Anul al XCTM-lea Nr. 37 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 12 Măi 19351 ţ

^A C T IA şi ADMINISTRAŢIA»ai.gOV, 8TBADA LUNGA .Nr. 6. S T ele ton 226

. hpPfTTiBTit anual 200 lei.itru strein State 500 lei.

Pentru autori t ip 600 lei. Anunţuri, reclame, după, tanf.

„Nimeni nu are dreptul să din P. N. 7., căci eu sunt cu tidul“.

mă escludă pelţm ine naţia şi ea este par-

Dr. Al. Vaida-Voevod.

S a l v e !. m m

După o rătăcire de saşesprezece ani prin deşertul politic, neamul rom ânesc se vedea tot mai departe de jelui, spre care Unirea îi îndreptase mersul.

Bâjbăire, rătăcire, speranţe din zi în zi scăzu te .!! Ş’n buimăceala neorientării s-a găsit omul, care

[gă strige:

Oprili-vă! Drumul apucat e al pieirii ! Un semn ce- esc ne arată calea adevărată : Numerus valachicus !

Să-l urmăm !Omul providenţial e luptătorul şi îndrumătorul din

reçut al neamului nostru. Mâine va sosi în Capitala tării.. t $i va înfige steagul national al tării în oaza mân­

uirii neamului, rătăcit până acum în necunoscutul de­sertului politic.

Ziua de 12 Maiu 1935 va rămâne o zi istorică, 'egată de numele d-lui dr. Alexandru Vaida-Voevod, sta to ru l steagului mântuirii nationale.

Neamul îi doreşte toată izbânda, care va aduce fericirea ţăr i !Un om de| in viată întâlneşti destu penieni muncitori, nu pree P u‘ti cinstiţi, dar trebui«

cauţi bine până ce da Re unul curajos. Bărbaţi Re nobil curtj sunt ma

decât cei de talent L; valorile în cari ome prea este toarte săracă. L , de ce o are? Fiindce hrir 69 aclivă trebuie, îr la / ? orîient, să fie gate L . in afară de asta r, antul omului de cure, i avea tărie, d acă i-a:

nob.l curajlipsi podoaba inteligenţei, piedestalul cinstei, lumina

j adevărului şi căldura idealu­lui; fapta lui ar fi stearpă, dacă n’er fi îndrumată de o voinţă conştientă şi dârza. Noblul curaj nu este o virtute, ci suma virtuţilor; iar suportul acestora: o senzibilitate nervoasă, care vibieaze adânc la vederea mizeriei omeneşti-

Massele populare îşi ex­primă dorinţele prin mur- muie şi suspine; omul de

talent le prinde, le cerce­tează originea şi le stabi­leşte importanta ; omul de curaj le afirmă, prin for­mula răspicată a revendică­rilor. Dureri fără de glas şi speranţe nelămurite, cari tremură de-abia în reflexul ochilor, îşi găsesc tainicul drum spre sufletul omului de curaj. E l este cel mai ales mandatar al istoriei, căci se află veşnic de par­tea celor nedreptăţiţi, fiind întotdeauna apostolul for­mei viitoare. El poartă sar­cina cea mai grea.

In apropierea lui cei slabi se întăresc, după cum tru­purile bolnave seînviorea- ză sub razele soarelui. De aceea omul de curaj este întâmpinat pretutindeni cu o profundă şi sinceră iubire

El, fiind omul faptei şi să nu ui top Jratiler. să condam - al sacrificiului, nu se poate 1 natt în P rim ul f ănd pe vânduta împrumuta. Cartea omului "?/ereSf/or.. f» re e ş tit cu scopuJde talent se poate traduce şi ideile se răspândesc a- tund şi la alte popoare. 0 naţie poate realiza pro­grese şi dacă nu are în sâ­nul său mari cărturari sau spirite geniale. Ea nu poate progresa însă, dacă îi lip­sesc oamenii de curaj. In viaţa socială şi politică, ei sunt cele mai rari şi mai înalte valori.

D-l Vaida-Voevod, al că ­rui trecut e aşa de cunoscut în toate colturile tării, este, fără îndoială, unul din fru­moasele exemplare schi­ţate de mai sus, cari fac onoare neamului nostru.

Politicianism catihnarCând am citit, zilele acestea,

un pasaj din Salustiu, in care acesta îl descrie pe Catiiina, fostul senator roman, de odi oasă memorie, în termenii cei mai pufin măgulitori, necontes tându i talentul oratoric, dar ca- racttrizându-l ca pe un om trăit numai în rele şi corupţie, m’am gândit involuntar la pleava po* liticianitor noştri — nu vorbim, fireşte, de figurile proeminente — cari formează contingentul cel mare de protagonişti bă|oşi şi grandilocvenţi ai vieţii noas­tre publice.

Dar să vedeţi. Catiiina, oricât de abject ar fi fost, a avut mă car curajul diabolic al organi­zării unei conjuretiuni. Priviţi acum la politicianii noştri de bâlci! In afară, in l ţ i lumii, la tribuna opiniei publice, ei fac pe merii patrioţi, se bat cu pumnii în piept, contestă altora patriotismul, pe care îl mono* polizează, dau solujii inapela- bile, salvatoare de ţară şi îşi, toarnă balele otrăvite ele dis* cursurilor în frazele frumoase, elegante şi lapidare ale limbii noastre dulci româneşti. Ca o ratorie, ce inteligenta, ce scli­piri de spirit! — ai zice poate, într’un elan de enlusiasm ne­cumpănit. Şi tocmai aceşti domni sunt cei mai odioşi trădători ai intereselor şi aspiretiunilor nea mulul nostru.

Căci dacă Catiiina a fost un element de discordie şi de co­rupţie al Romanilor, acţionând mai mult pe fată, politicianii noştri de tarabă lucrează în în tunerec, pe ascuns, în tăcere şi în complicitate conştientă şi vi­novate, cu duşmanii neamului, cu toţi aceia dintre străini, cari ne otrăvesc sufletele şi ne sub­minează, zi de zi, incetu! cu încetul, existenţa noastre, ca neam şi stat.

Aceşti politicieni sunt lipito iile viejii noastre publice, cari, fie că îşi adună comori fantas­tice, la noi şi în străinătate, din sudoarea şi chinurile poporului,

prin fel de fel de comisioane, fie că sunt complici la ruinarea tării, Încasând grase tantieme, sunt şi rămân trădători de neam, a sesînii poltroni şi primejd.oşi ai poporului românesc. D a c d con­dam năm p e e v re ii corupători,

de a ne d is ln ge.In fata acestei situaţii, nu este

ridicol, nu este criminal chiar, să mai vorbim de interese de partid, de programe de partid, de considerajiuni internaţionale, de saivrrea democraţiei (recte a depravării!)? Nu este absurd să mai facem teorii şi echili­bristică de idei, cântărind soa­rele la tejghea, zăgăzumd marea printr’o bârnă putrezită şi gonind zefirul d minejii printr’o st f] re chinuită, de bolnav?

