Anul XV. Arad, Duminecă, 31 Iulie v. (13 August n.) 1911 Nr. 167

ABONAMENTUL

'( un an 28 Cor. № un jum. . 14 '! o lună 2.40 Numărul de zi pentru Ro-einia şi străinătate pe

an 40 franci. Tdefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA IREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

L ă m u r i r i p e n t r u a d e v ă r . Discuţiile publicistice la noi sunt îm­

preunat o cu multe mizerii. Accentuarea a-ihămliii e în societatea noastră de multe mi o primejdie pentru scriitor. In atmos-m sa t inată de linguşiri şi tămâieri , cu­vintele menite a strivi îndrumările unei ipocrizii tradiţ ionale, par adese o notă tnîină. care trezeşte nemul ţumire şi ten­dinţe duşmănoase la cei din jurul tău. E irosi' deci. că cunoscând lumea căreia ai Şi spui câte ceva. îţi dai seama de multe neajunsuri ce au să te copleşească, de câte K aşezi două vorbe pe hârtie în slujba a-devărului. Potrivit acestei împrejurări , caro face să amuţească glasul a tâ tor oa­meni dornici de a se feri de asperităţile vieţii şi oţeleşte în focul luptei sufletele în­otate de dreptate, te aştepţi , fireşte, la tot felul de lovituri. După cum e omul, cu care se întâmplă să stai de vorbă, aşa sunt şi răspunsurile ce vei primi. Iacă eu, de pildă.

zi de zi în cea mai desăvârşi tă sc-« t a t e o ploaie de insulte din par tea strănepotului împăraţi lor bizantini, de rare era vorba mai dăunăzi la acest loc şi eu care. slavă domnului, probabil o să mai avem fie furcă... (Urm zic, îmi dau seama de toate desavantajiile pe cari ţi le aduce im condei. în raport direct cu ascuţişul lui...

Şi cu toa te astea, trebuie să mărturi­sesc, că de as tădată , am fost puţintel în-grecut în aşteptările mele. Domnul Goldiş, iabilul meu profesor de pe vremuri, îmi dă din nou prilejul să constat , că experien­ţa vieţii îmi rezervă încă destule taine. In articolul său „Morala moralizatorului", în rare răspunde rîndurilor mele din ..Morala mor mici" e cu mul t ma i crud, decât nă­dăjduiam. Pr in felul cum prezintă cuvin­tele din „Tr ibuna" , unde ceream o justă măsură de judecată în aprecierea valorilor morale la noi şi aduceam în t reacăt o seamă

exemple pentru sprijinirea credinţelor melc. Domnia Sa pune la o par te orice lirmă din viforoasa dragoste ctr care mă robişuuisc mai demult. In sofisteria cu care Huntinuă discuţia mă nedreptăţeş te , iar latră sfârşitul articolului îmi t r imite dea-dreptul o seamă de epitete din cele mai violente şi — după cum va vedea ceti torul - prea puţin măguli toare . I a t ă la ce nu tă aşteptam din par tea conducătorului

gazetei cu . .autorizaţie", care pe lângă jignirea adevărului îşi mai dă şi silinţa să lislragă toa te frumoasele raporturi de odinioară dintre dascăl şi elev... P ă c a t ! Se vede. că via ţa în desfăşurarea ei ne răpeşte tot mai mul te iluzii şi ne îndrumă adese pe cărări potrivnice judecăţi le înce­putului....

De Octavian Goga.

Ş i - a c u m să v e d e m în ce ch ip se p re ­z i n t ă filipica d o m n u l u i G o ld i ş . I n c u m p ă ­n i r e a n o a s t r ă să fim m a i c a l m i , în t o t ca­zu l m a i d r ep ţ i , şi î n t r u c â t se p o a t e s ă ne lăsăm în c ă l i m a r ă ep i t e t e l e . . .

D o m n u l Gold i ş îşi de sch ide a r t i co lu l cu c â t e v a a c c e n t e e legice , în c a r i se p lân­ge , c ă s 'a porn i t „un foc concentric, perso­nal" î m p o t r i v a d â n s u l u i . T r e i d u ş m a n i , s p u n e d o m n i a sa cu du l ce i n o c e n ţ ă , a u pus g â n d r ă u , c a să-1 r ă p u i e : C ă l u g ă r u l Man-gra cu . . m ă c i u c a în c o l o a n e l e T e l e g r a f u l u i d in S ib i iu" , d. D r . Nicolae Ionescu d in Ca­r a n s e b e ş cu „ b r o ş u r a " , şi „Octavian Goga cu un articoloiu".. D u p ă a c e a s t ă descope ­r i r e şeful a u t o r i z a t p l e a c ă ochi i cu nevi ­n o v ă ţ i e şi d u p ă c â t e v a c l ipe de j u s t r ezo-n a m e n t e x c l a m ă î n t r ' u n e l an de a d m i r a ţ i e : „Tres faciunt collegium", a d e c ă Mangra, d o n m u l / o i ) e s e u de là Caransebeş şi sub­semnatul... ( i u n vede ţ i , sunt. p u s la locul m e u . N i c i nu se puVea altfel , t r e b u i a ia ur­m a u r m e i să se cu funde şi i n t r a n s i g e n ţ a m e a în p o t c a p i u l fă ră fund din ţ a r a Biho­ru lu i . D u p ă a c e s t e c o n s t a t ă r i pr in ca r i se l ă m u r e ş t e , .focul p e r s o n a l " , d. Go ld i ş t r a ­ge î n v ă ţ ă m â n t u l logic , p u r c e s d in ap rec i a -r e a s e r i o a s ă a m a r i l o r i n t e r e s e n a ţ i o n a l e . A c e s t a e u r m ă t o r u l : „Mangrism-Burdism,-Tribunism, iată noul trifoi naţional, care din diferite poziţii şi la aparenţă sub diver­gente lozinci urmăresc acelaş scop: pone­grirea, distrugerea comitetului naţional român, ca în chimii acesta să se producă chaosul prielnic pentru alte formaţiuni politice". Y

A ş a d a r p o m e n i t e l e t r e i p u t e r i s ' au în­f ră ţ i t î n t r ' u n „trifoi naţional" p e n t r u a d e s c h i d e un „foc concentric-personal" îm­p o t r i v a d o m n u l u i ( io ld i ş , ce ia -ce v a s ă z ică „spargerea partidului naţional". S ă r e ţ i n e m d e o c a m d a t ă a c e a s t ă de l i c ioasă c o n f u n d a r e a va lor i lor . . . .

( V pot r ă s p u n d e e u . ' a t r e ia foaie în a c e s t s i m p a t i c „trifoi naţional"? N i m i c a t o a t ă . C e t i t o r i i ş t iu , c ă eu de vre-o două ­zec i şi c inci de a n i s u n t în cele m a i i n t i m e l egă tu r i cu M a n g r a . L a o a l t ă n o - a m în ţ e l e s ş i -am făur i t p l a n u r i . L a o l a l t ă a m l u c r a t p e n t r u a l e g e r e a ep i s copu lu i ( io ld i ş , pe c a r e , p e s t e n o a p t e , d in t r ă d ă t o r l ' a m scos o m de o m e n i e . î m p r e u n ă a m d i r igu i t „T r i ­b u n a " z i le lor vech i ş i - am scos n u m ă r un­g u r e s c în c i n s t e a c o n t e l u i T i s z a . Desp re B u n i c a n ic i n u m a i vo rbesc , fiind cunos ­c u t e t o a t e scr i sor i le c e - a m s c h i m b a t cu fe­r i c i t u l m ă c e l a r în c h e s t i a ep i scop ie i de là C a r a n s e b e ş , t o a t e t e l e g r a m e l e t r i m i s e d o m n u l u i I o n e s c u , t o a t e conven t i co le le . . . . D e c e - a m m a i lung i v o r b a ? T r e c u t u l m e u se p i e r d e î n t r ' o n e g u r ă c i u d a t ă şi a b i a de

c u r â n d a m t r e c u t p r in c u r ă ţ i r e a s f ân tu lu i bo tez . . . T o a t e l uc ru r i l e a c e s t e s u n t îndea ­j u n s i n t r o d u s e în c o n ş t i i n ţ a o b ş t e a s c ă şi eu n ' a m a l t c e v a de făcu t , d e c â t s ă m ă pro­st e r n la. poaie le d i r ec to ru lu i „ a u t o r i z a t " , po l i t i c e ş t e p u r u r e a c a n d i d şi fă ră p r i h a n ă , i m p l o r â n d u - i i e r t a r e . . .

A d o u a c o n s t a t a r e cu c a r e s d r o b e ş t e p i l du i r ea m e a c â n d fac o m i c ă expoz i ţ i e d in p ă c a t e l e ce lor m a r i , e s t e d e s c o p e r i r e a , c ă la d e s v ă l i r e a m o n u m e n t u l u i lui K o s s u t h a l u a t p a r t e a l ă t u r i de P . S. Sa ep i scopu l P a p p şi d o m n u l R . C i o r o g a r i u , c a r e s ' a r fi p l i m b a t şi în t r ă s u r ă cu Ş e g h e s c u în s o c i e t a t e a d o m n u l u i Goldiş . . . . A ic i b u n u l m e u p ro fesor z â m b e ş t e s a t i s f ăcu t , c ă m ' a p r ins şi n u m a i p o a t e de c u r i o s i t a t e , c ă a n u m e ce, p ă c a t e l e , vo i r i p o s t a eu în f a ţ a a c e s t o r a r g u m e n t e . . .

E u , se 'n ţ e l ege , p e t r e c d o u ă n o p ţ i de i n s o m n i e pe u r m a a c e s t e i dovez i şi g ă s i n d a c u m în sfârş i t r ă s p u n s u l , l o v i n d u - m ă ou p a l m a p e s t e f run te , a t a c p r o b l e m a cu cu­v e n i t a sf ială : Greşe l i l e a l t o r a n u c o n s t i t u e o s c u z ă p e n t r u p ă c a t e l e n o a s t r e ! D v o a s t r ă s p u n e ţ i c ă şi p ă r i n t e l e C i o r o g a r i u a fost în t r ă s u r ă l a p l i m b a r e ! Ş t i e -vă D u m n e z e u c â ţ i a ţ i fost, d a r o r i c â t de m u l ţ i , t o ţ i la o l a l a t ă n u ne p o t d a o jus t i f i ca re p e n t r u p r e z e n ţ a D v o a s t r ă , c a r e a v e ţ i a t r i b u ţ i u -n e a de î n d r u m ă t o r po l i t i c al n e a m u l u i ro­m â n e s c , în a c e s t e zile de p r i m e j d i i . C â t d e s p r e p a r t i c i p a r e a d o m n u l u i C i o r o g a r i u la d r e a p t a P . S. Sa l e ep i scopu lu i , c â n d cu desvălirea m o n u m e n t u l u i , m i - a d u c a m i n ­t e c ă la t i m p u l s ă u a m a p o s t r o f a t în te r ­min i c a t e g o r i c i în r e v i s t a „ Ţ a r a N o a s t r ă " pe P . C u v i o ş i a S a . p r i m i n d i n f o r m a ţ i a , c ă m o t i v e de o b e d i e n ţ ă c a n o n i c ă l ' au sil i t să-şi î n t o v ă r ă ş e a s c ă a r ch i e r eu l . . . D a r î n c ă o d a t ă : ce au a face toate aceste lucruri şi întrucât pot scuza greşelile unui fruntaş, ale cărui atitudini sunt chemate a fi bu­sola conştientei publice?...

D a r să t r e c e m p e s t e a c e s t e m a n e v r ă r i de c a r t u ş e goa le , s ă v e n i m la p u n c t u l do fo r ţ ă al articolului, u n d e r e v o l t a d o m ­nu lu i Gold i ş i a p ropo r ţ i i l e u n e i a d â n c i r ă s v r ă t i r i m o r a l e şi u n d e s u b s e m n a t u l e z u g r ă v i t în cele m a i î n t u n e c a t e cu lo r i .

P e n t r u o r i e n t a r e a c e t i t o r u l u i r e p r o d u c a c e s t p a s a j . E următorul :

„Es t e mi lucru p rea dureros p e n t r u mine , când t rebuie să-1 văd pe iub i tu l meu elev O. Goga, coborîndu-sc în oarba sa pa t imă de răz­buna re chiar până 'n undele m u r d a r e ale min-ciunei . Zice, că eu aş fi porecli t v r 'oda tă pe d. Şeghescu „un al doilea Gheorghe Lazar , regene­ra tor al român i smu lu i " . E i , asta e minc iună infamă. Reg re t totala l ipsă de loial i tate a dlui

Pag. 2 „ T R I B U N A" 13 August n 1911

O. Goga în lup ta ce o poar tă împot r iva mea. Cineva l'a t r as pe sfoară, şi dânsul s'a lăsat t r a s pe sfoară n u m a i ca să poată t i pă r i o vorbă proas tă la adresa mea. E u am procedat altfel faţă de dânsul . Mai astă p r imă­vară , când lup ta era ma i înve r şuna tă î n t r e m i n e şi T r i b u n i ş t i , p r imi sem dela S ib i iu o c-pistolă recomandată cu iscăl i tură , în care mi-se spunea, că d. 0 . Goga a fost văzut în t r ' o t ră­su ră închisă în societatea lui M a n g r a .

E u n ' am grăb i t să publ ic minc iuna aceasta, ci am adus i n t r i g a la cunoşt in ţa d lui 0 . Goga asigurîndu-1 că asa ceva nic iodată nu voiu pu­tea să cred despre dânsul . Domnu l Goga să măr­turisească. I n toată lup ta aceasta cu un s ingur cuvânt n u am inzul ta t personal pe d. O. Goga, p e n t r u că mi-a fost unu l d i n t r e cei' ma i iubi ţ i elevi. D . O. Goga însă m ă inzul tă în chipul cel mai m u r d a r , poate că tocmai pen t ru aceea, f i indcă i-am fost, p recum de a tâ tea or i m 'a asi­gu ra t , cel ma i iubi t profesor. Aşa se vede că în or izontur i le l a rg i ale convinger i lor moderne au încolţ i t concepţii despre bunacuv i in ţă cu to­tu lu i d i fe r i te de ale gcnera ţ i l io r mai b ă t r î n e " .

Voi fi f oa r t e expl ic i t şi c â t se p o a t e de l a c o n i c în l ă m u r i r e a a c e s t e i c h e s t i u n i . S ă s c o a t e m î n s ă d in d i s cu ţ i e p o v e s t e a cu .epistola recomandată cu iscălitură", c a r e a fost o g l u m ă de 1 Apr i l , p u s ă la ca le în c a f e n e a la Sibi iu , î n t r ' o d u p ă - m a s ă s u b ochii m e i . P r i m n e p u b l i c a r e a ei, d. Go ld i ş n u mi -a f ăcu t a b s o l u t n ic i u n se rv ic iu , ci şi-a feri t g a z e t a de u r m ă r i l e r id ico lu lu i , luc ru , pe c a r e e r a b ine să-1 f acă c â t m a i des . S e s c h i m b ă î n s ă p o v e s t e a , v e n i n d vo rba de „minciuna infamă şi insulta mur­dara'. Rugându-1 în t o a t ă l i n i ş t ea p e d. Go ld i ş s ă m ă c r u ţ e pe v i i t o r de as t fe l de t e r m i n i , c a r i în m o d fa ta l n u p o t n a ş t e de­c â t v io l en ţ e la fel, îl r o g s ă m ă c r e a d ă pe c u v â n t , că n ic i o d a t ă m i mi - a t r e c u t p r in g â n d să-i a r u n c insulté, N u a m a c e s t obi-ce i şi cu deoseb i r e nu-1 p o t a v e a f a ţ ă de-un o m m a i în v â r s t ă . A m fost t o t d e a u n a de c r e d i n ţ a , că o î n j u r ă t u r ă o r i -câ t de g roso­l a n ă n u p o a t e î n locu i n ic i cel m a i ne în­s e m n a t a r g u m e n t . D e a c e e a c â n d a m ti­p ă r i t „ v o r b a p r o a s t ă " , î n c a r e se c u p r i n d e a a p r e c i a r e a d o m n u l u i Gold i ş l a a d r e s a lu i Ş e g h e s c u , n ' a m f ă c u t d e c â t o o p e r a ţ i e

foa r t e s i m p l i s t ă : am spus adevărul. E u a m a u z i t a c e s t e v o r b e în m a i m u l t e r â n ­dur i , f ind ob i ec t de c o n v e r s a ţ i e în di fer i te d i scu ţ i i a s u p r a s t ă r i l o r şi o a m e n i l o r de la no i . Mi-au fost c o m u n i c a t e de c ă t r ă bă r ­b a ţ i v redn ic i de t o a t ă c r e d i n ţ a , în a c ă r o r c ins t e nu m ă p u t e a m îndo i .

O î m p r e j u r a r e m ă d i s p e n s e a z ă de a s t ă -d a t ă de-a m a i da or i -ce l ă m u r i r e pe r so ­n a l ă în a c e a s t ă a f ace re dificilă, (hi p o ş t a de a s t ă z i p r i m e s c a ic i în s i n g u r ă t a t e a sa­t u l u i m e u n a t a l , u n d e p e t r e c de c â t e v a zile, s c r i s o a r e a u n u i p r ie t in , c a r e cu o f r a n c h e ţ ă n e o b i ş n u i t ă jus t i f i că b u n ă cre­d i n ţ a m e a , 0 r e p r o d u c î n t o c m a i . Ta tă 'o :

Dragă •prietene,

Te-ai înşelat. Ai crezut să petreci câteva zile liniştite în umbra deasă a nucilor de sub coasta, Boacii; văd din ziare însă, că strănepotul călu­gărului grec Lasharis îţi trimite săgeţi de car­ton şi fruntaşul între ..fruntaşii noştrii" înfră­ţit cu acest porfirogenit, iubitul nostru profe­sor de odinioară, d. Vasi le Goldiş în ultima sa justificare : „Mora la mora l i za to ru lu i " nu se

sfieşte a scrie negru pe alb, că Tu în patima de răsbunare Te-ai coborît „până în undele murdare ale minciunii,,. Pentru ce? Pentru că în splendidul tău articol: „Morala celor mici" între altele ai afirmat despre iubitul nostru profesor de odinioară, că, pe, domnul deputat şi profesor universitar D r . Iosif Siegescu, l-a nu­mit „al doilea regenera tor al neamulu i româ­nesc". Mă surprinde curajul dlui Ooldiş, că acest fapt notorie despre care ştie Aradul, Si­biiul şi Caransebeşul, îl numeşte simplu „o minciună infamă".

Tocmai, fiindcă faptul acesta s'a vorbit şi s'a comentat la timpul său palam et publice, va fi greu să-ţi aduci cu siguranţă aminte, că dela c i n e l-ai, auzit. Nu ştiu nici aceea, că eu vorhit-am cu Tine despre lucrul acesta saû ba; pentru a nu-ţi bate însă capul cu aflarea acelora cari te-au „trei pe sfoară", ca să tipăreşti o „vorbă p roas tă" la adresa dlui Goldiş, iată mă grăbesc a-ţi aduce la cunoştinţă, că eu însumi am auzit dela însuşi d. deputat D r . Iosif Se-gescu, că d. V. Goldiş cu prilejul unei inspecţii a pedagogiei noastre din Arad, l'a numit „re­generatorul neamului românesc". Eram mai mulţi, când ne-a spus lucrul acesta. Şi bine să se însemne, nu ni l'a spus ca să se laude cu

apreciarea dlui Goldiş, nici pentrucă ar fi am zut în sinceritatea acestei aprecieri, ci ni fiî comunicat numai ca să caracteriseze un шиі-1 mit soi de oameni, cari după reţeta jocului cui doi bani în trei pungi, în public îl fac rpnejuf,' iar între patru ochi îl fac nemuritor.

Poate că vor mai veni şi alţii să facă cm ce am făcut eu. Cunoscând caracterul oamenilor de azi nu-mi vine, să cred. Tu însă fii sigur, [ că la caz de, trebuinţă voi înşira eu şi a/ie amil

nunte mai interesante chiar şi în această afaceri,] Astăzi plec la munte pentru câteva zile,. Ш la revedere, Te salută cu toată dragostea alk prieten

Sibi iu , 9 August n. 1911.

Lazar Triteanu, asesor consistons

D u p ă a c e s t e r â n d u r i pe c â t de categ r i ce pe a t â t de c r u d e , în a d e v ă r nu mai art| n ici un r o s t să -mi a p ă r b u n ă c r e d i n ţ a r în f a ţ a pub l i cu lu i , nici în f a ţ a domnii Go ld i ş . S ' a r p u t e a î n t â m p l a însă , ca eveil t u a l D o m n i a S a s ă s i m t ă n e c e s i t a t e a unorf l ă m u r i r i , car i pe m i n e pe r sona l nu măi po t pr iv i .

*

O u m i l ă r u g ă m i n t e a ş ma i pu tea raj d o a r ' : N u m a i i n v o c a ţ i , p e n t r u Duninea I „solidaritatea naţională" — „partidul»j ţional", de c â t e ori vi se juin în joc a v e n t u r i or i mize r i i p e r s o n a l e , car i n'ai n ic i în cl in n ic i în m â n e c ă cu a c e s t e vorbe m a r i !

„ P a r t i d u l n a ţ i o n a l " nu e u n paravan, d u p ă c a r e îşi p o t face m e n d r e l e în dra vo ie mic i l e n o a s t r e a m b i ţ i i deşe r t e , nici „ s o l i d a r i t a t e a n a ţ i o n a l ă " o u m b r e l ă , c a r e o d e s c h i d e m , ca să ne pu i e la ш pos t , d e c â t e or i s i m ţ i m c ă se ap rop ie \ t una . . . .

S ă f a c e m p u ţ i n ă e c o n o m i e a vorbe m a r i , iub i ţ i f run t a ş i ! S ă le folos im r a r şi s ă g r i j im să n u se t o c e a s c ă . Petita-că , v e d e ţ i D v o a s t r ă , b a n u l ş t e r s scade to m a i m u l t în p r e ţ şi la u r m ă v ine o vrem» c â n d b a n u l t oc i t nu m a i u m b l ă . . .

na

FOITA ZIARULUI „ T l I B U N A "

In port Liniştit ce, bale valul greu al mării Înspumat cum vine din albastrul zării; Liniştit ce bate 'n ţărmurile nalte, — Val gonit de vânturi, — val ca celelalte...

Pace e adâncă pe pământ, în aer — Numai marea'şi cântă liniştitu-i vaer:

Val cu val savantă, val cu val tresare, Străbătând din târguri nesfârşita mare; Val cu val se leagă — val de val se sparge Legănând întregul codru de catarge...

Şi-i atâta pace peste tot şi toate, — Numai plânsul apei spaţiul îl străbate...

