Anul XV. Arad, Vineri«*4|17 Noemvre 1911 Nr. 242 ABONAMENTUL

Pt un an 28 Cor. Pe an jum. . 14 Pe o luni 2.40 c Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru ora? şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢSA : Strada Deák Ferenc Nr. 20

INSERŢIUNILE se primesc Ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă flec are şir

20 fileri. Manuscripte nu sá înape-

iază.

Diplomaţii ieftine. Arad, 16 Noemvrie.

Cam pe la 1875, începând, guvernele ungureşti şi-au făcut un sistem din oprirea trapelor de teatru române de a mai in t ra h ţara noastră . Politica şovinistă, speriată

pe gogoriţa daco-românismului, a început 'să înţeleagă că propaganda culturală să­vârşită de actori din România, ar consti­tua pentru noi prilejul unui puternic avânt jnaţional-cultural. Mai ales pe urmele poli­ticei de naţionali tăţ i a lui Tisza Kálmán, ni-s'a rupt ori ce legătură în această pri­vinţă cu fraţii noştri liberi. S'au dus vre­murile unui Mil le Pascali sau Petculescu !şi mişcarea noastră teatrală s'a redus la mici reprezentaţii de teatru cu diletanţi de-ai noştri. Abia dacă, din vreme în vreme, rât-o un actor român sau cântăre ţ singura­tec, prin oraşele noastre de margine, după lungi şi umili toare rugăminţ i pe la minis­terele din Budapesta, putea să se ivească p̂entru câteva clipe în mijlocul nostru.

feDar s'a în tâmplat însă şi isgonirea lui Za-jkrie Bârsan cu doamna, în condiţiile pe |ïri le cunoaştem, şi noi s t ăm astăzi fără putinţa unei nădejdi, măcar , de a mai gusta Jramuseţile artistice ale unei t rupe româ­neşti de teatru, crescută în tradiţiile cultu­rale ale fraţilor noştri din Regat . Publicul nostru, dornic de o educaţie art ist ică prin teatru, va fi necesitat să-şi învenineze sufletul cu creaţiile dramatice ale trupelor jidano-maghiare, cari ne cutreeră ţinutu­rile cu grase subvenţii delà stat , sau, în [tel mai bun caz, va fi silit să-şi înăcrească

inima în proza urî tă a vieţii, fără nici o plăcere intelectuală, fără o rază de soare a artei binefăcătoare. Ne vom corci în

chipul acesta sufletele, sau, dacă poate fi aceasta o mângâiere, vom rămâne Ro­mâni.... sterpi culturaliceşte.

* Cunoscând această stare a noastră , ne­

greşit că ne-am revoltat cetind în gazetele ungureşti ştirea despre o eventuală serie de reprezentaţi i a teatrului naţ ional ungu­resc din Cluj.... în Bucureşti . Cum, se va fi în t rebat împreună cu noi ori ce Român de omenie auzind această veste, nu ne e destul că suferim noi pe urmele teatrului unguresc de aici, acest tea t ru îndrăzneşte să treacă şi hotarul, în ţ a ra fraţilor noştri , cari din mila lui Dumnezeu şi hărnicia lor au o cultură teatrală cel puţin la acelaş ni­vel cu a Ungurilor? Ni-se părea cel puţin îndrăzneţ, dacă nu mai mult, acest fapt. Ilar totuş, dacă domnul Ianovits dola Cluj, voieşte să-şi poarte slaba lui putere artis­tică in capitala României, noi nu putem avea nimic împotrivă. In t re popoarele civi­lizate se obişnuiesc astfel de schimburi. Suntem chiar siguri, că guvernul" şi so­cietatea bucureşteană nu ar avea nici un cuvânt de împotrivire în faţa acestui lu­cru. Am cerut însă, pe cum cerem şi a-cum. să-şi s ch imbe , în cazul ace­sta, guvernul unguresc barbara lui purtare faţă de trupele de tea t ru din Regat, să le deschidă graniţa, fără nici o restricţie. Nimic mai simplu şi mai logic decât această cerere a noastră . Dacă gu­vernul român permite să răsune pe scenă, în capitala României, idiomul greu al lui Árpád, atunci este îndrituit să pret indă

delà guvernul unguresc acelaş lucru pentru frumoasa noas t ră limbă, în Ardeal. Dar nu numai a t â t ! Guvernul român este da­tor chiar să-şi apere teatrul lui batjocorit prin o astfel de oprelişte. Guvernul român, chiar şi dacă nu ar avea nici o consideraţie pentru si tuaţ ia noas t ră grea — ceea ce nu ne putem închipui nici când — trebuie să se îngrijească totdeauna de prestigiul tea­trului român şi de existenţa lui, a ju ta tă mult prin sprijinul nostru, care ar veni generos şi îmbelşugat, dacă trupele de tea­tru de dincolo ar ptitea trece graniţa.

Este a tâ t de limpede şi de justă această „reciproci tate" încât socotim că nu este Român şi om cult care să nu o aprobe.

* Când am scris noi mai întâi în această

chestie ne aş teptam ca presa ungurească să tăbărască asupra noastră . Ne aş teptam ca „Budapesti Hi r lap" să-şi mai desvolte încă odată teoriile ei de drept public ţesute cu minciuni şi tânguieli asupra „lipsei de conştiinţă a „Tribunei" din Arad". La ur­m a urmelor, acesta e rostul ziarelor ungu­reşti de as tăz i : Să facă din doamna Aris-tizza Romanescu o t r apă întreagă, aseme­nea şi din soţii Bârsan şi din simpaticul nostru cântăre ţ Ionel Rădulescu, cari nu­mai ei ştiu ce au şi au avut de suferit din partea administraţ iei ungureşti . „Buda­pesti Hi r lap" nu poate spune că doamnei Aristizza Romanescu nu i-a fost permis să vie decât singură la Blaj, că soţii Bârsan au fost expulsaţi astă vară deşi sunt cetă­ţeni ungari . „Budapest i Hi r lap" să ceară guvernului român să stoarcă dintr 'o situa­ţie dată un favor pentru arta românească şi un bine pentru trei milioane de Român i '

L e o n T o l s t o i . Í , — • — ' — -

l O razie prin Caucaz. Trad . de M u n t e a n u Şoimu.

V I . Eram la d rum ca de vre-o două ciasuri . înce­

pem să pirotesc când un sgomot p re lung îmi ifomă în auz.

Venia d inspre râu l oare cădea d in culmea muntelui pe pietr işul d r u m u l u i râpos , mărg in ind ïileaîn care ne a fundaserăm.

In umbra în tuneca tă a mun te lu i se iviau lu­mini călătoare cari se s t ingeau deg rabă în adâncul *gurii.

— Ce sunt lumini le astea ? ? în t r eba i pe un E semn că Ruş i i se apropie . ' ' ~ Cum? Se ştie î n mun ţ i că r eg imen tu l o în щ>

— Cum nu ! zise el. Aruncându-mi ochii c ă t r e cer văzui lumini le

llţindu-se către răsăr i t ş i zori i ivindu-se. D a r în №Іе era ciaţă şi negură .

Fară de veste câteva l imbi de foc s t r ăpunse ră întunerecul, în acelaş t imp g loan ţe şue ra ră pr in viiduh şi cădeau cu sgomot pe p ă m â n t u l gol şi umed în timp ce lovituri le înăbuş i te se succedau }i ee învălmăşiau cu porunci le î n t r e t ă i a t e ale şe­filor. Gemete de durere sp in tecară văzduhul a-mestecat cu norij de fum.

De-odată sgomotul înceta . Genera lu l chiemă pe Tătarul ce servea drep t călăuză, şi-d vorbi t imp

înde lunga t în şoapte. I n u rmă comandă cu vocea-i înăbuş i tă , dar în ţe leasă :

— Colonele I lusanoff , împrăş t ie t răgaci i . A u r o r a învăpaiia r ă să r i tu l cenuşiu, a b u r i al­

bur i i se în t indeau pe de-asupra râului . . . Călăuza a ră t a locnil pe unde pu t eam trece p r in vad. Apa se r idică la coamia cailor şi smulgea cu p u t e r e din­t re pietroaiele albe, fo rmând în j u r u l şăi lor vâr­te jur i spumoase bolborosânde.

Fan t ax in i i numai în cămaşă t receau cu vest­mintele şi armele pe u m ă r şi se năpus t i au câ t e 20, lup tând cu apa care-i făcea să se clat ine. Ar t i le -rişt i i îşi năpus t iau caii în galop nebun, scoţând s t r igă te pu te rn ice .

I ' e înda tă ce t r ecu răm apa, genera lu l u r m a t de cavaler ie , se î nd rep t ă spre o coastă adăpos t i t ă după o pădur ice . Cazacii făcură semi-cerc.

I n pădur ice se iveau u m b r e d in ee în ce mai numeroase .

— Tă ta r i i , zise un ofi ţer . Dc-odată un nor de fum sbucni d in dosul unu i

copac. Apoi u n al tul , ma i depar te . . . I n u r m ă fumul se risipi în pădurice. . . Focur i l e noas t r e r ă spund şi înabuşesc pecele ale duşmanulu i .Gloan ţe ră tă­cind vâjesc în juriu nos t ru .

F a n t a x i n i i s t r â n g rândur i le . — S ă năpus t im cavaler ia , Esce len ţă? zise co­

lonelul Ilusianorf'f genera lu lu i salutându-1. S 'au vesti t semne. Şi a r a t ă u n corp răz le ţ i t de T ă t a r i călăr i , în f r u n t e doi călăreţ i pe cai albi, car i fâl-fâi au bucăţ i de stofă roşie sau albastră.

— Cu Dumnezeu îna in te , colonele! zise ge­nera lu l f ă ră să clipească.

Huearof f săr i înapoi cu sabia scoasă se de­pă r t a s t r i g â n d :

— î n a i n t e , copi i ! I r a i n t e !

— U r a , îna in te r ă sună s t r iden t u n al t st-igăt în r â n d u r i , şi cavaleria se năpus t i în galop, pe u r m a colonelului.

P r i v e a m cu r e sp i r a ţ i a înăbuşi tă . U n semn, un al tul , un al treilea.. . D u ş m a n u l nu aşteaptă atacul, ci se în fundă în pădur ice şi t rage focuri. . . gloanţele se înteţesc... d in ce în ce mai nume­roase....

— Ce pr ivel iş te p lăcu tă ! zise genera lu l , li­niş t i t , vesel ca a tunci când se despăr ţ i se do t ână ra contesă. întorcându-şi calul.

E o plăcere să te răsboieşti în locuri aşa de fermecătoare , r ă spunse maiorul .

— Şi mai ales în tovărăşie bună . adăugă cur­teni tor genera lu l .

Maioru l se încl ină. F u m u l se îndeasă, gloan­ţele şueră mereu.

Colonelul se apropie d i n nou de general şi din porunca Excelenţei sale îndoieşte atacul.

Trompete le răsună , cu r â n d u r i l e s t rânse , pe că ră r i p ră fu i t e cu sabia goală, cavaler ia se p ră ­buşeşte asupra duşmanulu i . I n învă lmăşeag un glonţ sboară cu u n şuer p re lung răguşi t , un sol­da t se nărue , horcăind î n t r ' u n val de sânge.

Sgomotul acesta mă c u t r e m u r ă a tâ t de pu­te rn ic că pr ivel iş tea f rumoasă a lupte i mi-se r i ­s ipi , da r n imen i a fa ră de m i n e nu-i d ă d u atenţ ie .

Maioru l râse, agh io tan tu l f lueră, genera lu l veşnic l in iş t i t , surâzător vorbeşte cu căpitanul . . . Apoi se rânduesc tunur i l e , gu r i l e de bronz îm­prăş t i e fulgere

T rupe l e noastre sun t t r iumfătoare . . . . , ,Aul" a lua t zgomotul haotic de g lasur i se îna l ţă ca marea în creştere , î n t r ' un sgomot bisar , umlftnd ţ inu tu l pust i i t .

I c i , auzi sgomotul acoperişului care se pră-

Pâg. 2 T R I B U N A ' 17 N o m m e n 1911

duşmani ei ? Nu, la aceasta nu ne aş teptam. Ne gândeam însă că presa românească, de aici şi de dincolo, va sprijini acţ iunea por­nită de noi, prin tăcere cel puţin — astăzi e un bine şi acesta. In nici un caz nu ne aş­teptam însă să fim combătuţ i sau chiar iro­nizaţi pentru pretenţiile noastre .

I a t ă însă că s'a în tâmplat şi această minune. Organul autorizat al comitetului nostru naţional, „Românul" O, când e vorba de acest ziar socotim că se poate aştepta lumea la ori şi ce! înţeleg cititorii. Când e vorba ca cineva să facă pe di­plomatul, de obicei îşi dă în petec. I a t ă ce scrie „Românul" în aceeaş zi cu „Bu­dapesti Hi i iap", adecă az i :

„Noi unii nu ne ridicăm aşa de sus, cu pretenţiile noastre : şi socotim că cer­curile conducătoare din Bucureşti vor şti să nimerească a t i tudinea cea mai po­tr ivita în această împrejurare şi fără sfa­

turile noastre, (ale „Tribunei" !) — Ba şi a l tceva: noi suntem convinşi că, venind vorba la adecă, sfaturile confratelui no­stru de aici (tot „Tribuna") nu vor fi as­cul ta te" .

Şi pentru ce? Pen t ru c ă : „Decât ca România să ajungă să

zică Maghiarilor: iată, îţi opresc şi eu ziarele tale, nu te las să-ţi t r imiţi t rupe

teatrale aicea, îţi închid şcoalele, îţi pri­gonesc limba, — ceea ce dar ar veni a-tuncea ca o justificare, ca o îndreptăţire, pentru Maghiari, să facă şi ei, şi mai de­parte, tot astfel, — nu este de o miie de ori mai bine, mai nobil şi mai frumos, ca să le poată zice, dimpotrivă : — Pri­veşte şi ia pildă dela mine !"

Adecă, pe româneşte : Opreşte-mi tu ziarele mele, guvern unguresc, opreşte-mi trupele mele ele teatru, închide şcolile fra­ţilor mei şi prigoneşte-le limba, eu, guver­nul României, sunt nobil, sunt liberal, u-rn ani tar şi generos, nu-ţi răspund cu ace­leaşi măsuri , căci liberalismul, umanitaris­mul şi generosi tatea mea nu mă lasă. Te rog însă, iubite guvern maghiar, învaţă-te

buşeşte sub lovi tur i le toporului , dincoace, o poar tă se prévale , mai depar te , l imbi de foc se îna l ţă că t re cer, d in t r ' un pod ce arde.

Foc! . . . Măecel!. . . E la d u ş m a n ! Li-e foame!. . . U n Cazac, m â n d r u de p r a d a sa, t â răş te în ur-

ma-i un sac cu făină, un al tul o oală cu lapte , al t re i lea două gă in i sper ia te . Nic i u r m ă de severi­ta te mi l i t a ră , toţi sun t egal i . E zăpăcială în regi­ment , f i re tur i le şi tunic i le simple mişună fră­ţeşte.

Căp i t anu l aşezat p e niş te scândur i , îşi fumează ţ iga ra .

S t a t u r a îna l t ă a locotenentului Rosenkranz se iveşte ici şi colo, p a r e t a re îng r i j a t .

—• D u ş m a n u l e ra numeros , nu-i aşa căp i t ane ? — D e loc ! Ăşt ia sun t d u ş m a n i i ? I n s ea ra care

ne vom re t rage , o să ne u rmărească de colo... ţ-i a r ă t ă î n sp re pădur ice .

Genera lu l o luă îna in te , în f run tea coloanei. Ba ta l ionu l î n ca re mă aflam forma a r ie r -garda . Compani i le căpi tanulu i şi loco tenen tu lu i se conto-p iau la olaltă.

Vorbele căp i tanu lu i se împ l in i r ă . D e înda t ă ce p ă t r u n s e r ă m în t r ' o văgăună s t r âmtă , se iv i ră m u n t e n i , că lă r i şi pe jos, a t â t de aproape de noi că p u t u i să văd pe un i i d i n t r e ei îndoi ţ i cu puşca în m â n ă fur işându-se la u n copac, la al tul .

Căp i t anu l îşi scoase ch ip iu l şi făcu cu evlavie semnul cruci i . S 'auziră în p ă d u r i c e ur le te , s t r i ­g ă t e : I i a - i i ! g h i a u r ! U r u s ! — I ia- i i !...

