunge la locul unde se fac examenele oncologice prin metoda screening în zonele rurale. În cazul Alternativei  “1”,  femeile  trebuie  să  se deplaseze  la o distanță  în mediu de 16 km  în ambele direcții, pe când  în Alternativa “2”  şi “3” doar 1 singur km, deoarece unitățile mobile pot  să ofere servicii de screening oncologic aproape de locul de trai. În baza rezultatelor prezentate în tabelul de mai sus, Alternativa “1” produce un beneficiu economic negativ (ENPV este mai mic decât zero, ERR este sub rata socială de actualizare aplicată, raportul beneficiu‐cost este mai mic decât 1) şi astfel nu este  recomandată  spre  aprobare.  În  acelaşi  timp,  Alternativa  “2”  şi  Alternativa  “3”  asigură  un beneficiu net pozitiv societății, deoarece ENPV depăşeşte valoarea zero  şi ERR depăşeşte costul de oportunitate al capitalului (rata aplicată de actualizare de 5.5%) şi raportul beneficiu‐cost depăşeşte valoarea 1.  

Din  analiza  de  mai  sus  se  poate  conchide  că  cea  mai  fezabilă  alternativă  de  implementare  a Programului  este  Alternativa  “3”,  care  are  ENPV  de  57.9  mln.  MDL,  ERR  de  19.1%  şi  raportul beneficiu‐cost de 1.25. 

Analiza de sensibilitate şi a riscului  Analiza de sensibilitate Analiza de  sensibilitate  testează  efectul  schimbărilor  valorilor  variabile pe  rezultatele  financiare  şi economice ale Proiectului. Rezultatele analizei de sensibilitate sunt demonstrate în tabelul 11.  

FNPV/C  şi  ENPV  se  folosesc  în  calitate  de  indicatori  ai  performanței  financiare  şi  economice.  În conformitate  cu  Ghidul  UE  cu  privire  la  ACB,  variabilele  critice  sunt  acele  variabile  pentru  care variația de 1%  (pozitivă  sau negativă)  sporeşte variația  corespunzătoare de 5% a valorii de bază a ENVP  sau  variația de 1%  (pozitivă  sau negativă)  sporeşte  variația  corespunzătoare de 1% punct  a valorii de bază a ERR.  

Coloanele  “schimbare  ERR”  şi  “schimbare  ENPV”  în următorul  tabel  arată  schimbarea procentului valorii  de  bază  după  variația  de  1%  arătată  în  prima  coloană  a  tabelului.  Schimbarea  valorii  este schimbarea procentului variabilei pentru a atinge ENPV = 0. 

14  

Tabelul 11.  Analiza de sensibilitate pentru Indicatorii Cheie ai Performanței Financiare şi Economice (Alternativa “3”) 

Variabila (1% schimbarea valorii) Schimbarea

valorii (ENPV)

Schimbarea ERR

Schimbarea ENPV

Costuri de investiţii +1% Iniţial -1%

123%

-0.16% puncte 19.10% +0.16% puncte

-0.68% 57,886,489 MDL +0.68%

Reducerea preconizată a mortalităţii (cancer mamar şi cervical)

+1% Iniţial -1%

-23% + 0.52% puncte 19.10% - 0.52% puncte

+4.27% 57,886,489 MDL -4.27%

Reducerea preconizată a incidenţei (cancer mamar şi cervical)

+1% Iniţial -1%

-217% +0.04% puncte 19.10% -0.04% puncte

+0.46% 57,886,489 MDL -0.46%

Rata de depistare a cancerului mamar şi cervical (Stadiul 1 şi 2) în 2015

+1% Iniţial -1%

-107% +0.12% puncte 19.10% -0.12% puncte

+0.93% 57,886,489 MDL -0.93%

Numărul testelor pe oră (unităţi mobile) +1% Iniţial -1%

-64% +0.12% puncte 19.10% - 0.12% puncte

+0.55% 57,886,489 MDL -0.55%

Cost pe 1 test (examinare cancer cervical) +1% Iniţial -1%

72% -0,19% puncte 19.10% +0.19% puncte

-1.39% 57,886,489 MDL +1.39%

Distanţa medie de deplasare tur-retur la locul de examinare (unitatea mobilă)(km)

+1% Iniţial -1%

Depăşeşte 100% -0,01% puncte 19.10% +0.01% puncte

-0,08% 57,886,489 MDL +0.08%

Adaos la salariu pentru 1 angajat (unităţi mobile) +1% Iniţial -1%

Depăşeşte 1000% -0.01% puncte 19.10% +0.01% puncte

-0.05% 57,886,489 MDL +0.05%

Costuri de tratament al cancerului mamar şi cervical la 1 caz (Stadiul 1-4)

+1% Iniţial -1%

Depăşeşte -1000%

-0.003% puncte 19.10% +0.003% puncte

-0.01% 57,886,489 MDL +0.01%

Perioada medie de tratament (zile de spitalizare)(cancer mamar şi cervical)

+1% Iniţial -1%

-661% +0.01% puncte 19.10% -0.01% puncte

+0.15% 57,886,489 MDL -0.15%

PIB +1% Iniţial

-27% +0.53% puncte 19.10%

+4.42% 57,886,489 MDL

15  

Variabila (1% schimbarea valorii) Schimbarea

valorii (ENPV)

Schimbarea ERR

Schimbarea ENPV

-1% -0.53% puncte -4.42%

Durata rămasă a vieţii profesionale +1% Iniţial -1%

-23% +0.52% puncte 19.10% -0.52% puncte

+4.27% 57,886,489 MDL -4.27%

Rata de discont +1% Iniţial -1%

312% sau 17.5% puncte

n.a 5.5% n.a

-0.70% 57,886,489 MDL +0.70%

Schimb valutar +1% Iniţial -1%

+207% -0.14% puncte 19.10% +0.14% puncte

-0.62% 57,886,489 MDL +0.62%

Analiza de sensibilitate nu include analiza de sensibilitate a raportului de acoperire a populației țintă, deoarece  în  această  ACB  raportul  de  acoperire  a  populației  țintă  nu  este  legat  de  beneficiile economice (de ex., în timp ce va creşte raportul de investiții vor creşte şi costurile de operare, în timp ce beneficiile  economice  vor  rămâne neschimbate). Dacă  se  va  stabili o  altă  țintă  a proporției de acoperire a populației (actualmente 70% examinare oncologică către anul 2021), atunci ACB va trebui recalculată în baza cifrelor noi. 

Din tabelul de mai sus se poate vedea că nu este identificată vreo variabilă critică. Cu toate acestea, cele mai sensibile variabile sunt schimbarea reducerii preconizate a mortalității, PIB şi durata rămasă a  vieții  profesionale.  Toate  aceste  variabile  influențează  beneficiile  economice  ale  deceselor prevenite (cel mai important beneficiu economic).  

Reducerea scontată a mortalității a fost preluată din studiile  internaționale ale țărilor cu experiență în  examinare  oncologică  prin  screening.  Presupunând  că  persoanele  cu  incidență  oncologică  vor primi  tratament adecvat  (după  cum a  fost menționat mai  sus,  astfel de  costuri nu  sunt  incluse  în obiectivul Programului), este foarte probabil ca numărul planificat de vieți umane salvate să fie atins.  

Moldova a reuşit să combată criza economică, odată ce Ministerul Economiei prognozează o creştere stabilă  a  PIB  nominal  care  să  atingă  rata  anuală  de  creştere  de  5%  în  2012  şi  2013. Dacă  nu  se aşteaptă o altă recesiune economică cu un impact pe termen lung, este foarte probabil că rezultatele performanței economice a Programului să rămână după cum a fost planificat.  

Durata vieții profesionale rămase depinde de îmbătrânirea populației, care este o problemă specifică şi pentru Moldova. Cu  toate acestea, nu poate  fi exclus  faptul  că Guvernul Republicii Moldova va ridica vârsta de pensionare. În aşa caz, durata scontată a vieții profesionale rămase se va modifica. 