N̂u ne puiem da seama oare, că nu mai poate fi vorba de negustorie politică, de meschine interese personale de calcule mărunte docte nar«-?

Marea noastră ţăntă este pri­menirea şi curăţirea vreţii noas­tre publice; alungarea şarlatani­lor din poliiicâ. inoirea, renaş­terea şi rnvierea neamului!!

Acţiunea d lui Vaida-Voevod a dat alaima, avalanşa a pornit puternică şi va îneca în ridicol şi oprobriu toate pantele şi pe toţi gangsterii politici, cari vor mai cuteza să înfrunte vulcanul de renaştere a poporului ro­mânesc.

Q;io rnque tandem Catiiina.,?! Inşiro|l-ve, Români, în leg unile poporului valach, înoitor de ţ.re !

I. Al. Bran-Lemeny.

SAPTAMANA CĂRŢII.însemnări despre cărţiMS gândesc la „Săptămâna

cărţii“, această sărbătoare a tot ce e gând scris, a tot ce e mi­nune grafică. Pretutindeni toată lumea va şti, va afla, că e „Săr­bătoarea cărţii“ şi paşii multora se vor îndrepta spre librării, de unde vor cere „o carte fru moaşă".

Această idee a sărbătoririi cârtii e bună, pentrucă măcar pentru scurtă vreme ne apropie de o altă lume plină de învăţă minte, de lumea cărţilor.

Mă furişez în prietenia cărţi­lor, nu de multă vreme. N’am ştiut să preţuesc terapeutica spirituală săvârşită de volumele hulite prin librării şi, acum, ochii mei lacomi întârzie peste file cu înfrigurare, cu uimire şi sa­tisfacţie. Ochii mei nu mai prî didesc să culeagă pentru bucu­ria inimii ţoală minunea căr|ii. O carte e o fâşie de vieată, in­diferent dacă e plăsmuită sau trăită, indiferent dacă e scrisă bine sau rău. Dar cărţile rele sunt nişte cerşetori ai vieţii, a- nonimi, insignifianţi, pe câtă vreme cele bune sunt cuceri­torii viefii. Cum să mă răsbun eu pe mine însumi, pentru a- tâta vreme pierdută fără gându* rile cărfllor ? Căci a sta lângă atâtea comori fără a ie bănui, nu însemnează o mare zădăr­nicie ?

Oricine găseşie câteva ore pentru a ceti o certe bună, a umple un gol din vieeja lui, un gol care se resimte din ce în ce mai mult până la adânci bătrânele.

Oricine se va delecta prime- nindu-şi sufletul,--cetind pe bunul şi romanticul beli strai Hogaş cu a sa „In Munţii Neamţului" pe neîntrecutu! poveştilor Mihail Sadoveanu cu „Maria Sa Puiul Pădurii“ sau turburătoarele vo­lume ele d lui G N. Vlădescu, care în „Menuetul* dă dovadă de pasiune şi adâncă înţelegere sufletească.

Astăzi ne-tm oprit la o carie nouă, la „Ochii Maicii Domnu­lui“ a d-lui Tudor Arghezi. O carte lirică, bogată in anatize dela prima la ultima filă de su­flul seraf al poesiei. Sabina e o fiinţă,care întruneşte calităţi mi­nunate şi nu e un exemplar unic în umanitatea cărţii. Pasiunea sa, în tot ceea-ce face, porneşte în urma a puternice reacţii su­fleteşti faţă de mediul ambiant.

Este în cartea de faţă atâta dinamism, atâta duioşie pentru <umea copiilor şi atâta veriditaie în desvoluirea vieţii de maturi­tate, încât maestrul Arghezi s’a întrecut pe sine. Paginile de poem din „Ochii Maicii Dom­nului“ nu îşi au echivalent în literatura noasiră actuală.

Remarcăm tot aici volumul d-lui Georghc Axinteanu, întitu­lat „Convoiul Flămânzilor*, o mică şl sugestivă frescă socială, in care foametea îi dă prilej autorului să zugrăvească scene emoţionante.

închid cărţile citite cu dra­gostea pentru bijuteriile ascunse înlrânsele. Le redeschid dese. ori, le recitesc, caut să mă re. găsesc în scene şi întâmplă rj

Pagina 2

trăite la prima cunoştinţă cu ele.Cărţile nu sunt ca florile sau,

mai bine zis, nu toate cărţile sunt ca florile. Desigur că ma­joritatea durează cât un tranda fir. O carte ca şl o floare: o s«rvurezi, o admiri şi-i aspiri mi­reasma, dar, vai se ofileşte pâaă seara şi, a doua z?, floarea e fanată, cartea uitată deasemenea. Căr{!le rare însă, cărţile bune, acelea rezistă vremurilor. Să

t̂im însă numai să le alegem, să le ghicim, să Ie irăim, să le împărtăşim şi ailor a.

De pe un co't de masă îmi zâmbeşte traducerea »OHssei* a d lui E. Lovinescu, apărută de curând în Editura Fundaţiilor Regale şi, precum odinioară în mijlocul valurilor mării, răsuna numele pământului: It. ka I.... aşa aud eu chemarea cârtii, pentru o Itckă a viselor şi a gândurilor.

Elisabeta Hentiu.

Cerculcultural Teliu

O punere la punct.Cineva, de sub paravanul a

nonimatului, publică în gazeta „Ardealul“ din 21 Aprilie a. c. desfăşurarea programului Cer­cului cultural învătătoresc, {inut în comuna Budila, în luna Apri­lie a. c. In încheiere, tresare la Cercul cultural precedent, Anul în comuna Teliu la 24 Martie a, c. căutând să desmintă cele publicate în .Gazeta Transilva­niei* No 27 din 4 Aprilie 1935, relativ la scandalul petrecut in şedinţa acestui Cerc.

Cum desmintirea nu poate veni decât numai din partea membrilor Cercului — fie chiar numai învăţătorii din Teliu — iar faptul fiind azi conoscut în pu­blic, autorul nare cutezanţa ne- gârei, ci deduce-şi e interesant cum — că cele publicate în .Ga­zeta Transilvaniei“, ar fi numai o „manoperă“ (intre ghelemele) a unei persoane imaginate.