Dar, târziu, în noapte, sună-un val mai tare; Cine ştie oare, presimţirea care A făcut să sune, un semnal acum Poate pentru-o barcă rătăcitan drum?...

Sub lumina pală, galbenă, de lună Glasid geamandurii tot mai trist răsună...

M. Săulescu.

Bisericuţa lui Rabelais. De Adrian Corbul.

Neam aprop ia t de o biser icuţă de construc­ţ ie veche, da r care p u r t a pe dânsa u rme le a zeci de r e p a r a ţ i u n i . I n dosul ei o pa j i ş te verde luneca l in până la pa rape t , în josul că ru ia şerpuia t r enu l „Mare i cen tu r i " . O lumină orb i toare se revărsa d in soare, i n u n d â n d Mendonul cu snopi de raze. Biser icu ţa , calmă şi umi lă la u m b r a imenşi lor p la t an i car i o î n c u n j u r a u ne inv i ta pa r ' că să ne opr im. Şi ne-am opr i t , căci ea e ra ţ i n t a excur-s iunei noastre . Tovarăşul meu mă t rase de m â n ă până la o căsuţă veche, a cărei fa ţadă p l ină cu arabescur i gotice, scânteia în p l ină lumină .

— „Aici a fost locuinţa l u i " , îmi zise el cerce­tând cu p r i v i r e a gând i toa re casa, dela acoperiş până la temeli i . Fe res t r e l e e r au ocroti te de per­dele ; o g r ă d i n ă î m p r e j m u i t ă cú u n zid vechiu proecta în ju ru - i o u m b r ă verde. înso ţ i to ru l meu îşi scoase p a n a m a u a d in cap şi dupăce îşi şterse f run tea cu bat is ta , vorbi cu glasul surd şi d i s t ra t , ca p e n t r u e l :

— Aici a t r ă i t el u l t imi i câţiva an i ai vieţ i i lu i . B ise r icu ţa forma pe a tunci cen t ru l une i mă­năs t i r i şi F r anco i s Kabelais e ra s lu j i torul ei. Re­gele E n r i c I I î l ocrotea, după cum îl ocrotise şi t a tă l lu i , „ regele cavaler" . E vorbă m a r e asta, când te gândeş t i la îndrăznea la omului care, în epoca aceea de fanat i sm rel igios şi de mis t ic ism violent, îndrăzn i se n u n u m a i să creeze, da r şi să răspândească î n lume pe ur iaş i i lu i G a r g a n t u a şi P a n t a g r u e l , pe cinicul şi pe is teţul P a n u r g e , pe toţi aceşti oameni cu ape t i t u r i năpraznice , pe

aceşti nesăţioşi car i simbolizează monarhi i le Ц păre te d in acea vreme, şi car i p r i n faptele şi i vintele lor ne fac cunoscut sufletul sceptic, bia şi generos al acestui gen iu curios, a cărei influenp o păs t rează l i t e r a tu r a franceză până în zilei noastre .

„Aici a t r ă i t şi a publ ica t el nu mul t înainte de moar te , car tea a p a t r a a r o m a n u l u i său Pank gruel. P r i n g r ă d i n a aceasta, pe a tunci de cu mul t ma i vastă, îşi p l imba el în amurguri l impezi de vară , zâmbetul lu i de sfinx, acel ame­stec de r în je t , de blândeţe şi de înţelepciune care p a r e î n t i p ă r i t pe f iecare p a g i n ă scrisă de e F ranco i s Kabela is e poate gen iu l cel mai singu­lar pe care l-a p u r t a t lumea. Acest părinte ur iaş i lor , vedea toate în p ropor ţ iun i nemăsurate, î n t o c m a i ca G a r g a n t u a , el avea nevoe de cantităţi enorme de hrană. . . N u m a i că h r a n a pe care Gar­g a n t u a o cerea p e n t r u stomac, Rabela is o cerea sj pen t ru sp i r i t . E l a fost de s igur omul cel mai în­văţa t d in î n t r e g evul mediu . Teolog, medic, filo­log, şi mai ales scr i i tor , el a fost veşnicul student de care vorbeşte Goethe. Romanele lui scrise prii veacul al şaisprezecelea sunt alcătui te cu o liber tä te , cu un scepticism, cu u n bun simţ pe care cei mai m a r i d in scr i i tor i i noş t r i moderni, ca Vol ta i r e şi Anatole F r a n c e n u le-au putut întrece. D u p ă l imba lui Shakespeare , acea a lui Babelais e cea mai bogată d in toate l i t e ra tur i le . De altmin­trelea, mare le Wi l l e e r a u n pasionat cetitor al au to ru lu i lui Gargantua, de care pomeneşte, nu ş t iu în ce d r a m ă a lui . Şi cum să nu fie impresie nat , ch ia r u n om ca Shakespeare , de acest geniu imens care ne-a lăsat două din cele mai mari [ capo-d'opere ale omenire i ?

13 August n. Í 9 1 1 . T R I B U N A ' P a g . 3

Drepturi pentru naţionalităţile din Turcia. „Politische C o r r e s p o n d e s " din Viena află d in Ianina că met ro pol itul greco-or iental Gervasios împreună cu 100 de delegaţ i au ţ inu t o consfă­tuire în care s'a h o t ă r î t să se i n t e rv ină pe l ângă guvern pen t ru a cere d r ep tu r i egale p e n t r u toa te naţionalităţile din Turc ia .

Au lua t p a r t e delegaţ i din I a n i n a , Conipţa , Ëgcovic, P a r a m i t h i a , Si l iador , P reveza , Luro , Delvino, Arg i rocas t ro , P o g o n i , P r a d şi Valona .

Şedinţa Camerei. Şed in ţa de azi a decurs din nou în semnul obstrucţ ie i tehnice. N u s'a in t ra t nici azi în discuţ ia reformelor mi l i t a re .

Până la orele 1 şi ju in , s'a votat, apoi s'au des­făşurat câteva in te rpe lă r i .

S p r e „ H o m e - R u l e " . Londra, 10 A u g u s t n .

In ş e d i n ţ a sa de azi , C a m e r a L o r z i l o r B Ang l i a a v o t a t cu 131 v o t u r i c o n t r a

iilor 114 p r o i e c t u l de l ege p r i n c a r e se de-mocratisează a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e i s to r i că , restrângându-so p r e r o g a t i v e l e e i . I n a c e i a ş limp. C a m e r a d e p u t a ţ i l o r a v o t a t c u 256 voturi c o n t r a a l o r 158 u n a l t p r o i e c t de lege prin c a r e se a c o r d ă d e p u t a ţ i l o r o leafă a n u a l ă de c â t e 9 6 0 0 c o r o a n e .

Conf l ic tu l c o n s t i t u ţ i o n a l c a r e de doi ani dc zi le f r ă m â n t ă o p i n i a p u b l i c ă a An-lei s 'a s fârş i t as t fe l cu î n v i n g e r e a gu­vernului l ibera l . Ce le d o u ă p r o i e c t e v o t a t e înseamnă t r iumfu l d e m o c r a ţ i e i , al c ă r e i I r e z e n t a n t e n e r g i c în c a b i n e t u l lui As-şiith a fost m i n i s t r u l de f i n a n ţ e D a v i d Üoyd-George. ' C a u z e l e a c e s t u i conf l ic t s u n t în de-a-jiins c u n o s c u t e . In anu l 1909. m u n i s t r u l ile f inanţe L l o y d - G e o r g e a p r e z i n t a t Ca­prei c o m u n i l o r u n p r o i e c t d e b u d g e t în-temeat pe pr inc ip i i l e i m p o z i t u l u i p r o g r e s i v jVotat do C a m e r ă , p r o i e c t u l a fost r e sp in s de C a m e r a Lo rz i l o r , l u c r u ce nu s 'a m a i întâmplat în v i a ţ a p a r l a m e n t a r ă a An-fliei. Sp r i j i n i t de p a r t i d u l n a ţ i o n a l i ş t i l o r audezi şi p a r t i d u l m u n c i i ( L a b o u r - p a r t y ,

Ele sunt cea mai m i n u n a t ă og l indă a evului mediu nesăţios, violent, şi p l in de pofte mate r ia le pe cari G a r g a n t u a şi P a n t a g r u e l le e x p r i m ă cu atâta vigoare. E v u l mediu mist ic , Rabe la i s nu 1-a putut în fă ţ i şa ; f i indcă min tea lui c lară , logică,

toate că de o o r ig ina l i t a t e r a r ă , n 'a p u t u t fi atinsa de mist ic ism. Concepţ i i le pe car i lc-a avut Rabelais a supra lumi i , sunt aceleaş pc car i le-a mit mai tâ rz iu , celălalt u r i a ş de o r ig ină ge rmană , iriaşul dela We imar . Ca şi Goethe, Rabela i s e in spirit u n i v e r s a l ; Ca şi Goethe, creerul lui a M frământat de ch inu i toa rea problemă a exi-tenţei. N u m a i că, dacă soluţia pe care o găseşte itorul lui Faust şi care ar fi să calmeze min-

înfioratc dc t a ina vieţei , este o ac t iv i ta te re-amată, Rabela i s e de o a l tă pă re re . T u r b a r e a paima lui faţă dc in f in i t se e x p r i m ă altfel . E l despreţuoşte cerul ca V i g n y , nici nu-1 batjo-

ureştc ca Vol ta i re , ci sfârşeşte p r i n a nu se mai npa de dânsul . S fa tu l pe care ni-1 dă e generos bun. bl ne cere să ne împl in im da tor i i l e în ştiinţă, să f im blânzi şi îngădu i to r i cu semeni i (tri, şi după aceea să nu ne mai ocupăm de

iniic altceva decât să mâncăm bine, să bem bine , ridem cu hohot, până la cer. Ca medic, Rabe-

Ьvoia să'şi vindece bolnavii p r i n veselie. Ve­de Gargantua, vesel e P a n t a g r u e l , şi mai vesel Panurge. S tudiază bine pe aceşti eroi şi în t rea-jă-te apoi, dacă viaţa lor nu e expres ia celei mai «lànci înţelepciuni. E i fac bine cât pot, d in Ьіип, dacă vrei, ca să nu a ibă neplăcer i , iar re-<ai timpului petrec, petrec, petrec. . . Rabela is ie că a mânca b ine şi cu ape t i t este una d in •alele plăceri ale omulu i , o r i ce ne-ar spune pa-

ii idealişti — de aceea ne sfătueşte să acordăm

c u m se n u m e s c socia l i ş t i i englezi) , g u v e r nul n ' a c e d a t , ci a p r o p u s u n p r o i e c t de r e f o r m ă a l C a m e r e i Lorz i lo r , p r in c a r e se d e c l a r ă c ă t o a t e p r o i e c t e l e de lege ce pri­vesc f i nan ţe l e şi a l t e c h e s t i u n i i m p o r t a n t e pot să a j u n g ă legi şi d a c ă s u n t r e sp in se de C a m e r a L o r z i l o r . A c e s t p ro i ec t , p r i n c a r e se r e d u c e d r e p t u l de Veto al L o r z i l o r la un m i n i m n e î n s e m n a t , a p r o v o c a t c ea m a i î n v e r ş u n a t ă r e s i s t e n ţ ă a L o r z i l o r pr ivi le­g i a ţ i . G u v e r n u l n u s 'a o p r i t î n s ă în d r u m u l său , ci a p r o p u s R e g e l u i d i s o l v a r e a p a r i a m o n t u l u i . Aleger i l e din I a n u a r i e 1910 s ' au s fârş i t c u î n v i n g e r e a g u v e r n u l u i c a r e , cu a j u t o r u l I r l a n d e z i l o r şi a l soc ia l i ş t i lo r a o b ţ i n u t o m a j o r i t a t e de s tu l de c o n s i d e r a ­bi lă . D u p ă a leger i , l u p t a s 'a r e l u a t d in n o u . Opoz i ţ i a , r e d u s ă la m i n o r i t a t e în Ca­m e r a c o m u n i l o r , a v e a o c o v â r ş i t o a r e m a ­j o r i t a t e în C a m e r a L o r z i l o r . M o a r t e a Re ­gelui E d u a r d a î n t r e r u p t p e n t r u o c l ipă l u p t a .

Nou l R e g e , Oieorge, p e n t r u a-şi î m p ă c a c o n ş t i i n ţ a a c e r u t ca ţ a r a s ă se d e c l a r e d in n o u . a s t í p r a a c e s t e i c h e s t i u n i . Pa r ­l a m e n t u l e d in n o u d i so lva t şi se fac a l t e a l ege r i . G u v e r n u l c e r u s e , î n să , de la R e g e p r o m i s i u n e a p r e a l a b i l ă că în caz d a c ă g u v e r n u l v a o b ţ i n e a şi de d a t a a c e a s t a m a j o r i t a t e a . R e g e l e v a n u m i u n n u m ă r su f i cen t de n o i m e m b r i i a i Ca­m e r e i Lo rz i lo r , c a r i să-i a s i g u r e g u v e r n u l u i m a j o r i t a t e a şi în C a m e r a t ip ic i lo r ropre-z i n t a n ţ i ai c o n s e r v a t i s m u l u i .

N o u a c a m p a n i e e l e c t o r a l ă a a v u t , însă , şi o a l t ă î n s e m n ă t a t e i s t o r i c ă p e n t r u Ang l i a . G u v e r n u l l ibera l n u m a i cu a ju to ­rul I r l a n d e z i l o r şi al soc ia l i ş t i lo r a v e a şi p u t e a să a i b ă m a j o r i t a t e a . I a r spr i j inu l a c e s t o r p a r t i d e le-a r ă s c u m p ă r a t cu pro­m i s i u n e a c ă va p r o p u n e C a m e r e i u n p ro ­iec t de lege d e s p r e a c o r d a r e a u n e i a u t o ­n o m i i n a ţ i o n a l e I r l a n d e i („Home-Rule'") şi s a l a r i z a r e a d e p u t a ţ i l o r .

Ş i a leger i l e d in u r m ă a u da t gu­v e r n u l u i m a j o r i t a t e a d o r i t ă . Veto-lnll-ul, pr in c a r e se r e d u c p r e r o g a t i v e l e C a m e r e i

un in teres viu h r a n e i noastre . E l mai şt ie că gându l la moar te şi la mis te ru l exis tenţei ne duce, dacă ne lăsăm tâ r î ţi de el, la cea mai dureroasă melancolie or.i la amora l i t a tea cea mai p r i m e j ­dioasă; de aceea ne î ndeamnă să ne ocupăm de problemele sp i r i tua le în l iniş te şi fă ră pa t imă , ca „un exerci ţ iu plăcut şi folositor". E l iubeşte n a t u r a ; nu ca mizan t ropul Yaques al lui Sha­kespeare, ci ca G a r g a n t u a şi P a n t a g r u e l , cu un sen t iment viu, care n ' a r e nevoe să fie anal izat . E l a rc oroare de război — nu u i ta că t r ă i a ^Trin veacul al şaisprezecelea !— dar nu 'ş i făcea nici o iluzie despre o pace veşnică î n t r e oamen i ; pre­vedea însă cu mul tă adânc ime că mai tâ rz iu răs-boaele se vor r ă r i . Cu toate acestea e ra depa r t e de fanfaronadele an t imi l i t a r i ş t i lo r şi an t ipa t r io -ţilor d in ziua de azi.

F ă r ă să susţie că răsboiul c dc mul te ori sfânt , el sfătueşte pe păs tor i i popoarelor să se ehibzuiască mult î na in t e de a porn i lupta , care e inevi tab i lă a tunci când u n popor e atacat şi a re nevoe să'şi apere p ă m â n t u l pe care Grandgou-sier o scrie f iu lui său G a r g a n t u a , şi vei a d m i r a acest geniu , to tdeauna modern , care a p r i n s cele mai universa le l a t u r i ale sufletului omenesc, cu toate că lui îi da to r im carac ter izarea cea mai vi­guroasă a evului mediu şi a pa t imi lo r l u i !

„Şi când te gândeş t i că exis tenţa acestui om a fost aproape tot a tâ t de va r i a t ă şi de o r ig ina lă ca şi romanele l u i ! I n epoca de lup te î n t r e cei doi g igan ţ i ai E u r o p e i d in acea v r e m e : F r a n ­cise I şi Carol Qu in tu l , el a fost când la Roma, la P a r i s , la Lyon, amestecat în vi te j i i le cele mai ameţ i toa re ale răsboiu lu i , când în m o n a s t i - "

Lorz i lo r , a fost v o t a t de C a m e r a c o m u ­ni lor , d a r a î n t â m p i n a t din n o u o e n e r g i c ă o p o z i ţ i e în C a m e r a Lorz i lo r . L a n d s d o w n e , şeful opoz i ţ i e i d in C a m e r a Lorz i lor , a fă­c u t la a c e s t p r o i e c t a m e n d a m e n t e însem­n a t e , c e r â n d c a t o a t e ches t i un i l e car i pr i­vesc p r e r o g a t i v e l e . C o r o a n e i şi Home-Rule-ul I r l a n d e i s ă nu p o a t ă fi p r o m u l g a t e ca lege p â n ă n u v o r fi aprobate p r in un p leb isc i t .

L u p t a s'a dus a c u m în ju ru l a c e s t o r a m e n d a m e n t e . Lorz i i au î n c e r c a t să a-j u n g ă la o î n ţ e l e g e r e p a ş n i c ă cu g u v e r n u l englez , d a r c a b i n e t u l a r ă m a s nec l i n t i t pe l â n g ă p r o i e c t u l s ă u or ig ina l , căc i o r i ce c o m p r o m i s l ' a r fi l ips i t de spr i j inul I r l an ­dez i lo r şi soc ia l i ş t i lo r . I n ş e d i n ţ a din ur­m ă a C a m e r e i Lorz i lo r , m i n i s t r u l Mor ley a c e r u t r e s p i n g e r e a a m e n d a m e n t e l o r p ro ­puse de L a n d s d o w n e , d e c l a r â n d c a t e g o r i c c ă în c a z u l c â n d a c e s t e a m e n d a m e n t e t o -t u ş s ' a r p r i m i . R e g e l e v a n u m i a t â ţ i a no i m e m b r i i , î n c â t să fie a s i g u r a t ă m a j o r i t a ­t e a g u v e r n u l u i p e n t r u o r ice e v e n t u a l i t ă ţ i .

Şefii opoz i ţ i e i , c o n v i n g â n d u - s e d e s p r e z ă d ă r n i c i a r e s i s t e n t e ! lo r şi n e v o i n d să p r o v o a c e i n u n d a ţ i a no i l o r L o r z i , s 'a re­s e m n a t . L a n d s d o w n e şi a d e r e n ţ i i lui a u h o t ă r â t să se a b ţ i n ă de la v o t a r e , îngă­du ind astfel v o t a r e a p r o i e c t u l u i în r e d a c ­t a r e a g u v e r n u l u i l ibe ra l . S ' a u găs i t . însă , şi î n t r e Lorz i i c o n s e r v a t o r i m a i m u l ţ i inşi c a r i să v o t e z e p e n t r u g u v e r n , c a r e astfel a r euş i t să o b ţ i n ă m a j o r i t a t e a .

C a m e r a L o r z i l o r a r e n u n ţ a t de b u n ă voie ia p r e r o g a t i v e l e sa le p e n t r u a î nch ide ca lea une i i nvaz iun i de s t r ă i n i .

Cele d o u ă p r o i e c t e v o t a t e în ş e d i n ţ a de az i , r epe t , î n s e a m n ă t r i u m f u l d e m o c r a ­ţ ie i şi o n o u ă e p o c ă în v i a ţ a p a r l a m e n t a ­r i s m u l u i eng lez . P r i n a c o r d a r e a u n u i s a l a r pe s e a m a d e p u t a ţ i l o r li-se de sch ide c a l e a şi t a l e n t e l o r l ips i te de m i j l o a c e m a t e r i a l e . •

î n s e m n ă t a t e a e p o c a l ă a v o t ă r i i de az i r ez idă . însă , în f ap tu l c ă p r in a c e s t re form-hill s'a a s i g u r a t şi v o t a r e a a u t o n o m i e i ir­

eal mă şi r e t rasă d in cu ta re colţ al F r a n ţ e i , unde ducea un t ra i soli tar şi s tudios. Cu toate că eroii lui , u r i a ş i i G a r g a n t u a şi P a n t a g r u e l , simboli­zează ape t i tu r i l e nepotol i te ale mona rh i smu lu i absolut, l imba lui Rabela is şi personagi i le lui sunt chintesenţa cea ma i cu ra tă a sp i r i tu lu i po­pular . VĂ a fost cel d in tâ i scr i i tor democrat al F r a n ţ e i , ceeace nu împiedică operi le lui să facă fer ic i rea cet i tor i lor cei mai r a f ina ţ i . Căci Rabe­lais a înţeles mai b ine ca or i cine, că isvorul în-ţelepciunei universa le c n u m a i în popor, în mul­ţ ime, şi de aceea căr ţ i le lui reflectează odată, cu bruscheţa mare lu i publ ic , adânca lui în ţe lepciune care e s i ngu ra în ţe lepc iune după pământ .

„...Da aici a t r ă i t cl u l t imi i câţiva ani ai vieţei lui , d u p ă care s'a dus să moară la P a r i s . De pe înă l ţ imi le verzi ale Mcndonu lu i , ochii lu i s'au o-prit, de a tâ tea ori pe m i n u n a t a pano ramă care se î n t i nde la picioarele noastre . Ca şi noi, el vedea Sena şi insula verde a Lebedei, i a r în depă r t a r e P a r i s u l , care scânteiază la soare. In b iser icuţa asta p red ica e l ; căci, contras t b iza r ! Rabela i s a fost în toate actele vieţei lui u n c red inc ios ; n u m a i în scris era sceptic. E u cred că acest fenomen se poate explica p r i n fap tu l că sufletul lui e ra mis­tic, i a r sp i r i tu l l impede şi neîncrezător . Cred in ţa e o lup tă î n t r e r a ţ i u n e şi instinct, — şi pe Rabe­lais , ins t inc tu l î l conducea în viaţă, ia r când scr ia î l conducea ra ţ iunea . P a c e ţăr îne i l u i ! E u nu văd în. el n u m a i pe „mare le bat jocor i tor" ( tho grea t j e s t e r ) , cum îl numea cancelarul filosof Ba­con, ci u n sp i r i t b lând şi generos de o adânc ime prăpăs t ioasă . N u m a i că Rabel ias îşi ascundea fră-mâ tă r i l e sufleteşti în dosul unor accese de veselie ter ib i lă .

Pag. 4 . T R I B U N A 4 13 August n. 1911

! l a n d e z e , al c ă r e i d u ş m a n mai h o t ă r â t e r a C a m e r a Lorz i lo r .

A l ă t u r i de t r i umfu l d e m o c r a ţ i e i , şe­d i n ţ a de azi î n s e a m n ă deci şi un t r i u m f al idei nationale. Cor.

