Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.76l

Februarie2015

Apare lunarAdresa

redac�iei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Îi PreGĂteŞte Pe cUrsanţi

PentrU Prima oPortUnitate

DIN SUMAR

Pag.3

SE VA TĂIA PANGLICA LA CENTRUL DE RECUPERARE TERAPEUTICĂ

lÎn această lună va avea loc adunarea Generală a asociaţiei comunelor din românialÎncepând din luna iunie se va reveni asupra formulei de calcul

privind repartizarea sumelor către unităţile administrativ teritoriale

lÎncepând din această lună

îi stimulează peproducători să

se asocieze

PRIMARI NEMULŢUMIŢI DE ALOCAŢIA bUgETARĂl noul Pndr

l a doua şansă

Pag.6

PRIMĂRIA ŞI AJOFM VOR INIŢIA PRIMELE CURSURI DE CALIFICARE PENTRU ŞOMERI

Ovidiu

TUZLA

Proiectele administraţiei

Constantin Florin Micu

continuare în pag.8

Marian Gălbinaşu

ultima oră

Pag.4

ZONA METROPOLITANă

CONSTANţA

Pag 2 l educaţie ianuarie

2015

la saNatoriul de la tecHirgHiol

se Va dubla capacitatea bazei

de tratameNtUltimele veşti despre Sanatoriul Balnear şi de

Recuperare de la Techirghiol are darul să-i bucureatât pe salariaţi, cât şi pe pacienţi, ultimii fiind sfă-tuiţi de medicii de familie să vină în fiecare an şi săbeneficieze de miracolul nămolului care le alinăsuferinţa. Şi în 2015 sanatoriul e pregătit să răs-pundă unei noi provocări şi să deruleze proiectecare să îmbunătăţească serviciile şi actul medical.Prioritiatea acestui an va fi dublarea capacităţiibazei de tratament. „Am identificat, spune mana-gerul Alexandru Georgescu, câteva priorităţi,între ele aflându-se şi baza de tratament. Avem înatenţie şi organizarea unor cursuri de policalifi-care, încă o dovadă că ne interesează cartea devizită a sanatoriului. Avem posibilitatea să organi-zăm cursuri de calificare la locul de muncă, un ar-gument că, la rândul nostru, ne îngrijim desalariaţii care vor să aibă o siguranţă. Nu e greusă faci un curs de masaj. Poţi lucra şi în particularla nevoie şi atunci vei avea un câştig. Ne gândimsă amenajăm BĂILE RECI şi chiar să construimlocuri de joacă pentru copii, avem în vedere unproiect care să ne ajute să înlocuim, acolo unde ecazul, aparatura medicală învechită. Vrem să mer-gem mai departe şi să înfiinţăm noi cabinete şi săîmbunătăţim pachetele de servicii pentru sfârşitulde săptămână. Aici avem nevoie şi de sprijinulCasei de asigurări pentru sănătate, rămâne sădiscutăm şi să vedem dacă putem cădea de acordîn câteva privinţe. Medicii, care sunt specialişti cuexpereinţă şi cu o frumoasă carte de vizită, lu-cează la acest proiect. Am modernizat bazinul,blocul alimentar a fost, şi el, reorganizat şi îmbu-nătăţit, acum avem încălzire prin pardoseală”.

Adrian Stan, primarul oraşului, nu îşi ascundeoptimismul şi spune că aşteaptă cu nerăbdarenoile ghiduri. Se spune că va apărea o AXĂ pen-tru localităţile balneare. Mă bucur şi cred că fiindvorba de o concurenţă mai restrânsă vom accesamai repede finanţări. Primăria şi Consiliul local aupregătit câteva proiecte şi mă aştept să dăm unnou impuls turismului. După reabilitarea falezei şidupă campania de asfaltare pe care o vom conti-nua în primăvară, oraşul îi va întâmpina pe turişticu multe schimbări, dar şi cu un alt parfum cândvom finaliza proiectul Grădinii Botanice”.

Ioniţă Iacob

Colegiul Naţional Pedagogic ConstantinBrătescu din Constanţa a reprezentat Ro-mânia la cea de a treia zi Euroscola pro-gramată în anul 2015 la ParlamentulEuropean de la Strasbourg. Delegaţia Co-legiului a fost formată din 24 de elevi şi doiprofesori: doamna director adjunct MihaelaTudorache şi profesor Cristina Gîlă.

Aproximativ 550 de elevi şi profesori dinstatele membre ale Uniunii Europene pre-zenţi la Strasbourg cu această ocazie aureprezentat Belgia, Republica Cehă, Croa-ţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania,Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta,MareaBritanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Ro-mânia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria.

Mai întâi participanţii au avut posibilita-tea de a –şi prezenta şcoala, oraşul/ regiu-nea de unde vin, ceea ce sporeştediversitatea şi îmbogăţeşte dialogul cultu-ral.

În cadrul unor grupuri de lucru multilin-gvistice elevii au dezbătut şase teme im-

portante: mediu şi energie regenerabilă ,2015- Anul european al dezvoltării ,viitorulEuropei, libertatea de informare şi culturacivică, migraţie şi integrare, tinerii pe piaţaforţei de muncă.

Ziua Euroscola le oferă elevilor ocaziasă interacţioneze şi să facă schimb de in-formaţii într-o limbă străină (engleză, fran-ceză sau germană) şi scoate în evidenţăimportanţa cooperării interculturale.