Analiza riscului Analiza riscului Programului este efectuată în baza analizei calitative a riscului, deoarece nu există un model statistic disponibil pentru a efectua analiza cantitativă a riscului. Nu este posibil de a elabora distribuții  cantitative  de  probabilitate  a  anumitor  tipuri  de  risc  în  cazul  proiectelor  în  domeniu oncologic în Moldova din cauza lipsei unor date statistice detaliate privitor la probabilitatea apariției anumitor  riscuri.  Tabelul  de mai  jos  include  descrierea  analizei  riscului  în  baza  opiniei  experților. Măsurile de prevenire a riscului au fost evaluate în comun de către Consultanţi şi MS.

Tabelul 12:  Analiza calitativă a riscului efectuată în cadrul Programului  

Denumirea riscului Descrierea riscului Influenţa Probabilitatea Măsuri de prevenire a riscului

Descreşterea acoperirii populaţiei

Rata ţintă de acoperire a populaţiei (60% către 2015, 65% către 2018, 70% către 2021) nu este

Înaltă Medie Campania de informare a populaţiei (bugetul este inclus atât la costuri de investiţii cât şi la costuri de operare). Dacă va fi

16  

atinsă nevoie, MS va trebui să planifice în costurile de operare ale Programului un cost de compensare a concediului medical al femeilor examinate.

Creşterea costului de investiţii

Creşterea costului de investiţii comparativ cu estimările actuale ale costurilor este posibilă în cursul implementării Proiectului. În aşa caz va fi nevoie de finanţare adiţională.

Medie Medie Calcularea costurilor de investiţii a fost efectuată în baza datelor de cercetare a pieţei. Deoarece datele de cercetare sunt preliminare, în buget este inclusă o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute (10% din costurile de investiţii.

Riscul poate fi diminuat dacă procedura de procurări este desfăşurată în modul corespunzător şi la timp (procedura trebuie să înceapă într-a doua jumătate a anului 2011).

Reducerea nesatisfăcătoare a mortalităţii

Numărul vieţilor salvate este mai mic decât planificat

Medie Joasă Reducerea scontată a mortalităţii a fost preluată din experienţa altor state privitor la programele de examinare prin screening a cancerului. Lipsa de tratament a cazurilor depistate este analizată mai jos ca un risc aparte.

Durata vieţii profesionale rămase

Durata rămasă a vieţii profesionale este mai mică decât s-a presupus (6 ani cancer mamar prevenit, 15 ani cancer cervical prevenit)

Medie Joasă Guvernul poate să ridice vârsta de pensionare dacă va fi nevoie. Pe lângă aceasta, PIB pe cap de locuitor în timpul vîrstei productive de muncă este doar o referinţă a valorii vieţii umane. Aşadar, numărul total al anilor poate fi extins după vîrsta de pensionare.

Deşcreşterea incidenţei în Stadiile 1-2

Cota ţintă a cazurilor depistate timpuriu (Stadiul 1 şi 2) nu va fi atinsă

Joasă Medie Evitarea acestui risc ţine de acoperirea planificată a populaţiei ţintă şi calitatea examinării. Dacă aceste două cerinţe sunt satisfăcute, atunci probabilitatea va rămâne scăzută.

Riscul lipsei tratamentului în cazurile depistate

După ce au fost depistaţi timpuriu, pacienţii oncologici nu primesc tratament suficient şi de o calitate bună

Înaltă Medie Acest risc nu se încadrează în scopul Programului, deoarece se presupune că toţi pacienţii cu cancer depistat vor primi tratament corespunzător

Întârzierea implementării Proiectului

Medie Medie Acest risc ţine de riscul financiar, deoarece acesta este motivul principal al posibilelor întârzieri. Deşi MS şi IO dispun de capacitatea de implementare a proiectului, e necesară acordarea atenţiei speciale la implicarea experţilor cu experienţă în pregătirea documentelor de procurări. Acest lucru mai include şi selectarea şi formarea la timp a personalului pentru unităţile mobile.

Riscul de finanţare

Nu există resurse financiare pentru a finanţa şi implementa Programul

Înaltă Medie Actualmente Programul este una din priorităţile MS, însă trebuie de lucrat intensiv pentru a atrage co-finanţare din partea donatorilor. Pe lângă aceasta, vor trebui alocate resurse pentru costurile de operare ale

17  

Programului.

Riscul politic Programul nu este aprobat de Guvern

Înaltă Joasă Prevenirea cancerului a fost întotdeauna una din priorităţile guvernului Moldovei în ceea ce priveşte politica de îngrijire medicală.

Riscul macroeconomic (PIB, schimbarea populaţiei)

Descreşterea PIB şi populaţiei cu vîrsta aptă de muncă

Medie Medie Aceasta este un risc ce nu poate fi influenţat de către MS. O analiză mai detaliată a acestui risc este oferită în Secţiunea „Analiza de sensibilitate”.

Risc valutar, inclusiv riscul stabilităţii MDL

Joasă Medie Acest risc nu poate fi influenţat de către MS. Deşi tot echipamentul va fi livrat de peste hotare de companiile medicale locale, aceasta nu influenţează semnificativ performanţa economică a Programului.

Concluziile analizei cost­beneficiu  Principalele concluzii ale ACB sunt următoarele: 

a) Au  fost  identificate 4 alternative. Alternativa  “0”  se  referă  la  „situația  fără de proiect”  şi  trei alternative se referă la „situația cu proiect”. Alternativa “1” a presupus examinarea staționară a cancerului  în  Centrele  Medicilor  de  Familie  deja  existente.  Alternativa  “2”  presupune examinarea oncologică cu ajutorul unităților mobile care pot să ajungă la populația țintă la locul de trai, însă examinarea staționară să fie efectuată în două oraşe mari ale țării – Chişinău şi Bălți. Alternativa  “3”  reprezintă o  îmbinare  a  celorlalte două  alternative  ale Proiectului  astfel  încât aceasta  să  includă  screening  staționar  al  cancerului  cervical  şi  screening mobil  al  cancerului mamar şi cervical, inclusiv screening staționar al cancerului mamar şi cervical în Chişinău şi Bălți.  

b) Costurile  totale  de  investiții  pentru  Alternativa  “1”  constituie  134,569,430  MDL,  pentru Alternativa “2” 72,652,735 MDL  şi Alternativa “3” 42,248,075 MDL. Toate estimările costurilor includ 20% TVA.  

c) Programul nu generează venituri şi nu are venituri de operare, deoarece serviciile de examinare a cancerului vor  fi oferite gratuit  şi vor  fi  finanțate din bugetul public.  IO va  fi  responsabil de implementarea Programului  şi de monitorizarea  rezultatelor acestuia. La moment  finanțatorul Programului este MS, însă se speră că Programul va fi finanțat şi de alte părți interesate cum ar fi Compania Națională de Asigurări în Medicină sau alte organizații donatoare internaționale. 

d) Toate  alternativele  Programului  analizate,  cu  excepția  Alternativei  “1”,  asigură  un  beneficiu pozitiv societății deoarece valorile indicatorilor de performanță economică ale Alternativei “2” şi “3” depăşesc  valorile de  referință:  ENPV  este mai mare decât  zero,  ERR  depăşeşte  costul de oportunitate a capitalului  şi raportul beneficiu‐cost este mai mare decât 1. Alternativa “1” are ENPV  minus  52,733,428  MDL,  ERR  minus  1.7%  şi  raportul  beneficiu‐cost  de  0.85;  pentru Alternativa “2” ENPV este de 27,070,567 MDL, ERR de 10.5% şi raportul beneficiu‐cost de 1.10; Alternativa “3” are ENPV de 57,886,489 MDL, ERR de 19.1% şi raportul beneficiu‐cost de 1.25. 

e) Beneficiile economice sunt aceleaşi pentru toate cele trei alternative ale Programului deoarece Programul presupune atingerea țintelor medicale egale: acoperirea a 70% a populației eligibile pentru examinare până în anul 2021; creşterea cotei cazurilor de depistare timpurie (Stadiul 1 şi 2) până  la 80% pentru  cancer mamar  şi 70% pentru  cancer  cervical până  în 2015. Beneficiile economice sunt următoarele: decese prevenite datorite depistării  timpurii a cancerului  (85%); economii ale costurilor de tratament spitalicesc datorită reducerii incidenței cancerului (12%); şi pierderi prevenite ale productivității în timpul tratamentului de cancer (3%). 

