DE LA LUMEADUNATE

Paginile 2 ºi 3

D-ALETÂRGULUIMONCHER...

Pagina 3

5 motive sănu aruncaţipliculeţelede ceai

DRA GOŞ LUS CAN -UNMIZILEANDE SUCCES

Îngrijireaunei răni

UMOR

Paginile 3 ºi 4

COPILĂRIEHOLOGRAFICĂ

MINUNI NATURALEDE CAREPOATE NUŞTIAI

Pagina 5

Pagina 6

Pagina 7

Pagina 8

Anul XIV “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 401Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

Pagina 6

Precum timpurilece acum le trãim a fost iar -na aceasta! Anapoda! Zã -padã puþinã, câteva zilegeroase, ceaþã, câteva ploiºi multe zile cãlduroase ceau dus la exasperarea celorde la Societatea de dis-tribuþie a gazelor, dar ºi acelor ce au încheiat con-tracte de deszãpezire! Dacãaceºtia din urmã ºi-au pututplimba utilajele de des -zãpezire în zilele în soritearuncând pe ºoselele uscatenisip cu sare pentru a-ºibifa "activitatea", cei de lagaze, sãracii, ce pu teau sãfacã? Cum ar putea sãplimbe angrenajele apa ra -telor de contorizat con su -mul? Cred cã nu au cum,aºa cã facturile emise sprea fi încasate sperãm sã ara -te precum ar fi trecut pe laAuschwitz, adicã slabe,pri cãjite, chiar cu ris cul dea le produce supã rare, re -pul sie, mâhnire...

Sãrbãtorile au tre -cut precum trenurile fãrãcãlãtori ce aleargã pringãrile pustii în mare grabã,ascunzându-ºi goliciunea ºifãrã rostul. Brazi din ace-leaºi laboratoare ale strã i -nãtãþii în care genetica joa -cã riºcã pe culoarele u norspitale de alineaþi min tal, aufost din abundenþã pestetot. La fel ºi carnea, fruc te -le, legumele, lactatele ºimai toate produsele ali -men tare din supermarke-turile alergice la producþiaautoh tonã a României!

Au fost: Crã ciun,revelion,

mese încãrcate, s-au spusrugãciuni, s-a improvizat îngrabã ºi cu mare sfialã, bu -curia. Artificiile au fost in -terzise, semn cã existã grijãºi aplecare pentru viaþanoas trã. Inconºtienþa su te lorde ani în care s-au folo sit a -ceste instrumente, des co pe -rite acum a fi extrem de pe -riculoase, a fost curmatã!Ce-nseamnã dom’le sã fii"tehnocrat"... Câtã grijã co -lectivã ne împresoarã...

Politichia a fost ºiea cuprinsã de aceleaºiconvulsii genetice! Par -tidele probeazã fel de fel detoalete, recurg din nou laliftinguri, lipoabsorbþii, far -duri, rimel, ruj (maro pesteportocaliu, ce-o da domnu -le?), gene false ºi alte ase -menea umilinþe, pentru cãse apropie campania e lec -toralã.

Asta care vine a -cum în iunie, e interesantãdoar prin prisma fesului!Ce fes domnule? A dicã ceicare poartã in teresul! E maimult un test. Ce test dom-nule? Pungi, sloganuri, ba -nnere, suveici, lozinci, au -to buze! Unele sunt noi ºitrebuie încercate! Ce au to -bu ze domnule? Da, aidrep tate, alea sunt mai latoam nã! Despre ce vorbeºtidom nule? Despre politicãbre! N-ai auzit de partide?!Chestii din alea ce se um -flã din patru-n patru ani lagura promiþãtacilor... Sunt

din clãbuci, al -te le din cauci-

uc sau plas-tic...,

Se desumflã, sau se umflãpânã se sparg, adicã sunt deunicã folosinþã. Cele mairezistente se ung cu uleiuriexotice pentru a pãreaproas pete. Altele se bagãdin nou la tocat, adicã lareciclat ºi se umflã în a ce -laºi maþ. Sã nu se prindãconsumatorii, i se schimbãºi eticheta. Se adapteazãdin mers mecanismului ce -rere-ofertã - dã cu gura, pâ -nã vor fi toate consumate.

Prin metoda com-paraþiei, morþii din cimitiresunt acum privilegiaþi!Spre deosebire de cei dinpo liticã, ei mai sunt bãgaþiîn seamã de rude, prieteni,oameni cu suflet. Celor dinpoliticã nu li se mai aprindnici mãcar lumânãri. Suntdoar tãmâiaþi! Dar baremunii mor frumos! Uitaþi-vãla domnul acela cu mus-taþã, cât puteþi sã vã uitaþi,cã pe corpuºorul lui golpuºcã i s-a pus o patã! Dao patã, aºa ca o ceaþã ce stãpe el de la mijoc în jos întimp ce se plimbã ºi vor -beºte la telefon în cameraaceea de hotel cu pat pemij loc. Pat din fier forjatcum era pe timpuri, dom-nule. Deh, corb la corb îºiscoate ochii!

Ce iarnã domnu -le... Ca vara! Sãracii teh -nocraþi, fãrã zãpadã cum sãte laºi prins pe nepregãtite?

În urbea noastrãmiziloidã, uneltitorii (par-don, viitorii candidaþi) îºivãd de treabã nestingheriþi!Seara pe la cuiburi se a -dunã ºi la lumina întune -ricului fabricã bombe! Ar -tizanale! Daaa! Pãi dacã s-au interzis artificiile? Mã -car bombe sã dea la sãraciioameni! ªi trebuie dom’legãsite metode noi, pã -lãvrãgeala nu mai þine! S-adeºteptat prostimea! Bu -buiturile, mirosul de prafde puºcã, cavernele produ -se ºi tot arsenalul piroteh -

nico-artizano-profitorist,vor face ca oamenii sã seîngrozeascã ºi sã meargãîn direcþiile desenate de ei!Sau sã stea în case pânã levor face ei semn! Cum ca -re ei? N-aþi auzit de "floa -rea cea ves titã"? Nu floareade colþ, domnule! ªtiu cã ºiaia e monument al naturii ºie ºi ea protejatã! Nu, astade-aici de la noi...! Lasã cã-þi povestesc altãdatã.

Acum trebuie sãmã mai plimb puþin prinoraº. Îmi place sã privescoamenii, sã le vãd feþele,privirile..., aºa îmi dau sea -ma, fãrã sã-i întreb, cum oduc! Nu o duc bine! Piaþanu mai are forfota din tre-cut, în biserici, la slujbelede duminicã, aceiaºi oa -meni, doar câinii de pestrãzi sunt alþii, îºi plimbãdisperarea prin cea a oame-nilor. Sunt încã multe strãzicu gropi ºi gunoaie, fabri-cile ºi uzinele noastre audevenit amintiri, jocurilecopilãriei au fost înghiþitede parcãrile înþesate demaºini. Dar nu mai avemcerºetori domnule! Chiar,nu mai avem?

Am ajuns în drep-tul cimitirului! Privesc par-carea goalã, presãratã doarde câteva gunoaie ºi-mivine inima la loc. Nu a fostdatã, e la locul ei! Cinedom nule sã fie datã? Par -carea! Da, dar deszã pe -zirea? N-a fost domnulenici ea datã, trebuie sã fietransparentã! Dumnezeu sãte mai înþeleagã în ce limbãvorbeºti... Pãi dacã nu preaa nins? ªi ce dacã? Dar pealeea ci mi tirului de ce nusunt þigani? Pãi de ce sãfie? Se zice cã a fost asfal-tatã sã se plimbe þiganii peea! Pe aici pot trece ºimorþii ºi viii domnule dra -gã, ce nu înþelegi?

Iarna este un ano -timp foarte frumos! Aº -teptãm primãvara sã neamintim de copilãrie.

