anul lxii nr. 524-525 (1324-1325) 1 – 31 octombrie 2018 … · 2018-10-26 · 2 realitatea...

of 24 /24
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXII = NR. 524-525 (1324-1325) = 1 – 31 OCTOMBRIE 2018 = 22 TIȘREI – 22 HEȘVAN 5779 = 24 PAGINI – 3 LEI Din activităţile de cercetare ale Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Spital de campanie israelian ultramodern, instalat în România Ziua Vârstnicului la Centrul „Moses Rosen” din Capitală Șmini Ațeret și Simhat Tora la Templul Coral Paul Cornea s-a stins din viață Față-n față cu ing. IGO KOFLER 75 de ani de la salvarea evreilor din Danemarca Prof. univ. dr. Maty Blumenfeld, la 90 de ani TES FEST, ediția a III-a COMUNITĂȚI La închiderea ediției Semnarea scrisorilor de acreditare a noului ambasador al Israelului în România Președintele Reuven Rivlin a semnat pe 16 octombrie scrisorile de acreditare pentru noul ambasador al Israelului în România, David Saranga. Acesta își va prelua postul la București către începu- tul anului 2019, precizează comunicatul transmis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusalim. În ultimii patru ani, David Saranga a fost consilierul președintelui Rivlin pe pro- bleme de politică externă. Șeful statului i-a mulțumit și l-a caracterizat drept „o valoare în domeniul politicii externe atât de complexe a Israelului”. (A.M.) Supraviețuitori ai Holocaustului decorați de Klaus Iohannis Oficialități și lideri ai comunității evreiești, membri ai Corpului diplomatic la Monumentul Holocaustului din București Deportarea evreilor bucovineni în Transnistria București, 9 octombrie 2018 Comemorarea Zilei Holocaustului în România Evrei din Dorohoi transportați peste Nistru Pe 9 octombrie 1941, guvernul Antonescu a început de- portarea în Transnistria a evreilor din Basarabia și Bucovina. Din 2004, această zi a devenit Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, fiind instituită prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Comisiei Internaționale Elie Wiesel. Anul acesta, de 9 octombrie, la București au avut loc o Adunare Publică la Monumentul Victimelor Holocaustului din România, urmată de dezvelirea bustului lui Elie Wiesel, amplasat în piața care poartă numele marelui luptător pentru drepturile omului și pentru memoria Holocaustului, precum și o ceremonie la palatul Cotroceni, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supraviețuitori ai Holocaus- tului cu Ordinul Național sau cu Medalia Națională „Serviciul Credincios”. Distincțiile au fost înmânate „în semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum și pentru eforturile de- puse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască”. Redăm mai jos lista integrală a evreilor supraviețuitori ai Holocaustului cărora le-au fost acordate înaltele distincții, la propunerea Federației Comunităților Evreiești din România- Cultul Mozaic și a Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului. Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler: Arno Blei, Frima Acs, Iancu Braustein, Nicolae Decsei, Otto Deutsch, Erica Ellenbogen, Ingeborg Grunstain, Bernhard Guttmann, Ruth Guttmann, Sylvia Hoisie, Toma Kassovitz, Isa Iacobina Milea, Rachel Năstase, Saul Rotariu, Pavlina Salmanovici, Nicolae Steiner, Isac Steinic, Martin Sternin, Israel Tanner și Carl Wolcovici Medalia Națională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a: Zoltan Blum, Boris Calanter, Marcel Cohn, Rozalia Deutsch, Ana Fatyol, Desideriu Fulop, Eugen Genad, Sonia Gridea, Iulia Haritver, Kormen Joger, Leopold Karpelesz, Nero Elemer Klain, Magdolina Kopper, Dorothea Lazăr, Martin Leb, Ietti Leibovici, Malvine Lowy, Iudita Delia Misareș, Iolanda Naftali, Clarisa Popescu, Hana Saia, Anişoara Schwartz, Ecaterina Steinberger și Herman Zelingher Victimele Holocaustului din România au fost comemorate în toate comunitățile evreiești din țară. Detalii în paginile 3, 6 și 11. 77 de ani de la deportarea evreilor români în Transnistria