0 chestiune naţională în Danemarca. Micul rega t al Danemarcei a rc şi el ca şi ma­

rele imper iu habsburg ic , be leaua unei chest iuni de na ţ iona l i t a te . O insulă foar te impor t an t ă a ei , s i tua tă în Oceanul At lan t i c , F a e r o e , vrea să se rupă din complexul colonii lor daneze.

Insula sau mai bine zis g r u p u l de insule Fae­roe a re o supra fa ţ ă de 1400 dc ki lometr i pă t r a ţ i şi e n u m ă r ă cam vre-o 20.000 dc locui tor i . D e un t imp încoace separa t i smul insu lar lucrează ener­gic la ruperea de ţ a ra mamă. Or i cât de energic a r lucra însă separa t iş t i i , guve rnu l d in Copen­haga nu va considera lucrur i le d in p a r t e a t ra­gică.

In t r ' a ceea mişcarea separa t i s tă ce s'a porn i t are şi ea farmecul său, ori cât dc redusă a r pă­rea. Insule le Fae roe au fost legate pol i t iceşte dc D a n e m a r c a încă din secolul X I V ; ele n ' au fost de sine s t ă tă toa re decât n u m a i până la 1635. I n enoca aceea au încăput sub s t ăpân i rea Norvegie i , câteva secole, până când în fine complexul de stat danezo-norvegian s'a modif icat astfel, că insulele au t recut sub admin i s t r a ţ iunea pu r daneză. La 1709 insulele a junseră sub ocârmui rea prefectu-rei Seeland. La 1816 s'a desf i in ţa t s t răvechea re-prezen ta ţ iunc na ţ iona lă a insulelor , numi t ă „ L a g t h i n g " . D a r la 1852 r ep rezen t an ţ a aceasta a fost din nou îngădui tă , cu oarecar i r e s t r ânge r i , însă pen t ru a o l imita în m a r g i n i provincia le . Ac tua lmen te admin i s t r a ţ iunea super ioară a insu­lelor e condusă de căpi tanul suprem al insulelor . E l poa r t ă t i t lul de „ A m t m a n n " , iar în par lamen­tu l danez insulele sunt r ep rezen ta t e p r in un de­puta t . P a r t i d u l „ independis t " faeroian cere ca a t r ibu te le „ L a g t h i n g u l u i " indigen să se mai lăr­gească, pen t ru ca să devie o adevăra tă reprezen­t an ţă na ţ iona lă . P a r t i d u l numi t mai agi tă şi pen­t r u o admin i s t r a ţ iune f inanc iară absolut indepen­dentă de Metropolă . E l mai cere ca l imbă admi­nis t ra t ivă l imba indigenă, spre a fi in t rodusă în locul l imbei daneze a t â t în şcoală cât şi în bise­rică. Separa t i ş t i i amenin ţă , că dacă cerer i le lor nu se vor executa în tocmai , se vor rupe de ţ a ra mamă.

Societa tea t ine re tu lu i e sus ţ inu tă dc s tudenţ i ­mea norvegiană şi cea islandeză, care s'a reun i t zilele acestea spre a prăznui „marea confedera ţ ie

„ I n fond, avea sufletul cel mai suscept ibi l de a s imţi f rumosul şi de a-1 iubi cu t and re ţ ă feme-iască. I a r cu tă ru i biograf al său, care susţ ine că puse la teasc operi le lui n ' a r da nici o p i că tu ră de melancolie, i-aş recomanda o strofă de Rabel ias d in capitolul L I V al lui Gargantua, şi p r i n care acest m a r e prozator e x p r i m ă în versur i de o ne­în t recu tă duioşie, p u ţ i n cam t r i s tă , do r in ţa pe care ar avea-o să t ră iască în s ingură t a t ea verde a câmpii lor , depar t e de oameni i cu sufletele mes­chine, cărora le s p u n e :

Vos abus meschans Rempl i ro i en t mas champs De meschanceté ; E t pa r faulseté Trouble ro ien t mes chants Vos abus meschans" .

...De jos, de pe debarcader , am mai p r iv i t o-dată locul unde se află b iser icuţa lui Rabela is . D a r verdeaţa copacilor de pe deal o ascundea p r i ­vir i lor mele. Când am părăs i t Mendonul , soarele apunea după colină, împroşcând cerul cu roşu şi ogl indiudu-ş i j ă ra tecu l ca pe niş te laş i i de pur­pu ră , în apele verzi ale Senei .

Paris, Augus t .

de Nord" . La serbarea aceasta Danemarca care deşi o şi ea la Nord , n 'a fost invi ta tă . Minis t rul de jus t i ţ i e danez Pulow, care e ra pe t impul ser-băre i „de N o r d " la Faeroe , n ' a fost invi ta t . Afa r ă de aceasta nu s'a a rbora t la fest ivi tă ţ i s t indardul danez ci s teagul a lbastru-alb-roşu al insulelor Faeroe.

la tă în tot cazul o consolare şi pen t ru Aus t r ia . „Seara".

Descoperirea podului împăratului Constantin din Brăila.

Am adus şi noi şt irea în două numere consecu­tive desp re descoperirea unui pod ce s'a făcut lângă Bră i la în apele Dunări i . U. D. Caselli scrie acum în ziarul „ S e a r a " din Bucureş t i un articol in te resan t des ­pre rămăş i ţe le acestui pod s t răvechi , care ar fi fost făcut de împăra tu l Constantin cel mare . l a t ă articolul dlui Casel l i :

„Dupăce împăra tu l Aurel ian pă răseş te Dacia şi r e ­t rage legiunile româno de aici, Coti i se fac stăpâni dincoace de malul Dunări i .

Ei a junseră a tâ t de obraznici , încât Constant in cel Mare hotărî să sfârşească odată pentru to tdeauna cu ei.

In aces t scop veni în păr ţ i l e din nordul Dobrogei cu o armată numeroasă şi se opri pe malul Dunăr i i . Ca să treacă aces t fluviu se hotărî , tot ca şi împă ra ­tul Tra ian să zidească un pod de piatră .

Locul ales a fost în t re Brăi la şi Galaţ i . Podul se începu la anul 327 şi z idirea lui tinu t re i

ani până la anul 330. Constant in avea nevoe de acest pod ca să fie în comunicaţ ie ne în t r e rup tă cu Moesia, iar t rupele t rebuiau as igura te ca la orice vreme a anu­lui să poată primi grabnic a ju toare delà legiuni le de pe malul drept al Dunări i şi delà cetăţ i le r ive rane .

Goţii din p a r t e a lor nu r ă m a s e r ă neact ivi . Ei au căuta t prin dese năvăl ir i ca să zădărnicească aceas tă zidire , da r fură ţ inuţ i în frîu.

Dupăce podul a fost i sprăvi t Constantin trecu Du­n ă r e a pe pământu l Daciei şi răsboiul începu cu toată furia. Împăra tu l bătu pe Goţi a tâ t de înfricoşat încât ap roape îi s t inge .

P e v r emea acestui împăra t e r a o vie comunicaţ ie înt re locuitorii din d reap ta şi cei din s tânga Dunăr i i , veni ţ i iar sub s tăpân i rea romană .

Constant in a făcut pe malul acestui fluviu o serie de în tăr i tur i şi reclădi multe streji romane delà Dunăre .

Ce s'a făcut aces t pod de n'au mai rămas decât r ă ­măşi ţe le aceste de zidărie ? Cine 1-a d is t rus? Cum a pier i t?

In calea năvăl ir i lor ba rba re podul a trebuit să dis ­pa ră . Apoi nenumăra t e l e repara tu lu i ale zidurilor ce­tăţi i din Bră i la şi a deosebitelor clădiri din pa r t ea lo­cului, au înghi ţ i t mari cant i tă ţ i de pia t ră , astfel că n 'a mai r ămas decât u rmele aces tea de zidărie cari se văd până as tăz i .

P ia t ra lui a slujit la împodobirea Brăi lei , precum pie t re le Dinogeţiei au slujit la împodobirea străzi lor Galaţ i lor .

Dar în amin t i rea poporului , care nu uită nimic, acest pod a vieţuit multă v reme şi până azi locul unde a fost clădit acest pod se chiamă Podul, de p ia t ră .

P e do altă pa r t e impor tan te schimbări s 'au făcut în const i tuţ ia b ra ţe lo r Dunări i delà acea v reme până azi ca să mai poată r ămânea vre-o u rmă de zidire mare .

Legă tu ra ce a re loc astăzi la punctul Gheeet , în t re b ra ţu l Dunării vechi şi acel al bra ţu lu i s tâng, format din un i rea canalelor apusene ale fluviului, la, câ ţ iva chilometri la vale de acest pod nu a putut fiinţa în acea vreme.

Dună rea veche ce astăzi începe la Hârşova , e r a pre lung i rea Dunăr i i propriu zisă, delà Si l is tra la vale, şi se u rma pe sub dealur i le Bugeacului •— dovadă l a ­cul G ar van şi rigolile de sub Văcăreni — până aproape de Isaccea.

Bra ţu l s tâng delà gura la lomiţe i , unde se găsea , era urinarea marelui b ra ţ Borcea, el se p re lunge în dreptu l ,şi la vale de Brăila, pe la Galaţ i , Reni şi Carta i şi se unea cu cellalt la Isaccea.

In t re aceste, două b r a ţ e se afla pe atunci o bucată de pămân t mlăş t inoasă , p resăra tă de băl ţ i , eu t roera tă de canale , astfel cum se vede desena tă într 'o ha r t ă venc ţ iană din veacul al 13-lea, al cărui or iginal se află la biblioteca San Marco din Veneţ ia , şi o copie la b i ­blioteca Arsenalului a rmate i din Bucureş t i .

In anul 1882 inginerul Budeanu fost pe vremuri şef al serviciului tehnic a l judeţu lu i Brăila, făcând son-dagii în acest loc a găsi t că una din zidării e ra la o adâncime de 2 metr i si 20 cm. sub nivelul apei iar ceva mai depar te a dat peste, a l tă z idăr ie .

La 1883 un alt inginer Rigal, în urma lucrăr i lor şi săpătur i lor făcute, a dat de o zidărie în pământ , în d r e p ­tul celor ce se găsesc azi în Dunăre .

In a rh ive le pr imăr ie i Bră i la exis tă un rapor t din anul 1850 făcut de comandantul vapoare lor mesager i i ­lor franceze, în caro se a ra tă că pe v remea când apele sunt p rea scăzute , vapoare le mari nu pot m a n e v r a în port şi sunt silite să urce fluviul şi să meargă să facă rondou după picioarele unui pod vechiu în ruină.

Aci apa în ne în t r e rup ta ei isbire face fel de fel ik ocoliri clocotind în t r 'una .

Suntem încredin ţa ţ i că dacă lucrări le se vor face cu mare chibzuinţă vom avea prilejul să asistăm la in teresante descoperir i arheologice .

P â n ă atunci mai facem cunoscut cetitorilor un lucru despre care nimeni nu a avut cunoştinţă şi anume că la Galaţ i mai sunt rămăş i ţe le unui alt pod şi acest pod este acela, a runca t peste Dunăre de împăratul Darie al Pers ie i când a t recut în ţăr i le noas t re de s'a răsboit cu Skiţ i i . Dar despre aces ta vom vorbi cu altă ocazie

Ia r cei cari vor să aibă amănun te interesante n'ai decât să cetească scr ie rea mea înti tulată „Istoria Du­nării de J o s şi în deosebi a oraşului Gala ţ i " care est« sul) presă şi va apa re în curînd".

Cronică externă. Intre Franţa şi Germania. Negocieri le dintre

cele două s tate în ceea ce priveşte Marocul, au in t r a t î n t r ' o fază, în care se poate spune că pe-' ricolul răsboiului a fost î n l ă tu r a t .

Dnii J u l e s Cambon şi K ide r l en Waechter an găsi t o bază pract ică pentru negocieri le lor. De acum — cel pu ţ in aşa se afirmă, chiar şi în cer­cur i le mai p u ţ i n opt imis te — fi ind vorba numai do ches t iuni secundare , acorul nu va întârzia.

Gazetele ge rmane au publicat u rmă to ru l comu­nicat , care pune capăt unei perioade agi ta te , carej a fost socotită p â n ă acum ca foarte cr i t ică .

„In t ra t ivelo d i n t r e ambasadorul F ran ţ e i , d Ju l e s Cambon şi d. K ide r l en Waechter , secretar de s tat la oficiul afaceri lor s t ră ine , s'a făcut o apropiere în ceea ce priveşte chest iunea de prin­cipiu.

„E labora rea punctelor particulare necesi-tează totuşi un examen a m ă n u n ţ i t : servicii le com­petente ale imperiului se ocupă actualmente cu aceasta.

„Rezul ta tu l va t rebui apoi să fie supus împă­ra tu lu i prin cancelarul imper iu lu i " .

Rezul ta tul negocieri lor va fi consemnat în­t r ' un t r a t a t , a că ru ia încheiere nu t rebuie totuşi să fie aş tepta tă îna in te de cel pu ţ in o lună . Cele, două guverne sunt acum dc acord în ceea ce pri-j veste bazele t r a t a tu lu i . D a r regulären amănun­telor u n u i t r a t a t aşa de important cu pr iv i re atâtea chest iuni delicate şi complicate, neccsit.ează încă mul t t imp .

Se a f i rmă că s i tua ţ ia s'a îmbună tă ţ i t mulţu­mită in te rvenţ ie i împă ra tu lu i care ar fi sfătuit pe m in i ş t r i i săi să examineze chest iunea cu spiri­tul cel mai împăciu tor .

O a doua notă oficioasă ge rmană , confirmai» cele de mai sus, a r a t ă că F r a n ţ a a aprobat în mod prealabi l publ icarea acelei note.

In ceea ce pr iveşte bazele pe cari s'a făcut în­ţelegerea de principii, nu se dau încă amănunte, într 'o corespondenţă insă pe care „ T i m e s " o pri­meşte din P e r l i n , se a ra tă că cererea Germaniei de a i-se ceda o p a r t e considerabi lă d in coasta con-gului francez, a fost pă ră s i t ă de Kide r l en Waech­ter. Acum nu mai e vorba decât dc cererea unor avantag i i uşoare cari să mul ţumească sp i r i tu l pu­blic ge rman . A f a r ă de aceasta, G e r m a n i a mai stă­ru ie asupra favorizare] intereselor germane în imper iu l Şerif ian . Totuşi , nici în această privinţă G e r m a n i a nu va putea formula p re t en ţ iun i la un t r a t amen t egal.

S i tua ţ i a este p r i n u r mar e , p r iv i t ă cu încre­dere şi teama unu i răsboiu este î n l ă tu ra t a pentru moment .

Aviz abonaţilor. Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă

abonamentul pe semestrul al II-lea al anului curent sunt rugaţi să binevoiască a-l înoi ca, să nu li-se întrerupă expediata regulată a ziarului.

De-asemenea sunt rugaţi toţi abonaţii noştri în întârziere cu plata abonamentu­lui să grăbiască cu achitarea sumelor ce ne datoresc, ca să nu fim siliţi a întrerupe trimiterea ziarului peadresa lor.

D A J K O V I T S E . A t e l i e r d e f o t o g r a f i i a r t i s t i c e , — — d e p r i m u l r a n g . — — O R A D E A - M A R E , Palatul Sas.

Fotografi i şi portrete, reproducţii dupăfo tografii vechi şi noui în mărime naturală, expuneri de obiective speciale pentru interioruri, acatice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic executate Atelierul se află exclusiv numai în Palatul Sas

13 August n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 5

Gazul solilor Bârsan. — A m ă n u n t e . —

Ш mir ce-o fi având de împăr ţ i t subprefec-il Hodja cu mine — îmi spunea Bâr san a doua

pà sosirea la S îng io rg iu — fiindcă azi noap te ând am sosit, am i n t r a t în sala de r e s t a u r a n t a iilor, să beau o cafea, am dat bunăsea r a la toa tă

am sa lu ta t şi masa u n d e e ra d-lui încon-nt de mai mul ţ i şi toţ i mi-au r ă spuns n u m a i el linfipt pumnul în masă , şi-a scos p iep tu l şi s'a

ii Ia mine cu ochii î n c r u n t a ţ i şi cu mus ta ţe le scite de pa r ' că e ra un mis t re ţ apucat de al te

- Ţi s'o fi pă ru t ! Ş t iu că te cunoaşte de I doi ani . Ai vorbi t cu el de câteva ori , nu-i

- Da, mă cunoaş te şi mă mi r şi eu ce i-o fi i-iinat aşa deodată . I n tot cazul e lipsă de b u n ă festere, e u r î t d in pa r t ea d-lui subprefec t delà Una. — Ile , bună c re ş t e re ! P e la ăşt ia umbl i d-ta

(găseşti? Şi-apoi nici nu t r ebu ie să iai lucru l Iserios delà un om care umblă mai mu l t beat lât treaz. De a doua zi s'au început ş icanele. B â r s a n ob-

rvase b ine ; avea g â n d u r i re le r enega tu l Hodja . ind s'a dus t î nă ru l L a u r e n ţ i u Oanea , s tudent în fot la dânsul să ia concesia pe cele două zile sate pen t ru reprezen ta ţ i i , sbur l i tu l subprefec t ţ fi spus: „Xic i lui D u m n e z e u n u dau conce-l!" In sfârşi t cu m a r e g r e u t a t e i-a pe rmis să исе în ziua de L u n i 18 Iu l ie v. O. s ingură seară, lirsan p ierdea o seară şi p ie rdea v reme m u l t ă de emană.

In decursul spectacolului m a r e spionagiu . Ci-m din sală îşi to t v î r a capul î n t r e culise ma i a seamă când se rec i ta C a r m e n Saecula re . Voia

vadă dacă ar t i ş t i lor le şopteşte cineva după lest sau nu , ca a doua zi să se poată confisca textul, după cum s'a şi făcut .

Fără să ştii poate. . . da r p roas tă meser ie ai fa­it prea s t ima tă d-şoară Ser idon. Şi dacă te-a tamis t a tă l d-tale, c u m spune 1 u n i c a , apoi nu-i sici im păca t dacă mi-ai u r m a sfa tu l să n u ma i

j «d/ti de t ă t i cu d-tale n ic iodată . Te înva ţă r ă u ! Şi tăticul d-tale e u n om care s 'a f ăcu t de r îs în faja hunii când şi-a îmbrăca t copilaşul nevino-int, pe dulcele d-tale f ră ţ ior , la o... pa radă în nişte haine... de s 'au s t r îmba t de r îs şi pa r i i delà fardurile din Bis t r i ţa . Aşa să ştii d-ta, a u z i - m ă ? !

A doua zi a r t i ş t i i p o r n i r ă spre D o r n a . Şi după (notăraşul M a r ţ i a n i-a opr i t cu t r ă s u r ă cu to t k primărie şi le-a lua t t axe pes te t axe şi ca ralnie le-a lua t şi t axe de muzică şi de bă i — ir'eă pen t ru as tea îi inv i tasem noi la Sâng io rg iu

î sa - i j i i p i u m . Ce ruş ine porn i ră , cum zic, pre Dorna, pe t recu ţ i de p r iv i r ea şi r în je tu l lui larţian. care le u r a d r u m bun , ş t i ind bine ce a re jli-se în tâmple mai tâ rz iu , f i indcă s ingur pusese Ierurile la cale.

La Rodna dau peste j anda rmi i lui Hodja , care ţ spune c 'ar fi zis: „ A m să fac eu să-i t r eacă pofta lui B â r s a n de-a ma i p u n e p ic iorul p r i n lo­turile as tea !" Şi s'a ţ i nu t de cuvânt . Ci t i tor i i ş t iu l i urmat. Mi-e şi sîlă să mai r epe t cu toa te că ar trebui să se s t r ige mereu , să ştie toa tă l umea tepre această insu l tă adusă a r te i noas t re şi de-tpre acest a t en t a t la l i be r t a t ea u n u i om cum se

care aşa din senin a fost isgonit d in Цга lui.

Şi toate as tea p e n t r u ce credeţ i că s'a în tâm-lat, oameni bun i ? Să s ta ţ i şi să vă cruci ţ i ! I a t ă I ce:

Subprefectul Hod ja a l ua t de cu r înd în a rendă |te izvoare mine ra l e şi n iş te bă i , la car i n u вегре nimeni în locul aşa zis: Valea V inu lu i . (To t la vin t rage şi aici ca mie lu l — v o r b ă să fie — la apă). P e toa te căile umb lă acum să n imicească p e delà Sâng io rg iu , bă i recunoscute , cu ape admirabile, f i indcă-i fac concuren ţă . A mer s p â n ă icolo că opreşte apa delà Sângeorg iu să se v â n d ă

pe la cr işme. şi-şi impune apa lui . (Mai bine şi-ar pune-o la cap!)

Ven i rea ar t i ş t i lor Bâ r san la Sângeorg iu n 'o vedea cu ochi buni . Ni ş t e a r t i ş t i de ta l ia lor a t r a g lumea şi f i reşte p res t ig iu l băi lor se r idică. D e aici toa tă fu r ia acestui individ împot r iva u n o r oameni , cari n ' au nimic nici cu băile, nici cu apa, nici cu p reocupăr i negus toreş t i , ci senini îşi pro­pagă a r t a lor în fa ţa publ iculu i , ca re binevoieşte să vie să-i în ţe leagă .

Asta-i men ta l i t a t e nu g l u m ă ! N u şt iu acum dacă lui B â r s a n i-o fi t r ecu t

pofta de-a mai veni pe la noi. N u credem. N e pa re rău , foar te r ă u d-le Hodja , da r n u ne vine să credem. B â r s a n are să vie, avem să-1 chemăm noi, el e de aici şi are drep t să umb le pe p ă m â n t u l ţăr i i sale, îl vom chema eu toţ i i , cu mic cu mare . . . şi-o să vedem a tunc i ce-ai să faci. A i să dai de si­g u r fa l iment cu ridicolele d-tale bă i delà Va lea Vinulu i . Î n a i n t e însă de-a se î n t âmpla ca tas t rofa ar fi b ine să te g răbeş t i să faci o baie ca să te mai speli de păca te . C o r e s p o n d e n t .

Cursurile de vara din Vălenii de Munte.

C o n f e r i n ţ a d lu i I o r g a d e s p r e l i t e r a t u r a româ­n e a s c ă .

Văleni, 27 Iu l i e .