Aristiþa ªTEF

Greşelile

politicianului sunt crime,

căci în urma lor suferă

milioane de oameni

nevinovaţi, se împiedicaă

dezvoltarea unei ţări întregi

şi se împiedică, pentru zeci

de ani înainte

viitorul ei" -

La o ceaşcă de cafea

MIHAI EMINESCU

Pagina 2OPINIIMIZILUL

DE LA LUME ADUNATE! Se zice că...Din toate timpurile bârfele au fost "sarea ºi piperul" evenimentelor, antidotul ieºirii din monotonia cotidianului, forma cea maila îndemânã de a accesa ºi a scrie un "ziar" verbal. La cozi, la o cafeluþã, un ceai, sau mâncat seminþe, dar ºi la întâlnirile dintre

prieteni, cunoscuþi, s-au spus ºi se spun fel de fel de "chestii tari" pentru care se fac analize, se dau verdicte, se pun etichete, se acuzãsau se ridicã în slãvi. "ªtirile" circulã cu o vitezã mult mai mare decât cea de 4G a internetului, în foarte puþin timp fãcând înconjurul

urbei producând cele mai neaºteptate efecte. Unele dintre ele pot avea un sâmbure de adevãr, fiind într-un fel scurgeri de anume informaþiice pot anticipa anumite evenimente, mai ales acum într-o perioadã preelectoralã, altele fiind incluse la loc de cinste în anumite strategii,

speculaþii, exagerãri sau chiar invenþii lansate în scopul de a mistifica adevãruri, realitãþi.Zvonistica artificialã ºi intoxicarea sunt unele dintre cele mai vechi arme folosite pentru a discredita, manipula ºi a face "pârtie" spre anumeinterese. Nu este vorba de naivitate din partea celor care cred, ci de încredere! Este normal ca oamenii sã creadã în oameni, aceasta fiind o

calitate dumnezeiascã sãditã în noi încã de la naºtere. Ne propunem prin aceastã rubricã sã supunem atenþiei dumneavoastrã zvonurile care circuilã prin urbea noastrã, încercând prin documentãri la

faþa locului, cãutãri, investigaþii sã punem fiecare amãnunt cap la cap pentru a identifica adevãrul! Promitem sã gãzduim aici toate pãrerile decente, indiferent de provenienþã. Nu o sã dãm curs injuriilor, jignirilor, acuzelor neverificabile!

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

În ziarul local de scandalAZI LA MIZIL apare unarticol în care "erudita"autoare ne informeazã cãprimarul nostru are mã -nuºi albe ºi baston, cicã emason....

Pãi sã aruncãm o privireretrospectivã ºi sã vedemcâþiva dintre masonii ce -lebri ai României. Câþivadintre ei: Barbu ªtirbei,Nicolae Titulescu, A le -xan dru G. Golescu, Bog -

dan Petriceicu Haºdeu,Vasile Alecsandri, Nico laeBãlcescu, Titu Maio rescu,Mihail Sadoveanu, IonCreangã sau însuºi MihaiEminescu. Re cunoaºtemcã noi nu ºtim prea bine cu

ce se mã nâncã masoneriadar am rãmas cu o marenedu merire: dacã pri-marul e mason, e de bine

sau de rãu?Aceiaºi autoare

este foarte productivã ºi pefacebook:

Doamna Mandalac, noi vã dorim sã trãiþi ani mulþi ºi fericiþi, dar în liniºte ºi pace! Vã rog sã vã faceþi o cafeluþã sau un ceiuleþ, sãvã aºezaþi confortabil ºi sã mã ascultaþi! Postarea dvs. este o declaraþie plinã de venin, total contraindicatã în cazul dumneavoastrã, þinând contde faptul cã mereu þineþi sã ne atrageþi atenþia cã sunteþi grav bolnavã. Tot mai mulþi oameni se întreabã ce anume v-a fãcut cel de care vã ocu-paþi cu atâta vehemenþã, cã nu ne spuneþi nimic! De ce þineþi ascuns? Spuneþi doamnã! Ne gândim chiar la un sondaj de opinie pe aceastã temã:sã întrebãm în stânga ºi dreapta ce rele a fãcut acest om mizilenilor. ªi cu cine vã luptaþi? Aminþi de o luptã pe viaþã ºi pe moarte. ªi de undeaveþi atâta energie ºi mai ales atâþia bani sã faceþi ce faceþi? ªi vã mai spun un secret: dupã alegeri nu o sã mai aveþi searã de searã aglome -raþia asta de maºini în jurul casei, toþi cei care la un pahar de vorbã vã aduc acum omagiile, vã folosesc serviciile pânã la alegeri! Dupã aceeapun pariu pe 100 de zile de concediu medical (ºtiu cã nu puteþi munci) cã nu vã vor mai cunoaºte. Sugestia noastrã este sã vã adresaþi instanþeijudecãtoreºti, este forul care face dreptate. Nu târâþi tot oraºul într-un scandal care se vede de la o poºtã cã este personal. Primarul v-a dat înjudecatã nu-i aºa? Dacã aveþi dovezi, urmaþi-i exemplul, bârfele nu þin la Tribunal.

*Onoraþi cititori, nu vã supãraþi pe mine, mai am o nelãmurire! ªi cred cã ºi dvs. o sã fiþi în aceeaºi situaþie.

Se zvoneºte cã mai sus numita la un chef comun de ziua dânsei (La mulþi ani!) a primit de la domnul viceprimar (avem aºa ceva?), o perechede cercei de aur, iar pe facebook îi mulþumeºte pentru tot ceea ce acesta a fãcut pentru dumneaei. Oare ce-o fi fãcut? Poftim???

*Se mai spune cã primarul este Bau-Baul investitorilor, cum vine u nul cum îl goneºte, cicã primeºte bani de la So cietatea Ana ºi Cornel,

scopul acestora fiind acela de a avea exclusivitatea forþei de muncã pe piaþã ºi nu numai...Este bine de ºtiut cã Parcul Industrial din Mizil este proprietatea Parcului Industrial Plo ieºti care aparþine de Con siliul Judeþean ºi de acolo

sunt direcþionaþi sau nu, poten þialii investitori. Pro mitem sã ne interesãm cum stau lucrurile, o sã încercãm sã aflãm mai multe amãnunte de la pri-mar, dar ºi de la directorul Parcului In dustrial Ploieºti.

*Un alt zvon care a umplut oraºul este cã primarul a mãrit taxele ºi impozitele locale. L-am întrebat ºi ne-a spus urmãtoarele: "În primul

rând nu primarul, ci Consiliul Lo cal are com petenþa sã aprobe cuantumul de im pozite ºi taxe locale. Dar e foarte bine cã m-aþi întrebat pentru cãtrebuie spus cã totdeauna acestea au fost menþinute la limita mini mã conferitã de lege ºi niciodatã nu au fost mã rite! Majoritatea oamenilor suntsãraci ºi nu se poate sã facem asta. Nu înþeleg cum s-a ajuns la astfel de afirmaþii", a conchis E.P.Ca sã fim pe deplin convinºi de acest lucru, am solicitat puncte de vedere doamnei Dinu Daniela, con ducãtorul comparti men tului economic dincadrul primãriei, dar ºi domnului Nicolae Crã ciun, ºeful Comisiei buget-finanþe din cadrul Con siliului Local. Ele vor fi publicate în numãrul dinluna Martie al publicaþiei Poºtalionul.

*Am aflat cã domnul Nicolai Paºol a pãrãsit PSD-ul ºi a preferat ALDE! Legile în vigoare l-au obligat sã pãrãseascã ºi confortul

biroului de viceprimar, unde, se zice cã, din când în când, se mai odihnea. Despre adevãratele intenþii ale acestui gest nu vã putem spune preamulte lucruri, dar cu siguranþã în zilele urmãtoare acestea vor ieºi la ivealã. Puþinticã rãbdare!

*Biserica Orto do xã Ro mânã a declanºat o amplã acþiune de strângere de semnãturi pentru anularea proiectului de lege care legalizeazã cãsã-

toriile în tre persoane de acelaºi sex. Preoþii mizileni au descins pe la casele oamenilor încercând sã avertizeze de urmãrile nefaste ale acestei aberanteºi anti creºtine hotãrâri. Este incredibil ceea ce se întâmplã! Deranjeazã nu atât ma ladiile din capul unora, cât, mai ales, preluarea lor cu intenþia de adeveni legi de supunere necondiþionatã pentru toþi! Asta se înþelege prin democraþie? Mergeþi în biserici oameni buni ºi puneþi-vã semnãtura pe acestact istoric pânã nu este prea târziu!

Continuare în pagina 3

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA

adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260ARISTIŢA ŞTEF

- redactor şefStrada VICTORIEI, nr. 2Telefon: 0244 252 722

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ISSN-L 2344 - 0260

Pagina 3 OPINII MIZILUL

-Mãi Matache cemã bucur cã vine primã-vara... se purificã totul,pãmântul revine la viaþã,înfloresc ghioceii, parcã ºioamenii sunt mai buni...

- Tache, Tache,ter minã cu prostiile astea,cu puritãþile tale, acum ca sãrãzbeºti trebuie sã te lupþi sãdai cu barda în stânga ºi îndreapta, sã nu þii cont denimic... are vecinul tãu o

caprã?- Nu, are o pisicã!- Sã moarã!- Vine campania

electoralã acuºica ºi tu mãiei cu ghioceii... Uite ce ampãþit în iarna asta cu pri-marul, nu a fãcut nici odeszãpezire.

- Stai domnule cãnici nu a nins.

- ªi ce... trebuia sãdeszãpezeascã. Ai vãzut ce

de câini sunt în oraº?- Eºti culmea, nu

ai auzit cã omul a fãcut ºiadãpost dar sunt unii carevin ºi ne aruncã câini dinalte localitãþi?

