"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXI Nr. 962

17 IANUARIE 2019 16 pagini * 1,00 leu

Festivalul Internaþional “Mihai Eminescu”Festivalul Internaþional “Mihai Eminescu”

CITIÞI ÎN PAGINILE 3 ªI 5

PAGINA 12

Evaluarea activitãþii desfãºuratede Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã “Drobeta” aljudeþului Mehedinþi în anul 2018

Felix Manta, comisar ºefadjunct regional, a prezentat, în cadrulunei conferinþe de presã, Bilanþul pentruanul 2018 al Comisariatului Judeþeanpentru Protecþia Consumatorilor(CJPC) Mehedinþi. Am reþinut cã anul 2018 a fost unan foarte aglomerat, având în vedrecele 41 de tematici naþionale,

Bilanþ la ProtecþiaConsumatorilor(CJPC) Mehedinþi

Moartea politicã aucigaºului naþiei nu esteo alternativã, ci act desupravieþuire al naþiei

pag. 4

Jandarmiimehedinþeni au

prezentat bilanþulactivitãþilor

desfãºurate înanul 2018

pag. 5

Demitere cu iz deexecuþie la SpitalulMunicipal Orºova

Suprataxa PSD-istãdin Energie loveºte

puternic în IMM-urile româneºti!

pag. 7

pag. 10

Primarul Orºoveicompromite un

proiect europeande peste

un milion de euro

Cine îi mai voteazã?

Vineri, 11 ianuarie 2019, Uniunea ZiariºtilorProfesioniºti din România (UZPR) a scris o paginã deistorie în existenþa breslei jurnaliºtilor. În urmã cu exact 100 de ani, la 11 ianuarie 1919, a fostsemnat la Bucureºti actul de constituire a primei Uniuni abreaslei gazetarilor profesioniºti din România. Uniþi de entuziasmul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918ºi animaþi în prefigurarea unui viitor strãlucit þãrii, ziariºtiiromâni au hotãrât

Moment istoric. Dezvelireaplãcii memoriale care

marcheazã Centenarul UZPR

pag. 8

CONTINUARE ÎN PAGINA 2 pag. 9 CONTINUARE ÎN PAGINA 16

social - politicOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Pentru cei mai mulþi dintrenoi povestea aceasta cu Brexitul nue altceva decât o ºtire de presã,subiectul vreunei discuþii televizate,ºi aceea nu prea aplicatã, fugarã.Parlamentarii britanici au votat ce auvotat, retrezind de fapt un subiect pecare-l credeam deja depãºit. Realitatea britanicã ne e strãinã, prinnatura lucrurilor, ºi nu cred cã autresãrit la discuþiile legate de Brexitdecât cei care au rude, români de ainoºtri, care lucreazã acolo, dincolo decanalul Mânecii. Lucreazã mulþiromâni în Anglia, ºi e normal sã tegândeºti cu ceva îngrijorare laposibilele consecinþe ale ieºirii MariiBritanii din Uniunea Europeanã.Rovana Plumb, europarlamentar,zicea, a doua zi dupã ce au votatparlamentarii englezi, chiar pe acestsubiect: „Dorinþa noastrã este sã existeun acord pentru cã asta înseamnã, aºacum s-a negociat, ºi o protecþie acetãþenilor români care trãiesc în MareaBritanie, dar ºi a britanicilor carelucreazã ºi trãiesc în România”. Acuma, nu ºtiu câþi britanicilucreazã la noi, dar la ei, clar, lucreazãmulþi români. Dincolo de toate acesteaspecte, ce mi se pare interesant efaptul cã, iatã, ºi britanicii sunt camzãpãciþi. Sau mai elegant spus indeciºi,aºa cum au fost ºi a doua zi dupãreferendumul lor privind ieºirea dinecuaþia comunitãþii europene, cândmulþi s-au trezit cã alþii au votat cevaatât de serios sau chiar ei înºiºi auvotat, dar fãrã sã realizeze prea exactce se va petrece. Oricum rezultatulvotului de atunci a fost strâns, ºi agenerat o rupturã, o crizã puternicã.Mulþi politicieni britanici au retorizatîn aceºti ani pe tema organizãrii unuinou referendum privind apartenenþa laUniunea Europeanã.

Doi ani de vacanþã,doi ani de rãzboi

Data de 15 ianuariereprezintã data naºterii poetuluinaþional al românilor, MihaiEminescu (1850-1889). Camera Deputaþilor a adoptat, la 16noiembrie 2010, un proiect de lege,prin care ziua de naºtere a lui MihaiEminescu a devenit Zi a CulturiiNaþionale, act normativ ce a întrunit175 de voturi favorabile, unulîmpotrivã ºi douã abþineri. ªi în alte þãri europene, Ziua CulturiiNaþionale omagiazã oameni de culturãremarcabili, reprezentativi pentrufiecare stat în parte. Astfel, în Spania,Ziua Culturii este marcatã la datamorþii lui Miguel de Cervantes, iar înPortugalia, în ziua în care s-a nãscutpoetul Luis de Camoes. ªi autoritãþiledin Republica Moldova au hotãrât caziua de naºtere a lui Mihai Eminescusã devinã Ziua Culturii Naþionale. Mihai Eminescu s-a nãscut la 15ianuarie 1850. A fost poet, prozator,dramaturg ºi jurnalist, socotit decritica literarã postumã drept cea maiimportantã voce poeticã din literaturaromânã. Avea o bunã educaþiefilosoficã, opera sa poeticã fiindinfluenþatã de marile sistemefilosofice ale epocii sale, de filosofiaanticã, de la Heraclit la Platon, demarile sisteme de gândire aleromantismului, de teoriile lui ArthurSchopenhauer, Immanuel Kant ºi deteoriile lui Hegel.

Doamna deputat Teiº Alina, membru al Comisieipentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi al

Comisiei pentru egalitate de ºanse între bãrbaþi ºifemei, evidenþiazã ziua de 15 ianuarie, aleasã ca

Zi a Culturii Naþionale

A fost activ în societatea “Junimea”ºi a lucrat ca redactor la Timpul. Apublicat primul sãu poem la vârsta de16 ani, iar la 19 ani a plecat sã studiezela Viena. Manuscrisele poetului MihaiEminescu, 46 de volume, aproximativ14.000 de file, au fost dãruiteAcademiei Române de Titu Maiorescu,în ºedinþa din 25 ianuarie 1902. Amurit la 15 iunie 1889 (avea 39 de ani),la Bucureºti, iar la 17 iunie a fostînmormântat la cimitirul Bellu. A fostales, post-mortem (28 octombrie1948), membru al Academiei Române. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasã caZi a Culturii Naþionale, în caremarcãm nu doar naºterea“Luceafãrului” poeziei româneºti, darreflectãm ºi asupra remarcabileinoastre culturi naþionale ºi asupraesenþei românismului din sufletulfiecãrei persoane cu simþire naþionalã.

însumând 940 de controale, dar ºicele 12 tematici proprii, însumând727 de controale, desfãºurate deCJPC Mehedinþ i . Temat ici lepropri i au þ inut cont denemulþumirile consumatorilor depe raza judeþului ºi s-au finalizatcu 719 sancþiuni, în valoare totalã

Bilanþ la Protecþia Consumatorilor...de 1670400 lei. Au existat ºi 31de procese verbale contestate îninstanþã dar nici una din acestecontestaþii nu a fost pierdutã decãtre CJPC Mehedinþi, însemnândcã temeiul lor a fost unul corectîncadrat ºi aplicat. De remarcat cã la evaluareafãcutã de conducerea ANPC, lasfârºitul anului trecut, CJPCMehedinþi a ocupat primul loc latoþi indicatorii din Regiunea Sud-Vest Oltenia ºi s-a situat pe primelelocuri în ierarhia naþionalã, chiarînaintea unor judeþe cu un numãr maimare de potenþiali consumatori dar ºide agenþi economici.

URMARE DIN PAGINA 1

Teodor Abagiu

Biroul de presã

Referendumul de care vorbim, ºicare a decis Brexitul, a generat ocomplicatã ºi profundã crizã internãîn Marea Britanie, mai ales încontextul în care Irlanda de Nord,Scoþia ºi Þara Galilor au spus rãspicatcã vor rãmânerea în UE, ameninþândchiar cu independenþa. Tony Blair ºiJohn Major au atras ºi ei atenþia cãeventuala ieºire din UniuneaEuropeanã va pune în pericol unitateaºi echilibrul intern al Marii Britanii. “Votul în favoarea ieºirii din UEpune în pericol viitorul Irlandei deNord”, a spus, la un moment dat,fostul premier laburist Tony Blair.Rezultatul referendumului din2016 a fost strâns, spuneam -51,9% (17,4 mil ioane dealegãtori) votând în favoarea ieºiriidin UE, iar 48,1% (16,1 milioane)pentru rãmânerea în UE. Ideea e cã atunci când te uiþi la alþii,la ce probleme au ºi în ce complicaþiise bagã, parcã realitatea noastrãdevine un pic mai rozã. Sau dacã numai rozã, mai puþin mohorâtã.Suntem noi o þarã micã dar parcãne ºtim mai bine interesul. Pentrunoi, intrarea în UE a fost o manãcereascã. La fel va fi ºi integrarea înspaþiul Schengen, de care nu ne maidespart multe ape, mai ales acum. Sigur, nu e cazul sã deplângem soartabritanicilor – se vor descurca ei, cumva,indiferent dacã rãmâne sau picãguvernul Theresei May, dacã rãmân saunu în contextul Uniunii Europene. Darputem constata cã nici pe la ei, cupolitica, nu prea stau bine lucrurile.Mult scandal, multã zãpãcealã. Pe acestfond noi ne pregãtim de alegerileeuroparlamentare, în mai, ºi de celeprezidenþiale, în noiembrie, probabil.Vom avea un an destul de intens pe zonadezbaterilor politice. Cei doi ani devacanþã deja au trecut.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 3

De douãzeciºinouã de ani,la Drobeta Turnu Severin este

sãrbãtorit Luceafãrul Poezieiromâne, Mihai Eminescu.

Festivalul “Mihai Eminescu” apornit ca iniþiativã a scriitoruluiFlorian Copcea, aºa cum seîntâmplã ºi azi, ºi BibliotecaJudeþeanã “I. C. Bibicescu”. În timps-au alãturat acestei manifestãrifoarte multe instituþii locale ºijudeþene, care au dat o altã anvergurãevenimentului, iar data de 15ianuarie, a devenit prin lege, din anul2010 “Ziua Culturii Naþionale”. Aºa se face, cã la început de

ianuarie, în fiecare an, Ziua CulturiiNaþionale este celebratã la DrobetaTurnu Severin odatã cu FestivalulInternaþional de Literaturã “MihaiEminescu”, organizat de FlorianCopcea ºi Fundaþia Culturalã“Lumina”, de Consiliul JudeþeanMehedinþi, prin Centrul Cultural“Nichita Stãnescu”, Prefectura

Gabriela Pogaci

Festivalul Internaþional de Literaturã “Mihai Eminescu”- 2019judeþului Mehedinþi,Primãria ºi Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin,Episcopia Severinului ºiStrehaiei, Muzeul RegiuniiPorþile de Fier, PalatulCulturii “Teodor Costescu”ºi nu în ultimul rândAcademia Moldovei. Ediþia din acest an, a fostuna reuºitã care s-a bucuratde prezenþa factorilordecizionali precumprefectul Nicolae Drãghia,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, ºi a unor personalitãþiculturale remarcabile. De aproape, treizeci de ani, EmiliaMihãilescu, managerul CentruluiCultural “Nichita Stãnescu” seimplicã pentru organizarea acestuieveniment cultural-artistic de mareþinutã. Aºa cum a fãcut-o ºi laaceastã ediþie, asigurând o parte din

finanþarea manifestãrii. Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”condus de Emilia Mihãilescu,subordonat Consiliului JudeþeanMehedinþi acordã o importanþãdeosebitã ºi asigurã finanþarea pentrufoarte multe proiecte culturale, fieproprii, acestea având o paletã largãde activitãþi, de la organizarea

festivalurilor de tradiþii ºi folclor, demuzicã uºoarã, de literaturã ºi poezie,editarea de cãrþi, ºi a revistei propriide culturã, tradiþii ºi obiceiuripopulare “Rãstimp”, fie proiecteculturale în parteneriat cu diverseentitãþi, asociaþii, unitãþi teritorialadministrative.

precizat: „Atmosfera de aici m-atranspus în anii adolescenþei, atuncicând, la rândul meu, coordonatã deprofesori care sunt acum în salã,organizam evenimente similare. Vãspun cã e bine dacã reuºim, la zilede mare sãrbãtoare, cum este ZiuaCulturii Naþionale, sã trãim emoþiiputernice. Pentru cã, de fapt, culturaeste realizatã, perceputã ºi simþitã deoameni capabili de emoþii puternice.Am sã vã vorbesc în numeleMuzeului Regiunii Porþilor de Fier ºisã salutãm, evident, eforturile de-alungul zecilor de ani, ale domnuluiFlorian Copcea. Eu îmi aduc amintede ediþii ale festivalului când nu a avutatât de mulþi organizatori, ºi cred cã

Muzeul Regiunii Porþilor de Fier – Festivalul Internaþional Mihai Eminescu

Luni, 14 ianuarie 2019, înSala Virgil Ogãºanu a PalatuluiCulturii Teodor Costescu a avut locFestivalul Internaþional Eminescu,eveniment cultural organizat deFundaþia Lumina, în parteneriat cuMuzeul Regiunii Porþilor de Fier. Îndeschidere, Corul Kinonia a prezentatun scurt program artistic, preoþiigrupului încântând auditoriul cucâteva melodii pe versurile mareluipoet naþional. Au rostit alocuþiuniprefectul judeþului, preºedinteleCosiliului Judeþean Mehedinþi, IPSNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei ºi alþi invitaþi. ManagerulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier,prof. Drd. Doiniþa Mariana Chircu a

i-a fost foarte greu. Acum ne arepe toþi ºi cred cã este mai bine aºaºi mi-aº dori sã fim de la an la anmai mulþi ºi sã ne adãugãm celorcare în judeþul Mehedinþi vibreazãpentru ceea ce înseamnã trãirespiritualã. ªi dacã vorbesc despretrãire spiritualã în aceastã salã, aºao densitate spiritualã este aici,încât mi-am propus mai mult sãvã ascult pe dumneavoastrã ºi sãvorbesc cât se poate de puþin. Darnu pot sã nu spun cã Academia,

de la înalþimea sa, a luat deciziaexcepþionalã ca noi, românii, sãsãrbãtorim în 15 ianuarie Ziua CulturiiNaþionale ºi a legat-o de ziua

Luceafãrului românesc ºi în felulacesta, toþi ce care suntem bolnavide Eminescu, sã retrãim ceea ceînseamnã emoþiile transmise de celcare a fost o minune a naturiitrecãtoare”. Muzeul Regiunii Porþilorde Fier a acordat premii câºtigãtorilorFestivalului. La ediþia din acest an auprezentat comunicãri istorici, criticiºi istorici literari din þarã ºi dincomunitãþile româneºti din afaragraniþelor, ocazie de a aduce noicontribuþii la descifrarea ºiinterpretarea operei eminesciene, darºi de a racorda Severinul în circuitulvalorilor culturale universale.