D e t u n ă t u r i l e seci şi scur te ale carabinelor se îndesau : de p r e t u t i n d e n i vâ jă iau gloanţe. Ai no­ştr i r ă spunse ră în tăcere, p r i n t r ' u n foc de plu­ton. I n r ă s t imp se auziau în r â n d u r i l e noas t r e :

— De colo t r ag .

şi tu să fii nobil ca mine, ia pildă şi — te cuminţeşte ! !

Nu-i aşa că e nos t im? O astfel de poli­tică trebuie că ar fi grozav de frumoasă. Ce păcat, însă, că ea nu se face nicăiri pe acest păcătos glob de t ină al nos t ru! Ni­căiri. Nici în România, dar cu a t â t mai puţin în Ungaria. Nici acum, nici în viitor. Şi aceasta din simplul motiv că guvernele din păcate, nu sunt nişte fiinţe din ceealaltă lume, ci, de cele ma i multe ori, reprezen­tantele vii ale unor popoare, ale unor oa­meni cu interese sufleteşti şi mater iale , cari trebuie apăra te fără rezerve, fără dul­cegării, în ori ce clipă. Tocmai de aceea, în cazul nostru, guvernul unguresc, va opri şi pe mai departe trupele de tea t ru române să pă t rundă la noi, dacă guvernul Româ­niei nu va folosi mijloacele de retorsiune propuse de noi, ci, dimpotrivă, va asculta glasul organului autorizat constituit în pro­pagatorul celui mai fals liberalism. Nu, guvernul român este alcătuit din bărbaţ i cu mult mai culţi, decât să accepteze un punct de vedere a tâ t de puţin inteligent.

Din pricina aceasta noi repetăm ape­lul nostru cătră guvernul român, să opreas­că reprezentaţi i le trupei ungureşti din Cluj până nu câştigă dela guvernul din Bu­dapesta garanţi i destule că în viitor actorii din Regat vor putea intra liberi, cu trupe întregi, în Ardeal. In aceeaş vreme aver­tizăm încă odată t inerimea universitară bu-cureşteană să împiedece, la un caz de ne­voie, batjocorirea sentimentelor noast re

naţionale şi a unităţ i i noastre culturale, prin reprezentarea unei piese ungureşti , din par tea unei trupe ungureşti , care aici la noi, prin fiecare reprezentaţ ie a ei, aduce un nou a tac împotr iva culturei şi existenţei noastre naţ ionale.

Ar mai rămâne să cercetăm acum mo­tivele cari au îndemnat organul autorizat să ia poziţie împotriva propunerii noast re juste şi româneşt i . Să fie lipsă de înţele­gere, ori alte motive? Tare ne t emem că amândouă.

— E uşor să t r a g i de după copac. — Ar t r ebu i mi t ra l i i . Şi ia tă că tunu l fu pus în f run t ea coloanei.

La p r i m u l obuz d u ş m a n u l p ă r u că dă înapoi , da r o clipă, la f iecare pas al t rupe lor , focul, s r igă te le şi ur le te le lor creşteau d in ce în ce.

E r a m la câteva sute de me t r i de „ A u l " şi ghiule le zburau p e de-asupra capetelor noastre .

Zăr i i u n soldat sdrobi t d e obuz... D a r la ce să zugrăvesc amănun te l e acestei grozave pr ive l i ş t i , când aşi fi d a t mu l t să n'o fi văzut n ic i eu.

Locotenentul Rosenkranz s t r i g ă r ăguş i t că t r e soldaţi , se năpus t i a dela Un capă t la a l tu l al co­loanei . E r a cam pa l id .

T â n ă r u l sublocotenent era. pes te măsu ră de vesel: ochii n e g r i scânte iau de îndrăsnea lă , su-râdea. To t v e n e a ^ a căp i tan să-i ceară voie să se năpus tească a supra duşmanulu i .

— Să-i sd rob im! zicea el. P e c ins tea mea! . . . — T r e b u e să îndoim rândur i l e , r ăspunse că­

p i t anu l . Compania căpi tanulu i e ra la m a r g i n e a pădu-

ricei şi soldaţi i n u t r ă g i a u focur i decât ca să răs­pundă . Căp i tanu l în redingota- i veche, cu chipiul ferfel i ţă s t r â n g â n d dâr logi i s tă tea nemişcat li­niş t i t pe loc.

Soldaţ i i ş t iau foar te b ine ce aveau de făcut , căci n u era nevoie să li-se dea comenzi.

Căp i t anu l ofer ia o pr ivel iş te p u ţ i n mil i tă-rească. I n schimb e ra în el a t â t a neprefăcă tor ie şi s impl ic i ta te că rămăse i u imi t .

— I a t ă adevăra tu l vi teaz, îmi zisei fă ră voie. E r a acelaş pe care-1 ş t iam: aceleiaş mişcăr i

l iniş t i te , acelaş glas , t ce iaş în fă ţ i şa re de sinceri­t a te pe chipu-i s implu. N u m a i din pr ivi rea- i mai

Pe t i ţ i a dela V l n ţ la Cur tea de cattţk Astăzi s'a sfârşit referada făcută asupra acuzelor prezentate din par tea româneascl Mâne se va începe referada lui Gábor Щ asupra, acuzelor că în 13 comune din cer­cul dlui Maniu, oamenii ar fi fost terori-zaţi de că t ră alegătorii dlui Maniu prii ameninţăr i că vor fi incendiaţi. Advocaţi lui Meyer şi-a re t ras însă acuza împotriţ alegătorilor din 7 comune, rămânâd aii numai 6 comune sub acuză. Se poate c încă mâne îşi vor începe advocaţii pledoj riile lor.

* Art icolu l 14 în Aus t r i a . D in Viena se anniji:

I n cercur i le pol i t ico circulă svonul că dupiU t a rea reformelor mi l i t a re de că t r ă páriámétól ungar , guvernu l aus t r iac va in t roduce aceste» forme şi în Aus t r i a pe baza. articolului 14 dit const i tu ţ ie .

Cum însă reformele mi l i ta re se votează peu ani , iar ar t icolul 14 încuvi inţează promulgări» mai de un an, guve rnu l va decreta nouile refom mi l i ta re din an în an.

* Dimis ia lui Kjabos. D i n Budapesta prima

ş t i rea că Kabos F e r e n c vice-prezidentul Оши îşi va da d imis ia d in prez idenţ ie în una diné mai apropia te şedinţe ale Cemerei . Se previdà pr ic ina aceas ta noui f r ă m â n t ă r i parlamentare.

* Votarea buge tu lu i . I n şedinţa de azi a Cu»

roi depu ta ţ i lo r s'a s fârş i t d iscuţ ia în generali bugetu lu i care a şi fost vota t . Nici discuţia pe*'-colo n u via ţ inea mai mu l t de o săptămâna.

U l t imu l o ra to r a fost min i s t ru l de fâmţe L u k á c s , ca re a a n u n ţ a t că an de an se voi ira la căile fe ra te inves t i r i de 100 milioane. Ь schimb se va u rca ta r i fu l p e n t r u călători şi tu» por t .

Iß senină ca de obicei, pu tea i să vezi luam flote a omului îngr i ja t de-ale lud.

Câ te schimbăr i n ' am surp r ins la alţii 1 Ш mai potol i t ,ialtul m a i serios, câtă vreme pecii' pul căp i tanulu i se vedea că nu se răsfrânge nici o prefăcă tor ie .

F r a n ţ u z u l care zicea la Waterloo: „Gdi moare d a r n u se dă înv insă" şi alţi viteji —mi ales F r a ţ u z i i ca r i spuneau cuvinte celebre, erai cu adevăra t vitej i , d a r vi tej ia căpitanului ooniï şi în aceea că orice vorbă celebră i-ar fi încolţit în suflet , sunt s igur, n ' a r fi rostit 'o: întâi, fiindcă s 'ar fi t emut , ros t ind vorba cea mare eă mioţo-rează măre ţ i a fapei, al doilea, omul care se eimh în s ta re să săvârş iască o faptă mare, vorbele i sun t nefolosi toare .

D u p ă mine , aceasta ar fi caracteristica viteji ruseşti . . .

De-odată, de p a r t e a tânărului sublocoteuflii isbucni un u ra . Intorcându-mă, zării vre-o И* zeci de soldaţi cu puşca în mână, cu răniţi a spa te , fugind peste câmpul arat. Se clătinau ait to ţ i îna in tau s t r igând . In fruntea lor, cu eabk goală, ga lopa sublocotenenttd. Toţi se pierduţi în pădure .

D u p ă câ tva t imp de trăznete şi strigate, й năpus t i din pădu re un cal înspăimântat, la laturii pădur i i se iviră soldaţii ducând morţii şi răniţi), p r i n t r e cei d in u rmă ena şi sublocotenentul. ГЛ soldaţi îl duceau pe braţe, era galben ca cian căpşoru-i e ra vâr î t în t re umeri şi-i atârna pe piep

P e cămaşa albă se zăria o pată de sânge. A h ! ce nenorocire, zisei făTă voie. — De sigur, nenorocire ! zise un soldat ia *

propierea mea, un soldat bătrân, ce prive* re»

17 Noemvre ru 1911 „ T R I B U N A Pag. 8

Scrisori din Bucureşti. Epoca crizantemelor. — D o u ă lumi . — O car ie

cu Înţelesuri mul te . — „ D o m n u " .

Bucureşti, 1 Noemvr ie .

A venit şi Noemvr ie tot aşa de da rn i c cu acé­lai; soare, cu aceleaş c r âmpee vesele de cer senin, cu aeeiaş b lândă lumină ce s t ă rueş te în toamna asta asupra ţ ă r i i . I n p a r c u r i l e ce au as­pectul unor' oaze p l ine de poezie, î n t r ' u n pus t iu de frunze galbene, cu cari se joacă vâu tu l , crizan­teme so r idică duioase, p l ine de evlavie. P a r niştefecioare nevinovate car i îşi p r e s i m t moar tea apropiată şi cari îşi îna l ţă ochii r ugă to r i că t r ă cer, implorând îndura rea . E o rugăc iune în pr i ­virea crizantemelor, o r u g ă c i u n e p l ină de foc, pe carenu-ţi trebue ca s'o înţolegei , decât un suflet . E aceiaşi rugăciune pe care o su rp r inz i în ochii mi om ce-şi vede u n vis f rumos a m e n i n ţ a t să apună. Vede b ine soartea oe-1 aş teaptă şi caută dc înşele ol s ingur , să-şi adoarmă sufletul cu âileoe de leagăn, cu poveşti m inuna t e , pe care elaingur nu le crede . E aceiaiş rugăc iune pe care o ceteşti în ochii unei mame lia capul copi lu lu i klnav, pe care-o în ţe legi î n t r ' u n f reamăt de codru într'un murmur de izvor, î n t r ' u n cântec de pă­şire întârziată pe t ă r âmur i l e noas t re .

Au rămas a tâ tea flori neseeera te de coasa nemiloasei vremi. Au rămas a tâ tea flori . Şi poa te de rugăciunea lor s'a înduioşat soarele şi s t rălu­ceşte pe cerul lui a lbas t ru şi b lând ca un z îmbet lemarna. De sigur do d r a g u l acestor stele ale (amantului nu se î ndură să-şi adune ra-itle şi să dea d rumul vân tu lu i , care le pustieşte toate. De dragul lor. Căci de d r agu l oamenilor în nici un caz nu. Oameni lor nu le este dragă lumina. Oameni i au în ei ceva din f irea sobolilor cari se simt foar te b ine la î n tune rec de iade dau lovi tur i , pim la cale in t r ig i , a ranjază wbşoare, schi ţează perspective de câş t igur i ma­teriale, fac planuri de a îmbă ta lumea cu apă

(•rece. Şi se cred semizei, în t imp ce n u se gândesc [ teát la -stomac. De s igur nu de dnagul pa t imi lor :, «pouksese sufletul omenesc avem a tâ t a b lândă

Mină, atâta notă lmăci tă poezie în t o a m n a asta ikS dc nădejdii pent ru toţ i , bun i şi răi , mici şi mari.

* Dc ce-oi fi făcând 'asemenea reflecţi i , când

rolul meu esc al tul , acela de a da publ icu lu i ce­titor ştiri despre fapte omeneşt i căci 'acestea par 'că an mai mult interes . Or i cât de rău am vorbi des-sro rimeni, t ră im totuşi în mijlocul lor şi t r ebue ii ne mulţumim cu priveliştea, ce ni-se oferă îna­intea ochilor. E to tuş p rea m a r e bună t a t ea firei

faţă de noi oari sun tem aşa de egoişt i fa ţă de bi­nefaceri le ei fa ţă de noi, a căror siaţiune de a fi e — după mine potopul .

Redate aceste observări î n t r ' o f runoasă proză l i t e ra ră cet i tor i i noş t r i Ie vor ceti în noul volum al lui Ciotori , „Calea Eob i lo r " , volum a p ă r u t în ed i tu ra „ N e a m u l u i Românesc" . E o lume în t r eagă de g îngăni i , de şobolani, de f lori şi a rbor i car i vorbesc după felul g ra iu lu i omenesc, car i spun cei ace gândesc, gândur i l e cari le înf ioară , doru­rile car i le supun , t ragedi i le car i se pet rec în su­fletul lor, pe care din pr isosul său sufletesc, au­torul vo lumulu i a ş t iu t să li-1 dea. O filosofic în­t reagă , n u t o tdeauna optimistă, o s a t i r ă pe cât de fină, p e lartâta de arză toare Ia adresa celor ce-şi închipuesc că sunt în s ta re să d i r igeze o lume, pe când în rea l i t a te nu-şi pot pune stavi lă p ropr i i lo r lor po rn i r i de d i s t rugere .

F u r n i c a vorbeş te cu vrab ia : — Noi c redem că tot ce e pe lume, a fost lă­

sat ca să m â n c ă m noi furnici le . F lo r i l e cu par­fumul şi colorile lor minuna te , firişoatrele de iar­bă a tâ ta de f ragede , g răun ţe le şi seminţe le de cri­zanteme, f ruc te le în coloarea auru lu i , rozetele, rozmar inu l , răsur i le , r amur i le de cr in, rozele.... tot, tot.

— Ai d repa te , răspunde vrabia , şi noi tot aşa credem. Şi, deschizând ciocul o p r inde pe furnică şi o înghi te .

Filozofia şi morala ne lasă pe noi să ne-o tra­gem s ingur i . Asemănăr i l e cu anumi te fapte d in viata, omenească de asemenea. Aprec ie r i le asupra acestor fapte le fac tot f i inţele lumei , în care au­torul ne duce. ca s'o vedem şi s'o în ţe legem. Dacă sunt aici accente puternice de sat i ră , v ina este dc s igur ia celor car i în loc să t e înveţe binecu­vântarea , îţi pun în suflet revol ta şi p e buze bles­temul.

* Oa şi furnica din poveste, în lumea noas t ră

sunt aţâţ i mur i to r i cori îşi au concepţi i le lor, pe cari vor cu orice p r e ţ să le impună . Vin cu ana­tema şi cu ghi lo t ina a tunci când văd că nu-i iai în serios şi cu glas de A lexandru Makedon t e a-moninţă cu moar tea . P o a t e de pi ldă fi azi ceva mai ridicol decât p rofe ţ i rea au toru lu i broşure i „Mangra , Tisza, T r i b u n a " că acest ziar „ t rebu ie să praj'ă ?"

Oa şi furn ica din poveste sxmt uni i oameni cari cred că tot ce mani fes tează independenţă de cuge ta re , cura j de e sp r imare a părer i lor , l ipsa de respect fa ţă de valor i negat ive, t o t ce a ra t ă începutur i de progres , de însemnăr i de d r u m u r i noui . — t rebue d is t rus .

Subs t i tu i ţ i personagi i le din povestea rezumată mai sus. P u n e ţ i în locul furnicei u n u r iaş ce nu

mat de puşcă. Nu-i era fr ică de n imic , ceeace nu-i Vane,Eprea t â n ă r ! Dar a p lă t i t scump încercarea .

— Da tu te temi ? în t reba i . — Cum ! ? crezi că nu ! ?

V C . îatru soldaţi duceau pe sublocotonent pe o

tarii In urma lor, un al tul ţ inea de dâr logi u n aal

Al, inpovărat cu două cuti i pl ine de i n s t rumen te ebirurgicale.