Upload: others

Post on 30-Dec-2019

21 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA

ANUL LXII = NR 524-525 (1324-1325) = 1 ndash 31 OCTOMBRIE 2018 = 22 TIȘREI ndash 22 HEȘVAN 5779 = 24 PAGINI ndash 3 LEI

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia

PAG 15

Spital de campanie israelian ultramodern

instalat icircn Romacircnia PAG 2

Ziua Vacircrstnicului la Centrul

bdquoMoses Rosenrdquo din Capitală

PAG 7

Șmini Ațeret și Simhat Tora

la Templul Coral

PAG 8

Paul Cornea s-a stins din viață PAG 9

Față-n față cu ing IGO KOFLER

PAG 7

75 de ani de la salvarea evreilor

din Danemarca

PAG 18

Prof univ dr Maty Blumenfeld

la 90 de ani PAG 5

TES FEST ediția a III-aPAG 4-5

COMUNITĂȚI PAG 1012

La icircnchiderea ediției

Semnarea scrisorilor de acreditare a noului

ambasador al Israelului icircn Romacircnia

Președintele Reuven Rivlin a semnat pe 16 octombrie scrisorile de acreditare

pentru noul ambasador al Israelului icircn Romacircnia David Saranga Acesta icircși va prelua postul la București către icircncepu-tul anului 2019 precizează comunicatul transmis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusalim

Icircn ultimii patru ani David Saranga a fost consilierul președintelui Rivlin pe pro-bleme de politică externă Șeful statului i-a mulțumit și l-a caracterizat drept bdquoo valoare icircn domeniul politicii externe atacirct de complexe a Israeluluirdquo (AM)

Supraviețuitori ai Holocaustului decorați de Klaus Iohannis

Oficialități și lideri ai comunității evreiești membri ai Corpului diplomatic la Monumentul Holocaustului din București

Deportarea evreilor bucovineni icircn Transnistria

București 9 octombrie 2018

Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia

Evrei din Dorohoi transportați peste Nistru

Pe 9 octombrie 1941 guvernul Antonescu a icircnceput de-portarea icircn Transnistria a evreilor din Basarabia și Bucovina Din 2004 această zi a devenit Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din Romacircnia fiind instituită prin Hotăracircre de Guvern la propunerea Comisiei Internaționale Elie Wiesel Anul acesta de 9 octombrie la Bucu rești au avut loc o Adunare Publică la Monumentul Victimelor Holocaustului din Romacircnia urmată de dezvelirea bustului lui Elie Wiesel amplasat icircn piața care poartă numele marelui luptător pentru drepturile omului și pentru memoria Holo caustului precum și o ceremonie la palatul Cotroceni icircn cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supraviețuitori ai Holocaus-tului cu Ordinul Național sau cu Medalia Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo

Distincțiile au fost icircnmacircnate bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții precum și pentru eforturile de-puse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului ndash o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoascărdquo

Redăm mai jos lista integrală a evreilor supraviețuitori ai Holocaustului cărora le-au fost acordate icircnaltele distincții la

propunerea Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic și a Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului

Ordinul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler

Arno Blei Frima Acs Iancu Braustein Nicolae Decsei Otto Deutsch Erica Ellenbogen Ingeborg Grunstain Bernhard Guttmann Ruth Guttmann Sylvia Hoisie Toma Kassovitz Isa Iacobina Milea Rachel Năstase Saul Rotariu Pavlina Salmanovici Nicolae Steiner Isac Steinic Martin Sternin Israel Tanner și Carl Wolcovici

Medalia Națională bdquoServiciul Cre dinciosrdquo Clasa a III-a Zoltan Blum Boris Calanter Marcel Cohn Rozalia Deutsch