Desigur, acesta i uitimul mij­loc, la care mal pot recurge cei interesaţi, când nu le reuşeşte desm'nţirea formala, aşa de mult dorită. Dar oricât de diabolic fâcut-i asemenea încercări, ca şi ameninţările că d ra Petrescu, conferenţiara, va fi pedepsită cu cenzura; că va veni o comisie de ancheiă formată din: inspec torul-şef, inspeclorul primar şi

revizorul şcolar (de ce nu şi Regele George al Angliei ? !); că cei cari au informat ziarul, vor păfl aşa şi aşa şi înffne, alţii vor fi trimişi în judecata Con- siliu’ui de război, etc. ele. - sunt de prisos şi ridicole, mai ales când se are în vedere calitatea şi cantitatea acestor ̂înscenări.

in orice rău este însă şi un bine, căci cum şi-ar putea do­vedi altfel existenta clubul de minciuni, ai cărui actori şi-au zis în urmă, că:

„Nu ne mirăm cum în viată Eşît-am la suprafaţă,Ci cum la fund ne dusem, frate, Când n’avem pic de greutate I*

Sihleanu.

tCu adâncă durere înştiinţăm

rudeniile şl cunoscuţii că iubitul nostru fiu, frate, cumnat, unchiu, nepot,

Traian Ludu,fo s t notar, secretar de percepţie ,

a trecui Ia cele veşnice, azi 10 Mai 1935, în etate de 39 ani.

Înmormântarea va avea loc Sâmbătă 11 Mai 1935, la ora 3 d. a. d;n casele părinteşti din Prejmer.

în d u rera ta fam ilie .

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 11.696-1935.Serv. economic.

Pentru arândarea pe anul cu­rent a cositului ie rb ii de pe lo ­curile ierboase, cari se află din­coace şi dincolo de barieră precum ş i a fâ n a fe i din Stupin i No. top. 10.991 (cea 2 jug), se tine la Primăria Braşov în ziua de 17 M a iu 1 9 5 5 ora 1 2 a . m . o licitaţie verbală (cu strigări) în conformitate cu dispoziţiile Legii contabilităţii publice.

Conditiunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 3 Maiu 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte:D r . Stinghe.

Secretar general i 275 1—3 D r . V. Voicu.

GAZETA TRANSILVANIEI

Primăria Municipiului

No. ad. 10587—1935 C. I 6733

Serv. economic.

Pentru închirierea casei (căr­ei urnei) din »Stejeriş* pe timp de trei ani, la această Primărie se va tine în ziua de 24 Mai a. c. ora 12, o a doua licitaţie publică cu oferte sigilate şi tim­brate, în conformitate cu art 88—110 din Legea contabilităţii publice.

Odată cu oferta se va depune un vadiu de 5 >/0 din chiria o- ferifă, care se va complecta la507o-

Conditiunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Pimăriei.

Braşov, Ia 2 Muu 1935.Comisia Interimară,

p. Preşedinte :D r. S tinghe.

Secretar generai: 270 1 - 3 D r. V irg il Voicu.

Primăria Municipiului Braşov.

No. 10.588—1935 6733 C. I.

Serv. economic.

Pentru închirierea localului de prăvălie No. 10 din casa corn. Str. Hirscher No. 1 (fost chiriaş D. CApfiţină) pe timp de trei ani (începând dela 1 Iulie a. c.), se va ţine în z iu a de 2 4 M a i 1 9 5 5 ora 1 2 , o a doua licitaţie pu­blică cu oferte sigilate şi tim­brate, în conformitate cu dispo- z fiunile fart. 88—110 din Legea contabilităţii publice.

Garanţia provizorie este de 5% din chiria oferită, care se va complecta după acceptarea ofertei la 50®/*.

Conditiunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 2 Mai 1935.Comisia interimară,

p. preşedinte:D r . Stinghe,

Secretar g neral: 271 1 - 3 D r V irg il Voicu.

Primăria Municipiului Braşov

No. 10.085—1935 6758 C. L

Serv. techntc.

In ziua de 23 Maiu a. c. la orele 127* a. m. se va tine la Primăria Municipiului Braşov, în sala de şedinţe a Primăriei, li­citaţie publică pentru furnizarea a 140.000 kg. păcură necesară la stropirea străzilor Munici­piului.

Ls licitaţie pot lua parte so­cietăţile, cari se ocupă in mod regulat cu distribuirea şi vân­zarea produselor petrolifere.

Gazanfia provizorie este de 5% din valoarea ofertei.

Csetele de sarcini se pol ve­dea la Serviciul Technic al Pri­măriei.

Braşov, la 24 Aprilie 1935. Comisia Interimară,

Preşedinte:C . D u m itrescu -P ârvu .

p Sccrt-far general: 276 1—1 D r . V irg il Voicu.

Şeful Serviciului, lng. Şef: S o c n l

Primăria comunei Cernatu jjid. Br şov.

7 " 7 ' u,l,,w flenerale y ploatare a pădurilor 7,® ţ». Of. No 106 din 12 Aní n K

Caietul de sircini ^_wtji w t9hvedea Ia primări«' ** * S Cernaiu. C0!t»Unţj2 6 7 1 — i P rim ăria Co/»

f°*U0Qlt

, • • m îmiln urma hotărârii Crw.

Soc. lunilor BraşovechS^ ducem la cunoştea geJ rl * des h dem concurs nem„ ** chirierea localului d« •rJ i U , F o işo ru l Junilor* s\\âb{ < ^ Cloşa de deal la Cruce"n ^

Conditiunile de sunt fixate în contractul * caetul de sarcini, care Se consulta in flecare zi îni,«> VT 5 7 seara la d l dr. GhStr. Lungă Nr. 40. N

Ofertele închise se primo până în ziua de 1 0 l unie J g

Preşedinte Secretara.»D r. G h. Putu. Eug.

_________________280

Primărie MunicipimuiBr^TNr 11708 1935 ' ^Serv. technic.

No. 445—935 din 3 Mai 1935.

P i i c a t r a Ai licitaţieSe publică spre cunoştinţa

gen ralâ, că în ziua de 22 Mai 1935, se vinde în localul primă­riei comunei Cernatu, prm lici­taţie publică, înc< pând dela ora 9 a. m. cu strigări orale, canti­tatea de aprex mativ 4.000 m. cubi brad pentru construcţie, « repartizat în 51 parcele, cu pre­ţul de strigare începând dela lei 125 pe in. cub în pădure.

Materialul scos in vânzare este marcat in parchetul anului, constituit din parcelele No. 96— ICO din pădurea Kisag.

Tot în aceeaşi zi şi local, se vinde ta ora 11 a. m. din pădu­rea Tigăi, cu oferte închise, cantitatea de aproximativ 1793 m. cubi pe suprafaţă de 13.34 ha. material marcat şi numerotai din parcelele No. 21 şi 22, cu preţul de estimare lei 120 per m. cub.