- Vai de capul tãumãi Tache... ãsta e prietencu Brigitte Bardot. Da destrãzi ce zici? Sunt pline degãuri.

- Ce sã zic, pãcats-a chinuit ºi le-a asfaltat ºi

ãia de la gaze le-au ciuruit,mereu s-a certat cu ei dinaceastã cauzã.

- Bã cap sec, tuchiar nu înþelegi cã tot el evinovat?

- Mãi Matachelasã chestiile astea! Hai sã-þispun ceva - deºi e frig amgãsit o muscã în ciorbã!

- ªi nu þi-ai datseama pânã acum cine e devinã?

-Nu!- N-am vãzut un

om mai lipsit de viziune ca

tine. Cum mã, cine? Pri -marul e vinovat, primarul.O sã vezi ce de succesuri osã avem dacã nu mai ieseãsta.

- Mãi Matache cãtot ai zis cã nu am nicio vi -ziune, tocmai ce m-a strãful-gerat una.

-Ia zi Tache!- Mã tu ai sã rãmâi

cu c....ul din succesuri! ªi sãnu te afunzi prea mult în elcã nu ai sã vezi cum înflo-resc ghioceii!

Conu’ Alecu

Viaþa se poate trãiîn infinite forme! Fiecareom este animat de dorinþade a-i fi mai bine. Dincolode noroc, destin, societate,legi, încorsetãri…, fiecaredin noi, prin sârguinþa aceea ce ne propunem sãfacem, putem influenþa o -

ferta complexului de împre-jurãri în care trãim ºi impli -cit viaþa noastrã de zi cu zi.Unii ne mulþumim cu maimult, alþii cu mai puþin.Diferenþa e datã de modulcum fiecare reuºim sã nepunem în valoare planurilede viitor, de felul cum ne

angajãm în lupta cu noi, cupiedicile, greutãþile ºi cu totce ne este potrivnic. Sunt deacord cã societatea are unrol hotãrâtor în formareaoamenilor din punct devedere cultural, educaþional,tehnic, uman, in telectual.Aceasta, socie tatea, poate

contribui la formarea ºidesãvârºirea vii torului om,însã performanþele depindîn cea mai mare parte dedãruirea ºi ambiþiile fie -cãruia.

Nu cu mult timp înurmã echipa femininã dehandbal fete a României aobþinut performanþa ocupã -rii locului trei la a XXII-aediþie a CampionatuluiMon dial de handbal femi-nin ce s-a des fãºurat înDane marca între 5 ºi 20decembrie 2015!

Pentru noi, mizi le -nii, satisfacþia este ºi maimare ºi asta pentru cã dinstaff-ul tehnic al echipei,având un rol foarte impor-tant în succesul obþinut, faceparte ºi Dragoº Luscan care

ne este concitatin. L-am su -nat pentru a-l felicita ºi a-iîmpãrtãºi bucuria noastrã atuturor.

Era la Buºteni în -tr-o binemeritatã vacanþã. I-am simþit dezinvoltura, mo -destia, satisfacþia reuºi tei,dar ºi bucuria apelului meu,receptat ca un mesaj dinpartea mizilenilor. A fost odiscuþie foarte agreabilã ºiinteresantã ºi m-am gânditcã ar fi normal sã o cu -noaºteþi ºi dumneavoastrã!Iat-o:

E. P.: Este o maremândrie pentru mine ºipentru oraºul nostru cãcineva nãscut aici a urcatpodiumul unui CampionatMondial de handbal...

Continuare în pag 4

D-ALE TÂRGULUI MON CHER...

Dra goş Lus can - un mizilean de succes

Se zvoneºte cã actualul primar nu mai candideazã, o altã "gãselniþã" a celor ce dezinformeazã. Ne-am interesat ºi putem sã vã dãm ca sigurãcandidatura domnului Emil Proºcan.

*

Salutãm evenimentul cultural derulat la Liceul Grigore Tocilescu, ºi anume Festivalul de Poe zie ºi Epigramã “Romeo ºi Julieta la Mizil”!Nu putem sã vã oferim prea multe detalii deoarece Casa de Culturã ºi Biblioteca nu au fost invitate! Aceeaºi soartã au avut ºi publicaþiile

locale FEREASTRA ºi MIZI LUL! În schimb publicaþia AZI LA MIZIL, a fost aºezatã la loc de cinste în mapa invitaþilor fiind pe post de amfitrional acestui eveniment. S-a gã sit, astfel, modalitatea de a face fiþuica insalubrã "pu blicaþie de culturã" cu care fãuritorii ºi sfãtuitorii cred cã rup inimatârgului ºi salveazã pes tilenþialitatea de jecþiilor ce a caracterizat-o numãr de nu mãr. Cei ce se reped la ea se regãsesc în aceleaºi intenþii de "bine" ºiau gândit cã prin aceastã gãselniþã o fac credibilã. Ce cautã o publicaþie de scandal la o manifestare culturalã de asemenea anvergurã? ªi de ce nu aþipus, dom ni lor organizatori, în mapa invitaþilor ºi alte câteva numere anterioare "obiº nuite" ale aºa zisei publicaþii? S-ar fi (ne)dumerit ºi invitaþii cumstau lucrurile! Jenant!

Un alt semn de întrebare ar fi de ce Doamna profesoarã de limba ºi literatura românã Luminiþa Burlacu nu a fost invitatã la aceastã mani-festare? Sau altfel spus dupã ce criterii s-au fãcut invitaþiile?

Dupã câte ºtim Doamna profesoarã Lu miniþa Burlacu, doctor în litere, a scris vreo trei cãrþi ºi Liceul unde dânsa acti veazã nu i-a organizatnicio lansare de carte! Mai mult, la expoziþia ad-hoc a cãr þilor scriitorilor ce se aflau printre invitaþi, nu exista niciun volum al Doamnei Burlacu! ªiîncã ceva foar te interesant: cu puþin timp î nainte de eveniment au dispãrut ºi volumele donate de Dna. Burlacu ºcolii. În a ceastã situaþie se aflã ºi pro-fesorul eminent Viorel ªol dea, autor a unui volum de excepþie, "Amintiri despre Mizil destin... ºi faptã în foileton", în sensul cã nici dânsul nu a fostinvitat.

De ce s-a procedat astfel cu aceºti deosebiþi oa meni profesori cu care ºcoala, colegii profesori, elevii ºi noi toþi mizilenii ne putem mândri?Încã odatã vrem sã subliniem faptul cã Festivalul “Romeo ºi Julieta la Mizil” a reunit de-a lungul anilor personalitãþi de marcã ale lumii cul-

turale din România, cã a repre zentat ºi reprezintã un prilej de afirmare a imaginii ora ºului nostru ºi cu atât mai mult sunt de neînþeles suspiciunile devirare a acestei manifestãri de excepþie spre latura intereselor electorale ale unor persoane care este vizibil cã speculeazã în folosul propriu orice eveni-ment ce le-ar putea aduce sufragii electorale.

Rolul actului de culturã autentic este, ºi trebuie sã rãmânã, acela de a aduce în sufletul oamenilor frumosul, zâmbetul, emoþia lacrimii, adragostei faþã de ceilalþi ºi de tot ce ne înconjoarã. Acum, mai mult ca oricând, promotorii actelor de culturã trebuie sã sti mu leze ºi sã angreneze tine -rii în aceste exerciþii de suflet care trebuie sã însemne încredere, respect, armo nie..., mesaje de descreþit frunþi, înseninat priviri, produs zâmbet!Imixtiunile de orice fel trebuiesc eliminate cu desãvârºire!

Dincolo de aceste neplãcute aspecte felicitãm pe organizatori ºi le dorim în continuare succes!

DE LA LUME ADUNATE!

Pagina 4INTERVIUMIZILUL

Continuare din pagina 3...Asta înseamnã mun cã,ambiþie, perseve renþã ºi iarmuncã. Spune -mi ºi mie, în câteva cuvinte,povestea acesteiperforman þe, nu cred cãeste un joc al întâmplãrii !

D. L.: Pe scurt,în luna martie 2015, lacârma echipei naþionalede handbal feminin avenit Tomas Ry de, unantrenor suedez foar te buncu un palmares im pre -sionant, iar eu în luna iunie2015 am preluat func þia depreparator fizic al tu turorechipelor naþionale de hand-bal ale României.

E.P.: Extraordinar,te rog sa ne spui ce face unpreparator fizic, în ce constãarta acestei meserii, pentrucã probabil este o chestiunecare contribuie în mod sub-stanþial la succesul echipei ?