f) Costurile  economice  (includ  şi  costurile  financiare)  sunt  următoarele:  valoarea  timpului  de examinare a grupului țintă de femei (Alternativa “1” 37%, Alternativa “2” 48% şi Alternativa “3” 54%); costurile de deplasare ale grupului  țintă de  femei  la  locul de examinare  (Alternativa “1” 15%,  Alternativa  “2”  1%  şi  Alternativa  “3”  1%);  costurile  de  operare  (Alternativa  “1”  19%, 

18  

Alternativa  “2”  31%  şi  Alternativa  “3”  31%);  costurile  de  investiții  (Alternativa  “1”  31%, Alternativa “2” 22% şi Alternativa “3” 14%); şi valoarea reziduală a investiției care este beneficiu, adică calculată cu semnul minus (Alternativa “1” ‐ 2%, Alternativa “2” ‐1% şi Alternativa “3” ‐1%). 

g) Din  analiza  de mai  sus  poate  fi  conchis  că  cea mai  fezabilă  alternativă  de  implementare  a Proiectului este Alternativa  “3”,  care aduce  cel mai  înalt beneficiu economic  comparativ  cu Alternativa  “1”  şi  Alternativa  “2”.  Alternativa  “3”  este  alternativa  preferată  a  Programului deoarece aceasta are cele mai mici costuri de investiții. Acest fapt se datorează numărului redus de mamografe (cel mai costisitor component de investiții: 38 de mamografe pentru Alternativa “1”, 16 pentru Alternativa “2” şi 9 pentru Alternativa “3”) şi cel mai mic număr de unități mobile comparativ cu Alternativa “2” (6 unități comparativ cu 13). Pe lângă acestea, Alternativele “2” şi “3” au cele mai mici costuri economice,  în special timpul de deplasare pentru a ajunge  la  locul de  examinare  oncologică  în  zonele  rurale.  În  cazul  Alternativei  “1”  femeile  trebuie  să  se deplaseze în mediu la o distanță de 16 km tur‐retur, în timp ce în cazul Alternativelor “2” şi “3” doar  circa  1  km,  deoarece  unitățile mobile  pot  să  acorde  servicii  de  examinare  oncologică aproape de locul de trai. 

h) În baza  rezultatelor  analizei de  sensibilitate, nu  au  fost  identificate  variabile  critice. Cele mai sensibile variabile sunt schimbările reducerii scontate a mortalității, PIB şi durata rămasă a vieții profesionale: variația de 1% sporeşte variația corespunzătoare de 4.27%, 4.42% şi respectiv 4.27% în valoarea de bază a ENPV. 

i) În  baza  analizei  calitative  a  riscului,  cele mai  importante  riscuri  sunt  descreşterea  acoperirii populației şi riscul de finanțare a Programului (inclusiv investițiile, costurile de operare), precum şi tratamentul femeilor cu cazuri depistate care nu se încadrează în scopul Programului. Bugetul Programului  include  costuri  pentru  campania  de  sensibilizare  a  publicului,  care  ar  trebui  să motiveze  femeile  din  categoria  de  vârstă  de  25‐69  ani  să  participe  la  Program.  În  afară  de aceasta, MS ar trebui să analizeze posibilitatea de a compensa concediul medical (actualmente nu  este  inclus  în  bugetul  de  operare  al  Programului)  al  femeilor  examinate,  care  ar  relevant pentru  zonele  rurale.  Se  recomandă  ca MS,  după  aprobarea  conceptuală  a  Programului,  să înceapă să lucreze în privința atragerii co‐finanțării din partea donatorilor internaționali pentru a acoperi costurile de investiție ale Programului. Cât priveşte costurile de operare, MS va trebui să majoreze bugetul anual pentru programul bugetului oncologic cu aproximativ 13 milioane MDL pe an (impactul inflației nete). 

   

19  

ANEXA 6.  LISTA  ASUMĂRILOR  ŞI  A  CONDIŢIILOR  PENTRU  ANALIZA  COST­BENEFICIU 

Variabila  Asumări Sursa

ASUMĂRI GENERALE 

Perioada de implementare 10 ani (2012‐2021). Corespunde cu perioada medie de depreciere a inventarului planificat.  

Asumare experți

Perioada de investiție  2012  Asumare experți 

Acoperirea geografică a programului 

Întreg teritoriul Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei. În total 32 raioane + 3 raioane componente a UTA Găgăuzia 

MS 

Tipurile de cancer abordate Cancerul colului uterin şi cancerul mamar MS 

Tipul programului de screening propus 

Screening populațional prin:

examen radiologic (Mamografie) pentru glanda mamară; 

analiza citologica Papanicolau pentru colul uterin. 

MS 

Grupul de vârstă țintă pentru screening‐ul mamar 

Femei 50‐69 ani MS, OMS, Asumare experți 

Grupul de vârstă țintă pentru screening‐ul de col uterin 

Femei 25‐59 ani MS, OMS, Asumare experți 

Frecvența screening‐ului mamar 

O dată la 3 ani MS, OMS, Asumare experți 

Frecvența screening‐ului de col uterin 

O dată la 3 ani MS, OMS, Asumare experți 

Opțiunea „0”  Status quo sau neintervenția în situația existentă; MS 

Opțiunea 1 (alternativa 1) Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivel AMP; 

MS 

Opțiunea 2 (alternativa 2) Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile; 

MS 

Opțiunea 3 (alternativa 3) Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani). 

MS 

ASUMĂRI MACROECONOMICE 

Rata socială de actualizare 5.5%  Asumare experți în baza ghidului UE despre analiza cost‐beneficiu 

Valuta de analiză  MDL  Asumare experți

Rata de schimb  1 EUR = 15.428 MDL (3 septembrie 2010) Banca Națională a Moldovei 

Rata TVA  20%  Codul Fiscal al RM

Calcularea salariului net  Salariul brut plus taxa sociala achitată de angajator, împărțit la 1.7. Coeficientul include taxele sociala achitate de angajator şi angajat, impozitul pe venit pentru persoana fizică (18%) şi contribuția la prima de asigurare obligatorie de asistență medical (3.5% de la angajator şi 3.5% de la angajat).  

Codul Fiscal al RM, Asumare experți 

Indicele prețului de consum  0.4% în 2009, 6.5% în 2010, 4.6% în 2011, 5.0% în 2012  ME 

PIB (mii MDL)  Pentru 2009: 59,200,000 prognozat pentru 2013: 64,079,984 

BNS, ME, Asumare experți 

PIB per capita  29,047 pentru 2013, include grupul de vârstă 18‐62 ani  BNS, MF, Asumare experți 

20  

Variabila  Asumări Sursa

PIB per capita pentru o zi lucrătoare (MDL) 

115  BNS, MF, Asumare experți 

Salariul mediu lunar (MDL) 2,530 pentru 2008, 2,793 prognozat pentru 2013 

BNS, Asumare experți 

Durata medie a anilor de productivitate salvați la evitarea cancerului mamar 

6 ani  BNS, Asumare experți 

Durata medie a anilor de productivitate salvați la evitarea cancerului cervical 

15 ani  BNS, Asumare experți 

Coeficienții de corecție fiscală  Costuri de investiții: 0.83 (TVA exclus) pentru toate opțiunile propuse. Costuri operaționale şi de mentenanță:  0.98 pentru alternativele pentru alternativele „0” şi „1”; 0.94 pentru alternativa „2”; şi 0.96 pentru alternativa „3” (taxele salariale excluse) 

Asumare experți 

POPULAȚIA 

Numărul populației active (18‐62 ani) 

2,393,446 (2010) BNS 

Populația eligibilă pentru screening‐ul glandei mamare (Femei 50–69 ani) 

433,146 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an) 

BNS, Asumare 

experți 

Populația eligibilă pentru screening‐ul colului uterin (Femei 25–59 ani) 

936,069 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an) 

BNS, Asumare 

experți 

Populația eligibilă pentru ambele investigații (Femei 50‐59 ani) 

271,346 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an) 

BNS, Asumare 

experți 

Proporția populației țintă din oraşele Chişinău şi Bălți din populația feminină eligibilă 

26% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului. 

BNS, Asumare 

experți 

Proporția populației urbane 41.4% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului. 