I I I

A m văzut cum se i sprăveş te la noi epoca re*r naş te re i pela s fârş i tu l veacului al optspezecelea — fă ră să fi avu t vre-o ind iv idua l i ta te remarca­bi lă care să se fi impus . Cauza acestei s t agnăr i a mişcăr i l i t e r a r e la noi e în p a r t e s i tua ţ ia pol i t ică care nu p e r m i t e ca reprezen tan ţ i i noulu i cu ren t să se poa tă fo rma în s t r ă ină t a t e , iar cu şcoala de acasă, unde se citea P s a l t i r e şi ascul tau predic i n u se pu t ea ţ ine pas cu şcoala din s t r ă ină t a t e şi mai ales cu cea din Po lon ia , unde se p r o p u n e a u l imbi clasice, l a t ină şi re tor ică . I n epoca fanar io­ţ i lor î n v ă ţ ă m â n t u l nos t ru era cu al Grec i lor car i îngrădindu-se î n t r e ho ta re le ţă r i i ne-au împiede­cat şi pe noi de avea r ep rezen tan ţ i ai renaş te r i i , a t â t în veacul al şaptesprezecelea cât şi al opt­sprezecelea. C ă u t â n d motivele acestei î ng răd i r i fa ţă de cu l tu ra s t r ă ină vom da în p r i m u l r înd de g r eu t a t ea de a domni a unu i voivod fanar io t faţă: de u n domn p ă m â n t e a n . Căci până când era u n voivod de ţ a ră în scaun Turc i i cam g reu să încu­m e t a u să-1 de t roneze şi îndoit de g r e u să-1 tae , de t eamă că în loc de u n s ingur om, se pomenesc că au în fa ţă o ţ a ră î n t r eagă . Cu to tu l a l ta e ra si­tua ţ i a p e n t r u u n domn fanar io t care-şi cumpă­rase scaunul cu p u n g i de aur el n u era iubi t de n imen i şi sabia tu rcească p r indea foar te b ine pe gâ tu l lui , de î nda t ă ce se găsea v r ' u n p r e t e d e n t gros la chimir , sau sosea v r ' u n ponos con t ra lui la Ţa r ig r ad . D e aceea domni i fanar io ţ i t r ă g e a u cu ochii în p a t r u şi ş t iau foar te b ine cine vine în ţ a ră şi cine t rece g r a n i ţ a ţă r i i — şi se păzeau ca n u cumva v r ' u n boer să p u n ă ceva la cale pes te ho ta re , ce n ' a r pu t ea p u n e la cale acasă, ca pe u r m ă domnul să plece fă ră de cap în d r u m spre Cons tan t inopol . P e n t r u c ă să fie însă şi ma i s igur i de scaun şi de viaţă , au da t po runcă ca n imen i să n u ma i poa tă t rece g r a n i ţ a sau să iasă din ţ a r ă şi în u r m a acestei po runc i în epoca aceasta nu vom mai găsi nici s tuden ţ i în s t r ă ină t a t e , nici Ьоегі mazil i ţ i pe insulele Arch ipe lagu lu i cum se obiş­nu ia mai îna in te cu boer i i r ă s v r ă t i ţ i ; căci acum li-se tae fă ră m u l t ă cumpănea lă c a p u l ; n u vom găsi însă nici v iz i ta tor i la Cons tan t inopol — cum se obişnuia în veacul al şaisprezecelea când boer i i r omân i se s imţeau to t aşa de b ine în t r ' o vilă de pe ma lu l Bosforu lu i cum se s imţea şi î n ţ a ră .

I n u r m a acestei oprel iş t i orice ac t iv i ta te în sp r i r i tu l r enaş te r i i încetează pe la s fârş i tu l vea­

cului al optsprezecelea, da r dă în schimb o în­t r e a g ă l i t e r a tu r ă rel igioasă. Clerul silit de Ma-vrocorda t să înveţe ca r te a junge să fie cons idera t la acelaş nivel cu l tu ra l cu c lerul s t ră in i lor vecini şi a l ă tu r i de cronicar i ca Mir on Cost in ş Cante-mir apa re şi o l i t e r a tu r ă na ţ iona lă , venind delà u n neam, îndrep tându-se că t re acest neam şi înfă-ţisîndu-1 pe el însuş , cu tendin ţa de a folosi ace-luiaş neam.

I n l i t e r a tu r a rel igioasă din această v reme n u p u t e m cău ta un fond na ţ iona l , cei mu l t o formă na ţ iona lă — ca la Dosoftei — iar r enaş te rea spuneam că reda f rumuse ţ i le ant ice î n t r ' o l imbă românească to t a t â t de f rumoasă ; p r i n u r m a r e nici ea nu poa te fi isvod al unu i cu ren t sau a unei î n t r eg i seri i de cu ren te na ţ iona le . Boer imea din anii 1740—50 a t r ebu i t să fie dăscăl i tă m u l t ă v reme p â n ă a da t şi ea ceva d in t r e r ep rezen tan ţ i i l i t e r a tu r i i noas t re na ţ iona le . N e l ipseau acestea, da r aveam poezia popu la r ă care a exis ta t în tot­d e a u n a ; f i reş te ea p u t e a să exis te , da r p e n t r u ca­să iasă la l umină t r ebu ia o m â n ă pu te rn i că care s'o scoată, u n c u r e n t care s'o smulgă din în tune ­ric şi acest cu ren t s'a găsi t , da r în Ardea l , î n t r e neşte oameni cu mai p u ţ i n ă cu l tu ră decât a Ro­mâni lo r de dincoace. Arde len i i pe a tunc i nu aveau nimic ce să se poa tă asemăna cu î n v ă ţ ă m â n t u l nos t ru , noi aveam domni i noş t r i şi ei aveau dom­ni s t ră in i , i a r unde e domn s t ră in , de acolo r a r se în t âmplă să-ţi vie m â n t u i r e a suf le tu lui . Cu toa te acestea cu ren tu l de aici a veni t , din Ardea l care a-vea o organiza ţ ie cu l tu ra lă pa r t i cu la ră . Ş t im doar că în A r d e a l biserica românească e ra c rea ţ iunea domni lor r o m î n i ; Ş t e fan cucer ind Ciceul a înfi in­ţa t în Vad o m ă n ă s t i r e dându i şi Vlădica ei, to t aşa a făcut şi Miha i V i t e a z u l ; şi aceste m ă n ă s t i r i devin focare de cu l tu ră cu tot a tâ tea î ncepu tu r i de cu l tu ră românească . Aces te mănăs t i r i au t r ă i t până la 1700 în dependen ţă de Ţ a r a R o m â n e a s c ă ; de aci în colo se începe r u p t u r a rel igioasă a bi­sericii din Ardea l care n ' a avut — cu toa te acestea — nici o i m p o r t a n ţ ă pen t ru poporu l din A r d e a l ; rupându-se însă l e g ă t u r a ie ra rh ică se î n t r e r u p e şi c i rcula ţ ia căr ţ i lor , fapt care împedecă avân tu l cu l tu ra l . U n i r e a însă îşi a re şi pa r t ea ei bună , căci deşi î n seamnă o desbinare pe t e r en biser i ­cesc, a da t d r ep t rezu l ta t un mare serviciu — a-dus de însăş biserica catolică de care e r am le­ga ţ i — p r i n cu l tu ra care se pu tea câşt iga acum n u n u m a i în s t r ă ină t a t e ci şi acasă. T ine r i ro­m â n i ca Lazăr -— care nu ma i era u n negus to r ci profesor Ia l iceul sus ţ inu t de Efor ie — şi-au câş­t iga t cu l tu ra delà iezuiţ i . Şincai , Maio r şi Inocen-ţ iu Micul sân t t r imiş i la şcolile din Viena şi R o m a cu scopul de a servi cauza catol ică în Ar ­deal, da r aceşt ia ajunşi în mij locul cu l tu r i i apu­sene, au reven i t ma i în t â i a supra conşt i in ţe i lor de român i . Aceste i v remi se da toreş te cronica lui Şincai pe care a pur ta t -o b ie tu l o v ia ţă î n t r e a g ă în t r a i s t ă şi abea la 1830 s'a gând i t să o t ipă­rească, ca să apară tocmai cu douăzeci de ani mai t â rz iu .

P e aceea v reme însă c lerul e ra ma i mu l t u n e lement preoţesc decât u n e lement cul t şi împre j ­mui ţ i de v ia ţa lor popească nu ne pu tea da adevă­r a t u l avân t na ţ iona l , da r în ce au scris ei găs im faza p r e m e r g ă t o a r e a acestui curen t şi după o vre­me ce s'a scris în Ardea l , a ajuns să lumineze în­tocmai ca o rază de soare, a lcă tu ind cea d in tâ i fază a l i t e r a tu r i i noas t re na ţ iona le .

D r , V I C T O R G R A U R .

Médis universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă,

Institut de dantîstică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

T I • ¥ 1 • Recomandă atelierul său renumit în Ludovic ia imani i croiala hainelor, pardesiilor şi paltoa-Ludovic ia imani i nelor. — Bogat asortiment în stofe streine şi indigene.

c r o i t o r e n g i c z c b i . Serviciu prompt. — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească L u g o j , e d i f i c i i i l - B a z a r ,

Pag. 6 . T R I B U N A ' 13 August n. №

Povestiri de femei. Arta*).

Frumsefa femeii .

„Spune-mi — a în t rebat Pau l G soli pe amicul său Rodin, celebrul s ta tuar francez, — nu găseş t i ca fru'm-scţa antică în t recea cu mult pe aceea a t impuri lor noa­s t re şi că femeile moderne sunt depar te de ace lea ce posau lui Phid ias"?

— Nici de cum! „Cu toate aces tea , perfec ţ iunea Venuselor grece. . ." — Artişt i i de atunci aveau ochi cu care le vedeau, pe

când cei de azi sunt orbi, iată toată deosebirea . Neapă ­rat femeile grece erau foarte frumoase, dar f rumseţea lor se găsea mai mult in gândirea sculptori lor cari le rep rezen tau .

Sunt şi azi femei întocmai ca şi atunci , europenele de sud bunăoară , l tal iencele moderne de exemplu, a p a r ­ţ in t ipului medi te ran ian , ca şi modelele lui Ph id ias . Tipul aces ta a re drept carac te r esenţ ia l egal i ta tea lărgimei spetelor şi a şoldurilor.

„Nu crezi însă că invazia Barbar i lor la poporul r o ­man, prin fatalele încrucişăr i , a ştirbit f rumseţea a n ­t ică".

— Nu. Chiar p resupunând că rase le ba rba re a r fi fost mai pu ţ in frumoase, mai neechi l ibra te ca rase le m e -d i te ran iane ceeace de altfel e posibil, t impul a avut gr i ja să cure ţe pete le ur î te proveni te din amestecul de sânge , lăsând să r e a p a r ă vechiul tip armonic .

In încrucişarea frumosului cu ur î tu l , to tdeauna fru­mosul a junge de tr iumfă: Natura pr int r 'o lege divină, rev ine în mod constant cătră ce e mai bun, t inzând fără înce ta re cătră perfec ţ iune .

Alătur i de tipul medi te ran ian exis tă , de altfel, un tip septent r ional căruia apa r ţ i ne multe din f ranţuzoaice, rase le germanice şi slave.

Tipul aces ta a re şoldurile foarte desvol ta te şi umeri i s t r imţ i : e s t ruc tura pe care o poţi observa la nimfele lui J e a n Goujon, la Venus din judeca ta lui Pa r i s pic­tată de W a t t e a u şi la Diana lui Houdon.

Intre al tele , pieptul e în genera l înclinat înainte , pe când la tipul antic şi medi te ran ian , to raxul se în -drep tează tocmai dimpotr ivă . La drep t vorbind, toate t ipuri le omeneşt i , toate rase le au frumseţea lor. T r e -bue numai să le descoper i .

Am desena t cu o mare p lăcere , micile dansa toa re cambogiane ce veniseră la Pa r i s cu suveranul lor. Gestur i le miti tele ale membrelor lor fragile e rau s e ­ducă toare , c iudate şi minunate .

Am făcut câ teva studii după ac t r i ţa iaponeză Ha -nako . Are o anatomie cu totul deosebită de aceea a europenelor , dar cu toate aces tea foarte frumoasă în pu te rea sa ciudată .

„Un moment mai apoi re luând o idee care îi e ra scumpă; ar t i s tu l îmi z i se :

— In definitiv f rumseţea o găseşt i p re tu t indeni . Nu ea ne l ipseşte ochilor noştr i , ci ochii noştr i l ipsesc să o zărească . * !

F r u m s e ţ e a , e carac te ru l şi expres ia . Ori , nimic nu e în na tu ră să aibă mai mult carac ter , ca corpul ome­nesc . El îţi evocă pr in forţa sau prin g r a ţ i a sa, ima­ginile cele mai var ia te .

Câte odată corpul femeii seamănă cu o f loare: f lexi­bil i tatea t rupului imită tulpina, capul cu g r a ţ i a şi su-r îsul feţei , s t ră luc i rea părului , ca şi corola înflorită.

Uneor i î ţ i pa re o ederă elastică, a l teori un arbus t cu t runchiul fin şi cutezător .

„Văzându- t e spunea Ulyse Nausikei , cred că revăd un Pa lmie r din Delos lângă templul lui Apolon, r id i ­cat ca un avuz puternic , din pămân t spre cer" .

Alteori , corpul omenesc curbat înapoi , e ca un r e ­sort , ca un a rc frumos pe care Eros îşi îndrepta s ăge ­ţile lui nevăzu te .

*) E cunoscută admi ra ţ i a universa lă ce inspiră ma­rele s t a tua r August Rodin. Unul din pr ieteni i săi dl P a u l Gsell a publicat de curînd, o foarte in te resan tă luc ra re or iginală , în care a aduna t pios şi credincios, toate convorbir i le lui cu celebrul sculptor, în mate r i e de a r tă , t ranscr i ind exact cuvintele ar t i s tu lu i . Dăm aci unul din capitolele lucrăr i i , re lat iv la f rumse ţea femeii.

Alte ori e ca o urnă . De multe ori îmi aşezam câte un model pe pământ , indicând poziţ ia spatelui de p a r ­tea mea, iar b ra ţe le şi pulpele picioarelor aduse îna in te .

In poziţ ia as ta , silueta spatelui care se micşora la talie şi se lă rgea spre şolduri , a p ă r e a s ingură , figurînd în felul aces ta ca un vas minunat , o amforă închizând în ea v ia ţ a vii torului.

Corpul omenesc este mai ales oglinda sufletului şi de acolo îi şi vine f rumseţea »a cea mai mare .

Si ceeace adorăm în corpul ©inenesc, mai mult de ­cât forma lui frumoasă, minunată , e flacăra inter ioară care i luminează prin t r a n s p a r e n ţ ă , e sufletul ce s t ră ­luceşte îndără tu l s t răvezimilor frumseţi lor lui.

Trad . de Sidonia H.

Scrisoare din Italia. Pleca re .

Veneţia, 9 Augus t st. n. (Delà corespondent ui nostru). Lipsea o ju­

măta t e de oră până la plecarea t r enu lu i , când am in t ra t pe pe ronu l gă re i Romei . A ie ru l e ra g r eu şi de ne resp i ra t : toa tă ziua, soarele bă tuse eu să­geţ i le lui de foc pe coperişul dc zine al găre i , şi acum seara, o pâclă grea se s imţea pe peron, în­g reu ia tă şi mai r ău dc fumul maşinelor cari a-proape la f iecare cinci minu te , sau in t r au în ga ră t î r înd dupe ele un convoi l u n g de vagoane pl ine de lume, sau porneau gâfâ ind, ducând depar te sute de persoane cari se g r ămădeau în vagoanele t r enu lu i .

Î n t r ' u n cupeu, un domn stătea lungit pe <> bancă în t reagă . Capul îl avea acoperi t cu o bat i­stă, care în modul în care şi-o pusese dânsul , pă­rea u n bandaj ch i ru rg ica l ; o altă bat is tă îndoită în pa t ru îi acoperea obrazul şi ochiul, astfel că, acel domn, îmbrăca t cum era cu un halat contra prafului , şi în poziţ ia în care s tă tea în t ins , făcea impresia unui bolnav.

Eu, m 'am urca t în acelaş cupeu şi n f am aşe­zat în faţa lui . Nici un gând rău nu-mi t recuse pr in m i n t e ; îmi zisesem doar că t rebu ie să fie bolnav şi ini-am văzut de t reabă .

I n că ldura înăbuş i toare , minu te le t rec greu , aş tep tând momentul ho tă r î t porn i re i . D in când în când, câte un că lă tor nou se ui ta în cu­peu, şi văzând pe domnul cela culcat , se depă r t a tui o u i t ă tu ră lungă la mine. Mai ales unul eu o barbă m a r e neagră , se apropia mereu la uşa va­gonulu i , se u i ta î n ă u n t r u la „bolnav" , pe u rmă la mine , şi se depăr ta cu o expres ie de cur iozi ta te nesat is făcută , în ochi.

Când a mai t r ecu t odată domnul cel cu ba rba neagră , a zis t a r e că t r ă u n pr ie ten carc-1 în­soţea.

— „ N u m a i de n ' a r veni delà P a l e r m o ! " Şi m'a privi t lung, aş teptând o vorbă, o afir­

mare din pa r t ea mea. Eu , m 'am ui ta t la dânsul , şi n ' am răspuns ni­

mic, în t r ' ad ins , da r în min te îmi şi fulgerase u n plan machiavel ic .

I a r a t recu t domnul cel cu barba n e a g r ă pe dina in tea cupeulu i , iar s'a u i t a t la „bo lnav" şi cum nu-1 mai rabdă inima, s'a opri t , şi-a p rop t i t ochii în ochii mei, şi m 'a î n t r eba t :

— Domnul acela este rudă cu d-ta? — Nu , i-am răspuns eu, nu-mi este rudă , îmi

este şef. — Ah!. . . . Şi ce a r e? Es te bolnav? — Da, este bolnav.. . L 'a muşca t u n câne, şi

cum doctori i d in P a l e r m o nu se pot p r o n u n ţ a dacă cânele este sau nu tu rba t , eu îl însoţesc spre Viena , ca să în t r ebăm pe un specialist de acolo.

Cum mi-a veni t minc iuna as ta? Domnu l cel cu barbă n e a g r ă a rămas cu g u r a

căscată, cu ochii holbaţ i şi cum eu mă căsneam să nu mă bufnească ftsul, dânsul a î n g â n a t :

— Săracul! . . . . Păca t ! . . . Es te tânăr ! . . . P a ­lermo !...

F r i ca cea mai m a r e a domnului cu 1 neagră , era mai ales când a auzit că venim Pa le rmo.

Se ştie, că în toată Ttalia meridională, şi ales la Neapol şi în Sicii ia, holera bantuiét r ie , şi ori cine vede o persoană sosită delà îi mo, un fior de teamă îi s t r ăba t e vinele.

^Minciuna mea a avut e fec t ; în t r 'o clipi călă tor i i car i veneau în d rep tu l uşci cu gânè să se urce în cupeul nos t ru , au ş t iut că de culcat vine delà P a l e r m o , d in ţ a ra holerei culme, este muşcat şi de u n câne turbat .

Când controlor i i au închis uşile vagoanel e ram s ingur cu „bo lnavu l " şi când trompe dat semnalul de porn i re , m 'am lungi t şi eu pi laltă canapea, r îzând pe sub mus ta ţă .

Şi binişor t r enu l a porni t . In tot lungul ţi unei, neagră de fumul a sutelor de maşini vin şi pleacă, t r enu l a t recut în pas, ca şi iar fi fost frică, da r dupăce am lăsat la dre templul Minervei şi am ocolit pe după cimitii f luierat lung, ca un ţ ipet de bucur ie a răs în aerul calm al nopţei , pl in de razele palidi lunci , şi maşina s'a pus pe fugă, t î r înd în g vagoanele c a r e o u r i n a u ca un şarpe din veşti .

Mai repede, tot ma i r e p e d e ; şinele fae mot sub roate le de bronz cari a leargă pe ele, na re le din staţi i t rec , ca năluci pe dinainte; res t re lor vagoanelor , maş ina şuieră veselă şi jocor i toare când t rece în goană nebună prin găr i lor , şi după o fugă năprasn ică de o oră şi minute , în care t imp a pa rcur s 84 de chilomi t r enu l se opreş te să răsuf le în s ta ţ ia Orte .

Cinci m inu t e a jung : împrospă ta tă eu apă; maşina este iar ga t a de drum, dar de data n u mai poate gon i : un arcuş lung şi greu,i leşte să umble mai încet , astfel că unul , voim putea prea bine să se coboare din t renul în 1 fă ră pericol . I a r când a in t r a t în tunel , mersi micşorat şi mai mul t .

Din locul în care s tam, u i tându-mă la pl sul „bolnav" , mi-a venit în minte teribila di pe t recută acum t re i ani în acest punct şi înt t r en care era exact cela cu care călătoreau acum.

U n om foar te bogat , contele Averdi , dup t r enu l t recu de acest punc t în care — cum — merge foar te încet , a fost găsi t asasinat în peu! său de clasa în tâ i , cu un st i let înfipt pi nie în ochiul s tâng , asfel că i-a p ă t r u n s tot n iul şi s'a în ţepen i t aşa de t a re în ţeasta capi în par tea sa d inăun t ru , încât la autopsia cada lui , a fost imposibil să t r agă s t i le tul afară, fost nevoie să-1 rupă .

B a r b a r a fost asas inatul , şi scopul lui a fur tu l . Din buzunare le conte lui a dispărut te avea, şi s'au găsit mai târz iu , în lungul liniei ra te , hâ r t i i fără de valoare , b i le te de vizită p ă t u r ă de acoperi t .

S'au a res ta t mai b ine de zece persoane, dai toate s for ţă r i le poli ţ iei şi ale carabinierilor, mie nu s'a pu tu t afla, şi asas inarea lui Arvel r ămas în vorbi rea poporulu i ca o legendă roasă.

T r e n u l îşi urmează încet calea sub tunel; semi în tuner icu l cupeulu i mi-se pa re că văd fi bră ce se mişcă, mă r idic de pe bancă, scot o| pe fereas t ră şi mă uit la luna care plouă pui r ie de raze peste campania romană .

D e o p a r t e T ibru l pare o bucată de arginti p i tor , de al ta un m u n t e se ridică ca im nor bas t ru , şi î n t r e aceste, pu lberea galbenă a lui p l ine .

Din ce în ce, t renu l îşi ia zborul , vântul i f lu tură părul şi mi-1 încâ lceş te ; mă lungesc iar încetul cu încetul , somnul îmi lipeşte genele, când gându l sboară confuz ca în vis spre Vene| ţ in ta călător iei . I. T. Alian.

C e n t r u l C a p i t a l e i ; S t a ţ i u n e d e t r a m v a i e l e c t r i c , 10 m i n u t e d e l à g a r a d e n o r d ş i s u d . — 8 0 c a m e r e m o b i l a t e m o d e r n .

TLtSL 1 yVvx̂ -visit fe'fi elesein 1 S Í

O t e l u l E d i s o n Budapest, VII., Hársfa-utca 59 (colţul stradei Király).

