Preţul unu î n u m ă r 3 Lei .

Anul XVII. Bla j , la 9 Iunie 1935 Nr. 23

wm popou A B O N A M E N T U L :

Un an 150 Lei Pe inmătate , . 75 Le) Io Jtralnătate . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: .UNIREA POPORULUI', B l a j , jud. Târnava-Mh-»

>ir «ctor ALEXANDRU L U P E A NTJ-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME •e primesc Ia Administraţie ţi plătesc: an cir mărunt odată 5 Lei

a dooa şl a treia oră 4 Lei.

depus jurământul legiut, s'a săvârşit parca o liturghie a neamului întreg.

Au t recut de atunci cinci ani de zile. Cinci ani de greie încercări, de criză şi sărăcie, pnn cari au trecut toa te ţările, poate noi mai puţin decât altele. înţelepciunea şi mâna curajioasă

Ziua Restauraţiei Se împl inesc cinci ani de când M. S. R e g e l e Carol II, sosind în ţară

pe aripi d e oţel , î n ura le l e de bucurie a l e întregului n e a m românesc a urcat tronul vrednicilor înaintaşi

8 Iunie Dela un c a p ă t al ţării Ia altul , ini­

mile tu tu rora t resa l t ă de bucurie. Se împlinesc azi cinci ani de când „dm mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională*, M. S. Regele Carol al 11-lea s'a u rca t pe tronul României .

A venit în ajun de mărea ţă să rbă­toare creşt ineasca, în ajunul sf. Rusalii ale anului 1930, pur ta t pe drumurile văzduhului de pasărea măiastră . A po-gorît de acolo din înălţimi ca feciorii de împăra t din poveşti , a ş t ep ta t de în­t reg norodul „dela opincă până la vlă­dică". Ş i a p o g o r î t mai întâi în mijlocul câmpului dela Vadul Orişului, în mijlo­cul ţăranilor ce răsturnau brazde negre din trupul pământului, povestind între ei povestea feciorului de împărat pri­begit prin ţări s trăine din pricini tăi­nuite.

N'a fost o în tâmplare c'a nimerit mai întâi între ei. Inima sa care a în­ceput să ba t ă cu tărie când a t recut , pe acolo prin văzduh, graniţele ţării noastre, s'a simţit a t rasă de cei ce-i pur­tau povestea în suflete şi pe buze. In mijlocul lanului de grâu ce da în pârgS, stând de vorbă ou ţăranii, în arşiţa do­goritoare a soarelui, părea că se gă­seşte în cel mai frumos pala t r idicat vreodată de m â n ă omenească. Şi când a beut din ulciorul ţăranului Bihoreanu B 'a înfrăţit cu t o a t e bucuriile, cu toa te dorinţele şi cu toa te durerile poporului. Le-a săpat adânc în suflet şi le-a pur ta t pe toa te drumurile sale de atunci în­coace, ou înţelepciune şi multă grijă lucrând pent ru înfăptuirea uriora şi pen­tru înlăturarea altora, în aceste zile de criză şi sărăcie pentru t o a t ă lumea.

Cei cari am avu t fericirea să t răim clipele acelea de măreaţă p o t e s t e nu le v ° m uita n ic iodată . Când a păşit vii­torul rege în Capi ta la ţării, au t resă l ta t •nitnile cum p o a t e mimai la măre ţu l a ° t al Unirii t u tu ro r Românilor au mai î n f 8 î l t a t ' E r a 0 bucurie generală pe °t întinsul ţării. Povestea t recea din

n!ît g u r a ' « ^ a b ă t â n d văile, câm-¡1 e ' dealurile şi urcând spre înălţimile " W u o r . Iar când deputaţii l-au pro

m a t R<t< al României şi M. Sa i a

M. Sa Regele CAROL II împlineşte azi cinci ani de domnie glorioasă

a Regelui ne-a condus însă pe drumu­rile cele bun pe drumurile cele mai bune pe cari se putea merge în aceste timpuri de întunerec general.

A sfărmat în cale piedici, a ţinut urechea mereu aţintită la freamătul mulţimii, la dorinţele celor din mijlocul cărora a plecat, croind drumuri de viitor s t răluci t ţării noastre.

Astăzi ţ a ra îl sărbă toreş te . Pri­veşte înapoi pe drumul celor cinci ani, şi mulţumită de ceeace s'a făcut îşi aşterne bucuria la picioarele tronului regal. Se vor face serbări mari la Bu­cureşti, cu delegaţii din întreHga ţară. A chemat M. Sa, acolo la sine la Bu­cureşti, măi ales tineret, de a cărei creştere se ocupă în chip deosebit, de oarece tineretul formează viitorul ţării.

Dar bucuria e pei te to t locul aceeaşi. Astăzi inimile româneşti de pretutindeni bat înflăcărate de aceeaşi emoţie. Şi

t oa te gândurile sunt înd rep ta te spre tronul dela Bucureşti unde M. Sa s'a oprit o clipă şi priveşte înapoi spre dru­mul celor (sinet ani, pentruca mâine să pornească iarăşi înainte, purtând naţia română după sine, înainte şi t o t mai înainte. TJrmându-1 cu d rag pe drumu­rile gândurilor sale, noi, supuşii săi, mândri că avem un asemenea rege, stri­găm să se audă până depa r t e

Trăiască Regele!

Adunarea ziariştilor din Ardeal şi Banat

Duminecă îa 2 Iunie s'a ţinnt Ia Cluj congresul Sindicatului Presei Române din Ar­deal şi Banat, fiind de faţă un foarte frumos număr de membri. S'an cercetat dările de seamă ale comitetului, socoţile pe 1934, proiectul nou­lui buget şi toate au fost aflate îu bană or­dine. O îmbucurătoare isbândă a sindicatului e, că acnşi se va putea pane piatra fundamen­tală a Casei de odihnă {Sanatorului) pentru gazetari, membri ai Sindicatului, care se plă-nueşte la Băile Herculane.

La sfârşitul congresului s'a făcat alegerea noului comitet de conducere:

Preşedinte: Ion Clopoţel; Vicepreşedinte: Octavlan Buzea; Secretar: TeoflI Bagnario; Casier: Aarel Oociman.

Membri în comitet: Dr. Aurel Buteann, Dr. Sebastian Borne-

mlsa, Sever Stoica, toţi din Cluj; Alexandra Lupeana-Melin (Blaj), Ba zii Gruia (Alba-1 alia), Gheorghe Loca (Timişoara) şi Gheorghe A. Petre (Oradea-Mare).

P e n t r u m ă r i r e a lui D u m n e z e u . In dumineca trecută s'a ridicat lângă Blaj, pe dramul ce vine dinspre Sâncel, deasupra Che-retealui, o cruce frumoasă. Ea a fost ridicată de pir. I. Brad din Pânade, ca ia fie binecu­vântare trecătorilor fn amintirea tot a anei binecuvântări cereşti. Crăcea a fost sfinţită de P. O. D. Aarel C. Domşa, protopopnl Blajului în după-amlaza aceleiaşi zile.

C o n c e r t la Blaj . Cunoscutul cântăreţ fâră vedere din Blaj d. ioan Blăjan, pe care am avut de multeorl prilejul iă-1 auzim cân­tând mal ale» in coral mixt al catedralei, a dat în dumineca trecută an framot concert, având şl concursul dlor profesori C. Chere-beţlu şl S. Toduţa. Concertai s'a ţinut tn sala de gimnastică a liceului de băieţi şl a fost ascultat de an public numeros care a răsplătit după vredhlcle clipele de înălţare sufleteasca prilejuite de d. Ioan Blăjan.

Pag . 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Tâlcuirea evangheliei duminecii Dumineca a Vll-a după Paşti,

a sfinţilor 318 părinţi dela Ni-cea (Ioan 17, 1 - 1 3 ) .

Această evanghelie constă din două părţi ; In partea cea dintâi Isus se roagă, ca mare arhiereu, pentru preamărirea sa şi a Tatălui, iară in partea a doua pentru paza şi binele Învăţăceilor săi.

1. In vremea aceea ridicând lsus ochii săi spre ceriu, a sis: „Părinte, venit-a ceasul, preamăreşte pe Fiul tău, ca şi Fiul tău să te preamă­rească pe tine.

Rugăciunea aceasta a rostit-o Isus stând, înainte de a fi plecat spre muntele măslinelor. Şi-a ridicat ochii spre ceriu, voind să arete prin aceasta că rugăciunea este ridicarea sufletului şi a gândului no­stru la Dumnezeu. Isus şi-a început şi ru­găciunea aceasta, ca şi toate celelalte, nu-mindu-1 pe Dumnezeu: >Tată«. El se roagă insă ca Fiul cel de o fiinţă cu Tatăl , ştiind că rugăciunea sa este ascultată cu sigu­ranţă. Astfel rugăciunea aceasta este mai mult o prorocie. Sub »ceasul« să se înţe­leagă vremea pătimirii. A preamări sau a proslăvi sau a glorifica este a mijloci ca lumea să cunoască minunatele însuşiri ale Iui Dumnezeu

2. precum i-a dat lui putere peste tot trupul, ca la toţi, pe cari i-ai dat lui, să le dea mată veşnică.

Din aceea, că Durnnezeu-Tatăl i-a dat Fiului său puterea mesiană, urmează că preamărirea Fiului aduce după sine prea­mărirea Tatălui. >Peste tot trupul* în­seamnă: peste toţi oamenii. Ţânta lu i Me­sia este să dea oamenilor viaţă veşnică.

3. Şi aceasta este viaţa cea veş­nică: să te cunoască pe tine singu­rul Dumnezeu adevărat şi pe care l-ai trimis, pe lsus Hristos.

In stihul acesta ni-se dă o tâlcuire a vieţii veşnice pe care ne-a făgăduit-o în stihul 2 . Această cunoaştere a lui Dum­nezeu nu este numai izvorul vieţii veşnica, ci este şi viaţa însăşi. De aici urmează că viaţa desăvârşită este a-1 vedea pe Dum­nezeu. Din acest stih se poate dovedi foarte bine că Isus este Dumnezeu adevărat, de o fiinţă cu Tatăl.

4. Eu te-am preamărit pe pământ, lucrul, care mi-ai dat să-l fac, ham sfârşit. 5. Şi acum preamăreşte-mă tu, Părinte, la tine însuţi, cu mărirea care am avut-o la tine mai înainte, până a nu fi lumea.

•Lucrul < este întreaga sa datorinţă mesiană, sub care este de a se Înţelege învăţătura, minunile sale, moartea sa de pe cruce. Acest »lucru« el 1-a sfârşit şi astfel preamărirea Tatălui urmează dela sine. In stih 5. Isus se roagă ca de acuma să fie eliberat din dejosirea de până atunci pe care a suferit-o ca om, şi ca să fie ri­dicat la mărirea aceea pe care a avut-o la Tatăl, mai Înainte de a fi lumea. Şi din

acest stih se poate deduce veşnicia lui Isus şi astfel totdeodată şi dumnezeirea lui.