Cu prilejul celebrãrii zilei denaºtere a „luceafãrului poeziei româneºti”ºi marcând în aceeaºi mãsurã ZiuaCulturii Naþionale, marþi, 15 ianuarie2019, Casa Corpului Didactic Mehedinþia organizat activitãþi variate:vizionare ºiaudiþie a poeziei eminesciene îninterpretarea marilor actori români,expoziþie de carte ºi masã rotundãla care au participat cadre didacticecare predau literatura românã saucare sunt interesate de personalitatea

Biroul de presã

169 de ani de la naºterea Poetuluiputernicã a poetului „nepereche”.În cadrul expoziþiei de carte, au fostexpuse cãrþi din Biblioteca C.C.D.Mehedinþi, dar ºi din bibliotecaproprie a participanþilor la eveniment,însoþite de scurte prezentãri: o cartede dimensiuni miniaturale apoemului „Luceafãrul”, achiziþionatãîn anul 2000, cu ocazia aniversãrii a150 de ani de la naºterea Poetului, ocarte în ediþie bilingvã (românã ºienglezã),

Continuare în pag. 5

actualitateOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 4

În cadrul ProgramuluiOperaþional Regional 2014-2020la finalul anului 2018 ServiciulJudeþean Ambulanþa Mehedinþi aprimit în dotare un numãr de 4ambulanþe de tip B 4x2 marcaRenault, urmând ca în cursulacestui an sã fie repartizatejudeþului Mehedinþi urmãtoarele:- 4 ambulanþe tip A;- 2 ambulanþe tip B 4x2;- 6 ambulanþe tip B 4x4;- 2 ambulanþe tip C. Repartizarea acestor ambulanþe s-a fãcut în vederea creºterii eficienþeitransportului cãtre structurilespitaliceºti de primiri urgenþe,

Serviciul Judeþean Ambulanþã Mehedinþia primit în dotare ambulanþe noi

Comunicat de presã

precum ºi în vederea reduceriitimpului în care cetãþenii judeþului potprimi asistenþã medicalã de urgenþã. Având în vedere numãrul dekilometrii ridicat la una din

ambulanþele din cadrul substaþieiStrehaia, peste 1.100.000 km., vafi repartizatã una din ambulanþeleprimite la aceastã substaþie.Manager General, Dr. Leuºtean Doina

Luni, 14 ianuarie a.c., în salaPalatului Cultural “Teodor Costescu”din municipiul Drobeta Turnu Severins-a desfãºurat ºedinþa de “Evaluare aactivitãþii desfãºurate ºi a rezultatelorobþinute de Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi în anul 2018”. În prezenþa invitaþilor, autoritãþilorpublice locale ºi reprezentanþilorstructurilor cu care JandarmeriaMehedinþi coopereazã pentruîndeplinirea misiunilor specifice, aufost prezentate sintetic, activitãþileorganizate, misiunile executate ºirezultatele obþinute în perioadaanalizatã, precum ºi principaleledirecþii de acþiune pentru anul 2019. Pentru asigurarea unui climat denormalitate cu ocazia desfãºurãriiunor manifestãri ºi adunãri cu publicnumeros, structurile JandarmerieiMehedinþi au executat un numãr de644 misiuni de asigurare a ordiniipublice. Pe segmentul de menþinerea ordinii ºi siguranþei publice,Inspectoratul a participat la un numãrde 8.350 misiuni de menþinere (466

Jandarmii mehedinþeni au prezentat bilanþul activitãþilor desfãºurate în anul 2018

independente, 7.884 misiuniexecutate în sistem integrat), în careau fost angrenaþi 10.628 jandarmi.Pe timpul misiunilor desfãºurate, aufost constatate 212 fapte de naturãpenalã (82 constatate în modindependent, cu 95 de autoriidentificaþi ºi 130 în cooperare cuPoliþia, fiind depistaþi 117 autori). Aufost aplicate un numãr de 1.195sancþiuni contravenþionale, ce auconstat în 845 amenzicontravenþionale ºi 350 avertismente. În ceea ce priveºte paza ºi protecþiainstituþionalã, supravegherea ºiordinea publicã în zona obiectivelordin competenþã, s-a asigurat pazaunui numãr de 24 obiective, fãrã a fiînregistrate evenimente negative sausituaþii de penetrare a obiectivelor saua dispozitivelor de pazã ºi protecþie.Au fost organizate ºi s-a asiguratpaza unui numãr de 37 transporturide valori, 14 transporturi specialeºi 672 transporturi decorespondenþã clasificatã. O atenþie deosebitã a fost

acordatã activitãþii de prevenire ºicombatere a faptelor antisociale, înperioada analizatã fiind desfãºurate unnumãr de 147 activitãþi de preveniredintre care 3 acþiuni de prevenire ºicombatere a consumului de droguri,ce au fost executate în parteneriat cuCentrul de Prevenire, Evaluare ºiConsiliere Antidrog Mehedinþi, 86 deacþiuni de prevenire a violenþei înºcoli, 51 acþiuni de prevenire afaptelor antisociale ºi a criminalitãþiistradale, precum ºi 7 acþiuni pe liniaprevenirii violenþei în sport înapropierea arenelor sportive. La nivelul inspectoratului s-auprimit spre executare un numãr totalde 641 mandate de aducere, 235mandate fiind materializate prinînsoþirea persoanei la instanþa dejudecatã, iar 406 mandate s-aumaterializat prin întocmirea deprocese verbale. Mandatele deaducere au fost executate în 44de localitãþi. În baza planurilor de colaborare/cooperare încheiate cu alte instituþii

pe diferite domenii de interes, au fostexecutate un numãr de 148 acþiuni(cu Poliþia, executori judecãtoreºti,structuri M.AI., organele caregestioneazã activitatea silvicã, etc.),în executarea cãrora au fost implicaþiun numãr de 826 jandarmi. Principalele direcþii de acþiunestabilite pentru anul 2019 vizeazãcreºterea gradului de siguranþã acetãþeanului prin întrebuinþareaeficientã a structurilor de ordinepublicã, menþinerea la cel mai înaltgrad a capacitãþii operaþionale ºi deintervenþie, dezvoltarea ºi optimi-zarea mecanismelor de cooperareinterinstituþionalã, menþinerea unuisuport logistic care sã permitãsusþinerea structurilor operative ºiatingerea obiectivelor propuse,asigurarea transparenþei ºideschiderii cãtre mass-media ºisocietatea civilã.

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi

Compartimentul INFORMARERELAÞII PUBLICE ºi cu PUBLICUL

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 5

Decizie inexplicabilã luatãastãzi de primarul Orºovei, MariusSimion Stoica! Acesta i-a trimismanagerului Spitalului Municipal oadresã prin care îi înceteazã contractulde management. Cu alte cuvinte,directorul care a modernizat spitalulºi care a adus fonduri europene esteexecutat fãrã scrupule. Motiveleinvocate în dispoziþia de încetare acontractului sunt puerile ºi fac referirela o aºa-zisã gestionare defectuoasãa datoriilor intituþiei spitaliceºti. Astacu atât mai mult cu cât contractualnu avea stipulate criterii deperformanþã concrete. „Astãzi am primit o dispoziþie aprimarului municipiului Orºova princare dânsul considerã cã înceteazãcontractual de management pe niºtearticole care existã faptic dar al cãrorsubiect lipseºte cu desãvârºire. Înprimul rând cã Spitalul MunicipalOrºova nu a avut ºi nu are arierate, înal doilea rând faptul cã eu am uncontract de management la carecriteriile de performanþã au expirat în

Demitere cu iz de execuþie la Spitalul Municipal OrºovaFãrã a þine seama de consecinþele gestului sãu, primarul Marius Stoica l-a demis pe managerul

Spitalului Municipal, Adrian Cican începând cu data de 15 ianuarie 2019. Personalul medicaleste ºocat de decizie, la fel ca ºi pacienþii, iar proiectele spitalului sunt puse în pericol.

luna octombrie 2018 ºi efectiv nu amnici criterii de performanþã. Este pãcatpentru Spitalul Municipal ºi pentruoamenii cu care eu pânã azi amcolaborat ca un primar care dinpãcate a fost ales de orºoveni ºi nuare abilitãþile ºi capacitãþile necesare.Nici nu avea de unde, pentru cã înmomentul în care la o instituþiepublicã ajunge un paznic, aºa seîntâmplã. Voi merge în instanþã ºi îmivoi cãuta dreptatea!”, a precizatmanagerul demis al SpitaluluiMunicipal Orºova, Adrian Cican. Dupã un an ºi jumãtate în caremanagerul Adrian Cican a adusmedici tineri la spital, a investit însecþii noi ale spitalului ºi a pus bazelemai multor proiecte europene de mareanvergurã, mulþumirea din parteaprimarului Stoica s-a concretizatprintr-o demitere scandaloasã. Odemitere venitã din partea unui primarales de comunitate care nu înþelegenimic din nevoile comunitãþii.Managerul demis se va adresainstanþei de judecatã.

Cadrele medicale,convocate în ºedinþãde urgenþã, dupãsosirea dispoziþieiprimarului au fostºocate de cele auziteºi printre ele seînfiripeazã idea unuiprotest. Nici pacienþiinu sunt delocmulþumiþi de celeauzite, ba mai mult searatã ºocaþi. Faptele bune sunt la Orºova,întotdeauna pedepsite exemplar! Iaraceste fapte bune sunt rodul unuiefort de medernizare, dotare ºiprofesionalizare a SpitaluluiMunicipal! Pentru asta, inexplicabil,Cican va plãti cu funcþia! „Sunt 8 medici care au venit la acestspital de când sunt eu, 8 medici tineri,sunt investiþii de aproximativ 250.000de euro, fãcute din venituri proprii aleSpitalului Municipal Orºova, suntlucruri de reducere a datoriilor”, a maideclarat ex-managerul Adrian Cican.

Faþã de marea sa ispravã, primarulMarius Stoica nu a avut nimic despus. La primãrie ni s-a spus cã eplecat pe teren ºi cã dacã vrem putemsã îl aºteptãm. Dar nu a mai venit! Cese va întâmpla la Spitalul Municipaldin Orºova, rãmâne de vãzut! ªtimdoar cã, la acest moment, mai multeproiecte sunt puse în pericol, cãmedicii ºi întreg personalul suntdezolaþi de zbenguiala politicã aprimarului Stoica ºi cã Orºovarãmâne pe mai departe un oraºblestemat sã fie condus de aleºiincapabili. O. M.

achiziþionatã în anul 1980, iardoamna profesor Neacºu Simona aprezentat cea mai nouã ediþie a Opereilui Mihai Eminescu, în 11 volume,achiziþionatã chiar în ziuaevenimentului, cu ocazia aniversãriidin anul acesta.

169 de ani de la naºterea Poetului S-au recitat poezii, auavut loc prezentãri ppt,comunicãri, dezbaterilegate de viaþa ºiimpactul local, naþionalºi universal pe care îlare Mihai Eminescu îns o c i e t a t e acontemporanã. Doamna profesorDãgãdiþã Ionica arecitat poezii dincreaþia proprie despreEminescu, sensi-bilizând întreagaaudienþã ºi prindiscursul desprepredarea poeziei

eminesciene la clasã. S-a recitat unfragment din poezia „Luceafãrul” învariantã bilingvã: românã ºi englezã,remarcându-se aceeaºi melodie alimbii, cu dezbateri ºi comunicãri petema universalitãþii lui Eminescu,fiind tradus încã din timpul vieþiichiar de cãtre Regina Carmen Sylva.