Vânzarea se face cu respec­tarea cond (lunilor specii! :ate în art. 88 —110 d n L C. P. şi a

Pentru darta în întreprindere a lucrărilor de canalizarea străzii Zizin, între str. Dârstei şi strada Decebal se va (ine licitaţie p«. biică in ziua de 29 Maiu a. c. orele 12 a. m. în cabinetul pri­marului in baza dispozi|iunilof Leg i Contabilităţii Publice «i 8 8 -l tn .

La licitaţie pot lua parte ia- gineri, antreprenori de construc­ţii, cari pol dovedi că au firmă înregistrată sau brevet iod trial în regulă.

Costul total al lucrării este de 6 '0000 lei.

Garanţia provizori este de 5% din valoarea ofertei.

Conditiunde detailate, pAnuri şi deciz se pot vedea ia Sen technic el municipiului.

Termen de executare 30 iile.Braşov, la 7 Mai 1935.

Comisia Interimară, p. Preşedinte:D r . S tinghe.

Secretar general: 278 1 - 1 D r . Virgil Voia

Şeful Serviciului:Irra. Sef: Socol.

Intre Evanghelie şi BoxRectorul Academiei teologice

din Sibiu, părintele! Nicolae Co­lan, a ţinui Duminecă în 31 Mar­tie.la liceul Şaguna o confe­rinţă cu acest titlu sugestiv. Ca medic, care din educaţia fizică mi-am făcut o specialitate şi din Evanghelie aşi vrea să-mi fac un fir conducător al vieţii, simt necesitatea de a face nu un re­zumai ci câteva întregiri de ab­solut! necesitate. Păcat, că nu se introduc şi la noi conferinţe în contradictoriu, căci astfel de întregiri sunt mai eficace ime­diat după conferinţă în fata ace­luiaşi auditor; şi rostite cu con­vingere imediat după confere n (iar, au mai mult elect.

Părintele fNicolae Colan, un distins membru al clerului no­stru, a pas foarte bine problema. A combătut propriu zis numai exagerările sportului, cultura bru­tală a corpului în dauna sufle­tului şi nu educaţia fizică che­mată să dea otelire corpului şi soldaţi bravi tării. Care medic familiarizat cu 6poriui, poate fi prietin al foot balului şi al boxu­lui ? Suntem de perfect acord cu părintele N. Colon. Sportul trebue să îndeplinească câteva condiţiuni: să fie efiin, să fie sănătos, să poată fi practicat de massele populare. Boxul şi foot- balul se practică de câţiva şi mii de spectatori, cari n’au alt­ceva de lucru stau şi-i privesc. După cât ara putut să prind, .deia esenţială a conferinţei pă­

rintelui Colan, care s’a afirmat cu pufină timiditate în această privinţa, este: E v an g h e lia nu poate condam na s o o rlu n le s ă ­nătoase, ca sk iu l, p a tin ag iu l. Sâ mă ierte iubitul nostru Părinte, dar a te exprima aşa este prea pu(in şi vreau să dau câteva argumente în plus.

lsus Christ03, capodopera cea mai sublimă a creaţiunii, n’a fost numai un rege al inteligenţii, al voinfli, al răbdării, al bunătăţii şi al tuturor virtuţilor creştineşti, ci a fost şi un rege al turismu­lui, parcurgând pe jos nu mii, ci zeci de mii de kilometrii de sus dela muntele Hermon al Siriei până ia muntele Hebron la sud de Ierusalim şi dela Vest la Osl dela Cesarea lui Filip de lângă Marea Mare până dincolo de Iordan, toată Galileia, Sama- ria şi Iuaeia vechei Palestine. Apostolul Pavel a fost dease­menea cel mai vestit drumeţ al timpului său, iară apostolul . An­drei, fratele lui Petru, a ajuns călătorind mai mult pe jos.până în Dobrogea noastră, până în Capul Caliacra, unde episcopul Gherontie al Constantei a pus piatra fundamentală anul trecut pentru ridicarea Mânăstirei Sf. Andrei. Mai toţi pictorii vestiţi ai renaşterii şi înaintea renaş­terii 11 zugrăvesc încă pe Mân­tuitor în toate aceste lungi ex- cursiuni pe jos in capul gol, cu iot soarele arzător al vechei Pa­lestine,

Alt argument. C o rp u l tău este tem p lu l sufletului, ne spune în mai multe locuri Sft. Scriptură. Ce înseamnă asta ? înseamnă, că trebue să (i i îngrijeşti şi fără sport ia oraş, fără mişcare multă in aer liber nu pofl îndeplini acest postulat al evangheliei. Ce poate fi mal în spirit evan­ghelic decât de a urca un vâri înalt de munte şi a ridica acolo in singurătatea, pe care o gă­seşti uşor, un glas de preamă­rire şi mulţumită Marelui Crea­tor ? Că în loc de biserică te rogi pe vârf de munte nu scade nimic din spiritul adevărat creş tinesc. Dar beulura şi tutunul, cât sunt de entibiblice şi preo ţimea noastră nu ie combate cu destulă convingere. Tocmai a- cesi sublim adagiu biblic; C o r ­p u l tău este tem plul sufletului ne arată clar, că ori-ce promo­vează îngrijirea şi sănătatea lui se recomandă chiar de cătră Evanghelie şi ori ce îl pângă reşte se condamnă. Cu tot res­pectul, ce-1 port preofimei noa­stre, cu toată dragostea ce o am fată de aceia cari dealun gul veacurilor au fost medicii poporului şi încă mai buni me­dici decât cei de ezi, căci vin­decau cu puterea credinfii şi au păstrai vie conştiinţa naţională în zilele de restrişte, nu mă pot r« ţinea de a nu le face repro­şul, că nu se poate să con­damni sportul în general şi de­spre alcool şi tutun să nu sufli un cuvânt, căci ţi-e frică să nu scormoneşti la rana ta proprie.

Ar trebui să fac atei o în-

treagă conferenţă, dacă aşi vrea să vorbesc despre legile respl- raţiunei şi legile digestiunei. Noi Inspirăm în sport în loc de 8litri de aer pe minut ai viţeii sedentare 80 de litri de aer cu­rat şi Dumnezeu nu ne-a dat degeaba această enormă elas ticitate a plumânilor noştri, cari numai prin astfel de respiroţiuni profunde şi accelerate îşi pol păstra sănătatea lor. La congre sul international de medicină din Liège (Belgia) s’a spus re­cent axiomul ; O m u l d ig eră m a i m ult cu p ic ioare le decât cu s to ­m acul. Cu sistemul nostru de zastros de a ne alimenta cu prea multă carne şi încă de 3—4 ori pe zi, când ar ii abso­lut suficient de 2 ori pe zi, fără multă mişcare in aer 1 ber, deci fără sport, bietul corp ajunge să fie numai o colibijă sărăcăcioasă şi nu un templu al sufletului.

