rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 91 iunie 2017

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Dupã cum ºtiþi, comunitatea noas-trã a pierdut o personalitate im-portantã, un om devotat Orlatului,pentru care dezvoltarea localitãþii afost o prioritate. Fostul viceprimar,Ioan Milea, a plecat dintre noi,lãsând un gol în urma sa, atât dinpunct de vedere profesional, cât ºiuman. L-am cunoscut bine cu toþii,l-am apreciat, dar aº dori sã punctezcâteva idei esenþiale pentru ceeace a însemnat personalitatea aces-tui om. Dupã terminarea studiilor, arevenit la Orlat pentru a-ºi punecunoºtinþele ºi priceperea în slujbacomunitãþii. Din 1990 a fãcut partedin administraþia localã, în calitatede consilier local, nelipsind dinnicio legislaturã. Dobândind astfelo vastã experienþã în administraþialocalã, în 2004 a fost ales vicepri-

In memoriam IOAN MILEAmar, deþinând aceastã funcþie pânãsãptãmâna trecutã, când ne-a pãrãsitpentru totdeauna. Ioan Milea esteomul care a participat activ la dezvol-tarea ºi modernizarea comunei dinultimii ani, lãsându-ºi o amprentãputernicã pe ceea ce este azi locali-tatea noastrã: s-a implicat în lucrãrilede infrastructurã rutierã, în amena-jarea lucrãrilor pentru reþelele deapã ºi canalizare, în lucrãrile de laºcoli, în construcþia grãdiniþei, înridicarea noii biserici din centrullocalitãþii, în modernizarea CãminuluiCultural, în general în tot ceea ce aînsemnat investiþie în Orlat, din 2004încoace. În calitate de primar, ºi înnumele întregului aparat adminis-trativ local, mãrturisesc cã Orlatul apierdut un pilon important al comu-nitãþii. În privinþa laturii umane, Ioan

Milea a fost, de asemenea, un sprijinpentru comunitate. Cu o experienþãde viaþã bogatã, chibzuit, deschisfaþã de semeni, având mereu do-rinþa de a-i ajuta pe cei din jur, IoanMilea a fost un factor de echilibru încomunitate, un exemplu demn deurmat, pentru mulþi, inclusiv pentrutinerii aflaþi la început de drum. Credcã toþi cei care am lucrat ºi am avutcontact cu el am pierdut un prieten,un om care ºtia sã asculte. A plecatprea devreme, la nici 65 de ani, într-un moment în care ar mai fi pututface multe pentru comunitateacãreia i-a dedicat o mare parte dinviaþã ºi pe care a iubit-o necondi-þionat. Ne vom aminti mereu de el cudrag, ca de un coleg ºi un prieten denãdejde ºi îi vom fi, pentru totdeau-na, recunoscãtori pentru ceea ce a

Într-o atmosferã plinã deemoþie sfântã a fostîntâmpinat de preoþi,autoritãþile locale ºicredincioºi Înalt PreaSfinþitul Pãrinte Mitropolit alArdealului Dr. LaurenþiuStreza. Motivul prezenþeiierarhului nostru în mijloculcomunitãþii ortodoxe dinOrlat a fost sãvârºirea Sf.Liturghii ºi hirotonia întrupreot a preacucerniculuipãrinte diacon DanielGheorghe Gîþã, urmate deinstalarea acestuia înParohia Orlat I. În jurularhiereului au slujit unnumãr de 7 preoþi avându-iîn frunte pe preacucerniculpãrinte vicar administrativ alArhiepiscopiei Sibiului,Ilarie Benchea ºi pepreacucernicul pãrinteprotopop al ProtopopiatuluiSãliºte, Petru-ToaderDamian. Cum era de aº-teptat, în fruntea autoritãþilorlocale prezente s-a aflatd-l primar ing. Aurel Gâþã.

Remarcabilã a fost deasemenea ºi prezenþacredincioºilor, nu doar prinnumãr, ci ºi prin costumelepopulare pe care le-aupurtat majoritatea dintre ei.Aici trebuie evidenþiat ºifaptul cã ei au fost însoþiþide cãtre mai mulþi copii aiªcolii Generale din Orlat,organizaþi de d-na învãþã-

La Orlat a fost sãvârºitã hirotonia întru preot apreacucernicului pãrinte diacon Daniel Gheorghe Gîþã

Între realizãrile importante în domeniul social-religios ale comunei Orlat în anul 2017, a fost ºi evenimentulpetrecut în ziua de 3 iunie în biserica cu hramul „Sf.M.Mc. Gheorghe ºi Sf. Mitropolit Andrei ªaguna”.

fãcut, pentru ceea ce ne-a învãþat,prin felul lui de a fi. Gândurilenoastre se îndreaptã ºi spre familiaîndureratã, cãreia dorim ca BunulDumnezeu sã-i dea alinarea de careare nevoie. Dumnezeu sã-l odih-neascã în pace!

Primar, Aurel GÂÞÃ

toare Elena Morar, care auºi interpretat pricesne.