Ana Fatyol Desideriu Fulop Eugen Genad Sonia Gridea Iulia Haritver Kormen Joger Leopold Karpelesz Nero Elemer Klain Magdolina Kopper Dorothea Lazăr Martin Leb Ietti Leibovici Malvine Lowy Iudita Delia Misareș Iolanda Naftali Clarisa Popescu Hana Saia Anişoara Schwartz Ecaterina Steinberger și Herman Zelingher

Victimele Holocaustului din Romacircnia au fost comemorate icircn toate comunitățile evreiești din țară

Detalii icircn paginile 3 6 și 11

77 de ani de la deportarea evreilor romacircni icircn Transnistria

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

luniioctombrie

ndash Reveniți de la Brăila unde icircmpreună cu alți colegi din FCER ați luat pulsul pregătirilor pentru cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional Mihail Sebas-tian Ce indică barometrul acestei mani-festări care va debuta foarte curacircnd

ndash O amplificare a interesului pentru eveniment al lumii culturale din țară și din afara ei Alături de Teatrul brăilean bdquoMaria Filottirdquo și-au anunțat participarea Teatrul de Comedie din Capitală avacircndu-i cape-te de afiș pe Horațiu Mălăele și George Mihăiță Teatrul Karov din Tel Aviv Teatrul Național bdquoEugegravene Ionescordquo din Chișinău Icircn colaborare cu Primăria Municipiului Brăila și Muzeul local de Artă bdquoCarol Irdquo vor avea loc dezbateri conferințe lansări de carte

ndash Relatați nu de mult că lucrați la un eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri Cum se prefigurează

ndash Icircn primul racircnd a fost definitivat titlul bdquoEvreii și Marea Unire icircnainte și după 1918rdquo Simptomatice pentru interconec-tarea dintre FCER și instituțiile culturale romacircnești sunt stracircnsa colaborare icircntre Muzeul Național de Istorie a Romacircniei și CSIER organizatori ai manifestării programul muzical inspirat de sonetele lui Avram Steuerman-Rodion prezentat de Florian Madeva și Alexandrina Chelu re-descoperitori și promotori ai operei aces-tui poet medic și jurnalist evreu romacircn participant la Primul Război Mondial workshop-uri cu participarea unor inte-lectuali de prestigiu minoritari și majori-tari Vom aplica și cu acest prilej valorile fundamentale ale iudaismului memoria și recunoștința acordacircnd Medalia bdquoPrieten al Comunităților Evreiești din Romacircniardquo Majestății Sale Margareta Custodele Co-roanei Romacircniei și ASR Principele Radu de Romacircnia unor personalități marcante ale vieții politice academice religioase romacircnești unor foști și actuali diplomați cu acreditare icircn Romacircnia

ndash Ce ne puteți spune despre felul icircn care reacționează cei cu care FCER are relații de prietenie și de colaborare

ndash Am primit nu de mult la sediul nos-tru vizita vicepreședintelui Academiei Romacircne acad Bogdan Simionescu care ne-a mulțumit pentru implicarea mea și a președintelui BBR ing Joseacute Iacobes-cu la sesiunea comemorativă dedicată fostului președinte al Academiei acad Ionel-Valentin Vlad care ar fi icircmplinit 75 de ani Cu acest prilej am stabilit un program de viitoare colaborări cu Acade-mia Romacircnă Icircn același spirit s-a icircnscris vizita ES Valeri Kuzmin ambasadorul Federației Ruse la București care ne-a invitat la Zilele Filmului Rusesc icircn Romacirc-nia eveniment organizat de Ambasadă icircn colaborare cu Primăria Municipiului București Acum cacircteva luni am vizionat tot la invitația Excelenței Sale filmul bdquoSo-biborrdquo ndash numele unui lagăr nazist unde ar fi urmat să fim deportați și noi evreii din Romacircnia ndash prezentat icircn premieră la Ambasada Rusă