6. Arătat-am numele tău oame­nilor pe cari mi i-ai dat mie din lume. Ai tăi erau şi mie mi i-ai dat şi cuvântul tău l-au păzit.

>Numele tău* adecă tot ce trebue şi pot şti oamenii despre tine. >Din lume*, de aceea se şi numesc apostolii şi creştinii: aleşi, pentrucă ei au fost aleşi din lumea cea păcătoasă şi înscrişi întru împărăţia lui Hristos. Pe urmă recunoaşte că ei au păzit cuvântul lui Dumnezeu.

7. Acum au cunoscut cumcâ toate câte mi le-ai dat mie, dela tine sunt. 8. pentrucă le-am dat lor cuvintele pe cari tu mi le-ai dat; şi ei le-au primit şi au cunoscut adevărat că dela tine am eşit, şi au crezut că tu m'ai trimis.

Isus a spus la Ioan 7, 17, că >de va vrea cineva să facă voia lui (Dumnezeu-Tatăl), va cunoaşte din Învăţătură, de este dela Dumnezeu, au eu dela mine grăiesc* Ei bine, acuma el dovedeşte că învăţăceii au cunoscut dumnezeirea Tatălui.

9. Eu pentru aceştia mă rog, nu pentru lume mă rog, ci pentru a-ceştia, pe cari mi i-ai dat mie, căci ai tăi sunt.

începând cu acest stih al nouălea Isus se roagă pentru învăţăceii săi.

1 0 . Şi ale mele toate ale tale sunt, şi ale tale ale mele: şi m'am prea­mărit întru dânşii.

învăţăceii aleşi din lume sunt tot ase­menea ai Tatălui ca şi ai Fiului, prin ur­mare Tată l trebue să-i asculte rugăciunea, fiindcă se roagă pentru ceice sunt ai Ta­tălui. >M'am preamărit* este de a se în­ţelege, »voiu fi preamărit*, pentrucă prea­mărirea lui Isus s'a întâmplat abia după coborîrea Spiritului Sfânt.

1 1 . Şi de-acum nu mai sunt în lume: iar aceştia în lume sunt, şi eu la tine viu. Părinte Sfinte, pă­şeşte întru numele tău pe cei cari mi i-ai dat mie, ca să fie una, pre­cum şi noi.

Despărţirea sa de lume aici o pre­zintă ca trecută deja.

12. Când eram cu ei în lume, eu îi păşeam pe ei întru numele tău. Pe cari i-ai dat mie, i-am păşit; şi nici unul dintrînşi nu a perit, fără numai fiul pierzării, ca să se împli­nească scriptura.

Isus i-a păzit pe învăţăcei în numele Tatălui şi i-a ferit de orice putere duşmană. Iuda singur a perit, dar el însuşi a fost de vină, căci el însuşi s'a aruncat in pierire. >Fiul pierzării* se numeşte Iuda, iară >fiul pieririi* antichrist (2 Tesaloniceni 2, 3). Lepădarea şi vinderea lui luda a fost ce e drept prezisă prin scriptură, însă pentru aceea fapta lui a fost făcută din voie liberă şi astfel a fost vrednică de pe­deapsă.

13. Iară acuma la tine viu şi acestea le grăiesc în lume, ca să aibă bucuria mea deplin întru sine.

Acelaş lucru 1-a mai spus Isus şi la Ioan 15, 11 : » Acestea am grăit vouă, ca bucuria mea întru voi să rămână, şi bu­curia voastră să fie deplină*. E vorba aici de bucuria aceea cerească, care este o roadă a unităţii omului cu Durnnezeu-Tatăl şi Hristos. Aceasta nu numai că-1 susţine pe om în necazurile şi persecuţiile

lumii acesteia, ci creştinul este î chiar şi să se bucure indurând^ i > i au făcut atâţia martiri , aflându- s e{ ^ morţii. î n 1%

* * Sarcina preoţilor este atât de m

însuşi Mântuitorul s'a văzut silit sg ^ V pentru ei Tatălui. Cu cât mai ales t \ \ se roage credincioşii pentru preoţii lo ţ s

sunt şi preoţi răi în lume, să nu n e m- G truca şi între cei 12 apostoli a fost m n ' h

Precum s'a rugat Isus Tatălui înainte de sa, aşa suntem datori şi noi a ne ruga i n

P > t i t i

de primejdie. — Isus a încredinţat p e ! t t l t :

săi, înainte de moarte. Tatălui ceresc A cuvine să ne încredinţăm şi noi, părinţii t

şi sufleteşti, fiii noştri lui Dumnezeu-Ţ.?»,1' Precum a ridicat Isus în timpul rugăciunii i săi la ceriu, aşa trebue să ne ridicăm şi v . vremea rugăciunii ochii şi mintea la ceriu0'1)

P ă r i n t e l e l u i i t

Din Feisa Dumineca t recută s'a săvârşit ia eon*

noastră, în cadrul sfintei Liturghii, sole:; tatea închserii „Anului Sfânt". Păr. Borsoa dela Biaj a ţinut o cuvâatars oeizii .aaiS, arătând bmtf&cerils legii ersştins, cit a schimbat mentalitatea lumii pSgâns. |

După sf. Liturghie, sa şi âuţi Im s'au făcut rugăciuai pentru „Iertam ti marş" , apoi credincioşii cu purces, ia ctt de preamărire, ia hotar , unde s'a fieut ţirea apei şi binecuvântarea „Crucii corni ra t ivs" şi unda păstorul sufletesc al parohii

păr. IOTU Popa, a vorbit despre patinii Cruci, simbolul biruinţei creştine ţi nlit toarea neamului omsnesc, mulţumind ciliur credincioşilor localnici: Horiiit Ilie, Fijijir Ioan şi Ioia Chirioa pentru ridicarea sf.Cn După primirea botezului, credincioşiis'auit poiat, în aceeaşi impresionantă ordiee,Iii serica din sat, de unde au plecat plini b[ vlavie la casele lor, mulţumind Iui DuaiiSţ pentru harurile sufleteşti de cari au f< vredniciţi.

Misiuni sfinte la Zlato In zilele dc 19, 20 şi 21 Maiu a.e,l;

ţinut misiuni sfinte la Zlataa. SâmMul ţ a sosit în parohie pentru acest scop pfo'jj Moldovan canonic dela Blaj. S'a ofiej"1! cernia cu cântările melodioase şi d»10"1

Blaj, iar la sfârşit păr. misionar, a rostit! dica de Introducere a sf. misiuni. D"11"1

lume multă s'a grăbit spre frumoasa tf», biserică istorică (zidită la an. 1424) Jţ assnlte predieile şi să se împărtăşaU* j necuvântările sfintelor slujbe

După masă Ia vecernie — « - T - , de masJ, biserica tixită de credincioşi6

nauniţi. Cu trenul de seară,spre bueurut au sosit în parohie şi păr. Dumitru ^ . fesor la Academia de teologie di» j\J soţit de doi clerici, d. Grigorc Sm Aron Milea. Luni î s 20 Maiu c r i d i » ^ dat năvală Ia sf. spovedanie Ia car» . şi păr. Iulian Făgărăşan din Pătrâsg , zi de lucru slujbele au fost estet ; sărbătoare. Până Marţi — s* r M t o a î ' ! j r t i r stantin şi Elena, în t reg jurul dela d e * p 17-20 Km. a ştiut de slujbei» » » i

frumoase ce se fae de 4 zii* 1* i a . }jf din Ziataa. Predicile păr. o x î i i o t i t L^ lacrimi din ochii alor sute i e ^ \ deosebire la sf. Liturghie de Marţi. ^ riea altfel destul i e mare nu » 8 | ^ mulţimea oamenilor din Ioc, jn* • ^

Minunat şi emoţionat a i0* „, t cuminecării a peste 100 d« M r l

Marţi.

— ca şi

NT. 23 U N I R E A P O P O R U L D I Pag. 3

M. 8. Regele a vizitat Basarabia Drum presă ra t cu flori şi împodobi i cu covoare — S'a pus piatra fiindamen"

fală a unui spital la Hofin şi s'a sfinţit o catedrală la Bălji

In primele doua zile ale acestei luni, M. Sa Regele Carol al Il-lea însoţi t de A. S. R. Voevodul Mihai şi de membrii guvernului, a vizi tat Basarabia. A păşit pe pământu l de dincolo de Pru t pentru întâia oră dela urcarea Sa pe tronul României.

Trenul regal s'a oprit în dimineaţa zilei de 1 Iunie la Noua Suliţă, loc de încrucişare de drumuri de fier. pr imarul oraşului a primit pe M. Sa cu pâine şi aare urându-i „bun soait". Automobilul regal, în care s'a urcat şi d. ministru I. Inculeţ, a plecat apoi spre Hotin. Drumul prin comune era presăra t cu flori şi verdea ţă , cu porţi de triumf, iar în unele comune femeile şi-au scos co­voarele, ţese tur i frumoase din vremuri bătrâne, şi au împodobit cu ele gardu­rile din faţa casei. In comuna Dinăuţi M. Sa s'a da t jos din automobil, a î n t r a t în grupul sătenilor şi a s t a t cu ei de vorbă. Câţ iva gospodari i-au d a t anu­mite cereri pe cari M. Sa le va reaolva la Bucureşti.

Primirea la Hotin a fost deadreptu l măreaţă . Şcolari mulţi fâlfăiau în mâni ateguleţe naţ ionale , publicul ac lama ne­încetat, iar a r m a t a era î m b r ă c a t ă în haine de mare sărbătoare . S'a pus cu acest prilej p ia t ra fundamentală a unui spital a cărui lipsă era foarte s imţi tă . Dela spi ta l M. Sa a plecat pe jos, ală­turi de mulţ ime, cot la cot cu cetăţenii spre locul unde se va ridica a teneul popular „B. P . Haşdeu". Aici s'a j uca t un festival. S 'au întors apoi, în uralele mulţimii, iarăşi la Noua Suliţă, de unde cu trenul au p leca t

la BelţJ Şi aici a fost primit cu pâine fi

sare, cu urale şi flori. Dela g a r ă au plecat deadreptu l la noua ca tedra lă a Episcopiei. M. Sa a luat aici par te la sfinţirea catedralei , s tând îngenun-chiat a lă tur i de mulţime în t impul sluj­bei. M. Sa n 'a mai fost pe la Bălţi de

După terminarea sf. Liturghii, părinţii mi­sionari ţ i eu cei ajutători, precum ţ i câţiva di»tr« fruntaşii parohiei noastre, au fost invi­tat» Dlui ing. Iuliu Albini jun. la masa comună.