În cadrul Sf. Liturghii,dupã cântarea numitã„Heruvic” a avut lochirotonia din diacon înpreot a noului paroh. Esteun moment înãlþãtor ºi plinde emoþie, atât pentrucandidat, cât ºi pentruparticipanþi. Primulprimeºte nu doar harulpreoþiei, ci ºi complexasarcinã de a conducecomunitatea încredinþatãcãtre cunoaºterea luiDumnezeu ºi implicit cãtrefericirea veºnicã. Partici-panþii, care de aceastãdatã au fost chiar pãstoriþiinoului preot, au ºansa dea-ºi cunoaºte pãstorul, dedata aceasta fiul alsatului, iar parohulde a-ºi îmbrãþiºa fiiiduhovniceºti încredinþaþi.

La sfârºitul Sf. Liturghiiau luat cuvântul Înalt PreaSfinþitul Pãrinte Mitropolit,fostul paroh Radu Bot,noul pãrinte ºi colegul luipreotul, Lucian Chiþu. D-lprimar a fost invitat sãpuncteze împreunã cuclericii importanþa ºisemnificaþia momentuluideosebit care a avut loc încomunitatea noastrã.

Dorim bun venit nouluiparoh ºi succes în misiu-nea care i s-a încredinþat.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Cum se realizeazãcolectarea selectivã

DEªEURI ÎN CONTAINERUL GALBEN

(PLASTIC + METAL)

Se pot arunca în acestcontainer obiecte casnicemici sau de mãrime medie,din plastic ºi metal, ca deexemplu:

Ambalaje din plastic (dela mâncare sau cosmetice)

Pungi ºi folii de plasticSticle de plasticJucãriiCutii de plastic ºi metalLigheaneGhiveceCutii de conserveDoze de bãuturiFolie de aluminiuTãviþele de polistiren ºi

veselã de plastic de unicãfolosinþã, puþin murdarã

Cutii de lapte ºi sucuriCutii de la alimente, cos-

Atenþie la ce aruncãm în pubelele pentru gunoiul menajer.Nerespectarea regulilor poate duce la creºterea taxei de salubrizare!

Primãria comunei Orlat lanseazã un apel cãtre cetãþeni, solicitând respectarea regulilor de colectare a gunoiului menajer. Astfel, locuitorii dinOrlat sunt rugaþi sã depoziteze în pubelele pentru gunoi menajer doar acest tip de deºeu ºi sã nu arunce aici deºeuri rezultate din construcþii saualte tipuri de resturi. Reprezentanþii primãriei atrag atenþia cã ridicarea deºeurilor se plãteºte la kilogram, iar o creºtere a cantitãþii rezultatã din

aruncarea altor tipuri de deºeuri, decât cele menajere, poate duce la mãrirea taxei de salubrizare.

metice, detergenþi ºi produsede curãþat, confecþionate dinplastic sau metal.

În aceste pubele NU secolecteazã:

produse combinate dinmetal ºi plastic

cutii de vopsea, diluanþisau alte substanþe chimicepericuloase,

baterii uzate ºi acumulatorideºeuri medicale (de

exemplu seringi folosite),deºeuri de echipamente

electrice sau electronice.

CE DEªEURI COLECTÃMÎN PUBELA/CONTAINERUL

DE CULOARE NEAGRÃ(DEªEURI REZIDUALE)

Se pot arunca în acest reci-pient deºeuri care nu pot ficolectate nici la deºeurireciclabile, nici la deºeuribiodegradabile. Exemple:

* Resturi de carne ºi peºtegãtite sau proaspete

* Resturi de produse lac-

tate (lapte, smântânã, brânzã,iaurt, unt, friºcã)

* Ouã întregi* Grãsimi animale ºi uleiuri

vegetale* Scutece de unicã folo-

sinþã / tampoane* Reziduurile/excrementele

animalelor de casã* Conþinutul sacului de la

aspirator* Mucuri de þigarã* ºerveþele folosite* Ambalaje foarte murdare* Cioburi de ceramicã ºi

porþelan* Veselã de unicã folosinþã

foarte murdarã* Cenuºa de la sobe (dacã

în afarã de lemn se ard ºicãrbuni)

* Resturi vegetale din curte(dacã sunt tratate cu pesticid)

* Lemn tratat sau vopsitÎn aceste pubele NU se

colecteazã urmãtoarele:* Seringi ºi ace de seringã,

medicamente expirate ºi altedeºeuri medicale

* Pãmânt ºi pietre* Ambalaje contaminate cu

substanþe periculoase* Baterii* Aparate electrice, becuri* Deºeuri periculoase

(vopsele ºi ambalaje goalede vopsele, uleiuri auto uzate)

* Anvelope uzate

CE DEªEURI COLECTÃMÎN IGLU VERDE? – STICLÃ?

Exemple:* Sticle ºi borcane goale* Ambalaje din sticlã de la

produse cosmeticeÎn acest iglu NU se

colecteazã urmãtoarele:* resturi de sticlã de la un

geam spart (pentru cã sticlageamului poate conþine ºisubstanþe chimice)

* becuri sau neoane (aces-tea se vor arunca în locurilespecial amenajate pentrudeºeuri DEEE sau în cam-paniile trimestriale organi-zate de operatorul de

salubritate SC SOMA SRL)* ambalaje de sticlã con-

taminate cu substanþepericuloase, etc.

CE DEªEURI COLECTÃMÎN IGLU ALBASTRU? –HÂRTIE ªI CARTON?