Proprietar : POLLÁK JÓZSEF.

Apaduct de apă caldă ş i r e c e , î n c ă l z i r e cen tra lă , l u m i n a t electric. S e r v i c u b u n . Conver­s a ţ i e î n t o a t e limbile m o d e r n e . — Preţul ca­m e r e i d e l à 3 C. în sus,

13 August n. 1911 „ T R I B Ü N A" Pag. 7

i:

urda

N a g y s o m k u t és Vidéke

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 12 Augus t n. 1911.

Buletin meteoroligic. I n s t i t u t u l meteoro-Dgjf anunţă o ne însemna tă va r ia ţ i e în tempera-ă, cu ploi locale. Temperatura la amiazi a fost de 22° Celsius.

— Ce au adus la noi scriitorii din România? itâ, ce scrie sub t i t lu l acesta, o gazeta u n g u -»soă: „Două g r u p u r i de scr i i tor i d in Român ia , invitarea lui Octavian Goga, u n u l la S ib i iu , al ia Arad , au r ă s p â n d i t la noi cu l tu ra valahă, юге ce-au făcut la noi aceşti sc r i i to r i , scrie D r . Moldovan în „Gazeta T r a n s i l v a n i e i " , în chi-I următor: S u n t a n u m i t e l u c r u r i , car i mai щ în unele cafenele bucureş tene , da r nu este orit să f ie r ă s p â n d i t e şi la noi în Ardea l . Al-sunt m o r a v u r i l e noas t re şi altfel să cumpă-la noi luc ru r i l e . E vorba de să rbă toa rea cam

antă cunoscută sub numele de cultul amorului f, care s'a ţ i n u t pe vremea şezătoarei la „ I m -atul r o m a n i l o r " d in S ib i iu .

ată, cum cred t ine r i i u r i a ş i valahi delà noi câştige va lah imea noastră anal fabetă p e n t r u tura românească" .

Aşa scrie „ P e ş t i H i r l a p " in fo rma tă exact din Icolele d lui V. Moldovan eroul au tor iza t delà

a. Să-i fie de b ine s impa t i cu lu i nos t ru ta­utet şi să ma i scr ie şi de astăzi î n a i n t e cu t i ­trai эрге ma i mare l e nos t ru folos !

Documente omeneşti. D i n Şomcuta -mare Bum o i n v i t a r e ungurească la pe t recerea de iră ce o organizează jisága" în Somcuta-mare .

Intre o rgan iza to r i i acestei pe t recer i sunt în-jiraţi şi u rmă to r i i R o m â n i : A v r á m J á n o s , D r . iyán S imon, B u d a Romulus , Cu t tyán E m i l ,

\.Syilván Aurel, N y i l v á n Sándor , D r . Tárcza inel şi Tárcza Vic tor .

tunăm că d. D r . N y i l v á n A u r e l es te mem-Biia comite tul nost ru naţ ional . . .

-La o familie cinstită şi cultă — se află 3 liifli sănătoşi , f rumoşi după vr î s ta lor destul de iultaţi: unu l împl ineş te p a t r u an i în Octom-

tif. al doilea doi ani şi j u m ă t a t e în Sep temvr ie , al treilea 4 lun i în 29 Augus t . D i n cauza une i Je neaşteptate, invindecabi le şi g rave în care •cat ta tăl lor — şi d in cauza mizer ie i şi a sin-itătăţii lui , aceşti t r e i băieţ i se vor da adopt ivi

ar numa i la fami l i i ma i îna l t e şi adevăra t mâneşti, cir s imţ i r i nobile. — Mai cu p lăcere în satul Românie i . I n i m i l e generoase să se adre-e administraţ iei z i a ru lu i „ T r i b u n a " . Arad .

O aviatoare franceză aterizează într'o ca-іеа. Zilele t r ecu te se organizase la ae rodromul Impirol un concurs de avia ţ ie , la care î n t r e j aviatori cu n u m e ca A u b r u m şi K i m e r l i n g , at parte şi dşoara M a r v i n g t cu u n monoplan

Éoinette".

După sborul reuş i t al celor doi avia tor i , a fă-Işi t înăra şi f rumoasa dşoară M a r v i n g t o as-pune, v i r î n d la 100 de m e t r i tocmai deasupra •nelei de sport , în ap rop ie r e de g a r a Te r ra s se

d motorul încetă să ma i funcţioneze. Aviatoara cău tând u n te ren u n d e ar fi p u t u t ateriseze — a da t cu ochii de te rasa cafenelei port, unde câţ iva domni j u c a u cu a p r i n d e r e

popice şi a a te r iza t pe acel loc. Aeroplanul î n căderea lu i a r u p t u n u l d in co-

plantaţi pe terasă , s fă r îmându-ş i î n acelaşi o aripă. işoara M a r v i n g t a scăpat teafára d in această

ntură aer iană , care ar fi p u t u t să a ibă u r m ă r i c. Accidentul acesta a băga t însă în răcor i pe cei

de spectator i delà aerodrom, car i cău tau itoate păr ţ i le locului u n d e a căzut, avia toarea , Stând că nu vor m a i găsi de cât cadavru l or ib i l

it sub ru ine le ae rop lanu lu i s făr îmat .

Spionajul ofiţerilor ruşi din Galaţi. C i t im iiiarele din ţ a r ă : A c u m câteva zi le au fost sur-iisi pe Dunăre în d r e p t u l cazarmei de m a r i n ă , Ţiligna, două bărc i de p e s ta ţ ionaru l rus

«te, având în ele soldaţi şi of i ţer i ruş i , car i

ie

cău tau să se apropie cât mai mult, de m a l u r i . Băr ­cile au fost p r i n s e de cu ren t şi r ă s t u r n a t e . Cu m a r e g r e u t a t e personalul d in bărc i a p u t u t fi salvat şi a tunci ca şi acum când of i ţer i i au fost s u r p r i n ş i l ângă arsenalu l m a r i n e i ei au invocat scuza că nu se şt ia că în acea p a r t e a locului se afla cazarma m a r i n e i şi depoul de pu lbere , adăo-g â n d că bărci le se aflau acolo p e n t r u a face evo-lu ţ iun i .

— Povestea unui scaun in biserică..» In biser ica gr . -or . română din Orăş t ie , scaunele să vînd pe p ia ţă . Când moare un credincios care avea scaun în biserică, să ves teş te în t re popor că scaunul cutare e de vânza re . Se înş t i in ţează doi- t re i inşi şi spun : E u dau 40 cor. al tul zice eu dau 60, altul 80 ori o sută . Comitetul a s ta tor i t ca lege, că la v inde rea scaunelor nu se uită numai la bani , ci Ia vrednic ia omului care cere scau­nul, şi poate da scaunul la acel ce îmbie mai puţ in , dacă îl află mai vrednic , ca pe cel ce a îmbiat mai mult .

Un foarte mult g ră i to r caz s'a în tâmpla t Dumineca t recută la v inderea unui scaun în biser ica noas t ră gr .-or. română din loc. E r a de vându t un scaun, la loc bun. Se îmbiau trei inşi spre a-1 cumpăra : Unul da 100 flo-reni (200 cor.), a l tul da 65 fi. şi un al t re i lea numai 40 floreni.

Cel ce îmbia suta , adecă a t â t a cât ştia că nici un om din popor nu va da pe acel scaun, e ra cr îşmarul Bă lg rădean de l ângă căsarmă, nepotul nenoroci tului „Niţă cel mic", bă t r înu l ce ş i-a necinst i t bă t r îne ţe le , votând cu j idanul P a r k a s la a l ege rea t recută , ca pr in aceas tă v indere a sufletului său, să câşt ige cr îşmă n e ­potului, fost pol i ţ is t la oraş . I-a câşt igat cr îşma cu p r e ­ţul vânzăr i i de neam. Şi acum 1 -nepotul , ocrotitul j i da ­nului , a juns la bani din cr îşma sa ord inară , voia să a jungă şi la loc de cinste, la scaun de frunte, în sfânta biser ică a lui Hr i s tos !

Al doilea, care dă 65 floreni, ia răş i mult pen t ru acel scaun, e un corteş scîrbos a lui F a r k a s , alt c r î şmar : Nicodin Brudar , care asemenea mult a lucra t la s t r i ­ca rea în poporul nost ru din oraş în ju ru l acestei a l e ­g e r i ! Ş i -ar fi vându t şi pe ta tă şi pe mamă evreului , numai să se vadă odată şi el ta lpă unei cr îşme. Acum ş i -a cercat norocul să se v î re p r in t re oamenii onora ţ i de sf. b i ser ică!

Al t rei lea, care da numai 40 floreni — a t â t a cât s t a -tor ise comitetul parohia l p r e ţu l acelui scaun, — e ra bă rba tu l t înăr , da r cinstit, Ioan Silian, g inere le v r ed ­nicului nos t ru ţ ă r an fruntaş Samoilă Lăză ro i .

Comitetul parohia] în şed in ţa sa de Dumineca t r e ­cută, luând îmbiemânte le la cumpănire şi p r e ţ u i r e , fără nici o şovăire , cu toate g lasur i le , a în lă tu ra t cerer i le celor doi dintâi , cari îmbiau bani mai mul ţ i , şi a ono­r a t cu votul său pe cinsti tul şi vrednicul fiu al b i se ­ricii Ioan Si l ian! Căci comitetul nu se ui tă numai la bani , ci la v redn ic ia omului !

H o t ă r î r e a aceas t a aduce laudă comitetului nos t ru parohia l .

După şedin ţă apoi, pe afară, pe d rum spre casă, cinstiţ i i membr i să ap r insese ră în vorbe vii pe care le spunea t a r e :

— „Nu dăm noi loc de cinste în t re noi celor vân ­du ţ i ! Nu ne t rebuie în lada bisericii banii lui I u d a ! Dee-le scaun în s inagoga j idovească F a r k a s şi ceialal t i pe r c iuna ţ i ! "

E semn de frumoasă sănă ta te sufletească în poporul nost ru , acest fel de judeca tă .

Să t ră i ţ i , vrednic i fraţi din comitet! Libertatea".

— Apel . R u g ă m cu to t respectul pe to ţ i acei P r e a S t imaţ i Domni , P r e a Onora te le Oficii P r o -topresb i te ra le , Onora t e l e Oficii P a r o h i a l e şi Onora te l e noas t re I n s t i t u t e de credi t şi economii româneş t i , care au p r i m i t delà noi l is te de co­lec ta re p e n t r u zidirea biserici i gr . or. r o m â n e d in Panc iova , ca să binevoiască a ne r e t r im i t e l is tele de colectare în t impu l cel mai scur t posibi l , fie chiar şi fă ră rezu l ta t favorabi l , căci avem m a r e t r e b u i n ţ ă de e l e !

Oraşu l Panc iova din punc t de vedere econo­mic şi na ţ iona l cu l tu ra l e de m a r e î n s e m n ă t a t e p e n t r u î n t r e g n e a m u l românesc . Aces t adevăr se conf i rmă şi p r i n cuvin te le de aur ale u n u i m a r e şi în f lăcăra t fiu al neamulu i nos t ru , când zice: „Panc iova , acest î n semna t oraş de l â n g ă D u n ă r e , t r ebu ie să devină u n cen t ru ideal ro­mânesc . De là D u n ă r e t r ebu ie să r ă sune m â n d r u l nos t ru glas p â n ă în Macedonia , Tesal ia , E p i r şi Alban ia , da ră şi pes te A d r i a p â n ă în I t a l i a ! "

N e p a r e însă foar te r ă u şi ni-e cupr insă ini­ma de du re re , când vedem, că cauzei noas t r e sf inte şi na ţ iona le din acest colţ de ţ a r ă — unde

ne af lăm de veacuri în n e î n t r e r u p t ă l up t ă cu Sârb i i — nu i-se dă nici o a t e n ţ i u n e !

D in 500 de colecte câte s'au t r imes , abia 100 ni-au sosit, ca r i r ep rez in t ă circa 3000 coroane.

R u g ă m şi pe acei Mul t S t ima ţ i D o m n i şi acele O n o r a t e Corpora ţ iun i , car i even tua l n ' au p r i m i t coaie de colectare, să binevoiască a t r imi t e aju­toru l lor p e n t r u biser ica noas t ră d in Panc iova la adresa : „ P a n c i o v a n a " ins t i tu t de economii şi credi t în Panc iova , Pancsova .

P a n c i o v a , î n 28 Iu l ie 1911. I n numele bisericei g r . or. r omâne d in P a n ­

ciova: I o a n S t r o e a , p reo t şi p rez iden tu l co­mi te tu lu i pa roh ia l .

— Noui inundaţii în România. D in H u ş i se a n u n ţ ă că P r u t u l e în creş tere şi s'a revărsa t la Cotul A r i o n de pe t e r i to r iu l comunei S t ă l i ne ş t i ; asemenea şi la Lunca şi Vet r i şoa ia .

P â r â u l J i j i a s'a r evă r sa t în p a r t e a de nord a jude ţu lu i i nundând în t inder i mar i . L a Lespezi ploile din u l t imu l t imp au umf la t din nou apele r âu lu i Şi re t , care de unăz i au a t ins cota 2 m. 25, d ' asupra teagiu lu i , t r ecând cu 0,30 d 'asupra ta-b l ie ru lu i podului r econs t ru i t după inundaţ i i l e mar i .

G r a ţ i e măsur i lo r de consol idare lua te de ser­viciul tehnic , podul a rez is ta t cu ren tu lu i şi s t r i ­căciuni le sufer i te au fost r epa ra t e în p r ipă re-dându-se c i rcula ţ ia t â r g u l u i Lespezile şi în lesnind t rece rea munc i to r ime i delà m u n t e la câmp p e n t r u munci le agr icole .

— Puterea ştiinţei. Zilele acestea p rofesoru l Bata i l lon decanul facul tă ţ i i de ş t i in ţă d in Di jon , a expus î n faţa u n u i g r u p de savanţ i rezul ta te le exper ienţe lor sale a sup ra mis ter ioasei t a i ne a

fo rmaţ iune i f i in ţe lor , căci de 11 ani , savantu l p ro­fesor francez s tudiază î n labora tor iu l său de bio­logie u n a d in problemele cele mai pas iona te ale ş t i in ţ e i : problema vieţ i i .

Câteva a m ă n u n t e asupra genezei cercetăr i lor sale şi a supra rezul ta te lor ob ţ inu te le-a expus t î-n ă r u l decan, z i a ru lu i „Le M a t i n " .

Expe r i en ţ e l e de pa r t enogenexă expe r imen ta l ă sau de fecundarea ar t i f ic ia lă a ouălor v i r g i n e datează de vre-o zece ani , a spus dânsul , Loeb î n Amer ica , De lage în F r a n ţ a au reuşi t , î n ţ epând ouă v i rg ine de ar ic iu de mare , să obţi te t i n e r i echinodermi car i au a juns la vârs ta adul tă .

D a r ar ic i i de m a r e sun t an imale le cele ma i in fe r ioa re pe scara f i inţelor vi i . D . Bata i l lon a făcut exper ien ţe cu ver tebra te , î n special cu broaşte şi de vre-o t re i an i de zile a izbut i t să „ fab r i ce" mormoloci .

F e c u n d a ţ i a a r t i f ic ia lă se obţ ine as t fe l : broa­ştele sunt puse î n t r ' o bae de subl imat . Oul ex t ras , v i rg in , e î n ţ e p a t cu u n f i r d r ep t de p l a t i nă , care a re un d i a m e t r u ma i mic de 20 de m i i m i de mi l ime t ru . Această opera ţ ie se face cu a ju toru l lupe i .

I n felul acesta, în u l i tmele t re i l un i au fost în ţ epa te 100.000 de ouă şi s 'au p rodus vre-o 400 de l a r v e ; da r n u m a i u n s i ngu r mormoloc t ră ieş te acuma, căci, pe deopar te mor ta l i t a t ea e m a r e î n cursu l desvoltărei , p e de al ta, s'a sacr i f icat u n m a r e n u m ă r de ouă în ţepa te .

— Mare incendiu în Londra. J o i s'a apr ins celebrul hotel Car l ton , care este s i tua t î n mij locul Londre i şi u n d e se î n t runeş t e societatea in te rna ţ io ­na lă bogată şi d is t insă .

Incend iu l a izbucni t pe la orele 8 seara , d u p ă cum se p r e supune , în localul bucă tă r i i lo r . Focu l s'a î n t i n s pe ascensor p â n ă în pod, u n d e a a p r i n s acoperişul . F l ă c ă r i l e au cup r in s apoi î n t r e g ho­telul .

I n cu r înd hotelul fu încon ju ra t de o m u l ţ i m e eno rmă de oameni . P e r s o n a l u l delà bucă tă r i e în­da tă după izbucnirea incend iu lu i , a fost nevoit să se refugieze î n e tag i i le de sus. F u m u l e ra e-norm. I n t r e pasager i i hote lului , pan ica e ra m a r e . Mul ţ i pasager i şi-au lăsat î n t r e g baga ju l , g iuvae-r icalele , ba chiar şi ha inele , şi au a le rga t dezbră­caţi pe s t radă , u n d e s'au î n t â l n i t cu cei lal ţ i pasa­ge r i , car i veneau acasă. I n t r e pasager i i acestui hotel se afla şi ba ronu l D e r n b u r g , fostul m i n i ­s t ru al German ie i , care şi-a p i e r d u t î n t r e g u l ba­g a j , p r ecum şi celebrul inventa tor amer i can E d i ­son. P a g u b e l e sunt de peste u n mil ion. I n t r e dă-r î m ă t u r i l e u n u i closet d in e ta ju l al t re i lea , s'a găs i t cadavru l u n u i actor amer ican . L a izbucni­rea incend iu lu i se af lau în hotel cam vre-o m i i e de persoane.

Pag. 8 . / E R I B U N A " 13 August n. 1911

— Un nou membru al societăţii noastre tea­trale, î n r e g i s t r ă m c u p l ă c e r e ş t i r e a c ă d - n a V a ­l e r i a P o p p m ă r . S i l v i u d e I l e r b a y , c o l o n e l c. ş i r . î n a r m a t a a u s t r o - u n g a r ă , a i n t r a t î n ş i r u l mem­b r i l o r f u n d a t o r i a i s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e t e a t r a l e so l ­v i n d t a x a d e 2 0 0 co r . T r ă i a s c ă !

— Arestarea soţiei delapidatorului Fekete. P a r c h e t u l a a r e s t a t i e r i şi p e s o ţ i a l u i F e k e t e , a-n u m e E l i s a b e t a , c a r e a ş i f o s t d e p u s ă l a V ă c ă ­r e ş t i , i a r az i va f i a d u s ă î n a i n t e a t r i b u n a l u l u i s p r e a i-se c o n f i r m a m a n d a t u l d e a r e s t a r e .

L a i n t e r o g a t o r u l ce i -s 'a l u a t i e r i a d e c l a r a t c ă a i n t r a t î n ţ a r ă î m p r e u n ă c u s o ţ u l e i , c u u n j>as-p o r t f a l s .

„ A j u n g â n d î n B r a ş o v , a d e c l a r a t e a , m ' a m d u s l a u n c u n o s c u t a l m e u a n u m e G u s t a v D r e x l e r , p e c a r e nu-1 v ă z u s e m d e m u l t , ş i l - a m r u g a t s ă - m i s c o a t ă u n p a s p o r t p e n u m e l e d e B u l b u k B o g d a n , l u c r u p e c a r e 1-a şi f ă c u t . L u i D r e x l e r i - a m s p u s c ă a ş a se n u m e ş t e b ă r b a t u l m e u " .

S o ţ i i F e k e t e a u t r e i c o p i i . P e 1 Г а l u a t m a m a sa c u e a î n p e n i t e n c i a r , f i i n d m i c . C e i l a l ţ i d o i , î m p r e u n ă c u o s e r v i t o a r e , s u n t s u b î n g r i j i r e a p o l i ţ i e i , c a r e a ş i l u a t m ă s u r i să - i t r i m i t ă î n T r a n s i l v a n i a l a o r u d ă a l u i F e k e t e .

— Ascenziuni cu pasageri. Inginerul Sablatinga a făcut Joi noapte mai multe ascenziuni cu pasageri la Viena.

Aviatorul a plecat din WienerNeustadt la orele 9 şi 20 seara. Aeroplanul era prevă­zut cu mai multe lămpi electrice, chiar şi pasagerii aveau lămpi la gât, pentru a pu­tea urmări hărţile. Aviatorul a sburat apoi pe deasupra Vienei până la orele 11 noap­tea. Din cauza lipsei de benzină a fost ne­voit să ateriseze. Luând o nouă provizie de benzină a zburat pe deasupra oraşului până la orele 3 şi jum. noaptea, apoi a plecat spre Wiener Neustadt, unde a aterisat la orele 4 dimineaţa. ,

— î n c h i d e r e a c r â ş m e l o r . «Tel. Rom.» îi se sarie: «Reprezentanţa comunală a comunei Le-pindea, cercul Diciosânmărtin, la stăruinţa vred­nicului nostru preot luliu Holdăr a hotărât închi­derea crâşmelor în zilele de Dumineci şi sărbă­tori, şi anume, din presară, până în ziua urmă­toare dimineaţa la 6 ore. Aşteptăm, ca cei puşj în fruntea comitatului nostru încă să-şi facă da-torinţa aprobând hotărârea neastră».

— M o a r t e a i n v e n t a t o r u l u i v o l a p i i k u l u i . S'a anunţat zilele trecute că în Constanţa a mu­rit abatele Schleyer, inventatorul volapiikului.

Acesta a fost un uitat, dupăcum uitată a rămas şi tentativa lui filologică.

in 1870 abatele Jean Marlin Schleyer concepu această formă de limbă universală, care trebuia să serveasca sde legătură linguistică între toate popoa­rele universului; pe timpul expoziţiei din 1889 printre afişele în toate limbile erau unele redac­tate şi în volapiick.

Idiomul abatelui n'a avut mare succes şi de atunci esperanto a Polonezului Zamenhof l a de­tronat.

Volapiick n'a fost singura operă a lui Schleyer. Pe vremea războiului cu Boxerii, credincios

ideilor sale filologice, făcu un mic vocabular în atâtea limbi, câte naţionalităţi deosebite erau în corpul internaţional trimis la Peking. Lasă opere însemnate, pe care le-a făcut în ultimii ani, în retragerea lui liniştită din Constanţa.

— S h a k e s p e a r e î n . . . T o k i o . Pare că un vânt rău a început să sufle de câtva timp asupra g lo­riei lui Shakespeare.

Câţiva erudiţi s'au încercat să-i conteste pater­nitatea operei.

Dar în alte părţi caută să-1 mutileze. Lucrul acesta se petrece în Japonia.

De curând s'a jucat Hamlet în Tokio.