ndash Ce v-a impresionat mai puternic de Ziua Comemorativă a Victimelor Holo-caustului icircn Romacircnia

ndash Mesajele unor personalități politice importante și depunerile de coroane din partea unor instituții ale statului romacircn la Mausoleu ceremonia de inaugurare organizată de Primăria Municipiului București a unui monument dedicat lui Elie Wiesel discursurile primarului Ca-

pitalei Gabriela Firea și al sculptorului Mark Mellon autorul lucrării ceremonia de decorare a unora dintre supraviețuitorii Holocaustului la Palatul Cotroceni discur-sul președintelui Romacircniei Klaus Iohan-nis mulțumirile celor decorați reicircntacirclnirile cu unii supraviețuitori ca dr Silvia Hoișie istoricul Iancu Braunstein concetățeanul meu din Ștefăneștiul natal

ndash Dar la ceremonia de decorare a unor actori și regizori ai TES cu activitate icircndelungată

ndash A fost icircntremător ca după momentul comemorativ să particip a doua zi la Cotroceni la această festivitate de icircnmacirc-nare a distincțiilor pentru TES și pentru actorii de la acest teatru Mi-a făcut multă plăcere să stau de vorbă cu una dintre laureate regizoarea Cătălina Buzoianu colaboracircnd icircn dese racircnduri cu TES multe spectacole purtacircndu-i amprenta

ndash Ce subiecte abordate la icircntrunirea Comitetului Director din luna icircn curs ar trebui evidențiate

ndash Validarea alegerilor pentru con-ducerile comunităților din Satu Mare și din Pitești Aprobările privind parteneri-atul FCER-ASR pentru organizarea bdquoMarșului Memorieirdquo ndash Auschwitz 2019 acordarea Medaliei bdquoDevotament icircn activi-tatea comunitară a evreilor din Romacircniardquo și a Medaliei bdquoPrieten al Comunităților Evreiești din Romacircniardquo Analiza privind stadiul lucrărilor de defrișare de la Cimitirul evreiesc din Șos Giurgiului ndash București și prezentarea unui program concret de finalizare a lucrărilor de la etajul I Căminul bdquoRosenrdquo

ndash Cum se poziționează FCER icircn viața evreiască internațională

ndash Un indiciu de bune aprecieri poate fi considerat faptul că viitoarea reuniune a directorilor care fac parte din Con-gresul Mondial Evreiesc va avea loc la București Icircn vederea pregătirii ei am fost vizitați la sediul FCER de John Malkinson și Serge Weiber reprezentanți ai Congresului Vicepreședintele Knese-tului Yoel Hasson ne-a fost de curacircnd oaspete Icircntacirclnirea la care a participat și deputatul FCER Silviu Vexler a constituit un util schimb de opinii despre dezvoltarea relațiilor dintre Parlamentul Romacircniei și Kneset Icircnaltul demnitar israelian și-a manifestat interesul față de activitatea noastră și problemele cu care ne confruntăm A fost făcută o amplă pre-zentare a Templului Coral a cărui vizitare i-a stacircrnit admirația

ndash Care este agenda dumneavoastră icircn viitorul apropiat

ndash Participarea la ediția a 17-a a Pro-gramului bdquoBereshitrdquo de educație iudaică la Brașov organizat de FCER icircn comun cu Joint și JCC București Prezența la Tacircrgul Internațional bdquoGaudeamus Carte de Icircnvățăturărdquo unde Editura Hasefer va fi prezentă cu un stand și cu deja tradiționalul Salon bdquoIudaicardquo de Carte Evreiască editată icircn Romacircnia Organi-zarea festivităților pentru sărbătoarea de Hanuca 5779 La București prima lumacircnărică de Hanuca va fi aprinsă la Templul Coral Oaspeți de onoare vor fi Majestatea Sa Margareta Custode al Coroanei Romacircniei și Alteța Sa Princi-pele Radu de Romacircnia Reprezentanți ai conducerii FCER vor participa la tradiționala Hanuchiadă icircn comunitățile din țară