* cutii de pantofi,* cutii de aparaturã elec-

trocasnicã* plicuri* fotografii* farfurii ºi pahare de carton* cartoane de ouã* pungi de cadouri* etichetele de la haine* ziare, reviste, cãrþi, caiete* tuburi de la hârtia igienicã

ºi de la prosoapele debucãtãrie

În acest iglu NU se colec-teazã urmãtoarele, acesteaurmând sã se arunce înpubela neagrã (reziduale):

* ºerveþele murdare* ambalaje din hârtie sau

carton foarte murdare

CARE SUNT PUNCTELEPENTRU COLECTAREASELECTIVÃ, ÎN ORLAT

Adresa punctului de co-lectare selectivã, suprafaþa

1 Str.Nouã, nr.821, 3 mp2 Str.Nouã, nr. 713, 3mp3 Str. Gãrii, lângã Podul

Cibin, 4,5 mp4 Str. Grãnicerilor, nr. 112,

în curtea dintre blocuri, 4,5mp

5 Str.Poieniþei, lângã Po-dul Varului, 3mp

6 Str. Morii, lângã Moarã,3mp

7 Str. Câmpºorului, nr.550, 3mp

8 Str.Lungã, nr.263, 3mp9 Str.Lungã, nr.399, 3mp10 Str.Lungã, nr.302, 3mp11 Str. Piscului, lângã Ci-

mitir, 3mp12 Str. Micã, nr.454, 3mp13 Str. Victoriei, lângã Re-

miza P.S.I. ( S.V.S.U.),4,5 mp

Fiecare copilmeritã oºansã la

viaþã sãnãtoasã, iarvaccinareareprezintã un pasesenþial pentruatingerea acestuiobiectiv, atrageatenþia OrganizaþiaMondialã aSãnãtãþii (OMS).

Vaccinarea s-a dovedita fi una dintre cele maieficiente mãsuri deprevenþie a unor boliinfecþioase cu un impactnegativ major asuprasãnãtãþii publice, spunspecialiºtii. De aceea,menþinerea unei aco-periri vaccinale optimalear trebui sã fie o prioritatepentru toate sistemelede sãnãtate, în vedereaprevenirii reapariþiei unorepidemii de boli trans-misibile, ce au fost eli-minate aproape în tota-litate datoritã vaccinurilor.

În perioada 2012-2015, vaccinurile auprevenit peste 5 milioanede decese, pe glob.Aceastã realizare sedatoreazã ºi progresuluitehnologic din ultimeledouã decenii, care a fãcutposibilã dezvoltarea denoi tipuri de vaccinuri, câtºi îmbunãtãþirea progra-melor de imunizare, înîntreaga lume.

Trendul descendentînregistrat de acoperireavaccinalã împotriva prin-cipalelor boli transmi-

Vaccinarea protejeazã sãnãtatea în fiecare etapã a vieþiisibile, prevenibile prinvaccinare, reprezintã unadintre cele mai stringenteproblemele de sãnãtatepublicã cu care se con-fruntã România în prezent.Actuala epidemie derujeolã, care a izbucnit înfebruarie 2016 ºi a con-dus pânã în acest mo-ment la 25 de decese, aapãrut pe fondul unei scã-deri succesive, în ultimiiani, a ratei de vaccinareanti-rujeolicã.

Dintre cele peste 5700de cazuri de rujeolã, con-firmate de cãtre CentrulNaþional de Supraveghereºi Control al Bolilor Trans-misibile, 96% au fostconfirmate la persoanenevaccinate. 2.51% dincazuri au fost înregistratela persoane cãrora le-afost administratã doarprima dozã din vaccinulRRO (rujeolã-rubeolã-oreion), în timp ce maipuþin de 1% din cazuri aufost raportate la persoanecomplet vaccinate (auprimit ambele doze4.

De altfel, 18.36% dintotalul îmbolnãvirilor s-aupetrecut la copii sub 1 an,care sunt prea mici pentrua fi vaccinaþi – adminis-trarea primei doze de vac-cin RRO se face începândcu vârsta de 1 an.

Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii subliniazã im-portanþa vaccinãrii, atât înscopul imunizãrii fiecãreipersoane care benefi-ciazã de vaccin, cât ºi înscopul construirii uneibariere de protecþie ºipentru persoanele dinjurul celor vaccinate:

- copii mai mici devârstã care încã nu pot fivaccinaþi;

- colegi sau alþi copiicare sunt alergici lavaccin;

- bunici cu sistemul imu-nitar slãbit;

În plus, cea mai bunãmetodã de a protejaadulþii în vârstã împotrivapneumoniei este prinvaccinarea copiilor pentrugripã ºi infecþii cu pneu-mococ. Totodatã, prinscãderea ratei pneu-moniei ºi a meningitei,vaccinul ajutã ºi în re-ducerea utilizãrii de anti-biotice ºi, prin urmare, li-miteazã rãspândirearezistenþei la antibiotice.

De asemenea, specia-liºtii atrag atenþia asupraimportanþei respectãriischemelor naþionale devaccinare pentru a asi-gura cea mai bunã pro-tecþie posibilã împotrivabolilor prevenibile prinvaccinare. De exemplu,unele dintre aceste afec-þiuni, aºa cum este tuseaconvulsivã, sunt mai peri-culoase dacã apar înprimele luni de viaþã, întimp ce altele, inclusivrujeola, tetanosul ºidifteria pot fi fatale la oricevârstã. Prin urmare, încazul în care vaccinarea nus-a fãcut la momentulrecomandat, OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþiievidenþiazã importanþarecuperãrii vaccinurilorneefectuate, pentru aobþine protecþia împotrivaunor boli transmisibileprevenibile prin vaccinare,care pot avea consecinþe

grave ºi pot pune în pericolviaþa.