Parlamentul European a iniţiat proiectulEuroscola în 1989. În fiecare an, Euroscolainvită mii de elevi cu vârste cuprinse între16 si 18 ani din toate cele 28 de state mem-bre ale Uniunii Europene să petreacă o zila Strasbourg şi să lucreze ca membri aiParlamentului European. Pentru o zi eleviitrăiesc experienţa de a fi parlamentari eu-ropeni implicaţi în procesul de decizie prinparticiparea la dezbateri în hemiciclu, la ne-gocieri cu colegii lor, la procesul de vot şi laadoptarea rezoluţiilor în probleme impor-tante pentru Europa.

o zi la strasbourgProiectele lui 2015lEuroşcoala

l pag 3cronica realitãţiiianuarie

2015

Inspectoratul şcolar judeţeanConstanţa a iniţiat un proiect,„Coral“, unde Liceul Tehnologic„ION PODARU“ din oraşul Ovidiueste partener. E vorba de a douaşansă ce li se oferă adulţilor carevor să înveţe şi să răspundă unorprovocări. Proiectul CORAL esterezervat romilor care au abando-nat şcoala şi acum vor să profitede această şansă, de aceastăoportunitate. Cursanţii, se cuvinesă subliniem, participă la cursuri înzilele de la sfârşitul săptămânii. Laliceul din Ovidiu s-au înscris 13cursanţi, unul din Nazarcea, doidin satul Culmea, iar restul dinoraş. Cursanţii din anii III şi IV facşi practică, iar cei care ajung săaibă 720 de ore de practică pri-mesc un certificat de calificare înmorărit şi panificaţie, după ce scriuun proiect pe care îl susţin, de-monstrând că într-o bună zi ar

putea, după cum ne-a precizatprofesoara Mirela Tacciuc, să fieutili într-un loc de muncă. MirelaTacciuc, profesoară la Liceul „IonPodaru” din 88, un cadru didacticcu gradul I şi cu o vastă expe-rienţă, spune că a avut surpriza

plăcută să aibă un cursant care,deşi a locuit într-un sat izolat dinVrancea,ştie să citească şi chiarsă facă socoteli. Trebuie să amin-tim şi un detaliu: pentru prima oarăcursanţii primesc şi bursă, e vorbade 100 de lei pe lună. „Încă o mo-

tivaţie în plus”, adaugă profesoaraTacciuc.

Cursurile, a ţinut să precizezeCristina Scupra, directorul Liceu-lui Tehnologic „Ion Podaru“ dinoraşul Ovidiu, îi ajută foarte mult,îi ajută, în primul rând, să comu-nice. „A doua şansă“ îi ajută pe ceicare au abandonat şcoala, pe ceicare au dorinţa să înveţe şi săprofite de această oportunitate.Cursanţii îşi vor da seama într-obună zi că pot fi altfel, pot avea operspectivă şi pot încerca să aibăun loc de muncă”.

Cursanţii pot avea de la 15până la 40 de ani. Alături de stă-ruinţa profesoarei Cristina Scupra,directoarea liceului, şi de MirelaTacciuc, trebuie să amintim şi deperseverenţa altor cadre didac-tice: Gemma Mitrea, Ştefan Bă-nică şi Ali Sevidan, dascăli carerămân lângă cursanţi atât cât estenevoie, făcând risipă de energiepentru a lumina drumul în viaţăunor oameni care descoperăacum lumina de pe pagina uneicărţi.

Luiza Ţigmeanu

îi pregăteŞte pe cursaNŢi peNtru prima oportuNitate ovidiu lA doua şansă

Un proiect în dezbatere. Asociaţiade Dezvoltare IntercomunitarăZona Metropolitană Constanţa a or-ganizat, zilele trecute, o dezbatereprivind Planul de Mobilitate UrbanăDurabilă, un plan strategic conce-put pentru satisfacerea nevoilor demobilitate a oamenilor şi companii-lor în oraşe şi în împrejurimile aces-tora, pentru a avea o mai bunăcalitate a vieţii. La această dezba-tere au participat primarii localităţi-lor din Zona MetropolitanăConstanţa, dar şi primarii comune-lor Costineşti şi 23 August, care,iată, o informaţie de ultimă oră, ausolicitat să facă parte din Zona Me-tropolitană Constanţa. Planul deMobilitate urbană durabilă vizeazăcrearea unui sistem de transporturban durabil prin facilitarea acce-sului tuturor la locurile de muncă şila servicii, vizează reducerea po-luării, a emisiilor de gaze cu efectde seră şi a consumului de energie.Planul de Mobilitate Urbană Dura-bilă va îmbunătăţi creşterea eficien-