AU argument. Dacă corpul este templul sufletului nostru, (ara noastră este desigur tem piui sufletului nostru colectiv ai neamului. 50>/o din soldaţii no şlri sunt respinşi la recrutare, fiindcă beau şi fumează şi nu şhu ce i sportul nici ei nici pă­rinţii lor. Fără sport nu putem avea .soldaţi buni apărători ai patriei

Esenţialul este însă ca spor­tul să fie făcut în spirit evan­ghelic. Marele scriitor francez André Maurois ne povesteşte, cum acum cât'ive ani echipa de foot-bal neo zelandeză veni in Anglia şi bătu pe rând Anglia, Scoţia şi Irlanda. Mai rămăsese

neînvinsă echipa francezi E* chipa franceză adânc religioasă înaintea luptei îngenunchia pe®‘ tru rugăciune şi neo-zelandeffl fură bătuti Prim ministrul GIm* stone marele promovaior al sp*‘ (ului englez, în ziua nuntii după plecarea luturor oaspeţi» îngenuncha împreună cu soţi® cu Biblia în mână, spre a si rugi iui Dumnezeu şi acest® bicei îl păstră cu sfinţenie z* zi toată ▼iele».

ci căulă fl un sport ce ne iză suti tu1 ş' practica- convii-g r- o şi JoJ» «J

sufletului Iau, tiendin i la postulatul evanghf» |i feri trupul tău de o . irire. Evanghelia Ş' ipacă minunat. mNicolae Colan ar *> ies« conferinţă * 9® , rafhic I. P. S. lilán, ini túléli . W » ! ■o*. ar fl fost desigur *ic în exprimarea unemi curag ioase . Aţ8 dat să menajeze Şi P , ^

alţii şi pe ■Pf!eJ2 I,||î fi« elinii sportului, sa cald nici rece, ce® în dauna idelei Pţ

>ate chiar a inteni' (tarului. O conferinţa ,̂ pori şi despre b»“ » ^ î poate încheia dec*« ((ori câ t de mult,

evanghelic , p c t if ' pentru tara ta-D r . M irc e a S u t i *

tu- 37 1935 GAZETA TRANSILVANIE! Pagina 3

SocictatcaMovila-Tckirghiol din Carmen-Sylva• •

• 0Anuntătonor,*vizitatori că con d u cerea [h otelu rilor MOVILA“, „BAI“ şi „NOU“, a tre c u t sub adm i­

nistraţia O rganizaţiei N aţionale R om ân e de voiaj 4 turism „E U R O P A “ , B u cu reşti, s tr . D oam nei i .

Inform aţiuni şi re ţin eri de cam ere cu sau {„■ fără pensiune, cu sau fără băi calde de n o - §j * m ol, e tc., în condiţiuni avantajoase la J

: to a te agenţiile „E U R O P A “ . :Hotelurile au fo st co m p lect ren ovate şi hotelul

MOVILA“ s ’a în zestra t cu apă cu rg ăto are în fie­care cam eră şi băi la fiecare etaj. 256 2—2

° casa la P°zilie I Cetili şi răspândiţi H VíIll/iílJÖ bună. Adresa la m“nrietar Str. Pajişte A) Nr. 16. » T O Z f t ta T r a n s i l v a n i * * 1

200

d e lei......» înseam n ă foarte puţin.......

tară înlârziere!!! \' i

5 M A IU 1 9 3 5 j. i

, I

Reînoiţi-vă lozurile

T R A G E R E A : 1

228 2 - 2

Un sfert de loz la Loterie, tot d e 2 0 0

lei, în seam n ă m ilioane I ! ! '3

..................... ......... 1

a c t i v Bilanţul la 3ţ Decembrie 1934,Braşov.

p a s i v

assa:Numerar efecliv . . . . . .Disponibil Ia B. N. R. şi la C. E. C. Monede slrăine........................................isponibil la bănci:

In jară ....................................................in s t r ă in ă ia le .......................................ortofoliu dc titluri:Titluri româneşti:Efecte publice (val nom. .

itluri cotate la Bursă . .itluri necotale la Bursă . itluri străine . . . .

Lei14,344.195

612.952109.959

6,333.729 325 407

15,067.086

6,659.136

L 2,358.100 & $ 2 400) L 1,519.070 (ral. nom. L 2,584.000) „ 4,061.179(val. nom. L 19,024.000) , 8,583 852(val. nom. O K. 1.000) , 39.000

ortofoliu de s c o u t : Plătibil în (ară:Cambii fără g a r a n ţ i i ............................................................L 37,060.734

ambii garantate cu t i t l u r i ............................................. ... 358.970ambii garantate cu ip o te c i ............................................... „ 15,712.599ambii de circulafiune reescon tate .................................. „ 6,908000

14,203.101

60,040.3033,070 614

4,587.419 5,819.072

. 6,408.814„ 36,146.410 „ 27,719.687 „ 187.350L 14,477.855

in care cambii noui în portofoliu . . . . . . Lebitori: in (ară :ebiiori fără g a r a n ţ ii ............................................................ Lebifori garantaţi cu efecte comerciale ebiiori garantaji cu titluri . .ebiiori garantaji cu ipoteci . .ebitori garantaji cu garanţii diverse

n monede s tră in e .................................in conturi curente noui . . . .

ebitori benefeciind de leg ea lichidării d atoriilor din 7—IV. 1934 (cota rămasă)

roop rii................................ L 139,633 516eescontate la B. N. R........................................................... „ 72,391.169

articipafiuniprumuturi pe term en lungobile:

mobile necesare exercitării comerţului de bancă şipentru locuinţele fu n c ţ io n a r ilo r ...................................L 39,615.400

He im o b ile ............................................................................. ... 4,412.119o b ilier:onturi d iv e rs e :

80,868.752

212,024.68511,354.100

898.615

44,027.5191,314.318 2,836 980

449,294.595

Le*m m

Capital s o c i a l : ................................................................................................ 51,000.000Fonduri de rezerv ă :

Rezerva s ta tu ta ră ...................................... L 11,690.19210%, din beneficiul n e t ..........................89.278 L 11,779.470Fondul de garanţie al scrisorilor fondare . . . .