Vaccinarea este cea maieficientã metodã de prote-jare faþã de aceste boli, iarimunizarea în copilãriereprezintã cel mai sigurstart de drum în viaþã.Administrarea vaccinurilora condus, de-a lungul tim-pului, la scãderea inci-denþei unui numãr marede boli care reprezentau oameninþare majorã pentrusãnãtate în RegiuneaEuropeanã ºi la salvareaa milioane de vieþi.

Dacã luam ca exemplucazul difteriei, în 1960,

datoritã introducerii vac-cinãrii antidifterice în þaranoastrã, s-a înregistrat oscãdere foarte mare aincidenþei bolii. Ultimelecinci cazuri de difterie dinRomânia au fost înre-gistrate în 1989.

ªi variola se aflã pe listabolilor care au fosteradicate prin vaccin,printr-o campanie globalãde vaccinare ºi supra-veghere, ultimul caz fiindraportat în 1980.

În ceea ce priveºte polio-mielita, în România auexistat mai multe perioadeendemice, însã, datoritã

vaccinãrii, ultimul caz afost înregistrat în 1992, laun copil care nu fuseseniciodatã vaccinat.11 Peplan global, incidenþapoliomielitei a scãzut cuaproape 99% din 1988,de la aproximativ 350.000de cazuri la doar 37 în2016, potrivit OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii.

În prezent, îndoar trei þãri dinlume, Pakistan,Afghanistan ºi Nige-ria, se mai înregis-treazã poliomielitã,mai aratã datele.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

(urmare din numãrul trecut)Un alt eveniment care tre-

buie consemnat este înfrân-gerea oºtirii otomane con-duse de Ali-beg (Michaloglu)la Boiþa în anul 1493. Pe cândturcii se retrãgeau din Transil-vania încãrcaþi cu robi ºi prãzi,oastea transilvanã ºi ceteformate din mii de pãstoriromâni din Mãrginime, auajuns din urmã pe invadatoriºi i-au nimicit, eliberând robiiºi restituind prãzile celorpãgubiþi. În cronica muralã abisericii evanghelice din Sibiuacest eveniment este con-semnat sumar: „1493. Turciisunt bãtuþi la Turnu Roºu depãstori”.

În anul 1529 oastea mol-davã condusã de Petru Rareººi cea munteanã a lui Moise-Vodã, venite în sprijinul voie-vodului Ioan Zápolya, fac în-semnate distrugeri în sateledin zona Sibiului, sate careconstituiau baza de aprovizio-nare a cetãþii Sibiului, cetatecare sprijinea candidatura latronul Ungariei ºi implicit laconducerea Transilvaniei, alui Ferdinand de Habsburg.

Începând din secolul al XVI-lea în satele Mãrginimii Sibiu-lui apar consemnate în croniciprimele instalaþii manufac-turiere: pive ºi vâltori pentruprelucrarea pãnurii, mori decereale, joagãre ºi alte insta-laþii similare care foloseau cadinamizator forþa apelor demunte. Unele dintre ele,bineînþeles puþin moderni-zate, încã mai pot fi vãzute într-o serie de localitãþi din Mãr-ginime.

Cea mai importantã înde-letnicire a românilor mãrgi-neni a fost ºi a rãmas secolede-a rândul pãstoritul, ocupa-þie de bazã a cãrei faimã atrecut de mult frontierele þãrii.

Este demn de consemnatfaptul cã în MãrginimeaSibiului, la Orlat, a funcþionatprima „moarã de hârtie” dinsud-estul european, încã dinanul 1534. Aceastã manu-facturã a aparþinut Magistra-tului Sibiului, iar tehnologiapreparãrii hârtiei, din zdrenþedin in ºi mãtase, a fost adusãpe filierã germanã din oraºulNürnberg. Aceastã strãveche„fabricã” de hârtie a funcþionat,doar cu nesemnificativeîntreruperi, pânã dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial.

Dupã trecerea Transilvanieisub dominaþia austriacã, unepisod care a afectat Sibiul ºiþinutul, implicit satele dinMãrginime, a fost a fost aºa-numitul „rãzboi al curuþilor”,

Scurt istoric al Mãrginimii Sibiului (II)

Pagin[ rea l i za t[ de co l . ( r ) Ioan PãreanPag in[ rea l i za t[ de co l . ( r ) Ioan PãreanPag in[ rea l i za t[ de co l . ( r ) Ioan PãreanPag in[ rea l i za t[ de co l . ( r ) Ioan PãreanPag in[ rea l i za t[ de co l . ( r ) Ioan Pãrean

rãscoala antihabsburgicãcondusã de Francisc Rákóczial II-lea, între anii 1703-1711.În perioada 1704-1707 Sibiul,capitala administrativã aTransilvaniei în acei ani, a fostþinta atacurilor oastei curutecare avea în rândurile ei nume-roºi locuitori din Mãrginime.Chiar tabãra oastei curuþilor afost fixatã pentru o perioadã însatul Jina, localitate situatã lacea mai înaltã altitudine dinMãrginime.