Aceasta l-a chemat la Palatul Peleº,pentru a-l determina sã colaborezela proiectele ei culturale. Eminescun-a acceptat statutul de poet decurte, dar traducerile poeziilor saleîn limba germanã au rãmas. Laacestea s-au adãugat, de-a lungulanilor, traduceri în limbile: francezã,englezã, spaniolã, portughezã,italianã, chinezã, japonezã, arabã,hindi, maghiarã. S-a discutat despre complexitateauniversalitãþii lui Eminescu, cum arfi faptul cã marele nostru poet seaflã în Guinness Book pentru celmai lung poem de dragoste(„Luceafãrul”) ºi despredimensiunea cosmicã, la propriu,a universalitãþii sale: pe planetaMercur existã un crater cu undiametru de 125 de kilometri careîi poartã numele, iar în catalogulplanetelor mici printre cele 233.943de planete din Univers care poartãun nume, la poziþia 9.495 se aflãplaneta Eminescu.„Eminescu a fost o personalitate

copleºitoare, care i-a impresionat pecontemporani prin inteligenþã,memorie, curiozitate intelectualã,culturã de nivel european, bogãþiaºi farmecul limbajului. Din acestmotiv putem spune cã fãrãEminescu am fi mai altfel ºi maisãraci”, scria Tudor Vianu. „Ar fi meritat un Nobel pentruliteraturã, dar acest premiu nu seacordã postum”, afirmaacademicianul Eugen Simion, fostulpreºedinte al Academiei Române, carea militat ºi a reuºit, cu sprijinulAcademiei, ca ziua de 15 ianuarie sãdevinã Ziua Culturii Naþionale.Parlamentul a aprobat aceastã legeîn 2010, iar în expunerea de motive ainiþiatorilor legii se aratã: „ZiuaCulturii Naþionale va fi, în viziuneanoastrã, o zi în care nu numaicelebrãm un mare creator, dar ºi ozi de reflecþie asupra culturiiromâne, în genere, ºi a proiectelorculturale de interes naþional”.

Profesor-metodist Rodica Teleguþã,Casa Corpului Didactic Mehedinþi

urmare din pag. 3

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Cum spuneam ºi cu cevatimp înainte – nu îmi place sã mãcitez, dar asta e! – noi, românii nuputem duce la bun sfârºit oîmprejurare ce ne-ar mai putea ridicaîn ochii lumii, fãrã a ne da niþel înstambã, fãrã a ne face de râs, exactca-n bancul cu þiganul (scuzaþicomparaþia!) care se îneacã la mal.De pildã, sãptãmâna ce trecu, a avutloc, la Bucureºti, o festivitate cevamai complexã, cu participareatuturor înaltelor oficialitãþi europene,spre a marca începutul mandatuluide exercitare a preºedinþiei rotative,pentru România în frunteaComisiei Europene. Cu doar o ziînainte de respectivul eveniment,preºedintele acestei þãri, KlausIohannis (cãci altfel nu am cum sã-i spun) ºi Partidul Naþional Liberalau lansat zvonul cã nu vorparticipa la festivitatea gãzduitã deAtheneul Român, ceea a creat oagitaþie emoþionalã, combinatã cuindignare în toatã þara. Pentru cã,de, ei feþele subþiri (oh, Doamne!)ale democraþiei româneºti, nu vorºi nu se cade sã stea alãturi dereprezentanþii PSD ºi ALDE, cei careasigurã, în prezent, guvernareaRomâniei. Când pãlãlaia scandaluluipolitic ameninþa sã se extindã,bãieþii au dat-o, discret, la întors, ºia doua zi au fost prezenþi sub cupolaAtheneului. Unde nedemnulpreºedinte al României a rostit ºi undiscurs (deºi nu avea dreptul),calificat de unii þuþeri ai Cotrocenilordrept „istoric”. Râsul curcilor!„Discurs istoric” plin de locuricomune, de cliºee ºi de penibilitãþi

curente ale limbii de plastic cummai rar se poate vedea! Din pãcate,nu avem spaþiul necesar pentru avã prezenta niºte „mo(n)stre”.Poate cu o altã ocaziune. * Acuma, noi nu credem cã bãieþiiãºtia au vrut, în mod serios, sãboicoteze evenimentul la care facemreferire. Erau conºtienþi ºi ei dedimensiunile naþionale ºi europeneale scandalului pe care l-ar fi produs.ªi apoi, era necesar sã-i vadã ºi pe eilumea ºi sã rãmânã cu impresia cãau avut ºi ei partea lor de contribuþie

la conturarea mãreþului moment. Einu voiau decât sã facã douã-trei fiþe,douã-trei fandãri, prin care sã mimezeo anumitã distanþã faþã de cei careguverneazã azi România, AlianþaPSD-ALDE. Pentru cã ei au fost,sunt ºi vor fi, n’aºa, vectoriidemocraþiei subþiri, veritabile, peaceste meleaguri, ce mamamãmicuþei ei de treabã! ªi acum,cã erau ºi interesele de imagine aleþãrii în joc, nici cã se putea unmoment mai oportun ca s-o arate...

* Din ce în ce mai greu de suportatacest Dulap Sãsesc, care, deºiscandalurile penale fredoneazã engros ºi en detail deasupra lui, elcontinuã sã se dea în faþa opiniuniipublice drept miezul din Fanta ºirefuzã, cu o încrâncenare demnã dealte cauze, sã semneze pentru cei doiminiºtri propuºi de Guvern laDezvoltare ºi Transporturi. Speranþalui, insuficient de abil ascunsã, bachiar cât se poate de transparentã,este ca acest Guvern, mai ales încondiþiile actuale, când asigurãpreºedinþia rotativã a ConsiliuluiComisiei Europene, sã-ºi deasãnãtos cu stângul în dreptul, sã piceodatã, cum se spune, pre limba luiºi sã-ºi aducã, în sfârºit clienþii,þuþerii, în capul trebii, fãcându-ºipohta ce-a pohtit-o! Guvernul lui,adicã! ªi toate astea, fãrã teama cãar putea sfida Constituþia! ªi cã arputea fi suspendat ºi dat de-aberbeleacul definitiv de-acolo, dinDealul Cotrocenilor! Dupã uniianaliºti, el chiar asta ar aºtepta, însperanþa cã-i va rãsãri din nouSteaua Norocului Electoral, astfelîncât sã mai prindã un mandat!Vorba lui Eminescu: „Nu-nviemorþii, e-n zadar, copile!”. * Apropo de Poetul Naþional! Aufost Zilele Eminescu! ªi, la fel ca înultimii ani, la Drobeta Turnu Severins-a desfãºurat Festivalul Internaþionalde literaturã „Mihai Eminescu”. De ce„internaþional”? Întrebaþi-i, vã rugãm,pe organizatori. Niºte organizatoricare þin atât de sus nasul, cã ignorãtot ce miºcã-n jurul lor. O.K. Amparticipat ºi noi la o secvenþã a acestui

festival, respectiv la aºa-numitulmedalion D.R. Popescu, constând,potrivit organizatorilor, într-oprezentare a operei ºi personalitãþiiacestui mare scriitor, fiu alMehedinþiului, într-o expoziþie decarte din opera acestuia ºi chiar în...prezenþa la Severin a lui D.R.Popescu. Dacã expoziþia de carte ºicadrul desfãºurãrii manifestãrii aufost asigurate, la un înalt nivel deconducerea Bibliotecii Judeþene „I.G.Bibicescu” (felicitãri sincere, CristinaFiru!) prezentarea medalionului D.R.Popescu a lãsat mult de dorit, inclusivdin punct de vedere acustic,agreabilul ºi spiritualul Gelu Negrea,chemat special de la Bucureºti,nefiind în cea mai bunã formã. D.R.Popescu nu a putut fi prezent, dinmotive, probabil, de sãnãtate(motivele reale nu le-am putut afla,întrucât sursele noastre, vreo patru-cinci la numãr, indicau tot atâteamotive...). Nu vrem, în ruptul capului,sã ne imaginãm cã numele celebruluiscriitor a fost vehiculat completanapoda, doar pentru creºtereaaudienþei evenimentului, aºa cum s-a întâmplat cu ceva ani în urmã cuacademicianul Eugen Simion.Altminteri, dacã e sã dãm crezare unorparticipanþi, la Festivalul Eminescu dinacest an de la Severin, marele absentar fi fost chiar... Eminescu, vorbitoriiîntrecându-se în laude cât mai plasticela adresa organizatorilor, numelepoetului pierzându-se printre diplomede tot felul (de merit, de excelenþã, departicipare etc.) ºi plicuri cu conþinutdivers... Ei, nu totul poate ieºiimpecabil. Asta e! Poate anul viitor...

Eminescu, fãrã...Eminescu?!

social - politicOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 7

Aºa cum am avertizat încãdin luna decembrie, dupã apariþiacelebrei OUG 114, printre cele maiafectate de mãsurile pompieristicesunt chiar Întreprinderile Mici ºiMijlocii româneºti. Tot mai mulþireprezentanþi ai IMM-uri mi-ausemnalat în ultima sãptãmânãfaptul cã, de la începutul anului,au primit notificãri de la furnizoriide energie prin care erau anunþaþide creºterea tarifului la energieelectricã cu pânã la 30%.

Aºa cum am mai spus, suprataxade 2% aplicatã pe cifra de afaceri acompaniilor din Energie a început sãîºi facã efectul începând cu01.01.2019. Producãtorii deenergie sunt obligaþi sã plãteascãtaxa de 2% pe cifra de afaceri,furnizorii la rândul lor plãtesc 2%atât pe energia cumpãratã de laproducãtori, cât ºi pe tariful defurnizare, în timp ce distributoriiplãtesc 2% pe tariful de distribuþie. Producãtorii de energie au mãrittarifele, furnizorii de energieelectricã au reacþionat ºi au anunþatmajorãri de tarife, distribuitorii la fel,iar consumatorii români trebuie sãsuporte toatã aceastã nebuniePSD-istã, adicã caproximativ 400-500 milioane de euro în plus, pertotal la facturile de electricitate în2019. DA, aceasta este suma pe careGuvernul PSD vrea sã o strângã labuget din industria energeticã a þãrii.Haideþi sã vedem cu ce costuri! Dacã ne aducem aminte, atât îniarna 2017, cât ºi în iarna 2018,preþurile la energia electricã aucrescut foarte mult. Guvernul nu aînvãþat nimic din lecþiile trecutului ºiprin aceastã suprataxã de 2%introdusã de la 1 ianuarie 2019, înplinã iarnã, a accelerat procesul decreºtere a preþului ºi piaþa areacþionat imediat. România adevenit cea mai scumpã piaþã deenergie electricã, din regiune, ºi adevenit în ultimele zile importator netde energie, preþul MWh pe piaþaPZU atingând maxime istorice de400, 500 ºi 600 lei/MWh.

Deputat PNL Virgil Popescu:Suprataxa PSD-istã din Energie loveºte

puternic în IMM-urile româneºti!

DECLARAÞIE DE PRESÃ

Totodatã, am avertizat asuprafaptului cã un alt efect pervers al acesteitaxe va fi scoaterea din exploatare aunor capacitãþi de producþie care nuvor mai fi rentabile. Am spus chiar cãva urma falimentul celui mai mareproducãtor de energie electricã pecãrbune: CEO Oltenia, þinând cont cãaceastã companie are deja problemecu achiziþia de certificate de CO2, curetehnologizãrile obligatorii, iaraceastã suprataxã îi va afecta gravlichiditãþile bãneºti.

Ce vom pune în loc stimaþiGuvernanþi PSD-iºti?

Nimic, pentru cã nimeni nu va maiinvesti într-o þarã impredictibilã, o þarãunde Guvernul schimbã CodulFiscal de Crãciun cu aplicabilitate dela începutul anului urmãtor. Cu ce vom înlocui circa 30% dinproducþia de energie electricã pebazã de cãrbune a României? Cuimporturi evident ºi astfel vomajunge din þara net exportatoare înþara net importatoare. Asta aþi reuºit cu aceastã aberaþiefiscalã stimaþi Guvernanþi, sãpuneþi în genunchi atât IMM-urileromâneºti, cât ºi producãtorii deenergie electricã pe bazã decãrbune (deocamdatã). A, sã nu uit!!! Multinaþionalele, multhulite de voi, sunt convins cã se vordescurca, poate chiar se bucurã cãva mai dispãrea din concurenþa de pepiaþã, în anumite domenii.

#IndraznesteSaCreziInPSDVirgil Popescu – vicepreºedinteleComisiei pentru Industrii ºi Servicii

Senatorul USR de Timiº, Nicu Fãlcoi, s-a reîntors la Severin, pentrua-ºi þine audienþele lunare. Parlamentarul timiºan þine audienþe ºi

conferinþe de presã, în timp ce foarte puþini dintre senatorii ºideputaþii autohtoni nu fac acest lucru.