Fonduri de am ortism en t:Fondul pentru creanţe dubioase . . L 827.421Restul din beneficiul net . . . . . „ 803.502 L 1,630.923

1,500.000 13,279.470

Fondul de amortizare pentru pierderi din conversiune Fondul de amortizare din reducerea capitalului social

pentru acoperirea pierderilor

12,766.114

18,842.131 33,239.168Fondul de p e n s i i ......................................................................................... 16,812.842

59821 L 32,934.962

Fundaţiunea Dir. Hans EderDobânzi n erealizate la creanţe dubioase . . . .Diferenţe de cu rs nerealizate la portofoliul de titluri Depuneri sp re fru ctificare :

Depuneri noui:Din ţară:La v e d e r e ......................... L 9,814.549Pe livrete de economii la

v e d e r e ......................... „ 19,286.793Pe livrete de economii pe

t e r m e n ............................. __ 3,773.799 L 32,875.141Din străinătate: la vedere .Depuneri vechi :Pe termen conf. ari. 52 legii conv. :Din Ja ră .........................................................L 166,235.801Din străinătate.............................................„ 4,820.932 L 171,056.753

C re d ito ri:In ţară : La v e d e r e ............................................................L 2,093.789

Pe t e r m e n ............................................................ „ 3,417.576A ngajam ente de re e sco n t la B . N. R.

Din portofoliul de s c o n t ................................................... L 43,022.360Din portofoliul intrat în conversiune . . . . . , 72,591.169

C ecu ri ş i ordine de plată em ise . . . . . . . . .Dividende n e r id ic a te ....................................................................................C onturi d i v e r s e ..........................................................................................Beneficiu l n e t:

Vărsat la contul de rezerva s ta tu ta r ă ...............................L 89.278Vărsat la fon Iul pentru creanţe . . . . . . . „ 805.502

1,275298 481.777 942.184

203,991.693

5,511,165

115,413.529110.384237.152

6,999.931

802.780449,294.593...........—---

C o n t u r i d e o r d i n e

Leiebitori pentru scrisori de g a r a n ţie .......................................................... 1,205.900^mbii de circuiatiune ....................................................... 99,553275ecte spre î n c a s a r e .................................................................................... 874.122o 'e c i.................................................................................................................... 342,384.609epozite de t i t l u r i ................................................................................................... 10,858.576

I c^ori de titluri îm p ru m u ta te ................................................................. 1,839.000^ r s e ............................................................................................................ 9,573.873

466,<*89 355

■PBB1T _______________________ ConI teiitucli de administraţie:1 ilarii .

Aversel^otafiune la fondul de pensii

PQîite ş i laxe obanzi :

fi

8 reescont8 »«ti creditori ! ! *. ! [ [ ]S S o M e plătite toortizâri:

I -8 mobilier .«feficiul net :

!a ,con,ul de rezervă statutari -— *a fondul pL creante dubioase

de Profit şi PierderiLei

2,166.376» 961.692 9,933.414

L 280.585

732.656

1,899.072» 10.801 2,190.458

20.381

38850

L 89.278803.502 892.780

13,808539Braşov, la 31

LeiCreditori pentru scrisori de garanţie............................................. • . 1,205.900Deponenti de cambii de circulajiune.......................................................... 99,553 275Remitenji de efecte spre î n c a s a r e ............................................................ 874.122Deponenti de i p o t e c i ............................................................................ 342,384.609Deponenji de titlu ri...................................... • ............................................ 10,858.576Diverse titluri împrumutate......................................................... 1,839.000D i v e r s e ...................................... 9,575.873

466,089.355

C R E D I T «srD obânzi :

Dela portofoliul de scont Dela debitori

C om isioane în casate . Venitul portof. de titluri Venitul im obilelor Beneficii diverse . .

4,144.8764,732.766

Lei

8,877.642793.169

1,053.7951.852.2211,231.712

13,808.5392"

ss. Teatsch, director general

41 Moritz Schlandt if , Ludwig Servatius

ss. Thiess, şef contabil contabil autorizat

E x a m i n a t ş i a f l a t î n d e p l i n ă r e g u l ă .Braşov, la 5 Aprilie 1935.

C O M I T E T U L C E N Z O R I L O R :ss. Heinrich Tischler ss. Jullos From m

expert contabilss. Ernst Peter Kroner

GAZETA TRANSILVANIEI Hr. 37„.

FAPTE NU VORBE

Organizările din oraşul şi jnd. BraşovaprobX acţiunea naţionalS a d-lor Vaida şi Niţescu.

IV.Continuând publicarea proce­

selor verbale ale comitetelor organizaţiilor noastre din judeţ, lisăm să urmeze ,'pentru azi ur­mătoarea importantă hotărâre,

f luată de organizaţia fruntaşei noastre comune C odlea, in şe­dinţa ţinută la 5 Mai a. c. sub presidenţia fostului nostru vice- primar I o n M a r i a n , preşedintele organizaţiei

O rganizaţia Codlea.,S e constată că din membrii

vechiului comitet sunt lipsă trei, Jar restul membrilor au rămas solidari şi credincioşi organiza­ţiei pe următoarele motive:

»Noi suntem săm ân ţă de VaLachi ş i dorim c a în ţara „n oastră s ă fim în viitor stăp ân i, nu slugi c a p ân ă a c u m , supuşi streinilor- De a c e e a răm ân em credincioşi ad ev ăraţilo r R om âni, cari a z i neînfricaţi trezesc co n ­ştiinţa n aţion ală. D ecât să trăim sclav i în ţara n oas­tră , m ai bine s ă m urim în luptă d reap tă alături de m arii lu p tători: leul A r­

dealului dr. Vaida-Voevod şi vrednicul preşedinte al judeţului Voicu Niţescu, c ă ­ruia, faţă d e faptele sale săvârşite faţă de noi R o­m ânii Codleni, vom fi pe veci recunoscători, avân d credinţa c ă num ai astfel vom croi urm aşilor noştri un viitor m ai bun.

„De a c e e a cerem cu toată insistenţa c a în program ul P. N .-Ţ., în care am fost şi stăm c a ostaşi devotaţi, să se introducă „N um erus v a la ch icu s“, declarându-ne solidari în toate luptele ceîn viitor v o r urm a.

Pentru care semnăm, noi, m°m brii de mai Jos ai comitetului:

C o d l e a , 5 Mai 1935. Preşedinte: I o n M a r i a n .

V.-preşedinte: M o i s e O a n c e a , Secretar: C r ă c i u n .

M e m b r i i : Ioan Marcu, Necuiai Pascu, Alexe Leanc,u Ghecrghe Badiu, Necuiae Rogozea, Alex. Cristolovean, Ioan Crăciun, G. Cristea, Irimie Fătu, Vasile Dăne| 801, Ion Ilea 667.

Sosirea şi primiread-loi Vaida-Voevod in Capitală

Mâne, Duminecă 12 Mai, soseşte la Bucureşti cu rapidul de Ardeal, purtătorul flamurei de redeşteptare naţională, d-1 dr. Ale­xandru Vaida-Voevod.