BNS 

Proporția populației rurale 58.6% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului. 

BNS 

Rata de acoperire cu servicii de screening pentru toate alternativele propuse 

60% până la finele 2015 65% până la finele 2018 70% până la finele 2021 

MS, Asumare experți 

Nr. Total mamografii pentru 3 ani (Alternativa 1) 

259,888 in 2013‐2015; 281,545 in 2016‐2018; 303,202 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

Nr. Total teste Pap pentru 3 ani (Alternativa 1) 

561,641 in 2013‐2015; 608,445 in 2016‐2018; 655,248 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

Nr. Total femei cu ambele teste (mamografie şi Pap) pentru 3 ani (Alternativa 1) 

162,808 in 2013‐2015, 176,375 in 2016‐2018, 189,942 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

Nr. Total mamografii pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3) 

259,888 in 2013‐2015; 281,545 in 2016‐2018; 303,202 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

Nr. Total teste Pap pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3) 

561,641 in 2013‐2015, 608,445 in 2016‐2018, 655,248 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

Nr. Total femei cu ambele teste (mamografie şi Pap) pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3) 

162,808 in 2013‐2015; 176,375 in 2016‐2108; 189,942 in 2019‐2021 

BNS, Asumare 

experți 

INDICATORI DE SĂNĂTATE PENTRU OPȚIUNEA „0” (STATUS QUO)

Nr. Cazurilor de deces din cauza cancerului 

483 pentru cancer mamar şi 165 pentru cancer cervical în 2009  MS 

Nr. cazurilor noi înregistrate de cancer 

897 pentru cancerul mamar şi 331 pentru cancer cervical în 2009  MS 

Rata de depistare per stadiu  Cancerul mamar (2009): Stadiul 1: 10,0% 

MS 

21  

Variabila  Asumări Sursa

Stadiul 2: 50.3% Stadiul 3: 24.2% Stadiul 4: 15.5% 

Cancerul de col uterin (2009): Stadiul 1: 9.7% Stadiul 2: 32.9% Stadiul 3: 46.2% Stadiul 4: 11.2% 

INDICATORI DE SĂNĂTATE PENTRU OPȚIUNILE 1‐3

Reducerea mortalității față de opțiunea „0” 

Cancer mamar: 5% până în 2013 7% până în 2014 10% până în 2015 12% până în 2016 13% până în 2017 15% în 2018‐2021  

Cancerul de col uterin: 10% până în 2013 20% până în 2014 30% până în 2015 40% până în 2016 45% până în 2017 50% în 2018‐2021 

MS, Asumare experți 

Creşterea/reducerea incidenței față de opțiunea „0” 

Cancer mamar: +2% până în 2013 +3% până în 2014 +5% până în 2015 +3% până în 2016 +2% până în 2017 0% în 2018‐2021  

Cancerul de col uterin: +2% până în 2013 +3% până în 2014 +5% până în 2015 ‐ 25% până în 2016 ‐40% până în 2017 ‐50% în 2018‐2021 

MS, Asumare experți 

Rata de depistare precoce (Stadiul 1‐2) 

Cancer mamar: 80% până în 2015   Cancer de col uterin: 70% până în 2015 

MS 

Numărul zilelor lucrătoare pe an  252  Asumare experți 

Numărul persoanelor per echipă mobilă (inclusiv şofer) 

3  MS 

Numărul maxim de teste pe zi (mamografie sau Pap) a unei unități de testare 

48 (6 teste timp de 8 ore lucrătoare)  MS, Asumare experți 

Supliment salarial per persoană  Brut: 170 MDL pe zi  Asumare experți 

Costuri motivare pentru depistarea precoce a cancerului (stadiul 1‐2) 

Brut: 550 MDL per caz  Asumare experți 

Perioada medie de tratament staționar 

Cancer mamar: 98 zile Cancer cervical: 159 zile 

MS 

Timpul de vizită pentru screening  1 zi  Asumare experți 

Distanța medie de călătorie tur‐retur pentru unitatea mobilă (km) 

50  Asumare experți 

Distanța medie de călătorie tur‐retur beneficiar către punctul de screening (alternativa 1) (km) 

16 în mediu (femeile din grupul de vârstă 50‐69 ani vor călători la CMF pentru mamografie, în mediu 50 km tur‐retur; iar grupul 25‐59 ani vor fi investigate la CS în localitate, călătorind în mediu 1 km per test) 

Asumare experți

Distanța medie de călătorie tur‐retur beneficiar către punctul de screening (alternativa 2 şi 3) (km) 

1  Asumare experți

Nr. total zile călătorie per an  252  Asumare experți

22  

Variabila  Asumări Sursa

Cheltuieli de călătorie per km a unității mobile (MDL) 

8.88  Asumare experți

Cheltuieli de călătorie beneficiar per km (transport privat) (MDL) 

2.90  Asumare experți

Cheltuieli de călătorie beneficiar per km (transport public) (MDL) 

0.91  Asumare experți

Proporția transportului privat utilizat de beneficiari (%) 

60%  Asumare experți 

Proporția transportului public utilizat de beneficiari (%) 

40%  Asumare experți   

COSTURI DE INVESTIȚIE 

Opțiunea “0” 

  Lipsa cheltuielilor de investiție  MS 

Opțiunea “1” 

Mamografe Numărul necesar de mamografe: 38 Prețul unui mamograf (fără TVA)(EUR): 166,667 Prețul unui mamograf (fără TVA) (MDL): 2,571,333 

Asumare experți, MS 

Campanie de informare 

Costul unui spot informațional TV per minut fără TVA (MDL): 2,571 Numărul spoturilor TV pe an (1 min./zi): 60 Perioada de prezentare a spoturilor: 3 ani  Costul unui spot informațional radio per minut fără TVA (MDL): 643 Numărul spoturilor radio pe an (1 min./zi): 60 Perioada de prezentare a spoturilor: 3 ani  Numărul foilor volante pentru multiplicat: 1,000,000 Costul unei copii fără TVA (MDL): 3 

Asumare experți  

Unitățile IT staționare teritoriale Nr. unități IT: 38 Cost per unitate fără TVA (MDL): 7,714 

Asumare experți 

Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare 

Nr. unități IT: 3 Cost per unitate fără TVA (MDL): 10,285 

Asumare experți 

Cheltuieli neprevăzute  10%  Asumare experți 

Opțiunea “2” 

Unități mobile 

Nr. zilelor lucrătoare: 252 Nr. orelor lucrătoare pe zi: 8 Numărul maxim de teste pe oră (Pap): 6 Numărul maximal de teste Pap pe an: 161,172 Numărul maxim de mamografii pe an (unități staționare) în Chişinău şi Bălți: 26,489 Numărul unităților mobile: 13 Costul unei unități mobile fără TVA (MDL): 617,120 

Asumare experți 

Echipament IT pentru unitățile mobile 

Nr. unităților IT mobile: 13 Costul per unitate IT fără TVA (MDL): 25,713 

Asumare experți 

Mamografe Nr. mamografe pentru unitățile mobile: 13 Nr. mamografe staționare (Chişinău şi Bălți): 3 Costul unui mamograf fără TVA (MDL): 2,571,333 

Asumare experți 

Instruire personal medical 

Nr. personal medical per unitate mobilă: 2 Numărul echipelor de personal per unitate: 2 Cost instruire per membru persoană, fără TVA (MDL): 675 Supliment la salariu per membru al echipei (MDL): 170 

Asumare experți 

Campanie de informare publică  Similar ca şi în Opțiunea “1”  Asumare experți 

Unități IT staționare pentru Chişinău şi Bălți 

Nr. Unități IT: 3 Cost per IT unit net VAT (EUR): 500 Cost per unitate IT, fără TVA (MDL): 7,714 

Asumare experți 

Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare 

Similar ca şi în Opțiunea “1”  Asumare experți 

Cheltuieli neprevăzute  10% din cheltuielile de investiție  Asumare experți 

Opțiunea “3” 

Unități mobile  Nr. zilelor lucrătoare: 252  Asumare experți 

23  

Variabila  Asumări Sursa

Nr. orelor lucrătoare pe zi: 8 Numărul maxim de teste pe oră (mamografie sau Pap): 6 Numărul maxim de mamografii pe an (unități mobile): 74,579 Nr. maxim de mamografii pe an în Chişinău şi Bălți (unități staționare): 26,489 Numărul unităților mobile: 6 Costul unei unități mobile fără TVA (MDL): 617,120 