D.L.: Rolul meueste acela de a mã asigura cãfetele sunt la ora meciului încea mai bunã formã spor tivã,atât fizicã dar ºi mentalã. An -trenorul se ocupã de parteatacticã ºi tehnicã, iar eu mãocup de partea fizicã. A -ceasta constã în elaborareade programe de pregãtirepersonalizate în funcþie denecesitãþile fiecãrei jucã-toare. Unele fete au nevoie deexerciþii de forþã, unele derecuperare, altele de pre-venþie a accidentãrilor. Demulte ori s-a întâmplat caechipele naþionale ale Ro mâ -niei sã cedeze din punct devedere fizic (uneori chiar ºimental) în partea a doua ameciurilor. De aceea, TomasRyde, antrenorul principal,m-a cooptat în staff ºi amînceput colaborarea. Încã dela începutul acestei relaþii cuFederaþia Românã de Hand -bal am organizat douã zile detestãri fizice, în urma cãroraam vãzut starea fizicã a fie -cãrei jucãtoare. Fiind absol -vent al unui master în nu -triþie, le-am þinut fetelor ºi unseminar de nutriþie spor tivãºtiut fiind faptul cã alimen-taþia este un factor foar teimportant ce facili teazã per-formanþa. Rolul meu nu estedoar de preparator fizic,pregãtirea mea are în vedereºi aspectul psihologic, dar ºipe cel de nutriþie.

E.P. : Care suntinstrumentele cu care acþio -nezi asupra fetelor?

D.L.: Exerciþiul fi -

zic ºi mental, strategiile derefacere si un regim alimen-tar recomandat (impus) spor - tivilor, antrenamente de grupºi pentru unitatea gru pului.Înbunãtãþirile le-am introdustreptat, nu brusc, deoareceris cam sã le afec teze pe feteºi, automat, performanþa e -chi pei.

E.P.: Unde ai în -vãþat chestiunile acestea?Mi-ai vorbit de un master,unde ai învãþat, cum s-a nãs-cut ideea acestei pasiuni?

D.L.: Ideea s-a nãs -cut când eram în Mizil!

E.P.: Deci a avut ºiMizilul o contribuþie!

D.L.: Eram un co -pil cu calitãþi fizice foartebune…

E.P.: Cred cã încãmai eºti, mai ales acum cãninge afarã, cu toþii scoatemdin noi copilul care niciodatãnu dispare ºi care se mani-festã sub forma bine in -tenþionatã a adevãrului ºi azâmbetului…

D.L.: Cu siguranþãaºa este! Copil fiind am avutnorocul sã mã descoperedomnul profesor de sportNitu Virgil, iar dânsul m-atrimis la o ºcoalã sportivã dehandbal din Moreni la vârstade 14 ani. Pot spune cã dom-nul profesor a fost îndrumã-torul meu ºi a avut încredereîn mine.

E.P.: Trebuie sã-þispun cã eu oricum aveam degând sã scriu despre tinepentru cã nu se întâmplã înfiecare zi o asemenea perfor-manþã de aici din oraºul nos-tru, dar am primit în ma pãdin partea d-lui Nitu Virgil oadresã în care vor beºte des -pre performanþele tale, a a -nexat chiar ºi 2 poze din tim-pul decernãrii premiilor ºi cusiguranþã ºi dânsul a trãit e -moþiile din timpul me ciu -rilor. A fost un drum lung?

D.L. A fost undrum foarte lung. Dupã 2 aniam ajuns la Steaua Bu -cureºti, pentru care am jucathandbal la nivel de junioridar ºi în Liga Naþionalã. Înurma unor accidentãri ºi aunei operaþii la umãr amîncheiat cariera de jucãtor ºiam pornit pe alt drum. Afost, poate, cea mai dificilãperioadã din viaþa mea.Imediat am început sã prac-tic meseria de kinetoterapeutal echipei de polo a clubuluiSteaua ºi am început sãurmez cursuri în strãinãtate

în domeniul pregãtirii fizice.La scurt timp am primitdiverse oferte sã lucrez înItalia acolo unde am colabo-rat cu jucãtori profesioniºtide tenis. În decembrie 2013am început sã lucrez laStejarii Country Club, clu buldomnului Ion Þiriac, centrulde wellness cel mai frumosdin lume în opinia mea. Dehandbal nu am putut stadeparte iar în luna iunie 2015am fost numit preparatorfizic al loturilor naþionale dehandbal ale României.

E.P. : Ai avut partede concurenþã pe parcursulcarierei tale?

D. L. : Bineînþeles.Concurenþa este ceva normalîn lumea sportului dar ºi înviaþa de zi cu zi cu atât maimult atunci când vrei sãexcelezi în ceea ce faci.

E.P.: Acum trãimniºte timpuri discutabile înceea ce priveºte loialitatea,adicã nu toþi ajung undevasus datoritã valorii, la tinecred cã a fost totul corect, aiavut parte ºi de nedreptãþi?

D.L.: Da, perma-nent sunt ºi nedreptãþi, m-auajutat foarte mult ºi pãrinþiimei prin educaþia pe care mi-au dat-o ºi prin valorile încare cred eu, dar nu a fostcineva care sã-mi facilitezeun loc de muncã, asta estemândria mea ºi nu mi-opoate lua nimeni niciodatã.

E.P.: Asta este iar operformanþã, sigur ai niºtepãrinþi foarte fericiþi!

D.L.: Da, am pã -rinþi fericiþi, ºi eu ºi fratelemeu suntem niºte copii carenu am dezamãgit pãrinþii.

E.P.: Cum te îm -paci cu fetele din echipanaþionalã? Au fost problemede acomodare? Le-ai câºtigatuºor încrederea?

D.L. : Nu este uºorsã lucrezi cu 17 fete, fiecarecu caracterul ei, cu obice iu -rile ei. Se spune cã lumea uitãmulte lucruri, dar felul în carefaci un om sã se simtã nu seuitã niciodatã, iar fetele laacest campionat s-au simþit încea mai bunã formã a vieþiilor, iar lucrul acesta sunt sigurcã nu o sã îl uite. Nu potspune cã a fost uºor sã le c⺠-tig încrederea, dar am avutrãbdare ºi treptat am încercatsã stau de vorbã cu fiecare ºisã mã apropii de ele.

E.P. : Cred cã luptaaceasta a fãcut sã vã cu -noaºteþi mai bine, sã vã îm -

prieteniþi mai mult, sã fiþiuniþi, sã fiþi o familie…

D.L.: Am trecutprin multe stãri: am plânsîmpreunã, am râs împreunã,am suferit împreunã la eºe-curi, la bucurii, iar toate aces-te lucruri ne-au apropiat maimult, ne-au sudat ire ver -sibil.Consider cã toateetapele au avut rostul lor ºiconsider cã e bine sã treciprin toate, sã simþi ºi gustulînfrângerii ca apoi sã temotiveze sã lupþi mai mult,sã îþi doreºti victoria.

E.P. : Cu ce te o -cupi în momentul de faþã ºicum te pot contacta oamenii?

D.L. : În momentulde faþã mã gãsiþi la StejariiCountry Club. Sunt prepara-torul fizic al Româ niei lahandbal dar ºi pre paratorulfizic al lui Horia Tecãu, careocupã locul întâi în clasa-mentul mondial ATP la pro -ba de dublu. Mai multeinformaþii despre mi ne puteþigãsi pe site-ul meu dra -gosluscan.ro dar ºi pe paginade Facebook - Dra goº Lus -can Wellness Coach acolounde postez informaþii câtmai noi din domeniul meude activitate ºi promit sãrãspund tuturor întrebãrilor.

E.P.: Ce le trans-miþi mizilenilor, pentru cãmi-a venit ideea sã publicaceastã discuþie a noastrã?Oamenii de aici nu o ducprea bine ºi un gând de latine care le-ai adus o bucurie

enormã prin performanþa ta,ar însemna destul de mult. ªicel mai important lucru estecã eºti "de-al nostru " !

D.L.: Le doresc un2016 mai bun, mai liniºtit, cusãnãtate. Vor fi mai sãnãtoºi ºidacã vor încerca sã facã maimultã miºcare, sã þinã copiiicât mai departe de internet,calculatoare, tablete ºi sã îiajute sã facã cât mai multsport. Din pãcate populaþiaeste din ce în ce mai bolnavã,mai pasivã, mai de pendentãde gadget-uri, iar pã rerea meaeste cã întotdeauna va fi maibine sã prevenim decât sãtratãm. Sã încercãm sãumplem sãlile de sport ºi sãgolim spitalele. Exerciþiulfizic înseamnã viaþã!

E.P. : Te invit laMizil împreunã cu echipanaþionalã de handbal! Ar fi omare onoare pentru oraºulnostru sã aduci performeriiaici, sã le împãrtãºiþi dincheia succesului. Perfor man -þa voastrã a fost o lecþie deimagine ºi de adevãr pentruceea ce reprezintã românii ºiRomânia !