In gara de Nord d sa va fi întâmpinat de organizaţia din C a­pitală a mişcării naţionale şi de delegaţiunile celor 71 judeţe aie ţării, în frunte cu cei unsprezece foşti miniştri, cari din primul moment s’eu solidarizat cu d l Vaida-Voevod.

Va fi una din cele mai strălucite şi entuziaste primiri ce s’a făcut vreodată unui bărbat de stat al ţării.

In îrifâmpinarea crainicului unor zile mai fericite va veni şi studenţimea de ambele sexe dela universitatea din Capitală, pe a cărei ziduri s’a afişat eri următorul

Manifest al Uniunei naţionalea studenţilor români creştini

C o l e g i d e l a t o a t e f a c u l t ă ţ i l e ,

S t u d e n t e ş i S t u d e n ţ i ,

•Duminecă, ora 12 dira. soseşte în Capitală d 1 dr. Alexandru Vaida-Voevod.

•Ei s’a rupt din lumea neagră a politicei, care a nefericit şi ruşinat România limp de 15 eni, s’a aşezat în fruntea luptei pen­tru lumea celor care credem într’un popor românesc stăpân cu demnitate şi cu mândrie în propria sa ţară, cu înlăturarea totală

cetelor de venetici năvăliţi ca să ne prade şi să ne siluească.•El s'a expus u r i i neîmpăcate a tuturor duşmanilor lumii ro­

mâneşti ce va sa vie şi va veni.* ,D ar no’» tinerelul acestei ţări, pe e l , care a ridicat stindar­dul românismului, expunându-se atacurilor duşmane, voim să se şhe că-l vom acoperi cu întreaga noastră dragoste, în numele adevăratului popor român şi al viitorului.

•Pe cin«: îl aşteaptă ura duşmanului, îl aşteaptă de două ori mai puternică iubirea noastră.

De aceia —V e n i ţ i c u t o f i i î n G a r a d e N o r d l a o r a 1 1 d i m . s ă f a c e m o

p r i m i r e t r i u m f a l ă a c e l u i a c a r e î m b r ă ţ i ş â n d c r e z u l n o s t r u s ’ a î m ­

p ă r t ă ş i t i n a c e e a ş i c l i p ă c u u r a c e l o r c e n e u r ă s c p e n o i “ .

Preşedintele U. N. S. C. R.Traian Cotiga.

M area întrunire dela Rio.După bineventarea d-lui Vaida-Voevod se va forma un im­

pozant cortegiu, care va conduce pe d-1 Vaida-Voevod la sala Rio, unde se va ţinea marea întrunire cetăţenească.

Cu acest prilej fostul preşedinte al Consiliului de miniştri va face un expozeu asupra situaţiunel politice în legătură cu ac {lunea naţională, pornită de d-sa şi va da cetire chemării căirăţară.

D u p ă î n t r u n i r e va urma o masă comună la restaurantul L u - z o n a , ier după amiazi la orele 4 d-1 dr. Al. Vaida va primi la Casa de sfa) a culorii de Albastru, Bulevardul Maria 29, delega ţiile din provincie şi din Capitală.

f L O T E R IA Z IA R IŞT IL O R se v a ţine la 12 M aiu 1935. C âştigul principal Lei 2 5 0 .0 0 0 . — Un loz co s tă

n u m ai Lei 50 . — Trimiteţi la

B A N C A I L I E S C U S. A. C L U J

tim bru fiscal s a u postai în v alo are d e Lei 57 şi im e d ia t veţi primi un loz.

Tipografia Victor Branisce, Braşov.

10 Mii li h *Am avut eri una din cele mai

frumoase serbări neţionaie de10 Mai. Norii de ploaie, cari a- meninţau dimineaţa să zădărni­cească desfăşurarea festivităţi­lor, s’au resfirat şi începând dela orele 10 dim. cerul s’a în­seninat.

După oficierea serviciului di­vin în Piaţa Libertăţii, la care au asistat pe lângă armată, toate şcolile superioare şi societăţile din Braşov, a urmat trecerea în revistă a numeroaselor trupe, a şcolilor şi sosietăţilor iar ia ora11 s’a început pe Bulevardul Ferdinand defilarea în faţa co­mandantului Corpului V armată, d l general de divizie A l . R t - z e a n u şi a autorităţilor publice în frunte cu noul prefect al ju­deţului d I l a n c u N u n .

Defilarea, care a durtt aproape 1 oră şi jumătate a tost din toate punctele de vedere foarte reuşită. O escefentă impresie a produs îndeosebi noua fanfară a liceului »Andrei Şaguna“,cere a cântat marşuri in tot timpul defilării elevilor şi elevelor şcoa- lelor rom. de stat.

Armata ca îmbrăcăminte şi inută a fost foarte bine. A fost

mult aplaudat şi marele grup de peste o mie tineri din formaţiu­nile premiiitare aie judeţului nostru în frunte cu d-1 colonel Strct şi of ţerii instructori.

După recepţia dela prefectură a urmat la ora 4 d. a. în sala

Astra* festivalul comemorativ ai şcoaielor secundare. O nu­meroasă asislenţă a urmărit fru moaşa conferinţă ocazională a d lui prof. D. Ganea şi a aplaudat cu însufl-ţire corurile, declama- iile, bucăţile de orchestră şi

exerciţiile gimnastice aie elevi or şi elevelor.

Seara edificiile publice au ost iluminate iar la ora 9 a ur­mat o impozantă retragere cu orţe în sunetele muzicilor mi- itare.Buletinul Poliţiei.

S e rv toare hoaţă. A fost a- resta â femeea Szasz Rozalia, în etate de 44 eni, originară din comuna Teleaca jud. Odorheiu, care fiind în serviciul d-lui m e­dic Dr, Prişcu, a furat un bidon de untură de 26 kgr., un bidon de miere în greutate de 16 kgr. şi vre o 18 kgr. săpun.

Parte din aceste alimente le a vândut la Brbşov şi parte ia Odorheiu. Organele poliţiei ju­diciare, care au anchetat cazul de furt, a adunat toate corpu­rile delicte şi le au predat re­clamantului. Hoaţa cu actele dre sate a fost înaintată Parchetului Braşov.

C ontravenţie. In ziua de 10 Mai a. c. a fo»t surprins de or­ganele Poliţiei, brutarul Szabo Ludovic din slr. Regina Maria Nr. 6, lucrând dimpreună cu per­sonalul în brutărie şi la cup­toare. S’au dresat acte de dare în judecată. •

Fu rt de buzunare. D i Ke-pyeres Carol dm str. Gh Ba riţiu Nr. 10 a reclamat poliţiei, că pe când privea la desfăşu­rarea serbărei de 10 Mai, au­tori necunoscuţi i-au furat port-moneul cu suma de 5000 lei.