După masă s'a oficiat vecernia, încheind **ria predicilor păr. prof. D. Neda. Iache-'«r«a »f. misiuni s'a făcut cu râaduiala ier­tării eelei mari, înooajurându-se biseriea în 3 rânduri, în procesiune şi sonetele clopotelor *> toaoelor dela toate bisericile din Ioc.

Pe drumul curăţirii sufletelor, pe cari d*toriBta »vem s i iiaintăm mereu, zilele sf. misiuni ne-au urcat cu o treaptă mai sus.

S a b i n Olea preot r. u. la Cib

acum sunt 10 ani când era principe moştenitor.

M. Sa şi-a continuat apoi vizita în Basarabia plecând la Chişinău. De aici a plecat în comuna Hanceş t i unde se află o fermă model. Primirea ce i-s'a făcut aici a fost ca 'n poveşti . O femee băt rână o săru ta t pământul pe unde a t recut M. Sa Regele. Văzându-o , s'a întors înapoi şi foarte mişcat a s ta t de vorbă cu ea vreo câteva minute . Au vizitat apoi ferma model unde era şi o expojeiţie. Conducătorii expoziţiei au dăruit M. Sale un berbee şi două mioare de rasă iar A. S. R. Voevodului Mihai i-au dăruit un mânz.

Frământări în guvern Săptămâna trecută a fost grea pen­

t ru d. Manolescu-Strunga, ministrul in­dustriei şi al comerţului oare a avut de lup ta t cu mulţi potrivnici. Dece?

A făcut dsa, în ca l i ta te de minis­t ru al comerţului, o l egă tu ră comer­cială cu Germania, mai ales pentru vân­zare de pet rol . Unele ziare şi unii băr­baţ i cu g r e u t a t e au sus ţ inut şi susţin că aceas tă legătură e spre p a g u b a ţării noastre . Au început s'o spună aceasta în gura mare , peste to t locul şi de aici au pornit frământările despre ceri am amintit . S'a cerut dlui Manolescu-Strunga să demisioneze. Oda tă chiar se spunea că va pleca încă a doua zi din minister. Dar n'a plecat . S t ă locului şi spune că bine a făcut ce a făcut.

Au fost de aceia cari au spus că în urma acestor frământări va pleca şi guvernul. N'a plecat însă şi unele pă­reri spun că dacă nu se va ivi ceva de tot neaş tepta t , apoi guvernul nu va pleca până la toamnă. Deocamdată e ocupat cu pregătirile pentru ziua de 8 Iunie, când se sărbătoreşte împlinirea alor 5 ani dela urcarea pe t ron a M. S. Regelui Carol al 11-lea.

Franţa are guvern nou Tocmai când încheiam numărul t re­

cut al gazetei noastre, am primit ştirea că a căzut guvernul francez. D. P . E. Flandin, fostul primministru, a cerut parlamentului să-i dea .depline puteri" , să-i lase adecă mână slobodă în lucră­rile sale, mai ales în ce priveşte apă­rarea francului, care, după cum arată semnele, merge spre scădere. Par lamen­tul nu i-a da t acele puteri şi atunci guvernul a căzut.

Noul primministru se numeşte Boui-sson şi înainte a fost senator . In gu­vernul dsale au rămas vreo câ ţ iva din foştii miniştri Intre cari şi d. Lava l , mi­

nistru de externe. Noul guve rn a făcut o impresie bună.

Când încheiem numărul de faţă, primim o ştire neaş t ep t a t a : A căzut şi guvernul dlui Bouisson. N 'a s t a t la pu­tere nici o săptămână. A căzut to t din pricina aceluiaşi proiect de lege al „de­plinelor puteri*. Au vo ta t împotriva proectului mai mult cu doi deputaţ i decâ t au votat pentru el. Când scriem aces te şire, nu se ştie cine va fi noul primministru.

Intre Italia şi Abisinia Neînţelegerea ce s'a i sca t între A-

bisinia (în Africa) şi Italia încă de câ te ­va săptămâni nu se mai termină. I ta­lienii susţin că anumiţi Abisinieni au intrat pe teritoriul coloniilor lor şi că chiar au omorit pe câţiva confraţi de-ai lor. Italienii nu s'au lăsa t mai pe jos. Au împuşca t şi ei pe câ ţ iva Abisinieni cari de altfel spun că nu sunt vinovaţi cu nimic de neînţelegerile ivite.

Lucrurile nu s'au liniştit . Ba se pare că se înrăutăţesc mereu. Mussolinii mereu chiamâ sub a rme al te şi alte cont ingente şi Ie t r imite , cu generali în frunte, în coloniile i taliene din Africa. Fap t e oă Italienii vreau să se întindă cât mai mult aşa că s'ar pu tea ca din neînţelegerea de azi să sa ră scânteia focului de mâine.

într'un cutremur de pământ din India mor 40 de mii de oameni

In ultima zi a lunei t r ecu te s'a pro­dus în India (provincia Belucistan oraşul Quata) un cutremur de p ă m â n t despre care se spune că nu se mai ştie un altul aşa de mare. Cu t remuru l a ţinut 9 ore, nimicind locuinţe din temelii şi acoperind sub dărâmături mii şi mii de persoane. Numărul to ta l al celor oari au pierit în urma cutremurului e de 40 de mii de oameni.

Toa te drumurile provinciei au fost s t r icate . Locuitorii a lergau pe câmp, înebuniţi de groază, a ş t e p t â n d în fie­care clipită să se deschidă pământul şi să-i înghită. Copiii mici au fost arun­caţi afară din leagăne şi t rupuri le lor au fost isbite de pereţ i r ă m â n â n d stri­viţi. A tâ ţ i a morţi au fost încât n'au pu tu t fi înmormântaţ i şi de frică să nu se în t indă vreo boală* au fost arşi cu toţii . Pes te localităţile prefăcute în ruină, cu casele dă râma te , cu câmpii scufundate cu mai mult de j u m ă t a t e din locuitori morţi, gândeşt i că a t recut carul morţii.

P ă s t o r i d e o l , bătuţ i Tn n o a p t e . Vineri noaptea — spre Sâmbătă 24—25 Mal, trei făcători de rele au tăbârît cn pari asupra păstorilor de ol Nlcolae Stanclu şl Simion Samflra din Clb (fud. Hunedoara), Bătându-I de moarte. Ambii zac acum. Celui dlntâlu din­tr'o Iovitarâ l-acrepat capul, celui de-al doilea i-au zdrobit pieptul cu 15 lovituri de pari. Jandarmărla — pe cum se vede, nn face cercetări serioase. Deşi cel bătuţi afirmă pe făptuitori, Jandarmii nu-şi fac datoria îndeajuns. Legiunea Alba se recearcă a păşi Ia mijloci Ca atât mai vârtos căNlc.StancIn deşi îngrijit dc doctor, nu-I speranţă să trăiască.

Fag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I 1

Serbarea elevilor dela Interruiiul de băeji din Blaj

Dumineci , doi eltvi deia liceu, interaişti, au venit la mins şi m'au rugat s i ieau parte la serbarea lor dela Internat. Am primit bu­curos şi după masă la ora numită am lătrat la Ia teraa t .

P«ste tot linişte. Ia şalele de Învăţat sau pe afară nici un clsv. Toţi ss afl*u în sala de mâncare unde să ţinsa serbarea, latru acolo. 0 sală mare şi frumoasă, cu mese lungi şi împodobită cu chipurile Mitropolitului Vaacsa, întemeietorul Internatului şi a binefă­cătorilor David Baron Ursu, Dănuţ şi Mihsli.

într 'un capăt al sălii e ridicată o sesna frumoasă şi minunat zugrăvită. Pe scaune stau î iş i raţ i elevii, iar în frunte Părintele Rector cu toţi superiorii Internatului.

Inoeps serbarea . Elevul Ghiţia Vasiie declamează poezia

,Slavă muECii". Alţi elevi spun poeziile „Ru­găciune", .Mâncarea ţiganului" şi «Ţiganul la fogă". Elevul Cupşa Iuliu sânta la vioară. Doi elevi spun un dialog frumos: „Scrisoarea lui Ionel către Preacurata Fecioară Măria". Pe urmă mai mulţi elevi joasă bine eomedia „Ţiganul notarăş". Mai ales elevii Mitariu, Stupineaa şi Rusu din clasa a patra au do­vedit foarte multă îndemânare.

La îachsiere, Părintele Rceter I. Evrard vorbeşte elevilor, Indemnându-i sâ fie tot-deauaa buai şi sârguiacioşi, pentru ca să facă bucurie părinţi lor.

Serbarea a reuşit biae şi mi-a plăcut. Mi-a umplut însă sufletul de atâtea amintiri duioase, de pe vremea când şi eu eram elev în Internat. Ds atâtea ori am declamat şi eu poezii la „cluburile" de Sâmbătă seara, cari se ţineau în fiecare „Muzeu". Nu uit aisiodată poezia „Paşa Hasan" de George Coşbuc, pe care ca elev îa clasa a patra de liceu, am declamat-o gesticulând eu multă îndemânare, iar „ductorul" Alexandru Rusu — azi înalt-preasfiaţitul dela Baix-mare — m'a felicitat 2a faţa tuturor copiilor dia Muza a.

La „cluburile* din Internat, făceam cu toţii celaa dintâi încercări de luerări scrise, pe cari îs coteam în faţa „ductorilor", cari erau doi elevi mai buai, şi în faţa copiilor din Muzeu.

Mi-aduc amiats de o lucrare pe care am cetit-o şi eu, anume „La ora d« limba graacâ", care a stârnit multă plăcere şi veselie între copii. Pe vremsa aceea se învăţa foarte mult la limba grecească şi nouă au ne cam glăsea. O schimonoseam îa tot chipul şi cei cari au ştiau esti literile greceşti, le scriau pe o hârtie eu litere latiaeşti şi la răspunsuri le ceteau de pe acea hârtie prinsă cu ua ac pe statele c t lu i din banca dhtaiate.

„Cluburile" din Internat s'au ţinut şi mai târziu. Şi după ee am isprăvit cu şcoala şi am ajuns „pedagog" in Internatul de băeţi , cea mai mare plăeere o aveam să aranjez şi să iau parte la acestea „cluburi".

Programele cu lucrările, poeziile, mono­loagele şi mai ales micile piese de teatru cari s'au jncat în aaii 1911 şi 1912 le-am trimis i a c i atunci „Societăţii pentru fond de teatru român" ca o dovadă despre sirguinţa elevilor dia Internatul de băeţi din Blaj.

Producţiuai, elevii dia Internat ţin şi aeum foarte multe. Suat îavrâstate şi ca multe eâatcce şi feliurite producţiuni, pe cari le ascultă la Radio la ,ora copiilor* sau „ora şcolarilor". Tot la radio ascultă şi «oaf«-riaţ«l", cari ss ţin la Bucureşti şi cari sunt potrivite pentru elevii mai mari.