Faptul n'ar avea nimic extraordinar, dacă jur­nalele, făcând dări de seamă de succesul repre­zentaţiei, n'ar fi descris şi costumele artistului, ce juca rolul lui Hamlet.

In actul întâiu a apărut în costum de soirée — costum de soirée modernă, bine înţeţes — având pe cap un cilindru.

In actul al doilea a apărut în costum de ciclist, cu colţuni scoţieni.

In al treilea reveni în frac, cu floare în piept. Şi în sfârşit în actul al patrulea şi al cincilea

Hamlet se orezentă pe scenă în costum de stu­dent delà Universitatea din Tokio.

Japonezii, dupăcum se ştie, au o deosebită a-plecare pentru lucrurile bizare şi schimonosite ; dar ni se pare că, aici, au dus prea departe spi­ritul de caricatură.

— C i u m a şi h o l e r a . In Egipt, în săptămâna din urmă a lui Iulie st. n., s'au întâmplat 10 ca­zuri de ciumă, şi 5 morţi, în trei oraşe deose­bite.

In Odesa ciuma bântuie. Focarele de ani n'au putut fi desfiinţate. Iar

nu departe de stepele Chirghizilor ciuma e în putere.

Se înţelege că'n Egipt şi la Odesa ciuma bân­tuie neîncetat între şoareci şi guzgani şi s'a în­tins din nou la oameni.

In privinţa holerei ştirile sunt pe zi ce trece mai ameninţătoare.

După ştirile din Roma, sanitar arată că delà 22—26 st. n., s'au întâmplat în Italia 582 de ca­zuri, din cari 257 mortale. Să se noteze că e vorba numai de 4 zile. Holera bântuie în toată Italia de mijloc şi sudică. In provincia Roma este un focar slab.

In Italia de Miază-Noapte nu este holeră In Austria, pe lângă focarul din Triest, unde

holera bântuie mereu, s'au întâmplat două cazuri la Graz. La Teschen în Silezia austriacă a înce­put holera între mireni, de bună seamă adusă din Rusia.

In Rusia a murit săptămâna trecută numai în guvernământul Astrahanului 300 de inşi. Ţăranii s'au răsculat împotriva doctorilor şi a adminis­traţiei. S'au trimis cazaci. Dar holera bântuie şi în alte părţi ale Rusiei, în deosebi la Petersburg, în Polonia rusească şi în Podolia, de unde s'a adus şi în ţinutul Lembergului în Galiţia.

In Bulgaria, în Varna, au fost două cazuri, ur­mate de moarte. Bolnavii au venit din Asia-Mică.

Nici Franţa n'a fost în stare a stârpi holera în Marsilia. Legăturile cu Italia au adus acolo pur­tători de microbi şi boala a izbucnit în mai multe locuri.

In spitalul de nebuni .s'au ivit 27 cazuri cu 12 morţi. La nebune s'au arătat 8 cazuri într'un ceas. Alte cazuri s'au întâmplat la Montpellier şi la Paris.

Războiul a răspândit holera în toată Turcia europeană. Muntenegrul a căpătat-o pe două căi : prin Cattaro din Dalmaţia şi Italia şi delà oastea turcească, adică în Asia-mică.

» Voinţa Naţională.*

— L u p t e l e c u t a u r i . La luptele cu tauri ce s'au petrecut ieri în Almedo au fost scene în­grozitoare. Publicul nefiind mulţumit cu torea­dorii, au pătruns în arenă şi s'a repezit asupra toreadorilor. Aceştia apărându-se au rănit mai multe persoane Publicul ameninţa că va da foc arenei.

Situaţia devenind critică, directorul arenei a slobozit taurii în arenă, cari s'au repezit asupra publicului.

100 de persoane [au fost grav rănite, iar mai multe mai uşor.

— G h i c i t o a r e a I u i R o s t a n d . O anecdotă asupra lui Edmond Rostand.

In 1875, când era de şapte ani, s'a dus la o ghicitoare, care prezicea ceea ce o să se'ntâm-ple'n viitor. Ea-i z i se :

— Eşti născut în 1868? Adun cifrele din care

se compune anul acesta şi capăt: 1 —f-8—ţ—6-ţ-8=2ij peste 23 de ani vom fi în 1898, care va fi ca dintâi dată însemnată din viaţa dtale.

Răstorn cifra 23 şi capăt 32, pe ca'e îl \ la 1868 şi am 1900, care va fi a doua data ii semnată din viaţa dtale.

Adaog la 1900 cifrele din care se compun numărul acesta şi capăt 1910 (1900+1+9-HM 1910 va fi a treia dată însemnată.

Dacă adaog la 1910 cifrele din care se compunţ capăt 1921 ( 1 + 9 + 1 + 0 + 1 9 1 0 = 1 9 2 1 ) ; 1921 vai a patra dată însemnată din viaţa dtale

Ghicitoarea se opri aci. Din cele patru i prezise trei s'au îndeplinit: 1898 Cyrano; 19 L'Aiglon şi 1010 Chantecler. In 1921? Ce opi vom avea? Să sperăm că până atunci Rosta ne va da alte lucrări strălucite. Căci unspreza ani, e prea mult.

X Reforma învăţământului juridic şi a exai nelor. R e f o r m a a c e a s t a a r e p r o b l e m a cea u u r g e n t ă l a a p a r t a m e n t u l i n s t r u c ţ i u n e i . Nu es e s c h i s c a s ă s e i n t r o d u c ă c h i a r p r i n ordinaţim m i n i s t e r i a l ă .

P r o i e c t a u d c l e g e p e n t r u u r c a r e a anilor p r a c t i c ă a d v o e a ţ i a l ă e d e p u s ă d e j a p e biroul ( m e r c i . P e s t e s c u r t t i m p v a f i l e g e , c o n f o r m i r e i a p r a c t i c a s e v a î m p r e u n a c u d o i a n i , avani s e î n c e p e c u f a c e r e a d o c t o r a t u l u i . C i n e a ia z i a t e x a m e n e l e i u r i d i c e ( r i g u r o a s e , e x a m e n e f d a m e n t a l e d e s t a t , d e a d v o c a t ) s ă n i z u i a s c ă a f a c e c â t m a i r e p e d e , c a n u c u m v a s ă a i b ă щ c e r i î n u r m ă .

S ă n u a m ă g i a s c ă n i m e n i , c ă l e g e a v a fi ed t a b i l ă , c i f i e c a r e c a n d i d a t s ă p r i v e a s c ă rigira s e l e c a o c h e s t i e d e v i i t o r , d e e x i s t e n ţ ă şi ai să le f a c ă c â t m a i î n g r a b ă . C i n e p o a t e nuraaii î n c e a p ă c u î n v ă ţ a t u l . D e v o i e ş t e î n s ă să câ| t i m p şi o b o s e a l ă z a d a r n i c ă s ă c o m a n d e z e cart „ A j ó g i v i z s g á k l e t é t e h " . E d i ţ i a I V , p e care t r i m i t e g r a t u i t Dr. Dobó C l u j s t r . B o l y a i 3.

X Anton Petroff, s u c c e s o r u l Ioan Wonka,' m i ş o a r a - C e t a t e , s t r . S z i l á g y i 1 3 . A t r a g e m atei O n . p u b l i c c i t i t o r a s u p r a i n s e r a t u l u i firmei m a i s u s d i n n u m ă r u l n o s t r u — c a r e desface m a i b u n e p i a n e , a l e d i f e r i t e l o r f a b r i c i stre r e n u m i t e . R e c o m a n d ă m a c e a s t ă f i r m ă ca dea d e î n c r e d e r e .

X Otel , .Edison" Budapesta. I n c e n t r u l щ t a l e i s ' a d e s c h i s l a 1 A u g u s t o t e l u l „ E d i s o n " d a d e n u m e l e g e n i a l u l u i i n v e n t a t o r , l a o distal d e 10 m i n u t e d e l à g a r a d e n o r d ş i s u d lângă Iii t r a m v a i u l u i a p r o a p e d e t e a t r u l „ K i r á l y " H á r s f a 5 9 ) . D e î n d e s t u l i r e a p r e t e n ţ i i l o r pasai r i l o r s e î n g r i j e ş t e p r o p r i e t a r u l I o z s e f Pollák. d e c a m e r e , a r a n j a t e e x i g e n ţ e l o r m o d e r n e , cu m i n a r e l c e c t r i c ă , î n c ă l z i r e c e n t r a l ă , camere b a i e , s t a u l a d i s p o z i ţ i a c ă l ă t o r i l o r .

Mişcare culfarală şi sociil — P e t r e c e r i , concerte. —

28 August ÎL Boroşineu : Concert u r m a t de dans în

m a r e a hotelului „Rákóczy" . î ncepu tu l la orá şi j u m . seara .

* 29 August I

Tinea: Se ra tă l i t e ra ră şi muzicală în SÍ pă tă r i e i „ H u n g á r i a " , cu ocaziunea adunării] nera le a R e u n i u n i i învăţă tor i lor gr.-ort. romi de sub consistorul o rădan . î ncepu tu l la oreli seara.

Szántó Dezső Nagyvárad, S z t . János-u . 25. lAoiitvxşîi p e n t r u edif ic i i .

Telefon 491. ===== Telefon 491.

Primul magazin industrial de rolete de lemn din — - Oradea-Mare. — Atelier de ferărie. — —

Nr. 166 — 1 9 1 1 rtfiisfori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­lilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă-lintea să ne comunice cât mai în grabă numele {mei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul M prăvălia lor. „ T R I B U N A "

ECONOMIE Filiala băncei „ F u r n i c a " . Duminecă în 6 Au­

tón, s'a făcut în mod solemn în comuna Arpa-jüiií. deschiderea fil ialei băncei „Furnica" d in îgaraş în prezenţa unui public număros d in Ar -işşi ((imunele d in j u r . Au fost de fa ţă la deschi-kre membrii d i rec ţ iune i , func ţ ionar i i şi toţi bar­aţii de încredere (agenţ i ) aleşi în comunele ve­ne. Inst i tutul „Albina" d in S ib i iu a fost repre-•tat prin d n i i : Dr. Livin Lemény, advocat, şi 'mtntin Popp, contabil revizor. La orele 12 s'a făcut s f in ţ i rea localului p r i n

iii preoţi local i : Trandafir Dragomir şi Basiliu pi. Preşedintele i n s t i t u tu lu i „Furnica" d. vi-ir kcob Macaveiu, p r i n o vorb i re f rumoasă de­ka filiala de deschisă şi o p r e d ă funcţ ionar i lor ifeji şi le pune la in imă să a ibă to tdeauna în Mere a ju torarea poporu lu i nost ru agricol în ori i direcţiune.

A urmat apoi un mic banchet la b i r tu l comu­ni din Arpaş , unde s'au ţ inut mai mul te toaste itru consolidarea noastră economică. Dela băn­et s'a t r imis o te legramă de aderen ţă dlui Bar­bue Coxma, d i rectorul in s t i tu tu lu i „Albina'' d i n Jjliiiu. „Olteanul".

• Aviz! Pen t ru orientai-ca onor. Pub l i c din

m anunţăm, că „ B i s t r i ţ i a n a " a deschis în Be­im o filială, care se va ocupa cu tot soiul dc йкгі de bancă ca şi cent ra la .

lis! r iţa. Augus t 1911. Di rec ţ iunea ins t i tu tu-ii'de credit şi economii „Bistriţiana". Vaierul îmiţin. director executiv.

BIBLIOGRAFII. Cântece din Bănat, culese de Damian Izver-manu à 16 fil. + 5 fil porto.

Cântece Moldoveneşti, à 16 fil - f 5 fil. porto.

La l ib ră r ia . . T r i b u n e i " se află de v â n ­ate:

Шсоіае Mazere profesor în Iaşi H a r t a etnografică a T r a n s i l v a n i e i în m ă r i m e de 107—97 c m . B u c a t a c o s t ă cor . 4, cu su­pliment cor . G.50.

* La Libră r ia „ T r i b u n a " se află de vânzare ur­

ătoarele albumuri: Al doilea capitol din contabilitatea duplă.

Ifaceri de bancă, 8° m a r e , 70 pag ine . Cor 1.

Procent, Promit, Interese şi teoria conturi-'tr curente. E d i ţ i a a doua, p r e l u c r a t ă şi complé­ta, 8° mare, I — I X + 1G0 pag ine . Cor. 3.

Curs complet de corespondenţă comercială, Í explicarea t e rmin i lo r comercial i . E d i ţ i a a im prelucrată şi augmenta tă , Я 0 m a r e , I — X -322 pagine. Cor. 3.50.

Puncte nouă de vedere la Calcularea Contu-rilor Curente, Cor. —.60 .

A apărut şi se găseşte de vânzare Ia Gbrăria «Tribuna» cu preţul de 50 bani :

«Ce e Tr ibuna z i l e lor noastre» de Octavian Goga.

Cuprinsul broşurii e:

T R I B U N Ă . ™

1. Noua harţă şi urzitorii ei. 2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei». 3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­

buna» — Mangra. 4. Tabu. 5. Rostul scriitorilor în «politică». 6. Două mentalităţi : Budapesta — Bucu­

reşti. 7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri. 9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida.

*

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare lo-suri dela „Reuniunea Femeilor Române". Bucata Cor. 1 -f- 10 fileri porto. Recomandat 35 fileri.

* La l ibrăr ia Tr ibune i se află de vânzare Cuvântă r i

biser iceşt i de Maseilon episcop de Clermont . T r a d . de I. Gent protopop gr .-cat . Volumul I costă 5 cor., iar v o ­lumul II 3.40 cor.

L a comande să se aduage şi chel tuiel i le de poştă (por to ) .

* Cumpăraţi frumoasele ilustrate dela

balul costumat din Arad bucata costă 24 fii., 1 serie de 12 bucăţi Cor 2-50 + 20 fii., recomandat 45 fii. Venitul curat se va folosi pentru edificarea unei scoale de fete din Arad. Ilustratele să află de vânzare Ia următoarele librării: Librăria Tribuna Arad. Librăria Aurora Gherla, Librăria Arhidiece-zană Sibiiu, Tipografia P. Bariţiu Cluj, Lib­răria Ciurcu Braşov, Librăria Doina Beiuş, Librăria Diecezană Arad, Librăria Diecezană Caransebeş, Librăria W. Krafft Sibiu, Libră­ria Naţională Orăştie, Librăria N. Onişor Năsăud, Prăvălia Românească Cernăuţi, Lib­răria Jer. Preda Făgăraş, Librăria Seminari-ală Blaj, Librăria Szüszman Lazari Beiuş, Librăria Şcoala Română Suceava, (Buco­vina) Librăria I. E. Ţieran Oraviţa şi Li­brăria H. Zeidner Braşov.

In România: Librăria Leon Alcalay Bucureşti, Librăria

I. Benvenisti Craiova, Librăria Naţională Bucureşti, Librăria Naţională Iaşi, Librăria Naţională Ploeşti, Librăria Nouă Bucureşti, Librăria Costea Panaitescu Vălenii-de-Munte, Librăria C. Sfetea Bucureşti, Librăria Socec & Co. Bucureşti.

Cântece poporale româneşti pentru o voce cu acompaniare de pian de O. Dima. Cu text român şi german.

h Mândruliţă de demult I"— 2. Jelui-m'aş şi n'am cui P30 3. Vai mândruţă dragi ne-avem . . . . %•— 4. Hei, rei, măi! 1 3 0 5. De-ar fi trăznit Dumnezeu P80 6. Sub fereastra mândrei mele . . . . 1*30 7. O ce veste minunată Г — 8. Doamne, Isuse Hristoase V— 9. Leagăn verde V—

10 O inimă întristată — 9 0 11. Hop, ţurcă-furcă! 1*— 12. Ciobanul 1 3 0

* Cântece poporale şi melodii vechi româneşti pentru cor mixt de O. Dima. 1 caet (partitura)

costă Cor. 2*70, vocile de cor complete Cor. I, (Sopran, alt, tenor şi bass).

Caietul 1. Fântână cu trei isvoară. Copilă tinerică. Cucuie cu peana sură.

Caietul II. Ce faci Ioană? Cucuruz cu frunza'n sus. Hei leliţă din cel sat.

Pae. 9 Caietul III.

O ce veste minunată. Doamne Isuse Hristoase. Nunta din Cana.

Caietul IV. Leagăn verde de mătasă. Trei păstori. Astăzi prorociile.

Caietul V. Nu-i dreptate. Intre piatra Detunata. In zădar alerg pământul.

Caietul VI. Hai în horă. Plugurile. Aşa am fost ursită.

Caietul VII. Hora Severinului. Rămâi sănătoasă. Sărmană frunză.

Caietul VIII. Bălcescu murind. Trăiesc în suferinţă. Scumpă, dragă copilită.

Caietul IX. Mândruliţă de demult. Sub fereastra mândrei mele. Hei, rei, măi!

Caetul X. Nu m'ar arde dorul. Anicka dela moară.) Cărăuşul.

(Cântece poporale slovâceşti). *

La Librăria Tribunei să află de vânzare urmă­toarele dicţionare:

Sab. Pop. Barcianu. Dicţionar român-german. Ed. IV. îndreptată (1910) cu 742 pagine broşat Cor. 6.40, legat în pânză 8.—

Dicţionar german-român. Ed. III. cu 1.018 pag. broşat Cor. 8'— legat în pânză 10 - —

Teochar Alexi. Dicţionar German-Român. Ed. VI. prelucrată şijcompletată cu 747 pagini à Cor. 6 5 0 .

Dicţionar portativ român-german cu indicaţiu-nea pronunţării după sistemul fonetic al metodei Toussaint Langenscheidt. (1911) de prof. Dr-Ghiţă Pop legat în pânză cu 508 pagini Cor-2 4 0 ,

Ion Ghetie director gimn. Dicţionar Român-Maghiar pentru şcoală şi privaţi à 6 - —

Dicţionar Maghiar-Român pentru şcoală şi pri­vaţi (cu 802 pag.) Cor. 10 —

L. E. Sinigaglia profesor public. Dicţionar complet Româno-Francez cu 916 pagini Cor. 5. legat în pânză 6"—

cVra:A/ă.jDicţionnaire Francais-Roumain5(780Jpa-gini) broşat (Bibi. pentru toţi) Cor. 3 9 0 legat în pânză 5"—

D. Calligari — Valsamachi profesor la liceul «Mihai Viteazul». Dicţionar Englez Român broşat (Bibi. pentru toţi) cu 525 pagini 3 3 0

Dicţionar universal al limbei române de Lazăr Şăineanu. Ed. II. cu totul prelucrată şi adăugită. Ortografia Academiei Române 990 pagini à Cor. 8 .

Silvestru \Moldovan şi Nicolae Togan. Dic­ţionarul de localităţi cu poporaţiune română din Ungaria cu 352 pag. à 5 Cor.

* Diverse cărţi pentru popor.

P o p . Săd i rea viei 2 . — Scr i sor i de femei 1.— Esop . F a b u l e — . 6 0 Maican. P r ă s i r e a şi folosire l egumelor . —.24 In imioa ra , adecă f lorea poezie n a ţ i o n a l e . —.60 L i m b a f lori lor , de amor şi amici ţ ie leg. f in 1.— Ora ţ i i i la n u n t e ţ ă răneş t i —.70 Ris ip i rea I e rusa l imu lu i —.7o Aprodu l purece —.10 Mihu copilul , cântec dela Bicaz . . . —.10 N e g r u Vodă şi Manole —.10 Opr işan , poezie de V. Alecsandr i . . —.10 B o m a n G r u e —.10 Ş te făn i ţ ă Vodă —.10

p . * . 1 0 „TRIBUN A" Nr. 167 - 1911

Visu l pescarulu i , despre d a r u r i . . . —.10 Bobârnac i şi bazaconi i —.80 Car t e de visur i , i l u s t r a t ă —.32 Ogl inda nococului şi a nenoroculu i . . —.10 Băşcăl ia popora lă —.12 î n t â m p l a r e curioasă, com. în 3 acte . —.40 A u r , nuvelă de Th . Costan —.30 Bella , is torie c i rcaşiană de Ştefănescu . —.30 Mandr in , căp i tanu l bandi ţ i lo r . . . . 1 .— Savi t r i . poveste indică M a h a b a r a t a . . . —.30 U n cuiu, poveste —.20 Via ţa şi pi ldele p rea în ţ e l ep tu lu i Esop . —.60 A r g h i r şi p rea f rumoasa E lena , is tor ie . —.30 Ţ a r a norocului —.24 Alb ina şi leneşul —.20 Din poveşt i le lui Esop —.16 Leona t cel t î n ă r —.20 Secre tu l cas te lu lui —.20 Omul şi lumea , versur i funebra le . . . —.16 Zidirea lumei , A d a m şi E v a —.16 H o r i a lui P i n t e a Vi teazu l —.12 Regul i şi s fa tu r i p e n t r u copii . . . . —.20 O por ţ i e de v inars sau cum a u r î t Moise

Moldoveanu v inarsu l —.20 Zîna Câmpiei —.16 Medicul fă ră a rg in ţ i —.20 .Tocul să teni lor român i —.16 Pâca lă şi t ânda lă —.16 Doine, lacr imi şi suspine —-16 Dumnezeu nu ba te cu bâ t a —.16 Cine ce face lui îşi face —-16 Snoave şi legende popora le —.05 Cântece ale poporu lu i —.05 Cântece , ve rsur i de s tea colinde . . . . —.30 S ta roas te le sau da t in i delà nun ţ i l e româ­

ni lor —.32

R o m â n u l la sat şi la oaste —.30 Vorb i r e în t r e Leona t şi Doro fa t a . . . —.20 Trepe tn i cu l cel m a r e p e n t r u toa te semnele

ce se face la om —.10 Cea mai nouă car te de visur i perso-egip-

t ene —-32 Andre i cel r ă s fă ţ a t —.30 A n u l cel mănos —.20 Balade popula re —.60 Versu r i de stea —.20 T r e i f ra ţ i gheboşi —.20 Cincizeci de colinde —.40 Copilul de suflet —.20 Bota. Poveş t i —.60 Moş Stoica * —.40 O l u m e de B u c u r —.30 A r k i r şi Anadam —.20 învă ţă to ru l din Mereş t i —.50 P i r a m şi Tizbe . —.24 Pi t i eo t de un cot . . . . .' . . . . —.20

A r g h i r şi E l e n a —.30 Micul scamator —.20 N a s t r a t i n H o g e a —.30 O şezătoare la ţ a ră —.60 O r a ţ i u n i ţ ă răneş t i —.20 1000 doine şi s t r i gă tu r i —.80 100 doine şi s t r i gă tu r i . —.24 Păscă l ia , ca lendar 1.30 P a v e l că tană —.40 Poezi i din B ă n a t .—.50 Poveş t i ardeleneşt i 1.30 R o a t a noroculu i —.80 Robinson Crusoe —.70 P a n ţ u . Schi ţe —.40 Broş teanu . Poveş t i —.50 Ti lbuhog l indă —.50 Tre i muie r i —.50 Codreana Sânze iana —.12 Gru ia lui Novac —.12 Capra cu t re i iezi —.12 Corbea H a i d u c u l , ba ladă —.12 T r e p t n i c u l —.16 Sion. F a b u l e —.60 Doine de dragos te —.30 F i l a r o t şi An tuse i —.24 Oniţ iu . D e toa te 1.— Alexandr i a ţ igănească —.80 Babe ta , r oman . . 1.— Carmen Sylva —.60 U n u l scapă, a l tu l p ie re 3.—• D o m n u l de Ghiavazi —.60 Insu la mor ţ i lo r —.50 N o t a r u l şi band i tu l —.24 N e g u ţ ă t o r u l . —.24 Saladin necăj i tu l —.20 H a l i m a , sau 1001 de nopţ i , v. 1, 2, şi 3 4 a 1.50 Nesdrăvăn i i l e lu i P ă c a l ă —.24 î m p ă r a t u l T r a i a n 5 .— Poveş t i A r a b e 1.— Vâr fu l cu dor, legendă —.12 Ghi ţă C ă t ă n u ţ ă —.12 H a r a p Alb , poveste —.32 Ileana Cozinzeana —.30 La t â rg , P ă ţ a n i i l e unu i cioban . . . . —.16 Soacra cu 3 n u r o r i —.12 Stefăn i ţ ă Vodă şi R a d u Calomfireeu . . —.12 P i n t e a Vi teazul , ba ladă —.12 Snoave de Sex. F i i . . —.16 Păca lă . î n t â m p l ă r i din via ţa sa . . . . —.24 Poveş t i popu la re —.16 Eminescu . F ă t f rumos din lacr imă . . . —.20 F lor in , poveste f rumoasă —.16 H a n u l t ă t a r i lo r şi f iul său —.10 P i p ă r u ş P e t r u —.10 Cenuşotca —.16 B a b a la şezătoare —.20 Iul i a Haşdeu , Sanda —.16

Leon Tolstoi. 82

RASiOIU ŞI PâGE ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

— De al tmintre lea , vorbi el, a s tă sea ră consiliul de răsboi se va aduna la Kutuzow, aşa că ' t i vei pu tea e x ­pune planul .