D.L.: Promit sã ve - nim! Ar fi extraordinar sã o fe - rim tinerilor din oraº mo dele!

E.P. : Mulþumescpentru timpul acordat ! Sã aio vacanþã cât mai plãcutã !Succes pe mai departe!

D.L. : Mulþumescºi eu! La revedere!

Emil PROªCAN

Dra goş Lus can - un mizilean de succes

Pagina 5 EDUCATIE - INVATAMANT MIZILUL

Calendarul si -mu lãrii examenelor debacalaureat începe în da -ta 7 martie 2016, cândelevii de clasele a XI-a ºia XII-a vor susþine simu-lare la Limba ºi literaturaromânã.

Testarea licee -ni lor va continua pânã pe10 martie, pentru a-i o -biºnui pe aceºtia cu at -mosfera ºi rigorile u nuiexamen ºi cu scopul dea-i determina sã se pre -gãteascã mai bine pentruBacalaureat.

Ministerul Edu -caþiei a publicat Ordinulnr. 3069/14.01.2016 pri -vind organizarea ºi des -fãºurarea si mulãrii Eva -luãrii na þio nale pentruelevii clasei a VIII-a ºi asimulãrii probelor scriseale examenului de ba -calaureat naþional în anulºcolar 2015-2016.

Pentru al treileaan, liceenii vor susþine lanivel naþional simulãriale examenelor de baca -laureat, ceea ce înseam-nã cã testãrile vor avealoc la aceeaºi datã întoate liceele din þarã, iarelevii vor avea de rezol-vat subiecte unice, con-cepute de Ministerul E -ducaþiei.Calendar SimulareBacalaureat 2016

Simularea exa -me nelor scrise de baca -laureat va fi susþinutã deelevii de clasa a XI-a si aXII-a7 martie 2016 Simulare -Limba ºi literatura ro -mânã - probã scrisã8 martie 2016 Simulare -Limba ºi literatura ma -ternã - probã scrisã9 martie 2016 Simulare -Probã obligatorie a pro-filului - probã scrisã10 martie 2016 Si mulare- Probã la ale gere a pro-filului ºi specializãrii(nu mai pentru elevii cla-sei a XII-a) - probã scrisã18 martie 2016 Afiºarearezultatelor

Ministerul a sta-bilit ca rezultatele de laaceste simulãri vor fianalizate la nivelul fie -cãrei ºcoli, prin discuþiiindividuale cu elevii,dez bateri la nivelul cla-sei ºi ºedinþe cu pãrinþii.

BACALAUREAT 2016

Copilãria esteacea vârstã fericitã, asperanþei ºi a visului. Es -te singurul moment alvieþii în care trãim totulla intensitate maximã, încare râdem ºi plângem înaceeaºi zi, în care ne su -pãrãm ºi iertãm în câtevasecunde, în care suntemsinguri ºi cu toatã lumea.

Copilãria este a -cea perioadã în care sun-tem invadaþi de o mul -þime de întrebãri, în caredescoperim frumosul,zâm betul, starea de bine.Este perioada în careaflãm despre viaþã ºi încare totul este posibil.

Bunicul meu în -tre douã poveºti mã lua înbraþe ºi-mi vorbea desprecopilãria lui. Îmi era greusã mi-l închipui pe bu -nicul fãcând nãzbâtii,copilul ce alerga printoate dealurile satului,dar ºi prin gârle ºi bãl-toace, mergând cu vaca,dându-se cu sania prinzãpezi uriaºe, jucând felde fel de jocuri sau fu -rând cireºe ori dulceaþã,construindu-ºi zmee, mer - gând cu cercul ori co -coþându-se prin toþi co -pacii… "Am avut o co -pilãrie fericitã", spuneabunicul meu. "Eram sã -raci, oamenii trãiau dinmunca pãmântului, dar nebucuram de sãrbãtori, dezilele cu soare, de ploi,de zãpezi…!", zicea cumândrie bunicul.

Gândindu-mã lavorbele lui ºi la acele zilepline de luminã, mã în -treb: copiii de azi vor maiputea spune nepoþilor lorcã au avut o copilãriefericitã? Ce vor povesti?Despre calculator ºi des -pre multe ceasuri petre-cute pe net? Despre strã -zile ºi parcãrile înþesatede maºini ce fac imposi-bilã orice tentativã dejoc? Se mai poate vorbiastãzi despre plã cerea dea citi o carte, despre oscrisoare de dragoste,despre prietenii limitatela emoþiile unei întâlnirisau a unei strângeri demânã?

Copiii de azi, ca -re au unul din pãrinþi sauchiar amândoi duºi la

mun cã în strãinãtate, cevor povesti? Despre sin-gurãtate, dor, tristeþe?

În societatea deazi existã generatia copi-ilor singuri ºi triºti. Pe -rioada ireversibilã a co -pilãriei lor este amputatãºi astfel cele mai fru -moa se zile ale vieþii lorse transformã într-un coº-mar. Lipsa pãrintilor, adragostei lor, a cãlduriisufleteºti, a serilor în fa -milie, a îngrijirii ºi o -crotirii se transformã în -tr-o dramã interioarã cugrave consecinþe pentrupersonalitatea viitoruluiOM! ªi mai grav mi separe a fi bagatelizareaacestui fenomen! De câteori aþi vãzut de la tribunaparlamentului sau a ad -

mi nistraþiei preziden þialeabordatã aceastã temã?Câte S.O.S.- uri au trimisîn eter mulþimile de tele-viziuni despre copiii fãrãcopilãrie?

S-a introdus înºcoli obligativitatea înfi-inþãrii unui post de psi-holog care, chipurile, sãofere copiilor cu pãrinþiplecaþi la muncile umili-toare ale strãinilor, "con-siliere psihologicã"! A -dicã ºtiþi ce înseamnãasta mai pe româneºte?Sã-i facã pe aceºti copiisã nu le mai pese deabsenþa pãrinþilor! Decinu se propune ca soluþiecrearea de locuri demuncã ºi aducerea celorplecaþi în disperare decauzã de lângã copiii lor!Nu! Se propune, de faptse instituie obligativi-tatea instituirii acþiunilorde amputare a relaþiilorsentimentale dintre copii

ºi pãrinþi! Groaznic!Nu stiu câþi din-

tre voi aþi vãzut filmul"Liceenii". Se poate re -marca în acest film aceaarmonie care exista întrefamilie, ºcoalã, societate,o colaborare a constituitdintodeauna fundamentulspiritual, social, cultural,în (prin) care copiii aveauacces nemijlocit la dra -goste, ocrotire, zâmbet!ªi aveau! Vã recomandsã (re)vedeþi acest film ºiveþi simþi nuanþele desprecopilãria ºi adolescenþaadevãratã! Veþi simþimoº tenirea venitã din ce -lelalte generaþii prin carese transmitea bunul simþîn faþa nevoii de a fi!Principiile unei demo -craþii fãrã limite au de -

venit (auto)distructive!Toate construcþiile ºiprincipiile ºlefuite cugrijã ºi responsabilitateîn timp de multele gene -raþii, au devenit dintr-odatã demodate, învechite,ridicole chiar.

Azi profesorii seplâng cã elevii nu maiînvaþã, cã sunt mai bineîmbrãcaþi ca ei, cã laºcoa lã se face paradamodei atunci când cata -dicsesc sã vinã la ºcoalã.Nu vã spun mai multepentru cã ºtiþi ºi voi cu cese mãnâncã ºcoala ro -mâneascã din ziua de azi.Sute de absenþe, promo -vabilitate mediocrã la ba -calaureat, facultãþi carevând diplome. Urmãrile?

Lip sa de pre gã -tire profesionalã, implicitde competenþã ºi un vii -tor sumbru! MinisterulEducaþiei (sâc) ºi Învã -þãmântului mai are în

sarcinã în chiderea deºcoli! De ce se întâmplãtoate acestea? Pentru cãsocietatea de azi este de -zin teresatã de viaþa ºiviitorul copiilor noºtri,pen tru cã nu mai funcþio -neazã acea armonie întrefamilie, ºcoalã ºi socie -tate, pentru cã toate aceleprincipii sãnãtoase moº -tenite din neantul ances-tral al generaþiilor s-auestompat în paradigmademonicã nu mitã "demo -craþie"! Co pilãria ade-vãratã a fost înlocuitã cu"plãceri" prea uºor ºiprea din timpuriu "c⺠-tigate" ce s-au dovedit afi ucigãtoare de zâmbet,gingãºie, dragos te…

ªcoala, aºa cumo ºtiu eu ºi bunicul meu,ar trebui regânditã. Eleviitrebuie învãþaþi de pebãncile ºcolii cã viaþa e ocompetiþie cu viitorulOM ce ar putea fi ºi cãtrebuie sã facã orice pen-tru a o câºtiga pentru cãde rezultatul acestei luptedepinde întreaga lui via -þã!