Echipament IT pentru unitățile mobile 

Nr. unităților IT mobile: 6 Costul per unitate IT fără TVA (MDL): 25,713 

Asumare experți 

Mamografe Nr. mamografe pentru unitățile mobile: 6 Nr. mamografe staționare (Chişinău şi Bălți): 3 Costul unui mamograf fără TVA (MDL): 2,571,333 

Asumare experți 

Instruire personal medical Similar ca şi în Opțiunea “2”, cu excepția numărului de unități mobile 

Asumare experți 

Campanie de informare publică  Similar ca şi în Opțiunea “1”  Asumare experți 

Unități IT staționare pentru Chişinău şi Bălți 

Similar ca şi în Opțiunea “2”  Asumare experți 

Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare 

Similar ca şi în Opțiunea “1”  Asumare experți 

Cheltuieli neprevăzute  10% din cheltuielile de investiție  Asumare experți 

CHELTUIELI OPERAȚIONALE 

Opțiunea “0” 

Examen profilactic al glandei mamare 

Fără cheltuieli suplimentare  MS 

Examen citologic profilactic al colului uterin 

Procentul cazurilor cu patologie: 19% Procentul cazurilor fără patologie: 81% Cost pentru un test cu patologie (MDL): 43.28 Cost pentru un test fără patologie (MDL): 8.19 

MS 

Opțiunea “1” 

Screening‐ul glandei mamare  Prețul operațional al unei mamografii este neglijabil  MS 

Screening‐ul cervical Costul unui test (set ginecologic + costuri testare)*Nr. teste (MDL): 60.41 în prețurile pentru 2013 

MS, Asumare 

experți 

Unitatea de monitorizare Costuri operaționale de oficiu pe an(MDL): 12,000Costuri salariale pe an (3 persoane)(MDL): 183,600 

MS, Asumare 

experți 

Motivarea personalului AMP Numărul cazurilor noi de cancer mamar şi cervical în stadiul 1 şi 2 * cheltuieli de motivare pentru un caz depistat precoce (550 MDL) 

MS, Asumare 

experți 

Costuri de informare publică 50% din costurile pentru campania de informare publică în faza de investiție. 

Asumare experți

Opțiunea “2” 

Screening mamar 

Costuri de testare similare cu opțiunea “1”Costuri de personal: nr. unităților mobile * nr. personal per unitate mobilă * supliment salarial per persoană * numărul zilelor totale de lucru. Costuri de transport: Distanța medie tur‐retur (km) pe zi către locul de screening * costul călătoriei per km * numărul total al zilelor lucrătoare pe an * n. unităților mobile. 

Asumare experți

Screening cervical  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Unitatea de monitorizare  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Motivarea personalului AMP  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Costuri de informare publică  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Opțiunea “3” 

Screening mamar 

Costuri de testare similare cu opțiunea “1”Costuri de personal similare cu opțiunea “2”, cu excepția numărului diferit de unități mobile. Cheltuieli de transport similare cu opțiunea “2”, cu excepția numărului diferit de unități mobile. 

Asumare experți

24  

Variabila  Asumări Sursa

Screening cervical  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Unitatea de monitorizare  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Motivarea personalului AMP  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Costuri de informare publică  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

VENITURI OPERAȚIONALE

Nu există venituri operaționale pentru nici una din opțiunile propuse, din motiv că acest program va fi finanțat din surse publice şi oferit beneficiarilor gratis. 

BENEFICII EXTERNE 

Opțiunea “1” 

Cazuri de deces evitate PIB per capita (vârsta 18‐62) * nr. de ani de lucru rămaşi * vieți salvate (cazuri de cancer cervical şi mamar evitate) 

Asumare experți

Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi creşterea depistării precoce) 

Costuri tratament per caz cancer mamar:Stadiul 1 (MDL) (prețuri 2013): 15,404 Stadiul 2 (MDL) (prețuri 2013): 41,972 Stadiul 3 (MDL) (prețuri 2013): 43,495 Stadiul 4 (MDL) (prețuri 2013): 52,201  Costuri tratament per caz cancer cervical: Stadiul 1 (MDL) (prețuri 2013): 27,367 Stadiul 2 (MDL) (prețuri 2013): 39,581 Stadiul 3 (MDL) (prețuri 2013): 48,438 Stadiul 4 (MDL) (prețuri 2013): 60,634  (Numărul cazurilor noi pentru fiecare stadiu (opțiunea „0”) minus numărul cazurilor noi (opțiunile alternative)) * costurile de tratament per caz în dependența de stadiu. 

IO, Asumare experți

Evitarea reducerii productivității 

Perioada medie de tratament în dependență de stadiu (zile spitalizare) * PIB per capita pentru o persoana angajată pentru o zi de lucru * Numărul cazurilor evitate. 

Asumare experți

Opțiunea “2” 

Cazuri de deces evitate  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi depistarea precoce) 

Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Evitarea reducerii productivității 

Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Alternative “3” 

Cazuri de deces evitate  Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi depistarea precoce) 

Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Evitarea reducerii productivității 

Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

COSTURI EXTERNE 

Opțiunea “1” 

Valoarea timpului de screening  Timpul de vizită a beneficiarului pentru screening (zile) * salariul mediu zilnic (proxy al valorii timpului) * Nr vizitelor per an 

Asumare experți

Cheltuieli de transport Distanța medie de călătorie a beneficiarului către punctul de screening (tur‐retur) * costul călătoriei per km (cu transport public sau privat) * numărul vizitelor 

Asumare experți

Opțiunea “2” 

Valoarea timpului de screening   Similar cu opțiunea “1”  

25  

Variabila  Asumări Sursa

Cheltuieli de transport Similar cu opțiunea “1” cu excepția că distanțele de călătorie sunt diferite 

Asumare experți

Opțiunea “3” 

Valoarea timpului de screening   Similar cu opțiunea “1” Asumare experți

Cheltuieli de transport Similar cu opțiunea “1” cu excepția că distanțele de călătorie sunt diferite 

Asumare experți

26  

ANEXA 7.  MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COST­BENEFICIU (ALTERNATIVA “1”) 

1. Costuri totale de investiții ‐ MDL, prețuri reale                            

Ani                           2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021  Total 

Costuri marginale de investiții  

Costuri de investiții eligibile  

1.1. Unități mobile   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.3. Mamografe  97 710 667  0  0  0  0  0  0  0  0  0  97 710 667 

1.4. Formare personal   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.5. Campania de sensibilizare a publicului   1 303 961  1 303 961  1 303 961  0  0  0  0  0  0  0  3 911 883 

1.6. Unități TI de screening în staționare în raioane  293 132  0  0  0  0  0  0  0  0  0  293 132 

1.7. TI Unitatea de Monitorizare de nivel național   30 856  0  0  0  0  0  0  0  0  0  30 856 

1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%)  9 933 862  130 396  130 396  0  0  0  0  0  0  0  10 194 654 

1.9. TVA 20%  21 854 495  286 871  286 871  0  0  0  0  0  0  0  22 428 238 

1.10. Costuri totale de investiții  131 126 973  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  134 569 430 

Costuri de investiții ne‐eligibile     

1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.12. Total costuri de investiții  131 126 973  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  134 569 430 

  

1.13. Valoare reziduală  0  0  0  0  0  0  0  0  0  13 154 406  13 154 406 

27  

 

 

2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale                          

Ani  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                               

Operare şi întreținere                               

Profilaxia cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Profilaxia cancerului cervical   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de motivare a personalului medical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri  de  sensibilizare  a  publicului  (inclusiv TVA) 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri de operare nete Alternativa "0"  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656 

Alternativa "1"                     

Operare şi întreținere                               

28  

Profilaxia cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Profilaxia cancerului cervical   3 285 656  11 308 930  11 308 930  11 308 930  12 251 341  12 251 341  12 251 341  13 193 752  13 193 752  13 193 752 

Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)  0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

Costuri de motivare a personalului medical   0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

Costuri  de  sensibilizare  a  publicului  (inclusiv TVA) 