Aţtcrptani doctorul . — Ei, Alaniu, ai să poţi ju-oa în g r a b ă ? în­

treba zurâzând Rosenkranz . Căpitanul se apropie, cerce tă pe răn i t şi pe

clipu-i veşnic rece se zugrăvia mi lă sinceră. — Ei, Anatoli Ivanovici , zise cu vocea-i vă­

dită plină de iubire, aşa de s inceră că rămăsei uimit — aşa a vrut Dumnezeu .

— Aşa e, nu te-am ascul ta t . — Zi mai degrabă că aşa a v r u t Cel de sus,

«e căpitanul. Medicul lua pansamente le din m â n a ajutoru-

Wiâu şi cu un surâs de încura ja re , î na in ta că t r e rira

- E i ! tc-au găur i t? zise g lumind . A r a t ă r ana . Sublocotenentul se supuse. Medicul începu

s'o cerceteze. Dar răni tul , nepu tând sufer i , cu u u ЦШІІ dureros îi îndepăr tă mâna .

— Lasă-mă, zise cu vocea-i st insă, s imt c 'am să mor !

Căzu pe spate şi cinci minu te în u r m ă când >a propi indu-mă de g rupu l care-1 încun jură şi în­t rebând pe u n soldat cum îi mai merge subloco­tenentu lu i , îmi r ă spunse :

— T r a g e să moară .

ѴПІ. E r a tâ rz iu când t r u p a în coloană l a r g ă ajunse

la for tu l N... . Soarele apusese, în dosul l anu ţu lu i de mun ţ i

acoper i ţ i de nea, l uminând nor i i p re lung i nemiş­caţi pe or izontul olar ca cr is ta lu l .

Munţ i i acoperi ţ i cu zăpadă se învă lu iau în t r ' o ceată a lbăs t rue , daT l in ia ondula tă a for tur i lo r se desluşia ţie fondul roşiet ic a apusului . L u n a s t răvezie r ă să r i t ă de m u l t începea să contureze negura azurulu i . Verde le ie rbur i lor şi al copa cilor se întuneca. . .

Massele neguroase ale coloanei mergeau în cadenţă păşind pe paj iş tea ve rde ! Ic i şi colo ră­sunau da rabane le şi cântecele vesele. Sol is tul din j compania 6-a cân ta din răspu te r i , v ib rând de sim­ţ i re şi p u t e r e ; sune te le l impezi ale vocei sale răs-bă t eau depa r t e în văzduhul s t răveziu al nopţii . . .

1911. ( S f â r ş i t ) .

se s imte bine, când i-se cere socoteala je r t fe lor reale ce le-a «idus p e n t r u neam. I n locul vrabie i puneţ i opinia publică.

— Noi credem că toţi cei oari se închină inac­tivitatea noas t r e t rebuesc distruşi. . .

— Aşa cred şi eu, r ă spunde la r ându l ei acea­stă opinie publ ică sf idată şi desfăcând vălul ru-şinei, îl a r u n c ă f rumuşel pes te capul eroului .

Şi, f i reşte, lumea merge îna in te , nici o spi ţă din roa ta tă r i i lor nu se rupe . Soare le con t inuă să răsa ră şi să apună. Murăşu l poar tă acelaş sus­pin auzind aiecleaşi doine, codrii f r eamătă acelaş cântec. Ba şi ţ ă r anu l român îşi a ră tot aşa ogoa­rele, a r u n c â n d sămân ţa p u r t ă t o a r e de h rană , fă ră să-i pese de ce fac domnii cari p r i n fumul a lba­stru al ţ igăre i văd fan tome de t r ăda re , văd legă­tur i ascunse cu d i fe r i te persoane, văd o cetă-ţuie dărâmându-se la pămân t , câţ iva b rav i lup îi-t ă tor i f lu tu rând un s teag c iurui t de gloanţe , dar nepă t a t de minc iună , şi văd m u l t e altele.

I a r noi aici ne gând im cu ja le la „domnu'". Domnu nu mai este . S'a dus cu comoara lui de umor, cu bonomia lui, eu d ragos tea lui de Omor şi Verg i l iu , cu t raducer i le lui în hexame t r i ale f rumoaselor ep i ta fur i greceş t i : „Oâşt igoase al te vă căuta ţ i case, domnilor hoţi" . . .

P e n t r u Dumnezeu , a m u r i t P a u l Budiu , co­moara asta de om cinst i t şi s ămănă to r do sfatur i şi gândur i f rumoase. Şi nici unu l d in t re foştii lui elevi nu s'a gând i t să scrie ceva despre el.

L 'am în tâ ln i t pe vară Ia Braşov, era cam abă­tut . S ingur pe aleia de jos.

— Tot s ingur , domnule profesor? — Hei , d r a g u l meu, eu am pr ie t in i pe tofi oa­

menii cinst i ţ i . Cum însă oameni de omenie s u n t aşa de puţ in i , să nu te p r indă mi ra re că mă vezi tot s ingur. . . Coresp .

Flota maritimă română*). Ea nu există. Crucişă toru l „E l i s abe t a" poate

s e n i ca vas şcoală celor car i şi-au isprăvi t servi­ciul de manevr ie r i pe celălal t vas şcoală, b ă t r â n u l velar , bricul Mireea, clar ca vas de răsboi , ca uneal tă de acţ iune, nu ne putem bizui pe el nici măcar p e n t r u înso ţ i rea vaselor noas t re de co­merţ . D a r ch ia r de ar fi ideal, c ruc işă torul din Cons tan ţa s ingur fiind e o cazarmă p lu t i toare şi nimic mai mul t .

E ciudat cum cei mai mul ţ i bărba ţ i ai ţăre i nu au văzut, nu zic folosul unei flote mar ine câ t pri­mejdia lipsei ei. Oa re în f i in ţa rea une i asemenea flote să fie un lux sau o u rgen t ă şi inexorabi lă necesi ta te ?

P r i n s i tua ţ ia ei geograf ică şi pr in rolul său politic, ţara noas t ră s tăpânind o por ţ iune din Marea N e a g r ă a căpătat p u t i n ţ a să expor te p r i n propr i i le sale mijloace. F a p t u l că R o m â n i a poa te resufla p r i n p o r t u r i m a r i t i m e const i tue pen t ru ea o sig-uranţă economică nu numai o deconges-t ionare a pieţei . Noi răsuf lăm p r i n po r tu r i l e noa­stre . ln t rebe-se ori-cine. ce ar fi de o Român ie fă ră gu r i l e D u n ă r e i şi f ă ră mare ? Desnădă jdu i t a s i tuaţ ie a Serbiei răspunde .

P r i n a ju torul măre i am ajuns la deslegarea acestei probleme a pieţ i lor de p roducere : pune­rea în l egă tu ră d i rec tă a pieţei de producţ ie cu p ia ţa de desfacere. Şi în pot r iva m u l t o r a s ta tul nos t ru a realizat aceasta p r in propr i i le sale u-nel te .

Servic iul mar i t im român t rebue să fie o se-riosă p reocupare a gospodărie i noas t re , iar greu­tă ţ i l e î n t âmp ina t e şi oarecar i defici te provin, n u din f i inţa acestui excelent serviciu, ci din l ipsa

*) Reproducem din „Revista Democraţiei române" acest interesant articol al dlui G. Diamandi, cunoscu­tul scriitor şi om politic din Regat. El poate servi cu o informaţie bogată cetitorilor noştri asupra rolului unei viitoare flote române în Marea Neagră.

Dr. Balázs Emil Ifistitut pentru consiltaţiani medicale, TIMIŞOARA, Yárosház-utcza 14«

Operează şi vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a altor

formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrice. Vin­

decarea bolilor de beşică prin electricitate.

Consultaţlunl pentru operare şi boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2—5 p. m Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă Ia dispoziţie camere confortate anume

Pag. 4 w»R I B U N A" 17 Noenwe П. 1911

de complectare a lui . Cu deosebite pr i le jur i*) a m a ră t a t nevoia es t inderei afacer i lor noas t re în Tur ­cia, As ia şi Afr ica. î n d a t ă ce vom organiza cu ho­tărâre l in ia or ienta lă , nu cu t imid i t ă ţ i şi p i p ă i r i , vom t r age necalcula te foloase. „ D r a n g nach Os­t e n " „că t re r ă să r i t " nu este o fo rmulă bismar-ckiană bună numai pen t ru Aus t r i a . I n pr imul rând R o m â n i a t rebuie să împingă că t re răsăr i t , poziţia ei lia gur i l e D u n ă r e i şi la mare îi pun la îndemână mai m u l t decât ori-cărei ţă r i diii Eu­ropa pieţele Asiei şi Africei . I a r când l inia Bag­dad va fi ga ta , p roduse le române vor fi cele mai favorizate pen t ru a p ă t r u n d e până în Indi i . Dacă toa te acestea sunt adevărur i , ce mijloace de apă­ra re avem în pot r iva celor oari ne-ar putea a t a c a ?

F l o t a de răsboi dună reană este suficientă, dar da r a tâ t gur i le D u n ă r i i r ă m â n neapă ra t e ca şi în­t r egu l nos t ru ţ ă rm. Tot comer ţu l român poate fi ru ina t sau opri t de vecinii noş t r i .

Azi avem relaţ i i destul de cordiale cu Ruşi i şi cu Bulgar i i . E de dor i t ca această s ta re de lucrur i să nu se schimbe. D a r în f ine t rebu ie prevăzut şi posibi lul . Ul t imele evenimente ne învaţă că a i n t r a t în uzul s ta te lor celor mai civi l izate să ane ­xeze provincii aproape îna in te de dec la ra ţ ia de răsboi .

O mar ină nu se improvizează de azi pe mâne . D i n t imp ciată să fim gata . î n săş i această pregă­t i r e poate să evite conflicte. F a p t este că azi va­sele bu lga re de pi ldă, pot fi în două ore ba Cons­t a n ţ a şi d i s t ruge aşezămintcle noas t re , si lozurile şi t ancur i le de pet ro l , după cum po t împiedeca t r anspor tu l avuţ i i lor noas t re în Bosfor, fă ră ca să ne putem împotr iv i la asemenea opera ţ iuni . Dru­mul l iber p r in Bosfor t rebuie să fie o lozincă a oameni lor noşt r i de stat .

I n afară de considerentele comerciale sunt al­tele de ordin s t ra tegic , oari nu ne îngăduie să ne gândim numai la oastea de uscat. No i nu pu tem avea alţi duşmani pe mare decâ t pe Ruş i şi pe Bul­gar i . Fe lu l adversaru lu i ne dă şi t ipul mar ine i ce se cuvine. Ruş i i cu pu te rn ica lor escadră d in Marea N e a g r ă pot încerca şi debarcăr i în Del tă sau în Dobrogea . D in contră , cu mar ina lor cu tonaj redus, mar ină to tuş super ioară celei ro­mâneş t i — Bulgar i i n u pot decât să blocheze por­tur i le noas t re şi să facă operaţ i i de corsar i cu a t â t mai uşor cu câ t nu avem cu ce însoţi vasöle de comerţ . Ar fi o nebunie şi o imposibi l ta te ea să cercăm să ne măsurăm pe m a r e cu Ruşi i . N u avem nici t impul , nici f inanţele necesare pen­t ru ca să ne p rocurăm măcar una din acele for­midabi le fo r tă re ţe navigabi le ca actualul P a n t e -limon — fostul Po t emk in . Ş t i in ţa şi indust r ia o-mulu i au pus însă s igu ran ţa şi la î ndemâna ce­lor mici. Ur iaş i lor măr i i noi pu tem opune micii şi perfizii submar in i . Dacă vom înzes t ra gur i le D u n ă r i i şi anumi te puncte a le ţ ă rmulu i cu ace­ste cumpl i te e lemente d i s t rugă toa re , f lota rusă nu va îndrăzni să se apropie de coasele noas t re . I n toate cazuri le debarcareia t rupe lor ruseşti de­vine o grea problemă.

Pen t ru moment , un n u m ă r de 6—8 sub-marine s ta ţ ionând la Su l ina şi la Cons tan ţa ar a junge. Această apă ra re însă nu poate fi eficace decât spr i j in i tă de serviciul unor cont ra- torpi loare cu un tonaj potr ivi t (1000—1500 tone) cu u n arma­m e n t îndes tu lă tor , vase ex t r em de mobi le şi de iu ţ i . Aceste contra- torpi loare pu t ând ţ inea marea , pu tând merge la l a rg , vor fi pen t ru Ruş i o supra-veghiere şi o serioasă amenin ţa re . I n ce pr iveş te pe Bu lga r i ele vor fi în s tare să blocheze la nevoie po r tu r i ca Varna , d i s t ruge comerţul bu lgar . E le vor a s igura traf icul nos t ru şi i n t r a r ea vaselor române în Bosfor. In rezumat ne-ar t r ebu i cât mai cu r înd :

La Mare

sub-mar ine contra- torpi loare

*) Discurs rostit la Cameră. Vezi „Impresii din Tur-

. — 8 mii . lei. = 32—40 mii . lei

40—48 mii. lei .

î n d a t ă ce acest p rogram a r fi real izat , aşi pro­pune complectarea une i flote speciale de poli ţ ie a gur i lo r D u n ă r e i şi a coastelor Mărc i , o escadri lă de vre-o 12 vedete. Canoniere le şi torpi loarcle noastre sunt în afară de uz şi am asistat la spec­tacole asupra căror p re fe r să t r ec . Des tu l să spun că în majoritatea, cazur i lor aceste un i t ă ţ i comba­tive eonst i tuesc o mai cumpl i t ă amen in ţa re pen­t ru echipajul român decât pen t ru adversar .

Acum câteva luni a apă ru t în această revis tă un p rea in te resan t art icol semnat „un ofi ţer de mar ină" . I n pa r t e am în t r ebu in ţ a t acest mate r ia l . Vedetele în n u m ă r de 12 ar costa circa 600.000 lei.

Aşa dar pr imele baze ale flotei noas t re de răsboi s'ar uroa la cifra de 40—50 mil ioane. Ci­fră mică de ne gând im că astfel pu tem apăra pă­mântu l şi avutul român.

U n asemenea p r o g r a m naval cere u n p o r t ma­ritim. Această cerinţă să n u sperie f inanţe le noa­stre . Lacul Techi rghio l despă r ţ i t de mare p r in o limbă de nisdp de circa 200 met r i lungime, de vre-o 40 lă ţ ime, e un por t na tura l m i n u n a t a-vând un fund mediu de 8 met r i cu o supra-faţă de de manevra re foar te în t insă , cu adăpostur i f i reşt i , cu isvoare de apă dulce şi cu p la tour i uşor de în­tăr i t . Dacă în u rma vărsăre i globale a color 50 de milioane, vom des t ina mar ine i şi complec tăre i ei o sumă anua lă de 10 mil ioane, am avea în foar te pu ţ in t imp mar ina cerută de nevoile noas t re s tra­tegice şi economice.

N u ştim cărui factor să a t r ibu im negl i ja rea mar ine i noas t re . Ş t im pozit iv că a tâ t Maj . Sa Re­gele, cât şi A. S. R. Pr inc ipe le F e r d i n a n d , D. Sturdza , cât şi D . I . B ră t i anu , Oenera lu l Manu şi al ţ i i .iau fost preocupaţ i de ruşinoasa s ta re sau nes ta re a mar inei .

Deşi adversar polit ic al dlui N . Fi l ipescu recu­nosc cu plăcere că dsa ca min i s t ru de răsboi pune o muncă şi o energie pl ină de un înal t pa t r io t i sm. Ii a t r ag luarea aminte asupra acestei însemnate chest iuni , în speranţa că va face măcar începutul cel bun.

Cu au to r i t a t ea care o are în par t id d. Fi l ipescu poate căpăta ce s 'ar cân tăr i a l tu ia : bani i . F i ind civil va puea îmbră ţ i şa cu u n ochiu mai s igu r şi mai nepăr t in i to r î n t r egu l necesar înamăre i pe toate căile a Românie i . î m i pe rmi t să-i dau şi un sfat. Să se ferească de prea mul te consfă tui r i şi de jumă tă ţ i l e de măsură , cari când se înfăptuiesc , se dovedesc a fi prea mici pen t ru nevoile de mâne .

Tonajul mic este mai costisi tor în chel tuiel i genera le decât tonajul mare , după cum produc ţ i a în mic. costă mai scump decât producţ ia în mare . Să încheiem era î n b u n ă t ă ţ i r u o r în mi l imet ru , po­du r i s t r imte , po r tu r i s t r imte , l inii s t r imte , to­tul s t r imt fricos şi t recă tor . Când o ţară ca a noas t ră în 8 ani sare delà un buget d e 225 de mi­lioane la o j u m ă t a t e de mil iard nu pu tem fi nici sceptici nici pesimişt i .