ţei economice şi eficientizarea cos-turilor pentru transportul de per-soane şi mărfuri şi va creşteatractivitatea şi calitatea mediuluiurban. La dezbateri, au participatreprezentanţii firmei de consultanţăşi viceprimarul municipiului Con-stranţa, Decebal Făgădău. Vicepri-marul Făgădău, unul din ini’iatoriiproiectelor din Zona MetropolitanăConstanţa, a subliniat :”Sunt mulţu-mit că lucrurile se fac în ordine.Sunt convins că dezbaterea de azine va ajuta. Rezultatul acestui planeste unb lucru esenţial, ne va ajutasă planificăm dezvoltarea, ne vaspeijini să accesăm fondurile euro-pene, ne va ajuta să avem o strate-gie. Sper că până în septembrie săpregătim această strategie. Vremsă fie un plan de mobilitate urbanăprietenos cu mediul, vrem să ăm-bunătăţim transportul, să extindemzonele pietonale, să integrăm reţe-lele de microbuze şi autobuze într-un mod eficient, ne gândim săavem benzi speciale pentru untransport rapid, să existe deschi-dere către sistemul de autostrăzi,

să avem cât mai multe parcări culegătură la transportul public, săexiste sisteme de supravegherevideo şi să reducem numărul demaşini parcate pe carosabil”.În cadrul dezbaterilor, primarii dinLumina şi 23 August, din Năvodarişi Ovidiu, au făcut propuneri pentruidentificarea unor soluţii care să co-recteze unele greşeli. Ani Merlă, administratorul delegat alZonei Metropolitane Constanţa, su-blinia că „trebuie să avem o strate-gie clară”; Adrian Crăciun,coordonatorul proiectelor din ZonaMetropolitană Constanţa, atrageatenţia că trebuie identificate pro-blemele reale ale cetăţenilor”.Viceprimarul Decebal Făgădău asupus atenţiei o propunere: „Amputea înfiinţa Autoritatea Metropoli-tană de Transport, o autoritate me-tropolitană de reglementare aserviciilor”.George Scupra, primarul oraşuluiOvidiu, susţine că transportul încomun ar trebui să fie prioritateanr.1 în Zona Metropolitană Con-stanţa, Florin Chelaru, viceprimarul

oraşului Năvodari, spune că „trans-portul în comun trebuie îmbunătăţit.La Năvodari am venit cu facilităţipentru elevi şi pensionari, dar sta-rea de lucruri de acum a transpor-tului în comun provoacă neplăceripe timp de seară”.Aura Răducu, reprezentantaBERD, a prezentat câteva informa-ţii de ultimă oră şi a menţionat căPlanul de Mobilitate Urbană Dura-bilă va reduce cheltuilelile cu 20 lasută şi va creşte numărul utilizatori-lor cu 30 la sută. Operatorii trebuiesă fie pregătiţi, ei trebuie să fie laacelaşi nivel cu cei din Uniunea Eu-ropeană. Trebuie analizat transpor-tul în funcţie de dezvoltare şi denevoile oamenilor”.Planul de Mobilitate Urbană Dura-bilă e un subiect de actualitate.Acum nu am făcut altceva decât săvă prezentăm, în rezumat, câtevasubiecte, sunt subiecte asupra că-rora vom reveni. Pe această calefacem un apel şi către cititori şi îi in-vităm să facă propuneri, să parti-cipe şi ei, la aceste dezbateri.

Andreea Pascu

DEZBATERI PRIVIND PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ

leveniment în Zona metropolitană constanţa

Pag 4 l evenimenteianuarie

2015

Şcoala nr.1 Valu lui Traian seextinde. Putem spune că noul corpde clădire e o şcoală nouă. Cutoate acestea, profesoara LaviniaRobe, directoarea şcolii, respectăcu stricteţe calendarul evenimen-

telor. În urmă cu câteva zile, eleviişcolii nr.1 au pregătit câteva activi-tăţi sub atenta îndrumare a cadre-lor didactice. La unul dintrespectacole au avut şi un invitat deonoare, e vorba de domnul Pavel

Oţelea, reprezentantul AsociaţieiNaţionale „Cultul Eroilor ReginaMaria”, filiala Constanţa. Elevii şco-lii au urcat pe scenă şi au recitatpoezii, au prezentat sceneta „MoşIon Roată şi Vodă Cuza”. Au fostmomente emoţionante. N-am făcutaltceva decât să continuăm o tra-diţie şi să cinstim eroii neamului”,spune directoarea şcolii. Specta-colul elevilor au fost aplaudat de in-

vitaţi şi de părinţi. Se cuvine să su-bliniez că stăruinţa cadrelor didac-tice:Laura Diaconu, ElenaMocanu, Adriana Oancea, Nico-leta Turiceanu, Costel Năstase”.Şcoala nr.1 din comuna Valu luiTraian are în derulare câteva par-teneriate. Unul dintre ele este înplină desfăşurare, e vorba de par-teneriatul cu Gruparea de Jan-darmi Mobilă „Tomis”.

Întrebarea aceastui articol esteurmătoarea: cum pot fi ajutaţi şo-merii din mediul rural? Tinerii dinTuzla, care sunt în căutarea unuiloc de muncă, i-au adresat prima-rului această întrebare, aşteptândcât mai grabnic, se înţelege, şi unrăspuns. În loc să facă promisiunişi să le pună în braţe un teanc depliante cu oferte şi cu oportunităţipentru a se califica într-o meserie,primarul a invitat-o pe directoareaAJOFM să identifice împreună osoluţie. Şi n-au găsit o soluţie, cimai multe. Pentru că la Tuzlasunt, potrivit informaţiilor puse ladispoziţie de către primar,aproape 200 de şomeri fără in-demnizaţie, iar unii vor să se cali-fice şi să angajeze, primăria şiAJOFM au încheiat un parteneriatşi au stabilit că, începând dinaceastă lună, să deschidă laTuzla, un curs de formare profe-sională pentru brutari şi patiseri,iar în perioada următoare, în func-ţie de solicitări, şomerii vor fi aş-teptaţi să se înscrie la cursuri demecanici agricoli şi de sudori, delaboranţi şi de instalatori pentrureţelele de gaze dar şi de frigo-tehnişti. Acum să ascultăm şi ar-