IULIA DELEANU

Suntem conectați la societatea romacircnească

și apreciați icircn plan internațional

Interviu cu președintele FCER dr AuREl VAInER

INTERVIUL Benjamin Netanyahu noi dovezi privind icircnarmarea nucleară a Iranului

Premierul israelian Benjamin Ne-tanyahu a prezentat icircn fața Adunării Generale a ONU noi dovezi cu privire la nerespectarea de către Iran a acor-dului nuclear semnat cu SUA și cinci țări europene document care prevede icircncetarea oricărei tentative de fabricare a unei arme nucleare acord denunțat de președintele Trump Dat fiind faptul că deși Israelul a informat AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) despre cele găsite nu a fost efectuat nici un control la locurile indicate pre-mierul israelian a considerat necesar să dezvăluie icircn fața Adunării Generale cele descoperite El a arătat că după raidul israelian iranienii au icircnceput să deza-fecteze acest al doilea sit Numai luna trecută au luat de acolo 15 kg de material radioactiv pe care l-au depozitat icircn mai multe locuri din Teheran periclitacircnd astfel sănătatea locuitorilor Dar mai trebuie să dezafecteze 15 containere cu materiale și echipament legate de cercetările nucleare fiecare conținacircnd 20 de tone de echipament și materiale Concluzia premierului israelian a fost că

Iranul a continuat să păstreze aceste materiale și arhiva deoarece nu a aban-donat obiectivul său de a dezvolta arme nucleare și așteaptă doar momentul icircn care să reia lucrările

Benjamin Netanyahu a declarat cu fermitate că Israelul nu va permite nicio-dată Iranului să posede arma nucleară și i se va opune atacirct icircn Siria cacirct și icircn Irak

Și totuși cu excepția Statelor Unite toate celelalte state semnatare continuă acordul nuclear Netanyahu a asemănat această politică cu cea de bdquoicircmpăciurerdquo a Occidentului de la sfacircrșitul anilor rsquo30 ai secolului trecut cu consecințele cu-noscute bdquoOare acești lideri europeni nu

au icircnvățat nimic din istorie Ei nu se vor trezi niciodatărdquo ndash s-a icircntrebat retoric premierul israelian bdquoNoi nu trebuie să ne trezim deoarece este clar Iranul a adus războiul la granițele țării ndash Siria Liban Gaza ndash unde icirci icircnarmează pe teroriști Mai mult la Beirut icircn apropierea aero-portului Hezbollah cu ajutorul Iranului a creat o infrastructură secretă pentru icircmbunătățirea preciziei rachetelor ast-fel că ele nu vor mai trebui aduse din alte țări De altfel la Beirut Hezbollah folosește civili ca scuturi umane

Premierul israelian a explicat even-tualele conse cințe pentru Iran ale re-nun țării de către europeni la acordul nuclear așa cum a reieșit după ce SUA au denunțat acordul și i-au amenințat cu sancțiuni pe cei care vor continua să icircntrețină relații de afaceri cu Teheranul Deja economia Iranului se prăbușește iar o mare parte a populației protestea-ză icircmpotriva regimului dictatorial de la Teheran Netanyahu a adresat un apel liderilor europeni să se alăture Statelor Unite Israelului și unor țări arabe pentru a impune noi sancțiuni Iranului Singurul lucru pozitiv al acestui acord a remar-cat premierul israelian este apropierea unor state arabe de Israel pe baza unor obiective comune bdquoIsraelul apreciază profund aceste noi relații de prietenie și sper că va veni icircn curacircnd ziua cacircnd se vor icircncheia acorduri de pace și cu alți vecini arabi nu numai cu Egiptul și Iordania inclusiv cu palestinieniirdquo a spus el criticacircnd pozițiile profund antiisraeli-ene și discriminatorii ale președintelui Autorității Palestiniene Mahmud Abbas