Dacă d. Fi l ipescu reuşeşte sa pue bazede ma­rinei noas t re de răsboi şi adversar i i îi vor fi re­cunoscător i . Aş tep tăm. G. Diamandi.

Ilustrate cu motive româ­neşti şi cu vederi din România ş. a.

se pot căpăta la «Librăria Tribunei».

Răsboiul italo-turc. Italia se fereşte de ori ce acţiune mari-

rimă ce ar rezulta complicaţiuni interna­tionale. Aşa spune o telegramă din Roma. Manevrele flotei nu ameninţă ţărmurii Тщі eiei din-spre Marea Ionică şi Adriatică.

Această ştire întăreşte aserţiunile noa­stre de ieri. I tal ia va ocoli ori ce pas, ce ar provoca nemul ţumirea puterilor şi mai ales a monarhiei noastre, ţinându-şi însă dreptul la o acţiune navală contra Turciei. Ou alte cuvinte, I tal ia lasă întreaga răs­pundere a evenimentelor pe seama puteri­lor. Are dreptul la un atac contra Turciei, care ar u rma cu complicaţii, dar aşteaptă intervenirea puterilor la Constantinopol, pentu recunoaşterea anexiunei. In urma a-cestei at i tudini a Italiei, sarcina de apla­nare a conflictului, a căzut pe seama pute­rilor. Şi numai în caz că, intervenirea n'ar aduce rezultatul dorit, va desfăşura Italia răsboiul în Turcia europeană.

După cum se comunică din Paris, p berile au luat în mână rezolvirea confli oului. Deocamdată voiesc să asigure un mistiţiu, căruia i-ar u rma pacea între c două state. .Acest sfârşit al conflictului e departe.

Acţiunea flotei italiene,

Din Roma se anunţă: 0 persoană din cerci ministrului Giolitti a, spus corespondentului lit­rului ,,Slampa" că ştirea despre concentrarea fi tei italiene în Torento, precum şi despre încep-tul unei acţiuni maritime nu corespunde adevă­rului, Guvernul se va îngriji să nu cauzeze, com­plicaţii. Flota nu va ataca ţărmurii Turciei din­spre marea Ionică şi Adriatică ca să nu proie o eventuală revoltă în Macedonia, deoarece în» zul acesta Bulgaria va fi silită să mobilizeze kt Austro-Ungaria să se amestece în mod, dire. Acest pas ar provoca complicaţii temeinice. Cil toate astea Italia îşi rezervă libertatea, acţiunii faţă de Turcia.

Intervenţia puterilor,

In Par is se menţine ştirea despre înce­putul unor t ra ta t ive între puteri. în vederea încheierii unui armisti ţ iu. Acestor năzafi este a se atribui ati tudinea flotei italiene, care va ştepta terminarea consultărilor. Se crede că până la isceputul iernii se va ajunge la o înţelegere între ţările belige­rante, punându-se capăt ră-sboiului.

Turcia dispusă pentru pace.

Din Constantinopol se anunţă că Poarta ar fi dispusă să înceapă tratativele de pace, fiind convinsă că orice împotrivire e zadarnică.

Se crede că Italia este şi acum dispusă sá acorde Turciei o despăgubire materială pentru cedarea Tripolisului.

Reportaj de pe câmpul de răsboi.

Corespondentul din Tripolis al ziarului ,.Daily Mirror" a fost ameninţat de auto­rităţi le italiene cu expulsarea deoarece a spus adevărul asupra evenimentelor din Tripolis.

w r . i n Calitate bună. — Croială perfectă. — Preţuri fixe. — Pretenţii exagerate exchise.

K f t T Z ş i M E N D E L , K o l o z s v á r , Mátyás király-tér 10. şz.

17 Noemvre 1911 n. . . T R I B U N A Pag. 5

Corespondentul a răspuns agenţilor ge­neralului Caneva: „Menţin to i ce am co-nimicat prin telegraf şi prin scrisori".

In urma. acestui răspuns generalul Câ­teva, comandantul trupelor din Tripolis a hat dreptul de a face reportaj aminti tului erespondent.

Bombardarea Tripolisului de Turci.

Seşad Paşa, comandan tu l t rupe lo r turceş t i din Trvpolitonia, a inv i ta t pe s t ră in i i d in Tr ipo l i s să pattecă oraşul, deoarece in cur înd va începe

I Wirdarea oraşului , în ca re caz nu-şi ia nici o I étude re.

Un asalt ta Bumeliana:

I „Terdjumani I l a r i k a t " află, după u l t imele I (toi din Tripolis, că turco-arabi i au opera t un a-InHin contra I ta l ieni lor la Bumel iana : rezul ta tu l I tei este necunoscut.

Äa onomia Macedoniei şi Albaniei. In timpul din u r m ă , p r e s a d in Balcani , pre-

iijicca rusească, a început să vorbească foar te olt despre Confedera ţ ia Balcanică , ba ceva şi ni mult, a a f i r m a t de câteva ori că reprezen­ta Rusiei şi ai Angl ie i în Balcan i ar fi insis tat pungii guvernele respect ive p e n t r u rea l izarea lámái neîntârziată ia acestei federa ţ iun i , pu-•fa-se Turciei ca eondi ţ iune esenţ ială acor-liitt autonomiei Macedoniei şi Albanie i .

I Pentru a vedea cât de în temeia te s u n t svonu-laaceítea, corespondentu l din Sofia al mare lu i |w rusesc , .Novoie V r e m e a " a in te rv iewât p e lidiplomat .străin de acolo cu pr iv i re la aceasta •Énné.

1 - Nu ştiu nimic, fu răspunsu l d ip lomatu lu i . Ilueeşte în t r ' adevăr de aşa ceva, d a r ce va fi, Іш; spune nimic s igur .

I - Credeţi însă că federa ţ iunea aceas ta va fciea fi realizată ?

I - N u m a i cu o s ingura condi ţ iune : Dacă şi Iutii şi celelalte s ta te balcanice vor recunoaş te •ieste absolut indispensabi lă acordarea celei mai Iki autonomii admin i s t ra t ive a tâ t Macedoniei li ji Albaniei în t reg i . I a r lucru l acesta astăzi I'Doate face foarte g r eu : î n a i n t e de 1908 e ra Kt* numai dc Macedonia acum însă lucru l a-|ш se va pret inde şi pen t ru Alban ia ca şi pen­i i Serbia-veche şi pa r t ea sudică a Turc ie i , lo-Itide populaţiune grecească.

I Chestiunea aceasta este foar te compl ica tă şi I vjţinua să se complice şi mai mul t n r in răs-! Wripolitan. Dacă T u r c i i vor eşi b i ru i t o r i I Ииіаі să-şi valorfice măcar unele din drep-! toii « în Tr ipo l i t an ia folosi-va aceasta oare Jeliraibiruitoare să îşi stabilească l in iş tea şi în IprovjMÏle sale europene? Sau d i n contră , dacă lumi vor să-şi realizeze p l anu r i l e , folosi-va a-j№U că provinciile despre care este vorba să Ifit mai bine t ra ta te or i d in pot r ivă , această în-уЩт va fi motivul căderei t iner i lo r T u r c i şi ponarea vechiului r eg im, încă şi mai r ău pen­is Macedonia şi A lban ia? Acestea sun t î n t r e b ă r i pati eu nu pot da nici u n r ă spuns şi nici n u Iй dacă poate exista vre-un d ip lomat care în I Mentül de faţă să declare ceva ca tegor ic .

Ь politică în totdeauna t rebuieş to să se ţ i n ă «aide prezent şi după m i n e prezentu l acesta •toarte favorabil păcei şi ia tă de ce:

m în Turcia cât şi în ce le la l te t re i s t a t e Weite, la cârma ţăred s t a u oamen i cu foa r te

m u l t ă g r e u t a t e şi în acelaş t imp foar te cumin ţ i , ceia ce însă nu-i împiedecă să fie şi buni pa t r io ţ i .

I n Turc ia , Said-Paşa , unul d in t r e cei mai c in­s t i ţ i ,şi in te l igenţ i reprezentan ţ i ai vechiului r eg im şi Asim-Bey, minis t ru l afaceri lor s t ră ine au do­vedi t în t impul crizei Tureo-Bulga re foar te mu l t tact şi raţiune-.

In Bulgar ia Ghoşov şi Danev , în Se rb ia Mi-lovanovici şi Paş ic i , în Grecia Venizelos şi Gri -par is . Dacii se poate vorbi despre o în ţe legere personală î n t r e conducător i i celor p a t r u ţăr i , lu­crul acesta se poa te vorbi acum. Dacă al tă da tă ne-am t emut de complieaţ iuni şi confl icte fă ră de folos, acum pât t imp vor fi la pu te re în cele pa t ru ţăr i oameni despre car i am vorbit , pu tem fi linişciţi că pacea în Balcani n u va fi t u rbu ră -ra tă de ei. I n pr iv in ţa «aceasta sun t opt imis t şi am cura ju l pS as igur şi pe alţii . „Seara".

Cronica ştiinţifică.

De-mi© n a t u r i i . i .

Omul veacului al XX- lea t răeş te în împre ju ­r ă r i de tot deosebite , decât acele do pe t impu l pă­r in ţ i lo r săi. Tehn ica cucereşte teren; cel mai mie orăşel a re l u m i n ă şi t r enu r i electrice, fabrici şi s tab i l imente tehnice. Azi se telegraf iază cu şi fă ră f i r . O te legramă expedată de „New-York H e ­r a l d " a făcut rotogolul pămân tu lu i în 16 minu te . U n călător englez, — mul ţumi tă t r euu lu i expres cu 80 km. viteză şi a vapoarelor, ca r i p a r c u r g d r u m u l I l a m b u r g - N e w - Y o r k în 14 zile — a b ă t u t •recordul lui P h i l e a s Fogg , ocolind p ă m â n t u l în 40 zile. D i r igeab i lu l , aeroplanul , automobilul , g ra ­mofonul , c inematografu l şi mul te altele sun t co­pi i i veacului nost ru .

P e când azi ori ca re om care ceteşte gazetele, cunoaşte invenţ i i le cele mai noui , n u m a i o minor i ­tate covârş i toare ş t ie legi le pe car i se lucrează toate aceste invenţ i i . Când în t r ' o societate se în­c inge o discuţ ie ş t i in ţ i f ică , câţi sun t , car i , ruşi­naţi t rebuesc să tacă, deoarece n u au cunoştnţele necesare. Câţi Komâni , cari au auzi t do Vla icu , sau chiar Tau văzut sbur înd , n ' au nici ideie de aerodinamică , când se vorbeşte atâta de inven ţ ia Dr . -u lu i l ioşculeţ , când noi toţi ne fă l im cu suc­cesele medici lor noşt r i , p u ţ i n i , mu l t p rea p u ţ i n i vor fi aceia, ca r i să cunoască fundamente le chi­miei , a fiziologiei şi patologiei , pe cari se bazează descoper i r i le l o r ! S u n t mu l t p rea mici cunoşt in­ţele noas t re ş t i in ţ i f ice , p e n t r u ca să p u t e m pă­t r u n d e opera g igan t i că a geni i lor noastre . D e aceea inventa tor i i şi savanţ i i români au adesea o lup tă grea faţă de îngrozi toarea nepăsa re a nea­mulu i lor.

Şi toate progrese le acestea u imi toa re n u s 'ar fi p u t u t în făp tu i fă ră p ropăş i rea şi mai g ran ­dioasă a ş t i in ţe lor na tu ra le . Cu pre ţu l vie ţ i i lor, savanţ i i veacului t recut au îna in t a t pas de pas pe calea sc ru tă r i i adevăru lu i . Mul te j e r t f e s 'au adus da ră şi succesele au fost s t ră luc i te . I a t ă cum caracter izează u n savant g e r m a n acest p rog res un ic în analele i s to r ie i : „ A m i n t i n d u - n e cunoşt in­ţele pr imi t ive de pe la începutu l veacului al X I X - l e a şi asemănându- le cu s t ră luc i toarea înăl­ţ ime, la care au ajuns la f inea sa, cunoscătorului t r ebu ie să-i pa ră u imi to r p rog re su l ş t i in ţe lor na­tura le . Or i ca re r a m al ei se poate lăuda, că în cursul secolului t recut şi ma i ales în a doua j u m ă ­t a t e — a avut câş t igur i de cea mai m a r e im­por tan ţă .

I n cunoaşterea microscopică a celei mai mici , şi în descoper i re rea telescopică a celei ma i m a r i lumi , am câşt igat p r i v i r i nepre ţu i t e , ca r i î n a i n t e

cu o sută do ani nu se puteau înch ipui . Metoadole perfec ţ ionate ale cercetăr i lor microscopice şi bio­logice ne-au revelat nu numa i în î m p ă r ă ţ i a p ro t i -stelor monocelulare, o bogăţ ie de forme, o v ia ţă

i invizibi lă , ci ne-au învă ţa t a recunoaşte în celula j micu ţă un organism e lementar , din ale c ă r u i aso-I ciori -— ţesă tur i le — constă t r u p u l tuturor ani­

malelor şi plantelor policelulare, p r ecum şi al omu­lui . Aceste cunoş t in ţe anatomice, de cea ma i m a r o impor tan ţă , s imt î n t r eg i t e de documenta rea em­il r io] ogi că, că orice organism policelular so des-voltă d in o s implă celulă, d in ou. F i i n ţ a boalelor a p u t u t fi recunoscută de medici abea p r i n patolo­gia celulară .

N u mai puţ in măre ţe sun t descoperi r i le secolu­lui X I X în domeniu l na tu re i anorganice . Fizica a făcut p rogrese u imi toa re în toate r a m u r i l e c i , în optică şi acustică, în magne t i sm şi e lect r ic i ta te , în calorică şi mecanică. Ş i , c e i mai însemnat , ea a dovedit unitatea forţelor naturii în tot un ive r su l . Teor ia mecanică a că ldur i i a ra tă , cum dep ind pu ­ter i le î n t r e olaltă, şi că ele, sub condi ţ i i favora­bilii, se pot t rans forma . Anal iza spectrală no-a învăţa t , că aceleaşi mater i i , din ca r i constă pă­mântu l şi locuitori i săi vi i , de asemenea se află in soare, în celelalte p lane te şi ch ia r şi în cele mai î ndepă r t a t e stele fixe.

Astrofizica a m ă r i t no ţ iun i le noas t re desp re lume în m ă s u r ă colosală, a ră tându-no î n u n i v e r s mi l ioane d e corpur i ro t i toare , ma i m a r i şi m a i mici decât p ă m â n t u l ; ca şi aceasta î n t r ' o ne în­cetată t r ans fo rmare , î n t r ' u n vecinie schimb do , , f i inţă şi ne f i in ţă" . Chimia a descoperi t o mul ­ţ ime d e ma te r i i noui , p â n ă a tunci necunoscute , car i toate sun t combinaţ i i le unor p u ţ i n e (cam 80)> elemente iumutab i le . E a n e a a ră ta t , că u n u l d i n acestea, carbonul , e acel e lement miraculos , care formează nenumăra t e l e combina ţ iun i o rgan ice , că el e deci baza chimică a v ie ţ i i " .

Ceace ş t i in ţe le na tu r a l e p r o p r i u zise au des­coperi t , au u t i l i za t ş t i in ţe le aplicate, t ebnica ţi medic ina . Teor i i l e fizicei ş chimie i , au da t pu­t i n ţ ă ing iner i lo r să zidească case de 30 do ca tu r i , să construiască t r e n u r i , automobile şi aeroplane şi d i r igeabi le , să inventeze fonografur i , c inema-togra fu r i , l u m i n ă ţ i a electrică, t e legraf ia cu şi f ă r ă f i r , telefonul şi mu l t e a l te le ; fiziologia şi biolo­g ia au dat medici lor a r m e cont ra boalelor, î n fo rmă de se ru r i , ant i sept ice şi an t i do tu r i . Chi ­mia ne p u n e în s ta re să amel iorăm şi guno im în mod ar t i f ic ia l pămân tu l , r id icând p roduc ţ iunea ag r i eu l tu re i . Tot progrese , pe toate terenele!