Tot în secolul al XVIII-lea înMãrginimea Sibiului s-auderulat ample miºcãri religioa-se îndreptate împotriva treceriiforþate a locuitorilor ortodocºila religia greco-catolicã (unitãcu Roma). Revoltele religi-oase, conduse de cãlugãriiortodocºi Visarion Sarai ºiSofronie din Cioara, au avut unamplu ecou în satele din sudulTransilvaniei. Tot atunci seorganizeazã o delegaþie delocuitori ai Mãrginimii Sibiuluiavând în fruntea ei pe: sãliº-teanul Oprea Miclãuº (tiliºcanprin naºtere), Moise Mãcinic-preot din Sibiel, Ioan- preot dinGaleº, Moga Triflea din Orlatºi Bucur Bârsan din Gura Râu-lui, care au înaintat împãrã-tesei Maria Tereza (1740-1780), la Viena, un protestîmpotriva trecerea forþate aromânilor ortodocºi la religiagreco-catolicã. Catolicã înver-ºunãtã, împãrãteasa a ordo-nat aruncarea în temniþa fortã-reþei Kufstein a conducãtorilordelegaþiei. Primii trei s-au sfâr-ºit zilele între zidurile fortãreþei,iar ceilalþi doi la scurtã vremedupã eliberare. Pentru marti-riul lor în cauza ortodoxismului,Oprea Miclãuº ºi MoiseMãcinic ºi Ioan din Galeº aufost sanctificaþi de cãtreBiserica Ortodoxã Românã ºisunt sãrbãtoriþi în ziua de 21octombrie a fiecãrui an.

Imediat dupã jumãtateasecolului al XVIII-lea tunurilegeneralului austriac NicolaeAdolf von Bucow au împrãºtiatzidurile a peste douã sute debiserici ºi mãnãstiri ortodoxedin sudul Transilvaniei, carepresalii faþã de refuzul sis-tematic al majoritãþii românilorardeleni de a trece la nouareligie.

Ca urmare a persecuþiilorreligioase ºi totodatã a celorsocial-economice asupralocuitorilor satelor de muntedin Mãrginime, sute de mãr-gineni, împreunã cu turmeleºi averile lor au trecut munþii înÞara Româneascã întemeindnumeroase sate la poalelesudice ale Carpaþilor meridio-

nali (Novaci, Vaideeni, Polo-vragi, Corbi, Domneºti etc.).

Acelaºi general, în anul1761, propune împãrãteseiMaria Tereza întãrirea graniþeitransilvane a Imperiului prinînfiinþarea a douã regimenteromâneºti, douã regimentesecuieºti, un regiment de dra-goni ºi unul de husari (ultimeledouã au fost regimente decavalerie).

În zona Mãrginimii a fostînfiinþat, la 1763, Regimentul Iromân de graniþã. Coman-damentul regimentului a foststabilit în satul Orlat. Locuitoridin 82 de sate din sudul Tran-silvaniei, dintre Zãrneºti ºi Ha-þeg, erau cuprinºi în cele douã-sprezece companii ale acestuiprim regiment românesc. Din-tre satele Mãrginimii Sibiului,doar douã au fost militarizateºi cuprinse în regiment: Orlatul(comandamentul regimen-tului ºi compania a VI-a) ºi Jina(compania a V-a).

Primind privilegii ºi scutiri dedãri, în schimbul prestãrii ser-viciului militar, locuitorii celordouã localitãþi au prosperateconomic faþã de cei dinlocalitãþile nemilitarizate. Înschimbul acestor facilitãþi ei auparticipat la toate marile bãtãliiduse de Imperiul Habsburgicîn acea perioadã, pe toatefronturile Europei. Mulþi dintrefeciorii români au pierit departede casã ºi interesele lor.

Vitejia lor a fost remarcatãchiar ºi de Napoleon Bona-parte, viitorul împãrat al Fran-þei, când la Areda Veneþieigrãnicerii români dintr-un ba-talion combinat din Regi-mentele I ºi II (Regimentul IIromân de graniþã cu sediulcomandamentului la Nãsãud)au apãrat trei zile podul de laArcole (15-17 noiembrie

cereºti ºi a locuitorilor satelordin Mãrginimea Sibiului, carea avut loc în zilele de 10 ºi 11septembrie 1848, pe Câmpullui Marte, unde s-a protestatîmpotriva „uniunii” Transilva-niei cu Ungaria, unire hotãrâtãde cãtre Dieta de la Cluj, þinutãîn 17 mai 1848.

Feciori din Rãºinari, Sãliºte,Gura Râului, Orlat, Tiliºca, Jinaºi din alte localitãþi ale Mãr-ginimii au primit „arme împã-rãteºti” din depozitele dearmament ale regimentului dela Orlat ºi au plecat cãlãri sãsprijine Revoluþia românã dinTransilvania anilor 1848-1849.

Numeroºi locuitori ai satelormãrginene au participat labãtãliile din timpul rãzboiuluiaustro-franco-piemontez dinprimãvara ºi vara anului 1859,rãzboi care a generat nume-roºi morþi ºi rãniþi. Pentruajutorarea invalizilor rezultaþidin acest rãzboi s-a înfiinþat unfond special, aprobat deguvernatorul Transilvaniei înanul 1860.