Copiii de azitrãiesc din ce în ce maimult într-un mediu artifi-cial.

Ce fel de pãrinþivor fi ei, ce fel de familiio sã-ºi formeze, dacã nucunosc ce este o familie?

Tinerii se simtdezorientaþi ºi neînþeleºi,iar pãrinþii par sã nu gã -seascã soluþii.

În timpurile noas - tre, adolescenþii "dispun"de toa te mijloacele pentrua-ºi da viaþa peste cap, iarlibertatea prost înþeleasãnu poate avea decât e -fecte negative asupra lor.

Copilãria nu tre-buie sã mai fie doar niºtecifre ce comensureazãvârsta de început a viito-rilor oameni! Ea, co pi lã -ria, trebuie sã în semnedreptul la adevãr, cunoaº -tere, zâmbet, sensibili-tate, dragoste…

Este zestrea pecare orice copil trebuie são primeascã în lumea încare sau nãscut ºi cu caresã-ºi sfinþeascã felul de afi ºi întreaga viaþã!

Ana Georgiana Daniela Lucina

COPILĂRIE HOLOGRAFICĂ

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Afecţiuni ciudateMedicii, întâl-

nesc zi de zi diverse cazurimedicale. Printre acestease întâlnesc ºi afecþiuniciudate ºi misterioase chiarºi pentru specialiºti, atâtfizice, psihice dar ºi unelecare au puternice influenþeculturale.

Sindromul capuluicare explodeazã

Persoanele caresuferã de aceastã boalã audzgomote puternice, inter-mitente, explozii care parsã provinã din interiorulcapului lor. Aceste sunetese manifestã, de obicei, cuo orã sau douã înainte sãadoarmã. Nu este impli-catã nicio durere fizicã, darîn urma unei astfel decrize, pot sã aparã frica ºianxietatea. Deºi nu esteclar ce ar putea declanºaacest sindrom, acesta a fostrelaþionat cu stresul ºioboseala. Simptomele dis-par, deseori, fãrã niciun felde tratament.

Insomnia familialãfatalãEste o tulburare

geneticã de somn, caracte -rizatã de insomnie accen-tuatã, care se instaleazã, deobicei, în jurul vârstei de50 de ani. Abilitatea de adormi este inhibatã lanivelul creierului. Cu cât opersoanã doarme mai pu -þin, cu atât este mai predis-pusã la boli psihice: fobii,atacuri de panicã, haluci-naþii, demenþã. La maximtrei ani de la debut, pacien-tul poate deceda. Nu existãniciun tratament.

Sindromul accentuluistrãinAceasta este o

tulburare de vorbire în carepacientul îºi schimbã bruscmodul de intonaþie, vorbi -re ºi pronunþie. Datoritãacestui lucru, cei din jurconsiderã cã persoana vor -beºte cu accent strãin.Boala este, de obicei, re -zul tatul unor traumatismesevere de la nivelul cre -ierului: de la accident vas-cular cerebral sau leziunicraniene. Debutul are locla aproximativ 1-2 ani dela accident.

Continuare în numãrul viitor

16% din necesarulcotidian de vitaminaC al unui adult estefurnizat de o

jumãtate depahar cu suc

de rodie (100ml).

De asemenea, a -cest fruct reprezintã o exce-lenta sursã de vitamina B,acid pantotenic, potasiu ºipolifenoli antioxidanþi.

Rodiile previn malignizarea prostatei

Pomul care pro -du ce rodiile (Punica grana-

tum) este originar din Persia(actualul Iran) ºi se cultivãde mii de ani în Asia Cen -tralã, Georgia, Arme nia,Azerbaidjan ºi în zonele depe malurile Mediteranei.

La est de MareaNeagrã existã crânguri înpreajma unor aºezãri anticeabandonate. Din pãcate, înRomânia, nu au notori-

etatea altor fructe, însã seîncadreazã cu brio

printre favoritelemusulmanilor.

Observândcã bãrbaþiipopulaþiilorarabe în dis-

cuþie fac rarisim cancerde prostatã, câteva echipede specialiºti din MareaBritanie au intuit cã existã olegãturã între acest aspectpozitiv ºi aportul mare derodii.

Englezii au înce -put aºadar studiile de labo-rator ºi au arãtat cã suculextras din seminþele derodie administrat cobailorcãrora li se indusese, prin

tehnici speciale carcinomprostatic, ducea la înce-tinirea considerabilã a avan-sãrii tumorilor maligne ºichiar la remisii.

Ulterior, experi -men tele preliminare pe vo -lun tari având maladia îndiverse stadii evolutive auconfirmat cã rodiile sunteficiente ºi la om, reducândneoformaþiunile ºi împie -dicând metastazele.

De asemenea, s-adovedit fãrã dubiu cã ex -tractul, bãut consecvent, arerol profilactic în cancerul încauzã, amelioreazã pro -blemele cardiovasculare,protejând arterele ºi re du -când riscul de arterioscle-rozã.

Oricât de micã arfi o ranã, trebuie întotdeau-na curãþatã ºi dezinfectatãcu atenþie, ca sã preveniþiinfectarea ei.

Grãdinãriþi, gãtiþi,mergeþi cu bicicleta, faceþidrumeþii etc. Numai cine nue activ nu se rãneºte. Iar întimpul activitãþilor de zi cuzi, puteþi suferi oricând unmic accident care sã se sol-deze cu lezarea pielii: zgâri-eturi, julituri, tãieturi. Îngri-jirea unei rãni este obligato-rie.

Cum dezinfectez

corect rana?Înainte de toate,

spãlaþi-vã bine pe mâini cuapã ºi sãpun.

Îndepãrtaþi even-tualii corpi straini (pãmânt,nisip, aºchii, fire de iarbãetc.) cu o pensetã dezinfec-tatã în prealabil cu alcoolsau arsã la flacãra brichetei.

Spãlaþi delicat ra -na, cu apã curatã ºi sãpun.

Dezinfectaþi ranatamponând-o cu o compre -sã umezitã în soluþie dezin-fectantã (apã oxigenatã,cloraminã). Nu frecaþi ni -

ciodatã plaga ºi ºtergeþi-odinspre centrul rãnii spremargine!

Evitaþi sã dezin-fectati cu alcool - dincolode faptul cã provoacãdurere vie la aplicare, aces-ta poate deteriora celulelecutanate, întârziind proce-sul de cicatrizare.

Protejaþi rana cupansament doar dacã existãriscul sã fie expusã la mize -rie, aciditate, produse chi -mice sau sã fie frecatã dehaine. Dacã nu, lãsaþi-o sãse cicatrizeze la aer liber.

Dacã rana sân-gereazã abundent, dupã ceo spãlaþi cu apã ºi sãpun,

puneþi o compresã sterilã pelocul cu pricina ºi þineþiapãsat. Dacã, dupã 10-15minute, sângerarea persistãsau sângele curge în jet,mergeþi imediat la medic! Când merg la medic?

Orice ranã impor-tantã, chiar dacã sângerareapare sub control, necesitãsfatul medicului dacã: plagaeste la torace, abdomen,ochi, tâmplã sau atinge oarticulaþie; marginile rãniisunt zimtaþe sau neregulate,zona din jurul ei se înroºeºtesau se umflã, în leziunerãmâne un corp strãin.

Angelica Ciltan

Dupã utilizareapli culeþelor de ceai toþi s-auobiºnuit sã le arunce directla coºul de gunoi. Dar acestlucru este incorect. Ideeaeste cã: pliculeþele utilizatesunt prea bune pentru a fisocotite deºeuri. Aceste 5idei geniale de a refolosipliculeþele de ceai vor fifoarte utile în viaþa cotidi-anã. Acum mâna dvs. nu seva mai ridica sã le aruncaþila gunoi!

1. Aveþi problemecu pielea? Eroziuni, vâ -nãtãi, zgârieturi, roºeaþã,inflamaþie ºi muºcãturi deinsecte pot fi fãcute maipuþin vizibile folosind unplic de ceai. Pur ºi simpluþineþi-l sub apã rece ºi apli-caþi-l la locul cu pricinatimp de 15 minute. Ceaiulconþine taninuri, care vorelimina inflamaþia ºi iri -

tarea, vor reduce roºeaþa ºiumflarea. Încercaþi neapãratacest lucru!

Petele de pigmen -tare, herpesul ºi cear cãneleîntunecate de sub ochi pot fiîndepãrtate folosind com -prese reci cu pliculeþe deceai.