Ordinea, griji şi curăţenia dia Iateraat

sunt de ae'ntrecut, ceeaee face rasre cinste superiorilor Internatului şi Bisericii soastre, sub ocrotirea căreia stă acest Internat.

Ion P o p u - C â m p e a n u

Valoarea muncii A spus odată un om cu scaun la

cap : »Dacă Dumnezeu când i-a alungat din raiu pe îngerii cei răi, le-ar fi dat de lucru, poate că ei până azi s'ar fi făcut iar buni. Omului, scos din raiu, după păcat, Dumnezeu i-a poruncit să lucreze pământul în sudoarea frunţii sale. Şi omul a muncit, şi prin muncă a făcut toate minunăţiile de pe pământ. A învăţat cum să are şi să sarnene, a cultivat să-mânţele şi pomii sălbatici, ajungând la cereale şi la fruncte. A îmblânzit câinele, boul, oaia, bivolul, calul, găina, raţa, gâscă, porumbelul şi o altă mulţime dintre animalele sălbatice. Cu muncă, cu trudă, s'a învăţat să lucreze colibi şi palate, drumuri bune, căi ferate, corăbii, vapoare, aeroplane, şi nenumărate maşinării şi unelte puse în slujba omului. Omul a trăit şi trăeşte greu în lume, dar lui i-s'a dat tovarăşă de vieaţă munca. — Prin ea su­ferinţele omului se micşorează şi se ali­n iază . Prin ea creşte bucuria vieţii.

Nu e puţin lucru pentru sufletul o-mului, să vadă rezultatul muncii lui: e o mare bucurie şi o întărire j o mare lumi­nare a inimii când vezi grânele coapte, casa zidită de tine, o unealtă ieşită din mâinile tale, o haină, o încălţăminte, şi toate celelalte lucruri pe cari le face omul cu truda iui.

E cea mai înaltă şi binefăcătoare mulţumire din vieaţa oricărui om.

Să ne închipuim, că omul nu ar fi fost lăsat în lume să lucreze, să facă lu­cruri nouă, ci să strice pe acele ce sunt. Ce s'ar fi ales de vieaţa lui?

Să luăm de pildă un singur om, că­ruia i-s'ar da poruncă să nu facă toată vieaţa lui altceva, decât să strice tot ce vede, tot ce-i cade sub mână. El s'ar a-puca să cosască holdele şi sămănăturile ce-i ies în drum; ar tăia pomii şi arborii, ar smulge zarzavaturile de prin grădini, ar doborî fructele din pomi până nu sunt coapte. Ar ucide pui, găini, vite, ar dă-rîma case, ar astupa fântâni. Cu un cuvânt, în urma lui n'ar mai rămânea nimic în pi­cioare, ci numai ruine. Ar putea trăi un astfel de om, chiar dacă nime nu l-ar opri din blestemul lui?

După un an doi n'ar mai putea trăi, ci s'ar spânzura. Fiindcă munca lui ar a-junge să-1 desguste, să-1 îngrozească pe el însuşi.

Oamenii au biruit prin munca de zi­dire, nu de dărâmare. Şi singură cea dintâi înveseleşte şi luminează inima omului. Cea de a doua îl întunecă, îi sălbătă-ceşte şi-1 face nenorocit.

Acum — spunea acel om cu scaun Ia cap — îngerilor celor răi sau diavo­lilor nu li-s'a dat să lucreze muncă de zi­dire, ci de dărâmare. Ei nu se pot bucura, ca oamenii, de nici un lucru bun ce ar ieşi din mâinile lor. Ei dărîmă în toată clipa: strică tot ce văd bun in sufletul o-mului. Sau, cel puţin, încearcă să strice. De aceea osânda lor e mai mare decât a oamenilor. Ei, dărâmând mereu, osândiţi să facă răul, nu se mai pot lumina, nu se mai pot mântui*.

Ni-se pare că judecata acelui om

este dreaptă. Şi din ea se poate } uşor, ce valoare mare are munca !pŞ dire, adică de a face lucruri nouă 2i

om. Şi ce nenorocit t rebue să în fie' ^R l t* său omul căruia nu-i place munca &

ci o face numai de silă.

Şi care, în schimb, dărâmă, face

unde numai poa t e : cu vorba ca fapta. , ' * ?i C l.

Dela Secţiile „Astrei".

S o s e s c a r h i v a E a româneşti ^ R u s i a . In timpul răsboiulni celui mare câi( ţara noastră a ajuns la grea strâmtoare, atr-mes molte lucruri în Rusia. S'au trimes şi ar­hivele, adecă actele mai vechi ale statului Zilele trecute acestea ne-au fost înapolaft Ministrul ţării noastre la Moscova le-a Im în primire iscălind nn proces verbal îa cm era trecut tot ce a primit. Actele primite vor fi trimise în tară.

S ' a ivit r u g i n a g a l b e n ă la grâu, In unele părţi ale ţării, mai ales în Banat, i'; ivit rugina galbenă la grâu. Paiul din verii' negru se face galben pământiu roşietic şi daci întri printre spice ţ i-se înroşesc hainele, h gina galbenă strică la grâu. Na namait! bobul aa creşte destul, dar făina na estepm bună.

D e l a P a r i s i a B u c u r e ş t i în 6 ori Un vestit aviator român, pe nume B. Cânta-cuzino, a sosit săptămâna trecută dela Paris, A venit cu un aeroplan şi a făcut dramul cam de 1900 km., fără eă se oprească undevi în 6 ore şi 25 minute. A mâncat Ia amiazi Paris, iar scara încă nu era vremea cinlic! a ajuns la Bucureşti. Spune vestitul aviatK că în curând va încerca să facă acest mal puţin de 5 ore.

Un v â n t p u t e r n i c r i d i c ă animat d e l a p ă m â n t . Spre sfârşitul săptămânii ft| cute a suflat un vânt puternic în Banat, l mulţime de pomi au scoşi din pământ şl <*'j multe au fost descoperite în întregime. In nnet părţi au fost ridicate dela pământ ulm» sălbatice ca fasani, iepuri şi altele mai m şl an fost aruncate la mari depărtări. Po«f tesc bătrânii că nici n'an auzit de astfel întâmplări decum să vadă.

N e n o r o c i r i d e a e r o p l a n e . 1° s ^ mâna trecută s'au întâmplat două nenoroc de aeroplane ia noi în ţară. Unul, în c a r e

;

afla căpitanul Iosifescu, s'a prăbuşit UC* Voda. Căpitanul şi-a rupt un picior ş i » J j rănit peste tot corpul. Alt aeroplan s'a P» j | şit la Tecaci. Plutonierul care era în e l 1 J rit dela o înălţime de 30 m. Dio n e 0 0 l ° | | paraşuta nu s'a deschis şi astfel plntonlef J rămas mort pe loc. J

A fost d e s g r o p a t ă la cinci JjJ d u p ă î n m o r m â n t a r e . Înainte ca cia" ^ a murit femeia Gllen Măria de 78 de Jj'̂ i corn. Ozd (Tr. Mică). Ia timpul vieţi' ^ moarta n'a dus-o prea bine ca n°r0"6/j,> ajans câte odată chiar la păralală. W > moartei a bănuit că nevastă-sa a m a ^ 3

dintr'o astfel de bătaie. A şl scris o prin care înştiinţa parchetai de bănui»

Nr. 23 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

parchetai a ordonat atunci să se desgroape moarta şi să se viziteze. A fogt desgropată In

z lna de 27 Malu, la cinci luni dela înmormân­tare. D. dr. Ioan Frăţilă, medicul circumscrip­ţie), a constatat de fapt că moarta avea pi­ciorul stâng, deasupra genunchiului, rupt In două locuri. Despre aceasta s'a luat proces verbal şi s'a trimis celor în drept ca să se facă cercetări mai departe.

P e n t r u c e l c a r i a u c a i d e v â n z a r e . Secţia Agricolă a jud. Tr. Mică adace la cu­noştinţă că în cursul lunei Iunie şi Iulie vor începe cumpărările de cal, pentru armată. Se vor cumpăra cai de toate categoriile: ofiţereşti, artilerie (de câmp, de munte şl grea) cavalerie şi Infanterie, cu vârsta între 4—9 ani. Preţul cailor, stabilit prin bună învoială, după cum e târgul în regiune, va fi plătit imediat în nu­merar. In regiunea noastră Comisia lucrează: Ia 25 Iunie la Mediaş; 3 lalie la Sânmiclăuş; 7 lalie la Reghinul săsesc şi 8 Iulie la Tg. Mnreş.

O c o p i l ă c u t r a i m â n i . Femeia Aris-tifa Condeescu din corn. Raptura, jud. Mehe­dinţi, a născut o fetiţă care are trei mâni. Cea de a treia, din spate, are numai trei degete şi e m«ii scurtă decât celelalte. Copila e sănă­toasă altfel şi părinţii săi au dus-o la spital ca să i-se taie mâna a treia.

S ' a s p â n z u r a t d e f r i c a o p e r a ţ i e i . Femeia Măria Sas de 42 ani din Oradea, su­ferea de o boală mai veche şi acum urma să fie operată. S'a temut înBă atât de tare de operaţie încât mai bine s'a spânzurat. Proastă judecată a făcut.

Un r e s t a u r a n t î n f o r m ă d e s t i c l ă . într'un oraş din Germania s'a întâmplat a-ceastă ciudăţenie. Proprietarul unui restaurant s'a gândit să facă ceva nou de tot ca să a-tragă la el câţi mai mulţi clienţi. Şl-a stricat deci restaurantul şi a făcut altul în formă de sticlă de şampanie. E Înalt de 30 de m. şi din înălţimea lui se vede până departe valea fru­moasă a Rinului.

V r ă j i t o r i h o ţ i . Femeia Moldovan Măria •din com. Someşeni era tare supărată deoarece singura ei fată era să se despartă de bărbatul ei. Ce s'a gândit ea atunci? S'a dus la nişte vrăjitori, nişte ţigani-cortorari cari tocmai ni­meriseră în comună şi 1-a chemat la ea acasă că să-i spună viitorul fetei şi sâ facă vreo le­gătură vrăjitorească sâ na se facă despărţania. Legatară n'au făcut căci n'au putut. Pentru viitorul fetei au spus tot minciuni. Au jefuit-o în schimb pe bătrâna de tot ce avea în casă. Şl bătrâna umblă acum pe la jandarmerie Şl pe Ia poliţie ca el să prindă pe hoţi.