Marea transhumanþã practi-catã de oierii din MãrginimeaSibiului, de sute de ani, acãpãtat, în cea de-a douajumãtate asecolului al XIX-leao nouã amploare. Turmele deoi din Sãliºte, Tiliºca, Rod,Poiana Sibiului, Tãlmãcel ºidin alte sate ale Mãrginimii auajuns sã pascã pânã departeîn stepele Bugului, Volgii ºi înpoienile Caucazului. Pânãatunci ele iernau în luncileDunãrii, în Dobrogea sau chiarpe malurile Nistrului inferior.

Cu ocazia rãzboiului ruso-româno-turc din anii 1877/1878, rãzboi prin care Româ-nia ºi-a dobândit Indepen-denþa, românii din sateleMãrginimii Sibiului au fãcutnumeroase ºi însemnate do-

cã ºi lungul ºir de nume în-crustate în piatra monumen-telor ridicate în memoria lor.Monumente ºi cimitire aleeroilor, cruci, troiþe, cenotafuri,plãci de marmurã ºi alte în-semne ale respectului urma-ºilor pot fi vãzute în toate satelenoastre.

La scurt timp dupã intrareaRomâniei în rãzboi (august1916) majoritatea satelor dinMãrginimea Sibiului au cunos-cut ororile rãzboiului. Trupeleromâne care au intrat înTransilvania pe Valea Oltuluiau fost primite, de cãtre popu-laþia româneascã a sateloreliberate, cu drapele tricoloreºi flori, cu bucurie ºi speranþã.Boiþa, Tãlmãcel, Sadu, RâuSadului, Rãºinari, Poplaca,Gura Râului au fost eliberatepentru o scurtã perioadã decãtre trupele române.

Ofensiva româneascã dinacest sector de front s-a opritla Orlat. Pe dealurile caremãrginesc dinspre nord ºinord-vest aceastã localitate aufost masate efectivele uneidivizii germane (Divizia 187Germanã), care profitând desuperioritate numericã înefective ºi tehnicã de luptã,precum ºi de doi ani de expe-rienþã de luptã pe fronturile dinvestul Europei, a reuºit sãopreascã ºi apoi sã împingãpeste munþi trupele româneºti,în a doua parte a lunii sep-tembrie 1916.

În timp ce în DepresiuneaSibiului se duceau lupte grele,o mare unitate germanã(Corpul Alpin) concentratã înzona satelor Poiana Sibiului ºiJina, a reuºit sã facã o impor-tantã manevrã strategicã,strãbãtând munþii Cindreluluiºi ai Lotrului, ajungând sã blo-cheze Valea Oltului în defileu.

Dacã punem la socotealã cãsubunitãþi de cercetare româ-neºti au ajuns ºi au dus lupteîn sate precum Cacova, Sibiel,Sãliºte ºi Tiliºca, putem spunecu certitudine cã MãrginimeaSibiului a fost în septembrie a

de sub jugul austro-ungar.Lor li s-au adãugat ardeleniipe care începutul rãzboiuluii-a prins în vechiul Regat,precum ºi sutele de dezertoridin armatele chezaro-crã-ieºti, care acum puteau luptadupã cum le cerea fiecãruiainima ºi conºtiinþa de român.

Ziua cea mare aºteptatã detoþi românii a fost 1 Decem-brie 1918, când ºi ultima pro-vincie româneascã, Transil-vania, s-a alipit României.România Mare a fost înfãp-tuitã prin voinþa neamuluiromânesc la Alba Iulia, prinarme ºi sânge pe câmpul deonoare, cu jertfa a aproapeun milion de români ºi n-afost cadoul, fãcut de MarilePuteri, României, cum susþinunii istorici neprieteni.

La Unirea cea Mare de laAlba Iulia au participat repre-zentanþi din toate sateleMãrginimii Sibiului avându-lîn frunte pe dr.Ioan Lupaº,protopopul din Sãliºte. Acolo,la Alba Iulia, delegaþii mãrgi-nenilor au depus „credenþio-nalele” cu semnãturile miilorde consãteni care cereauimperios unirea Transilvanieicu România regelui Ferdi-nand I (1914-1926).

Dupã Unirea cea Mare unnou avânt economic, culturalºi social a luat naºtere însatele Mãrginimii. Din înde-pãrtata Americã au revenit ceiplecaþi cu decenii în urmã sãcaute acolo, departe de ceidragi, sursa unor viitoare ave-ri. Cei mai mulþi „americani”(cum erau numiþi în epocã)s-au întors cu sume însem-nate de bani reuºind sã punãpe picioare afaceri prospere.

În perioada interbelicã auluat fiinþã zeci de societãþiculturale ºi economice, ate-liere meºteºugãreºti, institu-te de credit, precum ºi aºanumitele „reuniuni” ale dife-ritelor meserii sau categoriisociale.

Acest intens progreseconomic a fost curmat deizbucnirea celui de-al DoileaRãzboi Mondial. Mobilizareaarmatei a fãcut ca aproapedin fiecare gospodãrie sãplece pe front cel puþin câteun bãrbat valid. Operaþiunimilitare n-au avut loc, în acestrãzboi, pe teritoriul MãrginimiiSibiului, dar sute de bãrbaþiau cãzut pe câmpurile deluptã îndoliind familiilerãmase acasã.