— Asta m'am gândi t şi eu, făcu p r in ţu l Andre i . — Ei , nu vă pe rde ţ i v r e m e a de geaba , domnilor,

verbi Bilibin care- i ascul tase cu un surîs vesel şi care medi ta de s igur vre-o glumă. Ori care a r fi m â n e r e ­zultatul bătăliei , g lor ia a rmate lo r ruseş t i es te as igura tă . Afară de Kutuzow al d-voast ră , nu avem nici un şef rus . Genera lu l Wimpfen, contele L a n g e r o n , p r in ţu l Lichtenstein, Hohenlohe şi încă un Prei . . . prei.. . ca toate numele poloneze.

— Taci din gură , bârf i torule , făcu Dolgorukoff, nu- i a d e v ă r a t ; avem deja doi r u ş i : Miloradovici şi Doktu-î-off, şi am mai avea încă un al t r e i l ea : pe Arakcecf, dacă n 'ar suferi de nerv i .

L a în toarcere , p r in ţu l Andre i nu se pu tu opri de a'l î n t r eba pe Kutuzow ce crede dânsul de bă tă l ia de a doua zi. Kutuzow a runcă aghiotantului său o pr iv i re severă , dar după o clipă de t ăce re , îi z i se :

— E u cred că bă tă l ia va fi perdu tă . Am spus-o чі mare lu i mareşa l al Curţ i i , contele Tolstoi, rugându ' l

rppe te cuvintele mele şi împăra tu lu i . Ştii d- ta ce mi-a r ă spuns mareşa lu l ? „Ei ! scumpul meu genera l , eu mă ocup de orez şi de cot le te ; ocupă- te d- ta de afaceri le mi l i ta re" .

LVIIL

P e la zece seara , genera lu l aus t r i ac Veyro te r sosi cu p lanur i le lui la Kutuzow, unde t rebuia să se adune consiliul de răsboi .

Veyra t e r , care e r a alcătui torul bătăl iei de a doua zi, p r e z e n t a un cont ras t izbitor cu Kutuzow, care pă ­r e a nemul ţumi t şi cam adormit . Veyro te r se s imţea de s igur în f runtea mişcări i care devenise irezist ibi lă . P ă r e a un cal porni t în t r 'o goană nebună şi care t â r a la vale t r ă s u r a după el. î n t r e b a r e a e r a dacă el t â r a t r ă su ra sau dacă t r ă s u r a îl împingea pe dânsu l ; a d e ­văru l e însă că a l e rga într 'o goană ameţ i toa re , fără a avea v r emea să se în t rebe unde o să'l ducă goana as ta .

In t impul zilei el se apropiase de două ori de inamic, ca să-i vadă dispozi ţ iuni le şi admis de două ori în p r e ­zen ţa împăra ţ i lo r pent ru a le da seama de obse rva ţ iu -nile sale, apoi în cancelar ie unde 'ş i dic tase dispoziţ i i le în n e m ţ e ş t e . El ajunse la Kutuzow plin de impor t an ţ ă şi a şa de preocupat încât ui tă să fie politicos cu coman­dantul şef. Mereu îl în t re rupea , şi vorbea r epede şi nedesluş i t fără a r ă s p u n d e măcar la în t rebăr i le pe cari i-le punea genera lu l rusesc . El e r a plin de noroi şi p ă r e a istovit , da r avea în acelaş t imp un ae r m â n d r u şi plin de impor tan ţă .

Consiliul se adună în salonul cel mare , care fusese presch imbat în cabinetul de lucru al lui Kutuzow. Se servi ceaiul în v reme ce se aş tep ta sos i rea pr in ţu lu i Bagra t ion . P e la orele opt pr in ţu l Andrei venî să a n u n ţ e că Bagra t ion nu pu tea veni — apoi profitând de au to r i za ţ i a pe care i-o dăduse Kutuzow, el r ă m a s e în salon.

Kutuzow, a cărui tunică descheia tă lăsă să i-se vadă gâ tu l scurt şi gros , şedea pe un fotoliu Vol ta i re , şi spr i -j inindu'ş i ambele lui mâni de moşneag pe răz imătoare ,

Moşu, nuve lă n ihi l i s tă I n p rea jma expoziţ iei A p a t inere ţe lor . . —$ Pisica , comedie în 1 act Salon fără pat , comedie în 1 act . . . . —.31) Zăpăci ţ i , comedie în 1 act I sp ravă , piesă mora lă în 2 ac te de S. To-

nescu ' . * . . • . . .1 *

Esecu to ru l , comedie în 1 act, de Alex. La crăciun, d r a m ă în 3 ac te Vine Vlădica, comedie în 3 acte de Ant.

P o p p 4 Duşmănoasă , piesă t ea t r a l ă în 1 act, pen­t r u a junul Crăc iunu lu i de M. D r ă g a n . . —3 Despre por tu l românesc şi al te t re i piese

cu câ te 4 persoane de M. D r ă g a n . . Opt piese t ea t r a l e pen t ru şcolari şi şco-

r i ţe . D ia logur i şi Tr i a logu r i de M. D r ă g a n

„Aşa a fost să f ie" , piesă popora lă în 1 act de Alex . Ţ in ţ a r iu —Í

Colinde, Poezi i şi ve r sur i funebr . de M. D r ă g a n — 1

I n vis, comedie în 1 act, A. Vlaicu . . . —I O să rbă toa re la cules de vii , comedie în 3

acte, de E . Crebbig , de M. Bogdan . - j Leac p e n t r u soacre, comedie în 1 act, de

T r o c a r u . .. . . . . . . . . . î n a i n t e de pauză, comedie în 1 act, de

T r o c a r u Wil l iam Tell , piesă, în 3 acte, prelucrată

după Schi ler de I . Baciu D o u ă Nebun i i , icoană famil iară în 2 ta­

blour i , după N . Gane , de G. Bocşa . Chinematogra fu l , comedie în 1 act. de D.

Bocşa

De N. Iîădulescu Niger:

De pe u r m a beţiei , comedie în 2 acte. P ă c a l ă a rga t , comedie în 2 tablouri. P ă c a t e l e lui Gânju , piesă în t re i tablour i . — ] Poves tea vorbei , piesă în 1 act . . . . Ta lpa iadului , comedie în 2 acte. . . Vulcan I . De là sate. Nuve lă şi schiţe . . II

„ „ Li ra mea. Poezi i 9 „ „ „ „ „ obicinui tă „ ., Ştefan cel t înă r . Tragedie în 5

acte şi 3 t ab lour i . . . . 11 ,, „ Insură ţ i l ă . Monolog .

Redac to r responsabi l : Iu l iu Giurgiu, „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf io, N ich in şi m

p ă r e a pe j umă ta t e adormit . La început asistentiij înehipuiră că el se prefăcea astfel, da r sforăitul lui îi convinseră numai decât că el avea o grijă i m a r e decât aceea de a'şi a r ă t a nepăsa rea fatal dispoziţ iunile l ua t e : aceea de a'şi satisface o imperiex) neces i ta te de odihnă. El dormea în t r ' adevăr .

Veyro te r îl privi pe Kutuzow cu aerul unui omj ocupat ca să mai aibă v reme de perdut , apoi, convii că Kutuzow dormea, el începu să cetească dispoziţiiM vii toarei bătălii cu un glas monoton. Dispoziţiunea a<| s ta e ra p rea complicată şi dificilă, şi generalii іш a-1 ascul ta fără en tuz iasm.

Contele Langeron , care e ra cel mai apropiat i Veyro te r , privi în tot t impul cetirei la degetele lui al şi subţir i cari se jucau cu o t abacheră de aur, în vrem| ce un zâmbet fin de meridional îi f lutura pe baze. 1 mijlocul unei foarte lungi per ioade , el încetă mişca» ro ta t ivă a tabachere i ridică capul, şi cu un aer dc i l i te ţă neplăcută pe vârful buzelor îl întrerupse pe Ve? roter; da r genera lu l aus t r iac îşi urmă lectura, posont| r îndu-se cu necaz .

Langeron îşi plecă ochii cu t r i s te ţă , reîncepu sif învâr tească t abachera în t re dege te şi rosti cu g stul de t a re ca să fio auzi t de toată lumea:

— O lec ţ iune de geograf ie!

Când cet i rea , care dură mai bine de o jumăta»'^| ceas, fu sfârşită, Langeron , fără a-1 privi pe VeywU începu să dovedească cumcă dispoziţiunea era irfl de executa t , dat fiind că genera lu l austr iac socotea [ z i ţ iunea inamicului ca de t e rmina tă ; de fapt însă i e ra aşa, deoarece inamicul e r a mereu in mişcare.

Observa ţ iun i le aces tea e rau fondate, dar era e dent că Langeron le p rezen ta se mai ales pentru a-i| da să în ţe leagă lui Veyro te r că n 'avea de-aface | niş te proşt i .

Nr. 167 — 1911 , T R I B Ü N Ä 4 Pag. 11

R E I S Z M I K S A f a b r i d e

M O B I L E i n

| O r a d e a - m a r e - N a g y v á r a d Calea Rákoczi-nt Ho 14.

0 ( L â n g ă A p o l o ) .

|Çaut

u n c a n d i d a t d e a d v o c a t cu practică bună. Dr A. Morar iu , adv. Elisabetopol (Erzsébetváros).

A V I Z ! Pe lângă 4 învăţăcei cari am în prăvălia

mea de modă speţerie şi sticlărie mai caut încă 2 î n v ă ţ ă c e i . Se recere dela fiecare ca sä ştie cel puţin 2 limbi. A se adresa lui :

Petru I E 5 a r » a . n

comerciant B o z o v i c i .

0 d o m n i ş o a r ă Icare a fost contabilă de prăvălie şi cunoaşte limbile română, maghiară şi germană află pdiat aplicare în prăvălia mixtă a subscri-

ilui. Se dă întreţinere completă în familie salar după merit.

I o a n C u t e a n comerciant, Brad.

I B I

L

GRUBER DEZSŐ magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. O I n j — K o l o z s v á r , Coltul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »FeszN

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

P r e ţ u r i s o l i d e !

'I Serviciu conşt i int ios ! |"

B I 1

I I 1

F A B R I C A DE B R Â N Z A

•m C L U J щ-PIAŢA SZÉCHENYI, (CASA REO ENI).

Recomandă fabricatele sale, cali­tate bună: Brânză săcuiască Vio - Щ kg. în burduf Brânză săcuiască 1—2 kg. în burduf Brânză săcuiască 4—10 kg. burd. mare Brânză săcuiască 5 kg. în lemn Brânză săcuiască 10—15 kg. în lemn

Caş de Cluj format de ţigle, pe lângă preţurile cele mai moderate.

C a t a l o g g r a t u i t .

A M U N T . La proprietarul Ioan Popescu în

Magyarád se află d e v â n z a r e în cvant mare şi mic :

v i n v e c h i u ş i n o u de Măderat.

A N U N Ţ . Un învăţător penzionat caută loc câ

scriitor în vr'o cancelarie, pe lângă plată modestă. A se adresa lui Aurel Moodi, cantor-înv. gr.-cat. Felménes, u. p. Feltót.

S c c a u t ă

un apotecar român diplomat care ar fi aplicat a cumpăra respective a lua în arândă pe vre-o 5—6 ani apotecă aranjată modern din o comună fruntaşă curat românească din apropierea Aradului. Dacă respectivul e încă necăsătorit are şanse de a se şi căsători bine. — Cu pro­specte detailate serveşte Ian cu Petro viciu din comuna Sajtény (comitatul Csanád).

B i r o u d e i n f o r m a ţ i i 1 !

Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am no­tant să deschid în B u d a p e s t a un

B i r o u d e i n f o r m a f i i şi mW A g e n t u r ă r o m â n e a s c ă . я т

Orice informaţie relativ la petiţiile îna­intate la ministerii şi la alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general în orice cauză dau în restimp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit Urgitez rezol-virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu referentul causei şi rog resolvire favo­rabilă. Fac totfelul de mijlociri comer­ciale şi comande. Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailate. = = La aviz aştept la gară. -

1 O L A R I U , Budapest, Lajos-u. 141 . I I119.,

O rugare modestă , care nu vă costă nici o obo­sea lă , dar administraţiei ziarului nostru poate fi d e mare folos . Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preţurilor curente sau la orice cerere sau cumpărare să s e provoace că anunţul firmei la cetit în ziarul Tribuna din Arad

i Când vocea monotonă a genera lu lu i aus t r iac tăcu, lituzow deschise ochii ca un m o r a r care se deş teap tă Iad sgomotul rot,ei se op re ş t e ; el ascul tă cuvintele lui Ikngeron, apoi, ca şi cum a r fi s p u s : „Ah! tot de «ostiile astea vă o c u p a ţ i ? " închise ochii la loc şi îşi plecă capul şi mai adânc pe piept .

Langeron, ca să'l a t ingă pe Veyro te r în punctu l cel ui sensibil, dovedi că Bonapar t e , în loc de a a ş t ep t a ilie atacat, a r putea foarte bine să ia el însuşi ofen­

sa, ceeace ar zădărnici cu totul d ispozi ţ iunea lui Vey-Mer, Generalul aus t r iac r ă spunse la toate aces te ob-prvatiuni cu un zâmbet d i spre ţu i to r .

Dacă Bonapar te a r pu tea s i ne a tace , a r fi fă­li-o chiar azi .

Şi d-ta crezi că forţele sale n ' a r fi suficiente? |ftbă Langeron.

•Eu cred că nu dispune nici de 40.000 oameni ! r ă s -jse generalul aus t r iac . f- In cazul aces ta însemnează că Bonapa r t e a ş t e p -

I să'l atacăm noi, merge s ingur la pei re , făcu Lan -|pon, căutând un semn de ap roba re la vecinul său, (Kralul Miloradovici; da r genera lu l aces t a se g â n -i cu totul la al tceva.

I - Ei, Doamne! zise el , o să vedem noi mâne pe •pul de luptă.

j Prinţul Andrei ca re a ş t ep t a pri lejul să'şi expue şi (iederile, se pregă tea tocmai să ia cuvântul , când luzow se deşteptă , tuşi cu g reu ta t e , şi-i privi pe ;i generalii.

| - Domnilor, grăi el, d ispozi ţ iunea pentru mâne, imai bine zis pentru as tăz i — căci sunt ceasuri le ldună miezul nopţii — nu mâi poate fi schimbată.

|ranoasteţi acum cu toţii , ia r noi, vom face toată da -moastră; dar înainte de bătă l ie nimic nu e mai lortant decât să tragem.. . un pui de somn.

( ieneral i i îşi luară r ămas bun dela el şi se r e t r a ­s e r ă ; p r in ţu l Andrei ieşi şi el din salon.

L I X .

Rostow îşi petrecu noaptea cu plutonul său în l i ­nia eclerori lor , înainte de de taşamentu l Bagra t ion . Hu­sarii lui erau posta ţ i doi câte doi la d i s t an te regu la te , în v reme ce el se ducea şi venea că lare , căsnindu-se să învingă somnul care-1 copleşea.

Deodată un s t r igă t î ndepă r t a t îl smulse din to ro­peală . El deschise ochii înfiorat.

— Unde sun t? A da, în avan t -pos tu r i . Cuvintele de t rece re sunt „Timon, Olmiitz". Ce păcat că escadronul r ă m â n e mâne în r e z e r v ă !

El se scutură pe calul său şi vroi să mai facă odată rev is ta plutonului său. Deodată i-se pă ru că în fa ţa sa se luminează ; el vedea o pată albă fără a'şi pu tea da seama dacă era lumina lunei , un efect al zăpezii ori nişte case albe. I-se mai păru că pa ta aceea se mişcă, dar irezistibilul somn al t inere te i îl îngreu ia din ce în ce mai t a r e ; el căzu iar cu capul pe gâtu l calului şi începu să viseze .

Deodată avu impres ia că cineva t r ă g e a în el. El deschise ochii şi auzi d rep t înaintea lui, în d i rec ţ ia Francez i lor , s t r igă te lungi şi t r ăgăna t e scoase de mii de g lasur i la un loc.

Calul său şi al husaru lu i de lângă dânsul , ciuliră u rech i le ; în acelaş t imp se apr inse ră focuri pe tot în­tinsul liniilor franceze şi aces te focuri se măreau din ce în ce. Rostow auzi sunetele cuvintelor f ranţuzeşt i fără a desluşi rostul .

— Ce o fi a s t a? Tu ce crez i? în t rebă Rostow pe husaru l de lângă el. Dela duşman să vie s t r igăte le astea ?

Husa ru l nu răspunse nimic. Focur i le se înt in­deau din ce în ce mai mult pe l inia Francez i lo r . Rostow nu mai avea poftă de dormit . S t r igă te le vesele, t r ium­fătoare a le inamicului îl exci tau . Acum deosebea l im­pede ros tul cuvintelor : „Vive l'Empereur! Vive l'Em­pereur!"

— Dar sunt ap roape de tot, colo, în dosul r îu le tu la i . spuse el husaru lu i . Acesta scoase un suspin, nu r ă s ­punse nici un cuvânt şi tuşi cu necaz .

In clipa aceea se auziră copitele unui cal şi diu b r u m a nopţi i se desluşi un subofiţer , ce pă rea enorm ca un elefant, în mijlocul ceti i .

— Vin general i i , Noble ţă Voas t ră , zise el lui Ro­stow.

Nicolae de te fuga înt ru în t impinarea genera l i lor Bagra t ion şi Dolgorukoff cari veneau însoţ i ţ i de agh io -tant i i lor, pent ru a se informa ce însemna aceas ta ciu­da tă apa r i t i une a focurilor şi s t r igăte le din r îndur i le inamicului .

Rostow făcu rapor tu l său lui Bagra t ion , şi ames t e -cându-se pr in t re aghio tan t i , asculta cuvân ta rea celor doi genera l i .

— Crede-mă , spunea Dolgorukoff lui Bagra t ion . că nu o decât un ş i re t l ic : Bonapar te a bătut în r e t r a ­ge r e şi a dat poruncă a r i e r -ga rde i să apr inză focurile şi să facă sgomot, ca să ne inducă în e roa re .

— Asta e puţ in probabil , r ă spunse Bagra t ion . A s e a r i-am văzut pe colină; dacă Bonapar te a r fi bătut în r e ­t r age re , nu i-aş fi văzut nici acolo. — Domnule ofiţer, se ad resă el lui Rostow, eclerori i inamicului sunt încă la postul lor?

(Va u rma. ) _j

Ряг. 12 „ T R I B U N A" Nr. 167 — 1911

Anunţ de căsătorie. Un învăţător definitiv, în etate de 30 ani,

doreşte a se căsători cu o învăţătoare cu diplomă, care se poată funcţiona la aceeaşi şcoală, în o comună de munte.

Doritoarele să trimită ofertele lor mai detailate la administraţia » Tribunei « în timp de 15 zile, păstrându-se cel mai strict secret.

W ä l l i s c h h o f stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann, (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.) 30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amende, diabet, diathesă urica, reumatism, boale de stomach şi de intestine etc. =

Cură de slăbire şi îngrăşere. In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

—. ţioase şi boale psychice. — P o s t a : Mar ia -Enzersdorf bei W i e n . Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien

Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

tär- ^

> In atenţia celor ce } zidesc case!

T E O D O R C I O B A N ~ ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARHITECT

A R A D , Deák Ferenc -u . 20|a. Cu onoare încunoştinţez onor. public, că

în branşa arhitectonică execut totfelul de întreprinderi de trans­formări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc Ia cerere. Comande primesc atât din loc cât şi din

provincie. Preturile-s foarte moderate. Cu stimă:

Teodor Cioban. 4 • A ? 4

ffiffl

m e h a n i c Braşov— Brassó H o s s z ú - u t c a N o . 27.

R e c o m a n d ă î n a t e n ţ i u n e a onor. p u b l i c d i n l o c ş i j u r

m a r e l e său atel ier m e h a n i c a r a n j a t î n B r a ş o v , H ó s s z ú - u t c a 2 7 , u n d e s e e f e p t u i e s c t o t - f e l u l d e l u c r ă r i a t i n g ă -î o a r e î n a c e a s t a b r a n ş ă , p r e c u m :

maşin i de cusut , b ic ic le te , g r a m o f o a n e şi apaducte ,

p e l a r g ă p r e ţ u r i l e c e l e m a i c o n v e n a b i l e $i e x e c - ţ i e s o l i d ă ş i p u n c t u a l ă .