0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  11 961 169  12 006 307  12 750 932  13 646 338  13 622 836  13 645 319  14 587 730  14 587 730  14 587 730 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri de operare nete Alternativa "2"  ‐3 285 656  ‐11 961 169  ‐12 006 307  ‐12 750 932  ‐13 646 338  ‐13 622 836  ‐13 645 319  ‐14 587 730  ‐14 587 730  ‐14 587 730 

Venituri şi costuri marginale de operare                             

Costuri marginale de operare şi întreținere                                

2.1. Screening‐ul cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.2. Screening‐ul cancerului cervical   0  8 023 274  8 023 274  8 023 274  8 965 685  8 965 685  8 965 685  9 908 096  9 908 096  9 908 096 

2.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de monitorizare) 

0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

2.4.  Costuri  de  motivare  a  personalului medical  

0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

2.5.  Costuri  de  sensibilizare  a  publicului  0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

29  

(inclusiv TVA) 

2.6. Total costuri marginale de operare   0  8 675 513  8 720 651  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

Venituri marginale de operare                                

2.7. Servicii de screening al cancerului cervical  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.8. Servicii de screening al cancerului mamar  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.9. Total venituri marginale de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.10. Rezultatul net marginal de operare   0  ‐8 675 513  ‐8 720 651  ‐9 465 275  ‐10 360 682  ‐10 337 180  ‐10 359 663  ‐11 302 074  ‐11 302 074  ‐11 302 074 

 

3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale                            

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1.  Compania Națională  de Asigurări în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2.  Institutul  Oncologic  (costuri  de investiții) 

131 126 973  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de operare) 

0  8 675 513  8 720 651  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

3.4. Alte surse de finanțare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.5.  Total  contribuția  publică națională  

131 126 973  10 396 742  10 441 879  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

3.6. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.7. Total resurse de finanțare   131 126 973  10 396 742  10 441 879  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

30  

 

4. Sustenabilitatea financiară a proiectului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL                   

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1.  Compania Națională  de  Asigurări  în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2.  Institutul  Oncologic  (costuri  de investiții) 

131 126 973  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de operare) 

0  8 675 513  8 720 651  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

3.7. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.1. Total resurse financiare   131 126 973  10 396 742  10 441 879  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

2.9. Total venituri marginale de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.2. Total afluxuri   131 126 973  10 396 742  10 441 879  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

2.6. Total costuri marginale de operare   0  8 675 513  8 720 651  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

1.13. Total costuri de investiții   131 126 973  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

4.3. Plata dobânzilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.4. Rambursarea împrumutului   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.5. Total refluxuri  131 126 973  10 396 742  10 441 879  9 465 275  10 360 682  10 337 180  10 359 663  11 302 074  11 302 074  11 302 074 

4.6. Flux de numerar net   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.7. Flux de numerar total cumulat   0   0   0   0   0   0   0   0   0   0  

 

31  

 

5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale                                  

Ani   cf  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                                  

Decese prevenite      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Dizabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii  la  costurile  de  tratament spitalicesc  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Pierderi prevenite ale productivității      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Valoarea  timpului  de  screening  (venit pierdut)  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de deplasare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costul  de  compensare  a  concediului medical  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere  0,98 

3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Total costuri de investiții  0,83 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

32  

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total cheltuieli     3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Alternativa "1"                                  

Decese prevenite      0  11 867 293  20 927 701 30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii  la  costurile  de  tratament spitalicesc  

   0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

Pierderi prevenite ale productivității      0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

Total beneficii externe      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Valoarea timpului de screening      0  17 875 385  17 875 385 17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

Costuri de deplasare      0  7 614 858  7 614 858  7 614 858  8 249 429  8 249 429  8 249 429  8 884 001  8 884 001  8 884 001 

Costul  de  compensare  a  concediului medical  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  25 490 243  25 490 243 25 490 243 

27 614 430 

27 614 430 27 614 430 

29 738 616 

29 738 616 

29 738 616 

Total costuri de operare şi întreținere   0,98  3 211 993  11 693 002  11 737 128 12 465 059 

13 340 390 

13 317 415 13 339 394 

14 260 676 

14 260 676 

14 260 676 

Total costuri de investiții   0,83  109 272 477  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

33  

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0 ‐13 154 406 

Total cheltuieli     112 484 470  13 127 359  13 171 485 12 465 059 

13 340 390 

13 317 415 13 339 394 

14 260 676 

14 260 676 

1 106 270 

Beneficii şi costuri economice marginale                                

6.1. Decese prevenite      0  11 867 293  20 927 701 30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

6.2. Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.3.  Economii  la  costurile  de  tratament spitalicesc  

   0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

6.4. Pierderi prevenite ale productivității      0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

6.5. Total beneficii externe marginale      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

2.9. Total venituri marginale de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.6. Total beneficii economice marginale      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

6.7. Valoarea timpului de screening      0  17 875 385  17 875 385 17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

6.8. Costuri de deplasare      0  7 614 858  7 614 858  7 614 858  8 249 429  8 249 429  8 249 429  8 884 001  8 884 001  8 884 001 

6.9.  Costul  de  compensare  a  concediului medical  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.10. Total costuri externe marginale      0  25 490 243  25 490 243 25 490 243 

27 614 430 

27 614 430 27 614 430 

29 738 616 

29 738 616 

29 738 616 

2.6. Total costuri marginale de operare      0  8 481 010  8 525 136  9 253 066 10 128 398 

10 105 423 10 127 402 

11 048 684 

11 048 684 

11 048 684 

34  

1.12. Total costuri de investiții      109 272 477  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

1.13. Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0 ‐13 154 406 

6.11. Total costuri economice marginale      109 272 477  35 405 610  35 449 735 34 743 309 

37 742 827 

37 719 852 37 741 831 

40 787 300 

40 787 300 

27 632 894 

6.12. Flux de numerar net     ‐109 272 

477 ‐24 213 300 

‐15 123 305 

‐4 226 864  8 737 269  16 742 069 26 752 771 

23 707 302 

23 707 302 

36 861 709 

6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR)              ‐1,7%          

6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV)  ‐52 733 428 

6.15. Raportul beneficiu‐cost      0,85 

35  

ANEXA 8.  MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COST­BENEFICIU (ALTERNATIVA “2”) 

1. Total costuri de investiții ‐ MDL, prețuri reale                               

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021  Total 

Costuri marginale de investiții  

Costuri de investiții eligibile  

1.1. Unități mobile   8 222 755  0  0  0  0  0  0  0  0  0  8 222 755 

1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile   342 615  0  0  0  0  0  0  0  0  0  342 615 

1.3. Mamografe pentru unitățile mobile şi staționare   42 463 663  0  0  0  0  0  0  0  0  0  42 463 663 

1.4. Formarea personalului   45 036  0  0  0  0  0  0  0  0  0  45 036 

1.5. Campania de sensibilizare a publicului   1 303 961  1 303 961  1 303 961  0  0  0  0  0  0  0  3 911 883 

1.6. TI pentru unitățile de screening în staționare în Chişinău şi Bălți  23 142  0  0  0  0  0  0  0  0  0  23 142 

1.7. TI pentru Unitatea de Monitorizare la nivel național   30 856  0  0  0  0  0  0  0  0  0  30 856 

1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%)  5 243 203  130 396  130 396  0  0  0  0  0  0  0  5 503 995 

1.9. TVA 20%  11 535 046  286 871  286 871  0  0  0  0  0  0  0  12 108 789 

1.10. Total costuri de investiții   69 210 277  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  72 652 735 

Costuri de investiții ne‐eligibile     

1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.12. Total costuri de investiții   69 210 277  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  72 652 735 

1.13. Valoarea reziduală   0  0  0  0  0  0  0  0  0  7 004 725  7 004 725 

 

36  

2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale                          

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                               

Operare şi întreținere                                

Profilaxia cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Profilaxia cancerului cervical   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Institutul  Oncologic  (costuri  de monitorizare) 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri  de  motivare  a  personalului medical  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri  de  sensibilizare  a  publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri nete de operare Alternativa "0"  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656 

Alternativa "2"                     

Operare şi întreținere                                

Screening‐ul cancerului mamar   0  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939 