gumentele primarului:”Un investi-tor va construi la Tuzla un siloz şio făbricuţă de muştar, omul avenit la primărie şi s-a interesat demână de lucru calificată. Până îşiva finaliza proiectul va avea deunde să aleagă laboranţi . Pe razacomunei sunt câteva ferme agri-cole. Şi la fermă, dar şi la atelierepatronii caută tineri meseriaşi.Şcoala din comună, care a fostreabilitată şi extinsă de curând,are trei săli de clasă care pot fipuse la dispoziţia cursanţilor pen-tru pregătire. Sunt şi fermieri care

au venit cu propuneri şi au garan-tat că pot asigura cursanţilor con-diţii pentru a efectua orele depractică. Atât la şcoală, cât şi laCentrul pentru tineret „IonCreangă”, o investiţie a cărei pan-glică a fost tăiată de curând,există spaţiu şi condiţii pentru pre-gătirea şomerilor. Pe raza comu-nei, a adăugat primarul, e unaerodrom, tot la Tuzla se va ame-naja un sat pescăresc, şi unii şialţii vor căuta mână de lucru cali-ficată, aşa că tinerii care se vorcalifica îşi vor putea găsi un loc de

muncă şi, în plus, vor avea şi alteavantaje: nu vor mai face naveta,se vor alege cu o meserie şi dacămâna de lucru va fi pricepută, eava beneficia şi de alte avantaje.Brutarii şi patiserii care vor urmacursurile iniţiate de AJOFM voravea unde să facă pregătire şipractică, pentru că în Tuzla func-ţionează o brutărie, iar în zona dincentrul localităţii au apărut dejaspaţii comerciale şi pe uşa undepot fi întâlnite afişe care anunţă căse caută brutari şi patiseri, frigo-tehnişti şi laboranţi”.

Nu mică ne-a fost surpriza săaflăm că există solicitări pentrucursuri de engleză, franceză şi,atenţie, germană. Şi acum să neapropiem de întrebarea din pri-mele rânduri: cum pot fi ajutaţi şo-merii din mediul rural? Se potajuta singuri urmând aceste cur-suri. Primele cursuri vor începe,cum spuneam, în această lună.Reprezentanta primăriei, RodicaPuşcaşu,va aduna cererile şome-rilor din comună şi tot ea va ţinelegătura cu AJOFM. Nu ştim dacăau fost puse la vedere primeleafişe cu aceste cursuri, de aceeane grăbim să vă dăm aceste veşti.Constantin Florin Micu spune căa luat legătura cu InspectoratulŞcolar Judeţean şi spune că întoamna acestui an va înfiinţa laTuzla o şcoală de meserii. Pânăatunci tinerii care au dorinţă vorcăpăta şi putinţă venind la cursu-rile iniţiate de AJOFM Constanţa.

Andreea Pascu

primăria si aJoFm Vor iNiŢia primele cursuri de caliFicare peNtru Şomeri

lÎncepând din această lună

lValu lui traian

tuzla

Centrul pentru tineret Tuzla

Şcoala Valul lui Traian

EDUCAŢIA ESTE O PRIORITATE

l pag 5proiecteianuarie

2015

dezbateri priViNdaccesarea

FoNdurilor europeNeÎn urmă cu câteva zile, primarii din

A.Co.R, filiala judeţeană Constanţa, aufost invitaţi la o întâlnire pe a cărei ordinede zi s-a aflat, printre altele „Analiza Ra-portului de progres asupra acordului departeneriat încheiat între Asociaţia Co-munelor din România şi Ministerul Dez-voltării Regionale şi AdministraţieiPublice, Liviu Dragnea şi Darius BogdanVâlcov, ministrul Finanţelor Publice. Par-

ticipanţilor la întâlnire li s-a comunicat căexistă un fond de 273 de milioane deeuro, bani aflaţi în gestiunea MinisteruluiMediului şi Schimbărilor climatice, sumădestinată proiectelor privind alimentareacu apă şi canalizare, bani ce vor fi acce-saţi prin POS MEDIU. În cadrul acestei în-tâlniri ministrul Liviu Dragnea a cerut oreorientare a proiectelor de apă şi cana-lizare depuse pe acest program, ele ur-mând să fie orientate câtre MinisterulMediului. Potrivit unui comunicat depresă semnat de Mariana Gâju, preşe-dintele filialei judeţene A.Co.R, pentruaccesarea fondurilor prin POS MEDIU, fi-liala constănţeană solicită ajutorul ADIAPA CANAL Constanţa pentru implemen-tarea proiectelor pentru infrastructura deapă şi canalizare de la Ministerul Mediu-lui şi Schimbărilor Climatice. Accesareafondurilor europene prin POS Mediu,conform legilor şi jurisprudenţei euro-pene constituie singura şansă a aleşilorlocali de a îmbunătăţi condiţiile de trai dincomune”.

Cu ajutorul asociaţiei amintite, dar şial SC RAJA SA Constanţa, a căror capa-citate managerială şi profesională esterecunoscută, se pot scrie, depune şi im-plementa proiecte majore în mediul rural.