•S ’a perdut una căţea de

rasă .Lup“ în ziua de 4 Mai a c. Cine va şti de ea sau a găsii’o, este rugat a enunţa ia Chestura Poliţiei Braşov, unde va primi o bună recompensă.

’INFORMAŢIUNIM inisterul de finanţe a dat

o decizie, prin care lermenul pentru plata impozitelor restante din exerciţiul 1934—35, este pre­lungit până la 1 Iunie a. c.

Inspectoratu l m uncii aduce la cunoştinţă că mâne, Dumi­necă, vor fi deschise librăriile, precum şi colecturiie şi agen ţiile, cari desfac biletele loteriei de stat

Tuturor p rop rietarilor de autom obile se pune in vedere să se prezinte la percepţia re s ­pectivă. pentru a primi de acolo gratis un imprimai, care dove­deşte că este la curent cu plata impozitului pe automobile. Pro­prietarilor de automobile, a c ă ­ror automobile nu vor purta a- cest imprimat, li se va aplica sancţiunile prevăzute de art. 8 din legea impoz.tulul pe auto­mobile.

C are co p aci sunt loviţi m ai des de trâznet Se ştie că iul gerul loveşte adesea copacii cei mai în a lţ; insă din experienţele poporului se îştie de asemeni că tulgerui nu loveşte numai în co păcii înalţi, La multe popoare cir culă credinţa că fulgerul izbeşte mai ales stejarul. Desigur e in legătură cu aceasta şi respectul dus până Ia sfinţenie, ce poartă unele popoare stejarului. Aşa erau de pildă vechii Germani.

In legătură cu acestea, un In­stitut botanic din Londra a h .- târât să verifice cauza: de ce fulgerul nu loveşte la iei in toţ copacii. Sub conducerea d lui dr. S. T. Daik au fost descrişi toţi copacii din Anglia, trăsniţi de fulger. Operaţia aceasta a durat trei ani, Dintre toţi copacii din Anglia, cel mai des trăsnit de fulger e stejarul. Vine apoi la rând ulmul; tn urmă pinul, pio pui, salcia.

Cu prilejul anchetei institutu­lui de la Londra nu s’a g&sit nici un fag lovit de trăsnet, nici- un mesteacăn sau castan. De aceea Institutul dr. Dark sffitu- eşte pe Englezi să fugă pe timp de furtună de adăpostul steja­rului. •

Farm acii de serviciu. Dela 11—25 Mai a. c. vor face ser viciu peste amiazi, noaptea şi Dumineca farmaciile : F. feke- lius, farmacia ia »Speranţa“, str. Regele Carol 17 (fostă strada Porţii 23j şi farmacia ia ,Hy giea“, str. Lunaă 81.

C onsiliu l perm»n ţelegerii B a lc a n i* !* ? a> la Bucureşi-, şi.„ îDCep’^Ni,i, J dirţefe, la care pârlii - fr1w <•«-«•»„. .IR

ţ)ţi de numeroşi defer,««1 % rişti din cefe P8|ru II J

Ministrul de Franţei, d 1 I aval l r. Y7 , aVa1’ «la Verşovia, de unde

neSOŞ|

la Moscova. In ambefe p « vor avea io-' întrevederi t **< tante politice. ltrtP %

Descoperirile^dela moscova

Oreşul Moscova există de ani. Suţ> strazile ş| piet[g stau ascunse mii de cbie, Sii* despre care s’ar put,-a adevărată istorie a aitslui Î i oraş. “

Lucrările, întreprinse în ^ rea metroului subteran, au la iveală numeroase obS vechi, care dau acum de \%î aiheologdor ruşi. Secţia Acad»! miei pentru cultura materialii trecutului aduna şt cercete«; de un an şi Jumătate obiectele găsite s jb uliţele Moscovei dup} cele mal vechi pfenurl, dual acte, cărţi şi documente ve«hi,

Despre toate aceste lucruri vorbeşte expoz ţla deschisă j, fele trecute lu Moscova, in sj, life Muzeului de istorie. Expo­ziţia cuprinde peste 2000 obiecte găsite cu prifejul săpăturilor sui- lerane. Printre cele mai vedi obiecte e un mare vas de pi- mânt pentru păstrarea cereale­lor, o piatră de moară şi ut cuţit enorm. Obiectele acestea sunt socotite că au o vechime de cel puţin şase sute ei Foarte Interesante sunt obiec­tele de fierărie, aparţinând sec XVII, gas te la poarta vechiului »oraş alo*. Arheologii au gèi! foarte multe obiecte şi ia alte părţi ale or., şuiul Printre ace­stea se numără : „Tuta 1771’, lănct din sec. XVI, un chinget verde de măcelărie, care a sta cel puţin 200 ani sub părne»; obiecte de înmormântare ş. i Pe unul din acestea sta sers » U : i s . . . . Vasiljev*. Expoii|i mai cuprinde peste şase mii do­cumente. S’a cil it şi planul Mu­co vei din vremea lui Boris Gv dunov, ca şi planul lui Sig* mund din anul 1610.

De asemeni s’ou găsit eq«* rele, desenuri şi crcquiufi îl ferite.

In vederea sezonului de varăs ’a redeschis

„TERASA TRA1SILIAIIA“locul de întâlnire

AL ELITEI Şi VIZITATORILOR BRAŞOVULUI.

IN F A Ţ A PR O M EN Ă ZII P R IN C IP A L E : — : A O R A Ş U L U I

B u cătărie aleasă şi g ră ta r special la orice oră ziua şi noap tea. V inuri speciale. Serviciu prom pt. — P re ţu ri convenabile.

Onor. public va fi distrat cu cele mai moderne chan* sonete şi cântece naţionale ale maestrului NIC STANESCU, absolvent al Conservatorului de muzic din Bucureşti.

Cu stimă

CTIoise Popa,restaurator.

ResmatismOaia

s’a dovedit neîntrecut laS c i t i c aOripâ

Nevralgii, ijacess mi ren de cai»

r«»w«î ™l*d »? - iaCld“Dx,'C’ au eiect lmed>*t Ş' acţionează direct ia rădăcina —?u P?*!*.!1 fe'ocult! Nici un alt preparai asemănător - oricât ar ti lăudat - **u ţ?^LÎov" ‘ r? Scns dela medic'! O încercare vă va convinge si P*Lt găsiţi 1« Farmacii y Drogueni. Lei 52.-. Tabletele Togal »unt an produ» eiveţi»»-