Un n e b u n ş i - a î n g r o p a t d e v i e s o ­l i a . O doamnă dintr'un orăşel din Basarabia s'a das la cimitir, la cripta familiară, unde era îngropat bărbatul său. Intrând în criptă a ob­servat cu groază că mai e acolo un sicriu despre care ea nu ştia nimic. A înştiinţat ime­diat poliţia care a venit Ia faţa locului şl a desfăcut sicriul. Cu mare mirare au aflat că moarta e r a . . . vie. A declarat că o chlamă Sanda Mavrodi şi a fost înmormântată de vie de bărbatul ei, care era nebun. Acesta nu ştie nimic de întâmplare. Poliţia 1-a dus la o casă de nebuni din Chişinău.

C o m o a r ă Tn f u n d u l o c e a n u l u i . Înainte de aceasta cu 16 ani un vapor frumos * Plecat din America spre Spania, ducând Pentru regele Alfous un cufăr de metal în care cran drugi de aur şi pietrll scumpe în valoare de 1 2 milioane de dollarl. Pe drum vaporul a

i 0 » t atacat de piraţi (hoţi de mare) cari au

furat cufărul şl l-au ascuns într'o stâncă. Au fost siliţi Insă să fugă de acolo şl în învăl­măşeala fngli cufărul cu comoara a foit scăpat în apă. Căpitanul altul vapor a aflat locul unde s'a scufundat cufărul şl cu învoirea Americanilor a început să-şi facă un aparat special cu care să se coboare în adâncul o-ceanulul şi să s:oată comoara. Aparatul dc abia acum a fost terminat şl astfel căpitanul în curând îşi va încerca norocul.

D r a g o s t e d e m a m ă . Dna Vldu, o ro­mâncă stabilită în America, a trecut săptă­mâna trecută prlntr'o mare nenorocire Băr­batul său şl slngara-1 copilă tn vârstă de H ani au murit de moarte cumplită în pră­păstiile unor munţi. In amintirile lor, dna Vidu a dăruit unui orfelinut din Bucureşti suma de 14 milioane Lei, cu legământul ca din a-ceştJ bani să se adăpostească fetiţele găsite pe străzile Bucureştiulul.

P r e ş e d i n t e l e A m e r i c e i a primit o u ă î n c o n d e i a t e d e o r o m â n c ă . Dş. Sylvia Sulea, o româncă stabilită în America, a trimis da Paşti mal multe ouă înfrumseţate cu dtsene româneşti, familiei preşedintelui Statelor Unite. Spre sfârşitul lunii trecute, dş, Sulea a primit o scrisoare în care i-se mul­ţumeşte pentru acest frumos gând, trlmiţân-du-i-se totodată „cele mai frumoase doriuţl de bine şi fericire".

F u r t u n ă p u t e r n i c ă î n U n g a r i a . Spre mijlocul săptămânii trecute s'a abătut asupra U ogari ei o furtună cumplită. într'o singură regiune au fost lovite de trăsnet 17 persoane şi au fost stricate de grindină 60 de mii de ochiuri de fereastră. Grindina a fost atât de mare şi atât de multă, Încât în re­giunea Kecskemet pe flecare Km 2 a cazat câte 42 kg. Recolta a fost nimicită în întregime.

î n t r u n i r e c o l e g i a l ă d e 30 a n i . Absolvenţii Li­ceului gr.-cat. români de băeţi din Blaj, seria 1905, sunt rugaţi a se prezenta la întrunirea de 30 ani, ce se va ţine în Blaj la 18 Iunie 1935. Ion Moldovan, canonic Ion Fopu-Câmpeanu, profesor, Goorge Faina, prof. Blaj.

+ E u g e n Goga , ziarist în Bucureşti, fost elev al şcoaleior din Blaj, fratele dlui Octavian Goga, a Încetat din viaţă, după o scurtă şl grea boală, în ziua de 4 Iunie. Răposatul a fost fiu de preot, născut în comuna Răşinari, insă tatăl său era originar din Crăciunelul de sus. jucieţal Târnava-Mică. A fost un tlnăr foarte deştept şi avea darul scrisuluil In războiul cei mare a luptat în Dobrogea pentru înfăptuirea României mari şi a fost greu rănit. înainte fusese prlsonler la Ruşi de unde s'a întors cu o carte, scrisă cu mult suflet, sub titiul „Cclea două Slberil". După război a condus ziarul .Renaşterea Română" şl a scris un roman b'ne primit. Moartea 1-a secerat prea curând, ab.a la 46 ani.

Fie-i ţărâna uşoară!

Povestea jalnică a unui copil In ziua de 28 Maiu ua sergeat din 0 -

radea trecea p* iângâ un pârâu adânc din aoropierea Orszii. Dia fundul pariului se auzea planset dt copil. S'a apropiat ta vadl cine este. Un copil de vreo 9 ani, îmbrăcat într'o cămaşă sdrenţuită plângea pătruns de foam« fi d t frig. S«rge»tul 1-a luat ţ i 1-» îm­brăcat îa mantaua sa şi 1-a dus astfel la po­liţia oraşului Oradta. Aici copilul şi-a povestit păţania.

El ««te flul unui ineptelor c. f. r. pen­sionar di» Ciuj. Asum două luni a fost răpit dc nişte ţigaai «ari treceau prin oraş. Cu bătăi şi cu ameninţări de mai rău l-au silit i ă

taci, l-au pui Ia lueru şi l-au flămânzit p«stt puterile sale. Ajuigând aproape de Oradta copilul s'a hotărit sâ fugă. Spre ziuă, elnd ţiganii dormeau, t l a fugit şi s'a a icuni în p i r iu l ia care a foit gisit a*e tergent . Poliţia a început imediat cercetări. Şatrele de ţigaai BU mai erau pria apropiere, au rupt-o Ia fugă. Li-s'ft dat inia de uimâ ţ i In curănd vor fi prinşi. Părinţii copilului au foit înştiinţaţi s l vini si-1 ducă ncasi.

Cum să cruţăm? Pc lâagă toate actete ori încotro dii, tot

sumai plângeri auzi, c i - s vremurile rele, c i au trecut vremurile cel» vechi şi bune, ţi al­tele da aoestJia; dara nimanea nu se gândeşte cltu-ji de puţin la cruţsre . Sunt destui oameni cari trag la năcazuri ca boii în jug, şi abta o dus dr. pe o zi pc alta, cărora nu le-a stră­lucit poate niciodată soarele fericirii, ia schimb suGt toarte mulţi cari daci in flecare ssptl-maa* ar pune câtuşi d« puţin ia o parte şi-ar putea îmbunătăţi mult soartea. Şi chiar a-cesta este scopul însoţirilor de cruţare, că omul trebue să depună in fiecare săptă­mână o anumită sumă. La băncile mai mari, dc caii avem şi noi o grămadă, nu se primesc depuneri mici, şi suma de depus nu este ho­ta rita, pe când membrii însoţirilor de cruţare pot depune şi wumai 10 centime la siptămâai, dara, odată iascriei dc membrii, trebue Bă de­pună r-igulat tn fiecare sâgtămână. Această constrângere, obligaţiune salutară este su­fletul cruţării.

Cine nu cunoaşte slăbiciunea şi ne­statornicia arii omeneşti? Cine eu ştie, cat» sute de propuneri şi de hotârîri bune BU se tas însă, au ss duc la indcplieirc? Câţi nu zic: „Să ştii că de acuma m i pun ps cru­ţare", şi totuşi nu se mai pua, ori, dasi se pun, BU psste mult iarftşi sc lasă, pentrueă l i lipseşte statornicia şi ss urăsc dela o vreme. Ss întâmpla c i un om a cruţat 20—30 Lei, i-ar depune la o bancă spre fructificare, in-datfc ce ar avea suma dc 50 Lei. Dară se ni­mereşte o serbătoare familiară ori o petrecere, ss atinge dc banii cruţaţi, si astfel cei 50 Lei nu se mai aduni nici când. Vizând că nu-şi poate duce Ia îndeplinire planurile, că nu poate să pună nimiea de o parte, nici nu se mai gândeşte ia cruţare, trăieşte de pe o zi pe alta şi daci îl cearcă bunul Dumnezeu cu vreo nenorocire, e vai ţi amar de capul lui şi al tamiliei sale. Dasi insă cineva ac face membru la vreo îniotlro de cruţare şi prin urmare se leagi c i in fiecare aâptămâai va depune o a-aumiU sumi, Htunci nu se poate şi nici nu vrea s i sa lase cu una eu două, şi aşa, pe aeobtarvate, ajunge a avea nu 40—50 Lei, ci 100, 1000 ori 5000 Lei. Şi niei nu trebue să-şi facă nu ştiu ce silă, pentruci se gândeşte cam in forma aceasta: Pe sfârşitul săptimânil t re­bue să depun 10, 20, 50 100, ori 200 de Lei; se lipseşte, odată de doue ori, de puţină bău­turi , de vreo 4—5 ori nu fumează, şi banii şi-i are puşi de o part t .

Cu cât e mai marc suma eruţatl, cu atât mai mult creşte voia de a cruţa; Ii creşte încrederea în puterile proprii, devine mai sârguincios, mai eumpătat, cu mai puţine

Pag. 6

pretenţii, mai aşezat, mai solid, mai de omenie din zi ee merge, şi iati-1 un bărbat de ispravă si de omenie, ajuns la aceste v i r tu ţ i prin pro­priile puteri, an adevărat „«elf- made-man", eum ii zice englezul.

Şi toate aceste cui arc s i le mulţumească, daci na acelei însoţiri de crnţare? I ş t i bine­cuvântarea, i a t i urmările bune ale acestui M de tovărăşii. Este un fel de silă plăcută pe care o suferi de b u n i voe, daci nu e s i l i adevă­ra ţ i , căci, cel ce vrea, se poate l isa , şi-şi pri­meşte banii dimpreună eu eametelt ; chiar prin această silă de bună voie se fac lucrurile acelea mari cari se par minuni. Când ca-ssarulînsoţirci din Altslăttcn, un om vrednic» de omenie si energic, eutreerx comuscle sără­căcioase dia jur, ca s i câştige membrii, râdeau oamenii şi-i ziceau: „Da di-ne pace, Domnule, nu ne mai năcăji; cum vom putea cruţa, şi noi abea ne putem hrăni". Dară dapfics ei a insistat mult încercăr i oamenii şi, auziţi minuni! asuma oamenii aceştia au câte 2500—3000 franci. Şi oamenii sunt tot ca mai înainte, tră­iesc tot aşa de bine fi nu simţesc nici o lipsi-Dar i ceva schimbare totuşi s'a făcut. Cârciu-marii au bigat de seamă c i de atunci nu li-se trec aşa bine beutariie.

S'a observat mai departe e i mulţi copii dedaţi eu lingăriri, de când s'a înfiinţat „Albina", s'au l i sa t de acel nărav şi banii îi depuneau, iar i când au ajuns la vârsta aceea In care şi ei puteau agonisi, devenir i cei mai zeloşi mem­brii ai însoţirii de cruţare.