Mariana Gâju, preşedintele Filialei ju-deţului Constanţa şi reprezentanţii SCRAJA SA au identidficat (în cadrul unei în-tâlniri) căile privind accesarea acestorfonduri cu prioritate, ţinându-se cont căîn prezent se lucrează după principiul„primul venit, primul servit”.

Adrian Crăciun

În a.co.r.

lPe lista cu priorităţi se află câteva proiecte de mare interes pentru comunitate

Începând din această lună, în comuna Corbuva funcţiona un CENTRU DE RECUPERARETERAPEUTICĂ unde, potrivit pliantului careanunţă înfiinţarea acestui centru, localnicii vor be-neficia de proceduri terapeutice la cele mai micipreţuri din judeţ. Inspectorul pentru servicii de ur-genţă din cadrul primăriei, Constantin Vilău, pecare l-am găsit pregătit să ne ofere detalii, a ţinutsă precizeze că programul centrului va fi întreorele 9:00 şi 15:00, el fiind acreditat de către Mi-nisterul Sănătaţii şi de Colegiul Medicilor din Ro-mânia. Atât tipul cât şi numărul procedurilor suntstabilite de medici în funcţie de afecţiunile fiecă-rui pacient, costul unui pachet complet de proce-duri fiind de 150 lei, un preţ, cum spuneam, laîndemâna locuitorilor care vor beneficia de patruproduceduri pe zi, timp de zece zile. Sediul cen-trului se află pe strada Principală, nr.287. Pentrurelaţii suplimentare puteţi apela la telefonul 0722583 928. Patru cabinete şi doi specialişti, dr.Ioana Ureche şi fizioterapeutul Rodica Solomonvor fi la dispoziţia celor care solicită o consultaţie,preţul fiecărei consiltaţii fiind de 30 de lei. Locui-torii comunei CORBU apreciază acest proiect şilaudă iniţiativa primăriei, precum şi sprijinul spon-sorilor, după ce au văzut perseverenţa primaruluişi a consilierilor locali, şi unii şi alţii demonstrând,incă o dată, că unde există spirit de echipă şi res-ponsabilitate faţă de cetăţeni, localităţile nurămân încremenite în proiecte. Chiar dacă ofacem în puţine cuvinte, se cuvine să sublinieminiuţiativa primăriei şi să evidenţiem eforturile pri-marului Marian Gălbinaşu, care în ziua docu-mentării noastre era plecat pe drumul altorproiecte. Camelia Vârtosu, responsabilă cu pro-iectele ne-a prezentat, pe scurt, alte câteva prio-rităţi: „Reabilitarea Grădiniţei Corbu 2, reabilitareaşcolii din satul Vadu, ambele locaţi aflându-se înatenţia primăriei, aici urmând să fie amenajategrupurile sanitare şi să se monteze centrale ter-mice. Tot pe lista cu priorităţi se află reabilitarea

drumurilor comunale, dar şi trotuarele din co-mună, drumurile pe distanţă de 20 de km, iar tro-tuarele pe patru kilometri”. Mai nou, iată încă oinformaţie, comuna CORBU face parte din Aso-ciaţia de Dezvoltarea Intercomunitară –ITI DeltaDunării – ea urmând să fie beneficiara unui pro-iect în urma căruia se va moderniza drumul ju-deţean 226 Corbu-Săcele-Istria-Mihai Viteazu.

Sunt, veţi fi de acord cu noi, câteva proiectepe seama cărora nu vom face risipă de cernealădacă amintim avantajele lor: grija pentru sănăta-tea locuitorilor, sprijin pentru educaţie: confort îm-bunătăţit; privilegii pentru investitorii care vorcăpăta curaj şi vor veni cu bani să înceapă o afa-cere în comuna CORBU.

Andreea Pascu

se Va tăia paNglica la ceNtrul de recuperare terapeutică

lÎn curând

corbu

Mariana Gâju

Pag 6 l informaţii utileianuarie

2015

greeN eNergy cluster

“coNstaNtza-dobricH”Universitatea Maritimă din Con-

stanţa, împreună cu Varna BusinessAgency, implementează proiectulGreen Energy Cluster „Constantza-Dobrich” cod MIS-ETC 328. Proiec-tul va avea un buget total de490,530.00 Euro şi va fi finanţat dinFondul European pentru DezvoltareRegională, prin Programul de Co-operare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa prioritară2 – Utilizarea durbilă şi protecţia re-surselor naturale şi a mediului şipromovarea unui management efi-cient al riscului în regiunea trans-frontalieră, Domeniul major deintervenţie 1 – Dezvoltarea siste-melor comune de managementpentru protecţia mediului.

Durata de implementare a pro-iectului este de 18 luni, în pe-rioada iulie 2014-decembrie 2015.

Obiectivul general al proiectuluiîl constituie protecţia şi exploatareaeficientă a resurselor naturale dinzona Constanţa-Dobrich prin crea-rea unui sistem comun de manage-ment. Se urmăreşte astfel o maibună şi mai înţeleaptă utilizare a re-surselor naturale din regiune prinimplementarea unei foi de parcurscomune şi dezvoltarea pe termenlung a energiilor regenerabile.