Se naş te acum în t rebarea , dacă maşinele cele nouă au fost apl icate si în via ţa cu l tu ra lă şi so­cia lă a popoarelor . Kăspunsu l e s i m p l u : N u ! I a t ă ce zice în p r i v i n ţ a aceasta acelaş savant g e r m a n : „Ş t i in ţ e l e na tu ra l e , ca r i la d r ep tu l vorbind , a u contopi t în s ine şi ş t i in ţe le aşa n u m i t e formale , se aplică şi azi în şcoalele noas t re ca lucru secun­d a r , ba chiar se dau la o p a r t e " . Şi î n t r ' a l t loc:j „Celor mai mul ţ i i u r i ş t i nici p r i n g â n d n u le t rece să se ocupe cu antropologia , psihologia şi embrio-logia, primele condiţii pentru o recunoaştere clară a fiinţei omeneşti". Tot a tâ t de pes imis t se ex­p r i m ă u n al t savant , Wa l l ace : „Sis temele noas t rö de guve rna re , jus t i ţ i a , admin i s t r a ţ i a , toată orga­nizaţ ia noas t ră socială şi cu l tura lă , asemănate cu u i m i t o r u l p rogres al ş t i in ţe lor na tu ra l e , şi al apl i­căr i i lor prac t ice , sunt î n t r ' u n adevăra t s t ad iu de ba rba r i e " .

Observând această l ipsă de a rmonie î n t r e re­zul ta te le rea le , la car i au a juns ş t i in ţe le na tu ra l e , şi î n t r e dcs in teresul şi nepr iceperea maselor fa ţă d e ele, v r e o câţiva oameni de b ine s'au apuca t de lucru , cu scopul de a desvolta in te resu l pen­t r u ele în popor. Căci recunoscură , că această lipsă 1

produce o desechi l ibrare , o r ă t ă c i r e în via ţa so­cială. La Scandinav i , F rancez i , Eng lez i şi m a i ales la G e r m a n i , z iarele şi revis te le au începu t a se ocupa tot mai serios cu ş t i in ţe le n a t u r a l e şi

T e l e f o n ГѴг. 4 6 7 .

K a r d o s G y u l a , cea mal mare fabrică de trăsuri sudungară.

T c m e s v á r - G y á r v á r o s , Háromkirály.ut 14-. s z . ( C a s a p r o p r i e ) .

Mare m a g a z i n de trăsuri noui şi folosite. Pregătesc lucruri de fierar, rotar, şelar, de lustrait şi oriei reparări de branşa aceasta, cu preturile cele mai moderate — Preţcurent gratis şi franco. — Tot ai' i se pot căpăta obnibuse pentru 6 persoane, cară funebre, felurite căruţe »landaner« cu p eţuri moderate.

Pag б „ T R I B U N A 17 Noemvre n. 1911

•popularizarea lor. La începutul veacului nostru au a p ă r u t revis te de popula r iza re şi s 'au în f i in ţ a t societăţi p e n t r u l ă ţ i r ea ş t i in ţe lor . I n G e r m a n i a oameni ca Bolscbe şi Meyer -Unen ia , poeţi-savanţi , î n f i i n ţ a r ă societăţi şi revis te de popular izare ,

d i n t r e car i mai cunoscute s u n t „Ti ran ia" din Ber­l in şi Viena , „Kosmos" la S t u t t g a r t şi „Deutsche Naturwissenschaf t l i che Gesel lschaft" în Lipsea. P r i n act ivi ta tea I O T febr i lă , p r i n re forme şcolare, a u adus-o latât de depa r t e , încâ t azi masele popo­ru lu i g e r m a n a r a t ă u n vădit in teres fa ţă de p rogre­sele ş t i in ţe lor şi alo tohnicoi. Mai f rumos au do-vedit-o când s'a nimici t la Ech te rd ingen balonul lui Zeppel in. I n decurs de câteva zi le s 'au aduna t vre-o câteva mi l ioane p r i n eon t r ibu i r i l e în t r ege i n a ţ i u n i , d in car i s'a cons t ru i t u n nou d i r igea -bi l . Azi a re în Ge rman ia orice l icean apara te le salo fizieale, cu car i exper imentează el s i ngu r . iRevista „ K o s m o s " a re 100.000 d e (abonaţi în

loatc 'păturile poporului ge rman . La pre leger i le „ U r u u i o i " se îmbulzesc mi i şi mi i de munc i to r i . Şi eu tot in te resul acesta faţă de pă r ţ i l e pract ice alo v ie ţ i i , nu se neg l igă idealul. Or i c ine cu­

noaşte istoria G e r m a n i e i , a l imbi i şi l i t e r a tu r i i ei. Cu l tu l eroi lor na ţ ional i e în f loare, a r t a e gu­s ta tă şi înţeleasă de toţi. Astfel s'au dovedi t false a se r ţ iun i l e unora , că p r in cul t ivarea ş t i inţelor p rac t i ce se va n imic i idealul şi poporul se va a-bru t iza , va deveni mater ia l i s t .

Şi cu toate acestea, op in i a publică a Germa­niei, r ep rez in ta tă pr in publicaţ i i ca , , K u n s t ­war t " , cons ta tă unan im că încă tot n u s'a ajuns idea lu l ! Cu câ t mai m u l t pr i le j avem noi Român i i

cari p r e t i ndem a fi un e lement civilizator^ în O r i e n t — să ne p lângem. A t recu t t impu l , când in te lectual i i noş t r i se ocupau cu i s tor ia şi f i lologia când toţi puneau la calo is ter ia neamulu i , a l imbi i şi l i t e r a tu r i i româneş t i ! Azi domneşte î n t r e Ro­m â n i o l ipsă do in teres înspă imântă toa re . Cu atât ma i p u ţ i n afli o î nă l ţ a r e în sfere mai îna l te , î n domeniul ş t i inţelor na tu ra le . Dacă popoarele apu­sene au pus p i a t r a fundamenta lă la mărea ţa clă­d i r e a unei cu l tu r i a rmonice a maselor , noi nici măcar ma te r i a lu l n u l-am a d u n a t ! E destul de carac ter is t ic , că elevii liceelor noas t re româneş t i n u a ra tă nici u n in teres faţă de ş t i in ţe le na tu ra l e , ' ieşi profesori i îşi dau s i l in ţa să le facă lecţ i i le cât mai in te resan te şi plăcute. Şi urai in teresantă gi caracter is t ică e u rmă toa rea anecdotă, adevă­r a t ă : U n elev dola. i n s t i t u tu l de pedagogie din S ib i iu , î n t r eba t ce-i electr ici tatea, r ă spunse : „ E albă şi de p o r ţ e l a n ! " — Ш s e m n e . c ă se gândea la izolatorii de pe s tâ lp i i de te legraf! — U n d e afli în z iare le şi revis tele noastre o rub r i că ş t i in­ţ if ică bine redac ta tă? U n d e avem noi în Ardea l o revistă do popu la r i za re ? I n Român ia apa re „Na­t u r a " şi „Or ion" , două reviste destul de b ine re­dacta te . Câţ i au la noi idee d e exis tenţa l o r i ! Л-vem şi noi doi popular iza tor i , pe dn i i Corbu şi Todica . Au ed i ta t şi oi n iş te opere excelente, „Ad As t ra" şi „S tud i i ş t i in ţ i f i ce" . Aş vrea să ş t iu , câte exemplare, s'au vându t ? I n al te ţ ă r i căr ţ i le ace­stea ar fi a juns până acuma la edi ţ ia a 3-a sau a 4-a.

De pa t ru ani se ţ in în Braşov sub egida „Aso-e i a ţ i u u i i " confer in ţe publice. D i n sumedenia con­

fer inţelor am p u t u t n u m ă r a numai patru cu <*mţinut f iz ical! Mul ţ i îmi vor r ă spunde , că n'a-vom oameni p r egă t i ţ i . Ba , oameni avem: Avem pe d n i i Corbu şi Todică, avem profesori , medici şi ing ine r i , ca r i bucuros ar lucra dacă ar fi s i gu r i de spr i j inu l societăţ i i româneşt i . Subiec te de ase­menea n 'a r l ipsi . Ţ a r a uoast ră , cu n a t u r a ei bo­ga tă , e încă foar te pu ţ in s tudia tă . Geologia, tec­tonica, f auna şi f lora Ardea lu lu i , te rminologia zoologică şi botanică a Români lor a rde len i , sta­rea lor igienică, şi mijloace cu cari s 'ar pu tea îm­b u n ă t ă ţ i — iată subiecte bogate şi in teresante .

Compatr io ţ i i noştri Saşi . — o mână de oa­meni — au în oraşele mai mar i câte un „Gesel-schaf t der N a t u r f r e u n d e " , care organizează con­fer in ţe .ştiinţifice şi editează a n u a r e cu conţ inut

bogat şi in teresant . Ziare le lor aduc excelente lucrări do popular izare . Pentru ce n'am putea ş i noi, cele 4 milioane de Români, să facem aşa ceva? Foloasele ar fi mar i . Mai ales p r i n propagarea ş t i in ţe lor na tu ra le apl icate — agronomie , medi­c ină — poţ i r id ica sp i r i t u l p rac t i c al poporului, care nouă ne lipseşte. P e n t r u a face însă aceasta, t r ebu ie ca clasa cul ta să aibă cunoşt inţe le nece­sare.

S'a zis adesea, că ocupaţ ia cu ş t i in ţe le n a t u r a l e nimiceşte s im ţu l re l igios în om. Mie nu'mi vine a crede lucrul acesta. D inpo t r ivă ! Con templa rea măreţe i n a t u r i n imiceş te fudul ia omulu i , toto­da t ă însă succesele la car i a a juns îl s i leşte ь а se încreadă în pu te r i l e sale. Astfeil se s tabi leşte u n admi rab i l echi l ibru sufletesc, o mu l ţ ămi r e , ca re se manifestează în cedarea Aceluia, ca re ne-a fă­c u t pă r taş i de ele toate minună ţ i i l e un ive r su lu i . Nec l in t i t e s tau cuvinte le lui Sch i l l e r : „ F ă or ice voi vrea, totuşi vei s ta s ingur în lume, p â n ă ce uu te leagă n a t u r a de Toi".

E ins t ruct ivă , e f rumoasă, e mărea ţă n a t u r a , „ E s i ngu ra car te , care a re pe toate pag in i l e ei un conţ inut g r a n d i o s ! " (Goethe) . V.B.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 16 Noemvre n. 1911.

—Ţările locuite de Români. Te r i to r i i l e locui te deRomân i au o suprafa ţă de 298.656 k i lome t r i pă t r a ţ i sau 89,865.000 ha, împă r ţ i t e în modu! u rmă to r :

România 131.353 km. p. (13,135.300 ha) 7,009.000 locuitori .

Transilvania 54.244 km. p . (2,850.700 h a j 1,500.000 locuitori .

Banatul 20.507 km. p, (2,850.700 ha) 1,500.000 locuitori .

Ungaria (comitatele Să la j , H a i d u , B ihor , B i -chiş, Arad şi Cenad) 29.260 km. p . (2,926.000 ha) 1,800.000 locuitori , in comita te le M a r a m u ­reş, S â t m a r , Í gecea. Sabolei 21.845 k m . p . (2,184.500 ha) 1,050.000 locuitori .

Basarabia 20.000 km. p . (2,000.000 ha) 730.000 liM-uitori.

Total: 16,080.006 Români, fără Macedonia.

— Bolnavi falşi în Iaşi. Scr iseseră şi gazete le ungureş t i delà noi, că d ru l Riegler . efor la sp i ta ­lul Sf. Spi r idon, în ziua vizitei făcute de M. S a Regele Carol la spi ta lu l Sf. Sp i r idon a r fi i n t ro ­dus în di fer i te le secţii v iz i ta te de Maj . Sa, bolnavi fictivi în loc de bolnavi real i .

I n u r m a anchetei făcută şi pe temeiul dec la ra ţ iuni lor dlor doctori profesor i E . J u v a r a , D e m c -t r i ad , C. Bacaloglu, Socor şi medici lor doctori Gane , Lambrior şi Anghel , minis terul d e i n t e r n e român a publ icat u rmă to ru l comunica t :

1. In ziua vizitei M. S. Rege lu i , to ta lu l bolna­vilor examina ţ i , t r a t a ţ i şi t recuţ i formal î n reg is ­t re le f iecărui serviciu cu numele , e ta tea , profes iu­nea şi d iagnos t icul era de 203 :

2. In cursul zilei s'au pr imi t numa i t re i bol­navi noui , un bărbat operat pe da tă de d. profe­sor J u v a r a de un f lagmon submax i l a r şi două fe­mei admise în serviciul dlui doctor G a n e ;

3. Din cauza ag lomera ţ iun i i de bolnavi , d i n care uni i e r a culcaţi până în mijlocul camer i i , o p a r t e din aceşti bolnavi au fost evacuaţ i de însăşi medicii acestor secţiuni în sec ţ iunea U I d e eu-î'înd* deschisă ;

4. Doctorul Riegler . în cal i ta tea s a d e e for şi conform regu lamente lo r nu are secţie medica lă , mi conduce nici un serviciu medical , nu a r e deci nici un amestec în servicii le M E D I C A L E .

— Oraşe le noas t re . „Moni torul oficial" p» blică câ teva d a t e s ta t is t ico cu privire la рориЦіі oraşe lor noas t re . Da te le aces te se întcmeiiMpt r ecensămân tu l doLa 31 Decemvrie 1910.

Oraşe le noas t r e p r inc ipa le au iirmătoam pop ida ţ i e : ^

1910. I A Budapesta 880.371 73 2.322 Seghed in 118.328 Ш.И1 Szabadka 94.610 83.« Dobri ţ in 92.729 75.006 P r e s s b u r g - 78.223 65.8« Timişoara 72.555 53.(131 Kecskemét 66.834 51.81! Oradc^ -maro 64/. 169 50.171

Arad 63.166 50.» I lodmezővá.sárhelv 62.445 (10.8Î Çlu j 60.808 49.2K M iekokci 51.459 43.0И IV'-cs 49.822 43.1 I i uree 49.806 П8.Э5І R a a b 44.300 31.5«

ú

•I

— Cununie. Dşoara Silvia Buibaş din BtW şi dl Vincen ţ iu Radu absolvent, de teologiei Icloda îşi a n u n ţ ă c u n u n i a ce va avea loc lai Noemvre n. în Buoovăţ.

Fe l i c i t ă r i l e noastre,

— O rectificare. Confratele „Românul s a ящ că editorul „Almanahului scriitorilor români dinfc-deal" n'a dat tabloul complet al tuturor scriitoriiori noi. Din pricina aceasta îl ceartă şi-i vâră suim serie întreagă de scriitori, cari au fost retăcuti.-to dreptate „Românul". Ne asociem şi noi la sunară» Numai cât tinein să completăm şirul scriitorilorк îi aminteşte, ca fiind nedreptăţiţi. Nu înţeleg» pildă, cum a lost trecut cu vederea istoriografa* epocal V a s i 1 e 0 o 1 d i s (Mangold) ? Mai гіееи noi su fie retäcut E m i l I s a c , dar cum se pult uiţi pe R o z a C o v r i g, talentata poetă a „tain lui"? Ion Iliíün încaltea nu mai scrie versuri, dar* trebuia amintit un scriitor politic de talia unui Moldovan. — Speram de altfel cu „Librăria iit|i«l din Oriiştie isi v;i face anul viitor datoria, si iun M i p ă r a pe confiatele nostru.

— Sicinsky ín R o m â n i a ? Din Ѵ І Е Т А Я И Cu p r i v i r e la evadarea lui Sicinsky ащик din s t a ţ iunea delà f ron t ie ra austro-ronM ca ni , spun că o persoană a l e cărei sem se potr ivesc perfect de b ine cu ale lui mai ale.s în ce p r iveş te p lombagiul de aur al t u r e i , a t recut la amiazi g r a n i ţ a auetrw p e la Bu rdu j cn i , î n t r ' u n vagon direct al ирі lu i Ber l in -Bucureş t i , refugiindu-se în Eomiii

Pe r soana t ravest i tă în care autorităţile» u n g a r e bănuesc pe a ten ta toru l evadat, Sicii se urcase în t ren delà o mică staţiuneiiéte Rădău ţ i , însoţi t de două persoane îmbiate 4 h a i n e preoţeşt i .

E probabil deci că d u p ă evadarea iln soare, S ic insky ;i s ta t câteva zile k d e Ce rnău ţ i .

In ce rcur i le diplomat ice se discută eh) dacă — in cazul când se confirmă ştirea că Si ski s 'a re fug ia t în România , RomâDia ѵамш pe ucigaşul contelui Potocki sau îl n censi ca re fugia t poli t ic .