2. Lãsaþi pliculeþulde ceai sã se usuce bine.

Mirosul neplãcutdin pantofi va dispãrea,dacã veþi bãga în interiorullor un plic de ceai. Acestaabsoarbe excesul de umidi-tate ºi mucegai. Sã pãstrãmîn aºa fel pantofii este foarterezonabil.

3. Cum sã spãlãmvasele foarte murdare, fãrãa utiliza substanþe chimiceºi fãrã a pierde timpul pen-tru ºtergerea bucãþilor de

mâncare uscatã de pe ele?Lãsaþi vasele la

înmuiat peste noapte închiu veta cu apã, unde aþiaruncat un pliculeþ de ceai.Toatã murdãria se va spãladimineaþa fãrã nici-o pro -blemã!

4. Pliculeþele deceai nu sunt pe placul rozã-toarelor mici, pãianjenilor ºiinsectelor. Mirosul de ceai îisperie. Puneþi pliculeþele înlocurile unde aþi observatdãunãtorii, ºi ei vor dispã -rea!

5. Dacã plasaþiplicul de ceai folosit înfrigider, acolo întotdeaunase va menþine un miros plã-cut. Plicul de ceai va ab -sorbi excesul de miros ne -plãcut de la produse ºi vaechilibra umiditatea în locul

de pãstrare a lor.Pliculeþele de ceai

sunt întotdeauna prezente ladomiciliu sau la birou, ºisunt un instrument gratuit înmulte necazuri casnice. Dece sã nu vã folosiþi de pro-prietãþile magice ale acestorpliculeþe, în loc sã le tri -miteþi la coºul de gunoi?

LÃZÃREANU RÃZVAN

RODIA

Îngrijirea unei răni

5 motive să nu aruncaţi pliculeţele de ceai

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t La prezentarea unuidetergent nou:- Uitaþi-vã, doamnã, cât dealbã vã este cãmaºa a -cum!, zice agentul comer-cial.- Frumos, foarte frumos,dar mie îmi plãcea maimult cu carouri!

t - Salut Gigele! Vai, decând nu ne-am mai vãzut!Ai terminat Dreptul?- Da, sunt licentiat!- ªi-am auzit c-ai fãcut ºiJurnalistica?- Da, mã gândesc sã fac ºimasteratul!- Bravo, þine-o tot aºa! Dã-mi ºi mie un meniu BigMac mare…

t - Mãrie, dacã zici cã teviola Ion, tu de ce îi maidãdeai ºi contre? - Pãi ce, Gheorghe, vroiaisã þin cu el???

t Doriþi un ceai?- Multumesc, nu beauceai...- Doriþi o cafea?- Multumesc, nu beaucafea...- Atunci un vermut cusifon?- Multumesc, nu beausifon!

t Douã „vedete” au -toh tone se pregãtesc sãmeargã la o petrecere.- Ai uitat sa-þi iei chi -loþeii! -spune una.- Ce-s tâmpita? Tu cândmergi la un concert îþipui vata-n urechi?

t - Aveþi inimioare pecare e scris: "Pentruunica mea iubire"?- Da.- Daþi-mi 15!

t Fetele se împart îndouã categorii: cele careurãsc ziua de 14 februa -rie ºi cele care au un pri-eten.

t Anunþ: „Tânãr, 28 deani, doreºte cãsãtorie.Cautã o femeie care sã îiscoatã din cap ideea astaprosteascã!”

t Soþia: - Îþi promit cãte fac cel mai fericit bãr-bat din lume!

Soþul: - Serios?Când pleci?

AnecdoteO femeie se

plimba prin pãdure ºiîntâlneºte o broascã, încu -rcatã într-o plasã.

B: Elibereazã-mã ºi îþi voi îndeplini treidorinþe...

Femeia, miloasãfiind, o elibereazã, iarbroscuþa îi spune:

B: Dar fii atentã:fiecare dorinþã pe care þi-ovei pune i se va îndepliniºi soþului tãu de 10 ori maimult!

Femeia acceptã.ªi spune prima dorinþã:

F: Vreau sã fiucea mai frumoasã de pepãmânt.

La care broscuþao avertizeazã:

B: Vezi cã bãr-

batul tãu va fi de 10 oricel mai frumos de pepãmânt!

F: Nu-i nimic, eufiind cea mai frumoasã depe pãmânt, el va aveaochi doar pentru mine.

Zis ºi fãcut! Adoua dorinþã:

F: Vreau sã fiucea mai bogatã de pepãmânt!

B: Ai grijã, soþultãu va fi de 10 ori cel maibogat de pe pãmânt!

F: Nu-i nimic, cee al meu e ºi al lui ºi ce eal lui e ºi al meu!

B: ªi a treia adorinþã care ar fi?

F: Aº vrea sã amun mic infarct…

Femeia, întotdeauna,pragmatică...

Uneori, bãrbaþii,fie ei ºi celebri, spun celemai haioase lucruri desprefemei.

1. "Femeile deþintoatã pu terea, pentru cãfemeile deþin toatevaginele." - Dave Attell

2. "Femeile aunevoie doar de trei lucruriîn viaþã: mâncare, apã ºicomplimente."- Chris Rock

3. "Unii oamenine întreabã care este secre-tul mariajului nostru feri -cit. Mergem la restaurant,de douã ori pe sãptamânã.Puþinã luminã de la lu -mânãri, cina, muzicã însurdinã ºi puþin dans. Eamerge marþea, eu vinerea.". Henny Youngman

4. "Mie mi separe cã la baza conflictuluietern dintre femei ºi bãr-baþi stã faptul cã bãrbaþiisunt ca pompierii. Pentrubãrbaþi, sexul este ourgenþã, ºi indiferent cefãceam pânã atunci, sun-tem gata în douã minute.Pe de altã parte, femeilesunt ca focul. Sunt foarteentuziaste, dar ca sã seîntâmple, trebuie sã ai

parte de condiþii propice." -Jerry Seinfeld

5. "Ce am eunevoie? O femeie care sãmã iubeascã pentru baniimei, dar care sã nu ºtieboabã de mate maticã." -Mike Birbiglia

6. "Femeile nuvor sã audã ce gândeºti tu.Femeile vor sã audã cegândesc ele - cu o vocemai groasã." - Bill Cosby.

7. "Eu ºi soþiamea am fost fericiþi timpde peste 20 de ani. Apoine-am întâlnit." - RodneyDangerfield

8. "Dupã aproxi-mativ 20 de ani de cãsni-cie, încep, în sfârºit, sã-idau de capãt lui nevastã-mea. Cred cã rãspunsul seaflã undeva între conver-saþie ºi ciocolatã." - MelGibson

9. "O femeie esteperfect satisfãcutã, atâtatimp cât poate sã arate cuzece ani mai tânãrã decâtfiica ei." - Oscar Wilde

10. "Tocurile î -nalte au fost inventate de ofemeie care a fost sãrutatãdoar pe frunte"- Chris -topher Morley

10 lucruri amuzantedespre femei, spuse de

barbati

O blondinã vineacasã cu maºina de la ser -vice ºi îi zice soþului:

- Când m-am dusacolo mi-a fost fricã sã numã jecmãneascã, dar pânãla urmã totul a fost ok.Mecanicii au fost de treabã,mi-au schimbat doar li -chidul de la semnalizare...

Mesaj la intrarea în bar

Noaptea nunþii nueste deloc aºa cum ºi-oînchipuie multe persoane,conform experienþelor demai jos. Nu vrem sã risi -pim aburul romantismului,însã realitatea este... dife -ritã.

1. "Ea s-a aºezatpe podea în faþa mea. Ne-am uitat împreunã la TV,timp în care i-am scos ºasemii de agrafe din pãr. Afost o experienþã oribilãpentru cã toate erau încru-ciºate. Dupã aceea, amcãzut laþi."

2. "Soþia mea e -fectiv începuse sã plângãpentru cã îmi lua prea multtimp sã îi desfac cei 800 denasturi de pe spatele ro -chiei, care devenise destulde incomodã. Apoi a plânscât timp i-am scos cele optmii de agrafe din pãr. Dupã30 de minute ºi mai multe

fire de pãr smulse, amîncercat sã facem sex, daram decis cã suntem preaobosiþi ºi am preferat sãdormim."

3. "Oribil. Ne-amîntors la hotel, am trecut-opragul în braþe ºi amînceput sã ne consumãmjurãmintele. La câteva cli -pe dupã ce am început, amauzit un ciocãnit în uºã.Este mama - a spus ea, aºacã a trebuit sã coborâmamândoi ºi sã stãm cufamilia."

4. "Am fost rãci -tã, astfel cã am plecat de laeveniment mai devreme.M-am bãgat în pat pentrucã aveam frisoane, iar soþulmeu a fost singura gazdãpentru 40 de persoane. N-am fãcut sex timp de o sãp-tamânã."

continuarea în numãrul urmãtor

Experienţe dinnoaptea nunţii

Intrã un popã în tr-un restaurant, se a ºeazã lamasã.