Mulțumind Statelor Unite și preșe-dintelui Trump pentru sprijinul acordat Israelului icircn cadrul organizațiilor inter-naționale Netanyahu a acuzat ONU de antisemitism icircn contextul numeroaselor sancțiuni votate de Adunarea Generală icircmpotriva Israelului cu toate că populația arabă a țării trăiește icircn condițiile unei democrații de tip occidental Netanya-hu a susținut justețea legii cu privire la caracterul evreiesc al statului care nu contravine noțiunii de democrație Legi-timitatea Israelului a fost recunoscută de Adunarea Generală a ONU a subliniat premierul israelian (EG)

Spital de campanie israelian ultramodern instalat icircn Romacircnia

O delegaţie alcătuită din 160 de ofiţeri şi soldaţi din Corpul medical al Forţelor Armate Israeliene (IDF) a ateri-zat recent icircn Romacircnia pentru a participa la exerciţiul internaţional bdquoSeism 2018rdquo care se desfăşoară icircn cooperare cu Uniunea Europeană

Şeful delegaţiei directorul Departa-mentului medical operaţional colonelul dr Hagay Frenkel a declarat pentru Ager-pres că bdquoSeism 2018rdquo este bdquocel mai mare exerciţiu operaţional la care a participat pacircnă acum Corpul medical israelianrdquo Conform Ambasadei Israelului la Bucu-rești unitatea de chirurgie-spitalizare a mai participat la misiuni reale de ajutor icircn ţări lovite de dezastre precum Nepal şi Haiti Ea a fost recunoscută de Orga-nizaţia Mondială a Sănătăţii drept primul spital mobil de nivel 3 din lume cel mai icircnalt nivel existent

Icircn acest spital de campanie func ționează o unitate de terapie intensivă un departa-ment de spitalizare cu 50 de paturi un depar-tament de imagistică şi un laborator sincroni-zate de un centru de comandă Spitalul dis-pune de zeci de tipuri de medicamente necesare icircn astfel de situaţii opt măşti de oxigen o masă de operaţie un dispozitiv

pentru anestezie două aparate ecograf un vehicul cu purificator de apă şi un dispozitiv de producere a oxigenului Toate cele 10 corturi ale spitalului sunt dotate cu aer condiţionat

Tania Berg-Rafaeli șef-adjunct de misiune la Ambasada Israelului a mai precizat pe Facebook că Israelul deține acest spital de acum trei ani singura țară care mai are o astfel de unitate acreditată acum trei luni fiind China bdquoUE a solicitat Israelul să participle la acest exercițiu pentru a-și prezenta capa cită-țile și tehnologiilerdquo a mai adăugat Tania Berg-Rafaeli

Icircn ziua de 18 octombrie membrii delegației israeliene au vizitat Templul Coral din București fiind icircntacircmpinați de prim-rabinul Rafael Shaffer și de președintele CEB Paul Schwartz (AM)

Delegația israeliană la Templul Coral

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 3

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din Romacircnia organizată de Institutul Elie Wiesel a adunat ca de fiecare dată oficialități ale statului la cel mai icircnalt nivel icircn frunte cu prim-ministrul Viorica Dăncilă parlamen-tari reprezentanți ai Președinției Romacirc-niei conducerea Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia și a altor organizații evreiești membri ai Corpului diplomatic

din racircndul cărora nu au lipsit ambasadoa-rea Israelului Tamar Samash ambasa-dorul SUA Hans Klemm ambasadorul Federației Ruse Valeri Kuzmin Kai Hen-nig ministru plenipotențiar adjunct al ambasadorului Germaniei la București reprezentanți la nivel icircnalt ai altor am-basade invitați din Israel precum și un public numeros din care nu au lipsit nici anul acesta elevii de la Liceul Laude

Ceremonia a fost deschisă cu in-tonarea Imnului de Stat urmată de rugă ciunea Kadiș icircn memoria victimelor Holocaustului din Romacircnia rostită de prim-rabinul Rafael Shaffer