D e cu r înd s'a î n t âmpla t un caz la fel câ g î a a refuzat să extrădeze Rusiei un eri: poli t ic . ' 1

— Popu la ţ i a Italiei . Monitorul oficial • lies, publ ică rezul ta te le recensământului^ l a a u a r i e 1911.

Popu la ţ i a Italiei este de 35,959.077.1 delà 1901 până azi e de 2,211.400.

ШШШ ШЁШЁЯШШШШШІЁЁЯШвЁЁЁЁШШШІЁШШШІШШШІвШ

J P R I R M A , cea Г П Г Г І veche O S Ä * O B O L 4 V I œ Щ

E S T E a L U I

LEŞINE? F r a n z ş i I I I ffilÍM*r*-Iosefifl, str. HUNYADI 12.

. . n . •. T V • ѵ и т т г г - і т т ' і ~ ~ . ^ - • . • « • « . ^ • . • . w ™ — ™ — » . . . - 1 г г г m i i " 1 — — — - -

Mare asortiment de

I N E , PIANINE ŞI H i l l Calitatea cea mai bună. Preţuri

ieftine.

17 Noemvre n. 1911 „ T R I B U N A . Pag. 7

Advocat ион. D . Dr . Ioan Moldo van origi-nar din Vad (Fa rkas rév , Marmaţ i a ) a depus cu succes censura de advocat îna in tea j u r i u lu i din Budapesta. Cum sun t em informaţ i , noul advocat îşi va deschide cance lar ie în Aloşd (B ihor ) .

Felicitări !

— Nou ziar in Budapesta. Ui 20 Decemvr ie va apărea în Budapes ta u n nou ziar g e r m a n re­dactat do cunoscutul publ ic i s t V é s z i József.

Sumele ziarului va fi „Rudapes tor F r e s s e " .

— Arestarea lui Zsilinszky Endre. D in Buda-jiesta n i se te legraf iază : Zsil inszky E n d r e , unu i dintre fraţii ucigaşi , s'a pTezintat azi la p rocura­tura din Budapesta , unde p rocuro ru l i-a a d u s la cunoştinţă că t r ibuna lu l a h o t ă r î t a res ta rea lui

Zsilinszky a fost dus n u m a i decât în închisoa­rea tribunalului.

Celalalt, fiind mil i tar , nu poate fi a re s t a t de autorităţile civile.

Procesul nou va avea loc probabi l încă în cursul acestei luni .

— Cancelarul german provocat la duel. „Vos-sisehe Zei tung" anun ţă că depu ta tu l H e y d e b r a n d , fh\ part idului conservator , l 'a provocat pe can­celarul Be thman- l lo l lweg la duel .

Heydebrand este locotenent în rezervă, iar cancelarul major ú la sui te al s t a tu lu i major .

In cercurile poli t ice se declară că asemenea incidente sunt lucrur i ob işnui te în German ia .

— Prinţul George căzut la examen. P r i n ţ u l Ororge al Serbiei a renunţa t la ideia de a-şi con­tinua studiile la Academia mil i tară d in Pa r i s , de-

ce a căzut la exaanen.

Prinţul <• foar te dep r ima t din această cauză.

— La fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu jratru înzes t rarea fe te lor sărace , al Reuniune i

•«eriaşilor s ibi ieni au mai dă ru i t : Si lvia Cor-•codel, elevă de croi tor , 1 cor., OctavLan Ncagoş . casurul „Lumine i " din pri lejul botezului f iului eiu Petru, 5 cor., Sir ian Comata învăţăcel măsar , 50 bani; la nun ta mehan icu lu i Саѵтііі R a d u cu d-şoara Elisaveta .Serbau, naşii George T r i fan ţi soţia Elena n. G r i n d e a n u , câte l 4 c o r . = c o r . 2*,

. Maria Imbăruş , moaşă, 60 bani , Ioan Imbăruş , exped.. Foaiei Pop. , 40 ban i , iar ceilalţ i oaspeţi «w. 3.10. Au mai d a r u i t : Ana I l a r e t i Candrea n. Ghianţu şi fiica sa d-şoara Lucre ţ i a On i ţ i n ,

: «âte 1 cor .=cor . 2, şi Ştefan Mărginea in i . sodal •pantof. (Măgina) , apl icând pe fratele său Victor , in fabrica de lăcătuşer ie Török V., 40 bani .

— Amintiri despre Murger. Când a apăru t lu-rarea „Seenes d e la vio de Bohémé" un autor de «medii din acele t i m p u r i , B a r r i e r e , căru ia ia mit ideea să t r ans forme povestirea în comedie, «ipornit să caute po autor şi după mul t e cerce-tíri, a aflat, ca stă în s t rada Tours , în t r ' o casă la Oşaselea etaj...

Se du>c la această adresă şi deşi erau 2 după amiază, găsi pe Murger în pat, p e n t r u c ă era frig in odae şi nu avea cu ce să se îmbrace.

— ..Scuzaţi clacă vă supăr — îi zise B a r i e r e - euntţi bolnav '(

I — De loc, sunt sănătos tun ! — Ei, atunci І — Ah! — zise Murge r r îzând — d-voastră de

I bună seamă că cunoaşteţi povestea lui Epami-tionda, filozoful grec , caro r ămânea culcat , când

I — Avi h ia t de junul ? — Da.. . aş tept aci ! — Vre i să de junăm î m p r e u n ă * Astfel vom

avea t imp să vorbim de luc ra rea d-tale... „ D r a c e ! D-ta d e bună seamă că eşti boga t " —

s t r igă M u r g e r — atunci t r ebu ie să vest im pe por­tar i ţă să se grăbească.

B a r r i è r e se ui tă spre p ă r e t e să vadă un buton, de soner ie .

— T e u i ţ i de geaba — cont inuă M u r g e r ; -— aici t r ă i m d in t r ad i ţ i un i . I n un olan d e p e aco­p e r i ş şi la să'l să cază p r i n t r e t rep te .

P o r t ă r i ţ a cunoaşte acest semnal şi va a lerga numai decât la comandă.

Şi aşa s'a şi făcut. Cu o j u m ă t a t e de oră în u rmă cei doi scr i i tor i

d i scu tau asupra scenar iu lui d ina in tea u n u i beaftek.

— F o a m e t e in Rusia . In u l t ima şedin ţă a du­mei imper ia le min i s t ru l p reşed in te Kokovcev răs­punzând la in te rpe lă r i l e adresa te în chestia foa­metei ee bân tue în mai mul te p ă r ţ i a le Rus ie i a spus, că recolta rea din anul acesta a să răc i t 8 mi l ioane de oameni , car i au a juns la sapă de lemn. I n douăzeci de guve rnamen te mizer ia este mai mare . P e n t r u a ju torarea celor năpăs tu i ţ i se cere 120 mi l ioane ruble, d in car i 32 mi l ioane va fi acoperi tă din fondur i le locale iar res tul de vi-s ter ia s ta tu lu i .

— Necrolog. Cu inima adânc î ndu re ra t ă şi cu sufletul pl in de dure re se face p r i n aceasta tu­tu ro r ruden i i lo r şi amicilor cunoscut , că iubi ta şi pea scumpa mea soţie, mama şi bunica , El isaveta P i n t e a , d u p ă h ingi , şi p rea gre le sufer in ţe , şi-a d a t nobilul său sufletul aseară în 23 Octomvre (5 Noemvre) 1911 la orele 5 în manele Crea toru­lu i , în e ta te de 81 ani.

Rămăşi ţe le pământeş t i ale scumpei şi neui ta­tei defuncte se vor aşeza M a r ţ i în 25 Octomvre (7 Noemvre) 1911 după ameazi sp re vecinica o-d ihnă în c imi t i ru l gr.-or. rom. din loc. Fie- i ţa­r i n a uşoară şi memor ia în veci neui ta tă .

Boroşineu, la 23 Octomvre (5 Noemvre) 1911. l a n c u P i n t e a , locotenent pensionat , ca soţ. Iosif P i n t e a , ca fiu. Floarea Milloi. născută P i n t e a , ca fică. Pau l ina P in tea , ca fică. Marcel P i n t e a , ca nepot. D i m i t r i e Mil loi , ca nepot. Rosa P i n t e a , ca noră.

X Dr. Kertész Seminar juridic. Cluj, Monstori ut 16. Pregăteşte foarte con-ştienţios, în t imp scurt şi în condiţii favo­rabile pentru examene fundamentale, exa­mene de stat , r igoroase în ştiinţele de s ta t şi iuridice. Pa cerere dă informaţii gra­tuite !

! d e Z. Bârsan . 5. „ B a r b u l ă u t a r u " cântec comic d a V. Aleesandr i , p r e d a t d e d. I u l i u P u t i c i . 6. „Caeă veche" , comedie î n t r ' u n ac t , de Adel ina T ă s l ă u a n n . 7. „Se renadă" , „Somnoroase p ă s ă r e l e " poezie d e M. Emineseu . 8. Dans .

grec , dădea să-i cârpească tunica , căci avea numai una Ei bine, povestea lui este şi a mea; eu nu am

l'wât o pereche de pantaloni, şi deoarece portă-: itt se ocupă acum cu ei, să le cârpească fundul. *,aştept aci!

Ш ц т г ш culturală ş î s@clifă. 25 Noemvrie,

Concert şi teatru in Lipova. T ine r imea r o m â n ă d in Lipova şi j u r cu concursul reuniunei de cân­tări , ,Doina", de sub conducerea înv. I u l i u Pu t ic i , ar a jaz a Sâmbă tă , în 12 (25) Nov. c. seara în lo­calul Regele U n g a r i e i " concer t î m p r e u n a t riu t ea t ru . După concer t urmează dans .

P r o g r a m a : 1. a) „Mot to" de O. I 'orum-bescu, exec. de „Doina" , b) „Doină z ic" de Ioan Coetescu, exec. de „Doina" . 2. „P ic to ru l fără voie", comedie î n t r ' u n act de A. P o p . 3. „ H a i în h o r ă " horă popora lă , de G. Dima, exec. de „Doi­na" . 4. „Capr ic iu l u n u i t a t ă " , comedie î n t r ' u n act

ECONOMIE. Expoziţ ia de oi din Jina.

D u p ă f rumoasa se rba re a pasăr i lo r şi pomi lor d in Tă lmăce l , d u p ă bine ce rce ta ta expozi ţ ie d e vito d in Săcel şi d u p ă de tot i n s t ruc t iva expozi ţ ie de copii d in Lanc răm, R e u n i u n e a agr icolă ei-b i iană , p r i n a ran ja rea expoziţ iei de oi d in Jim*, îşi înscr ie o nouă vrednic ie la act ivul său. Cum comuna J i n a , aşezată pe vâr fu l munţ i lo r , u n d e n u m a i cu anevoie poţ i s t răba te , n u a p r ea fost cău ta t ă de aşezăminte le noas t re , b rava ei popo ra ţ iune a folosit pri lejul o fe r i t de expoziţ ie , să-şi a re te toa tă dragostea , ce o poa r t ă a şezămin te lo r noas t re şi în acelaş t imp să-şi manifeseze şi re­cunoş t in ţ a fa ţă de cei ca r i p e n t r u popor muncesc: fă ră al tă reeompenzâ decât mu l ţ ămi rea sufle­tească de a fi făcut binele , f i indcă este b ine ! Du­minecă (la 22 Oc tomvr ie n.) des de d iminea ţ ă , şi pe o v r eme încân tă toa re , p ia ţa J i n e i abia mai încăpea mul ţ imea (peste 100) f lăcăi lor şi a băr­baţ i lor în floarea vârs te i ca r i îmbrăca ţ i în haine de să rbă toa re şi fo rmaţ i în ceată de mândr i că­lăre ţ i , în f run te cu harn icu l no ta r d. Nie . Oprean , au lua t d r u m u l sp r e f rumoasa Po i ană , în mijlo­cul căreia au d a t faţă cu reprezen tan ţ i i Reun iune i domni i : I . Chirca p r im-no ta r (Săl iş te) to todată v.-prezid., N . Iosif şi A. Cosciue, membr i i în co­mi te t şi Vie. Tordăş ianu , sec re ta r car i însoţi ţ i de domni i D r . A. Orăci imeseu şi Vic tor S tanciu profesor i sem., I . Banciu cassar (S ib i iu) , D r . Nie . Schiau adv şi Gönczi Ödön ve te r ina r cerc. (Mer c u r e a ) , Cons tant in Cr i ş t iu învă ţă tor (Săl iş te) şi I . Candrea agent de as igurăr i , veneau d inspre So­liste. L a cuvin te le calde de î n t â m p i n a r e a l e no­t a r u l u i Oprean a r ă spuns tot cu căldură v.-preztj-den tu l Chirca.

D r u m u l din Po iana până în J i na l 'am făcut îneunjura ţ i de marea oaste a călăre ţ i lor , aceşti demni urmaşi ai g rău i ţ e r i l o r d in J i n a . I n t r a ţ i Î H J i n a , o priveliş te nu se p o a t e mai f rumoasă şi greu do descris s 'a des făşu ra t îna in tea ochilor noşt r i . î n t r eagă J i n a , cu mic cu mare , cu bă t rân şi t înăT, era adunată în piaţă , unde cuvinte de bun sosit a ros t i t pa rohu l D. Panf i lo iu care fă­când is toricul J ine i , ne p u n e în vedere că locui­torii ei d in t impur i vechi t o t cu o i e rit u i s 'au în­dele tn ic i t şi că şi astăzi s u n t aproape cu toţi i oier i . Isolaţ i cum sun t d e ceala l tă lume, ei sun t nimici tor i şi iubi tor i a tot ce-i românesc. Astăzi s u n t mândr i că sunt cău ta ţ i la va t ra lor de cei car i la in imă poar tă s o a r t a munc i to ru lu i român, cu d rag îi p r imeş te şi cu d rag vor ascul ta sfatu rite ce li-se v o r da. Viceprez identu l Chi rca răs­punzând , mu l ţumeş te pen t ru pr imirea impună­toare ce i-ac face Reuniuni i care ca şi a l te daţ i ne c ru ţ ând j e r t f e de oboseală şi de muncă , a ţi­nut ca de da t a aceasta să caute pe oierul nos t r» acasă la s i n e şi aici s fa tu r i şi pove ţe să-i dea.

După descălecare am cerce ta t în c imiterul bi­sericii locul de odihnă al л rodnicului căp i t an C. Stezar iu , acest s fe tnic şi conşt ienţ ios ehiverni-si tor al averi i mare lu i Andre i . La m o r m â n t u l Iui am rostit o rugă fe rb in te că t r ă Dumnezeu l nea­mur i lo r spre a ne d a mul ţ i bărba ţ i înzes t ra ţ i e a cinstea şi cu iub i rea ne fă ţ â r i t ă de n e a m a aces­tui s te jar . C a vecini îşi do rm somnul în acest ci-miter vrednicul fost no ta r I . S t reulea şi soţ ia p reo tu lu i Panf i lo iu . In şalele spaţ ioase ale şcoalei-apoi, d u p ă o gus t a r e potr ivi tă , s'a const i tu i t ju­riul proclamând prezident al expoziţ iei pe v.-pre­zidentul Chirca, iar de r apor to r al ju r iu lu i pe se­c re ta ru l Tordăş ianu . La locuri le vacante au f o s i numi ţ i în jur iu domni i : Dr . A. Crăciunescu, Ѵ и ^

R é t a y ş i B e n e întreprindere Industrială de artă biseri­cească* sculptare de amvoane, altare şi statui, — aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV., Váczi-utca 59. (saját h á z ) .

In atelierul nostru se execută: altare, amvoane, presbi-terii, bănci, rame pentru icoane şi tot ce este necesar la împodobirea bisericilor. — Odăjdii, prapore, potire, candelabre, sfeşnice, etc. etc. — Altare vechi se auresc şi se renovează. — Liferează statui sfinte, icoane, cruci lucrate artistic, pe lângă preţurile cele mai ieftine.