În cadrul proiectului cele douăinstituţii partenere vor înfiinţa unCluster al Energiei Verzi, menit săcreeze în regiunea transfrontalierăcondiţiile favorabile pentru utilizareadurabilă a energiei regenerabile prinasocierea formală a tuturor actorilorimplicaţi. Va fi astfel posibil dialogulstructurat între reprezenaţii mediu-lui de afaceri, ai mediului academicşi al celui social în vederea valorifi-cării întregului potenţial de exploa-tare a energiilor regenerabile dinregiune, a precizatconf.univ.dr.ing.Feiza Memet.

Noul PNDR nu face altcevadecât să-i încurajeze şi să îi sti-muleze pe producători, îndeo-sebi pe cei care se asociază şisunt pregătiţi să vină în întâm-pinarea provocărilor din piaţă.Micii producători, ca să dăm unexemplu, vor beneficia de spri-jin şi vor primi 15 000 de europentru a trece pragul de la agri-cultura de subzistenţă la fermade familie, ei vor fi ajutaţi săfacă un pas către consolidareaafacerii. În legumicultură for-mele asociative vor fi finanţatecu prioritate, una e să ai unsolar şi alta e să faci parte dinasociaţie care poate ţine pasulcu solicitările pieţei; asociaţiileau, se ştie, o serie de avantaje,pot apela la consultanţă, au laîndemână informaţii de ultimăoră, pot negocia un preţ bun, sepot organiza pentru a avea unstoc de marfă care să asigureun flux privind aprovizionareapieţelor. O asociaţie va cola-bora mai uşor cu cercetătorii şi,nu-i aşa?, va avea la îndem-nână numai seminţe de cali-tate, încă o garanţie că vaobţine o producţie bună. Legu-mele produse în spaţii prote-jate, îndeosebi cele timpuriisunt la mare căutare. Mai mult,legumicultorii vor fi sprijiniţi săaibă un randament cât mai bunpe fiecare hectar în parte. Se-rele, iată încă o veste bună, vorbeneficia de 6300 de euro pehectar. Noul PNDR prevede în-fiinţarea unor centre fitosanitarela nivel local, încă un avantajpentru producători. Ei se potconsulta cu specialişti, nu vormai fi nevoiţi să se deplaseze şi

să facă risipă de bani, timp şienergie, ci vor fi încurajaţi săfacă investiţii pentru amenaja-rea ori construirea unor depo-zite. Legumicultorii care vorlivra produsele către procesa-trori (şi pot demonstra cu docu-mente că au livrat materieprimă pentru procesare) vor fistimulaţi. Organizaţiile de pro-ducători au întocmit programeşi proiecte pentru tinerii carevor să se califice în mai multemeserii; organizaţiile de produ-cători vor organiza evenimenteşi târguri, unde vor promovaprodusele, dar şi performanţelefermierilor, încă un stimulentpentru tineri, atât pentru ceiaflaţi la început de drum, cât şipentru absolvenţii liceelor agri-cole şi şcolilor profesionale, şiunii şi alţii aflaţi la vârsta pro-

iectelor.Trebuie să precizăm că nu

doar legumicultorii vor aveaavantaje şi facilităţi, ci şi fer-mierii din pomicultură. O şansăvor avea, în sfârşit, şi cercetă-torii. O categorie de specialişticare a fost, din păcate, uitată înultimii ani. Dacă producţia delegume şi fructe va înregistraun reviriment, şi acest reviri-ment se va vedea în piaţă,atunci şi cercetarea va avea unmerit, atunci se va vedea şi efi-cienţa cercetătorilor. Tinerii fer-mieri care vor primi între 20 000şi 50 000 de euro pot utiliza,iată încă o noutate, banii pentrucofinanţare, dar şi pentru capi-talizare, după cum precizeazăreprezentanţii ministerului agri-culturii. După trei ani ei trebuiesă facă dovada (la a douatranşă) că au comercializat pro-ducţia, cu alte cuvinte trebuiasă demonstreze că vând pro-duse în piaţă. Sunt forme desprijin şi plăţi care încurajeazăcompetitivitatea şi performanţa,noul PNDR stimulează, cumspuneam, asocierea şi integra-rea. Tot noul PNDR va urgentafinalizarea lucrărilor de cadas-tru şi intabularea terenurilor. Enevoie de cadastru (până în2020) pentru a se demara platala nivelul de fermă. Atunci se vadiminua şi birocraţia. Fermierulnu va mai fi nevoit să facă oroabă cu dosare pentru APIA,aşa cum se întâmplă acum.

Pagină realizată deAdrian Crăciun

îi stimulează pe producători să se asocieze lNoul PNDR

l pag 7starea agriculturiiianuarie

2015

După ce sistemele de irigaţiiau fost jefuite ori lăsate în para-gină ani la rând, după ce staţiilede pompare au fost prăduite şimotoarele au ajuns în depozi-tele de fier vechi, acum se faccheltuieli uriaşe şi investiţii pen-tru reabilitarea lor, o reabilitarecare nu se poate face pestenoapte. Fermierii, ăsta e cruduladevăr, se află într-o situaţiestrigătoare la cer, asta însem-nând că sunt la mila Domnului.E adevărat, mila Domnului a

fost mare în vara trecută, numaică aplicarea unor tehnologii deultimă oră presupune alte re-guli:plantele au nevoie de apă,iar apa trebuie să fie pe canaleatunci când e nevoie, atuncicând seceta face ravagii încâmp. ANIF nu se poate spunecă a rămas încremenită în pro-iecte: au fost depuse mai binede 125 de proiecte; în sistemelede irigaţii s-au investitr 128 demilioane de euro. Cu toateacestea, anul trecut s-au înche-