Primul discurs oficial a fost cel al pre-mierului Viorica Dăncilă care a arătat icircntre altele bdquoDoresc să aduc un omagiu memoriei victimelor acest episod du-reros fiind parte a memoriei colective romacircnești de care avem datoria să ne amintim Rememorăm și importanța Drepților icircntre Popoare care icircn cele mai negre momente ale istoriei s-au uitat pe sine pentru a icircntinde o macircnă de ajutor vecinului prietenului colegului de școală omului de lacircngă ei La peste șapte dece-nii de la acest moment tragic mai sunt printre noi puțini supraviețuitori care pot sta mărturie vie a trecutului

Moștenirea lăsată nouă de supra vie-țuitori trebuie transmisă fiecărei ge ne rații Participarea mea confirmă dimensiunea obligației morale care ne revine tuturor de a depune toate eforturile pentru a com-bate orice fel de manifestare antisemită și xenofobă și pentru a evita ca astfel de drame să mai aibă locrdquo

Deputatul Daniel Vasile reprezen-tantul icircn Parlamentul Romacircniei al etniei romilor care a suferit icircn timpul Holocaus-tului a subliniat că se comemorează bdquonu doar un eveniment tragic ci și icircntreaga suferință colectivă icircntre care și cea a romilor Icircn Romacircnia peste 25000 de romi au fost deportați icircn Transnistria dintre care doar jumătate au supraviețuit Genocidul asupra romilor este adesea un fapt necunoscut și nerecunoscut sau chiar nepredat icircn școli ceea ce face și astăzi din comunitatea romilor una discri-minată Holocaustul nu este doar o lecție a trecutului ci și una pentru viitor Să veghem ca omenirea să nu-și piardă din nou umanitateardquo a spus Daniel Vasile

Președintele FCER dr Aurel Vai-ner a reamintit că bdquola 9 octombrie 1941 a icircnceput deportarea evreilor icircn Trans-nistria Un ținut al morții al foametei al groazei și suferinței de nedescris Mai sunt printre noi supraviețuitori doar ei pot icircnțelege cu adevărat ce s-a icircntacircmplat atunci Două dintre valorile noastre fun-damentale ale evreilor sunt memoria și recunoștința Icircntacirclnirile noastre anuale oficiale de comemorare a Holocaustului din Romacircnia sunt un element al memo-riei Nu este doar comemorarea acestor

victime făcută doar de evrei și de romi ci este comemorarea care trebuie să fie icircn conștiința oricărui cetățean al acestei țări

Noi nu icirci putem uita pe acești oameni care s-au dus pe lumea cealaltă doar pentru că pe certificatul lor de naștere scria că erau evrei Sunt ani pe care nu-i putem uita Dar nu putem rămacircne pe loc Icircn primul racircnd trebuie să ne arătăm recu noștința pentru cei care s-au jertfit

dar și față de autoritățile romacircne care au instituit această zi care au ridicat acest monument Vă mulțumesc tuturor celor care ați venit și aș vrea să vă fac un anunț FCER intenționează să realizeze un proiect cu totul special care există icircn Israel Este vorba despre titlul Drept icircntre Popoare Din Romacircnia sunt aproximativ 90 de oameni distinși cu acest titlu Icircn realitate sunt mult mai mulți așa că vrem să investigăm cacircți oameni de bine au fost cu adevărat și să le acordăm un titlu de recunoștință pentru astardquo a mai spus icircntre altele dr Aurel Vainer