Pag. 8 „ T R I B U N A 17 Noemvre n. 1911

Stenciu , O. Cr is t iu . C o n s t Sava înv., O . Grosn , N . S t e f an ( Ş u g a g ) , I . Dobro (Rodn) , N . B a r b u , I. P rode , 1. D a n şi i ng ine ru l silvic Ba iu Стасілш. Munca obosi toare a j u r iu lu i a d u r a t peste 3 ore , dfici exponenţ i au fost în n u m ă r d e 170 (148 d i n J i n a , 19 din Şugag , 2 d in Răch i t a şi 1 d in Rodu) ou n u m ă r u l to ta l de 1443 capete expuse (1117 oi , 149 berbeci şi 176 noa t in i şi noa t ine ) . Ma te r i a lu l expus cea ma i m a r e p a r t e a a p a r ţ i n u t soiului d e oi ţu rcano păroase şi stogase. L â n a oilor expusă, d e ca l i ta te f ină. D e altfel s'a consta ta t că în sco­pul îmbună tă ţ i r e i raseei oi lor de asăzi, se recere o încruc işare g rabn ică c u oi de rassă super ioa ră , dacă vorba este ca îndele tn ic i rea cu p răs i rea oi­lor să dea rezul ta te le dor i te . Ciobani i j i n a r i şi şu-găjeni s u n t cu m u l t ă d ragos t e pen t ru cu l tu ra oi­lor. Cei mai sărac i au 10—30 capete , cei mai mu l ţ i d i spun de 80—100 capete .

•Turinl î n t r u n i t în şedinţă a ho tă r î t în pr in­c ip iu că deşi es te pen t ru veder i le comite tu lu i cen­t r a l în ceeace pr iveş te premiiilo do împă r ţ i t pen­t ru oi, pen t ru cei mai buni baci şi p e n t r u cei mai buni câni do t u r m ă (c iobăneşt i ) , cu cons iderare la î m p r e j u r a r e a că j u r i u l u i n u i-s'a d a t p u t i n ţ a să cons ta te pe bazo reale ( în mod in tu i t iv) car i din baci (sau băciţc) au d a t dovezi de m a i m u l t ă di­băcie la facerea caşului şi car i s 'au dovedit a f i de model şi pen t ru al ţ i i în p r iv in ţa cură ţen ie i în s tâni şi căşorii etc., iar încâ t pen t ru câni la expo­ziţie abia au fost aduşi 2, de da t a aceasta p remi i l e de cor. 40 şi do cor. 30, în to ta l cor . 70, men i t e p e n t r u baci şi p e n t r u câni i c iobăneşt i , nu se dis­t r ibue , ci să consideră d rep t temeiu al fondului „Societă ţ i i oieri lor d in J i n a şi j u r " , contempla te d e comitetul cen t ra l , în a căre i p rop r i e t a t e i n t r ă şi maşina dc tuns lâna, al căre i p re ţ , inclusiv masa de tuns , cure le le de legat e tc . , es te cor. 140. După mul t e desba te r i s 'a s tabi l i t l is ta premia ţ i lor , eonforin căre ia s 'au decernu t 22 p remi i pen t ru oi, 9 p remi i pen t ru berbeci şi 11 p e n t r u noa t in i , noat ine şi mioare . P r e m i a ţ i au fost 33 exponen ţ i din J i na , 0' din Şugag , 2 din Răch i t a şi 1 d in Rodu.

P r e z i d e n t u l Chirca cons ta tând cu vie mul ţă -mire că expozi ţ ia de oi d in J i n a a t â t cu p r iv i r e Fa număru l exponenţ i lo r , câ t şi cu p r iv i r e la ma­terialul expus, se consideră de reuşi tă , pune în vedere că pre legerea dlui I . Banc iu , despre „Cul­t u r a oilor şi va loarea lâne i" , d in cauza t impulu i do to t îna in ta t , se amână pe p r imăva ră , când d. Banciu se v»a p rezen ta spre a pune în pract ică şi maşina do tuns lână, când apoi va ţ inea şi oon-ferenţa şi dă cuvân tu l r apo r to ru lu i Tordăş ianu '•are aduce în numele Reun iun i i s incere mul ţu ­mite comisiei econ. comita tenze pen t ru ajutorau do 300 cor . ; comunei poli t ice şi bisericeşt i J i n a , pen t ru câ te 50 cor. ; comunei Ş u g a g pen t ru cor.

Leon Tolstoi. 165

RÄSB0IU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul . (Urmare).

Pierro se aştepta să'l găsească po prinţul Andrei in aceeaş stare ca Nataşa, dar el fu afară din cale de surprins, când, intrînd în salon, el auzi în odaia ve­cină, glasul limpede si puternic al prinţului Andrei, care vorbea cu animaţiune de lucruri indiferente. Printesa Maria eşi întru întiiupinarea lui Pierre. Cu un suspin ea îi arătă cu privirea uşa în dosul căreia se ţinea fra­tele ei, vrînd do sigur să'şi exprime simpatiile pentru nenorocirea lui. dar Pierre pricepu că în fond ea era raultămită de cele întâmplate şi de felul cum fratele ci primise tristele ştiri.

— Mi-a spus că aceasta nu'l surprinde, rosti prin­ţesa Maria. Ştiu că mândria sa nu-i permite să'şi ex­prime adevăratele lui sentimente; adevărul e însă că el a luat lucrurile mai bine de cum ne aştepatm.

— Se poate ca totul să fie sfârşit? strigă Pierre. Prinţesa Maria îl privi cu uimire, ca şi cum ar fi

voit a spune: te mai îndoieşti? Pierre intră în odaia unde prinţul Andrei, foarte

schimbat, dar mai viguros în aparentă, cu o cută nouă între sprîncene şi îmbrăcat tivii, sta în picioare în fata tatălui său şi a prinţului Mecerski şi discuta călduros, ea nişte gesturi energice. El vorbea de Speransky a cărui deportare subită tocmai o aflase, pentru crima de trădare de care era împovărat pe nedrept.

25 şi bănci i „ M ă r g i n e a n a " d in Po iana pen t ru a-j u to ru l de cor. 20- apoi a r a t ă cum d i n cor. 445, câ t a u stat la dispozi ţ ie : cor. 245 s 'au decernu t d rep t premii pen t ru exponen ţ i i cu o i ; cor. 130 este p re ţu l maşinei de t ims lâna, iar cor. 70 se de­p u n la bancă drep t temeiu a l u n u i fond, ce să se dea „Societă ţ i i oieri lor din J i n a şi j u r " cu meni­rea ca a tunc i când fondul va permi te , să se t r i ­mi t ă vre-un t î nă r în s t ră ină ta te , unde să-şi câş­t ige cunoşt in ţe temein ice cu pr iv i re la p r*gă t i r ea caşului şi a difer i te lor soiuri do b rânze tu r i . î n c â t pen t ru „Socie ta tea o ier i lor" a lcă tu i rea ei să lasă în gr i ja f runtaş i lor oieri din J i n a şi ju r . Scopul ei va fi propăş i rea în ale economiei do oi cum şi a negoţulu i cu lână, b rânză şi a l t e p roduc t e ale oilor, iar ca mi j lowe la a jungerea aces tu ia va servi : îmbună tă ţ i r ea şi nobi l i t a rea rassei indi­gene de oi, producerea ra ţ iona lă a brânzei , un­tu lu i etc . şi valoarea 1er şi cu deosebire vin­derea în tovărăş ie a lânei etc. ; acordarea de îm­p r u m u t u r i şi avansur i de b a n i ; in t roveni rea la guve rn şi a l t e d i regă tor i i în scopul înlesnir i i pur­tă r i i economiei de oi şi a negoţulu i etc. şi în fino l u a r e a de păşuni în a rândă . î m p ă r ţ i r e a premi i lor în vederea t impulu i îna in ta t , s'a înc red in ţa t dlui no ta r N . O p r e a n u . Toa te isprăvi te d. Chirca , m u l ţ u m i n d t u tu ro r pen t ru toa te , declară expo­ziţia încheiată .

L a m a s a comună, c ins t i tă de f runtaş i i d in J i ­na, s'au cont inua t discusiuni le p r iv i toare la sta­rea o ie r i tu lu i nos t ru . Pă r in t e l e Panf i lo iu oier şi el, a spus nea junsur i le ce l e îndură oier i i , d. Chirca şi Tordăş ianu speră m u l t bine dela „So­cie ta tea o ier i lor" p lănu i tă pen t ru a cărei în t ru ­pa re face calde promis iun i zelosului n o t a r O-preanu . Pa r t i c ipan ţ i i la expoziţ ia de oi din J i n a nu vor u i ta în curând această serbare înă l ţ ă toa re , înch ina tă c iobanului român . Mer i tu l bunei reuşi te revine comite tului a ran ja tor în f run te cu n o t a r u l O p r e a n u şi cu intelectual i i d in J ina .

„învingătorul".

BIBLIOGRAFII. La masa calicului, nuvele şi schiţe de

Caton Theodorian, un volum de 180 pag. Sunt binecunoscute cititorilor noştri ta­

lentul de minunat stilist şi adânc cunoscă­tor al sufletului omenesc, precum şi puterea de redare, pe care le stăpâneşte cu priso­sinţă d. Caton Theodorian, unul dintre li­teraţii noştri cei mai de seamă. Ultimul, dsale volum, despre care vom vorbi în cu-rînd mai amănunţit în coloanele ziarului,

— Acum, spunea prinţul Andrei, toată lumea îl acuză pe Speransky, şi acei cari'l înălţau la cer, şi acei cari nu erau în stare să'l înţeleagă. Eu susţin însă că tot ce s'a făcut mai bun sub această stăpânire, se da-toreşte lui Speransky.

El tăcu zărind chipul lui Pierre. Faţa sa. se con­tractă şi luă o exprosiune răutăcioasă.

— A! tu te îngraşi din zi în zi mai tare; se adresă el lui Pierre cu multă vioiciune; dar cuta frunţei lui se adânci.

— Da, mă simt bine, adăugă el drept răspuns la în­trebarea lui Pierre.

— Dacă trădarea lui ar fi adevărată, dacă ar exista dovezi asupra legăturilor secrete dintre el şi Napo­leon, do mult ar fi cunoscute. Eu personal nu'l iubesc, şi nu l-am iubit nici odată pe Speransky, dar iubesc dreptatea mai presus de toate.

Pierre regăsea la amicul său o nevoe de a se disputa pentru a. înăbuşi gândurile dureroase cari'l munceau.

După plecare prinţului Mecerski, prinţul Andrei luă braţul lui Pierre şi merse cu el în odaia ea.

Fără o vorbă, şi cu o mişcare repede el scoase din-tr'un cufăr o cutie în care era un pachet de scrisori. Chipul său era întunecat şi buzele lui strînse.

— Iartă-mă dacă te însărcinez... Pierre înţelese că prinţul Andrei voia să vorbească

de Nataşa şi fata lui largă exprimă numai decât compă­timire şi simpatie. Atitudinea contelui îl supără pe prinţul Andrei, care rosti cu glasul sec şi ridicat:

— Contesa Rostow a rupt logodna... şi am auzit că cumnatul tău i-a cerut mâna, sau aşa ceva? Ade­vărat este?

— E adevărat şi nu-i adevărat, începu Pierre, dar prinţul Andrei îl întrerupse.

înseamnă de sigur un moment bine deslu­şit in mişcarea noastră, literară, prin varie-tatea şi bogăţia subiectelor, maestria «i care autorul construieşte schiţele şi nuve­lele sale, desfăşurarea psihologică a temu sufleteşti ce tratează, înir 'o limbă rome-nească plină de coloare şi înmlădiere.

Recomandăm cu căldură noua lucrau a dlui Caton Theodorian, un autor d e l a care putem aştepta ori când cele mai plăcute surprize literare, fiind convinşi de mai in-nainte de valoarea netăgăduită a operelor sale.

• „Revista Democraţiei române" din Bucureşti

a apă ru t cu u r m ă t o r u l sumar (nre le 27—28): G, D iamand l : F l o t a mar i t imă română. — I. Păun. Pincio :In t a ina ser i i (ve r sur i ) . — U n fost depu­t a t : Campan ia de r ă s t u r n a r e . — R. D . R.: Flacăra. O. P ă r e r e : Tea t ru l Na ţ iona l . O m u l dc altă datl d e O. do P o r t o Riche . — Gradu l de instrucţiune al recru ţ i lor din F r a n ţ a . Recensi i , informaţ i i , polemici : Dela Cercul Libe­ral de studii sociale. — Refo rma industr ia l i - ' Răsboiul i ta lo- turc. — Revolu ţ ia din China. -Ţăr i l e locuite de Români . — P e n t r u „Curierul Is­rae l i t " . — Boniface l l c t r a t . — De toate .

La L i b r ă r i a T r i b u n e i se află următoarele» l e n d a r e : Posnaşu l , a 60 fii .

Amicul poporu lu i , 70 fii . Ca lendaru l să teanulu i , 30 fii . 4- 10—20 fii,

por to . N. Iorga: S tud i i şi documente cu privireI»

is toria Români lo r vol. X X a cor. 10. \- 30 E porto.

Sărbătorirea profesorului N. Iorga, cu ocazin împl in i r e i a 40 de ani de viaţă. Câteva articole din z ia re şi reviste a 40 fii 4- 5 fii. porto.

N. Iorga: Genera l i t ă ţ i cu p r i v i r e la studiile istorice (lecţii d e deschidere şi cuvântări a w) 1.50 4- І 0 fii. porto.

N. Iorga: P a r t e a Români lo r d in Аг<к/,« U n g a r i a în cu l tu ra românească. Influenţe ţi№ flicte a 30 fii . 4- 5 fii . por to .

Poşta Administraţiei. T. M. de F . N a p r a d . Costă 9.60 coroane.

Redac to r responsabi l : Iuliu Giurgiu, „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi com.

— lată scrisorile şi portretul ei; înapoiazâ-le » tesei.

— Ea e foarte bolnavă. — Tot la Moscova este? Dar cumnatul tău? — El a plecat de mult. Contesa Rostow însă a lost

aproape pe moarte... — Regret, făcu prinţul Andrei cu un zâmbet răuti*

cios care'l făcea să semene cu tatăl său. — Dar cumnatul tău, n'a cerut-o oare în căsătorie?

El suflă de mai multe ori. — N'a putut să se căsătorească cu dânsa, fiindcS

e deja însurat. Prinţul Andrei rîse din nou ca tatăl său. — Dar unde se află acum cumnatul d-tale? JPi|

putea să. ştiu? — A plecat la Petersburg; dealtmintrelea nici nu

ştiu bine pe unde este răspunse Pierre. — Asta mi-e indiferent. Spune-i contesei Rostot

că este, după cum a fost întotdeauna liberă, şi cW urez multă fericire.

Pierro luă pachetul de scrisori... Prinţul Andrei îl privea ţintă, ca şi cum ar fi dorit

să-i mai spună ceva, sau ca şi cum Pierro ar fi тоіі să-i vorbească.

— Ascultă, îţi mai aduci aminte de discuţia noatttrl din Petersburg? întrebă Pierre.

— Mi-aduc aminte; ţi-am spus că o femee care i greşit trebuie întotdeauna iertată, dar n'am spus ci a» putea-o face eu însu'mi. Eu nu o pot face...

— Cum îţi vine să faci o astfel do apropiere n-clamă Pierre.

Dar prinţul Andrei îl întrerupse cu un strigăt a«« cuţit:

( T a urttra)

NR. 242 - 1911 „ T R I B U N A Pag. 9

Mulţămită publică.

Tuturor stimaţilor domni şi doamne, cari în persoană, prin telegrame ori prin scrisori au încercat a ne alina du­rerea noastră mare cu prilejul trist al trecerii Ia cele eterne a mult iubitei noastre fiice Melánia, prin aceasta ex­primam adânca noastră mulţămită.

Ciuciu, 15 Nov. 1911.

Gheorghe Ionescu, notar cerc. şi familia.

:isz M i k s a

F A B R I C A D E

1 X 1

KABA-NAGYVÁRAD « 4 1 - 4 3 . Rákóczi-ut 14.

( L â n g ă A p o l l o )

a. NUNŢ.

«caută la prăvălia de făină şi pâine a ti Moştenii orii Iacob Graf din Turnu-wi (România)

izători inteligenţi s i , vorbind limbile română, germană Щ cu armata satisfăcută. Preferiţi B a p c t i c ă şi neî"s-iraţi. Oferte şi pre-

Ціипі la susnumita firmă.

T I V U R I fchi ş i n o vi i d e v â n d u t .

•BäM cu toată încrederea la proprietarul « DIN SIRIA (Világos) Petru Benea, căci Vă w NUMAI vinuri bune, curate şi pe lângă w cele mai moderate.

Jwi vechi : Vin alb K —-68 litru. Roşu —-94.

WiBidin anul 1910: Carbenet alb —•70Jitru. Şiller K —-54. Rizling K —-56. ЩІ Ruje amestecat K —-52 litru. Nn din anul 1911 K —'48 litru. •«I si expedează cu rambursa delà 50 litri h sub îngrijirea mea proprie.