iat contracte pentru 230 000 dehectare. Ceva s-a făcut. Potrivitinformaţiilor puse la dispoziţie laANIF (Agenţia Naţională de Îm-bunătăţiri Funciare), până la în-ceputul acestei luni s-auîncheiat 50 la sută din contrac-tele pentru irigaţii. PotenţialulANIF este pentru o suprafaţăde 823 000 de hectare. Dacă,să zicem, interesul fermierilorva creşte şi vor exista solicitări,în 2015 s-ar putea irigaaproape 750 000 de hectare. Înurmă cu câteva zile, reprezen-tanţii ministerului agriculturii s-au întâlnit cu Liga Utilizatorilorde Apă, tema discuţiei fiind rea-bilitarea echipamentelor din sis-temele de irigaţii. ANIF, care eşi furnizor de energie electrică,caută soluţii să furnizeze, la ne-voie, apă mai ieftină pentru iri-gaţii. Noul PNDR vine înîntâmpinarea fermierilor cu câ-teva facilităţi, dar şi cu forme desprijin care să-i ajute pe produ-cători: în noul exerciţiu financiar

se va aloca peste 370 de mi-lioane de euro pentru sistemelede irigaţii, pentru modernizarealor, dar şi pentru identificareaunor noi soluţii pentru ca apa săajungă la rădăcina plantelor învreme de secetă.Fermierii seplâng că sunt pierderi foartemari, iar fără irigaţii ei nu potaplica noile tehnologii. ANIF,cum spuneam, a devenit furni-zor de energie electrică şi, faptremarcabil, în acest caz cheltu-ielile vor scădea cu 30 la sută,dar asta nu înseamnă că ran-damentul la hectar va fi cel aş-teptat, asta nu înseamnă călegumicultorii vor scăpa de griji.Amintim de legumicultori pentrucă, se ştie, răsadurile au nevoiede apă tot timpul. Canalul Siret-Bărăgan e un proiect ce paretot mai greu de urnit. Încă se facstudii şi cercetări. Într-o primăetapă ar fi nevoie de trei mi-liarde de euro pentru acest pro-iect. Canalele de desecaretrebuie, şi ele, puse la punct. Înjudeţul Constanţa se va imple-menta un proiect pilot pe o dis-tanţă de 3 kilometri. Dacăexperiementul va da rezultate,el va fi extins.

îN coNstaNŢa se Va implemeNta uN proiect pilotlÎn privinţa irigaţiilor

Preşedintele Camerei Agricole,Cornel Stănescu, (interimar) anunţăde câteva luni că, începând dinaceastă primăvară, Camerele Agri-cole Judeţene vor avea o nouă stra-tegie. Mai mult, el a subliniat că „evorba de o strategie reală”, unde unrol important îl vor avea fermierii.Noua strategie a camerelor agricoleva fi, în primul rând, un sprijin pen-tru producători, pentru că ei trebuiesă fie stimulaţi să beneficieze deproiecte. Asta nu înseamnă, subli-nia secretarul de stat, Daniel Botă-noiu că se va schimba structura deconsultanţă. Nici vorbă. Noua stra-tegie va sluji mai apăsat intereseleproducătorilor.

Potrivit unor informaţii de ultimăoră producătorii din 14 judeţe s-auîntâlnit şi au identificat noi căi de or-ganizare a camerelor agricole dar şia pieţelor de comercializare a pro-duselor, sunt proiecte care vor îm-bunătăţi activitatea de consultanţă.În noul PNDR, avertiza seceretarulde stat Botănoiu, au fost prevăzute

finanţări care să ajute camereleagricole, ele urmând să aibă un rolimportant în privinţa consultanţei ju-ridice şi tehnice. Camerele agricolevor fi mai funcţionale decât pânăacum, dar pentru asta, a subliniatBotănoiu, e nevoie de implicareafermierilor, nu a ministerului. Nouastrategie va trebui să fie asamblatăcu legislaţia, pentru că o nouă stra-tegie presupune o nouă mentalitateşi o nouă atitudine.

În curând, apele se vor limpezişi în această limpezire o prioritatepentru camerele agricole va fi spri-jinul pentru fermieri când vine vorbade comercializarea produselor.Noua strategie prevede ca pentrufiecare domeniu să existe un con-sultant. Proiectele fermierilor voravea alte şanse, asta şi pentru căele vor fi sprijinite de o echipă despecialişti unul şi unul, specialişticare au la îndemână o reţetă desucces. La timpul potrivit vom re-veni cu detalii.