Senator USR, audienþe la Mehedinþi

R. C.

Aºa cum a promismehedinþenilor, senatorul USR deTimiº, Nicu Fãlcoi, a venit din noula Severin, pentru a þine audienþe.Pentru cã i s-a refuzatdeschiderea unui cabinetparlamentar în judeþul nostru,senatorul de Timiº se întâlneºtecu severinenii la sediul partiduluipe care îl reprezintã. Prezenþa înaudienþã a fost numeroasã, iardupã acest moment, senatorul asusþinut ºi o conferinþã de presã. Principalele teme abordate aufost cele legate de lipsa bugetuluinaþional, scandalurile de la vârfulArmatei Române, dar ºi scandalulprocedurilor de achiziþie acorvetelor. Parlamentarul a fãcut ºimai multe interpelãri faþã deproblemele ridicate demehedinþeni, în timpul audienþelor. Este vorba de trei interpelãri,douã despre situaþia în care se aflãPiciorul Podului lui Traian ºi unareferitoare la necesitatea sensului

giratoriu pe centura municipiului. În timp ce parlamentarii deMehedinþi nu au comentat nimicdespre sancþiunea aberantã apostului REALITATEA TV, senatorulde Timiº a criticat dur CNA-ul. „Din pãcate, CNA-ul a devenit oarmã politicã a actualilorguvernanþi. Mi se pare aberantãdecizia de întrerupere a emisieiREALITATEA TV. Am urmãrit ºi euatunci, în paralel, mai multe posturide televiziune, în seara mitinguluidin 10 august. Dupã pãrerea mea,REALITATEA TV nu a exagerat cunimic, cred cã mai degrabã Antena 3ar fi trebuit sancþionatã ºi nuRealitatea. CNA a devenit o armãpoliticã ºi, atunci când vom ajungela guvernare, cu siguranþã vom faceastfel încât CNA sã fie completdepolitizat, acolo sã fie doarprofesioniºti, care sã îºi facã treabaºi atât. Este un atac dur la adresalibertãþii presei!”, a declarat senatorulUSR Nicu Fãlcoi.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 8

Dupã vechile tradiþii, înaintede Crãciun, am adresat unuia dintrepuþinii patrioþi ai zilelor noastre ourare cu trimitere la sãrbãtoareacreºtinãtãþii, la Anul Nou ce-ºi grãbeapaºii spre startul celor 365 de zile alelui 2019, la anii tinereþii, la fiinþefrumoase la chip ºi nobile la suflet,la þara românilor. Am primit unrãspuns care m-a adus cu picioarelepe pãmânt: „Acum 30 de ani am avuto fatã frumoasã ºi mândrã... ne-aufurat-o!”. Fireºte, era vorba deRomânia! Avea dreptate! Cei cepretind cã ar fi condus România autratat-o vreme de 29 de ani ca pe odamã de consumaþie. Nemernicii auagresat-o, au siluit-o, i-au umilitseniorii ºi i-au alungat urmaºii... „Ciuruiþi” timp de 29 de ani În imensul puzzle al lui decembrie’89, în care Nicolae Ceauºescu a fostpiesã centralã, s-au adunat mii dedocumente, stenograme, mãrturii,articole din presa vremii, rapoartedeclasificate, manipulãri, dezinformãriºi, conform romglezei, la modã, opãdure de „Fake news”. Urmare a„Pactului diavolilor” (a se citi întâlnireade la Malta din 2-3 decembrie 1989pe care Gorbaciov, pãcãlitul de serviciuo denumea atunci „Cotiturã istoricã”,dar de care s-a dezis când a deschisochii), pe primul Preºedinte alRomâniei de atunci, o mânã denemernici l-au acuzat pe baza „Fake

Moartea politicã a ucigaºului naþiei nu este oalternativã, ci act de supravieþuire al naþiei

news”- urilor „Europei libere”, degenul celor 60.000 de victime,inexistente, de fapt, l-au judecat printr-o mascaradã oribilã, l-au condamnatºi para-condamnat l-au mitraliat ca peo fiarã agresivã, pentru cã putea spuneprea multe adevãruri. Cu mult timp în urmã, am afirmatcã televizorul este un drog mult mainociv decât heroina, cocaina, L.S.D.-ul ºi, în general, produseleamfitaminice[1], cã este cea maieficientã armã de deformare arealitãþii, de falsificare a istoriei ºi deîndobitocire. Cu aceastã armã,cetãþenii României au fost „ciuruiþi”timp de 29 de ani, fiindu-le indus însubliminal un miraj, o Fata-morganaa unei Europe care nu mai poate dedragul nostru, care ne-ar vrea binele(chiar cu de-a sila). În realitate, ni s-a dat brânci în „Imperiul celor 12stele”, doar pentru a fi transformaþiîn sclavi moderni ºi piaþã dedesfacere a Occidentului. Ni s-aimpus desfiinþarea armatei proprii,pentru a nu ne mai putea apãra. Ampierdut independenþa economicã, iarsuveranitatea ºi puterea de decizie amdat-o pe gratis împreunã cu aresursele minerale, umane, cumateria cenuºie a Þãrii.„Þiganiadã”, Faraonului Carpaþilorcu „marþienii” politichiei Pe fondul mult trâmbiþatei „MariUniri” de la sfârºitul anului 2018,lamentabil ºi voit ratatã de nenumãrateori, prin nevolnicia conducãtorilorRomâniei postdecembriste, acontinuat haosul „Þiganiadei” dintreFaraonul Carpaþilor ºi „marþienii”politichiei dâmboviþene. Echilibrul, ºiaºa instabil din „Þara lui PapurãVodã”, a fost afectat profund ºi nu dinpricina recentei activãri a VulcanuluiEtna, ci a nemerniciei cãþãrate ºi

aºezate pe Tronul Þãrii, a luptelorfratricide, a nesocotirii intereselornaþionale, inclusiv a pomenilorprimite de paraziþii sociali aifantasmagoricei „case regale” aRepublicii, cu prilejul parastasuluiRepublican al congelatului. Mult prea numeroasele mutãri petabla de ºah a componenþeiguvernamentale i-au oferit FaraonuluiCarpaþilor prilejul sã-ºi facã mendrele,sã se dea în stambã dupã cum „vormuºchii lui”. Cu zâmbetu-i tâmp, întredouã navete Bucureºti-Hermannstadt(sau Nagyszeben) - ori Bucureºti-Bruxelles via Carmencita & MuttiMerkel -, Faraonul nu-ºi mai ascundeintenþiile, de altfel, destul de strãverzii.Motive invocate? Ba cã România nu-ipregãtitã pentru misiunea de a conduce„Imperiul celor 12 stele” pe perioadapreºedinþiei rotative (el însã, Faraonul,Da!), ba cã nu-i plac ochii miniºtrilordin România (fãrã a motiva ºi cauzelerespingerilor), iar hainele înalt-prea-nulitãþii-sale vor sta pe post desperietoare la toate ºedinþeleguvernului... ce mai? Faraonul vrea„Guvernul meu”. Certitudine este ºifaptul cã, strecurându-se printredosarele sale penale spãlatemachiavelic chiar în anul catapultãriipe tron a dat de atâtea ori cu oiºtea-ngard, încât este greu de crezut cã arputea fi posesor de carnet deconducere al vreunui vehicul. Dacãda, cel care i l-a eliberat ar trebuijudecat ºi pedepsit pentruincompetenþã, iresponsabilitate ºineglijenþã în serviciu.Dacã pierde trenul, nici CostaRica, nici Madacascarul nu-l maiscot basma curatã Dupã aplicarea cu „copy-paste” aprocedurii navetei sãptãmânale la ºide la nevastã, Faraonul ºi-a instalatfundul în douã luntrii ºi trage cu sârgde sforicele. În patru ani de huzurealãpe banii statului român n-a construitnici mãcar un castel de nisip. Acumvrea ºi la Bruxelles - lângã taicaJuncker, cãruia, prin vocaþia de slugã,nu-i iese din vorbirea etilico-sciaticã-, vrea ºi la Cotroceni pentru a agitabãþul prin gard ca sã menþinã spiriteleaþâþate ºi Þara în degringoladã. O

tragere de timp pentru ca jongleriilecu casele obþinute „din meditaþii”(asemenea termopanelor MãtuºiiTamara) sã nu aparã la TV sau, mairãu, pe banca acuzãrii pentrucomiterea de fals ºi uz de fals... poateºi de alte fapte, la fel sau mai puþinonorabile. Beleaua este cã asemeniEtnei, mizeria a dat pe-afarã ºi cele 16dosare „lãzãrite” cu grijã prin soluþiide neurmãrire penalã (8 dosare),dispoziþii de disjungere/declinare (7dosare), în timp ce un dosar a fostpreluat de la P.C.A. Alba Iulia la PICCJ(dosarul nr. 411/P/2013)[2]. au fostdesconspirate. Dacã-ºi pierdeimunitatea, nici Costa Rica, niciMadacascarul nu-l mai scot basmacuratã pe inculpat. Scrâºneºte dinmaxilare, arãtându-ºi fasolea „spãlatãde douã ori pe zi”, precum în reclamele„Colgate” sau „Sensodyne”. Înaroganþa sa fãrã limite, trage nãdejdecã dupã o jumãtate de an ca tãietorde frunze pe meleaguri occidentalecineva îi va mai mãslui încã mandatde „ales al Facebook-ului”.Patru ani de muþenie, infatuare,scrâºniri din dinþi ºi atac la limbaromânã Cu certitudine, realitatea ademonstrat cã entitatea humanoidã,cu eticheta K.W.I., lipitã pe jachetaroºie nu este altceva decât o uriaºãcalamitate abãtutã asupra Românieipe post de pradã. O clonã modelatãdupã tipicul alogenilor care aucârmuit România anilor ’40-’50 aisecolului al XX-lea, cu scopulreciclat de a sluji interese strãineNeamului Românesc. Cum bine seºtie, „corb la corb nu-ºi scoateochii”, drept pentru care, JosephDaul - alt valet a Noii Ordini Mondialeºi Preºedinte al Partidului PopularEuropean (P.P.E.) -, îi saltã mingeala fileu, afirmând despre Faraon cãar fi „un luptãtor neobosit pentrustatul de drept ºi combatereacorupþiei” ºi cã „va conduceexcelent preºedinþia rotativã aUniunii Europene”. Observãm cãzicala româneascã „Cine se-aseamãnã, se-adunã” funcþioneazãºi în Occident.

[1] Amfetaminele sunt substanþe simpatomimetice de sintezã, înrudite structural cu adrenalina(epinefrinã), la care predominã efectele excitante centrale. De aceea sunt numite ºi amine de treziresau amine tonifiante. Reprezentantul principal este amfetaminã, sintetizatã la sfârºitul secolului alXIX-lea ºi utilizatã iniþial pentru acþiunea sã decongestionanþã. Principalele efecte ale amfetaminelorsunt stimularea psihomotorie ºi acþiunea anorexigenã. Au potenþial ridicat de abuz. Doza consumatãeste crescutã rapid ºi foarte mult pentru atingerea stãrii de euforie, deoarece se instaleazã toleranþa.Dependenþii de amfetamine dorm doar câteva ore pe noapte, timp de luni de zile ºi ajung la psihiatruîntr-o stare ce se deosebeºte foarte puþin de psihoza acutã. Se simt ameninþaþi ºi urmãriþi de oricepersoanã necunoscutã, prezintã halucinaþii tactile ºi auditive.[2] https://www.luju.ro/dezvaluiri/cazuri-celebre/lazar-si-iohannis-sunt-terminati-avem-documentul-care-demasca-fratia-lazar-iohannis-pe-dosare-penale-taica-lazar-a-transmis-personal-solutiile-multumitoare-pentru-klaus-iohannis-certificand-legalitatea-si-temeinicia-clasarilor-doua-dosare-penale-privindu- continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 9

Nu ºtiu ce for mondial spunecã prin 2080 România va avea opopulaþie de 14 milioane de locuitori.Situaþia este cu adevãrat dramaticã,având în vedere cã din 1990 încoacesporul natural în þarã a fost unulnegativ. Dacã politicienii s-au gânditºi au întors pe toate pãrþile tot felulde subiecte mai mult sau mai puþinimportante, cum ar fi legile justiþiei,legile fiscale, legile penale, legilesociale ºi altele, aproape cã nimeninu are soluþii ºi nu îndrãzneºte sãfacã propuneri legate de depopulareaþãrii ºi de scãderea dramaticã asporului natural. Niciun guvernant nuvine cu o soluþie viabilã pentruaceastã problemã care pune îndiscuþie chiar existenþa milenarã aacestui popor pe meleagurile dinspaþiul carpato-danubiano-pontic.Nu numai cã nu sunt soluþii decreºtere a natalitãþii, dar scãdereapopulaþiei va continua într-un ritm ºimai alert în anii urmãtori. O statisticã spune cã populaþiaºcolarã se va reduce tot pânã în 2080cu aproape 900.000 de copii. E o vestecumplitã. Adicã aproape un milion de

Cine îi mai voteazã?copii mai puþin. Nu mai vin generaþiidin urmã sã ne achite pensiile, sãmunceascã în þarã. Practic, vom deveniun stat de bugetari. Cine va mai munciîn fabrici ºi în uzine sau în pensiuni,dacã vom deveni un stat turistic? Adicão þarã frumoasã ºi cam nelocuitã. Oþarã de 14 milioane de locuitori nicinu va conta în regiune. Nici mãcarpentru Marea Neagrã. Sigur cã maieste ºi varianta cã sã ajungem noiîn 2080. Adicã peste 61 de ani. Mulþidintre noi cei de acum vor fi oale ºiulcele ºi vom privi lumea de pespate de la rãdãcina ierbii. Lumeava arãta altfel atunci, când miroºiflorile de la rãdãcinã. Ceea ce nu pricep politicienii,indiferent de culoarea politicã ºi decât de corupþi, cameleonici, deºtepþi,proºti sau cinstiþi sunt este cã cea maimare responsabilitate pe care o avemnu este pentru trecut ºi pentruonorarea istoriei ºi a înaintaºilor. S-avãzut cã nu ne preocupã lucrul acestaºi faptul cã unii au murit pentru þarãºi pentru pãmânt mãcar. Nu nepreocupã nici prezentul pentru cã de30 de ani ne tot chinuim sã facem un

stat de drept ºi a ieºit paralel, sã facemo justiþie dreaptã ºi a ieºit camstrâmbã, sã avem un trai mai bun ºie nebun. Problema de mareînsemnãtate pe care noi o avem acumºi pe care alte þãri au înþeles-o de miide ani este cã avem o mareresponsabilitate pentru viitor, pentrugeneraþiile viitoare. Infrastructurasocialã, moralã ºi de orice fel pe careo construim acum va fi piatra detemelie pentru generaþiile viitoare. Viitorul este o temã care nu seperimeazã niciodatã. Este mereu deactualitate pentru cã nu-i aºa, încã nus-a întâmplat. Pare banal ºi simplist,dar ºi aºa politicienii nu pricep care leeste scopul în treburile publice. Trebuiesã le pese ce se va întâmpla cu copiii,nepoþii ºi strãnepoþii lor. Sã le pese cuce se va întâmpla peste 61 de ani deacum înainte. Fiecare piatrã pusã pedrumul cãtre viitor este bine primitã ºipeste ea se vor aºeza ºi altele. Deja înalte þãri se trãieºte în viitor, cel puþindin punct de vedere tehnologic.