În luna septembrie 1944multe dintre localitãþile Mãr-ginimii Sibiului au fost afec-tate de trecerea spre vest aArmatei Roºii. Pentru o scur-tã perioadã comandamentulFrontului 2 Ucrainean a foststabilit în Sãliºte, iar locuitoriicomunei au fost siliþi sã îºipãrãseascã gospodãriile.

Dupã rãzboi, schimbãrilesocio-politice au afectat înmod negativ dezvoltareaeconomicã a MãrginimiiSibiului ºi totodatã a întregiiþãri. Atelierele meºteºu-gãreºti, micile întreprinderi,bãncile, societãþile sociale ºiculturale etc. au fost naþio-nalizate sau desfiinþate.

Mari frãmântãri sociale ºieconomice au avut loc înperioada colectivizãrii. Deºiterenurile agricole ale satelordin Mãrginimea Sibiului eraureduse ca suprafaþã, în com-paraþie cu cele ale satelor dindepresiunile limitrofe, con-ducerea comunistã a þãrii acãutat sã cuprindã în agri-cultura socialistã ºi acesteterenuri. Doar în unele co-mune s-a reuºit cooperativi-zarea. Localitãþi precum: Jina,Poiana Sibiului, Rod, Tiliºca,Cacova, Vale, Sibiel, GuraRâului, Sadu, Râul Saduluiºi Tãlmãcel au scãpat de„binefacerile” agriculturii co-muniste. Dupã schimbãrilepolitice ce au urmat anului1989 noi relaþii economice auînceput sã se desfãºoare înMãrginimea Sibiului.

1796), oprind trecerea armateifranceze, salvând astfelîntreaga armatã austriacã. Sespune cã vãzând cum luptãsoldaþii din „îndrãcitul” batalionromânesc, echipaþi în unifor-me de culoare închisã, Napo-leon ar fi spus: „ De-aº aveaun regiment de astfel de dracinegri, în 48 de ore aº cuceriViena”.

Regimentul a fiinþat 88 deani pânã la începutul anului1851, când prin înalt decretimperial regimentele grãni-cereºti au fost transformate înregimente de linie ºi dislocateîn alte garnizoane. Pe par-cursul acestor opt deceniilocalitãþile româneºti militari-zate au reprezentat adevãratefocare de românism ºi nucleede emancipare naþionalã. Caexemplu putem prezenta: Adu-narea de la Orlat a reprezen-tanþilor celor 82 de sate grãni-

naþii pentru armata românã ºisute de feciori au trecut munþiiºi s-au înscris voluntari în ar-mata condusã de domnitorulRomâniei, Carol I (1866-1914).

În anul 1897 are loc deschi-derea tronsonului de caleferatã Sibiu-Vinþu de Jos, faptcare a dus la o revigorareeconomicã a zonei, întreagaMãrginime a beneficiat într-unfel sau altul de aceastã nouãfacilitate.

Unul dintre cele mai greleepisoade prin care au trecutromânii atât cei din RegatulRomâniei, cât ºi cei dinTransilvania a fost PrimulRãzboi Mondial (1914-1918).

Sute de feciori ºi bãrbaþitineri, din toate satele Mãr-ginimii Sibiului, au plecat pefronturile Europei luptând substeagurile dublei monarhii.Românii erau puºi sã lupte înprimele rânduri, aºa se expli-

anului 1916 o zonã de operaþiimilitare intense. Orlatul, GuraRâului ºi Poplaca au avut celmai mult de suferit prin lupteleduse în intravilanele lor ºi prindistrugerile ºi incendiile careau afectat un însemnat numãrde case. Nici cea mai veche ºimai înaltã staþiune climatericãdin þarã, Pãltiniºul, nu a scãpatde urgia rãzboiului.

Dupã intrarea României înrãzboi, sute de locuitori aiMãrginimii Sibiului au trecutmunþii înscriindu-se voluntariîn armata românã. Dupã acestmoment crucial pentru istoriaRomâniei mii de prizonieriardeleni ºi bucovineni aflaþi înlagãrele ruseºti au cerut sã seconstituie în corpuri de volun-tari ºi sã lupte pentru elibe-rarea fraþilor din Transilvania

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat

Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent

TTTTTamara Câneanamara Câneanamara Câneanamara Câneanamara CâneanTiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t la

TIPOTRIB Sib iuTIPOTRIB Sib iuTIPOTRIB Sib iuTIPOTRIB Sib iuTIPOTRIB Sib iu

Site web:Site web:Site web:Site web:Site web:wwwwwwwwwwwwwww.p r imar iao r l a t . ro.p r imar iao r l a t . ro.p r imar iao r l a t . ro.p r imar iao r l a t . ro.p r imar iao r l a t . ro

E-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei Orlatcare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publice

anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,cumpãrãri, prestãricumpãrãri, prestãricumpãrãri, prestãricumpãrãri, prestãricumpãrãri, prestãri

servicii º.a.servicii º.a.servicii º.a.servicii º.a.servicii º.a.în z iarul Orlat INFOîn ziarul Orlat INFOîn ziarul Orlat INFOîn ziarul Orlat INFOîn ziarul Orlat INFOpot depune acestepot depune acestepot depune acestepot depune acestepot depune aceste

anunþur i laanunþur i laanunþur i laanunþur i laanunþur i lasediul Pr imãriei .sediul Pr imãriei .sediul Pr imãriei .sediul Pr imãriei .sediul Pr imãriei .