37  

Screening‐ul cancerului cervical   3 285 656  11 308 930  11 308 930  11 308 930  12 251 341  12 251 341  12 251 341  13 193 752  13 193 752  13 193 752 

Institutul  Oncologic  (costuri  de monitorizare) 

0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

Costuri  de  motivare  a  personalului medical  

0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

Costuri  de  sensibilizare  a  publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  15 164 109  15 209 246  15 953 871  16 849 278  16 825 776  16 848 259  17 790 670  17 790 670  17 790 670 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri nete de operare Alternativa "2"  ‐3 285 656  ‐15 164 109  ‐15 209 246  ‐15 953 871  ‐16 849 278  ‐16 825 776  ‐16 848 259  ‐17 790 670  ‐17 790 670  ‐17 790 670 

Venituri şi costuri marginale de operare                             

Costuri marginale de operare şi întreținere                                

2.1. Screening‐ul cancerului mamar  0  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939  3 202 939 

2.2. Screening‐ul cancerului cervical   0  8 023 274  8 023 274  8 023 274  8 965 685  8 965 685  8 965 685  9 908 096  9 908 096  9 908 096 

2.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de monitorizare) 

0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

2.4.  Costuri  de  motivare  a  personalului medical ‚ 

0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

38  

2.5.  Costuri  de  sensibilizare  a  publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

2.6. Total costuri marginale de operare   0  11 878 452  11 923 590  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

Venituri marginale de operare                                

2.7.  Servicii  de  screening  al  cancerului cervical  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.8.  Servicii  de  screening  al  cancerului mamar  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.9. Total venituri marginale de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.10. Rezultatul de operare marginal net   0  ‐11 878 452  ‐11 923 590  ‐12 668 215  ‐13 563 622  ‐13 540 120  ‐13 562 602  ‐14 505 013  ‐14 505 013  ‐14 505 013 

 

3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale                             

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1.  Compania  Națională  de  Asigurări în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2.  Institutul  Oncologic  (costuri  de investiții) 

69 210 277  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de operare) 

0  11 878 452  11 923 590  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

3.4. Alte surse de finanțare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.5.  Total  contribuția  publică națională  

69 210 277  13 599 681  13 644 819  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

39  

3.6. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.7. Total resurse de finanțare   69 210 277  13 599 681  13 644 819  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

 

4. Sustenabilitatea financiară a proiectului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL                   

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1.  Compania  Națională  de  Asigurări în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2.  Institutul  Oncologic  (costuri  de investiții) 

69 210 277  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de operare) 

0  11 878 452  11 923 590  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

3.7. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.1. Total resurse financiare   69 210 277  13 599 681  13 644 819  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

2.9.  Total  venituri  marginale  de operare  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.2. Total afluxuri   69 210 277  13 599 681  13 644 819  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

2.6. Total costuri marginale de operare   0  11 878 452  11 923 590  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

1.13. Total costuri de investiții   69 210 277  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

4.3. Plata dobânzilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.4. Rambursarea împrumutului   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.5. Total refluxuri  69 210 277  13 599 681  13 644 819  12 668 215  13 563 622  13 540 120  13 562 602  14 505 013  14 505 013  14 505 013 

40  

4.6. Flux de numerar net   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.7. Flux de numerar total cumulat   0   0   0   0   0   0   0   0   0   0  

 

5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale                                   

Ani  cf  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                                  

Decese prevenite      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii la costurile de tratament spitalicesc      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Pierderi prevenite ale productivității      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Valoarea timpului de screening (venit pierdut)      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de deplasare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costul de compensare a concediului medical      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere  0,98 

3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Total costuri de investiții   0,8 0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

41  

3

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total cheltuieli     3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Alternativa "2"                                  

Decese prevenite      0  11 867 293  20 927 701 30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii la costurile de tratament spitalicesc      0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

Pierderi prevenite ale productivității      0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

Total beneficii externe      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Valoarea timpului de screening      0  17 875 385  17 875 385 17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 

19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

Costuri de deplasare      0  461 480  461 480  461 480  499 936  499 936  499 936  538 393  538 393  538 393 

Costul de compensare a concediului medical      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  18 336 865  18 336 865 18 336 865 

19 864 937 

19 864 937 

19 864 937 

21 393 009 

21 393 009 

21 393 009 

Total costuri de operare şi  întreținere (fără de TVA) 

0,94 

3 211 993  14 258 602  14 301 045 15 001 205 

15 740 969 

15 718 870 

15 740 011 

16 626 147 

16 626 147 

16 626 147 

Total costuri de investiții   0,8 57 675 231  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

42  

3

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  ‐7 004 725 

Total cheltuieli     60 887 224  15 692 959  15 735 402 15 001 205 

15 740 969 

15 718 870 

15 740 011 

16 626 147 

16 626 147 

9 621 422 

Beneficii şi costuri economice marginale                                

6.1. Decese prevenite      0  11 867 293  20 927 701 30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

6.2. Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.3.  Economii  la  costurile  de  tratament spitalicesc  

   0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

6.4. Pierderi prevenite ale productivității     0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

6.5. Total beneficii externe marginale      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

2.9. Total venituri marginale de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.6. Total beneficii economice marginale      0  11 192 310  20 326 430 30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

6.7. Valoarea timpului de screening      0  17 875 385  17 875 385 17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 

19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

6.8. Costuri de deplasare      0  461 480  461 480  461 480  499 936  499 936  499 936  538 393  538 393  538 393 

6.9.  Costul  de  compensare  a  concediului medical  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.10. Total costuri externe marginale      0  18 336 865  18 336 865 18 336 865 

19 864 937 

19 864 937 

19 864 937 

21 393 009 

21 393 009 

21 393 009 

2.6. Total costuri marginale de operare      0  11 046 610  11 089 052 11 789 213 

12 528 976 

12 506 878 

12 528 018 

13 414 154 

13 414 154 

13 414 154 

43  

1.12. Total costuri de investiții      57 675 231  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

1.13. Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  ‐7 004 725 

6.11. Total costuri economice marginale      57 675 231  30 817 831  30 860 274 30 126 077 

32 393 913 

32 371 814 

32 392 955 

34 807 163 

34 807 163 

27 802 438 

6.12. Flux de numerar net     ‐57 675 231 

‐19 625 522 

‐10 533 843 

390 368 14 086 183 

22 090 107 

32 101 648 

29 687 440 

29 687 440 

36 692 164 

6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR)              10,5%          

6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV)  27 070 567 

6.15. Raportul beneficiu‐cost      1,10 

 

 

   

44  

ANEXA 9.  MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COST­BENEFICIU (ALTERNATIVA “3”) 

1. Total costuri de investiții ‐ MDL, prețuri reale                               

Ani  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021  Total 

Costuri marginale de investiții  

Costuri de investiții eligibile  

1.1. Unități mobile   3 804 905  0  0  0  0  0  0  0  0  0  3 804 905 

1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile   158 538  0  0  0  0  0  0  0  0  0  158 538 

1.3. Mamografe  24 055 954  0  0  0  0  0  0  0  0  0  24 055 954 

1.4. Formare personal   20 840  0  0  0  0  0  0  0  0  0  20 840 

1.5. Campania de sensibilizare a publicului   1 303 961  1 303 961  1 303 961  0  0  0  0  0  0  0  3 911 883 

1.6. Unități TI de screening în staționare în raioane  23 142  0  0  0  0  0  0  0  0  0  23 142 

1.7. TI Unitatea de Monitorizare de nivel național   30 856  0  0  0  0  0  0  0  0  0  30 856 

1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%)  2 939 820  130 396  130 396  0  0  0  0  0  0  0  3 200 612 

1.9. TVA 20%  6 467 603  286 871  286 871  0  0  0  0  0  0  0  7 041 346 

1.10. Costuri totale de investiții  38 805 618  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  42 248 075 

Costuri de investiții ne‐eligibile     

1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

1.12. Total costuri de investiții  38 805 618  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0  42 248 075 

1.13. Valoare reziduală  0  0  0  0  0  0  0  0  0  3 845 962  3 845 962 

 