Noi suntem încã în urmã la capitoluldrumuri, canalizare, gaze, apãcurentã, veceu în casã. Mai avemmulte de fãcut, dar trebuie sã le facemodatã ºi sã ne punem la punct viitorul.Încã de azi. Cât ne pasã de viitor sevede în prezent. Cât investim îngeneraþiile care vin. Dispar generaþiiîntregi de la an la an. Se închid zeciºi sute de ºcoli de la an la an. Nemoare încet viitorul ºi noi nu facemnimic. Pânã ºi soluþia la îndemânã:banala alocaþie stã la un nivel demizerie de 84 de lei. ªi mai sunt atâteapolitici de gândit ºi de implementatpentru a încuraja familia ºi natalitatea.Nu se face nimic. Românii nu auniciun plan de copii, de România. Evorba de românii tineri. Ei vor încontinuare sã plece, sã mute Româniade aici, familia, copiii, nepoþii ºistrãnepoþii. Chiar nu vrem sã facemnimic pentru ca viitorul sã nu fie atâtde predictibil pentru România? Darpânã ºi dinozaurii au dispãrut. Darniºte români. ªtefan Bãeºiu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 10

urmare din pag. 8

Al patrulea chiriaº postdecembrist la Cotrocenia debutat prin muþenie. Mult mai târziu, când adeschis gura, convins pânã peste poate deimpresia cã ar fi stãpânul României ºi în absenþaoricãror argumente logice, a atacat limba românã„la baionetã”. Unicul fapt demonstrat în cei patruani de navetã este dependenþa de nevastã,întrebarea fireascã fiind inevitabilã: dacã navetistulde serviciu îºi va pãstra nãravul plimbãriicostumului între locul de serviciu ºi caseleobþinute cu trudã, prin meditaþii extrasenzorialeºi artificii „iluzioniste”, inspirate din regulamentulDeutsche Volksgruppe in Rumänien, la cât sevor ridica cheltuielile deplasãrilor sãptãmânaleBruxelles-Hermannstadt ale ipochimenului,pentru a se întâlni cu Carmecita - care, la rândulei, sfidezã legile þãrii? Oare „iuropenii” de laU.E. i le vor deconta?„În þara asta de gugumani în care eu suntcel dintâi”... Cartea de cãpãtâi a Faraonului din Carpaþinu este Constituþia României, ci sloganulCaþavencului: „În þara asta de gugumani încare eu sunt cel dintâi”... faptele salemulându-se perfect pe ipocrizia demagogicãa personajului din „scrisoarea pierdutã” a luiNenea Iancu: „un om politic trebuie, mai alesîn niºte împrejurãri politice ca acelea prin

Moartea politicã a ucigaºului...

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

care trece patria noastrã, împrejurãri denaturã a hotãrî o miºcare generalã, miºcarece, dacã vom lua în consideraþie trecutuloricãrui stat constituþional, mai ales un stat«de drept» ca al nostru”, bla, bla…Moartea politicã a ucigaºului naþiei nu esteo alternativã, ci act de supravieþuire Faraonul se crede deasupra românilor, de careºi-a bãtut joc în repetate rânduri. Fãrã strop deoriginalitate, ceea ce nu-l scuteºte de vinovãþie,el nu este autorul ideilor „fãrã formã ºi fãrã fond”transformate în sunete ºi expulzate cu maretrudã pe cale oralã, auzibile la un difuzor defect.Sunt prelucrãri ale unor indivizi nu totdeaunainspiraþi, înmagazinate pe un hard de generaþieexpiratã, instalat pe post de creier, apoi preluatevizual ºi citite sacadat ºi scandalos de la pupitrulprezidenþial. Treziþi-vã români din „somnul celde moarte” - la propriu! În timp ce numeroasestate de pe întreg mapamondul au refuzatinfamul „Pact O.N.U. pentru migraþie”, Faraonuleste capabil sã-l accepte, declanºând suicidulromânilor. Incompetenþa, abuzul, sfidarea legii,inclusiv trãdarea de þarã trebuie sancþionatedupã gravitatea faptelor ºi, sine die, cu moarteapoliticã a celui care ucide Naþia Românã!

La Spitalul Municipal din Orºova se lucreazã demai bine de un an la un proiect European de anvergurã.Acesta a fost aprobat la finanþare, însã nu s-a semnatîncã contractual de finanþare. Recenta demitere intepestivãa managerului Spitalului Municipal, Adrian Cican ar puteaaduce prejudicii grave întregului proiect, deoarece acteletrebuie semnate de managerul de proiect, manager careacum nu mai poate semna. Mai mult, este compromisãºi component de proiect a partenerului sârb. În acestproiect, atât Spitalul Municipal Orºova cât ºi Centrul deSãnãtate din Kladovo urmau sã fie dotate cu aparaturãmedicalã ºi de telemedicinã de cel mai înalt niveltehnologic. Dar aceste amãnunte sunt mai puþininteresante pentru primarul Marius Stoica.

Primarul Orºoveicompromite un proiecteuropean de peste un

milion de euroOdatã cu demiterea intempestivã ºi inexplicabilã a

managerului Spitalului Municipal Orºova, a fost pusîn pericol de a fi compromis un proiect european depeste un milion de euro. Proiectul trebuia semnat de

managerul spitalului, iar neîndeplinirea acesteiformalitãþi poate duce la pierderea fondurilor

europene. Acest lucru nu pare sã îi intereseze pealeºii locali ai Orºovei.

continuare în pag. 15

opiniiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 11

Ai auzit vecine...? (4)În articolul precedent am

început relatarea cu colegul meu deînvãþãmânt primar, ENESCU MIHAI(nãscut OPINCÃ), unul dinsupravieþuitorii actului criminal din1951, operaþiunea BÃRÃGAN. Nu voi repeta scena revederiilocului „LA TROIÞÔ cu atât mai multcu cât creionul ºi hârtia nu vor puteareda starea lui MIªA în acel moment. Am continuat drumul spre casamea, timp în care MIªA întreba ºi totel rãspundea: Ce a fost aici? A! Da.Dar aici? Da! Primãria dar parcã nuera la etaj. Cine a etajat-o? I-amrãspuns cã a etajat-o colegul nostrude învãþãmânt primar, învãþãtorulGHEORGHE PAPAVà ce a fost primarºi care a iniþiat multe schimbãri înbine în comunã. Punea una dupã alta întrebãrice-i rãscoleau mintea, întrebãripe care le voi reda fidel. „Sunt nãscut la 23 noiembrie 1939în satul ISACOVA din þinutul ORNEI,BASARABIA fiul lui ANDREI ºi AGAPIAOPINCÃ, o familie cu 6 persoane.Viaþa noastrã ºi a altor familii dinBASARABIA, a fost profund marcatãde consecinþele nefaste ale celui de-alII-lea Rãzboi Mondial, am trãit invaziaruseascã ºi am parcurs restul vieþii custatutul de deportat. La începutul anului 1944, odatãcu vestea rãu prevestitoare „VINRUªII”, împreunã cu mama, tatafiind mobilizat, am trecut PRUTULºi am luat drumul pribegiei. E greu de descris starea de careera cuprinsã, întreaga populaþie celãsa casa, masa, mai de preþ fiindsalvarea vieþii. Gara era ticsitã de familii ceplecau din calea ruºilor. Dupãmulte chinuri, înfometãri, chiar ºiatacuri aeriene, am ajuns la Craiovaºi de acolo am fost orientaþi sprePODENI – Mehedinþi. Dupã eliberare, tatãl meu ºi-a gãsitfamilia ºi a fost angajat cântãreþ labiserica din Podeni unde preot eraomul plin de omenie IULIANPOPESCU care la slujba de PAªTIdin anul 1945 s-a adresat enoriaºiloraºa: „Sã-i primim pe aceºtia cã ºi eisunt români ºi buni creºtini, ca ºi noi,pentru cã ei ºi-au lãsat vatra lor natalãºi pe cei dragi pentru a salva credinþa

SFINTEI BISERICI a noastrã”. Cuvintele acestea spuse de unbun creºtin mi-au rãmas întipãriteîn minte pentru toatã viaþa. MIªA a continuat relatareaspunând cã podenarii erau oamenideschiºi ºi cã au gãsit, în Podeni,gazde primitoare ºi, astfel, a continuatoctogenarul: „numai datoritã acestoroameni sãraci, dar bogaþi sufleteºte,am putut sã ne integrãm în societateºi sã evitãm repatrierea forþatã înUniunea Sovieticã. La Podeni, continuã MIªA, ampetrecut cei mai frumoºi ani aicopilãriei. Aici am împãrtãºit bucuriacolindãtorilor, a sorcovarilor cuocazia Crãciunului ºi Anului Nou iarcu ºcoala, împreunã cu învãþãtorulNICOLAE GRAMA am fãcut excursiiîn împrejurimi ajungând, pe drumulcontrabandei cu sare, ori carne de pevremea când aci era graniþa vechiuluiregat, pânã la BÃILE HERCULANE. Mã jucam cu copii satului,fãceam baie în râul BAHNA,mergeam la botezuri, praznice orila mãsuratul oilor. Chemat la comuna BALTA, undeera postul de jandarmi, tatãl meu aarãtat cã nu facem politicã ºi, aºaam scãpat de repatriere forþatã înUniunea Sovieticã. Ce bine era peatunci! Mã împrietenisem cu vecinii,cu copii satului iar în râul BAHNAne rãcoream în zilele de arºiþã, iarlivezile de cireºi, meri, pruni ºi caiºierau deliciul nostru, al copiilor. Dupã aºa, bucurie, deodatã, venipeste sat, adevãrata crimãîmpotriva umanitãþii, odiosul act aldeportãrii din 17/18 iunie 1951. În duminica RUSALIILOR, tatãlmeu a participat, în calitate decântãreþ, la Sfânta slujbã iar, noaptealiniºtea comunii a fost tulburatã demilitari, înarmaþi, ca de rãzboi, careblocau comuna ºi nimeni nu puteasã iese sau sã intre. Aveam 12 ani când mama m-astrigat: MIªA, vino repede acasã cãnoi trebuie sã plecãm ºi, aºa mi-amluat ADIO de la copilãrie fericitã, dela prietenii DORU MUICÃ; IONPAPAVà ºi alþii iar, Rusaliile, zile desãrbãtoare, în loc de bucurie pentrutoatã comuna, au fost cuprinse de osufocantã neliniºte.

Drumul pânã la TROIÞÃ, l-amfãcut pe jos, încolonaþi, pãziþi desoldaþi ºi de ochii securiºtilor ºiactiviºtilor de partid. Era cel mai odios convoi ce l-avãzut satul. Oamenii îºi fãceau cruce,femeile ºtergeau cu colþul basmaleiochii, plini de lacrimi, ºi se rugau:„Doamne, ajutã-i pe oropsiþi!” Am fost încãrcaþi în maºini iar îngara ªIMIAN, împreunã cu altãfamilie din PODENI, încãrcaþi într-un vagon de marfã. ORIBILA, CUMPLITAcãlãtorie, mai cu seamã pentrucei mici care vedeau ºi mergeaupentru prima oarã cu trenul. Abia în gara CIULNIÞA pãrinþii luiMIªA s-au liniºtit, au înþeles cãnu-i duce în Rusia iar dinCÃLÃRAªI, încãrcaþi în camioaneºi cãruþe au fost duºi, pe ºoseauaSLOBOZIA în câmpul liber alBãrãganului, într-un loc delimitatcu þãruºi, fãrã apã, fãrã mâncare,pradã þânþarilor ºi aºa, spuneMIªA, s-a dezvoltat o nouãaºezare omeneascã pe terenul unei

gospodãri i agricole de stat,aºezare cãreia i s-a dat numele deVASILE VASIA, dupã cel algospodãriei de stat ºi apoi aunumit-o BORCEA NOUÃ. Oamenii ºi-au fãcut, mai întâi,umbrare din crengi ºi iarbã, pentrua scãpa de þânþari iar apoi ºi-auconstruit, din chirpici, case dupãputerile fiecãruia. Apa era puþinã ºi plinã de mâl ºi sãlcie. „Suferinþele prin care au trecut ºichinurile îndurate sunt multe dar, cume românul, bãtãios am reuºit sã terminfacultatea, curs de zi, ca bursier, ºi amlucrat, mai întâi, ca profesor la ONEªTIºi apoi muzeograf iar în speranþa cãvoi scãpa de acel STIGMAT deBÃRÃGÃNIST mi-am schimbatnumele din OPINCÃ în ENESCU. În ciuda celor foarte multe, ce s-arputea spune, mã rezum la atât,rugându-l pe BUNUL DUMNEZEU sãfereascã toatã naþia româneascã deasemenea urgii ºi sã-ºi primeascãfiecare plata dupã faptele sale”.