In u rmi se poate zic», cu toată hotărârea, e i cei mai mulţi nu puţuri pune de o parte ni­mica în vremurile de demult, în acele „vremuri bune" dupi cum l i numesc bătrânii, i a r i de când cu însoţirea aceasta, deşi vremurile sunt mai rele, au ajuns Ia averi frumoase şi la bu­năstare. „ S i fi ştiut ceva înainte eu 10 ani de­spre Albina", îmi zise mai deunăzi un munci­tor bun, astăzi aşi fi proprietarul uaei averi frumuşele. Ar trebui ca in fiecare biserică şi cu prilejul oricărei adunări să se vor­bească despre astfel de însoţiri şi să se îndemne oamenii ca să /ie cruţători în cele mărunte. Părerea mea este e i dac i s'ar în­fiinţa astfel de însoţiri în fiecare comunfl, oa­menii s'ar înscrie ca dniumul, asigurânda-şi astfel familiile".

IE ti 'adevăr, cruţarea în mie ar producs adevărate minuni, faţa cea bătrânească a lumii s'ar schimba deodat i şi s'ar primeni, oamenii a r a -vea din ce trăi. Cât nu s'ar putea cruţa, dac i ns-am mai reţinea dela cele beuturi si nu ne-am ds-josi câte-odat i mai mult şi decât animalele?] Câte milioane d im noi, îstr 'un singur an, pe c iu tur i? Dac i am cruţa din cele milioane mi­mai unul sau d o u i si le-am întrebuinţa pentru alte scopuri, bunăoară pentru biserici , ta câţiva ani am ajunge la o stare mult mai bună dscât strămoşii noştri, Romanii.

D i n t r ' u n o b i c e i u ur î t a u a j u n s la o c n a . Aproape în toate părţile Ardealului dăinueşte încă un obiceiu urît. In seara de anal nou în anele părţi, sau de prinderea pos ­tulai în altele, tinerii se adună în vârf de deal şi de acolo spun ca glas tare păcatele unor oameni din comună. De aici apoi ceartă şi bătaie. Aşa au păţit doi tineri din Fodora.jud. Cluj cari au ajuns la bătaie ca an om despre care aa spas lucruri arîte. Omul a mărit din bătaie, iar tinerii aa fost condamnaţi de tri­bunalul dlu Cluj să petreacă an an de zile In fondul ocnei, unde se vor desvăţa de bană seamă de obiceiuri arîte.

Cit i ţ i „ U N I R E A P O P O R U L U I "

U N I R E A P O P O R U L U I

Tuberculoza (Boală seacă, ftizie, heft ică, oftică)

O boală foarte răspândiţ i în popor dar mai ales în lumea oraşelor este oftica. Vin­decarea ei cere timp îndelungat si nu poate fi făcută decât eu ajutorai medicului.

Aproape ca şi toate boalele oftica e pro­dusă de către nişte baeeili cari in t r i , mai de-ssori pria praf, la plumânii omului. Nu vreau s i spua c i oftica se aşează (localizează) nu­mai pe plumâai. Este şi oftică de maţe («ate­n ţ i tuberculos s l ) şi aproape toate organele (rinichii, oase, închectari, mai ales a genchiu-lui ctc.) pot fi atacate şi îmbolnivitc de bae-cilul tuberculozei.

Baccilul n fost descoperit de un învăţat cu numele de Koch.

Boala e foarte li j isioasă şi de sa se sra-feoîaăvesc mai ales oamenii slabi şi ceti cari au msssrie grea eum sunt fierarii, cărbunarii, tipografii et®. Beţivii îacă se îmboîafive?e foarts uşor de ac s i s t i boa l i . Căsitoria prea dc timpurie şi mai ales sarcina femeilor î nc i pot duce la eftieă. De asemenea espătă mai mai eu mulţ i uşurinţă boala, copiii a căror pă­rinţi sunt bolnavi de ea. Ic sfârşit bolile cari slăbesc, aşa cum sunt aprinderea de plumâai, pojarul, boala ds zahăr (diabetul) şi aî ick, duc bolnavul spre oftică. Aceia cari trăiesc prea închişi (ia măaăstiri, închisori) şi fac mişcări puţine pot căpi ţa cu uşurinţa şi muri ds a-eeas t i boală. Ca să arăt cât e ds grozavă of­tica nu am dscât să vă spun e i ea omoară îa fiecare an cam 50.000 de osmeni la noi în ţarS.

înainte dc a vedea eum sc arată bosîa vreau să spun c i oftica e primejdioasă chiar pentru felul cum începe. începutul ei nu e ca la alte boli, cu dureri mari şi călduri, ci s s a-r a t i încet aşa eă la început t rece aproape ne­băgată îa seamă. Omul eare nu pane mul ţ i seamă pe semnele dela început ss trezeşte cu boala înainte t i când vindecarea e eu mult mai grea. De aceea trebus îngrijire boEă dela în­ceput, când se a r a ţ i primele semna. Aceste semne sunt: bolnava! simte un fal dc obossali (slăbire) şi mai ales înainte ds masă. Pofta de mâncare scade. Adeseori asudă noaptea şi mai ales spre dimineaţă câsd bolnavul se trezeşte ea cămaşa udă. Câte odat i a re şi dureri în piept sau în speţa cari sunt însoţite dc un gu­turai şi o tu s i care se repetă foarte des. Ia afară dc a c c s t s a , bolnavul mai scuipă sânge, la îacegut şuţ ia încât au se obse rv i . Arc apoi călduri cari se arată mai mult după masă şi sunt foarte mici la început.

Oftica ds obicei e o boa l i eare ţine mult timp, dela un sn până ehiar la 20. Intre timp ss poate ca boltaavul s i sc simte a^rosps sănătos.

Mersul boalei îl putem împărţi în 3 părţi. In cea dintâi bolauval are o tuss seaci cu friguri cari însă nu sânt prea tari. Ars semnele pe cari le-am spus mai înainte iar de scuipat scuipi foarte puţin. In cea de a doua perioadă tuşea e mai mulţ i şi însoţită de o flegmă murdar i . Bolnavul slăbeşte, are du­reri de piept şi respi r i greu. In partea treia bolnavul începe s i a ib i c i ldur i mari şi mai ales dupi masă. Tuşeşte şi scu ip i din ce in ce mai mult, flegma fiind amestecaţ i eu puroi şi de un miros foarte urât . Bolnavul slăbeşte pe zi ea merge şi mai ales noaptea transpiri (asudă) foarte mult. Se poate întâmpla ca în partea aceasta din u rmi bolnavul s i aibi o v i r sa re de sânge atât de mare încât s l - i a-duei moartea.

Oftica poate s i meargă şi foarte repede aşa ea s i omoare bolnavul în 20 pâni la 30 zile. Această formă e mai r a r i şi se numeşte oftică galopantă.

• • — • — J i ^ Am arătat foarte pe scurt rnerinţ

şi numai semnele mai principale. $J Jl*i cum se poate vindeca boala şi tazi al ^ ne putem feri de ea, căci pâni i B

astăzi înviţaţii s ' au putut găsi u n i'"* C8T| s i vindece oftica, eare sece r i atâtea

vieţi omeneşti în fiecare an. ttH In primul rând trebue ca să ne feri

bolnavi şi mai ales atunci când ştim să av%

familie vreunul, t rebue s i facem tot ct în putinţă şi să-1 punem într 'o canion cameră

k «i

aP&rtt| bătută de soare şi cu mult aer. Să HU gura îa gură cu ei şi mai ales să ne terim s-i săruta chiar şi atunci când ne sunt R l a n i

foarte de aprospe. In afară de aceea el tni" să ne ferim de aceşti bolnavi, mai trebue să fim cu multă grije şi mai ales l a l a { e ? aaimale şi în spssial la vaci dia « e j r o j lapte atunci câsd sus t bolnave ds oftică put să a s îmbolnăvim «a mal t i u^urinţi. p I M t )

aeae», trebue întotdeauna, chiar ţ i atuncittii sentem siguri câ vaca este sănătoasă si fl,t. bem Iapteie cu clocot 10 eâsâ la 15 ffii8Bi(

Atuaci când pariaţii sufere de oftici tu. bue să-şi dea copiii cât mai repede dupi nţ. tere in afară de casele lor ea să cmtcl ii asr curat şi cu nutremânt bun peitru a n căpăta şi ei boala dsla părinţi.

Privitor la ofticoşi, ei sau trebue si miji pe jos, şi mai ales în locuissţă. Pentru luciul acosta sunt aişte scuipători anume făcute di buzunar, pe eare bolnavul o poate îHtrekuitji şi pur ta ori unde. Fiindcă trebue ştiut ci dii scuipatul bolnavilor, eare se urcă şi se ridici odată cu praful, se capătă de cele mai tnulti ori boala. Camera bolnavilor va fi b'm acri-sită şi ca un mobilier simplu. Se va îugrijidi o curăţenie a corpului cât se poats ds mult şi spălâadu-ss regulat în special pe mâini in g u r i .

Am dat câteva indrumir i mai priacipili şl şi acsstsa foarte puţine faţă de multele «îl se pot da. Hrasa are mare însemnătate îa vi* dsearea ofticei. Despre aceasta voi serii ¡1 alt articol.

Ceease e mai principal şi ce trebue si vă r ă m â a i D-Voastre din tot cesace am sjfl e că împotriva boalei care începe în mod foirt e încet trebue marc grijă dela început, fiiîM o tubsrculoză pe cât e de uşor de vindecat ii îjjcogut şa atâta e ds greu de a fi vindecaţi dupăce s'a încuibat bine în trupul omului.

D r . C a s s l u Suclu medic al spitalului Blaj

Băncile româneşti din Ardeal Criza ultimilor aai a avut urmări K'1

pretutindeni. In ee priveşte băncile, ea a la împuţinarea acestora. Cele cari *n r ima a, în deosebi cele dia Ardeal, se g ' s , | i

într 'o situaţie foarte grea. Blneile româneşti răspândite în t 0 1 '

părţile Ardealului, căutau s i îndeplin*'* lipsurile de bani ale agricultorilor, micilor co­mercianţi , ale preoţi lor şi învăţătorilor. 0»» parte din ele lucrau chiar cu ajutorul f1'? ţilor şi învăţătorilor, având însărcinarea Fartea băncilor, s i dea informaţiuai «'"jL celui ce cerea un împrumut dela bane» 1

judeţul lor. Ia timpul erei maghiare blneil» "

neşti din Ardeal, îa a fa r i de rolul fru* 0 ' J care l-au jucat, ajutând locuitorii prin mulurile acordate, în codiţiuniuşoare,«f*,, o însemnătate foarte mare naţionali, p** 1*

lisele Cercetând socotelile diferitelor mâneşti din Ardeal, constatăm, e i di» f*' ^ rile lor au ajutat biserica, feoala, soc" ( i , culturale şi tot ce era românesc. P f i 0 ' păstrat strânşi legătura între naţii t o P

Nr. 23 U N I R E A P O P O R U Li U 1 P a g . 7

iându-i puteri Houi do munci, pentru a-ţi putea realiza visul milenar.