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

1 9 1 0 . 24 Iulie

SITUAŢIUNE SUMARA.

A C T I V

9 3 1 3 5 3 8 9 Rezerva metalică aur . 1 2 2 5 9 2 1 3 0

3 9 0 8 4 5 0 0 > trate aur . 5 0 8 4 3 0 0 0 Argint şi diverse monete Portofoliu român şi străin *) Impr. pe ef. publice . . . 8 1 0 4 2 0 0

» în cont curent . . . . 1 3 2 8 2 7 8 9 Efectele capitalului social Efectele fondului de rezervă .

» » amort. imob. şi maşin. de imprim Imobile . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie Cheltueli de administraţiune . Depozite libere . . . . Conturi de valori Conturi curente. . . . .

P A S I V

Capital . . . i Fond de rezervă . . . . . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. imprim. Bilete de bancă in circulaţiune Profit şi Perdere . . . . Dobânzi şi beneficii diverse . . . . Depozit de retras . . . . . Conturi diverse, sold . . . . .

1 9 1 1 .

1 3 2 2 1 9 8 8 9

7 7 8 4 5 8 7 2 4 0 3 6 8 4

3 0 6 4 2 6 2 6

1 1 9 9 9 9 2 4

1 4 7 2 0 5 3 5

3 1 0 7 1 2 1

6 0 0 1 4 7 S

7 1 3 8 2 1

1 5 4 2 0 5

1 1 5 6 4 7 3 2 c

3 1 2 3 2 2 3 5

5 8 5 2 2 7 4 0

4 7 8 1 4 4 0 3 6

1 2 0 0 0 0 0 0

2 8 4 2 1 3 6 2

4 2 4 8 7 5 c 2 8 4 5 6 4 1 8 c

2 3 4 1 5 4 3

2 9 3 0 7 1

1 1 5 6 4 7 3 2 c

3 0 6 2 7 8 1 c

4 7 8 1 4 4 0 3 6 Scomptul 5% *) Dobânda 5Чг°Іо

16 Iulie 23 Iulie

1 7 3 4 7 2 6 9 1 1 7 З 4 3 5 '3<

I 0 2 4 9 1 6 7 4 8 975

8 2 3 8 0 3 6 0 9 3 6 9 3 05c 2 2 8 2 7 6 6 r 2 1 386981

1 1 9 9 9 б 11 n 999611 1 7 7 5 6 0 7 7 17 7 5 6 0 7 ]

4 2 7 5 121 4 2 7 5 ni 6 0 3 1 7 2 0 6*03172t

7 4 1 5 5 6 7 4 1 556

1 5 5 3 6 5 1 6 5 4 5

" 5 0 5 5 7 7 7 1 1 6 4 7 8 9 1 7

2 5 1 0 8 2 2 6 2 4 3 8 9 щ

6 9 1 1 9 0 5 6 7 3 7 6 8 07Í

5 2 9 9 4 8 1 3 b 5 4 4 8 6 9

12 0 0 0 0 0 c 1 2 OOO oot

3 0 4 3 7 2 3 3 3 ° 4 3 7 4 4 5 2 9 5 8 8 4 5 2 9 5 8 i

3 4 0 4 7 4 0 5 0 3 5 4 132031 2 4 4 6 9 5 2 2 4 4 6 95t

! 7 9 9 ' 7 і б о 735

i » 5 0 5 5 7 7 7 1 1 6 4 7 8 02;

2 4 8 2 4 6 1 9 2 4 5 8 4 07]

5 2 9 9 4 8 1 3 6 5 4 4 8 6 9 « I

! !

Ministerul de F inanţe lor . Direcţiunea Comptabbitaţei Generale

a Statului şl a Datoriei Publice. Dator ia Publ i că .

Nr. 57931 19 lu'ie 1911.

P u b l i c a t i u n e . A 17-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

5°/o amortibilă din 1903, împrumutul de Lei 185,000.000 se va efectua în ziua de 19 Augus t 1 Sept . 1911, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în » Monitorul Oficial* Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de Lei 1,106.000 proporţia următoare :

39 titluri de câte 5000 Lei 195.000 131 * » » 2500 » 327.500 337 » » 1000 » 337.000 493 » » » 500 246.500

1000 titluri în valoare nomi­nală de Lei 1,106.000

Publicul este rugat a asista la tragere Directorul Comptabilităţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice,

D. Vbrovlci .

T

s e po t căpăta la

cu m o t i v e româ­neşt i şi cu vederi din R o m â n i a ş. a.

Librăria Tribune!!».

Cancelarie administrativă! şi birou de informaţiuni

î n 1.-5 4 x 1 ; i ţ i o «sta,1

P r o c u r şi dau in fo rmaţ iun i în toa te afaceri procesuale , ex t raprocesua le , adminis t ra t ive şi a mercialo, m i j l o c e s c î m p r u m u t u r i personale, hij tecare şi amor t iza ţ iona le ief t in şi în scurt Ц m i j l o c e s c c u m p ă r ă r i , vânzăr i , exa rendăr i de I n u r i , maş in i motoa re şi a l te rechis i te economii f inanţez pa rce lă r i de moşii , exoperez ajutoare s ta t p e n t r u preoţ i , î nvă ţă to r i , scoale şi peni c u m p ă r a r e d e i z l a z e şi p ă ş u n i ; efeptuiesc toti Iul de comande comercia le eventua l şi la bur p rompt , pe l ângă t axe modera te şi anticipat p e n t r u corespondenţă .

Dr. Constantin Manea, advocat diplomat

VIII., Aggteleki-u. 10., I. 7. Telefon 171-21,

*• m Щ

1 m

л л-»,

і 1 m і

Iosil Mendel fabricant de mobile în Aîba-Iulia

G y u l a f e h é r v á r .

Recomandă în atenţia Onoratului public magazinul său bogat asortat

Serviciu prompt, preţuri ieftine, garantă deplină.

Kr. 167 - 1911 T R I B U N A Pag. Iá

icletele de re­memond ial :

I C H A M P I O N

P R E M I E R

isiecampanilară

S automată (cu frînă liberă) se vând pelângă Ejä de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, de nici o ridicare de preţ în rate lunare de

12 şi 15 cor. precum şi

urţi alcătuitoare pentru biciclete —

иа interioară şi exterioară prima calitate, so-tlampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. ima circulaţiei mari unde în toată Ausiro-iria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus nmare cu preţ original de fabrică. —

іщ Jakab şi fini comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta, VIII,, Józse f -körut 41,

Baross-tér 4 şi în Buda, II., Margit-körut 6.

tgul de lux cu 1G0O de chipuri se trimite gratuit.

9 a D E S C H I S

Arad, Piaţa Libertăţ i i No 18.

cari cu cons iderare ţin Ia sănătatea lor dau zi lnic câte 1—2 fii. mai mul t :

SPECIALITATE DE CLUB 1 2 0 foiţe 2 0 fii.

! 70 „ 12 „

O cutie de tuburi (100 buc.)

70 fii. Jhràde scutire.

Se capătă pretut indenea.

Cine trimite adresa la

Halász Ferencz, Budapesta S t r a d a Nefe le j t s N o 4.

primeşte două cărticele gratuit.

I La sfaturile medicale, foiţele nu it imprimate, dar cu toate aceste io marcă de scutire şi apoi sem-

fabricantului

ш м в е н т ж

I t â m p l a r d e edif ici i şi m o b i l e

N A G Y E N Y E D , R o z s a - u t c a tVis-à-ѵів de casa comitatului.)

Ш Я Ш Ш В Ш В Я В Ш В

T I A R E I 11 ŞI L O G O M O B I L E W

Щ cu gaz, olei şi benzin. | f Liferare promptă " 7 v Condiţii conve- â f ,0/'%:^ J

nabiie de piatâ! МІ&іі Garantă pa timp H

Ш ш É F I Í O I O I Í E T O D R E Z Í Í A

societate pe acţii. Cea mai mare şi mai v e c h e fa­brică de m o t o a r e din Germania.

AGENTURA GENERALĂ PENTRU UNGARIA:

G E L I E R T I 6 N Á C Z I S T Á R S A

BUDAPEST, V., KOHÁRY UTCA 4 (Alkotmány-utca sarok). И

P r i m e ş t e orice lacrár i d e edif caţ i i . Arei ín d c p o z ' t a r an j amen te comple te pentru odfti, lucra te îr.i a te l ierul p ropr ia în cel mai m o d e r n stil, de la cele mai ieftine până !a -ele mai b u n e , dupu planuri proprii sau la c o m a n d a . — Pentru lucrările mele p r i m e s c g»ranţ ia cea mai extremă. Mare asort iment de m o b i l e de a l a m ă şi Her,

dea^rnff i f» şi f o t o l i i .

fabricant de instrumente muzicale în

TfimesYár, Centn, Strada Prinz Eugsn No. 14. (Gasa p rop r i e ) .

Cel ma i m a r e şi m a i ieftin isvor de c u m p ă r a r e în Ungar ia de sud

m

instrumente : de alamă, lemn,de suflat, cu coarde şi instrumente de bătut p r e c u m şi pârţt le con­stitutive a aces tora . = Reparările s e execută artistic.

P.-eţuri a-od frate.

Ins t rumente vechi se c u m p ă r ă sau se sch imbă , к а E x p o r t în mic si m a r e .

p e c i a l i t a t e .

prospectul

P a g . 1 4 „ T R I B U N A " Nr. 1 6 7 - 1 9

I

Ь i I

I

i

M AZxAZXN D E M O B I L E

tîmplar artistic pentru edificii şi mobile, în S i b i i u — N . - s z e b e n , EHsabeig . 20.

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , b i s e r i c i , magaz ine , b irour i şi l o c u i n ţ e , deasemenea pentru clădiri, lucrări în cel mai m o d e r n stil , pe lîngă liferare promptă preturi moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

Premiat «ж Medalia sea маге la exp. Milenara din Bpeste n 189i,

Turnătoria de clopote. — Fabrici de scaun* di fer pentru

A T O N I I ! N O V O T M Л Й >e recomandă spre pregătirea clopotelor nouă. preoum la turnarea ie. a o a a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo­nioase pe garanţie, de mai mulţi ani prevăzute ca adjastări de fer bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată cc c lopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de crepare. Sunt recomanda- P T ПВПФЬ 1 ! F П I T T D I T C de dânsul in­te cu deosebire b L U l U l ALI i l l A U Г Л І 1 ÎL ventate si pre­miate în mai multe rânduri, cari «unt provă«uie în partea snpeno iră — sa dolina — cu găuri ca figura S şi au un ton m i i intensiv, o u i îdânc, mai l impede, mai plăcut şi cu vibrare mai volatninoasă decât :ele de s i s tem vechiu, astfel că ua clopot patentat de 317 klg. este îgal în ton cn un clopot de 461 klg. patentat după «iste aau! vechiu.

Se n a i recomandă spre facerea scaunelor de fer bătut, de s ice stă­tătoare,— spre preadjustarea clopotelor vechi ou adiuîtare de fer bătut

ca î i spre turnarea de toace de metal. PRETM-L-earaate ILUNTRETE щтліи

Сагоі G. Saűler

Q R O Î O Â G E de P L

Arîicli de aur şi argint. Articlil optici şi o c h e l a r i de — Ratenow. — Reparările a tot felul de ani 1 în branşa aceasta se efeptuesc ca conştiinţiozitate şi 3u preţuri moderate.

ciasornicar giuvaergin şi optic lu

Bestercze, Str. Spitalului 23. ( L Â N G U „ H O T E L U L S A H L I N ^ j .

Mare magazin de :

E Î A S O ^ u % I C E D E B U Z U N A R din avr argint şi din nickel.

r e î e , deşteptătoare şi cu pendul.

11—IC3T—igragj^=4^ac-JiEJuaii^JL_iLi—U—ii—u_ii—iplalii ц.. ii—

іЯШШШШііШИііаішаішша • i— Н — И - Л ii. I C J T , . я C A C A 1 " " Î C S M S B I B S

Grarnofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

nan 1 1

m

Tófh József, Szeged, Könyök-u 3.

Vânzare şi pe rate. CEREŢI GRATUIT PROSPECTUL D E PREŢURI.

S e c a u t ă r e v â n z ă t o r i .

Ceice doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze la antepriza Iul

Pichiesr* I g n a t z , C l u j , f t z é p - u . I« cunoscut atât în B u d a p e s a cum şi întreagă tara. Telefon Nr. 779. = : Primeşte pelângă garante orice lucrări din acest ram ca introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă peniru castele, comune, spitale, casârml şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea in ordine şi repararea caselor in cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea în bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor — noui care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. —

W e b L Ă C Ă T U Ş I C E N T R U E D I F I C I I Ş I C O N S T R U C T O R I D E APADIIFIT

Tiпліfsorii-ÍV-F^ATORIC, í->ti~. Tàvirda M

Primim orice lucru, ţine de branşa aceasl cum şi reparaturi an strîngerea în fer a zii poiţi de fer, îngrădii morminte, cămine pi tue, vetre de fiert herturi) etc. — Luăm lucrare construirea dc duete precum şi tele de casă şi ridicarea fulgerelor, pe lâng preţ moderat şi g atât în loc cât şi în

vincii.

P. T. Prin aceasta Vă încunoştiintez, că eu am abzis

de a mai fi membru în Societatea primă a fabricei de pălării.

Deci îmi recomand ate l ierul m e u bogat asortat cu totfelul d e pălării pe care îl conduc sub firma proprie.

Principiul meu este : bun, solid şi cu preturi remunerate.

Fabricaţiune proprie în PĂLĂRII ŢĂRĂNEŞTI. Cu deosebită stimă :

Carol Tartler, pălărier.

Atelierul şi locul de vânzare : STRADA P U N G A R I -LOR N O 11.

Garantie deplină.

Serviciu prompt.

Carol Tartler, maestru pălărier Bistriţă, Strada P u n g a r i l o r N o 11.

Pentrul pălăriile cari sunt provăzute cu chipul : Marca de scutire, garantez !

1

Nr. 167 — 1911 „ T R I B U N A " Pag. 15

KLINGE ANTAL pictor bisericesc şi de icoane sfinte In N a g y v á r a d , S z e n t J á n o s - u . 11. Pregăteşte gratis tot felul de pla

nuri pentru iconostase şi plafoane

i' bisericeşti. :

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

Ce faceţi băieţi ? — Tata n e a j | voie ! Căci fumăm doar tuburi ven­te Ant inicot in firma „JACOBI" cutii de lemn

Păziţi ! Sunt veritabile numai cu inscrip-mea »JACOBI«.

i f E B " cremă neunsuroasă. Iul nou pro-••Igienic pentru

şi infru-area fetei. —

petele gal­ii bubele prici-jde înfierbân-

bunţe şi alte .inii de piele, i aceasta ziua : folosi mult

Itu succes, i 1 coroană.

•áru nti <1 r5 E n o n P , u s u l t r a pudrei. Buna Ia lilvl p U U i i l i baluri, saloane şi de zilnic folos,

Iacopere încreţurile şi e cu totul nestricăcioasă In fie: roza. albă şl cremă 1 cutie 1 coroană.

er" s ă p u n 1 bucată 6 0 fileri.

er" p a s t ă p e n t r u d i n ţ i 1 doză, 1 cor.

Г a p ă p e n t r u g u r ă Г г Щ % - ! ! . ' I burefoşî, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă |H0| jumătate sticlă, 8 0 fileri.

Г e s e n ţ ă p e n t r u p ă r S S Ä І contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 3 0 fileri.

Г< n n m a d a pentru creşterea părului. 1 te pUllldUd glä 2 coroane .

i p s e a l ă p e n t r u p ă r ь^ЙГ«і I pârul sur şl cărunt Nereuşita colorii e exchisă de să se noteze că părul încărunţit în ce coloare ească (negru brunet). Un carton 4 coroane

| m e r " a p ă c a r e f a c e p ă r u l b l o n d Itvipsi în timp scurt, in băl, auriu, părul blond, Ichiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

1 şi zilnică expediţ ie cu poşta. — Telefon 476.

i înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele «doit laner" Ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

icia„Maria ajutătoare" alui Rudolf f.Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

S fjíiU-Nagyszeben, Letíerer-g. 2. Fabrică casse cu sertare din scy-lolith şi asbest incombustibile, recu­noscute de cele mai bune. Scutare si casse panţerate sigur din antogen şi thermit, camere panţerate, casse peutru acte, casele, prese pentru

copiat, lacăte de Ц siguranţă, etc. « Referindu-vă la zia­rul nostru vi-se tri­mit preţuri curente gratuit şi porto fr. Fabricare din ma­terialul сеііеш bun.

A S O R T A T A CU

ELECTRICE COMPLETE Motoare de olei brut S W I D E H S K I

Motoare de München й А & й i n i e l e c t r i c e s M . S . W .

Pompe centrifugale şi turbine. Auspici i le ingineri lor şi prelltninarele d e spese le

p u n e bucuros la dispoziţ ie .

E L E K T R A 1 ' ie actii pentru edificarea uzinelor electrice

Budapest, VI., Gyár-u. 11 |L Telefon 84—64.

F ríderic I I A D I *, turnător ie , fabrică de I c l o p o t e si meta' , aràn-Щ jată pe m o t o r d e v a p o r

Arad, Strada Rákóczi N o 11—28. = Fondat în anul 1840. -o P r e m i a t î n a n u l 1 S £ > 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e s t a t .

Cu garantie de mai mulţi ani şi pe lângă cele ma 1

« favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au' avantajul că fată de orice alte clopote la turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—3fJO/o la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror între­buinţare, clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna Ia dispoziţie. L is te d e p r e ţ u r i şi cu ilustraţiuni la dorinţă se trimit gratuit şi porto franco.

d e o n o a r e Lovrin 1902. Medalia d e aar Timişoara 1891. |

S Z U B O Î H A S i l u i p r e g ă t i t o r d e o d ă j d i i ş i a d j u t u r i b i s e r i c e ş t i . I

Iitimiiit li 1883 Tilifoi piitm urnit, şi onţ 4 9 8 . Liferantul excel. Sale episcop Dessewffy din Cenad.

T IM I Ş O A R A - C C T A T E j In coltul străzii Lonovlcs ţi Jenő főherceg, vls-ă-vli de hotelul «Hungarb ;

Recomandă magazinul său bogat in atenţiunea binevotoare atât a preo­ţime! cât şi a acelor, cari voesc să cumpere pentru biserici capele, sau societăţi de inmormântare

odăjdii, steaguri, crud, statue - tau altfel de adjusturi bisericeşti -

tot sstfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărilor bisericeşti. —

Pentru liferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog ilustrat. —

Pag 16 s R I B Ü N Ä ttr 167 — 1911

Când creştin pe creştin s e ajută pe Dzeu împrumută

c <.~ Щ u ce ce <u e <« E o

9) >

s -

a că E

! X

In atenţiunea stimatelor doamne români Vă rog, cereţi pe o cartă poştală mustre din diferite articli de modă şi manufactură, diferite stofe de haine mai moderne pentru costume (englezeşti şi de Zsolna), ciucuri în ori şi ce coloare pentru fuste, zefir uri fine, delainuri, grenadinuri, lüstere, satinuri, creioane, pânză de Leinen pentru haine în toate colorile, şifoane, pânză curată (Rumburger). Cele mai moderne deco­raţii pentru haine, danteluri etc. — Cravate, gulere,

cămăşi în asortiment bogat.

* L I P 0 Ï A , * Strada Principală.

Două prăvălii, una de modă şi una de manufactură pentru ţărani.

^ c i i i i t t y i Iii UJUl li 111 V.

NICOLAE POPA, •a t n s

3 o a rc а » re

Sprijiniţi pe comerciantul român !

Piane, pianine, harmonie! şi timbale fabricate moderne asemenea ce­lor mai renumite fabrici străine, liferează şi garantează întâia şi cea mai veche fabrică de piane

din Ungaria de sud

P E T í i O F Â N T J I L , " " 1

Timişoara - Temesvár-Józsefváros, Strada Szilágyi Nr 13.

Depozit: Strada Hunyaiy 16 (casa proprie].

Piane şi pianine se închir iază!

Maşini dinamice, motoare de benzin, locomobile de benzin, motoare de gaz, instalaţiuni pentru mori, automobile de persoane, automobile de transport.

! ! Conditii« favorabile ! ! Catalog franco şi gratuit.

Fabrica de automobile, maşini şi mori, = societate pe aefii. =

Budapesti gép- . -malom- és automobilgyár r.-t. Budapest, VI . , Váci ut 14l| r

*****

BSISEBSB S E u g e n L i e b l i c h

fotograf -•==== Sibiiu—Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet I I . N o 56 (casa proprie) .

! = EX8C1LÎĂ TOTFELUL йШ 1508116 ARTISTICE. = i F*latiia.a,tipie, icoane simple, mici şi până la I mărime naturală. I airturi R E N U M I T E în

o l e u în toată mărimea, după orice fotografie mică. ţ P o t o g r a f i a r e a cop ï iilor- executată \ modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că I atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. ' j Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate Í fotografia chiar şi pe timp ploios. v n

Preţuri moderate . Cu desluşiri s ervesc .

Cel mai mare depozit de cuptoare de olane

' M I C H A I L W A G N E R fabricant de cuptoare şi ol*',

Besztcrcze, Ungurgasse 1:2.

Recomandă cuptoare de olane, căminuri, cuptoare pentru bucătării; fabricaţie proprie, pelângă preţuri moderate, modele simple până la cele mai complicate în culori variate şi mo­derne.

Totfelul de reparaturi şi prefaceri se efeptu-esc cu preţuri convenabile

Comande pentru băi de vană şi căptuşirea păreţiţor se fac deasemenea din asortimentul depozitului.

Ш m

}(?nih\ In m\ 1 8 8 2 . Telefon î le . 6 8 8 .

N E R L I P O T I

tapetier, decorator şi tabrică de mobile In

ndrássy-tér, tér palatul Neumann. (Lângă cofetăria Matzky).

1 Ш ЪЛТіГъ Ï3» « " т г ѵ

ш tu • f i l

Recomanda moble le sala propju p egă-Ш, sqlidp ş de o execuţie elegantă. Ш F e n t r u camere dt d u r a n t delà 1 9 0 f l o r i n i .

S u f r a g e r i e (prînzitor) delà 1 4 0 f l o r i n i .

G a r n i t u r i d e s a l o n , delà 9 5 f l o r i n i .

PREŢURI DE CUMPĂRARE : : тШіШ&^^'

Se YinűesclusiY MOBILE din lemn tare şi vestit — NEUSCHLOSZ.

Furnisorul asociaţiei cailor ferate ungare.

A t e l i e r d e I - u r a n g .

1 ; n ü — !

tt&á -

m

* TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NICH1N ŞI C0N8. — ARAD 1 9 1 1 .