(Va urma)Profesor Haralambie Lupulescu

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiare.Sunt posibile cadouri, recompense substanþiale sauimplicarea în proiecte ºi colaborãri care vestescdiverse avantaje. Existã ºi varianta încheierii unoracþiuni din care trebuiau sã vinã bani ºi au venitpuþini sau deloc. Este o perioadã bunã de a-þiverifica situaþia veniturilor din munca proprie ºi adatoriilor faþã de alþii. Chiar dacã apar nemulþumiri,depãºeºte momentul prin alcãtuirea unui plan deacþiune în acest sens mult mai viabil întâlniri ºidialoguri interesante cu persoanele din anturajulapropiat. Evitã sã vorbeºti mult despre tine ºiintenþiile tale. Spre finalul sãptãmânii intervintreburi gospodãreºti. Este posibil ca o rudãapropiatã sã-þi dea veºti nu prea plãcute. Nu lua debun chiar tot ce þi se spune. Vin anumite persoanecãtre tine, doar ca sã te provoace din amuzament.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Sãptãmâna este importantã la capitolulpersonalitate. Te vei face remarcat în anturaj prinforþã ºi farmec deosebit. Se pare cã îþi veimodifica modul de relaþionare cu tot ce teînconjoarã. Sinele tãu va ieºi la ivealã completschimbat ºi cu noi planuri de viaþã. Eºti dornicde a te implica în colaborãri noi ºi chiar poþiprimi oferte viabile. Totuºi, în umbrã existã hibeimportante referitoare la orice parteneriat vizatacum. Deocamdatã studiazã terenul ºi lasãdeciziile pentru o altã perioadã. Apar cheltuielicotidiene, dar în acelaºi timp vin ºi baniinecesari mai ales dinspre locul de muncã subformã de salariu sau o primã neaºteptatã. Suntmomente excelente pentru studiu, informare,schimb de idei. Dialoguri ºi întâlniri importantecu multe persoane din anturajul apropiat.Prudenþã ºi mãsurã în toate!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Relaþiile parteneriale, colaborãrile ºi proiectelesunt bine susþinute în aceastã sãptãmânã.Activitatea din acest sector îþi va crea o stare debine, iar oportunitãþile de câºtig sunt garantate.Disputele vor fi frecvente, poate ºi ceva reproºuri,mai ales din partea partenerului de viaþã.Foloseºte mãsura în toate ºi ascultã ce au de zisceilalþi. Recomandabil este sã stai de vorbã doarcu tine însuþi ºi sã fii cât mai discret cu ceilalþi.Sunt zile bune de a-þi alcãtui un plan de viitor înlegãturã cu locul de muncã sau cu parteneriateleviitoare. În a doua parte a sãptãmânii te vei simþimai bine, revenind în mijlocul celorlalþi cu forþeproaspete. Se contureazã cadouri ºi informaþiipreþioase referitoare la veniturile obþinute dinmunca proprie. Cheltuieli diverse ºi pentru tineºi pentru alþii. CONTINUARE ÎN PAGINA 13

(17 - 23 ianuarie 2019)

Horoscop

Astãzi, 11.01.2019, începând cu ora14.00, la Palatul Cultural „Th. Costescu” dinmunicipiul DrobetaTurnu Severin a avut locprezentarea activitãþii desfãºurate de cãtre ISUMehedinþi în anul 2018. La eveniment auparticipat adjunctul inspectorul general alInspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã(IGSU), domnul colonel Cezar-Mihai Damian,prefectul judeþului Mehedinþi, domnul NicolaeDrãghia, preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, domnul Aladin Georgescu,Preasfinþitul pãrinte Nicodim, episcopulSeverinului ºi Strehaiei ºi ºefii structurilor MAIºi ai instituþiilor publice cu funcþii de sprijin înComitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã. În acest context, inspectorul ºef al Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã “Drobeta”, colonelFlorentin Dragomir, a prezentat invitaþilor ºi cadrelorunitãþii, misiunile ºi activitãþile desfãºurate deinspectorat în cursul anului precedent, analizândpunctual gradul de îndeplinire a obiectivelor propusepentru anul 2018, prin reflectarea sintetizatã arezultatelor compartimentelor ºi structurilorinstituþiei, concluzia generalã desprinsã fiind aceeacã serviciile profesioniste pentru situaþii de urgenþãale judeþului Mehedinþi ºi-au asumat curesponsabilitate ºi profesionalism rolul important pecare îl au în protejarea vieþii ºi bunurilor populaþiei. Pentru salvatorii mehedinþeni, 2018 a fost unan marcat de o activitate intensã cu mii de orepetrecute la intervenþii pentru acordareasprijinului populaþiei din judeþ.

ISU Mehedinþi a intervenit la un numãr de4.561 de situaþii de urgenþã ºi urgenþe medicale,ceea ce înseamnã o medie de 12,49 intervenþiipe zi, concretizate în misiuni de salvare a vieþiiºi bunurilor cetãþenilor. Împãrþite pe categorii, ele se referã la 3.203intervenþii SMURD, 268 incendii, 329 arderinecontrolate ale vegetaþiei uscate, 172intervenþii pentru asistenþa ºi salvareapersoanelor, 18 intervenþii pentru salvãri deanimale, 13 intervenþii pentru cãutarea unorpersoane dispãrute/scoaterea unor persoanegãsite decedate din mlaºtinã/fluviul Dunãrea/lac, 36 misiuni pentru îndepãrtare elemente deconstrucþie, cabluri electrice ºi copaci cãzuþi pecarosabil, 77 misiuni pentru îndepãrtarearoiurilor de gãrgãuni/viespi/albine ºi reptile, 51de intervenþii la inundaþii, 87 intervenþii deasigurare ºi supraveghere a producerii unorsituaþii de urgenþã pe timpul evenimentelorpublice de amploare, 7 misiuni pirotehnice etc.

Comparativ cu anul precedent se observã oscãdere a numãrului de intervenþii în situaþii deurgenþã (<741), de la 5.302 în anul 2017, la 4.561în anul 2018, procentul de scãdere fiind de 13,97%.

Evaluarea activitãþii desfãºurate de Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã “Drobeta” al judeþului Mehedinþi în anul 2018

268 de incendii stinse de pompieri în 2018Pompierii din cadrul subunitãþilor de intervenþie

ale ISU Mehedinþi au acþionat pentru stingerea a 268de incendii, faþã de 375 în aceeaºi perioadã a anuluiprecedent. Cea mai mare pondere a incendiilor oreprezintã cele izbucnite la proprietãþile particulareale cetãþenilor (locuinþe, anexe, terenuri ºi proprietãþiprivate). Incendiile manifestate la gospodãriilepopulaþiei au avut loc la clãdiri de locuit ºi anexe în228 de situaþii, la mijloace de transport individualeîn 35 de situaþii ºi 26 la terenuri din apropiereagospodãriilor. Pe timpul intervenþiilor la incendiiaufost salvate 22 de persoane, (18 adulþi ºi 4 copii),78 de animale ºi 40 de pãsãri, precum ºi importantebunuri materiale. Cu toate eforturile depuse, s-auînregistrat, pe timpul intervenþiilor, 5 persoanedecedate ºi 6 rãnite. Cele mai multe incendii au fostdeterminate de flacãrã (124), efect termic (44), jarsau scântei (44), scurtcircuit electric ( 39). 3.203 intervenþii SMURD 3.188 de mehedinþeni, dintre care 229 au fostcopii, au fost salvaþi sau asistaþi de paramediciiServiciului Mobil de Urgenþã, Reanimare ºiDescarcerare (SMURD) Mehedinþi. Comparativ cuaceeaºi perioadã a anului precedent, numãrulintervenþiilor SMURD a scãzut cu8,95%, scãderegeneratã de scoaterea din intervenþie a unorambulanþe SMURD, din motive tehnice, de la3.518 în 2017, la 3.203 în anul 2018 (<315).Potrivit statisticilor ISU Mehedinþi, paramediciiSMURD au intervenit la 787 urgenþe cutraumatisme, 219 urgenþe cu afecþiuni cardiace,20 urgenþe la bolnavi aflaþi în stop cardio-respiratorresuscitat/neresuscitat, 143 urgenþe la intoxicaþii,246 urgenþe la accidente rutiere ºi 1.725 urgenþepentru alte afecþiuni medicale (ale aparatuluidigestiv, renal, respirator, afecþiuni psihice etc). Îndeplinirea obiectivelor din anul 2018 sedatoreazã disponibilitãþii ºi operativitãþii forþelor ºimijloacelor specializate ale pompierilor militari,diversitãþii ºi complexitãþii intervenþiilor specifice,dezideratului apãrãrii vieþii, bunurilor materiale ºimediului, precum ºi încrederii mari a populaþiei însolicitarea unitãþii noastre ºi în alte situaþii, alteledecât urgenþele generate de incendii. La finalul activitãþii, adjunctul inspectorului generalal IGSU, prefectul judeþului, preºedintele ConsiliuluiJudeþean ºi Preasfinþia Sa au felicitat comanda ºipersonalul inspectoratului, urându-le succes înîndeplinirea misiunilor viitoare ºi menþinerea continuãla standardul ridicat adoptat pânã în prezent. Cu aceastã ocazie, mulþumim colegilor careau susþinut misiunile desfãºurate,reprezentanþilor mass-media ºi tuturorinstituþiilor care au sprijinit inspectoratul pentruîndeplinirea obiectivelor propuse.PURTÃTOR DE CUVÂNT Slt. Ramona NISTOR

OBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Întreaga sãptãmânã ai foarte mult de lucru laserviciu. Însã munceºti cu plãcere, simþind clarcã se deschid alte culori profesionale, de foartebunã calitate ºi pe termen lung. Intervinevenimente deosebite în sectorul prietenilor ºial protectorilor. Astfel, te poþi decide sã renunþila unele relaþii de prietenie ºi sã te orientezi cãtrealte persoane pe care le-ai ignorat. Poate apãreaun protector nou care îþi va fi pe termen lung. Îna doua parte a sãptãmânii, sufletul tãu are nevoiede odihnã. Recomandabil este sã te retragi dinmijlocul celorlalþi ºi sã analizezi pe îndelete, celepetrecute în ultimul timp. Ce nu îþi placeschimbã ºi abordeazã o nouã atitudine faþã demuncã ºi îndatoriri sociale. În weekend te veisimþi mult mai bine ºi vei reuºi sã realizezi totce þi-ai propus.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Sãptãmâna îþi aduce controverse înplan socio-profesional. O etapã se sfârºeºte ºiîncepe alta nouã în care te vei raporta altfel latot ce þine de mediul social în care trãieºti ºi îþidesfãºori activitatea. Poþi dobândi faimã saudimpotrivã, numele tãu sã nu fie privit cu ochibuni. Fii sincer cu tine însuþi ºi propune-þidirecþii noi de îmbunãtãþire a poziþiei sociale.Prietenii îþi sunt alãturi, mai ales pe 17 ºi pe 18ianuarie. Întâlniri, dialoguri interesante, toate vincãtre tine în avalanºã, pentru cã ai nevoie desfaturi ºi soluþii noi. Totuºi, în a doua parte asãptãmânii îþi poate scãdea tonusul. Ultimeleevenimente te-au obosit mult, astfel cã ai nevoiede odihnã ºi plimbãri în aer liber. Rezervã-þi timpdoar pentru tine ºi mediteazã pe îndelete ºi întainã la noile planuri de viitor.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