Cheamã ospãta rulºi îl întreabã:

- Fiule, balenãaveþi?

- Nu, pãrinte.

- Caºalot aveþi?- Nu, pãrinte.- Rechin aveþi?- Nu, pãrinte.- Atunci dã-mi o

costiþã de porc afumatã ºi ...Dumnezeu mi-e martor cãam vrut sã mãnânc peºte!

Mecanicii ăştia...

MIZILUL Pagina 8

De la Burebista,întemeietorul statului dac,pânã la Nicolae Ceau -ºescu, ultimul lider comu-nist al Românei, au existatmulte personalitãþi care aumarcat istoria acestui po -por. Am tot învãþat la isto-rie despre ei, dar puþinimai ºtiu cum au sfârºit ºice s-a întâmplat cu rãmã -ºiþele lor pãmânteºti, Încele ce urmeazã, ne vomocupa de 10 dintre ei, chiardacã ºtim cã ei sunt multmai mulþi.

1) Burebista afost întemeietorul statuluidac, un rege al geto-da -cilor, ºi a domnit între 82î.Hr. ºi 44 î.Hr., anulmorþii). ªi-a început dom -nia în anul 82 î.Hr, moº -tenind o puternicã uniunetribalã, care s-a transfor-mat în stat odatã cu su -punerea treptatã a tutu rortriburilor ºi uniunilor detriburi geto-dace cãtre au -toritatea centralã.

Aflat iniþial înfruntea unei formaþiunistatale locale, Burebista,om de stat înzestrat curemarcabile calitãþi de or -ganizator, strateg militar ºidiplomat, reuºeºte sã uni -fice formaþiunile politico-militare geto-dace din spa -þiul carpato-dunareano-pon tic sub autoritatea sa ºisã punã astfel bazele unuiputernic regat.

Însã, în anul 44î.Hr. (acelaºi an în care afost ucis ºi Cezar), Bure -bista este înlãturat ºi ucisde aristocraþia nemulþu-mitã de creºterea puteriiacestuia. Moartea lui Bu -rebista a avut drept efectdestrãmarea regatului sãu.Statuia lui Burebista

din CãlãraºiMormânt: Nu se

cunosc date despre mor-mântul lui Burebista, darse presupune cã ar fi fost

incinerat, þinând cont deobiceiurile acelor vremuri.

De altfel, pe ri oa -da Daciei de dinainte decucerirea romanã este ca -racterizatã de un nu mãrextrem de redus de mor -minte la nivelul în treguluispaþiu populat de daci.

Totuºi, la înce -putul anilor 2000, o echipãde arheologi clujeni, con-dusã de prof. dr. IoanGiodariu, a scos la lu minãprimul mormânt dacic dinzona Munþilor Orãºtiei(judeþul Hune doara).

Incinta funerarãdateazã din a doua jumã-tate a secolului al II-leaînainte de Christos ºiaparþine unui nobil dac,contemporan cu Bure bis -ta.

continuare în numãrul urmãtor

MISCELANEU

În acest numãr vãprezentãm o pã dure acope -ritã de ape, numitã El Bos -que Sume rgido, cu prin zândpeste 60 de chiparoºi. Sepãstreazã perfect sub apelelacului Traful din Pata -gonia. Pãdurea s-a scufun-dat ca urmare a unui cu -tremur produs în regiu neaOsorno din Chile, când Ce -rro Bayo (un munte din

zonã) s-a dislocat ºi alune -ca rea terenului a împins o

parte din pãdure sub apelelacului.

Marian Vanghelie: „Nu am vãzut aºa ceva pânã acum înRomânia. Vã spun cã, dupã un sfert de orã, Oana era pe

internet. ªi cea mica era… vie. Vie între ghilimele. Aveamºi douã nopþi nedormite împreunã, noi doi„.

„Sunt fericit, 50 cm, 2.7 kilograme, cum zic chinezii, fiecarefulg de nea cade la locul lui, unde trebuie”

Minuni naturale de care poate nu ştiai

Avem senzaþia cãºtiinþa ar trebui sã poatãexplica orice, mai ales dupãatât de mulþi ani de cerce -tare. În realitate, sunt multeîntrebãri aparent simple,care însã nu ºi-au gãsit încãrãspunsul.

"Îmi place necu -nos cutul, despre asta evorba în ºtiinþã. Existã mi -liarde de lucruri ºi de locuridespre care nu ºtim absolutnimic. ªi faptul cã nu ºtimmã incitã, mã face sã-midoresc sã ajung acolo, sãaflu adevãrul. Asta este ºti-inþa. Cred cã dacã nu îþiplace necunoscutul nu poþideveni om de ºtiinþã. Nuam nevoie de un rãspuns.Nu am nevoie de rãspun-suri pentru orice. Eu amnevoie de întrebãri la caresã caut rãspunsuri", a expli-cat Brian Cox, fizician laUniversitatea din Manches -ter.

De ce dormim?O întrebare, apa -

rent simplã, este legatã denevoia organismului desomn. Cercetãtorii au aflatde mult cã oamenii au unritm circadian, care le re -gleazã perioadele de somnºi de veghe ºi le impune unanumit program de odihnã,dar nu ºtiu de ce se întâm-plã asta. Existã unele orga -nisme care nu au deloc ne -voie de somn, dar oameniinu pot trãi altfel. În timpulsomnului þesuturile se re -genereazã mai repede, iaroamenii îºi petrec o treimedin viaþã dormind.

Tot în timpulsom nului organismul nos-tru elibereazã hormonul decreºtere, care este esenþialmai ales pentru dezvoltareanormalã a copiilor. ªi psi-hicul se regenereazã în acest

interval de odihnã, iarcreierul este extrem de activchiar ºi atunci când visãm.ªi visele sunt încã un maremister, dar cercetãtorii credcã ele sunt un mecanismprin care creierul reorga-nizeazã informaþia asimi-latã în timpul zilei ºi ºtergedetaliile inutile.

Lipsa somnului

duce la scãderea energiei ºiafecteazã grav starea despirit ºi performanþele.

Când nu dormsuficient, oamenii devin iri-tabili, intoleranþi, nu se potconcentra la muncã ºi nupot lucra eficient.

continuare în numãrul urmãtor

10 mistere care încă nu au fost rezolvate de ştiinţă

Unde sunt îngropaţiromânii care au

marcat istoria ţării

PERLELE ALEŞILOR

Þara mea are nevoie de îngrijirile tale Doamne! Þara mea înseamnã pãmântul din care s-au nãscut toþi

cei din care mã trag ºi pe rând au plecat în Ceruldreptãþii tale! Câmpiile, dealurile, munþii, apele,

pãsãrile, animalele ºi toate câte existã dintodeaunaaici, Tu Doamne le-ai fãcut pentru noi oamenii, de

folos sã ne fie!În þara mea toþi ne tragem din aceeaºi mamã! Vorbimaceeaºi limbã cu anotimpurile, cu stejarul, ciocârlia,lanul de grâu, coama calului ºi cu fiecare dimineaþã!Þara mea este Grãdina Maicii Domnului! Lacrimilepãmântului curg în izvoare spre a ajunge în locul deunde soarele rãsare, adicã locul spre care oamenii seînchinã ºi îºi aºeazã altarul bisericilor pentru ca rugã-

ciunile noastre sã afle calea spre Tine!În þara mea Tu ai fãcut sã se nascã dragostea, dorul,

iubirea, adevãrul ºi primul rãsãrit de soare! În þara mea oamenii simt durerile celorlaþi ºi merg

desculþi când viseazã! Oamenii nu mor! Când le vine vremea se mutã înCer! Stãm cu toþii laolaltã pentru cã în fiecare zi se

gãseºte câte ceva de fãcut la casa omului! Þara mea este parte din bunãtatea Ta ºi toate câte le

avem de la Tine sunt!Astãzi ne-ai dat încã o zi pentru a fi împreunã!

Þara mea este tristã Doamne! Strãini cu privirile reci,depãrtaþi de Tine, au venit printre noi stricându-ne rân-duielile! Ne-au dispãrut Zâmbetul, rostul mâinilor ºial zilelor! Ne simþim tot mai stingheri în Þara pe care

Tu ne-ai dat-o spre bucuria de a trãi! Ne rugãm Þiepentru ei, spre a-i ierta ºi a-i învãþa dragostea ºi rostul

a tot ce existã!Noi toþi ai Tãi îþi urãm sãnãtate, liniºte,

rãbdare, milã, putere sã ierþi toate câte împotriva Tasunt de la noi oamenii!

Mântuieºte Doamne Þara noastrã ºi pe noi, fã-nevrednici de ea!

Ioana

Rugãciune pentruzilele noastre