Dascălul şi preotul a fost cârmaciul viaţii •oaitre dela sate, conducând dealuagul anilor poporul, încredinţat lor spre păstorire. Tre-buiaţclo lor au fost satisfăcute de băncile ro-mâaeţti din jurul ior, totdeauna şi mai al ts ¡B timpurile cele mai grele ale viaţii.

Băncile româneşti din Ardeal au ajuns tntr'ua timp chiar să dsa de gândit vechilor stăpănitori ai acsstor ţinuturi. Datorita lucră­rilor pe cari aceste bănci le găvârţiau zi dc zi, fosta atApâaire se vedea slăbită, se vedea că nu pesta muit naţiunea română va ajunge stipână pe o mare parte din pământul ţ î r i i .

Ixti, ce spun» ziarul maghiar „Erde y Gazda" în aaul 1 8 9 9 :

„In Ardeal băncii» româneşti «dună po» sesiunile maghiare, ca să le folosească pentru iatirirua naţionalităţii lor. Foarttt triste sunt stíriie din Ardeal. Ají curge o luptă firă sflage dar cu atât mai turbată în contra ulc-nufituiui maghiar".

Ss vede daci, să băncile româneşti din Ardeal lucrau pentru naţiunea română, psntru prosperitatea ei, pentru grăbirea rcalizlrii Ro­mâniei ds azi. Băncile româneşti au dat do­vada da multă dragoste, faţă de naţia ro­mânească.

Mai târziu în aBul 1 9 0 3 , ziarul maghiar „ E L d é y Gazda" din Ciuj, spunea durerea cs le apăsa suflatul ior şi p&r'că plâng, de atunci pămâatuî scump şi sfânt al Ardealului.

Piâag bogăţiile şi comorile lui. Iată ce scrie ziarul maghiar de mai sus:

„Uflicul nostru tezaur este pământul. Singura noastră glorie este pământul. Fundamentul existinţai noastre este pământul. Izvorul tra­iului nostru est3 pământul. Cât avem pământ, avem patrie. Bucata de pământ care e în mâni maghiare, e o bucata a patriei maghiare. Dacă alunecă o bucată de pământ de sub piciorul maghiarilor aceasta este o pier­dere pentru patria maghiară. Dacă nu sun­tem cu totul orbi şi observăm pericolul, ai. luăm aminte cum valahii îsi apropie pro­prietăţii» de pământ ale maghiarilor care dau faliment. Stăruinţa lor e simplă şi Întărită. Ei prooedaază cu plan, In munca lor sunt penervenţi. In executare sunt înţelepţi. Con­ducătorii lor sunt isteţi. Mijloacele lor, prin institutele financiare proprii sunt puternice'

Ss vede lămurit dia rândurile ds mai sus, puterea de muncă pe care o arătau aceste b&nsi româneşti din Ardeal, mai ales în etteace priveşte cumpărarea pâmâeturilor dia manile maghiarilor, făcute de Români prin mijloaul băncilor româneşti.

Băncile româneşti din Ardeal însă au lucrat şi pe teren naţional, românesc, dupl cum ne arată ziarul „Budapesti ILriap" din 16 Maiu 1908, când în urma alegsrilor s'a a-râtat puternica tărie a naţiunii române.

Iată se spun acest ziar: „Strălucita vic­torie a partidului naţionalist român in comi-tutul Caras-Saverin, se poate atribui celor 25 bănci româneşti răsfirate în acest ţinut. Ia dotui succeselor din comitatul Arad stă banca •Victoria din Arad. Iar cu Maniu si Vaiăa *e-au fericit mai vârtos nPatria" din Blaj & » Aurăria* din Abrud*.

Băncile româneşti din Ardeal deci erau Pártase Ia toate lucrurile mari cari se făceau B«»ţru naţia noastră. Ele au rezistat in tim­purile grele şi au adus însemnate servicii tu-t u *or Românilor şi tuturor eelor cari erau •u noi.

Astăzi multe din băncile din Aiaáal , u » t aproape distruse de criza, de boala care

«bătut asupra lor. Mimeni nu le ajută. â t a t " l le Usa să trăiască din propriile lor

for(e. Nimeni nu vede marile acte pe cxri le-au slvârşit în timpuri dc grele încercări.

S'ar cuveni ca Statul să le dea putinţă de ridicare mai al ts că toate aceste blnci au avut un rol aşa de mare, iar astăzi au o în­semnătate şi mai mare pentru ridicarea pâ-turti ţărăneşti.

Dia cele 9 3 4 bănci din România au rămas aproape numai 4 0 0 . Să ne întrebăm oare ca-i cu restul de 5 3 4 blnci? Uaele sunt aproape de pragul morţii, isr altele şi-au dat suflarea din urmă. Noua lega bxnearâ cu ade­vărat a omorît băncile mici, din toate prorin-eiile ţării.

Olimpiu I. B â r n a

de vânzare ae culeg începând cu luna Aprilie şi până se scu tu ra .

Brânduşa creşte prin fâneţe şi pă­şuni umede. I-se mai spune şi bilură şi ceapa ciorii. I-ae culeg sămănţele în­cepând din Maiu până în Iulie şi se usca Ia soare. L a cules se recomandă grija căci e otrăvi toare.

Cuscrtsorul (mierea ursului, sudoare, iarba plămânei) creşte prin locuri um­broase şi umede. Se culeg frumele dela rădăcină în Martie—Maiu.

Ruscuţa, numită şi spânz, creşte pe câmpii. Se culege planta întreagă şi ae leagă mănunchiu înainte de uscare .

Strângeţi plante medicinale căci pu(e(i face pc ele bani frumoşi

Secţia Agricolă-Blaj are lipsă de următoarele cantităţi de plante medi­cinale:

2 mii kg , frunze masâ lar i ţă ; 5 mii kg. frunze de podbal; 10 mii kg . frunze de ciumăfaie; 5 sute kg. frunze de păt­lagină îngustă; 5 mii kg. sămânţă de brânduşă; 2 mii kg. frunze de cusorişor; 2—3 vagoane de plante întregi de ruşcuţă (spânz).

P lante le de mai sus t răeso sălba­tice, pe câmp. Sunt astfel la înde­mâna tu turora . Oricine le poate culege şi dupâce le-a îngrijit cum se cade se poate prezenta cu ele la Secţia Agri­colă-Blaj, care le cumpără cu urmă­toarele preţuri (de kg.):

10 Lai mâsălar i ţa ; 6 Lei podbalul ; 7 Lei oiumăfaia; 9 Lei pă t lag ina în­gus t ă ; 7 Le i b r â n d u ş a ; 13 L e i cuscri-şorul şi 5—6 Lei ruşouţa (spânzul) .

Nu se vor lua însă decâ t plante bine îngrijite, adecă cele bine uscate, de culoare verde si nesdrobite. Dăm mai jos câ teva cunoşt inţe folositoare asupra a-cesfcor p lante . Sfaturi amănunţ i te dă însăşi Secţia Agricolă-Blaj. Aşa că cine vrea să se folosească de aces t prilej şi să câşt ige ceva, să ceară desluşiri asupra felului cum t rebuesc culese plantele, cum trebuesc uscate c a s ă nu se sdrobeasoă şi cum trebuesc ţinute ca să rămână cu culoarea verde. Secţia Agricolă ne-a înştiinţat că dă orice alte informaţiuni în legă tură cu strân­gerea plantelor de mai sus.

Mâsălariţa e o plantă veninoasă şi rău mirositoare. Se mai numeşte şi su­nătoare sau nebunariţă. Tulpina ei e a-coperită cu peri lungi, moi la pipăit. Frunzele de desupt au codi ţă (sunt pe-ţiolate), cele de deasupra n 'au (au sunt peţiolate). Florile sale au o culoare galben-murdară. ' Creşte pe marginea drumurilor şi pe lângă gardur i . Înflo­reşte în Aprilie—Maiu. Frunzele de măsălari ţă cari oe vând se culeg în Iulie—August şi «e uscă în straturi subţiri. Cele de culoare verde deschis se plătesc mai bine. Trebue culeasă cu grijă deoarece e veninoasă.

Frunzele de potbal ne culeg în A-prilie şi Maiu. Be uscă la umbră (în podul casei) ca să rămână cu culoarea verde şi să nu se sdrobeasoă.

Ciumăfaia e o plantă veninoasă ounosoută şi sub numele de bdldndariţă şi mărul porcului.

Pătlagina îngustă creşte prin fâneţe, păşuni şi pe lângă drumuri. Frunzele

T u r c i i nu vor a v e a d e c S f o s i n g u r ă s ă r b ă t o a r e n a ţ i o n a l ă . Printr'o lege de

j curând votată, Turcii au hotărît să ţină zi de repaoe dumineca în Ioc de vinerea. Totodată au hotărît să nu serbeze decât o singură sărbătoare naţională pe an şl anume ziua de 1 Maiu, ziua aniversării republicii.

Un c o p i l d e 6 s ă p t ă m â n i ş l v o r -b e ş t e . Femeia Aurelia Iacobl din Satulung (jad. Braşov) are un copil care a minunat pe toţi cari au auzit de el. La 6 săptămâni după naştere copilul a început să vorbească şi încă aşa Încât putea fi înţeles de oricine. Un ade­vărat copil minune.

Lista neagră Duşmanii foii

Duşmanii foii sunt toţi aceia cari au pri­mit-o ani dearândul, s'au fălit că sunt şi dânşii oameni cu carte, iar acuma, când le cerem bani, nu vreau să ne mai cunoască. Iată numele unora dintre acei cari ne-au păgubit astfel: Nicolae Crişan, Ceanul mare. . . dator 825 Câpâlnean Ioan, Valea-Iungă . . > 675 Ioan Popa 1. T., Dumbrava . . . » 129 Pănican Crăciun Dili, Săcuieu . . > 225 Potra Gheorghe, Săcuieu . . . . > 825 Mutuzău Petru Săcuien . . . . » 825 Potra Ioan a Vili Gogi, Săcuieu . » 675 M. Teodor 1. Ioan, Restolful mare . » 395 V. Mărşian 1. Indreiu, M. Băişoarei . » 945 Gheorghe Manta, Roşiori . . . . » 765 Miron Ţatc, Feisa » 825 Pavel Avram, Măgina » 675 George Gruiţa, Ocnişoara . . . » 770 Mastan Nicolae, Restolţul deşert . > 555 Miclea Tit, Bucerdea vinoasă . . » 825 Borza Traian „ » . . . » 690 Vaier Oltean, Iclănzel » 675 Ciobota Ioan a 1. Toma, Mihalţ . » 625 Ştefan Buţu, Galda de jos . . . » 495 Mafteiu Mitea 1. Nichie, Presaca . » 819 Mafteiu Dragoş 1. Ioan, » . » 744 Valeriu Mitea 1. Gheorghe » . » 819 Ioan Galiş, Lâpun » 675 Vasile Gligor V. Toma, Cacova . » 750 Rusu Samoilă, Tiur » 620 Popa Constantin, Moldoveneşti . . » 270 Alexandru Sabo, Sudurău . . . . » 475 Gheorghe Bacoş, » . . . . > 675 Vasile Seleş M. » . . . . » 200 Nicolae Pisat, Hitiaş 705

Vom continua cu asemenea liste şi pe a-ceşti duşmani ai foii noastre ti vom da şi pe mâna advocatului nostru.