45  

2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale                         

Ani  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                               

Operare şi întreținere                               

Profilaxia cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Profilaxia cancerului cervical   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Institutul Oncologic (costuri de monitorizare) 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de motivare a personalului medical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656  3 285 656 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri de operare nete Alternativa "0"  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656  ‐3 285 656 

Alternativa "3"                     

Screening‐ul cancerului mamar  0  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092 

Screening‐ul cancerului cervical  3 285 656  11 308 930  11 308 930  11 308 930  12 251 341  12 251 341  12 251 341  13 193 752  13 193 752  13 193 752 

46  

Institutul Oncologic (costuri de monitorizare) 

0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

Costuri de motivare a personalului medical   0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

Total costuri de operare şi întreținere   3 285 656  13 443 261  13 488 399  14 233 024  15 128 431  15 104 928  15 127 411  16 069 822  16 069 822  16 069 822 

Venituri de operare                                

Servicii de screening al cancerului cervical   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Servicii de screening al cancerului mamar   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Venituri de operare nete Alternativa "2"  ‐3 285 656  ‐13 443 261  ‐13 488 399  ‐14 233 024  ‐15 128 431  ‐15 104 928  ‐15 127 411  ‐16 069 822  ‐16 069 822  ‐16 069 822 

Venituri şi costuri marginale de operare                             

Costuri marginale de operare şi întreținere                                

2.1. Screening‐ul cancerului mamar   0  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092  1 482 092 

2.2. Screening‐ul cancerului cervical   0  8 023 274  8 023 274  8 023 274  8 965 685  8 965 685  8 965 685  9 908 096  9 908 096  9 908 096 

2.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de monitorizare) 

0  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600  195 600 

2.4.  Costuri  de  motivare  a  personalului medical  

0  456 639  501 777  594 421  547 417  523 915  546 398  546 398  546 398  546 398 

2.5.  Costuri  de  sensibilizare  a  publicului (inclusiv TVA) 

0  0  0  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981  651 981 

47  

2.6. Total costuri marginale de operare   0  10 157 605  10 202 743  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

Venituri marginale de operare                                

2.7.  Servicii  de  screening  al  cancerului cervical  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.8.  Servicii  de  screening  al  cancerului mamar 

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.9. Total venituri marginale de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

2.10. Rezultatul net marginal de operare   0  ‐10 157 605  ‐10 202 743  ‐10 947 367  ‐11 842 774  ‐11 819 272  ‐11 841 755  ‐12 784 166  ‐12 784 166  ‐12 784 166 

 

3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale                             

Ani   2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1.  Compania  Națională  de  Asigurări  în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)  38 805 618  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)  0  10 157 605  10 202 743  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

3.4. Alte surse de finanțare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.5. Total contribuția publică națională   38 805 618  11 878 834  11 923 971  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

3.6. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.7. Total resurse de finanțare   38 805 618  11 878 834  11 923 971  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

 

 

48  

4. Sustenabilitatea financiară a programului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL                   

Ani  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

3.1. Compania Națională de Asigurări  în Medicină  

0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

3.2.  Institutul  Oncologic  (costuri  de investiții) 

38 805 618  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

3.3.  Institutul  Oncologic  (costuri  de operare) 

0  10 157 605  10 202 743  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

3.7. Finanțări din partea donatorilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.1. Total resurse financiare   38 805 618  11 878 834  11 923 971  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

2.9. Total venituri marginale de operare   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.2. Total afluxuri   38 805 618  11 878 834  11 923 971  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

2.6. Total costuri marginale de operare   0  10 157 605  10 202 743  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

1.13. Total costuri de investiții   38 805 618  1 721 229  1 721 229  0  0  0  0  0  0  0 

4.3. Plata dobânzilor   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.4. Rambursarea împrumutului   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.5. Total refluxuri  38 805 618  11 878 834  11 923 971  10 947 367  11 842 774  11 819 272  11 841 755  12 784 166  12 784 166  12 784 166 

4.6. Flux de numerar net   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

4.7. Flux de numerar total cumulat   0   0   0   0   0   0   0   0   0   0  

 

 

49  

5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale                                   

Ani   cf  2012  2013  2014  2015  2016  2017  2018  2019  2020  2021 

Alternativa "0"                                  

Decese prevenite      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Dizabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii la costurile de tratament spitalicesc     0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Pierderi prevenite ale productivității      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Valoarea  timpului  de  screening  (venit pierdut)  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costuri de deplasare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Costul de compensare a concediului medical      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri de operare şi întreținere   0,98  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Total costuri de investiții   0,83  0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total cheltuieli     3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993  3 211 993 

Alternativa "3"                                  

50  

Decese prevenite      0  11 867 293 20 927 701 

30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Economii la costurile de tratament spitalicesc     0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

Pierderi prevenite ale productivității      0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

Total beneficii externe      0  11 192 310 20 326 430 

30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Total venituri de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total beneficii economice      0  11 192 310 20 326 430 

30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

Valoarea timpului de screening      0  17 875 385 17 875 385 

17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 

19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

Costuri de deplasare      0  461 480  461 480  461 480  499 936  499 936  499 936  538 393  538 393  538 393 

Costul de compensare a concediului medical      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

Total costuri externe      0  18 336 865 18 336 865 

18 336 865 

19 864 937 

19 864 937 

19 864 937 

21 393 009 

21 393 009 

21 393 009 

Total costuri de operare şi întreținere   0,96  3 211 993  12 860 741 12 903 923 

13 616 282 

14 472 890 

14 450 406 

14 471 915 

15 373 489 

15 373 489 

15 373 489 

Total costuri de investiții   0,83  32 338 015  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  ‐3 845 962 

Total cheltuieli     35 550 008  14 295 099 14 338 281 

13 616 282 

14 472 890 

14 450 406 

14 471 915 

15 373 489 

15 373 489 

11 527 527 

Beneficii şi costuri economice marginale                                

51  

6.1. Decese prevenite      0  11 867 293 20 927 701 

30 923 737 

39 984 145 

44 514 349 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

51 387 847 

6.2. Dezabilitate prevenită      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.3.  Economii  la  costurile  de  tratament spitalicesc  

   0  ‐328 413  ‐81 415  459 134  5 317 231  7 746 279 10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

10 073 584 

6.4. Pierderi prevenite ale productivității      0  ‐346 571  ‐519 856  ‐866 427  1 178 720  2 201 293  3 033 171  3 033 171  3 033 171  3 033 171 

6.5. Total beneficii externe marginale      0  11 192 310 20 326 430 

30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

2.9. Total venituri marginale de operare      0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.6. Total beneficii economice marginale      0  11 192 310 20 326 430 

30 516 445 

46 480 096 

54 461 922 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

64 494 603 

6.7. Valoarea timpului de screening      0  17 875 385 17 875 385 

17 875 385 

19 365 000 

19 365 000 

19 365 000 

20 854 616 

20 854 616 

20 854 616 

6.8. Costuri de deplasare      0  461 480  461 480  461 480  499 936  499 936  499 936  538 393  538 393  538 393 

6.9.  Costul  de  compensare  a  concediului medical  

   0  0  0  0  0  0  0  0  0  0 

6.10. Total costuri externe marginale      0  18 336 865 18 336 865 

18 336 865 

19 864 937 

19 864 937 

19 864 937 

21 393 009 

21 393 009 

21 393 009 

2.6. Total costuri marginale de operare      0  9 648 749  9 691 931 10 404 290 

11 260 897 

11 238 413 

11 259 922 

12 161 497 

12 161 497 

12 161 497 

1.12. Total costuri de investiții      32 338 015  1 434 357  1 434 357  0  0  0  0  0  0  0 

1.13. Valoarea reziduală      0  0  0  0  0  0  0  0  0  ‐3 845 962 

6.11. Total costuri economice marginale      32 338 015  29 419 971 29 463 153 

28 741 154 

31 125 834 

31 103 350 

31 124 859 

33 554 505 

33 554 505 

29 708 544 

6.12. Flux de numerar net      ‐32 338  ‐18 227  ‐9 136 722  1 775 291  15 354  23 358  33 369  30 940  30 940  34 786 

52  

015  661  262  572  744  097  097  059 

6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR)              19,1%          

6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV)  57 886 489 

6.15. Raportul beneficiu‐cost      1,25