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃ SAU GAZ VÃRUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:GHEORGHICÃ DUMITRU ªIGRECU ELISABETA 04.05.2017HÃLÃUCÃ FLORIN ªIMUNTEAN DANIELA ELENA 06.05.2017OLOVINÃ CONSTANTIN IONUÞ ªIOSWALD DANIELA MONICA 12.05.2017TATU ALEXANDRU LEONARDO ªIMIHÃILOAIE DENISA IOANA 13.05.2017

Le dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºialalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:ANDREI DAVID GEORGE 24.04.2017BOGÃÞAN MARIA ELENA 20.04.2017STROIA ANTONIA ELENA 13.05.2017MOÞAN ANDRA MARIA 10.05.2017

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil ie il ie il ie il ie il ie iîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- lllll odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!LÃPÃDAT IACOB 18.05.1956 29.04.2017LOLOIU ANA 14.02.1938 02.05.2017MESAROªIU ILIE 07.02.1934 18.05.2017BUMBEA ILIE 01.07.1964 02.06.2017MILEA IOAN 21.06.1952 07.06.2017

Actele necesarepentru divorþul pecale administrativã

- Certificatele de naºtereºi cãsãtorie ale soþilor, înoriginal ºi copie;

- Documentele cu care seface dovada identitãþii, înoriginal ºi copie;

- Declaraþie autentificatã înfaþa notarului public, în situa-þia în care ultima locuinþãcomunã declaratã nu esteaceeaºi cu domiciliul sau re-ºedinþa ambilor soþi înscris/ã în actele de identitate;

-Livret de familie, înoriginal;

-Taxa pentru îndeplinireaprocedurii de divorþ pe caleadministrativã în cuantumde 500 lei.

Important!Cererea de divorþ pe cale

administrativã se face înscris, se depune ºi sesemneazã personal deambii soþi, în faþa ofiþeruluide stare civilã delegat de laprimãria care are în pãstrareactul de cãsãtorie sau peraza cãreia se aflã ultimalocuinþã comunã a soþilor.

Documentenecesare pentrueliberarea actului

de identitate laexpirarea

termenului devalabilitate

- cererea pentru elibe-rarea actului de identitate;

- actul de identitate ºicartea de alegãtor, dacã estecazul;

- certificatul de naºtere ºicertificatul de cãsãtorie, dacãeste cazul, original ºi copie;

- hotãrârea de divorþ,definitivã ºi irevocabilã, dupãcaz, original ºi copie;

- certificatul de deces alsoþului/soþiei decedat/dece-date, în cazul soþului supra-vieþuitor, original ºi copie;

- certificatele de naºtereale copiilor cu vârsta maimicã de 14 ani, original ºicopie;

- documentul cu care seface dovada adresei dedomiciliu, original ºi copie;

- chitanþa reprezentândcontravaloarea cãrþii deidentitate-7 lei;

Cetãþenii sunt obligaþipotrivit legii sã se prezinte,cu cel mult 180 de zile înaintede expirarea termenului devalabilitate al actului deidentitate, dar nu mai puþinde 15 zile, la Serviciul PublicComunitar de Evidenþã aPersoanelor Orlat , pentru asolicita punerea în legalitatecu un act de identitate.

Nerespectarea prevede-rilor legale atrage rãspun-derea contravenþionalã, carese sancþioneazã cu amendacuprinsa între 40 lei si 80 lei.

Orlãþenii nu ºi-au uitat eroii ºila fel ca în fiecare an, i-aucomemorat pe cei cãzuþi pentrupatrie, în ciuda vremii nefa-vorabile. Slujba de pomenire aeroilor cãzuþi în cele douãrãzboaie, împreunã cu tradiþio-nalul program de cântece ºipoezii patriotice susþinut deelevii ªcolii Gimnaziale "Ion PopReteganul" au avut loc, în pre-zenþa primarului Aurel Gâþã ºi areprezentanþilor autoritãþilorlocale ºi judeþene, în incintaCãminului Cultural, urmate dedepuneri de coroane la Monu-mentul Eroilor. Primarul AurelGâþã le-a reamintit celor prezenþicã e de datoria fiecãruia sãpriveascã în trecut, sã transfor-me jertfa înaintaºilor într-unreper: „Nimeni nu trebuie sã uitesacrificiul celor care ºi-au datviaþa pentru ca noi sã putem filiberi. Dacã vrem sã clãdim unviitor durabil, trebuie sã privimcu respect în urmã, sã preþuimceea ce ne-au lãsat eroii pe careîi comemorãm an de an.”

Orlãþenii ºi-au comemorat, ca în fiecarean, eroii în ziua Înãlþãrii Domnului

Eroii români cãzuþi în luptele pentru libertatea ºi, uneori, existenþa, de-a lungul vremii, a poporului român, nu au fostuitaþi, de ziua Înãlþãrii Domnului, nici de autoritãþile ºi locuitorii din Orlat. Astfel, joi, 24 mai, dupã oficierea serviciuluireligios, au avut loc o slujbã de pomenire ºi un moment comemorativ.