La începutul sãptãmânii va apãrea o puternicãdorinþã de rafinare sufleteascã. Activitãþileculturale îþi pot oferi stãri de spirit deosebite.Cãlãtoriile în strãinãtate sunt susþinute, aºa încâteste posibil sã pleci undeva departe sau sãrenunþi la o cãlãtorie. Pentru alþii se poate puneproblema unor cursuri pe termen lung. Mai alesîn preajma datei de 17 Ianuarie poþi susþinecu brio examene. În a doua parte a sãptãmâniieºti nevoit sã-þi îndrepþi eforturile spre carierã.Este posibilã o micã discuþie aprinsã cu unºef. Se pare cã în ultimul timp þi-ai neglijatîndatoririle de la locul de muncã, creândneplãceri celor din jur. Lucrurile se pot remediauºor, aºa încât asumã-þi responsabilitatea ºiacþioneazã în consecinþã. În ultimele zile alesãptãmânii se întrezãresc reuniuni agreabilecu prietenii.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiarelegate de banii ºi bunurile deþinute ºiadministrate în comun cu alþii. Este posibil sãprimeºti bani sau bunuri materiale de la rudesau, în funcþie de caz, dintr-o afacere. Sau tepoþi asocia cu oameni importanþi într-o nouãcolaborare profitabilã. Dacã eºti deja implicatîn unele, acestea pot lua turnuri nebãnuite. Estenevoie sã achiþi facturi, taxe, datorii de tot felul.Frumos este cã în a doua parte a sãptãmânii îþiorientezi atenþia cãtre laturile spirituale ale vieþii.Planurile de cãlãtorii în afara graniþelor þãrii îþivor crea o stare de bine. Fii mai atent la poziþiata socialã ºi la pãrerea altora despre tine! Estenevoie sã aloci timp ºi eforturi ºi pentru acestea.Reuniuni importante cu membrii familiei ºi cupersoane importante în mediul socio-profesional în care activezi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Ai multe de fãcut la serviciu în primele zileale sãptãmânii, dar ºi acasã în plan personaltrebuie sã rezolvi diverse. Foarte importante suntrelaþiile parteneriale, astfel cã este bine sã leacorzi atenþie sporitã. Dialogurile cu partenerulde viaþã sau cu cei de afaceri îþi aduc informaþiipreþioase referitor la bunul mers al relaþieivoastre ºi la modul în care sã obþineþi beneficiimajore. Bine este sã te ocupi ºi de datorii, taxe,impozite, relaþii cu instituþii bancare sau, înfuncþie de caz, de moºteniri. Pentru ultimele zileale sãptãmânii indicate sunt activitãþile culturaledragi sufletului tãu. Dorinþa de elevaresufleteascã va fi destul de evidentã. Cãlãtoriileîn strãinãtate sau studiile pe termen lung suntalte subiecte favorite. Interesant este cã te veigândi ºi la schimbarea sistemului valorilormorale pe care l-ai avut pânã acum.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Se contureazã evenimente deosebite în sferamuncii. Raportarea ta la tot ce þine de serviciuse va modifica, în sensul cã vei cãuta sã gãseºtiun echilibru între muncã ºi rãsplatã. Totodatã,relaþiile colegiale vor cunoaºte turnuri deosebite.Cu anumiþi colegi sau ºefi vei fi mai rezervat,iar cu alþii mai prietenos. Sãnãtatea estevulnerabilã. Odihneºte-te mai mult ºi foloseºtedoar remedii naturale. În a doua parte asãptãmânii se animã sectorul relaþiilorparteneriale ºi al colaborãrilor. Sunt posibilereproºuri din partea partenerului de viaþã saude afaceri. Au dreptate, deoarece în ultimul timpte-ai ocupat doar de tine. Sunt momentepasagere, dar ascultã cu atenþie ce au de spusºi încearcã sã rezolvi lucrurile cu ºarmul tãucaracteristic.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Dacã ai preocupãri în domeniul artei saueducaþiei, acestea îþi pot aduce satisfacþiiextraordinare în primele zile ale sãptãmânii. Pede altã parte, relaþiile cu cei dragi cunosc turnuriimportante. Unele se pot încheia, iar altele noiîºi fac loc în viaþa ta. Copiii îþi pot crea neplãceri,dar sunt pasagere. Alþii pot concepe un copil.Se pare cã te decizi sã te ocupi mai mult desufletul tãu. Dorinþa de distracþie ºi aventurã vafi la cote înalte. Pe 17 ºi 18 ianuarie îþi îndrepþiatenþia cãtre locul de muncã. Ai multe de fãcutla serviciu, dar te vei descurca fãrã probleme.În ultimele zile ale sãptãmânii se întrezãrescîntâlniri ºi dialoguri agreabile cu cei dragi. Fiiprudent în privinþa sãnãtãþii, deoarece suntposibile neplãceri serioase, ce trebuie luate înseamã ºi rezolvate.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmâna îþi aduce evenimente deosebite legatede casã, familie ºi prieteni. Comunicarea estedeficitarã, de aceea fii prudent ºi controleazã-þistãrile de spirit. Foarte uºor se poate ajunge laconflict, mai ales datoritã divergenþelor dementalitate. Vin multe provocãri din parteapersoanelor din anturajul apropiat, însã tu evitãsã le rãspunzi pe mãsurã. Discreþia, toleranþa,rãbdarea sunt aspecte foarte importante de abordatacum. De asemenea, sunt zile favorabile luãrii unordecizii ce privesc amenajarea locuinþei, reparaþiicurente sau achiziþionarea unei case noi. Sau tepoþi muta în alt spaþiu. Relaþiile cu membriifamiliei pot fi oscilante, dar te vor lãsa sã aranjezitotul cum vrei tu. Pe de altã parte, bine ar fi sã-þiorientezi eforturile cãtre domeniul profesional.Este posibilã apariþia unei persoane deosebitecare sã te ajute în demersurile tale de a-þiîmbunãtãþi poziþia socialã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Prima parte a sãptãmânii este accentuatã lacapitolul drumuri scurte sau dialoguri cuneamurile ºi prietenii apropiaþi. Atenþie la tot cese petrece în acest segment de viaþã, deoareceintevin evenimente importante. Poþi decide sã rupianumite relaþii. Ascultã-þi sufletul ºi acþioneazãîn consecinþã. Dacã inima îþi va spune sã teapropii de cineva, poate un prieten care stãundeva departe în fundal, orienteazã-te spre aceapersoanã. Îþi poate deveni un prieten de nãdejde.Pentru alþii apare problema unei etape deºcolarizare pe termen scurt. Ori se încheie un cursînceput demult, ori te hotãrãºti sã te înscrii launul. Te poþi gândi ºi la îmbunãtãþirea spaþiuluilocativ sau chiar la un schimb de locuinþã. Relaþiilecu membrii familiei sunt tensionate, dar veþi cãdeala pace fãrã probleme.

URMARE DIN PAGINA 12

OBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 14informaþii

A N U N ÞPrimãria comunei Sviniþa, judeþul Mehedinþi, scoate la licitaþie

publicã în vederea concesionãrii ºi vânzãrii de loturi de teren dindomeniul public ºi privat din intravilanul comunei, pentru construire depensiuni, agropensiuni, case de locuit, case de vacanþã, spaþii deagrement, spaþii pentru dezvoltarea turismului, sedii de firmã, precumºi vânzãri de bunuri începând cu data de 15.02.2019, orele 11.00 ºidupã aceea în fiecare joi. Relaþii suplimentare, caietele de sarcini se obþin la sediul PrimãrieiComunei Sviniþa, str. 2 – (Pavel Petrovici), nr. 26, judeþul Mehedinþi. Persoana de contact: d-nul Balaci Ilie – viceprimarul comunei Sviniþa. Telefon ºi fax nr. 0252 368407, e-mail: primariasvinita@yahoo.comPRIMAR, EC. CURICI NICOLAIE SECRETAR, IOVANOVICI NICHITA

Perioada analizatã a fost una dincele mai nefaste din istoria raportuluieuro/leu, acesta înregistrând patrurecorduri – 4,6722 lei, 4,6764 lei,4,6782 lei ºi 4,6822, pregãtind astfelatingerea pragului psihologic de 4,7 lei. Casele de schimb bancare au luat-odeja înaintea cursului toate folosind uncurs de vânzare al euro de peste 4,7 lei.BCR ºi BRD au cursuri de vânzare de4,7530 lei în timp ce OTP a afiºat ovaloare de 4,7540 lei iar Raiffeisen Bankunul de 4,7550 lei. Anul trecut a fost unul liniºtit pentrueuro/leu pânã spre sfârºitul sãu, când„trãsnaia” inventatã de PSD-ALDE, aºacum a caracterizat-o guvernatorul BNR,a bulversat multe segmente aleeconomiei. Dacã adãugãmdezechilibrele macroeconomice internedar ºi volatilitatea care caracterizeazãpieþele financiare internaþionale avemmixul care a dus leul în jos. La finalul perioadei, deschiderea s-arealizat la 4,68 lei, minimul zilei fiind de4,679 lei. Tensiunea din piaþã a crescut laamiazã, atunci când euro a atins un vârfde 4,691 lei, pentru ca apoi sã coboare înultima parte a ºedinþei spre 4,68 lei. Cum creºterea cursului este minorã,circa 0,48% comparativ cu sfârºitulanului trecut, BNR nu pare interesatã sãtempereze presiunile depreciative,pregãtind probabil muniþia pentrumomentele când va fi testat pragulpsihologic de la 4,7 lei. Media dolarului american a urcat dela 4,0573, la începutul perioadei, la4,0973 lei, la finalul ei, când cotaþiiledin piaþã au fluctuat între 4,074 ºi 4,103lei, în condiþiile în care bancnota verderecupera teren pe pieþele internaþionale. Moneda elveþianã s-a miºcat pe pieþeleinternaþionale între 1,122 ºi 1,134

Doi bani despart euro de 4,7 lei

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

A) data de 31 ianuarie 2019 este termenul limitã pentrudepunerea cererilor de platã pentru anul de angajament 2019,pentru angajamentele multianuale aflate în derulare în cadrulMãsurii 14T (fosta Mãsura 215) – Plãþi privind bunãstareaanimalelor, Pachet a) – Porcine (Sesiunea 3) ºi Pachet b) –Pãsãri (Sesiunea 2), în conformitate cu prevederile Ordinului MADRnr. 155/2017, Anexa nr. 1 ºi Anexa nr. 2.

Modelele cererilor de platã se regãsesc în OMADR nr. 826/2016ºi se pot descãrca de pe site-ul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã, secþiunea Mãsuri specifice –Mãsuri de sprijinfinanþate din FEADR - Mãsura 215 - Materiale de informare -Modelul cererii de platã pentru Pachet a) ºi Modelul cererii deplatã pentru Pachet b) ºi pot fi completate online accesândsecþiunea Mãsuri de sprijin finanþate din FEADR - Mãsura215 - Completare online.

Documentele care însoþesc cererea de platã sunt prevãzute înGhidul solicitantului, versiunea 3.1 pentru pachet a) ºi versiunea2.0 pentru pachet b) ºi sunt postate pe site-ul APIA, secþiuneaMãsuri specifice - Mãsura M 215 - Materiale de informare -Porcine sesiunea III ºi Pãsãri sesiunea II.B) în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2019 se depuncererile de platã pentru anul 2019, pentru angajamentele anualedin cadrul Mãsurii M14 – Bunãstarea animalelor, Pachet a)– Plãþi în favoarea bunãstãrii porcinelor ºi Pachet b) – Plãþiîn favoarea bunãstãrii pãsãrilor, în conformitate cu prevederileOrdinului MADR nr. 45/2019, Anexa nr. 1 ºi Anexa nr. 2, publicatîn Monitorul Oficial nr. 37 ºi nr. 37 bis din 14.01.2019.Cererile pot fi completate online accesând site-ul APIA din Paginade început, banner-ul rotativ - M14 Bunãstarea animalelor,butonul “Intrã în secþiune”– Detalii.

Documentele care însoþesc cererea de platã sunt prevãzute înGhidul solicitantului, Ediþia a II-a, postat pe site-ul APIA, SecþiuneaMãsuri de Sprijin ºi IACS - Mãsuri delegate din PNDR - MãsuraM14 - Bunãstarea animalelor.

RESPONSABIL COMUNICARE

Radu Georgescu

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA)

informeazã cã:franci/euro, iar media ei a fluctuat înculoarul 4,1309 – 4,1614 lei, cea dela sfârºitul intervalului fiind stabilitãla 4,1553 lei. La sfârºitul intervalului, indiceleROBOR la trei luni, utilizat la calculareadobânzilor la majoritatea creditelor în lei,a scãzut de la 2,92 la 2,89%. Indicele laºase luni, folosit la calcularea ratelor lacreditele ipotecare, a stagnat la 3,23%. Indicele ROBOR la nouã luni, calculatîn funcþie de rata dobânzii plãtitã lacreditele atrase de cãtre bãncilecomerciale de la alte bãnci, a revenit lavaloarea de la sfârºitul sãptãmânii trecutede 3,34%, iar cel la 12 luni la 3,43%.

Perechea euro/dolar a atins un maximde 1,1570 dolari, investitori aºteptândsã vadã modul în care urma sã serezolve blocajul („shutdown”) apãrutla nivelul administraþiei americane,dupã ce Congresul a refuzat sã aprobecererea de fonduri a preºedinteluiTrump pentru construirea zidului de lagraniþa cu Mexicul. Euro a scãzut la sfârºitul perioadei la1,1413 – 1,1482 dolari, în condiþiile încare producþia industrialã din zona euroa înregistrat în noiembrie o contracþiede 1,7%, conform Eurostat. Deasemenea, încetinirea ritmului decreºtere a economiei germane de anultrecut la 1,5% comparativ cu 2,2% în2017, a avut efect negativ asupra euro. Bitcoin a scãzut la începutul perioadeisub pragul de 4.000 de dolari, evoluþiecare s-a menþinut ºi la sfârºitul ei, cândindicele calculat de Bloomberg se situala 3.640 dolari, mai jos cupeste 70% faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut.Analiza cuprinde perioada9 – 15 ianuarie.

sportOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019 pag. 15

Cele douã cluburi severinene înscrise înCampionatul Naþional de Fotbal rezervatjuniorilor republicani au avut un parcurs modestîn prima parte a actualului sezon. Altfel, laJuniori U17, CSS Drobeta Turnu Severin a intratîn iarnã de pe ultimul loc în seria a VI-a, cu 0puncte ºi golaveraj 7-55, în timp ce juniorii U19s-au clasat pe 4, cu 14 puncte, la mare distanþãînsã de liderul Pandurii Târgu Jiu. Nici cealaltãechipã severineanã prezentã în competiþie - ACSLuceafãrul Drobeta n-a impresionat, fiind pelocul 5 la juniori U17 ºi pe 6 la Juniori U19, din10 participante. Campionatul se reia pe 9 martie,iar prima etapã a returului va programa derby-ul CSS Drobeta Turnu Severin – Luceafãrul. Înturul disputat pe 29 septembrie 2018, CSS s-aimpus cu 5-1 la U19 ºi a pierdut cu 1-0 la U17. Cele douã echipe severinene fuseserã colegede serie ºi în perioada 11 august – 22septembrie, când fãcuserã parte din grupa a XI-a Preliminarã, alãturi de alte 4 formaþii. Dacã laU19, Luceafãrul s-a clasat pe locul secund, iarCSS a completat podiumul, ambele fiind departeînsã de câºtigãtoarea seriei - CSU Craiova, cares-a calificat astfel în Liga Elitelor, la U17Luceafãrul s-a clasat pe 3, iar CSS pe locul 6,ultimul, cu doar un egal în 10 jocuri. Tot CSU

În organizarea AJF Mehedinþi, prima ediþie a Cupei Unirii la futsaldebuteazã la sfârºitul acestei sãptãmâni. Opt echipe din Liga a IV-a s-auînscris în competiþia gãzduitã de Sala Polivalentã din Drobeta TurnuSeverin. Astfel, Recolta Dãnceu, Pandurii Cerneþi, Decebal Eºelniþa, DiernaOrºova, Dunãrea Pristol, Inter Salcia, AS Turnu Severin ºi AS Obârºia deCâmp se vor duela sâmbãtã, începând cu ora 16:00. Restul meciurilorse joacã sâmbãta viitoare, iar finalele vor avea loc pe 3 februarie.Campioana judeþeanã en-titre la fotbal, Viitorul ªimian, nu s-a înscrisla competiþia de salã, deoarece va efectua în aceastã perioadã uncantonament centralizat la Baia de Aramã.