Ioniţă Iacob

ele Vor spriJiNi Fermierii îN comercializarea produselor

lCamerele Agricole Judeţene vor avea o nouă strategie

Ministerul Fondurilor Euro-pene, Eugen Teodorovici, esteoptimist şi spune că în 2015 ratade absorbţie a fondurilor euro-pene va ajunge la 80 la sută înunele sectoare. Tot el avertizacă un rol important îl va avea ca-pitalul uman, dar oamenii au că-pătat încredere şi asta îi va ajutasă identifice noi soluţii. În acestan se vor înregistra creşteri pri-vind rata de absorbţie la trans-porturi şi mediu, două sectoarevitale pentru dezvoltarea econo-miei. După o întâlnire cu con-structorii de autostrăzi, pe carei-a ascultat cu mare atenţie, mi-nistrul a promis că va găsi o so-luţie şi va rezolva problemeleprivind frontul de lucru şi plăţilela termen. Din păcate, mai suntunele necazuri şi întârzieri cândvine vorba de exproprieri. Cualte cuvinte, încă o problemăpentru agenda ministrului.Eugen Teodorovici a spus că nu

e o noutate şi că din primele zileale acestui an această problemăse află în centrul atenţiei. „Amîntocmit o fişă pentru fiecare lu-crare”, a declarat Eugen Teodo-rovici, lăsându-ne să înţelegemcă acolo unde există semne deîntrebare, ele vor căpăta înregim de urgenţă un răspuns.„Avem meteahna de a uita lu-crurile bune”, avertiza ministrul,iar aşa ceva nu se va mai în-tâmpla. Insistând asupra măsu-rilor care vor duce la creşterearatei de absorbţiei a fonduriloreuropene, ministrul a avansat şio cifră:”5 miliarde de euro vorintra în 2015 în România”. Poatecă ar trebui să mai reţinem o ob-servaţie, ea viza comoditateaunor autorităţi locale. E o obser-vaţie îndreptăţită: termeneleasumate în privinţa proiectelortrebuie asumate şi respectate!

Pagină realizată de Adrian Crăciun

rata de absorbŢie Va aJuNgela 80 la sută îN uNele sectoare

lÎn 2015

Înainte de Adunarea Generalăa Asociaţiei Comunelor din Româ-nia, care va avea loc între 15 şi 18februarie, Consiliul Director al Fi-lialei judeţene Constanţa a aso-ciaţiei amintite şi primariilocalităţilor care fac parte din filialăs-au întâlnit să discute câtevachestiuni de actualitate, între invi-taţi aflându-se şi Laurenţiu Matei-zer, şeful Trezoreriei judeţuluiConstanţa. Şi de astă dată s-a dis-cutat mult şi bine despre proiecteşi despre planul anual de audit,despre achitarea cotizaţiilor şidespre „diverse probleme organi-zatorice, precum şi despre con-cluziile desprinse în urma analizeiRaportului de progres asupraAcordului de Parteneroiat încheiatîntre A.Co.R şi Ministerul Dezvol-tării Regionale şi Administraţiei

Publice, analiză care s-a făcxut decurând în prezenţa miniştrilor LiviuDragnea şi Darius Bogdan Vâl-

cov.La dezbaterile despre proble-mele din A.Co.R au participat pre-şedinţii unor filiale judeţene şipreşedintele A.Co.R, Emil Dră-ghici.

Trebuie să scriem că partici-panţii la dezbateri au revenit (pen-tru a câta oară) asupra unorchestiuni mai vechi, cea mai pre-santă dintre ele fiind repartizareasumelor către unităţile adminis-trsativ teritoriale conform Hotărâriide Guvern nr.14 din 2015. Prima-rii, subliniem acest lucru, sunt ne-mulţumiţi şi susţin că nu serespectă principiul repartiţiei bu-getare.

Mariana Gâju, preşedinteleA.Co.R, filiala judeţeană Con-stanţa a făcut următoarele preci-zări: „Ca urmare a modificăriiformulei de alocare a sumelorcătre localităţi un număr de 1383de comune au câştigat la alocaţiabugetară, în timp ce 1486 au pier-dut. Filiala judeţeană Constanţasolicită Ministerului Dezvoltării Re-gionale şi Administraţiei Publice cuinsistenţă ca formulă de calcul arepartiţiei bugetare către unităţileadministrativ teritoriale să se rea-lizeze în funcţie de numărul de lo-cuitori, din fiecare localitate înparte, nu în funcţie de categorialocalităţii: comună, oraş ori muni-cipiu. De asemenea, primarii con-stănţeni solicită punerea înaplicare a prevederilor Legii nr.284din 2010 şi a Legii nr.330 din 2013privind salarizarea unitară şi co-rectă a tuturor angajaţilor din ad-

ministraţia publică locală. Sumelealocate cheltuielilor de personalsunt insuficiente pe anul 2015, eleacoperind doar primele trei tri-mestre ale anului. Filiala jude-ţeană Constanţa susţinedemersurile Confederaţiei Naţio-nale Sindicale „Cartel Alfa” cu pri-vire la problemele majore cu carese confruntă salariaţii din sectorulbugetar. Printre propunerile pri-marilor este şi aceea de a nu maicuprinde în bugetul propriu su-mele reprezentând cheltuielile depersonal pentru învăţământ şi su-mele pentru plata asistenţilor per-sonali ai persoanelor cuhandicap”.

Ministrul Finanţelor a precizatcă, începând cu luna iunie a aces-tui an, se va reveni asupra formu-lei de calcul privind repartizareasumelor către unităţile administra-tiv-teritoriale.

Un alt subiect de actualitate:primarii susţin că redevenţa de 25la sută din impozitul pe terenurileagricole şi din autorizarea con-strucţiilor să revină bugetelor lo-cale.

Pagină realizată de Luiza Tigmeanu

Pag 8 l administraţie ianuarie

2015

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

PRIMARI NEMULŢUMIŢI DE ALOCAŢIA BUGETARĂlÎncepând cu luna iunie se va reveni asupra formulei de calcul privind

repartizarea sumelor către unităţile administrativ teritoriale

administraţie