Citiţi şl răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

P a g - 8 U N I R E A P O P O R U L U I

Dr. A. Raţ in . D e plată )ncâ 50 Lei pe 1934 plus anul curent.

A m primit câte 110 Lei dela următorii: Of. pa­rohial Mura-mare, Ioan Opincă, Târnăvean Leon, Victor Fărcaş, loan Racoţean, Iuliu Grama, Iosif Mihălţan, Ioan Chirilă, Of. parohial Comori.

Câte 150 Lei: Romul Fărcaş, Of. parohial Pătrân-geni, Liviu Dumitrean, Adrian Néstor, Aurel German.

Câte 200 Lei: loan Traían, Ing. D. Marian, Amos Frâncu, Biserica Miceşti, Biserica Bucerdea Vinoasă.

Câte 300 Lei: Eugeniu Anca, Vasile Şerban, Teo­dor Nagy, Biserica Bărăbant.

A l t e s a m e : Biserica Aninoasa 500; Ioan Peteanu 530; David Deac 50; Ilie Vetişan 165; Mihail Pop 500; Demetria Rus 323; Of parohial Petroşani 280; Al. Donea Donescu 175; N. Radu 50; N. Creţu 120; Biserica Cricău 320; Biserica Alba-Iulia-Maier 390; Coman Ioan 375; Dr. Aug. Raţiu 100; Of. parohial Sânnicolaul mare 650; P. Bonaventura Romila 930.

Redactor : IULIU MAIOR

C ă r ţ i n o u ă

A apărat în editura „Sf. Unire" S. A. din Blaj, Din viaţa vechilor creştini de pâr. Iuliu. Maior, redactor al gazetei noastre. Format 16 cm/11 cm. 191 pagini. Pretai 20 Lei.

Sunt icoane din cele dititâi trei veacuri ale creş­tinismului redate „într'o limbă uşoară ca să fie înţelese de toată lumea, chiar şi de copii". Un adevărat manual de istorie bisericească a celor dintâi zile ale bisericii noastre, deopotrivă de folositor şi potrivit atât pentru toţi sătenii noştri cât şi pentru elevii dela şcolile pri­mare. E scris plin de însufleţire, aşa cum însufleţită au fost şi timpurile pe cari le descrie.

e rsu i f rs f iu r i le r î n c e p â n d c u z i u a da 15 M a i u ,

v o r c i r c u l a p r i n g a r a d u p ă c u m u r m e a z ă

Dela Bucureşti

B l a j

Felul şi Ni. Sosire Oprire Plec. Observări 1 t r e n u l u i

Oprire i

Personal 3039 2.30 4 2.34 Braş.-Cluj Rapid 21 3.16 1 3.17 Buc.-Deceb Accelerat 303 5.22 5 5.27 Buc.-Cluj

> 401 6.52 4 6.56 Buc-Sighet » 201 9 0 9 2 9.11 Buc.-Deceb

Personal 3035 12.33 3 12.36 Braş.- Orad. Accelerat 301 16.08 2 16.10 Buc- Orad. Personal 3041 17.15 8 17.23 Sighiş.-Teiuş Rapid 31 21.09 1 21.10 Buc-Orad. Personal 3037 21.53 3 21.56 Braş.-Orad.

Spre Bucureşti

I Personal 3038 0.38 3 0.41 Orad.-Braş. 1 Rapid - 22 3.31 2 3.33 Deceb.-Buc. I Personal 3042 4.47 4 4.51 Teiuş-Sighiş 1 > 3036 10.20 3 10.23 Orad.-Braş.

Rapid 32 11.16 1 11.17 > Buc. Accelerat 302 15.24 2 15.26 > » Personal 3040 17.22 3 17.25 Cluj-Braşov Accelerat 202 21.08 10 21.18 Deceb.-Buc.

> 402 23.04 1 22.05 Sig-M.-Buc. 304 23.45 1 23.46 Cluj-Buc.

Dela Praid

I Personal 3056 8.50 _ 1 » 3058 15.13 — — Tr. de sezon l » 3060 20.55 — —

Spre Praid

I Personal 3055 5.35 I » 3057 _ 12.40 Tr. de sezon I » 3059 — — 17.40

Legături de trenuri î n c e p â n d c u z i u a d e 15 M a i 1 9 3 5

Blaj—Sighişoara—Braşov—Bucureşti

Blai . . . pleacă Sighişoara soseşte Braşov . > Bucureşti >

Blaj . . . . pleacă Sighişoara soseşte Braşov » Bucureşti »

pers. [rap. d. pers. pers. rap. a 0.41 3.33 4.51 10.23 11.17 2.54 4.51 7.03 12.21 12 35 6.40 7.06 . — 16 25 14.45

12.47 10.55 — 23.13 18.25

accel. pers. accel. 15.26 17.25 21.18 16.58 19.33 23.02 19.36 23.25 2.12 23.47 5.35 6.29

Bucureşti —Braşov—Sighişoara—Blaj

i Bucureşti | Braşov . .

Sighişoara Blaj . .

pleacă soseşte

>

>

accel. 23.00

3.11 5.30 6.52

rap. d. 20.05 23.53

2.00 3.16

pers. 15.05 2007 23.45

2.30

rap. a. 14.00 17.49 19.49 21.09

pers. ! 10 45 15.45 19.28 21.53

Bucureşti . Braşov Sighişoara Blaj .

pleacă soseşte

» >

accel. 7.55

12.14 14.37 16.08

pers.

15.12 17.15

pers.

7.16 10.24 12.33

Blaj —Cluj—Oradea

Blaj . . . Cluj . . . Oradea

. pleacă . sos.

»

pers 2.34 6.15

10.30

pers. 12.36 16.15 20.40

pers. 21.56

1.29 7.22

accel. 6.56 9.30

12.57

rap. a. 21.10 23.21

1.46

Oradea—Cluj—Blaj

Oradea . . . pleacă Cluj . . . . soseş te Blaj >

Blaj—

pers. 6.50

13.45 17.22

Alba

accel. 17.27 20.42 21.08

lulia-

pers. 20.08 1.30 4.47

-Ara

pers. 155 6.43

10.20

d

rap. a. 6.23 9.05

11.16

Blaj pleacă 1 Albalulia sos ! Arad »

Arad-

rap. d. 3.17 3.51 7.09

-Alba

accel. 9.11

10.05 13.45

lulia

pers. 12.36 17.36 23.00

—Bla

pers. 21.56 0.05 6.12

;

pers. 2.34 6.44

12.20

Arad pleacă Albalulia pl. Blaj soseşte

rap.d. 23.42 2 58 3.31

accel. 16.30 20.13 21.08

pers. 7.20

12.40 17.22

pers.

8.25 10.20

pers. 15.40 21.33

0.38

Sibiu—Copşa Mică—Blaj

Sibiu . pleacă Ocna-Bâi sos. Copşa Mică sos.

» pleacă Blaj . soseşte

Blaj -Războieni— Tg.-Mureş pers. pers. pers.

Blaj . . pleacă 21.56 12.36 2.34 1 Teiuş > 22.48 13.20 3.35

Războieni, sos. » pleacă

23.37 14.10 4.22 Războieni, sos. » pleacă 23.45 14.30 6.45

Tg.-Mureş sos. 1.16 15.56 8.17 Reghin » 2.13 16.55 9.17

acc.-p, 9.11 9.38

10.21 1O.40 12.10

ace. «.iţ; 16.38 »•11 »4 15.1!

Reghin— 7g.- Mureş—Războieni—Blaj

Reghin pleacă Tg.-Mureş sos . Răsboeni >

> pleacă Teiuş » Blaj . . soseşte

pers. pers. prs,-a. — 4.05 —

12.451 4.58 1800 14.05 6 .20 19.29 15.38 8.35 119,50 16 51 9.50 20.46 17.22 10 20 21.08

Prs.-j

8l! Iii

10.23 lo.it I1-I6

Blaj—Diciosânmărtln—Praid

pers. pers. 5.35 12.20

1 Diciosânmărtin . . . . soseşte 7.03 14.09

8.28 15.36 10.05 17.07 10.20 17.22

Praid- -Diciosânmărtin—Blaj

. . . pleacă pers. pers.

Praid . . . . . . . pleacă 4.27 10.551 Sovata . . . . . . soseşte 4.47 11.15 Bălăuşeri. . . . . . > 6.00 12.28Í Diciosânmărtin 7.13 13.41

8.50 15.131

Blaj—Copşa Mică—Sibiu

Blaj . . pleacă Copşa-mică, sos .

» pleacă Ocna-Băi soseşte Sibiu . »

pers. acc.-p. pers. pers. acc.-p. 10.23 15.26 17.25 451 21 18 11.04 1558 18.07 5.35 21.52 11.56 16.40 18.45 5.40 22.10 12.46 17.13 19.46 6 31 23 01 13.13 17.58 20.11 7 00 23.28

» — « 8 » u u u 8 a n 8 « 8

 apărut noua e d i f

L i T U R S H I E R i ¡une a JL0I

250 Lei Legat întreg- în pânză, aurit 340 „ LIBRĂRIA SEMINARULUI - BLAJ

_

Cetiţi şi răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

Iubiţi cetitori» Nu uitaţi să trimiteţi preţul

abonamentului îa foaie!

3E=

Feerie muzicală în 2 acte Text de A. MELIN Muzica de N. OANCEA

Piesa de teatru pentru tineretul şcolar, primită atât de călduros pre­tutindeni şi reprezentată în sute de sate şi oraşe, poate fl- uşor repre­zentată ori unde.

Nolele muzicale pentru cântările din text, an apărut de curând şi se afla de vânzare la

P r e ţ u I Librăria Seminarială din Blaj

C a r t e a cu t ex ta î . . Lei 10 N o t e i e , 8 psgioi n u r i , , 2 0

s La c o m a n d e p r i n p o ş t ă , b a n i i s e t r i m i t p e î n a i n t e , p r i a m a n d a t p o s t a i , l a c a r i a a a n g 5 Lei p e n t r u p o r t o . C n r a m b u r s n u se t r i m i t e .

Tipografía Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj