CITIÞI ÎN PAG. 3

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 875

27 aprilie 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Ceremonie de deschidere aZilelor Severinului

Anul acesta, ca notãdistinctã, ZileleSeverinului au avut uncaracter predominantcultural, cu arii demanifestãri culturale ºi dedivertisment în întregoraºul: Criºan, CastelulArtelor, Carrefour, ICBrãtianu, Teatru, Cetate,parcul central (unde aorchestrat, seara,Famfara oraºului). Oexperienþã culturalã fãrãprecedent la noi,organizatã exemplar ºiextrem de ofertantãpentru vizitatori: piese deteatru (în fiecare searã),concerte, vernisaje,lansãri de carte,picioroange, pãpuºigigantice, folclor etc.

Una dintre punctele celemai importante aduse îndiscuþie pe ordinea de zi aºedinþei ColegiuluiPrefectural, desfãºuratã

O nouã ºedinþã a Colegiului Prefecturaldezvolta; dezvoltareaînseamnând drumuricurente, apã, canal ºiinvestitori care pot sã vinãîn aceste comune doardacã au aceste condiþiiminime, decente pentruceea ce înseamnãUniunea Europeanã.Majoritatea sunt mai multdecât receptivi , fiindconstienþi cã este o ºansãunicã accesarea acestorfonduri europenenerambursabile”, ne-adeclarat subprefectuljudeþului Mehedinþi, dr. ec.Andrei Stãniºoarã (foto).

marþi 25 Aprilie 2017,a reprezentat-oatragerea de fondurinerambursabile. „În perioada 2007-2013 JudeþulMehedinþi a atrasfonduri în valoare de92 milioane de euro,pentru perioada 2014-2020 ºi-au fixat unobiectiv mult maiîndrazneþ, dorind sã

depãºeasca aceastãsumã. Este vital pentrucomunitãþile locale, fiindcãnumai aºa se pot atragefonduri ca ele sã se poatã

pag. 4

Paradoxurile din Mehedinþi:locuinþe mai scumpe, dar ºi primii

în top la sãrãcie

„Doctoriþa” Koveºi, traficul de armeºi extrãdarea lui Ghiþã „Iscarioteanul”

pag. 8

pag. 9

Când boier Dragnea pune dijmãpe sãrac ºi îi zice cã e de bine

A lãsatsutanapentru apãzi graniþaRomâniei

pag. 5

social - politicOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Sigur cã, la o primã vedere,problema alegerilor din Franþa pareuna îndepãrtatã, lipsitã de legãturãcu realitatea româneascã directã.Dincolo de tradiþia culturalã care neleagã în mod profund ºi benefic despaþiul francez, politica internãfrancezã e o chestiune de careaflãm la televizor, cu prilejuldiscuþiilor legate de subiectulconfruntãrii dintre EmmanuelMacron ºi Marine Le Pen, ºi nuzãbovim prea mult. Sunt alte

Experienþa francezãsubiecte la ordinea zilei, maiapropiate, care ne solicitã atenþia.Cu toate cã la fel ca mulþi alþii amtratat destul de superficialchestiunea alegerilor din Franþa, amavut la un moment dat surpriza sãmã aflu în preajma unor conaþionaliîngrijoraþi la modul sincer deascensiunea curentuluiantieuropean din Franþa, decontestarea zgomotoasã ºipopulistã a Constituþiei europene,de puseurile extremiste, deaccentele antiglobalizare ºineocomuniste (redistribuireaveniturilor în societate) – teme cucare francezii sunt familiarizaþi.Evident, aceste teme nu au la noiniciun ecou, sau nu unu foarteconsistent ºi semnificativ. Undiscurs antieuropean ar fi practicabsurd ºi ridicol la noi, odatã cepentru noi, românii, intrarea în UEa însemnat deschiderea pieþei

muncii, ºi nu numai, pentru vreopatru milioane de conaþionali. UEînseamnã cu totul altceva pentrunoi, decât înseamnã pentrufrancezi, obosiþi ºi iritaþi la maximde problema imigranþilor, deexemplu, de chestiunea atât desensibilã a ºomajului în rândultinerilor. Nouã ne e greu sã neimaginãm acum o Franþã afrontierelor închise ºi a expulzãrilor,dar aceastã Franþã e totuºi posibilã.Iar în prima linie a acestei atitudiniautarhice ºi intransigente sunttinerii. Citeam zilele trecute uncomentariu just, potrivit cãruia„tinerii sunt predispuºi sã cadã înplasa discursului care îndeamnã lamãsuri radicale. În lipsa unei culturipolitice sãnãtoase, aceºtia nu ºi-auformat filtre proprii prin care sãtreacã promisiunile extremiºtilor,pentru a vedea cât de fezabile suntacestea, dacã încalcã sau nu

anumite drepturi ºi libertãþi ºi carevor fi efectele pe termen lung alemãsurilor propuse”. Chiar ºi lanoi s-a putut observa, în aceastãiarnã, o radicalizare a tinerilor, acontestãrii sistemului. Au fost zileîntregi, mute, de discurs ºi atitudineantisistem. Este cert faptul cãundeva la nivelul democraþiiloreuropene, fie cã sunt ele mairecente, fie cã au în spate o tradiþieconsiderabilã, ceva nu maifuncþioneazã. Un uriaº val defrustrare socialã ºi de revoltã surdãbate la porþile bãtrânei Europe iarconsecinþele sunt greu deprevizionat. Experienþa Brexit-ului,presiunile lui Vladimir Putin,tensiunea alegerilor din Franþa – caºi multe altele, aratã deja o Europãcare luptã sã-ºi pãstreze integritateaºi unitatea, în faþa unui asalt fãrãprecedent a populismului ºiextremismului naþionalist.

România va participa laProgramul pentru EvaluareaInternaþionalã a Elevilor - PISA2018, dezvoltat de Organizaþiapentru Cooperare ºi DezvoltarteEconomicã (OECD), potrivit uneihotãrâri adoptate de Guvern. Programul PISA este o evaluareinternaþionalã comparativã caremãsoarã dezvoltarea competenþelorde bazã ale elevilor de 15 ani, aflaþila finalul învãþãmântului obligatoriu,în trei domenii principale: citire/lecturã, matematicã, ºtiinþe. Administrarea testelor PISA esterealizatã de un consorþiuinternaþional, la fiecare trei 3 ani, iarpregãtirea ºi adaptareainstrumentelor de evaluare la nivelulfiecãrei þãri participante se realizeazãîn cicluri de câte 4 ani consecutivi. Comparativ cu ciclurileanterioare, PISA 2018 va includeºi evaluarea „competenþelorglobale”, care se referã lacapacitatea de a analiza din diferiteperspective teme globale sauinterculturale, de a înþelege cumdiferenþele afecteazã percepþiile,

CONTINUARE ÎN PAGINA 4

România va participa la Programul pentruEvaluarea Internaþionalã a Elevilor - PISA 2018, dezvoltat de OECD

raþionamentele ºi ideile proprii sauale celorlalþi, de a dezvoltainteracþiuni ºi relaþii adecvate,deschise ºi eficace cu persoane dindiferite culturi, pe baza respectuluireciproc pentru demnitatea umanã. În perioada 2017-2019, Româniava beneficia de întegul suport oferitde OECD pentru derularea evaluãrii,în baza unei taxe de participare,conform standardelor stabilite lanivel internaþional. Taxa departicipare pentru anul 2017,reprezentând echivalentul în lei alsumei de 61.000 EUR, va fi plãtitãdupã semnarea acordului departicipare, iar pentru fiecare dintreanii 2018 ºi 2019, taxa, reprezentândechivalentul în lei al sumei de45.000 EUR, va fi plãtitã pânã la datade 1 martie a fiecãrui an. Cheltuielile de administrareinternã a programului PISA 2018,în valoare totalã de aproximativ409.500 lei, vor fi asigurate deMinisterul Educaþiei Naþionale, prinInstitutul de ªtiinþe ale Educaþiei,desemnat Centru Naþional PISA,care va coordona administrarea

programului în þara noastrã. Modalitãþile de implementare pedurata proiectului, inclusivasigurarea resurselor umane,bunurilor ºi serviciilor necesare,sunt specificate în standardeletehnice, anexã la contractul care vafi semnat de Centrul Naþional PISA(Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei)cu secretariatul OECD. Pentruciclul de testare 2017-2019,România va administra teste înformat tipãrit, testareacomputerizatã fiind o opþiuneposibilã pentru urmãtoarele ediþii. PISA constituie o sursã majorãde expertizã metodologicã pentrusistemul educaþional românesc,lucru reflectat în deciziile de

politicã educaþionalã din þaranoastrã în ceea ce priveºte atâtactualizarea curriculumuluinaþional, cât ºi a evaluãrilor ºiexamenelor naþionale, sistemuleducaþional preuniversitar, caîntreg, beneficiind de concluziileparticipãrii la programul OECD. România participã la ProgramulInternaþional OECD-PISA încã dinanul 2002 (ca þarã PISA+),ciclurile de participare pânã acumfiind PISA 2006, PISA 2009,PISA 2012 ºi PISA 2015. La nivel internaþional, programuldezvoltat de OECD (care, în 2015,includea 72 de þãri participante)este planificat pânã în anul 2024.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 3

La fel ca în fiecare an, deZilele Severinului, Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier s-a numãrat printrepromotorii acþiunilor culturale. Cuaceastã ocazie au fost demarate oserie de evenimente specifice. La Cetatea Severinului a fostorganizatã o expoziþie temporarãintitulatã “Vestigii arheologicedescoperite în timpul lucrãrilor dereabilitare”. Expoziþia a avut dreptscop prezentarea istoriei Cetãþii ºipromovarea acesteia, prin prismaunor artefacte descoperite de-alungul mai multor campanii decercetare arheologicã, campaniifinalizate în anul 2012. Tot la Cetatea Severinului aufost prezentate expoziþiile: „Sf.Mare Mucenic Gheorghe îniconografia mehedinþeanã”;„Fotografie – Cetatea medievalã,înainte ºi dupã reabilitare”. La Palatul Culturii “TeodorCostescu”, în Sala “Popa Popa’s” afost expusã expoziþia de sculpturã

Acþiuni culturale de Zilele Severinului

„Gheorghe Anghel ºi AlexandruSeverin”. Printre lucrãrile prezentatepublicului s-au numãrat sculpturile“Cap de cãrturar”, “Cap de femeie”,

Ceremonie de deschidere a Zilelor Severinului

Deschiderea oficialã a ZilelorSeverinului a avut loc vineri, 21aprilie, începând cu ora 12:00, laCetatea Medievalã, fiind marcatã

printr-o ceremonie la care auparticipat, alãturi de primarulmunicipiului, Marius Screciu,viceprimarii Daniel Cîrjan ºi Cornel

Folescu, subprefectul AndreiStãniºoarã, consilieri locali,ºefi ai serviciilordescentralizate, dar ºi primarullocalitãþii Kladovo alãturi dealþi invitaþi de seamã. Un public numeros s-a arãtatîncântat de ceremonia dedeschidere, de schimbareaGãrzii, salvele de tun,ceremonialul CavalerilorTemplieri, domnii ºi domniþeleîmbrãcaþi în frumoasecostume de epocã.

ªi vremea a þinut cu ceiprezenþi. Dupã ridicarea drapelului,

primarul Marius Screciu a þinut unscurt discurs de salut. Participanþii laceremonie au putut apoi vizita Cetatea,expoziþiile organizate de Palatul

Culturii împreunã cu Muzeul Porþilorde Fier, atelierele de pielãrie, ceramicã,expoziþia de arme medievale sau auputut audia concerte de muzicãmedievalã, dansuri, teatru. Anul acesta, ca notã distinctã,Zilele Severinului au avut uncaracter predominant cultural, cuarii de manifestãri culturale ºi dedivertisment în întreg oraºul:Criºan, Castelul Artelor, Carrefour,IC Brãtianu, Teatru, Cetate, ParculCentral (unde a orchestrat, seara,Famfara oraºului). O experienþãculturalã fãrã precedent la noi,organizatã exemplar ºi extrem deofertantã pentru vizitatori: piesede teatru (în fiecare searã),concerte, vernisaje, lansãri decarte, picioroange, pãpuºigigantice, folclor etc.

„Antoaneta”, „Cap de fatã”, aparþinândartistului Gheorghe Anghel ºi lucrãrile“Eva”, “Diana” ºi “Scenã mitologicã”,aparþinând lui Alexandru Severin.

Biroul de presã

O. M.

La Castelul Artelor au fostprezentate, cu acest prilej,expoziþiile: „Vârstele Severinului” ºi„Mehedinþeni la fotograf în urmã cu70 de ani”. Au fost expuse 8 roll-up-uri ºi 20 de fotografii cu imaginireprezentative ale unor clãdiriistorice din Severin. Acþiunile culturale organizate deMuzeul Regiunii Porþilor de Fier s-aubucurat de aprecierile severinenilorprezenþi în numãr mare la acesteevenimente.

Alegeri locale parþiale în 11 iunie  Guvernul a stabilit în data de 11 iunie 2017 organizarea scrutinului local parþial pentru alegerea primaruluiîn 49 de localitãþi în care aceastã funcþie a rãmas vacantã ca urmare a demisiilor unor titulari, situaþiilor deincompatibilitate, invalidãrii mandatelor, decesului sau aplicãrii unei pedepse privative de libertate. Alegerileparþiale vor fi organizate în cinci municipii – Moineºti, judeþul Bacãu, Craiova, judeþul Dolj, Târgu Jiu, judeþul Gorj,Lupeni, judeþul Hunedoara, Roman, judeþul Neamþ, nouã oraºe – Râºnov, Lehliu Garã, Amara, Fierbinþi-Târg, Þãndãrei,Ulmeni, Baia Sprie, Buºteni, Bãicoi ºi în 35 de comune, între care ªimian ºi Godeanu.

continuare în pag. 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 4

Mehedinþiul a ajuns judeþulparadoxurilor. Sãrãcia ºi lipsa unei

perspective reale de dezvoltareeconomicã, deci de progres pentrufiecare mehedinþean în parte, sunt

elemente care se regãsesc încontinuare în viaþa cotidianã a

urbei. Cu toate astea, au crescutpreþurile pe piaþa imobiliarã, iar

autoturismele se înmatriculeazã pebandã rulantã.

Chiar dacã în ultimii ani s-auînchis principalii angajatori, iarMehedinþiul este în topul judeþelorprivind rata ºomajului, preþurile lalocuinþe în municipiul reºedinþã dejudeþ au crescut de la începutul anului2017 cu aproximativ 10 la sutã,piaþaimobiliarã localã intrând din nouîntr-un ritm susþinut de creºtere. „Vã pot spun cã piaþa imobiliarãdin Turnu Severin este în creºtere,ceea ce nu s-a mai întâmplat din2007. Au crescut preþurile cu circa10 la sutã. Dacã anul trecut, deexemplu, vindeam un apartament cudouã camere cu 20.000 de euro, înCrihala, etajul trei, acum avemcereri pentru 24.000-25.000 deeuro. Este o creºtere mare ºineaºteptatã a preþurilor, nu ne putemexplica ce s-a întâmplat”, spuneCãtãlin Golumbinã, administratorul

Paradoxurile din Mehedinþi:locuinþe mai scumpe, dar ºi primii în top la sãrãcie

uneia din cele mai importante agenþiiimobiliare (Kat Imobiliare) dinDrobeta Turnu Severin. Cele mai cãutate zone rãmân încontinuare centrul oraºului ºi zonaHotel Traian-Kiseleff-Independenþei.Un preþ bun se obþine ºi dacãimobilul scos la vânzare se aflã într-o zonã unde existã reþeaua de gaze.O garsonierã de 27 mp, care anultrecut se vindea cu 50.000 de lei,acum proprietarul acesteia poateobþine un preþ de 65.000 de lei, iarun apartament cu trei camere se poatevine acum ºi cu 30.000 de euro faþãde anul trecut când preþurile variauîn jur de 24.000-25.000 de euro. Înmatriculãri de autoturisme ªi nu doar ”apetitul” pentru locuinþea crescut la Drobeta Turnu Severin, ciºi dorinþa cetãþenilor de a deþine unautoturism. În momentul de faþã, unuldin cinci mehedinþeni deþine unautoturism, dacã facem un raport întrenumãrul de locuitori ai judeþului(285.579) ºi parcul de autoturismeexistent în momentul de faþã (63.626).La Serviciul Public Comunitar RegimPermise de Conducere ºiÎnmatricularea AutovehiculelorMehedinþi au fost înmatriculate în lunafebruarie a.c. 2.477 de autoturisme ºi1.907 în luna martie.

De unde provin banii carecirculã pe piaþã

ªi având în vedere toate aceste operaþiunide vânzare-cumpãrare unde se învârtsume importante de bani, se puneîntrebarea de unde provin aceste fonduri. „Este un paradox, în Severin suntfoarte mulþi bani. Hai sã ne uitãm lacluburi, la autoturismele care seînmatriculeazã, la cumpãrãturile care sefac în hipermarketuri. De unde suntaceºti bani, nu vã pot spune”, declarãCãtãlin Golumbinã. De aceeaºi pãrereeste ºi sociologul Vasile Deac, specialistîn accesarea ºi implementarea deproiecte cu finanþare europeanã: “Suntdestul de mulþi bani pe piaþã în Severinºi acest lucru poate sã rezulte ºi dinnumãrul mare de marketuri care vândºi au parcãrile pline de maºini în aceastãperioadã. Dacã mergem la serviciul deînmatricultãri auto vedem cã seînmatriculeazã foarte multe autoturisme.Sã nu uitãm cã o altã statisticã aratã cã înSeverin sunt cele mai multe maºini delux la mia de locuitori, dupã Bucureºti”.În aceste tranzacþii se investesc însã defoarte multe ori bani negri. „Dacã facem o analizã serioasã peactivitatea economicã din DrobetaTurnu Severin ºi din judeþ o sã vedemcã în jur de 90 la sutã din economieeste una gri. Adicã acea economie încare plãtesc pentru un angajat o orã ºiel lucreazã opt ore sau declar anumitesume ºi de fapt ele sunt mult mai mari.Acolo sunt cei mai mulþi bani, acoloar trebui sã ne concentrãm, sã-iaducem în economia realã, singura încare se plãtesc impozite fiindcã doarea este producãtoare de dezvoltare ºilocuri de muncã”, mai spunesociologul Vasile Deac. O parte din banii negri care ajung pepiaþa din Drobeta Turnu Severin provinºi din contrabanda cu þigãri ºi alcool, darcea mai importantã sursã o reprezintãînsã traficul cu droguri, traficul de carnevie, dar mai ales din comitereainfracþiunilor informatice. Cele maiscumpe locuinþe din municipiu, dar ºiautoturisme de lux aparþin în cea maimare parte indivizilor care furã banii cucardul în afara þãrii ori sunt membrii unorreþele care acþioneazã în sfera criminalitãþiiinformatice.

Urmare din pag. 2Informaþii suplimentare

Programul OECD-PISA furnizeazãdatele ºi informaþiile esenþialepentru realizarea de studii ºi analizeulterioare, care sã fundamentezedeciziile de politici publice îndomeniul educaþiei ºi formãriiprofesionale. Pe lângã dateleprivind dezvoltarea competenþelorelevilor în domeniile citire/lecturã,matematicã ºi ºtiinþe, ProgramulPISA 2018 urmãreºte sã ofererãspunsuri la întrebãri esenþiale depoliticã educaþionalã, printre care:- Cât de bine sunt pregãtiþi eleviipentru viaþã ºi pentru inserþie pepiaþa muncii în societãþi culturalediverse ºi într-o lume globalizatã?- Cât de mult sunt expuºi elevii laºtiri din întreaga lume ºi în cemãsurã înþeleg ºi analizeazã criticteme interculturale ºi globale? Caresunt diferenþele majore la nivelulpopulaþiei, din aceastã perspectivã?- Ce abordãri sunt folosite la ºcoalãastfel ca elevii sã fie educaþi pentrudiversitate culturalã ºi cum valorificãºcolile diversitatea pentru a formaelevilor „competenþe globale”?- Cât de bine sunt pregãtite ºcolilesã facã faþã prejudecãþilor ºistereotipurilor? Rapoartele internaþionale laProgramul OECD-PISA pot ficonsultate pe www.pisa.oecd.org,iar cele naþionale, iar cele careconþin rezultatele României pentruperioada 2000-2015 suntdisponibile pe pagina CentruluiNaþional pentru Evaluare ºiExaminare, www.rocnee.eu. Rezultatele Programului OECD-PISA sunt de interes public naþionalºi internaþional, deoarece PISA esteo parte importantã a unui programcontinuu al OCDE de monitorizare arezultatelor învãþãrii ºi de raportare,pe baza indicatorilor educaþionali, atendinþelor înregistrate în timp, lanivel sistemic, rezultate din analizacompetenþelor dobândite de tineriide 15 ani din întreaga lume.

BIROUL DE COMUNICAREMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE

România vaparticipa...

În perioada 20-22.04.2017la Râmnicu Vâlcea s-a desfãºuratFinala Campionatului Naþional U14,masculin ºi feminin, individual, lacare au participat sportivi de la 40de cluburi din România. CSM Drobeta Turnu Severin ºi-aadãugat în palmares încã douã titluride campioane naþionale, obþinute de:Loc I - VÂLVOI DENISA -40 kg- ARGINT DIANA - 48 kg O comportare neaºteptat de bunãºi frumoasã a avut-o ºi FLORESCUMIRCEA ªTEFAN -46 kg, care aocupat locul VII din 35 de sportiviînscriºi la categoria sa de greutate. Rezultatele nu sunt întâmplãtoare, cisunt o confirmare a talentului acestorcopii, care sunt dedicaþi sportului ºi Alexia M.

Finala Campionatului NaþionalU14 de la Râmnicu Vâlcea

care aleg sã se pregãteascã în sala deJudo ºi iubesc întrecerea, competiþia.Lena STEREA, Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 5

Am putea spune cã niciodatã nueste prea târziu sã faci o schimbareîn viaþã atunci când simþi cã lucrurilenu merg bine, cã nu mai ai aceasatisfacþie care sã te facã sã mergi maideparte pe calea pe care ai ales-oiniþial. Ne-o demonstreazã VasilePîntea, care acum, la 36 de ani,renunþã la preoþie pentru a sluji þaraca poliþist de frontierã.

O decizie oarecum radicalã Pentru graniþa din zona de sud-vesta României, Poliþia de Frontierã arecrutat din sursã externã, printr-unconcurs organizat în luna noiembrie2016, 52 de persoane, care urmeazãun curs intensiv la ªcoala Poliþiei deFrontierã din Drobeta Turnu Severin.Una dintre aceste persoane esteVasile Pîntea. Poate pãrea destul deciudatã decizia lui de a renunþa lapreoþie pentru o astfel de carierã, darlucrurile devin clare atunci când aflãmcã primea din partea statului doar 300de lei lunar, iar restul de salariutrebuia sã-l acopere singur, dinfonduri proprii. „Nivelul de trai din România m-afãcut sã iau decizia asta, oarecumradicalã, dar eu cred cã peDumnzeu poþi sã-l slujeºti în toatedomeniile. ªi aici, la Poliþia deFrontierã, ºi, acolo ca preot. Amfãcut aceastã schimbare pentrumine, pentru familie. Îmi dau totdevotamentul meu faþã de þarã.Pânã la urmã, o viaþã întreagãînvãþãm lucruri noi”, spuneVasile Pîntea.

A lãsat sutana pentru a pãzi graniþa României

A fost ºi barman-ospãtar în Italia Vasile este din Moldova, de la TârguNeamþ, ºi pe 22 februarie anul acestaa împlinit 36 de ani. De când se ºtie aurmat calea Bisericii ºi ºi-a dorit sã-l slujeascã pe Dumnezeu ca preot. ªi-a urmat visul, astfel cã, de la 15 ani, afost elevul ºcolii profesionale decântãreþi bisericeºti de trei ani de laMãnãstirea Neamþ. A continuat apoiliceul ºi, într-un alt colþ al þãrii, la Arad,a urmat cursurile Facultãþii deTeologie „Aurel Vlaicu“ ºi masterul.Dupã terminarea masterului în 2007,a ales sã plece în strãinãtate pentruun trai mai bun. Avea nevoie de bani pentru a-ºiîntemeia o familie ºi nu s-a dat înlãturi de la munca de jos. A muncitdoi ani în localitatea San Miniatodin provincia Pisa ca barman-ospãtar cu acte în regulã. κiaminteºte ºi acum programulextenuant, fiecare bãnuþ muncit cusudoare, dar la acea vreme erapentru el singura posibilitate de aporni pe un drum nou în viaþã.Dupã doi ani, a decis cã estetimpul sã se întoarcã în þarã unde,în anul 2009, s-a cãsãtorit cufemeia care i-a fost alãturi în toatedeciziile sale. A construit o bisericã A ales sã trãiascã, alãturi de soþiasa, departe de plaiurile natale,tocmai la marginea Olteniei, laDrobeta Turnu Severin. De la unbun coleg ºi consãtean, care estecãsãtorit în Oltenia, a aflat cã se

organizeazã un examen decapacitate preoþeascã la Craiova ºiaºa a ajuns în frumosul oraº de laDunãre. A promovat examenul cunota 9,60 ºi norocul a fãcut sãexiste un post liber dinseptembrie 2009 în parohia de laSchela Cladovei, un cartiermãrginaº al Severinului. De atunciºi pânã în noiembrie 2016, a fosttrup ºi suflet pentru comunitateadin Schela Cladovei.

Locuitorii din acest cartier mãrginaºal Severinului îºi doreau de mai multãvreme un lãcaº nou pentruînchinãciune, fiindcã actuala bisericã,veche de 160 de ani, aflatã la margineaDrumului European 70, a fost afectatãde traficul greu din zonã, plus cã nu aretemelie. Nimeni nu lua însã iniþiativaconstrucþiei unei noi biserici, nimeni nuse înhãma la o asemenea lucrare. Astamai ales în vremurile actuale cândfondurile pentru ridicarea unui lãcaº decult nu se strâg cu mare uºurinþã. ªi cu toate astea, preotul VasilePîntea a avut acest curaj de a punepiatra de temelie în 2010 a unei noibiserici la Schela Cladovei. ªi nudoar atât. Împreunã cu pãrinþii ºisocrii sãi, a donat 7.000 de euro,apoi a reuºit sã strângã ºi de laenoriaºi suma de 18.000 de lei. Cuaceºti bani ºi, ulterior, ºi cu fondurialocate de la Ministerul Cultelor, areuºit sã zideascã biserica pânã lapardosealã, în continuare lucrãrileurmând a fi finalizate de noul preotdin parohia de la Schela Cladovei.„Oamenii din Schela ºi-au doritfoarte mult o bisericã. A fost orealizare ºi o bucurie cã am avutºansa aceasta, fiindcã nu oricândai posibilitatea de a începe obisericã. Este o realizare sufleteascãpentru mine ºi eu cred cã trebuieca fiecare sã facã ceva pentrucomunitatea în care trãieºte, nu poþisã stai într-o parohie fãrã sã faciceva, chiar ºi un an-doi”, spuneVasile Pîntea. „Mânuieºte bine pistolul” Nu este uºor sã o iei de la capãt, nueste uºor sã renunþi la profesia pentrucare te-ai pregãtit, dar uneori viaþacere sacrificii. „E un gol pe care nu þi-l acoperã nimeni“, recunoaºte Vasile,

conºtient cã încheie un capitol din viaþasa. Este însã pe un drum nou, va activaîntr-un domeniu total diferit, dar a fostprimit cu braþele deschise în rândurilePoliþiei de Frontierã. „Pentru Vasile Pîntea, intrarea înrândul poliþiºtilor de frontierã esteun nou început, ceea ce nedemonstreazã cã niciodatã nu esteprea târziu sã acceptãm provocãrilevieþii. Vasile spune cã pe Dumnezeupoþi sã-l slujeºti oriunde te afli ºi aales sã-l slujeascã în acest mod maideosebit, zic eu: de la graniþã. Sã fiictitor al unui lãcaº de cult ºi sãcontribui la aceastã construcþie înmod substanþial spune multe despretine ca om. Sunt convins cã Vasileva fi un poliþist de frontierã foartebun, care va face faþã cu succesprovocãrilor de la frontiera de vest aRomâniei“, a declarat comisarul-ºefValeriu Pera, purtãtorul de cuvânt alServiciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã Mehedinþi.

ªi profesorii de la ªcoala Poliþieide Frontierã din Drobeta TurnuSeverin au numai cuvinte de laudãla adresa lui Vasile Pîntea, cares-a descurcat foarte bine în nouaposturã. „Domnul Vasile sedescurcã foarte bine alãturi decolegii lui. Sunt uimitã chiar deinteresul lor, al tuturor, pentru acunoaºte foarte binecaracteristicile armei pe care o voravea în dotare. În foarte scurt timpau învãþat sã mânuiascã lintrãgaciul, sã-ºi coordonezerespiraþia, sã-ºi asigure o poziþiebunã de tragere. Eu sunt încântatãde ei ºi în fiecare vãd un trãgãtorbun. Una dintre principalelecalitãþi profesionale ale unuipoliþist de frontierã din operativeste aceea de a mânui foarte binepistolul”, spune agentul-ºefadjunct Mihaela Stan, de lacatedra de ordine publicã a ªcoliiPoliþiei de Frontierã din TurnuSeverin. Vasile Pîntea a fostrepartizat la Sectorul Poliþiei deFrontierã Naid㺠din judeþulCaraº-Severin ºi a începutulserviciul chiar în timpulSãrbãtorilor Pascale.

Preotul Vasile Pîntea, dupã ce a slujit ºapte ani la o bisericã de lamarginea Severinului, a ales sã se facã poliþist de frontierã.

Alexia M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* S-au încheiat ºi ZileleSeverinului, ediþia a XXV- a, 21-23aprilie 2017. Aºa cum am anticipat, încãde sãptãmâna trecutã, aceastã ediþie afost una, în mare parte, de reuºitã. Prindiversitatea acþiunilor ºi activitãþilor cucaracter cultural- artistic ºi dedivertisment, prin sporirea locurilor dedesfãºurare a acestor activitãþi ºi acþiuni,prin calitatea programelor ºi a invitaþilor,în fine, printr-o anumitã senzaþie dedeschidere cãtre lume pe care acesteacþiuni ºi activitãþi culturale ºi artisticeau lãsat-o. Din pãcate, s-au menþinut ºicâteva... sechele, dacã le putem spuneaºa, din ediþiile trecute. De pildã,încãpãþânarea cu care se insistã pefolosirea arterei I.C. Brãtianu pentrumuzicã folcloricã, în combinaþie cuactivitãþi câmpeneºti (grãtare, mititei,„bericioaicã” º.a.m.d.). UmbraIrefutabilului persistã încã, dupã câte separe, la Severin. Dar nu o sã facem dinasta, acum, un capãt de þarã. Se cuvine,prin urmare, sã adresãm felicitãri tuturororganizatorilor, de la Primãrie ºi PalatulCultural Teodor Costescu ºi pânã lainstituþiile care au asigurat ordinea ºibuna desfãºurare a tuturor manifestãrilor. * Rãmâne în actualitate (probabil, înlipsã de altceva) povestea grangurilorSistemului, care, în noaptea alegerilorprezidenþiale din 2009, chefuiau, cu...provizii fine, în sufrageria lui GabrielOprea. Bãieþii „deºtepþi” din politicã ºipresã se întrebã, superior, cu ce ar fiputut inflenþa grangurii din sufragerialui Oprea - nimeni alþii decât Coldea,Kovesi, George Maior, Oprea, VasileDâncu, probabil Dan Andronic –

„Rasistul” ) Ilie Nãstaserezultatul alegerilor prezidenþiale dindecembrie 2009. Ei, da, cum sã nu!?Luaþi în parte, fiecare dintre grãnguroiiãºtia avea atribuþii directe ºi indirecteîn derularea procesului electoral. Aspune cã nu aveau cum sã-linfluenþeze în favoarea protectoruluilor de tristã amintire, TraianBãsescu, mi se pare o dovadã demare ºi perversã ticãloºie. Daracestea sunt moravurile ce sepoartã astãzi pe la noi. * Mai sunt ºi alþii, care susþin ideeacã, vezi Doamne, dacã ar fi ieºit Geoanãpreºedinte, ne-ar fi fost mai bine?!Acesta este un alt punct ticãlos devedere, cu atât mai mult cu cât sedrapeazã într-un soi de logicã de bun-simþ. Nu ºtim dacã ar fi fost sau nu maibine cu Mircea Geoanã, despre care,între noi fie vorba, nu am avut ºi nu amo impresie grozavã. Problema este alta.Bãieþii de care vorbim, cei adunaþi însufrageria lui Oprea, beneficiaserã detoate avantajele oferite de ticãloºiile fãrãprecedent comise de regimul Bãsescuºi aveau tot interesul sã-ºi menþinãpoziþiile. Prin urmare, erau supermotivaþiîn a-l menþine pe Matroz pe scaunulcotrocean. Aveau la dispoziþie toatemanetele, toate butoanele pentru astaºi nimeni nu i-ar fi putut împiedica s-ofacã. De altfel, acele prezidenþiale din2009 au fost atât de primitiv mãsluite,încât ºi cel mai naiv, mai neexperimentatcetãþean român ºi-a putut da seama deasta. Pânã la urmã, a condus mafiotulBãsescu þara asta zece ani bãtuþi pemuchie? A condus-o, iar acum ne râde-n nas tuturor de pe ecranele unor

televiziuni care s-au pus în slujba lui,fãrã nicio jenã. Desigur, în cãutarea unuirating pricãjit ca vai de mama lui ºi îndispreþul marii majoritãþi a românilor. * Sfârºitul sãptãmânii trecute veni ºicu niºte succese în plan sportiv cu carenoi, românii, nu ne mai întâlniserãm deceva vreme. Cãtãlina Ponor (30 de ani!)ºi Marian Drãgulescu (ºi el un veteranal gimnasticii!) au devenit campionieuropeni la bârnã, respectiv sol, iarechipa femininã de tenis de câmp aRomâniei (cu Simona Halep încomponenþã) a eliminat echipa similarãa Marii Britanii din Cupa Federaþiei.Sincere felicitãri tuturor! Referitor lameciul de tenis dintre românce ºibritanice, desfãºurat la Constanþa, presavãd cã a reþinut doar incidentul pe carel-ar fi provocat Ilie Nãstase, (cãpitanulnejucãtor al echipei noastre), ce a dusla decizia evacuãrii lui din salã. Ce afãcut fostul mare campion ca sã meriteo astfel de drasticã pedeapsã? Cicã le-ar fi adresat injurii britanicelor, care –fete sensibiloase, deh! – ar fi început sãplângã. Ei, da! Ba i s-au mai pus înseamã lui Nasty ºi câteva comentariicu tentã rasistã la adresa Serenei

Williams, despre care presainternaþionalã, în lipsã de subiecte...colorate, urlã în neºtire. Discriminaþi dintoate þãrile uniþi-vã! Acum e timpulvostru! Chiar ºi pe ultimul pârlit, atinscu vreo aripã de cuvânt de te miri, cinetrebuie sã-l protejãm de uraganuldiscriminãrii! Ne-am procopsit!Revenind la Ilie Nãstase, ei bine, acestom, care a fost prieten la cataramã cucampionul de culoare Arthur Ashe, carea fãcut cuplu la dublu mixt, ani de zile,cu negresa Rosemary Casals ºi care s-aiubit intens, intens de tot, cu frumoasacântãreaþã ciocolatie Diana Ross, numaide rasism nu poate fi acuzat. Este de râsullumii inclusiv cã toþi se fac cã ignorãfirea vulcanicã ºi slobozenia la gurã alelui Ilie Nãstase, atât de bine cunoscutepânã acum pe toate meridianele. Haisictir, bãi sclifosiþilor ºi ipocriþilor!Vedeþi-vã de propriile voastre limite ºineputinþe ºi nu vã mai legaþi de olegendã vie a sportului mondial, carevã are la degetul mic pe toþi! Cineprotesteazã când, pe atâtea ºi atâteaarene din lume, sportivii românii suntîntâmpinaþi cu urale..., mobilizatoaregen „þiganii, þiganii!”? Poftim?

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 7

Eugen Golea a constituitPMP Mehedinþi în judeþ

Eugen Golea a fost cel care aconstituit PMP Mehedinþi în judeþîn toamna anului 2013 ºi a fostprimul preºedinte al noii formaþiunipolitice. PMP Mehedinþi, condusde Eugen Golea, a reuºit, la primulexamen electoral, scrutinuleuroparlamentar din vara anului2014, nu doar un scor electoralfoarte bun, ci ºi sã se erijeze, lavremea respectivã, într-o forþãpoliticã de perspectivã. Adevãrataperformanþã electoralã a PMPMehedinþi a fost în municipiulDrobeta Turnu Severin, undeformaþiunea condusã de EugenGolea a surclasat PDL Mehedinþi,obþinând locul 3 cu un procent de8,77%. PMP Mehedinþi a fostatunci revelaþia scrutinuluieuroparlamentar în judeþ. Alegerilelocale din vara anului 2016 nu aufost un succes real pentru PMPMehedinþi condus tot de EugenGolea. Chiar dacã partidul a obþinutdoi consilieri municipaliseverineni, nu a reuºit sã obþinãpragul necesar pentru a accede înConsiliul Judeþean Mehedinþi.Dupã consumarea scrutinului localde anul trecut, Eugen Golea eraîndepãrtat din fruntea PMPMehedinþi ºi înlocuit cu GabrielaDobrotã, candidatul PMPMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin. Marea eroare politicã apreºedintelui Eugen Golea a fostaceea cã nu ºi-a asumat ocandidaturã pentru funcþia deprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin. Dacã ar fi fãcut-o,

PMP Mehedinþi, o premierã în politica localã:4 preºedinþi în mai puþin de un an de zile

PMP Mehedinþi traverseazã una dintre cele mai dificile perioade din existenþa sa pe scena politicã localã.Deºi este un partid care a obþinut consilieri locali ºi este unul parlamentar, aceastã formaþiune politicã a

realizat o premierã absolutã în politica mehedinþeanã. În mai puþin de un an de zile, PMP Mehedinþi a fostcondus de 4 preºedinþi. Cu toate acestea, PMP Mehedinþi devine pe zi ce trece un partid tot mai slab, fãrã

nicio posibilitate de afirmare politicã la nivelul judeþului. Ordinea preºedinþilor care s-au succedat laconducerea PMP Mehedinþi a fost: Eugen Golea, Gabriela Dobrotã, Constantin Gherghe, Cãtãlin Voinea.

cu siguranþã rãmânea în continuarepreºedintele PMP Mehedinþi, iaraceastã formaþiune politicã nuajungea în situaþia în care segãseºte în prezent.

Gabriela Dobrotã, un preºedintede partid absent

Ajunsã preºedintele PMPMehedinþi, Gabriela Dobrotã a datconvingãtoarea impresie cã este unpolitician din ce în ce mai absent.Dupã ce a ratat oportunitatea de adeveni viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, GabrielaDobrotã nu a mai pãrut chiar aºade interesatã de activitatea politicã,chiar dacã era preºedintele PMPMehedinþi. Gabriela Dobrotã acãlcat totul în picioare, cu riscul dea distruge PMP Mehedinþi, doarpentru a-ºi atinge un obiectivpersonal, acela de a ajungeviceprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin. Eºecul sãu personala coincis cu retragerea din prim-planul vieþii politice locale. Ea alãsat impresia cã nu mai esteinteresatã de activitatea politicã aPMP Mehedinþi, fiind un politiciandin ce în ce mai dezinteresat departidul pe care îl conducea.Evident explicaþia rezidã înfrustrarea cã nu a devenit

viceprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin, funcþie pe care ºi-adorit-o cu ardoare ºi pentru care s-a bãtut pânã în ultimul moment.Atunci s-a cam terminat ºiparcursul sãu politic. GabrielaDobrotã a ratat o mare oportunitatede a deveni un lider politicimportant ºi de perspectivã aljudeþului Mehedinþi. Nu atâtnumãrul de voturi, chiar dacãrelativ mic, obþinut la alegerilelocale de anul trecut constituia orampã de lansare, cât mai cuseamã anvergura de persoanãcompetentã ºi responsabilã pe careºi-o crease. Gabriela Dobrotã aavut un imens potenþial de creºterepoliticã ºi electoralã, pe care însãnu a ºtiut sã-l valorifice. Avea toatepremisele, chiar ºi fãrã funcþia deviceprimar al Severinului, sã-ºiconstruiascã o carierã politicã desucces, carierã care acum este ca ºicompromisã. Din postura de lider alPMP Mehedinþi, partid de opoziþie înConsiliul Local, dar mai ales din ceade consilier municipal, GabrielaDobrotã putea sã fie o voce politicãputernicã, totodatã un ales local caresã-ºi promoveze propriile proiectede dezvoltare a Severinului ºi fãrãfuncþia de viceprimar. A ales însã sãse retragã dintr-o vanitate personalã.Dar mai ales ºi-a bãtut joc de unimens potenþial de creºtere politicãºi încredere popularã, dar mai alesºi-a bãtut joc de un partid laconducerea cãruia s-a angajat.

Constantin Gherghe – un liderpolitic formal

În urma fuziunii cu UNPRMehedinþi funcþia de preºedinte alPMP Mehedinþi a fost preluatã defostul primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin, ConstantinGherghe. Dupã ce acesta a fost

numit în funcþia de preºedinte, PMPMehedinþi pãrea sã devinã oadevãratã forþã politicã la niveluljudeþului, având reale posibilitãþi sãcreascã la nivel de imagine. Cotade popularitate ºi de încredere decare încã se mai bucura atunciConstantin Gherghe constituia unmotiv suficient de temeinic pentru acrede cã partidul se va afirma în forþã.Ar fi contribuit la aceasta ºi sporireanumãrului de consilieri municipaliseverineni. Prin fuziunea cu UNPRMehedinþi numãrul consilierilorlocali ai PMP Mehedinþi a ajuns la8, devenind, astfel, cea de-a douaforþã politicã din Consiliul Local almunicipiului Drobeta TurnuSeverin. Prin preluarea funcþiei depreºedinte al PMP Mehedinþi decãtre Constantin Gherghe, acesta arfi trebuit sã fie un vector de imaginepentru partid, o adevãratãlocomotivã care sã tragã partiduldupã el. Dimpotrivã, ConstantinGherghe a lãsat impresia unui liderpolitic total dezinteresat deactivitatea politicã, chiar dacã ceimai mulþi consilieri municipali aiPMP Mehedinþi, 6 la numãr,proveneau din fostul UNPRMehedinþi, apropiaþi ai fostuluiprimar, care au fost propuºi

Continuare în pag. 10

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 8

Apar tot mai multe capete deacuzare, pentru care, ele, cãileDoamnei doctor în plagiatulºtiinþelor juridice sînt tot mai poluateºi mai tenebroase. Poluarea aceastapericuloasã a Justiþiei, datã decriminalitatea gulerelor albe (deparcã, abuzul de putere, în sine, aldoctoriþei, nu ar fi îndeajuns denociv) se va face responsabilã, pînãla urmã, pentru înfundarea sautrecerea în lumea drepþilor a lui GhiþãIscarioteanul, dar ºi pentru unconcediu cu bãtaie lungã în becipentru doctoriþa Koveºi - „creierul”de faþadã al echipei - restul fiindpentru ea denunþãtori de folos ºioameni de serviciu. Infracþiunilesãvîrºite de „doctoriþa” Koveºi ºi dealþi ciudaþi cu poziþii înalte în lumeaafacerilor ºi în aparatul de stat, carefolosesc poziþia ºi influenþa lorpoliticã ºi economicã în scopuricriminale, au paralizat complet legileºi instituþiile statului. Ignorarea ºiinterpretarea falsã a legii, confuziavoitã între licit ºi ilicit, uneoriprofitîndu-se de portiþele ºi deambiguitatea unor legi adoptate,parcã, în mod voit, în interesulacestei categorii favorizate, a devenito practicã obiºnuitã la D.N.A. Cîndauzi cã o piesã importantã de la osiacorupþilor este supusã ablaþiunii,rãsuceºti informaþia pe toate pãrþilepînã cînd ameþeºti. Abia cînd ajungisã vezi golul în poarta bine pãzitã,îþi dai seama cã lumea gulerelor albeeste organizatã dupã modelul unuiteren de fotbal, cu amendamentul cã,terenul Justiþiei depãºeºte graniþelefanatismului, cupiditãþii, setei deputere ºi cîºtig. Numai cã aici sîntprea multe echipe secrete, fani ºiduºmani care îºi smulg pãrul de lapeluzã sau joacã dupã pofte.

„Doctoriþa” Koveºi, traficul de arme ºiextrãdarea lui Ghiþã „Iscarioteanul”

Tãcerea lui Ghiþã este preþul vieþiisale Aºadar, în România, Justiþia va lucracu mîinile curate numai atunci cîndvor înfunda puºcãria traficanþii dedosare, de arme ºi de libertãþi,infractorii dovediþi, Koveºi, Coldea,Bãsescu, Iohannis ºi gãºtile lor depahar, bine cunoscuþi procurori,politicieni ºi sereiºti, care se întîlneaula cine de tainã, unde, cu romantismcriminal, dãdeau directive la farfurieºi decideau atît soarta unor oameniincomozi de la vîrf, dar ºi soarta Þãrii.În ceea ce-l priveºte pe Ghiþã, acestan-a fugit ca sã oboseascã, a fostajutat ºi direcþionat sã plece înascunzãtoare. Faptul cã la unmoment dat dezvãluirile lui au încetat,înseamnã cã i-a fost ameninþatã viaþaºi a acceptat tîrgul: tãcere pentru viaþã.Altfel ar avea soarta lui Coldea, Martasau a celor uciºi dupã gratii. Ghiþãaparþine, prin prezenþa ºi implicareasa, unei structuri a S.R.I., în plus, învremurile de glorie, fiind ºi„îngrijitorul” cucuvelei mov. Multelucruri nu se leagã în „boala” de caresuferã Ghiþã în arestul sîrbesc, iar„doctoriþa” Koveºi deþine leacul. Pînãla extrãdare sa este cale lungã, nimeninu ºtie cum vor evolua lucrurile.„Un a l t asasinat pr inintermediul D.N.A.” Dacã tot sîntem la capitolulplagiatoarei Koveºi, jurnalistulSorin Roºca Stãnescu publicã pesite-ul corectnews.com undocument exploziv, sub titlul „Noulscandal al muniþiei”, fiind vorbadespre un memoriu al societãþiiS.C. Erusnet S.R.L. – specializatãîn exportul de armament, memoriutrimis preºedintelui CamereiDeputaþilor, Liviu Dragnea ºipreºedintelui Senatului, CãlinPopescu Tãriceanu, unde estemenþionat numele ºefei D.N.A.Laura Codruþa Koveºi, într-uncontext în care acuzaþiile formulatede respectiva societate sînt extremde grave. În memoriu se acuzãpunerea la cale a unui asasinateconomic prin intermediul D.N.A..S.C. Erusnet S.R.L. acuzã legãturi

între ºefa D.N.A. ºi reprezentantulsocietãþii concurente, un fostcolonel SRI. Toate drumurile ducla ºefa D.N.A. ºi la S.R.I., ceea cedemonstreazã cã lui Ghiþã i s-aînchis gura sau a tãcut la schimb.E greu de crezut cã Ghiþã a fostcapturat. Fotografia care circulã înmass-media poate fi un foto-shop.Este chiar neclarã! De ce alb-negruîn era tehnologiei ºi de ce doar osingurã fotografie? Nici mãcar unaîn drum spre duba poliþiei sau înmomentul capturãrii? Presa dinSerbia nu deþine imagini ºi niciînregistrãri din momentulcapturãrii sale? Sã fim serioºi!Mircea Dragomir afirma cã existãun fotbalist sîrb pe nume Ivanovici,care seamãnã foarte mult cuSebastian Ghiþã. Nu cred cã Ghiþãavea acte sîrbeºti, pentru cã ar fiavut nevoie de vize ca sã circule înEuropa, Serbia nefiind membrãU.E. Nu cred cã Ghiþã înþelege sîrbasau slovena! Asta ar însemna cãatunci cînd a fost legitimat în barulcu pricina, neînþelegînd întrebãrilepoliþiºtilor sloveni a vorbit înenglezã, dar a prezentat paºaportsloven. Dacã ar fi sã facem o regie,cred mai sigur cã i s-a terminatrolul dat de S.R.I. în serialul în carea jucat, riscînd enorm.Koveºi îºi pregãteºte leacuri desalvare Legislaþia sub care fiinþeazã ºifuncþioneazã SRI este în dezavantajulÞãrii, pentru cã a permis multor ofiþeriai serviciului încãlcarea ei. Sãadmitem cã ar fi aºa, cã Ghiþã ar fi fostcapturat, deºi Serbia nu face partedin UE, ea a semnat Convenþiile dela Geneva, la Înaltul Comisariat pentruRefugiaþi, aºa cã Ghiþã , alias,Alexander Ivanovici n-are ºansaobþinerii statutului de refugiat politic,pentru cã a utilizat o identitate falsã,fiind acuzat de autoritãþile sîrbe defapte cu caracter penal. Însãautoritãþile sîrbe se pot juca cu celeromâneºti, avînd în vedere cã Ghiþãavea afaceri în Serbia ºi, conformaceloraºi Convenþii de la Geneva ºi alegislaþiei europene privind refugiaþii,

îl pot expulza pe Ghiþã în þara dincare a ajuns în Serbia, undeprocedura se repetã ºi se încetineºteaducerea lui Ghiþã, timp în careKoveºi îºi pregãteºte în voie alteleacuri de salvare. De cine ar trebui sã ne temem

Sã vedem ce se mai întîmplã înRomânia ºi de ce au sunat alarmele,Miticã! România cumpãrã rachetePatriot, din S.U.A. Ce facem cu ele?Îi scãpãm pe americani de rable ºi ledepozitãm la noi gunoaiele. Ceea cenu va recunoaºte nici mort, NicolaeCiucã, ºeful Statului Major General,care spune cã achiziþia face parte dincadrul proiectului de înzestrare aarmatei. Care armatã? A mai rãmasdoar amintirea unei umbre! Or firachetele Patriot un sistem deapãrare avansat, de tip sol-aer, carete pot apãra în cazul unui atac cuavioane ori cu rachete balistice ºi decroazierã, dar, în fond, noi de cine artrebui sã ne temem? Nu sîntem înrãzboi cu nimeni, poate americaniisã ne bage în belea! Rãzboaieinterne avem din belºug, doctoriþaKoveºi n-are nevoie de rachete„Patriot”, ci de denunþãtori falºi.Colac peste pupãzã, ºeful P.S.D.vrea sã fie parte activã în contractelearmatei cu Washingtonul. De ce?,nu ne spune, dar se poate bãnui...Metode de a þine populaþia înpanicã permanentã

ªi în P.M.P. e rãzboi. „Acoperitul”,trãdãtorul, fostul colonel Turcescu,ziaristul dat afarã din presã pe uºadin spate, care îl peria zi luminã peBãsescu la B1 ºi datoritã cãruia eacum parlamentar, îl criticã dur peBãsescu ºi îi pune condiþii, dupã ceBãsescu a depus amendamente princare vrea sa extindã graþierea unorpedepse ºi la condamnaþii pentrucorupþie. De, ºi fratele sãu, MirceaBãsescu e dupã gratii. Lupii devinslabi în afara haitei. Nu ºtiu ce destinva avea trãdãtorul Turcescu înpoliticã, dar o lege care sã leinterzicã penalilor ºi acoperiþilor sãfie aleºi pentru ParlamentulRomâniei este obligatorie.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 9

Potrivit dicþionaruluiexplicativ, dijma este o dare carereprezenta a zecea parte dinprodusele principale, perceputã destãpânii feudali de la producãtoriidirecþi; formã de rentã funciarãfeudalã, care consta în cedarea decãtre þãran proprietarului funciar aunei pãrþi din producþia obþinutã depe bucata de pãmânt primitã de laacesta spre a fi lucratã în parte.Întrebarea este de ce acum, în epocapostindustrialã sau chiarpostglobalistã, cum încearcã uniimai îndrãzneþi?! Boier Dragnea ºiargaþii sãi, din umbrã, sau chiarboierii sãi, din umbrã, cautã soluþiivesele pentru a face rost de bani sãonoreze programul anunþat deboierul ºef în campania electoralã.Ori ca sã creºti lefurile bugetarilordin administraþie ºi din alte sectoareai nevoie de mulþi bani pentru cã nupoþi plãti la infinit pensii ºi salariidin împrumuturi. Uite aºa se nascnoi impozite pentru cã statul nu arede unde, dacã nu are companiiputernice de la care sã mulgãprofitul. Ori statul român a pulverizattoate companiile pe care le avea, înnumele economiei de piaþã ºi alprivatizãrii capitalului. România nu are destui bani pentrubunãstarea poporului. Ar fi vorba desume mult prea mari, aºa cã bugetulnu ajunge decât pentru bunãstareacelor puþini. ªi de unde sã iei sã daila bogaþi, dacã nu de la sãraci? Uite,aºa, a apãrut ideea cu dijma. Cã ºiaºa românul e sãrac, dar reuºeºte elcumva, pe acasã, sã mai facã o

ªtefan Bãeºiu

Când boier Dragnea pune dijmã pe sãrac ºi îi zice cã e de bineºmecherie sã supravieþuiascã, sã sedescurce. Pe treaba asta a mizat ºiBoier Dragnea, când ºi-a dat seamacã nu sunt soluþii pentru a pune înpracticã programul de guvernare.Este vorba de prea mulþi bani ºinu au social-democraþii de undesã îi scoatã. Uite aºa intrã pesteromâni, în case, pentru ca nucumva sã respire românaºul subtalpa boiernaºului. Þara este sãracã ºi sãrãcitã ºimodelul acesta a mai fost aplicat ºiîn trecut, pe la 1907. Populaþiasãrãcise în aºa hal, încât a ieºit larãscoalã. Nu se mai putea. Dormeauîn case din chirpici, fãrã budã ºicanalizare ºi nu mai aveau din ce sãîºi achite impozitele. Nici porumb sãtreacã iarna nu au primit ºi a trebuitsã porneascã o revoltã. Una micã ºiapoi i-au lipit boierii de planetã. Binecã acum este democraþie ºi când seporneºte o revoluþie stradalã sau orevoltã este mai greu sã nu faciconcesii. ªi Boier Dragnea ºtie cãoricând poate fi rãsturnat din jilþ, deaceea este supãrat pe ministrul deFinanþe cã nu a explicat mai cu duhulblândeþii dijma pe care vor sã oaplice bogãtanii de la PSD pegrumazul celor stârpiþi de sãraci.Adicã, trebuia explicat mai frumos:mata, sãracule lipit, care îþi duci fiicala balet sau îi oferi lecþii de echitaþieai posibilitatea ca în zilele în care nuserveºti masa la cantina de ajutorsocial sã îþi arhivezi chitanþele ºi sãne deschizi nouã pãtura de la uºãpentru a veni sã îþi facem tot bineledin lume. Adicã, ideea era ca

poporul sã nupriceapã cã e vorbade un nou impozit, cide faptul cã va primibani, dacã îºi ducecopilul la balet saula meditaþii. Oamenii ãºtia cautãsã fiscalizeze ºi hârtiaigienicã cu care teºtergi la fund. ªi dacãvor cere ºi chitanþelepentru hârtia igienicã,sã vadã dacã minþisau nu?! ªi dacãromânul va fi din nou ingenios ºiva spune cã nu a cumpãrat hârtieigienicã, ci a folosit revistele de lasupermarketuri, pe care le primeºtesãptãmânal, gratuit, în cutiapoºtalã? Ce va face atunci boierDragnea? De unde va scoate banipentru programul minunat deguvernare? Din ce bani vor mai fiplãtite lefurile inspectorilor fiscali?Cum va fi înfãptuit viitorul luminosal creºterilor de lefuri la stat? Cãcieste vorba de un viitor luminosdoar pentru bugetari. Restul celorcare muncesc în economie suntvai ºi amar. Este România a douacare nu are vreo ºansã de mai bine. Toatã lumea îºi cautã acum un locla stat, indiferent de salariu, pentrucã ºtie cã acolo vin mãririle. Privatuleste oricum mai de dreapta ºi PSD

trebuie sã se orienteze ºi electoralun pic. Nu mai poate da înapoi BoierDragnea, dacã tot a vorbit de creºteriuriaºe de salarii. Unii spun cã sepoate alege praful de economie, cãse arde, cã e ºubredã, cã e construitãpe consum, cã are picioare de lut,cã nu poþi cheltui mai mult decât ai.Cine se poate opune binefacerilor?Bogaþii din PSD se gândesc labinele plebei sãrace. Se poate opunecineva? Când va intra inspectorulfiscal în gospodãrie va fi ca popa cucrucea. Popa vine în numeleDomnului, inspectorul va veni înnumele Boierului. ªi Domnul ºiBoier Dragnea vorbesc despre olume mai bunã. Mãcar Domnul eonest ºi spune cã nu e vorba deviaþa asta, ci de urmãtoarea.

reportajOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 10

O sârboaicã predã limbaromânã copiilor cehi!

Distracþia este cã la ºcoala copiilorcehi din Eibenthal, profesoarã delimba românã este o sârboaicã dinSviniþa. Doamna Milena Bibeskovic,are 44 de ani ºi de ºapte ani facenaveta la Tisove Udolt. Efectivulºcolarilor din Eibenthal este, astãzi,mult diminuat. În clasa I sunt doicopii, într-a III-a trei, doi în clasa a V-a, tot doi în a VI-a, cinci într-a ºapteaºi unul singur în clasa a VIII-a. Alþidoi copilaºi sunt în clasa pregãtitoareºi opt la grãdiniþã. Profesori sunt doarcâþiva ºi fac de toate pentru toþi.“Profu’ de mate predã ºi engleza,profesoara de chimie dã lecþii ºi de:biologie, fizicã, geografie ºi chiarfrancezã, iar eu þin ºi ore de muzicã”,râde profa de românã. Mai e oeducatoare ºi un profesor de sport,care vine sãptãmânal, baºca dascãlulceh sosit tocmai de la Praga. Milena Bibeskovic spune cãºcolarii, care vorbesc nativ ceha,fac niºte mici dezacorduri în limbaromânã dar cã, per ansamblu, suntcopii buni, silitori: “Se exprimãcorect ºi în scris! Am încercat sã-ifacem sã vorbeascã tot timpul

Eibenthal. Satul cehilor din munþii de pe Clisura Dunãriiunde Dumnezeu îºi face concediu (2)

româneºte, chiar ºi în pauze. ªiaºa fac. Ceha, oricum, o vorbescacasã ºi la joacã!”.

Tinerii au emigrat în Cehia “Acum ºapte ani, când am venit eu,aveam peste 60 de copii, în toateclasele”, se întristeazã sârboaica. Darexodul cehilor cãtre þara strãmoºilorlor începuse deja. Multe dintrevlãstarele satului, care terminaserãºcoli profesionale sau liceul, uniichiar facultãþi, nu s-au mai întors lavatrã. “Cei care aveau studiileterminate au plecat direct în Cehia.Au primit ºi cetãþenie. Cei care auvrut-o”, explicã, pe un ton amar,profesoara de limba românã. Nici nuºtie câþi oameni mai sunt în localitate.Crede cã vreo 200 de oameni opopuleazã permanent: “Populaþiafluctueazã. S-au mai mutat ºi laOrºova ºi la Timiºoara, în cãutareaunui serviciu bun. Aici nu mai e nimicde muncã! Adulþii nu au ce face! Satule pe moarte, ca mai toate satele...Doar vara se întorc la matcã, sã-ºiumple borcanele...”.ªase morþi ºi nicio naºtereîn 2016

Agneta Avramovici, de 38 de ani,fiicã a satului Eibenthal, e asistenta

Dupã ce ai ieºit din Orºova, pe drumul cãtre Moldova Nouã ºiai trecut de comuna Dubova, la câþiva kilometri dupã Cazanele Mari

ale Clisurii Dunãrii se face un drum îngust, pe mâna dreaptã. Urci peel în serpentine în ac de pãr ºi, dupã ºapte kilometri, dai de un sat ca

în Bohemia. Aici e Tisove Udolt, leagãnul puþinilor cehi care maisãlãºuiesc în România. Un loc învãluit în mister. Iar ceaþa care se

prelinge spre pârâul Tisoviþa te înfrigureazã, la fel ca pe cehii ajunºiaici, acum 190 de ani.

medicalã a comunitãþii. DoamnaAni, cum îi spun cehii, e cea carele face injecþiile, le pune priºniþe ºi

îi cautã de boli, cã doctoriþa vine osingurã datã pe sãptãmânã în

vãgãuna dintre Munþii Almãjului.“Din datele mele mai avem cam250 de oameni, din care 45 decopii. Natalitatea e foarte scãzutã.Se naºte un copil cam la doi ani!Când am început io serviciul aici,în 2004, aveam trei-patru naºteripe an. Anul trecut, au fost patrudecese ºi nicio naºtere”, seîmbufneazã doamna Ani cã numoºeºte nicio gravidã. Cât îi priveºte pe bãtrânii mineri,ieºiþi la pensie timpuriu, în jur de45-50 de ani, spune cã unii dintreei s-au ales ºi cu pãcãtoasa silicozã,boala profesionalã a minerilor depretutindeni: “Am avut ºapte cazuri.Patru au murit ºi au mai rãmastrei...”. Se încruntã ºi ochii eialbaºtri, ca ai majoritãþii pemilor,devin ca niºte lame: “Au plecat tineriiîn Cehia... Am fost ºi io... Dar acolonu suntem consideraþi de-ai lor, ciþigani, români..., strãini!”.

*** Citiþi sãptãmâna viitoareamintirile celor mai bãtrâni cehi dinRomânia. Poveºti din secolul XIX,când au descins cu plutele peDunãre ºi cum au trecut ei printr-un rãzboi european ºi douãrãzboaie mondiale, fãrã sã-ºi piardãidentitatea naþionalã ºi limbamaternã.

urmare din pag. 7

Mircea Popescu

pe locuri eligibile la alegerile locale deanul trecut pe lista Alianþei PSD+UNPRMehedinþi, cu acordul sãu, atunci cândConstantin Gherghe era preºedinteleUNPR Mehedinþi. Consecinþa acesteineimplicãri s-a vãzut la scrutinulparlamentar din data de 11 decembrie2016, când PMP Mehedinþi a obþinutun procent sub aºpteptãri, respectiv 3,23% la Senat ºi 3, 26% la CameraDeputaþilor. Acest rezultat era unulprevizibil în condiþiile în careConstantin Gherghe nu numai cã nuºi-a asumat o eventualã candidaturã,dar nici nu s-a implicat deloc încampania electoralã.

PMP Mehedinþi, o...

Cãtãlin Voinea, actualul preºedinteinterimar al PMP Mehedinþi

În primãvara acestui an Colegiul

Director al PMP a decis schimbareaa 19 preºedinþi de organizaþii judeþenecare la alegerile parlamentare din datade 11 decembrie 2016 au obþinut unprocent de sub 5%. Printre acesteaorganizaþii s-a aflat ºi PMP Mehedinþi,care la scrutinul parlamentar a obþinutpuþin peste 3%. Astfel în locul luiConstantin Gherghe, în funcþia depreºedinte interimar al PMPMehedinþi a fost numit CãtãlinVoinea, membru al Comisiei deArbitraj ºi Integritate al PMP ºi unpolitician care nu prea cunoaºtejudeþul Mehedinþi. Este puþin probabilcã actualul preºedinte al PMPMehedinþi poate sã relansezeformaþiunea în judeþ.

Mihnea Pãtru Pârvu continuare în numãrul

urmãtor

Teodor Abagiu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 11

Serviciul Public JudeþeanSalvamont Hunedoara a fostimplicat cu toate forþele de caredispune în acþiunea de salvare ºide recuperare a victimelor rezultateîn urma avalanºei produsãsâmbãtã, 22 aprilie, în MasivulRetezat – zona Cãldarea Berbecilor. Operaþiunile au fost extrem dedificile, din cauza condiþiilor meteonefavorabile ºi a complexitãþii acþiunii,aceasta necesitând un numãr mare deoameni ºi o coordonare strictã cu toatecelelalte structuri ale statului care auatribuþii în salvarea victimelor. Pentru o corectã ºi amãnunþitã informarea opiniei publice redãm, în continuare,ºirul acþiunilor la care au luat partesalvamontiºtii din judeþul Hunedoara. În data de 22 aprilie 2017, în jurulorei 14.30, la Baza Salvamont Râuºors-a primit un apel de urgenþã prindispecerul ISU, iar salvamontistul deservici a fost pus în conferinþã cu opersoanã care a relatat cã în urma uneiavalanºe produsã sub Vf.Peleaga dinRetezat, în partea spre CãldareaBerbecilor, a acordat primul ajutor latrei persoane surprinse de avalanºã,precizând cã sunt ºi douã cadavre aleunor copii de circa 13-14 ani.Persoana care a alarmat se numeºteCãtãlin Berenghisi ºi conduce ªcoalade ghizi Christian Adventure. În primã fazã, s-au alarmat salvatoriimontani aflaþi în punctul depermanenþã Cabana Pietrele. Unuldintre salvatori, care se afla, la orarespectivã, într-o patrulare pe Valea

Pietrele, a pornit spre zona indicatãpentru evaluarea situaþiei. Concomitent, au fost alertaþi ºi membriisalvamont ai Formaþiei Hunedoara careau pornit de urgenþã spre loculincidentului. De asemenea, a fostconstituitã ºi o echipã de suport formatãdin zece salvatori montani ai celorlaltetrei formaþii din judeþ, respectiv:Petroºani, Lupeni ºi Uricani, care aupornit ºi ei spre Cabana Genþiana. În jurul orei 16.30, o primã echipã aformaþiei Hunedoara, formatã din ºasesalvatori montani era deja la poalelemuntelui, în drum spre Valea Pietrele.La aceeaºi orã, primul salvator montanplecat la evaluare întâlneºte sub CusturaBucurei un grup numeros de persoane,printre care se aflau ºi pãrinþi ai celordoi copii decedaþi. În grupul depersoane erau cei 50 de membri ai ºcoliide ghizi montani, care i-au ajutat pe ceicinci supravieþuitori ai avalanºei. De la aceºtia s-a aflat cã înavalanºã, au fost prinse ºaptepersoane, altele decât cele din grupulºcolii de ghizi montani. Persoanele care au scãpat cu viaþãaveau, la prima constatare, rãniminore ºi au fost sfãtuite sã sedeplaseze spre Cabana Genþiana. În jurul orei 18.30, cei ºase salvatorimontani veniþi din Hunedoara, la cares-au alãturat cei doi salvatori montaniaflaþi în zonã ºi doi jandarmi montaniau întâlnit în zona Bordul Tomii grupulde turiºti în retragere. Dupã o evaluare primarã, la care nus-au constatat afecþiuni grave, ºi l-a

refuzul acestora de a fi ajutaþi, au fostsfãtuiþi sã se regrupeze la Cabana Genþianapentru o evaluare secundarã. Ajunºi la Cabana Genþiana am aflatcã jandarmii montani au coborât, „pepicioare” spre Cârnic pe doi dintreei, respectiv o persoanã de sexfeminin ºi tatãl bãiatului decedat.Ulterior, s-a constatat cã tatãl avea ofisurã la osul unui picior, depistatãla o examinare secundarã. Evaluarea secundarã a celorlalte treipersoane (douã femei ºi un bãrbat) aconcluzionat un traumatism toracic,unul femural ºi o plagã minorã la faþapersoanei de sex masculin. Bãrbatula fost imobilizat ºi transportat cu targaUT 2000 la Cârnic, unde a fost predatla Serviciul Judeþean de Ambulanþã.Celelalte douã femei au fost preluatede ISU, în jurul orei 22.00. Din cauza condiþiilor meteonefavorabile, s-a hotãrât continuareaacþiunii de recuperare a celor douãcadavre a doua zi. În cursul serii au ajuns ºi salvatoriimontani din Valea Jiului ºi au fost

cantonaþi la cabanele Pietrele ºi Genþiana. În data de 23 aprilie 2017, în jurul orei08.00, de la Cabana Genþiana, la acþiuneade recuperare au pornit 19 salvatorimontani ºi 5 jandarmi montani. S-a urcatpe Valea Pietrele pânã pe Lacul Pietrele,apoi pe sub Vf.Custura Pelegii(Peleguþa) pânã în ªaua Berbecilor, undes-a ajuns în jurul orei 11.30. Dacã pe vãi, în prima parte a zilei,vremea se arãta însoritã, cu vântmoderat, sus pe creastã ceaþa,vizibilitate destul de slabã ºi vânt foarteputernic: 80-100km/h (conf.ISU HD).Mai târziu a început ninsoarea, care aîngreunat foarte mult acþiunea delocalizare a victimelor. Dupã minute bune de tatonare aufost localizate cele douã cadavre.Trupurile celor decedaþi au fostimobilizate apoi în tãrgile UT. În paralel, s-a montat atelierul detracþionare pe verticalã a tãrgilor, cuajutorul cãruia au fost urcaþi dinCãldarea Berbecilor spre ªauaBerbecilor, atât decedaþii, cât ºisalvatorii. Acþiunea a continuat cucoborârea prin lansare pe jgheaburiledinspre Tãurile Pietricele ºi deplasareape traseul spre Lacul Pietrele - CabanaGenþiana, iar apoi s-a continuatcoborârea spre Cârnic, unde cele douãcadavre au fost predate la Serviciul deMedicinã Legalã în jurul orei 17.15. Mai precizãm cã SalvamontHuneodara a emis, în mai multe rânduriatenþionãri de avalanºã în MasivulRetezat, ultima fiind transmisã „cu riscde avalanºã iminentã”, chiar cu o ziînainte de tragicul accident. În final, adresãm mulþumiri tuturorcelor care au participat efectiv laaceastã acþiune. De asemenea, transmitemcondoleanþe familiilor îndurerate.

ªeful Serviciului Public JudeþeanSalvamont Hunedoara,

Ovidiu Bodean

Precizãri privind acþiunea desfãºuratãde salvamontiºtii hunedoreni în cazulavalanºei din Retezat

ÎÎn data de 21 aprilie a.c., lasediul ISU “Drobeta” al JudeþuluiMehedinþi, într-un cadru festiv, optdintre cei 29 de voluntari ai primei seriia proiectului “Salvator din pasiune” au

“Salvator din pasiune”

primit certificatele de voluntariat, caurmare a efectuãrii unui numãr de240 de ore de pregãtire. Aceºtia vor putea participa lacursurile de acordare a primului

ajutor medical calificat, descarcerareºi operaþiuni de salvare.În anul 2017, alþi 34 de tineri s-au alãturatpompierilor mehedinþeni, alegând sãdevinãsalvatori din pasiune.Dupã parcurgerea programelor depregãtire corespunzãtoare, voluntariivor putea participa la diverse activitãþiderulate de efectivele inspectoratelorpentru situaþii de urgenþã, care vorconsta în: participarea la misiuni deintervenie, utilizarea noþiunilor debazã în acordarea primului ajutorcalificat, implicarea în acþiunile deajutor umanitar ºi în cele depopularizare a mesajului preventiv.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

Deva, 25 aprilie

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã care începe în forþã! Tensiunileinterioare încep sã se dizolve ºi vei reuºi sã rezolvitreburi restante de multã vreme. Totuºi fii prudentºi selecteazã prioritãþile, deoarece existã riscul sã-þi risipeºti energia în activitãþi inutile. Foarteimportant este capitolul financiar, pentru cã secontureazã o nouã etapã de câºtig dinspre loculde muncã. Poate fi vorba de modificãri profesionalecare vor atrage dupã sine venituri suplimentare.Tentaþia de a cheltui sume pe care doar preconizezicã le vei avea undeva, cândva este mare ºipãguboasã. Evitã investiþiile ºi planurile iluzorii!Atenþie cu relaþiile din anturajul apropiat. Discuþii,întâlniri de pominã, cãlãtorii de agrement, unamalgam de situaþii ºi trãiri senzaþionale pe alocuri.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Ai nevoie de odihnã, detaºare de cotidian ºide meditaþii interioare. Primele douã zile alesãptãmânii îþi vor oferi contextul potrivit pentrutoate acestea, bine fiind sã profiþi ºi sã te alinieziimpulsului natural al perioadei. Revizuieºteplanuri de viaþã, renunþã la idei ºi concepþii caresunt perimate, observã sincer ceea ce se petreceîn relaþiile tale. Este vremea înoirii pe toatesegmentele vieþii. Se contureazã o nouã etapãpersonalã, de aceea ar fi minunat sã te gândeºtisincer la tine ºi sã-þi selectezi prioritãþile.Sãnãtatea este vulnerabilã, astfel cã esterecomandabil sã te ocupi de activitãþi uºoare,poate chiar ajutat de cineva drag ºi de încredere.A doua parte a sãptãmânii evidenþiazã cheltuielimajore. Unii vor încerca sã profite de pe urmaagoniselii tale. Nu te lãsa ºantajat emoþional!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Surprizele pot fi de proporþii în relaþiile cuprietenii, protectorii ºi susþinãtorii socio-profesionali. Este posibil sã revezi cunoºtinþevechi, oameni dragi de care nu mai ºtiai nimicde multã vreme. Euforia momentului estepãguboasã, de aceea fii prudent ºi controleazã-þi reacþiile ºi vorbele. Unii revin în preajma tanumai în interesul lor personal, profitând de peurma disponibilitãþii tale relaþionale ºi sufleteºti.Sunt potrivite meditaþii interioare, plimbãri uºoareîn aer liber ºi detaºãrii de tumultul cotidian.Rezervã momente numai pentru sufletul tãu ºigândeºte-te la tine ºi la nevoile tale reale.Informaþiile obþinute pe cãi neconvenþionale suntdeosebite ºi utile pe termen lung, te vei simþi multmai bine ºi stãpân pe situaþiile din preajma ta.

Horoscop

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

ªCOALA POSTLICEALÃ SANITARÃ „GHEORGHE ÞIÞEICA”OFERTÃ EDUCAÞIONALÃ 2017 – 2018

ªcoala Postlicealã Sanitarã „Gheorghe Þiþeica” Drobeta Turnu Severinacreditatã prin Ordinul MEdCT nr. 5638/14.11.2006

organizeazã înscrieri pentru anul ºcolar 2017 – 2018 dupã cum urmeazã:Asistent medical balneofiziokinetoterapie ºi recuperare – 28 locuri – duratã 3 aniAsistent medical generalist - 84 locuri – duratã 3 aniAsistent medical de farmacie - 56 locuri – duratã 3 aniAsistent medical de laborator - 28 locuri – duratã 3 ani Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresa secretariatului I: tel./fax 0252- 214164 înintervalul orar 8:00 – 20:00 zilnic Tel. contact: 0723285096, 0786406368, 0733681863

LICEUL TEORETIC „ªERBAN CIOCULESCU”OFERTà EDUCAÞIONALà 2017 – 2018

Liceul Teoretic „ªerban Cioculescu” instituþie acreditatã prin Ordinul MEd.CT nr. 5634/14.11.2006 organizeazã înscrieri pentru anul ºcolar 2017 – 2018 dupã cum urmeazã:

CURSURI DE ZIClasa a V-a – 25 locuriClasa a IX-a – 28 locuri matematicã-informaticãClasa a IX-a – 28 locuri tehnician în activitãþi economice (finanþe-contabilitate)Clasa a IX-a – 28 locuri profil sportivCURSURI SERALEClasa a IX-a – 28 locuri matematicã-informaticãClasa a IX-a – 28 locuri tehnician în activitãþi economice (finanþe-contabilitate)Clasa a XI-a – 28 locuri matematicã-informaticãClasa a XI-a – 28 locuri tehnician în activitãþi economice (finanþe-contabilitate)CURSURI FRECVENÞÃ REDUSÃClasa a IX-a – 28 locuri matematicã-informaticã- La cursurile seral ºi cu frecvenþã redusã se fac înscrieri ºi pentru clasele X/XI/XII/XIII în limitalocurilor disponibile- Pentru clasa a IX-a cursuri de zi, doritorii se pot prezenta direct cu dosarul la secretariatulliceului din strada Traian nr. 84 fãrã a mai trece prin repartiþia computerizatã organizatã deInspectoratul ªcolar Judeþean Mehedinþi.Telefon: 0252-214164, 0723285096, 0743170869, 0740786113 Luni-Duminicã 07:30 – 15:30

urmare din pag. 3Precizãm cã în cazul unoralegeri locale parþiale, datadesfãºurãrii acestora sestabileºte cu cel puþin 35 dezile înaintea votãrii, potrivitart. 10 alin. 2 din Legea nr.115 din 2015 pentrualegerea autoritãþiloradministraþiei publice locale.De asemenea, odatã cu dataalegerilor, Guvernul a stabilit,prin hotãrâre, calendarulacþiunilor din cuprinsulperioadei electorale, cheltu-ielile necesare pregãtirii ºidesfãºurãrii în bune condiþiia alegerilor locale ºi mãsuriletehnice necesare buneiorganizãri ºi desfãºurãri aalegerilor locale (în confor-mitate cu art. 126 alin. 1 dinLegea nr 115/2015).

Alegeri...

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Foarte importante sunt relaþiile socio-profesionale în aceastã sãptãmânã. Este posibilsã fii provocat la scenã deschisã de cãtre diverseoficialitãþi ale mediului în care activezi sau îþidoreºti sã activezi. Se recomandã prudenþã,cumpãtare ºi alegerea cu grijã a gesturilor ºi avorbelor. Se vor relua subiecte de larg interes, tufiind într-un anume fel actorul principal. Þi se potpropune funcþii de conducere sau sã faci partedintr-un grup de lucru de anvergurã. Deciziilemajore lasã-le pentru finalul sãptãmânii, ca sã aisuficient timp sã analizezi situaþia. Provocãrile potfi prea mari, deocamdatã, pentru cât poþi sã ducila nivel mental ºi relaþional. Prieteni noi,susþinãtori ºi chiar admiratori deosebiþi.Mediteazã asupra celor aflate ºi petrecute înultimele zile. Vei fi foarte surprins!

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Mentalul îþi este animat de gânduri nobile ºi deidealuri ce par uºor de pus în practicã în primaparte a sãptãmânii. Schimb de informaþii, relaþiicu strãinãtatea, posibil chiar sã cãlãtoreºti îndiverse scopuri ºi alãturi de diverse persoanedeosebite. Alege-þi cu grijã anturajul ºi activitãþile!Unele relaþii ºi unele activitãþi îþi consumã dejaprea multã energie ºi prea mult timp. Foartedinamice sunt relaþiile socio-profesionale. Suntposibile reuniuni la nivel înalt cu ºefi, oficialitãþi,persoane erudite care deþin informaþii preþioase.Onoreazã orice invitaþie de participare, care îþipoate aduce vreun beneficiu oricât de mãrunt.Poate acum totul pare o joacã sau ceva banal,însã cu timpul vei constata cã acum s-au pusseminþele unor activitãþi inedite cu efecte ºisuccese pe termen lung. Finalul sãptãmânii îþiaduce în preajmã prieteni ºi admiratori sinceri.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãptãmâna debuteazã cu cheltuieli pe facturi ºiservicii. Vor intra în discuþie ºi achitarea unor datoriirestante sau relaþionarea cu instituþii financiare. Estenevoie de ceva mai multã atenþie la documentelefinanciare ºi la achiziþionarea bunurilor de largconsum. Printre discuþii ºi activitãþi cotidiene veiafla informaþii preþioase necesare dezvoltãrii talepersonale ºi profesionale. Rezervã momente pentrua te gândi pe îndelete la cele aflate ºi petrecute.Chiar dacã la prima vedere ceva te nemulþumeºte,îþi displace sau chiar respingi, totuºi un dram deadevãr existã. Sunt momente excelente pentrua-þi revizui filozofia de viaþã, pentru a îmbrãþiºaalte concepþii ºi idei, pentru a te orienta sprealte relaþii. Succes pe toate planurile, doar sã-l recunoºti ºi sã te bucuri de el.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Relaþiile parteneriale, în aceastã sãptãmânã, scotîn evidenþã neajunsurile din cadrul activitãþilorcomune. În urma discuþiilor ºi aflãrii unor secretepersonale ºi profesionale vei fi nevoit sã decizi înconsecinþã. Hiba se aflã în segmentul financiarcomun, respectiv existã neînþelegeri privitoare laplata facturilor, a datoriilor comune sau amoºtenirilor ºi bunurilor administrate ºi folositeîn comun. Se recomandã prudenþã. Existã risculescaladãrii conflictelor personale ºi de aici sã sedestrame colaborãri bune, poate chiar ºi o relaþiematrimonialã. Se contureazã o nouã etapã de câºtigºi folosinþã a unor bunuri materiale de la ºi prinalþii. Pot apãrea în preajma ta fie variante noi de aobþine venituri pe termen lung în urma uneicolaborãri, fie cineva drag, o rudã sau un prietendevotat începe sã te susþinã material.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmâna începe cu multã muncã laserviciu, dar ºi în plan personal ai de rezolvattreburi restante. Însã energia vitalã fluctueazãmult, astfel cã ar fi bine sã-þi dozezi eforturile ºisã te ocupi numai de prioritãþi. Poate intra înatenþia ta un plan de îmbunãtãþire a sãnãtãþii caresã includã analize, consultaþii medicale, o dietãsau un alt stil de viaþã mai sãnãtos ºi potrivit þieîn aceastã perioadã. Relaþiile parteneriale suntprovocatoare. Se contureazã schimbãri majore,atât în relaþia cu partenerul de viaþã, cât ºi înrelaþiile de colaborare profesionalã. Chiar dacãîþi este greu, la prima vedere, sã accepþi ideileºi doleanþele celorlalþi sau finalul unor relaþii,lasã-te purtat de firul evenimentelor ºi nu forþanota. Cu cât te agãþi mai mult de ceva sau cineva,cu atât, lucrurile scapã de sub control.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Prima parte a sãptãmânii este potrivitãactivitãþilor recreative, planificãrii vacanþelor,distracþiei ºi relaþionãrii cu cei dragi. Suntposibile discuþii aprinse în plan amoros, pe temevechi, însã cu puþin efort le poþi depãºi cu bine.Deocamdatã este dificil sã ajungi la un consenscu ceilalþi, pentru cã gândurile ºi limbile tuturorsunt încurcate. Lasã discuþiile ºi deciziile majorepentru urmãtoarele sãptãmâni, când se liniºtesclucurile. La serviciu se contureazã noutãþiimportante. Schimbãri ale condiþiilor de muncã,schimbãri salariale, chiar ºi abordarea unui altloc de muncã. Prudenþã, calm, evitã discuþiizgomotoase ºi gândeºte-te serios la obiectiveletale. Este vremea marilor schimbãri socio-profesionale, astfel cã vrei, nu vrei, lucrurile sevor desfãºura cu totul altfel de acum înainte.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

O sãptãmânã care aduce surprize în relaþiilesentimentale. Ceva se încheie, altceva începe.Ce anume, este dificil de anticipat, întrucâtstãrile tale de spirit sunt fluctuante ºi nu te poþidecide asupra unei situaþii sau relaþii. Membriifamiliei sau cineva din anturajul prietenilor tepot ajuta mult sã alcãtuieºti imaginea deansamblu asupra segmentului amoros. Totuleste sã fii sincer cu tine însuþi ºi cu ceilalþi.Remodeleazã-þi ideile ºi concepþiile vizavi deiubire ºi implicaþiile ei. Evitã sã dezvolþi încontinuare aºteptãri de la ceilalþi ºi fii ceva maipermisiv. Ceea ce oferi, aceea þi se va întoarceînzecit la momentul potrivit. Ai parte deprovocãri la locul de muncã, multe sarcini deîndeplinit rapid ºi discuþii colegiale aprinse.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Relaþionezi cu multã lume de-a lungul acesteisãptãmâni. Dialogurile ºi întâlnirile sunt frecventeºi inedite. Este posibil ca în urma aflãrii unorinformaþii privitoare la anumite persoane dinanturajul apropiat sã-þi revizuieºti atitudinea faþãde acestea, ba chiar sã te desprinzi fãrã echivocdin relaþii. Totuºi discerne atent pe cine mai pãstreziîn preajma ta ºi cui acorzi în continuare sprijin.Mãºtile celor din jurul tãu cad acum foarte uºor ºinu vei mai putea ignora acest lucru. Segmentuldomestic va intra într-o etapã nouã. Pot intra îndiscuþii reparaþii, achiziþionãri ºi vânzãri de bunuripatrimoniale, discuþii cu membrii familiei despremoºteniri sau vizite în locurile natale. Ai chef dedistracþii, aventuri ºi relaþii amoroase.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Aspectele materiale ºi cele financiare îþideschid sãptãmâna. Se întrezãresc cheltuielimajore, însã îþi vin bani fie dinspre locul demuncã, fie cineva te sprijinã financiar în chipnebãnuit. Tendinþa de a cheltui mult este mare ºipãguboasã. Selecteazã prioritãþile ºi chibzuieºteatent fiecare cumpãrãturã. La o privire atentã înjurul tãu ai constata faptul cã ai suficiente bunuriutile ºi nu ar fi nevoie de altele noi deocamdatã.Facturile, taxele sau alte tipuri de datorii suntprioritare. Relaþiile cu anturajul apropiat vor intraîntr-o nouã etapã. De unii apropiaþi te veidesprinde, însã te vei apropia de alþii. Acum estevremea analizei asupra tuturor tipurilor de relaþiiîn care eºti implicat. Mentalitatea þi se va schimbaradical ºi de asemenea atitudinea faþã de ceilalþi.Cãlãtorii frecvente pe distanþe scurte.

OBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 13Horoscop

( 27 aprilie - 3 mai 2017)

Autor: AstroCafe.ro

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017

Evoluþia leului din perioada analizatã a fostinfluenþatã de nivelul aversiunii faþã de risc de pepieþele internaþionale, care aºteptau rezultateleprimului tur al alegerilor prezidenþiale din Franþa. În prima ºedinþã care a urmat minivacanþei dePaºte, cursul euro a scãzut la 4,5188 lei, însã dea doua zi el a avut o direcþie ascendentã. Media acrescut pânã la 4,5441 lei, maxim al ultimelordouã sãptãmâni, însã la finalul perioadei a scãzutla 4,5250 lei, dupã aflarea modului în care auvotat francezii, într-o ºedinþã în care tranzacþiiles-au realizat între 4,524 ºi 4,529 lei. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidenþialedin Franþa, cu Emmanuel Macron pe primul loc, cu23,75% din voturi, ºi Marine Le Pen pe al doilea, cu21,53%, a calmat investitorii ºi a permis monedelorde la marginea zonei euro sã se aprecieze. Cele douã sãptãmâni rãmase pânã la al doilea turrãmân însã încordate, în condiþiile în care peste 40%dintre francezi au votat cu extrema dreaptã saustângã. Iar alte atacuri teroriste, precum cel care aavut loc înaintea primului tur, ar putea schimba curapiditate echilibrul politic implicit nivelul aversiuniifaþã de risc pe pieþele internaþionale. Principalul pericol intern pentru leu îl reprezintãpolitica fiscalã ºi salarialã a guvernului PSD, careare drept rezultat creºterea datoriei publice,implicit a deficitului bugetar. Aceastã perspectivãa determinat agenþia de rating Moody’s sãschimbe perspectiva ratingului România de laBaa3 pozitiv la Baa3 stabil, ceea ce în opiniaanaliºtilor reprezintã un semnal de alarmã. Dolarul american a avut un parcurs foarte agitat, înconcordanþã cu cel faþã de euro. Media a fluctuat pânãla aflarea rezultatelor din Franþa între 4,2178 ºi 4,2456lei, pentru ca la sfârºitul perioadei sã cadã la 4,1556lei, într-o ºedinþã în care cotaþiile au fluctuat între 4,153ºi 4,175 lei. Media monedei elveþiene a crescut de la4,2281 la 4,2498 lei, dar a coborât la sfârºitulintervalului la 4,1751 lei, ea fluctuând pe pieþeleinternaþionale între 1,066 ºi 1,084 franci/euro. Îndepãrtarea spectrului unui “Frexit” dupã succesulla limitã al lui Macron, cel mai proeuropean candidat,a produs aprecierea rapidã a euro, dupã ce mai mulþicompetitori ºi-au fãcut publicã susþinerea electoralãpentru social-liberal. Perechea euro/dolar s-atranzacþionat pe pieþele internaþionale între 1,0603ºi 1,0777 dolari, dar a crescut la finalul perioadeipânã la un maxim al ultimelor mai bine de ºase lunide 1,0937 dolari, pentru a se stabiliza apoi în jurulvalorii de 1,0850 dolari.Valori atât de scãzute erauînregistrate imediat dupã victoria lui Donald Trumpla prezidenþialele americane care s-au desfãºuratîn noiembrie trecut. Analiza cuprinde perioada19 – 25 aprilie.

Leul s-a miºcatconform... opþiunilorpolitice ale francezilor În anul 2017 Inspectoratul Teritorial de

Muncã Mehedinþi, împreunã cu InspecþiaMuncii, desfãºoarã Acþiunea de conºtientizareºi control cu privire la utilizarea corectã aproduselor cu conþinut de silice cristalinã. Expunerea profesionalã la silice cristalinã (grupde minerale compuse din siliciu ºi oxigen, celemai rãspândite elemente din crusta pãmântului)apare în exploatarea carierelor, în exploatãrileminiere, procesarea mineralelor (uscare,mãcinare, ambalare în saci ºi manipulare),prelucrarea pietrei, spargerea ºi finisarea pietrei,lucrul cu zidãrie, cãrãmizi ºi þiglã, prelucrareafontei, fabricarea cãrãmizilor ºi þiglei, activitateade construcþii, inclusiv lucrul cu piatrã, beton,cãrãmizi ºi panouri izolatoare, sãparea tunelelor,restaurarea clãdirilor ºi industria ceramicã. Efectele silicei cristaline asupra sãnãtãþiilucrãtorilor sunt legate de fracþiunea de prafrespirabilã care pãtrunde adânc în plãmâni, cunoscutfiind faptul cã expunerea prelungitã la niveluri ridicatede praf face dificilã curãþarea prafului din plãmâni ºiproduce, pe termen lung, silicozã, boala pulmonarãobstructivã cronicã, cancer de plãmâni, precum ºialte efecte asupra sãnãtãþii.

În anul 2017 Inspectoratul Teritorial deMuncã Mehedinþi, împreunã cu InspecþiaMuncii, desfãºoarã Acþiunea privind verificareamãsurilor stabilite prin procesele verbale decercetare a evenimentelor. Factorul determinant în luarea deciziei de adeclanºa acþiunea îl constituie tendinþa de creºterea indicelui de frecvenþã a accidentaþilor în muncãînregistraþi în România în ultima perioadã. Acþiunea va consta în monitorizarea ºiverificarea a modului în care unitãþile ce auînregistrat accidente de muncã realizeazã mãsurilestabilite cu ocazia cercetãrii evenimentelor,mãsuri care sã ducã la prevenirea altorevenimente similare ºi care sã întãreascã nivelulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã din unitate. Obiectivul general al acestei acþiuni constã încreºterea gradului de conºtientizare alangajatorilor ºi al lucrãtorilor din unitãþile dingrupul þintã în ceea ce priveºte necesitatearespectãrii prevederilor legale referitoare lasecuritatea ºi sãnãtatea în muncã pentrueliminarea/diminuarea accidentelor de muncã ºipromovarea stãrii de bine la locul de muncã, cuconsecinþe benefice în plan social ºi profesional. Printre obiectivele specifice se numãrã atâtîncurajarea unei abordãri participative prin implicarea

Acþiunea de conºtientizare ºi control cu privire la utilizareacorectã a produselor cu conþinut de silice cristalinã

Acþiunea privind verificarea mãsurilor stabilite prin proceseleverbale de cercetare a evenimentelor

Radu Georgescu

Printre obiectivele acþiunii se înscriu atâtprevenirea îmbolnãvirilor profesionale generatede expunerea la silice cristalinã, cât ºimonitorizarea punerii în aplicare a prevederilorlegale europene privind asigurarea securitãþii ºisãnãtãþii lucrãtorilor expuºi la silice cristalinã. În data de 28.04.2017, ora 10:00, InspectoratulTeritorial de Muncã Mehedinþi va organiza, lasediul sãu, o întrunire cu angajatori ºi lucrãtoridin sectoarele menþionate mai sus, constând îninformarea ºi conºtientizarea acestora cu privirela desfãºurarea, motivarea ºi obiectivele acþiunii. În perioada iunie – octombrie 2017 inspectorii demuncã din cadrul I.T.M. Mehedinþi vor efectua vizitede inspecþie la angajatorii din domeniile de activitatevizate, care desfãºoarã activitate pe raza judeþuluiMehedinþi, în douã etape: etapa de controalepropriu-zise, urmatã de etapa de verificare a realizãriimãsurilor dispuse în controalele iniþiale. Valorificarea rezultatelor acþiunii se va face înluna decembrie 2017, ocazie cu care vor fimediatizate ºi cazurile de bune practici întâlniteîn controalele efectuate.

Inspector ºef Nicea MergeaniConsilier C.C.R.P. Aurora Mãdãlina Gîrlea

angajaþilor ºi angajatorilor în diminuarea consecinþelorsociale ºi economice negative care derivã dinproducerea unor accidente de muncã, cât ºipromovarea bunelor practici privind eliminarea/diminuarea fenomenului accidentogen. Etapa propriu-zisã de control se vadesfãºura în perioada iunie – noiembrie2017, rezultatele vizitelor de inspecþieurmând a fi mediatizate pe plan local. În data de 28.04.2017, ora 12:00, InspectoratulTeritorial de Muncã Mehedinþi va organiza, lasediul sãu, o întrunire cu angajatori ºi lucrãtoridin unitãþile care îºi desfãºoarã activitatea pe razajudeþului Mehedinþi ºi care au înregistrataccidente, constând în informarea ºiconºtientizarea acestora cu privire ladesfãºurarea, motivarea ºi obiectivele acþiunii. Etapa propriu-zisã de control se va

desfãºura în perioada iunie – noiembrie2017, rezultatele vizitelor de inspecþie urmânda fi mediatizate pe plan local. Valorificarea rezultatelor acþiunii se va face înluna decembrie 2017, ocazie cu care vor fimediatizate ºi cazurile de bune practici întâlniteîn controalele efectuate.

Inspector ºef Nicea MergeaniConsilier C.C.R.P. Aurora Mãdãlina Gîrlea

sportOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017 pag. 15

În etapa a XI-a a Ligii a II-a lafotbal feminin, ACS Atletic Drobeta adispus cu 2-1 (2-0) de ACSIndependenþa II Baia Mare, pringolurile izbutite de Ionelia Matei (’49)ºi Loredana Sîrbu (’70), respectiv

Învingãtoare cu 2-1 îndeplasarea de la ACS Drobeta, pringolurile lui Mihai ªiºu (‘29) ºi CostelPontu (‘87), respectiv Gheorghe Pele(‘51), CS Strehaia a preluat, lagolaveraj, ºefia Ligii a IV-a Mehedinþi.Jucãtorii pregãtiþi de Mircea Danciuau profitat de eºecul Viitorului ªimian,care a pierdut partida de laOrºova ºi a rãmas singuraechipã fãrã victorie în play-off. AS Dierna s-a impuscu 2-0, prin “dubla” luiTiberiu Pãtãºanu, înminutele 38 ºi 49.

Etapa viitoare, Viitorulªimian va primi vizitanoului lider CS Strehaia,iar ACS Drobeta, echipãaflatã la 2 puncte subprimele 2 clasate, se vadeplasa la Orºova. În play-out, RecoltaDãnceu a rãmas cu punctaj

Liga a II-a, etapa a XI-aBanat Girls Reºiþa - Atletic Onix Râmnicu Sãrat 0-0Atletic Drobeta - Independenþa II Baia Mare 2-1Piroº Security Arad - FC Oneºti 10-0Venus Maramureº - Vulpiþele Galbene Roman(reprogramat)

Clasament Liga a II-a1. Piros Arad 11 9 1 1 65-10 282. Atletic Rm.Sãrat 11 7 4 0 24-7 253. Banat Girls Reºiþa 11 7 1 3 50-16 224. Atletic Drobeta 11 5 1 5 16-28 164. Vulpiþele Roman 10 3 3 4 27-18 126. Indep.II Baia Mare 11 3 2 6 16-44 107. Venus Maramureº 10 1 1 8 8-44 48. FC Oneºti 11 0 3 8 9-48 3

M. O.

Victorie importantã pentru severinenceAndreea Indreican (89). Severinencele ºi-au luat astfelrevanºa, dupã ce fuseserã învinse înpartida-tur cu scorul de 3-0. Totodatã,prin succesul repurtat, duminica trecutã,pe stadionul Termo, elevele pregãtite de

Daniel Ispas ºi-auconsolidat locul alIV-lea în clasament. “O victorieimportantã pentrunoi, care nemenþine cu ºansereale în lupta pentrulocul al IV-lea. Amînvins o contracan-didatã, iar victoria epe deplin meritatã.Am do-minat clarmeciul ºi, ca deobicei, am ratat

numeroase ocazii. La pauzã puteam sãavem lejer 4-0, dar scorul a fost egal.Am controlat autoritar ºi parteasecundã, când am marcat de 2 ori”, adetaliat antrenorul Daniel Ispas. Acesta a mizat pe: Lavinia Sporea -Sidonia Giuverdea, Paula Usturoi,Dara Bãrzuicã, Roxana Safta - Bianca

Pîrvãnescu, Loredana Sîrbu, IoneliaMatei, Anastasia Vlad- Popescu,Lavinia Erceanu - Cerasela Bãluþã,iar pa parcus le-a mai introdus peMarian Urhuþ ºi Alexandra Inoveanu.Severinencele vor disputa urmãtorulmeci pe 14 mai, tot pe propriulteren, cu FC Oneºti.

Schimbare de lider ºi în Liga a V-a

AS Inter Crãguieºti a schimbatliderul în Liga a V-a Mehedinþi,dupã ce a dispus, în etapa a XVII-

a, cu 3-2 de Dunãrea Hinova.Gazdele au condus cu 2-0 la pauzã,prin dubla lui Ion Brãbete (‘8, ‘25),iar, la începutul reprizei secunde,oaspeþii redus din diferenþã, dupãautogolul lui Dan Stapan (‘51).Peste doar 4 minute, ConstantinBrãbete a refãcut diferenþa de 2goluri, iar reuºita lui Dorin ªutoi,din minutul 86, a fost insuficientãpentru ca Dunãrea Hinova sã maipoatã obþine un rezultat pozitiv. De rezultatul de la Crãguieºti a profitatReal Vânju Mare, care a trecut pe primulloc, dupã ce a dispus cu 6-2 de ASGhiciulescu Hinova, prin golurile lui

Eugen Lãtea (‘9, ‘16,‘53), Ovidiu Cãpã-þânã (‘22, ‘30) ºiCristian Dumbravã(‘75), respectivGeorge Dãescu (‘27)ºi Elvis Vilã (‘40).Sezonul trecut,Dunãrea Hinova apierdut titlul înultima etapã, îndetrimentul echipeiReal Vânju Mare,dupã ce a fost în-vinsã cu 3-1, îndeplasarea de laCrãguieºti.

CS Strehaia a preluat ºefia Ligii a IV-a

M. O.

M. O.

Liga a IV-a MehedinþiPlay-off - Etapa a III-aDierna Orºova - Viitorul ªimian 2-0 (1-0)ACS Drobeta - CS Strehaia 1-2 (0-1)Clasament1. Strehaia 3 2 0 1 5-4 192. ªimian 3 0 1 2 2-6 193. ACS Drobeta 3 1 1 1 4-4 174. Orºova 3 2 0 1 5-2 16Play-out - Etapa a III-aAS Corcova - Recolta Dãnceu 3-5 (2-5)Viitorul Cujmir - Dunãrea Pristol 1-2 (1-0)Clasament1. Dãnceu 3 3 0 0 11-3 182. Cujmir 3 1 0 2 6-8 123. Pristol 3 1 0 2 2-7 104. Corcova 3 1 0 2 9-10 5

maxim, dupã ce s-a impus cu 5-3 laCorcova, ºi s-a distanþat la 6 punctede Viitorul Cujmir, care a pierdutpartida, de pe propriul teren, cuDunãrea Pristol, scor 1-2. În rundaurmãtoare, Viitorul Cujmir se vadeplasa la Corcova, iar DunãreaPristol va juca la Dãnceu.

Liga a V-a Mehedinþi- Etapa a XVII-aUnirea Gârla Mare - Viitorul Floreºti 4-0 (2-0)Inter Crãguieºti - Dunãrea Hinova 3-2 (2-0)Real Vânju Mare - AS Ghiciulescu Hinova 6-2 (4-2)Inter Salcia - Voinþa Vrata 6-2 (4-1)AS Obârºia de Câmp - Voinþa Opriºor 3-5 (1-2)ªtiinþa Broºteni - AS Corlãþel 3-0 (N)Clasament1. Vânju Mare 17 14 2 1 56-17 442. D. Hinova 17 14 1 2 61-17 433. Crãguieºti 17 12 1 4 57-21 374. Vrata 17 9 3 5 55-41 305. Salcia 17 9 1 7 42-41 286. Gârla Mare 17 8 2 7 52-35 267. Floreºti 17 8 0 9 44-48 248. Opriºor 17 6 0 11 36-58 189. Broºteni 17 4 1 3 30-70 139. Corlãþel 17 4 0 13 34-47 1210. G. Hinova 17 4 0 13 27-66 1212. Obârºia de Câmp 17 2 3 12 24-61 9

publicitateOBIECTIV mehedinþean 27.04 - 3.05. 2017pag. 16

pamflet

Mã nepoate, îl vãzui pe neaBãlu, de fu preºedinte de Consiliu’Judeþean o perioadã, apoiparlamentar de Mehedinþi, ceva maimult, dupã care nu mai fu nimicaºi dupã care îi deterã o funcþie pi lapenele. Cicã din funcþia asta o sãaibã multe de spus ºi de fãcut ºi cãe încântat ºi cã de aici înainte o sãsã apuce ºi ‘mnealui de treabã. Pãda, cã sã odihni destul, acuma egata pregãtit, preia noua foncþie ºio duce peste tot, pin Mehedinþi,di la Cluj, regional, pin þarã, pinafarã. Gata, sã apucã de treabã,ce mai, o sã duduie liberalismu’pin Severin ºi nu numai. Da, la adunarea PNL, punctul pei îl pusã nea Morþun, liberal cuºtate învechite, care reveni cu odeclaraþie de zile mari, daadevãratã de data asta. Cicã, dacãpeneliºtii nu fac ceva concret ºibun, o sã ajungã sã împartã

nea Mãrin

Sucã, nea Morþun ºi pomana liberalismului lu nea Bãlu,zestrea desculþã a lu nea Gherghe, nea Cîrjan ºi toaletarea

hainele mortului. Pã dacã nicilor nu le place pomana, apãicui?! Unde mai pui cã era maisã-i cadã o creangã în cap,dintr-un copac de pin ParculGãrii, cã nea Cîrjan nu maiavu timp sã toaleteze copaciipãnã sã þinurã alegerile laPNL. Acuma, dacã nu mai avutimp, sã gãsirã neºte câinimaidanezi sã-i toaleteze cumtrebuie. Pã cum sã mai aibãnea Cîrjan timp, cã trebe sãsã dea pe televizor, cã altfel îlceartã acasã, cã nu e laserviciu, probabil. Aia e cucopacii, sã mai usucã, mai cadecâte o creangã ºi probabil o sãplângã nea Gherghe dupã platani,cã erau de mai mare frumuseþea. ªi apropo de nea fostu primar,greu de recunoscut dupã atâtabarbã, a cam început sã crapePalatul Cultural, deschis cu mare

fast, în urmã cu un an de zile. Sãfârãmã pi la toalete, WC-urile sãsfãrâmarã ca milenarele piramide,parchetul sã umflã, nici altemateriale nu sã simt mai bine.Acuma, o fi di la vreun parandãrãt,nu o fi, numai Fifty-Fifty poate ºtii,vorba lu Tanþa lu Pecingine, cãasta ce le mai ºtie pe toate. Dacã oþine tot aºa, în câþiva ani o sãajungã Teatrul precum CetateaSeverinului, înainte de reabilitare. Cã ete, nea Daea, mehedinþeanulnostru di la Agriculturã, ºi-asuflecat mânecile ºi s-a apucat detreabã. Fu la Brãila cu premieru,promisã cã dã apã gratuitã di lastaþia de pompare, de ziceai cãdã di la ‘mnealui de acasã. Orimai ºtii?! O fi tras conducta di laªiºeºt i , direct unde a gãsi torbu... Brãila!? Mã fraþilor, trecurã ºi zileleoraºului, trecurã repede, pentruunii trecurã cu folos, alþii mâncarãmai bine ca de obicei, alþii îºi maipusãrã pofta în cui, da acuma vine

urmare din pag. 8„Doctoriþa” Koveºi...

Aºadar, de ce au sunat alarmele înRomânia? „Este un exerciþiu prin care testãm sirenele, obiºnuimpopulaþia”, a declarat Raed Arafat. Ba, nu! Tot timpul gãsesc metode de aþine populaþia în panicã permanentã! Pentru cã nu putem vorbi de unpericol iminent, doar în cazul în care Trump preia reþeþa lui Obama. ªi,din pãcate, avem intervenþia sa în Siria. Singura þarã din lume care afolosit arma nuclearã împotriva populaþiei civile, þara, care cu bombelesale a distrus Hiroshima ºi Nagasaki, singura þarã care a distrus niºtestate ca un ºirag de perle, este S.U.A. De S.U.A. sã ne temem! Nu deRusia! Dacã Obama a iubit cu adevãrat umanitatea ºi a vrut cu totdinadinsul s-o scape de teroriºti ºi totalitarism ar fi trebuit sã sebombardeze pe sine în loc sã extermine state întregi! Ei erau teroriºtiilumii. Umanitatea s-a sãturat, domnule Trump, sã fie folositã drept pretextde cãtre asasinii care vor tot mai mult ºi mai mult suveranitatea ºi bogãþiilealtor state. Umanitatea s-a sãturat sã-ºi plîngã milioanele de morþi,dezbinãrile statale ºi sclavia!

ºi nota de platã. ªi dupe oaspeþi,ºtiþi cum e, cineva trebuie sãstrângã ºi masa. Îmi zisã al lu Zbanghiu, cã ãstase pricepe la politicã, cã la ªimiane ca ºi rezolvatã situaþia, cã neaGioarã dusã neºte plase de un leucu cozonaci, mai luã neºte copiiîn braþe, sã pozeze, ºi zisã ºi neafostu primar, nea Truºcã, cã-lsusþine pe candidat, toatã lumeao sã fie mulþumitã. Fostu, pentrucã-ºi pune înlocuitor de nãdejde,candidatul, pentru cã nu areconracandidat ºi localnicii, pentrucã nici nu prea ºtiu când o sã fiealegerile. Aºa cã o sã voteze cinetrebuie, cât trebui ºi, mai ales, cumtrebuie. Ca la ªimian. Vã amintiþi?! Mã nepoate, Sucã zisã cã dã oraitã pi la Gura Vãii, sã vadã ce sãmai aude pe acolo, cã auzi cã s-arpregãti ceva ºi, dacã e adevãrat, osã vinã sã ne povesteascã. Aºa cã pãnã data viitoare, haisã fiþi iubiþi ºi optimiºti!

Maria Diana Popescu, Art-emis - www.art-emis.ro/editoriale