Sezon modest,pentru juniorii severineni

M. O.

Juniori U17, seria a VI-a1. Panndurii Târgu Jiu 9 9 0 0 41-5 272. Acad. Gicã Popescu Craiova 9 8 0 1 32-4 243. ACS Energeticianul Tg.Jiu 9 7 0 2 35-10 214. CS Dinamyk Craiova 9 6 0 3 21-10 185. Luceafãrul Drobeta 9 4 1 4 13-17 136. LPS Slatina 9 3 2 4 27-29 117. CSS Slatina 9 3 1 5 27-19 108. CSS Craiova 9 2 0 7 11-33 69. CFR Romgaz Craiova 9 1 0 8 6-38 310. CSS Dr. Tr. Severin 9 0 0 9 7-55 0Juniori U19, Seria a VI-a1. Pandurii Târgu Jiu 9 7 0 2 35-6 232. Acad. Gicã Popescu Craiova 9 7 1 1 41-15 223. CSJ ªtiinþa Craiova 9 7 0 2 40-11 214. CSS Dr. Tr. Severin 9 4 2 3 18-20 145. CSS Craiova 9 4 1 4 12-21 136. ACS Luceafãrul Drobeta 9 4 0 5 17-28 127. ACS Energeticianul Tg.Jiu 9 3 1 5 16-28 108. CFR Romgaz Craiova 9 2 1 6 14-31 79. Dinamyk Craiova 9 1 2 6 11-18 510. LPS Slatina 9 0 2 7 15-41 2

M. O.

Craiova a câºtigat seriaºi la aceastã categorie devârstã ºi a acces în LigaElitelor. În Seria a XII-apreliminarã, s-au impusCSS Slatina (U19) ºiCSJ ªtiinþa U Craiova(U17). Ulterior, locurile2-6 au fost repartizate înSeria a VI-a Naþionalã,alãturi de celelaltecluburi clasate pelocurile 2-6 în seria a XI-a Preliminarã.

Sezonul trecut, CSS Drobeta TurnuSeverin reuºise sã pãtrundã în LigaElitelor U17, dupã ce câºtigase seria aXII-a Preliminarã. Elevii lui Mihai Caliþoiuau avut apoi un parcurs lamentabil înSeria Vest, pe care au încheiat-o peultimul loc, cu doar un punct acumulat! În actualul sezon, cele douã cluburiseverinene n-au avut constanþã nici lanivelul bãncii tehnice. Cele mai multeschimbãri le-a fãcut Luceafãrul, care, laU17, a început campionatul cu Relu Þuraiîn postura de antrenor principal, dupã

care l-a instalatpe acelaºi postpe GheorgheGãdãleanu. LaU 1 7 ,“principal” afost Adrian Tufar, iar, dinaceastã sãptãmânã,grupa juniorilor mari i-afost încredinþatã lui

Cupa Unirii, în Polivalentã

Dorel Stoica! La CSS, grupa de U19 a fost condusãiniþial de Marian Brihac, dupã care a fost preluatãde Mihai Caliþoiu, iar de U17 s-a ocupat FlorinTeodorescu, iar, ulterior, Andrei Dicu.

Urmare din pag. 10 „Nu poate sã semneze altcineva contractualde finanþare pentru acel proiect transfrontalier decât managerul de proiect,adicã eu. Sper ca sã se poatã îndrepta lucrurile, dacã nu, existã riscul caprin acestã semnãturã a primarului, gestul lui sã dea peste cap acel proiectde 1,1 milioane euro, sã dea peste cap inclusiv proiectul urmãtor, care trebuiesemnat în februarie. Sperãm sã nu se întâmple asta, cã pânã la urmã voravea de suferit atât cetãþenii orºovei, cât ºi Spitalul Municipal Orºova”, aexplicat managerul demis al Spitalului Municipal Orºova, Adrian Cican. Proiectul transfrontalier România – Serbia, între Spitalul MunicipalOrºova ºi Centrul de Sãnãtate din Kladovo, privind depistarea ºi tratareacancerului de col uterin, mamar ºi digestiv, a fost aprobat ºi propus sprefinanþare. În opt luni acest proiect de suflet al echipei manageriale aSpitalului Municipal Orºova prinde contur ºi din luna ianuarie, dupãsemnarea contractului, se va trece la implementarea lui.

Primarul Orºovei compromite unproiect european de peste un

milion de euro

O.M.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 17 - 23.01.2019pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþeniimei cetitori de Obiectiv Mehedinþean,cum vã spuneam, când încep apele sãsã mai liniºteascã pi la noi, sã neapucãm de treabã, mai vin alte valuriºi dau totul peste cap. Pã sã mailiniºtisã ºi al lu’ Zbanghiu, cã vroia sãplece iarã la cãpºuni ºi-l potoliserã ailui, cã i-au spus cã alea 150 de locuripentru Spania s-au ocupat de mult, daacuma îl apucã iarã gându’ plecãrii. Pãda, cã zisã cã pi la noi tot aºa o sã sãîntâmple, o sã o þinem numai înscandaluri ºi el nu mai suportã, o ia lasãnãtoasa. ªi nu ai ce sã-i mai zici, cãvezi cã aºa cam stau lucrurile, uneori. Pã sã luãm exemplul Spitalului dinOrºova, unde probabel sã vru sã sãdea o lecþie dublã: prima, cã acolotrebuie pus cine trebuie ºi asta nu sãnegociazã; ºi a doua, cã nea directorultrebuie scos mai pe tuºã, cã vin iaralegerile ºi nu trebuie sã aibãpopularitate prea mare. Acuma, uniispun cã e ºi mai rãu de atât, cã îndiscuþie ar fi ºi un proiect pe fondurieuropene, de vreun milion de euro ºicare trebuia semnat de managerulspitalului orºovean. Dacã existãrezolvare la asta, mai treacã, da unii

nea Mãrin

Sucã ºi spitalu lu’ nea Mariusicã di la Orºova, descãlecarea lu’nea Ponta la Severin ºi lecþiile de economie ale lu’ nea Sibinescu

erau mulþumiþi de cum începuserãsã sã mai schimbe treburile pi laspital, da probabel asta nemulþumipe alþii. Iarã nea Stoica nu putea sã-l supere pe nea Aladin, cã nu maipupa susþinere pentru urmãtorulmandat. Pã, ce credeaþi, cã nu maicandideazã nea Stoica?! Pã abia sãînvãþã omu’ cu maºinã, bengoasã,la uºã, cu suflet, ºi secretarã la scarãsau invers, cã nu mai ºtiu cum era,da ºtiþi cã învãþu’ are ºi dezvãþ. Mã nepoate, da tot legat desãnãtate, cicã sã întâmplã lucrurinecurate iarã pi la Ambulanþã.Acuma, cicã ar fi dispãrut fro câtevasute de litri de motorinã, dinrezervoarele ambulanþelor. Poate ede la îngheþ, s-o fi comprimatlichidu’ pânã a dispãrut. Om vedeacum s-o termina ºi povestea asta,da sã nu se joace cu viaþaoamenilor, cã nu e de bine. Bine, dacã tot vorbim de sãnãtate,ezixtã în Severin un loc de vreo 20de metri lungime, un fel de gangcãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã,pe unde este riscant sã treci dupãlãsarea întunericului. Este beznãtotalã, iar acum este ºi gheaþã. Un

fel de patinoar, în zona PT 36. Unbec, o luminiþã la jumatea tunelului,ceva, se poate nea Jane? Sau trebuierãclãmat la Primãrie?! Mã fraþilor, da vã spuneam înnumãrul trecut despre decãlecatu’ lu’nea Ponta la Severin ºi cã nici mãcarpresa convenabilã ierea sã nu-l maiaºtepte. Da pãnã la urmã a fost binecã a ajuns ºi lideru’ local al partidului,da ºi Marghioala lu’ Fleaºcã, care atras cu urechea. Acuma, cicã ar fi fostultima conferinþã a lu’ nea Viorel Pontaºi compania la Severin. Da nu vãspãriaþi. A fost ultima conferinþã înlocaþia respectivã. Tropolinele dinpartid, specializate în PR, ºoºoteaucum cã urmãtoarea conferinþã se vadesfãºura într-o altã locaþie, mai încentru ºi, ce ziceþi, pe mai mulþibani. Cã doar are agricultura cu ceplãti. Cu euroi. Pãi, nu? Bine, nea Ponta o sã mai vinã pi laSeverin în campanie probabel, pãnãatuncea o sã fie ocupat. ªi când tegândeºti cã ultima oarã a intrat peStrada Mare, într-un sediu central defilialã, da sã mai schimbã vremile. Pã

sã schimbã, precum nea Sibinescu,care descãlecã ºi ‘mnealui pin oraºude-l trimisã în Parlament ºi directla televizor sã explice ce bunãstaree pe capul cetãþenilor, cum creºtefiru de iarbã ºi economia ºi câte maicâte, de ziceai cã e un fel deEminescu al economiei. Aia e, mã fraþilor, poate ne facemºi noi bine odatã ºi terminãm cucãpºunile din Spania ºi ne apucãmserios de ale noastre. Adicã fiecarecu cãpºunile lui, ce mai. Pãi, da, cã poate sã terminã ºi cucircu’ din PSD Mehedinþi. Cã doar deaia vin doi grei ai partidului la Severin,Eugen Nicolicea ºi Codrin ªtefãnescu,sã-i punã la aceeaºi masã pereprezentanþii celor douã tabere rivaleºi sã aleagã: ori sã împacã, ori preianea Eugen interimatu’ ºi organizeazãalegeri pentru o altã conducere a PSDMehedinþi. Da, cicã, conteazã ce se vaîntâmpla la Gogoºu unde, se ºtie, decâteva zile, procurorii DNA Centralverificã neºte documente... Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!

urmare din pag. 1acum 100 de ani sã se uneascã ºi împreunã sã dea lumii semnalul cã RomâniaMare a devenit o forþã în comunicare ºi în susþinerea valorilor adevãrate, cuoameni demni ºi curajoºi, talentaþi ºi iubitori de þarã, aflaþi în slujba cetãþeanului.Uniunea a traversat 100 de ani de istorie zbuciumatã, cu situaþii dramatice,evenimete excepþionale, cu sacrificii ºi revigorãri surprinzãtoare. Datoritãoamenilor de mare calitate, dedicaþi, pasionaþi, oneºti, vizionari, oamenicultivaþi ºi talentaþi pe care breasla aceasta i-a avut ºi îi are, UZPR amarcat astãzi un moment ce va rãmâne în memoria presei din România:Centenarul Uniunii ºi implicit al breslei. În semn de omagiu pentru cei care atunci au pus piatra de temelie la construcþiasolidã a Uniunii ºi spre neuitarea faptei lor, a fost dezvelitã placa memorialãdedicatã evenimentului, pe strada Constantin Mille, la nr. 4, pe clãdirea în carea fost semnat documentul de înfiinþare a UZPR, la 11 ianuarie 1919. Dezvelirea plãcii memoriale a fost precedatã de o scurtã istorie a Uniunii,

Moment istoric. Dezvelirea plãcii memoriale...prezentatã de Doru Dinu Glavan, preºedintele UZPR, ºi de cuvinteleadresate celor peste 100 de participanþi la eveniment de Sergiu Andon,primul preºedinte al Uniunii de dupã 1990. Apoi, împreunã, cei doi au dezvelit placã memorialã. Sfinþitã de preot, în lucirea ochilor emoþionaþi de semnificaþia profundãa momentului ai tuturor celor de faþã, placa memorialã va dãinui, amintindde trecut ºi cu un gând spre viitor. Porumbei albi s-au înãlþat deasupra celorprezenþi: ziariºti, reprezentanþi ai mass-media, trecãtori. Un simbol ce fixeazãîncã mai profund în memorie momentul. Pe strada Constantin Mille, la difuzor s-a cântat Imnul jurnaliºtilor, peversurile lui Miron Manega. Din 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România apãºit cu optimism ºi curaj în secolul al doilea al jurnalismului profesionist.

Valentina Mareº/ UZPR