Ht dau Împrumut pe timp de doauă luni ntni calitatea vinului garantez.

F * e t r « . l E S e n e a propr. şi neg. de vinuri .

V i l á g o s ( A r a d m . )

Se caută

U N S C R I I T O R vărsat în afaceri advocaţiale pentru o can­celarie din provincie. Sunt preferiţi cari cu­nosc părţile din jurul Boroşineului. Adresa

Ia administraţia »Tribunei«

m ă s a r d e z i d i r i s i m o b i l e Déva, Str. Vasút No 18. (Casa proprie).

A d a s e cu st imă Ia cunoştinţă on . publie din taö şi p r o v i n c e , că şi-a provăzat şi mări t ate­lierul de măsăr i t cu pnteri de nmncă corespun ză toare cer inţe lor de azi.

Pr imeşte totfela de lucrări pen î rn zidiri şt mobile, precum şi reparăr i cn preţuri convenabi le şi pelângă servie u p rompt şi conşti inţios.

Mare magazin de toi, felul de mobile pregăti te din materialul cel m a ; excelent oscat delà cele mai simple p î n a la cele mai luxoase.

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U Ï L R E I N H O L D I ) I : \ T I S T ,

pe lângă preţuri modérâtes! garantă LUGOŞ, STR. BONNÁCZ 11. I.

m. i văps l tor de haine , curăţitor chi­mic, broder ie , şi inst i tut pentru spălatul rufe lor cu aburi , în A L B A I U L I A - G y u l a f e h é r v á r . S z é c h e n y i - u . (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

O rugare modestă, care nu vă costă nici o oboseală, dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare folos. Ziarul nostru roagă pe onoratul public că la cererea preţurilor curente sau la o.'i-ce cerere sau cumpărare să se provoace că adresa firmei a cetit-o în — — ziarul i Tribuna» din Arad. — —

тшшшшштшшші m < Ц Am onoare a aduce la cunoştinţa ffî on. public, că mi-am aranjat în

щ Timişoara, Piaţa George Nr, 4. Ш un modern 8 1 atelie

Practica mea veche mă dispenzează Ô de o mai amănuntă recomandare, î augurându-mi în schimb încrede- ! rea în satisface.ca ori-cărei pre- I tenţii a pacienţilor. — Cu stimă: t

d e n t i s t . î i тшЁШШшшшшшш Il Stefan Fekeshâzy |J

Institut de văpsitorie de haine şi curăţătorie chimică, Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie.

Primeşte : curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi albituri de pai ; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete f á r a ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate.

SZIGHETY SÁNDOR a t e l i e r d e c u ţ i t e ş i t o c i l ă r i e a r t i s t i c ă

Budapesta, VIL, Strada Akăczfa No 64. Colţul Străzii Király.

Se recomandă pentru a s c u ţ i r e a şi r epa ­r a r e a de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

M a r e d e p o z i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , b r i c e şi c u r e l e «ie a s ­c u ţ i t etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciv.ri gratuit dacă trimit 1 2 deodată.

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

І Э е n e î n t r e c u t ! 1 S p ă l ă t o r i e a r a n j a t ă c u m a ş i n i e l e c t r i c e p e n t r u c u r ă ţ i r e a c h e m i c ă a h a i n e l o r , c o l o r a r e ş i s p ă l a r e a f u l g i l o r d e p e r i n i .

L U C Z A J Ó Z S E Seghedin—Szeged, Laudon-utca 9. sz.

( C o l - t v i l p i e ţ e i V a l e r i a , )

Având sistem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, sunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdelele Ie spăl cu mare grije Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori închise.

Pag. 10 „ T R I B U N A Nr. 242 - - 1911

Traian Tnrturean lăcătuş artistic şi de edificii

Bistriţă — Besztercze. 1 0 % économe la comande

— de lucrări artistice. —

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne.

Í ТРПІІППЙ , a c u P t o a r e ' e economice riJGJJLlUtlG de bucătărie vestite în Transilvania. — Catalog şi desemnări

să trimit la cerere.

Oltoiuri de stroprs expediază, ga­rantând de soiu viţă americană, netedă şi cu ră­

dăcini, precum şi în diferite soiuri, recunoscute de trainice, asortimement bogat

Kükullőmenti első szőlőoltvány-telep Proprietar Casp ori h l m n M e d g y e s 1 6

Bll lliyjGOp (NAGYKÜKÜLÍŐMEGYE). Poftiţi şi cereţi preţuri curente ilustrate. Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile tarei ; şi aşa toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întiiu informaţiuni dela persoanele cunoscute aşa verbal ca şi în sens, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

ХГІТІТГІТІГІІМ І̂ТГПППГ Prima ta'O Maşini de cusut »Singer«

1 W I H M . căutate buna, pentru fanéi cu 3 0 f i , (karikahajós) tot pemru f eme i 42 fi, cen tra bobin 47 fi, ru 5 cutii d i n oricare soiu 55 f l , cu luntre scufundătoare (sülyesítő karikahajós) — centialbobm fără sunet, artis'ic lucrate, im ad vâ­rât decor pentru casă cu

6 5 fl., precum şi b i c i c l e t e cu 52 floreni, pe lângă garanţie de 5 ani — 1 fereazâ :

KRAUSZ HENRIK, Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. Resînzătorilor le dau rabat. — Catalog

la cerere t r imi t g r a i s şi franco.

m

S

S x MITUIM

• ma

t sm

z •

m

s • F a b r i c a b u d a p e s t a n ă d e c a s s e de bani

QELLÉRI ş i SCHÜLLER B U D A P E S T

f a b r i c a : IX., R á k o s - u t c a 4 Depozitul o r ă ş e n e s c ş i b i r o u l : V. Széchenyi-u.7.

Liferantii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. C a t a l o g gratuit şl

f r a n c o .

I t z k o v i t s G e r s o n , B u d a p e s t a , I X . , T o r m á n No 14%

cari e necesară ghiaţă puţină, prepa; a i e pen­tru măsurarea vinului şi a berei, c o n d u c t e la pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii la fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

Bordy Jószef, c o j o c a r - b l ä n a r j

Marosvásárhely, Széchenyi-tér Nr. 13. Recomandă articolele de blănărie şi cojocărie, dela cele mai simple până la cele mai complicate. Primeşte şi repa­raturi, împrumută bunde de călătorii şi ia spre păstrare în timpul verii, pal­toane de iarnă şi blane, pe lângă asi­gurarea contra focului. — Comandele se îndeplinesc prompt, ieftin şi cinstit.

M a r e d e p o z i t d e cup toare . Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

(Cluj) Ko loszvár , M o n o s t o r i - u . 7, mm É S S S H Î S m m s g e z í u înregistrat şi provăzut cu cuptoare à

ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi căminuri şi cuptoare de bucătărie,

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

î i n f i s j József, 1*L olozs vâr.

Щ I I Ш i á m M

і ш і с к Щ м ş i h ü H p f i z ä d e ksfs la l i i i l i ş ^ ^ ^ ™ Д Ш І з ? : SfrsíLi £ . v a $ á lïr. 63,

T E L E F O N N r . 3 3 4 . Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galante I ediiicii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de mtil, ws| pentru bucătărie, d u l a p u r i p e n t r u g h i a ţ ă , vase pentru spăis/fir S p e c i a l i s t t u » j » » c l u o t t ; te% c » « c ; , eanal toW c o n d u c e r e a d e g a z d e i l u m i n a t , ş i i n s t a l a r e a camerelor debalij

Lampe de carbid de dela 3 coroane în sus. - -Engrosiştilor li-se dau Depozit bogat în vătll s c ă l d a t , cămine, closete i Serviciu conştiinţios. Prefjj moderate. Reparaţie pronţ

mr T&v T A T -<rm ш ѵш wwr ѵжѵ w «wwa'Wtt» Ä . Ä мЁийкш- m , L A I È . â â â â шМі m i

chriffipl Szanîszlé CEA MAI ш ш т Ш т і ш ъ ŞI fabrica de

^ LAMINĂRI DE c e a r ă i n UNJARIA DE l ş TemesYär-Gyarvaros, Fő-utca. |F§| Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere,

precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, fade cu - -Я • . P r e t moderat. — Bisericilor se dă la

•'tÊÈà'' cumpărarea de luminări rabat. -M Ъ Ш ^ ^ Ш е Comandele se îndeplinehc prompt

^ w W w i i i m r a n i i i

Nr. 242 - 1911 ,.T R I B Ü N A Pag- H

Pregattte în ate l ierul său propr iu .

Anton Jnratsch, mtr$lT Nagyszeben, Strada Reîsper nr. 11.

Recomandă în atenţia on. public din Ioc şi provincie

prăvălia si áe inoaiţâminte prpgăfite în atelierul său, după ce rinţtle modei şi ortopedie', cu

preţuri foarte moderate.

Reparaturi execut ieftin !

I P i e ţ U i i l e c e i e m a i m o d e r a r e !

H a a s K á r o l y primul armurar şi optician din

Szâbadkd, Egres-u. U^L), IVI w r e a H o r t i m c n t d e

m a r m e şi b l e l e s e t e li cea mai bună fabricaţie ргеоши şi păr ţ i l e const i tut ive ale шога. Se primesc p e i ângâ garan ţ ie şi p re ţu r i m o d e r a t e tot­felul de reparaturi d arme dc orice aoi, maşin i de cusut , bici­uite graiuofoane, maşini d c scris , p r e c u m şi prefacere a r m e l o r }vkt luurăn din acest ram. Se rv i c iu punc tua l şi conşt i in ţ ios

Atelier de curelărie, şeî&ne şi cofer&rie:

Orendt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor)

S i b i t и — N a g y s z e b e n , Heltauerg. Str. Cisnădiei 45.

jazin bogat în articole pentru cărotat, călărit, vânat, vport şi voiaj, poclăzi.şl procovăţnri, portmonee şi bretele »Ilde şi alte ar t icole de ga l an t e r i e , cu p r e ţ u r i f^srte m o d e r a t e . W i t p e r m a n e n t î n curele de maşini, curele de cusut tflegat, Sky (vârzobi) . — R e c o m a n d ă pe u r m ă cei m a i bun i /ifflperl de piele fabricaţ ie p r c p n e , p e n t r u ci« li şi mi l i t a r i , cari stau ţ t r tns lipite pe p ic io r . — R e p a r ă r i l e se execu tă p r o m p t . Mare deposlt de hamuri pentru cal de là soiur i le cele m a i ieftine până la cele m a i fine, coperitoare (ţoluri) de cal şi totere de călătorie. — C o m a n d e l e se e i ep tu i e sc conş t i in ţ ios .

M á j e r s z k y B a r n a b á s fabricant de maşini

I n n y í r e g y h á z a . Fabrichea?ă după o experienţă bogată

ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. Piua de olei, construcţie simplă ori

complicată. Prăjitori de olei pentru încălzire cu aburi ori foc. Teasc pentru sâmburi de bostan. Maşini pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. Unelte de meii ţa t floarea soarelui, ş a.

Exportul până acum In 237 uzine.

Szatfflâîy Mihály, S z e g e d , S z e n t h á r o m s a g . u t c a -4-1. t s z . ( c a s a . p r o p . i e )

® Prima industrie de cazane din Ungaria de sud. *g

turnător de c a z a n 9. $ m I

Aduc la cunoştinţa on. tjţ public, că atelierul meu jf) de cazane I'am înoit cu diferite maşini, aşa că 3 y sunt în stare să satisfac CJ\ ori-ce comandă. Pregă- S\ tesc cazane pentru abur, ái\ repar cazane la mori, corăbii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar

Щ cazane la locomobile. в

mm *9

armoniuri se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V . H e l d e n b e r g , S i b i i u St rada ] " Clsnădiei 9.

(vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman). întemeiat la anul 1867 ca ba prăvălie de pianuri

în Transilvania. Mare depozit de instrumente întrebuinţate: pianuri, pianine, niuri cu preţurile originale de Sortiment bogat de pianuri chiriat. — Plătire în rate după dorinţă. Pianuri vechi să primesc ca schimb.

nouă şi harmo-fabrică, de în-

JiSfii

re ie f t ină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, f în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş, Str. Buziaş 37.

Fag. 12 „T й I B U N Â" . . . Nr. 242 — 1911

S U C C m r u

LÁHNI KÁROLY, FABRICANT cl O MOBILE. ÄlDa-Iulia, Piaţa Szent István Nr. i i . Recomandă mobile pregätiite în atelierul său din cel mai bun materia', pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri ieftine. —

" f i r

o O — j a . 1 . ^

• a z a f f i ^ ? * a s ^ 5 B ^ ^ S , i'n •' Uiţij|

!

Cele mai b u n e l o a n a

cele mai solide şi cele mai după modă — z ± i u v a e r î o a l e z = z

atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea m m bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

B R A U S W E T T E R J Á N O S

o r o l ù f f i e r i n 8 Z E G E D < C A T A L O G c u 2 0 0 0 c h i p u r i s e t r i m i t e GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari Л cer ca provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac în limba maghiară, germană ţi francezi.

S c h w a l b Ado l f f ia V i lmos tinichigiu şi arămier.

BUDAPEST, VII. VERSENV-U. 8. ţ ţ w ^ т т а щ .

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack on netroleu. facle, lămpi de carbid şi alte articole technice.

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franco

••v: R: m

•

Ш

..vi.

" y

Ш I

m

îşi recomandă fabricaţiile sale şi anume : LocoirisefhTe de û r u m üe s i n e u&bl&fftsre

de 6, 8 şi 10 HP. L o c a o i o b i l e de 3—200 HP pentru scopuri eco­

nomice şi industriale. M a ş î n s Ûn f r e e ? « ! (îmblătit) cu putere de vapor,

motorică, mînaj cu cai şi cu mâna; mai departe: plu­guri, grape, tăvăluguri, triore.

Maşine de sămănat. Vânturători. Batoze de curăţit porumb. Tocători de paie şi nutreţ. Maşine de tăiat sfecle.

Maşine de cosit şi secerat. Zdrobitori de struguri. Prese de struguri. Morişche de uruit. Pompe de fântâni şi

Tumbe de stropit cu suc de gunoi în executarea cea mai bună, e u p r e ţ u r i m o d e r a t e s i e o u t t i ţ i u n i f a v o r a ­

b i l e « l e s o l v i r e . C a t a l o g d e p r e ţ u r i r o m â n e s c t r i m i t e m g r a t i s ş i f r a n c o .

C o r e s p o n d e n ţ a г о ш Л п Л .

m m fëlj m ш

Es

m j m j a m

m :., 3 m

Md E

> r e

a

3 TS 'c E o

"O з •~ 3 <U o.

3 s

Damele cari voiesc să fie svelte,

încerce corsetele mele

.Nettester Schnitt' necesare la costumele »Princesc

şi »Directoire«. C O R S E T E

după măsură, precum şi reparaturi se fac în acurateţa.

Gustav Zimmermann {•iibiiii — Nagyszeben,

Grosser-Ring, 1. în etaj.

P r e ţ u r i i e f t i n e i — S e r v i c i u p r o m p t ! ; Asortiment bogat în articlii textili

se capătă cu preţuri ieftine la firma:

i r e a s ă " ¥â ş s f — Vsrsfcz, Strada principală

(In p a l a t u l B ă n c i i d e c r e d i t d i n V â r ş e ţ ) .

Pânze, sifon, ceton Barcheî-satin Barchet-croise Sarchet-pichet Bar» het-cu şiruri Satin-G radei Damast Gradel Nak< ng, Naturell Satin, Satin-Raye Pichet cu şişuri Jtseturi man de nuntă Pânze impermeabile Mâsăriţe de dansaşi alb

Garnituri de damast pt. cafea, albe şi colorate

Ştergare de damast Ştergare-crep Ştergare-Frotttler Năfrămuţe de batist Năfrămuţe de in Gradel de in Alb turi de in Albituri de im pentru

pat Ştergare p. baicătărîe Broderii de in.

Precum şi Ba cheiuri în colori pentru haine, Albituri-tricot, Albituri şi ciorapi, pentru dame, domni şi copii. Acoperitoare cusute, d« calitate

fină şi de tot fină

RĂMĂŞIŢE DIN DIFERITE STOFE SE. capătă MIERCUREA ş i VINEREA ÎN PREŢ foarHie iefin.

Fiţi c u b ă g a r e d e s e a m i la firmă!

„TEIBUNA" INSTITUT TIPOGKAFIO NICHIN SI .CONS. w ДЕАЕ Ш1,