La pupitru a urmat președintele AER-VH dr Liviu Beris care icircn alocuțiunea sa a plecat bdquode la premisa că viitorul lumii nu este străin de trecutul lumii Ca atare o astfel de comemorare reflectă de fapt preocupările pentru viitor Nimeni nu icircși poate alege părinții Gacircndiți-vă că acest criteriu a stat la baza exterminării a peste șase milioane de oameni Eu sunt supraviețuitor al deportărilor din Transnis-tria Icircmi amintesc că la vacircrsta de 13 ani eu cel din fața dumneavoastră care acum are peste 90 de ani am stat chiar icircn fața unui pluton de execuție Am fost unul dintre puținii care au supraviețuit din localitatea unde trăiam Conform stu-diilor Institutului Elie Wiesel foarte mulți concetățeni nici măcar nu știu că a existat un Holocaust Antisemitismul este un semnal al dereglărilor care apar icircntr-o so-cietate Conducătorii trebuie să se icircntrebe ce generează aceste dereglări nu cine ne-a făcut nouă asta icircn icircncercarea de a găsi țapi ispășitori Din păcate și astăzi apar semnale alarmante de antisemitism icircn diferite țări Din nefericire icircntrebarea conducătorilor este din nou cine ne-a făcut asta nu ce a generat astardquo a spus dr Liviu Beris

Ambasadoarea Israelului ES Tamar Samash a subliniat că bdquoHolocaustul este una dintre cele mai icircntunecate perioade din istoria lumii și că această pagină

de istorie trebuie icircnțeleasă și asumată Comunitatea evreiască din Romacircnia una dintre cele mai vechi din Europa a contribuit decisiv la dezvoltarea țării Acest lucru nu i-a icircmpiedicat nici pe liderii romacircni nici pe vecinii lor să-i condamne pe evrei la o moarte brutală A fost icircn același timp și o icircncercare de eradicare a specificului și culturii evreiești Holocaus-tul din Romacircnia a fost unul special cu o radicalizare la nivel social pogromurile de la Dorohoi și Iași fiind exemple tragice

Dintre evreii uciși icircn Holocaust aproxi-mativ un sfert de milion au fost uciși la ordinul direct al Mareșalului Antonescu Dacă icirci uităm pe acești oameni icirci ucidem din nou Să fim icircnsă recunoscători celor care au luptat și chiar s-au jertfit pentru a apăra evrei icircn timpul Holocaustului Din păcate icircn Romacircnia dar și icircn lume există și astăzi oameni care fie din ignoranță fie din răutate neagă existența Holo-caustului Ne angajăm icircnsă că vom conti-nua lupta pentru viață pace și speranțărdquo

Și ambasadorul Statelor Unite ale Americii ES Hans Klemm a vorbit des pre importanța luptei icircmpotriva ex-tremismului bdquoIcircn timp ce ne adunăm să aducem un omagiu victimelor trebuie să fim atenți și la cei care promovează antisemitismul icircn zilele noastre Icircn Romacirc-nia ororile secolului trecut reverberează icircncă asupra prezentului Din nefericire umbra iliberalismului naționalismului și intoleranței amenință tot mai tare icircn zilele noastre Europa și lumea occiden-tală Ecourile trecutului propagate prin

tehnologia modernă subminează ceea ce icircmpreună am construit de-a lungul unor decenii icircntregi Icircn spiritul acestei zile să nu uităm lecțiile trecute dar să privim spre viitor pentru a icircnțelege valorile libertății și demnitățiirdquo

Icircn partea a doua a ceremoniei re pre-zentanții instituțiilor statului și ai Corpului diplomatic au depus coroane de flori la Me-morialul Victimelor Holocaustului Au fost depuse coroane din partea Ad ministrației Prezidențiale (consilier prezidențial An-drei Muraru) Camerei Deputaților (Silviu Vexler și Daniel Vasile) Guvernului Ro-macircniei (prim-ministrul Viorica Dăncilă) ministerelor Apărării Naționale și cel de Interne ambasadelor Israelului SUA

Federației Ruse Marii Britanii și Ger-maniei Din partea Uniunii Romilor au depus o coroană de flori Daniel Vasile și Nicolae Manea Aurel Vainer președintele FCER a depus o coroană de flori alături de secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și președintele Brsquonai Brsquorith Romacircnia Joseacute Iacobescu A urmat coroana din partea AERVH depusă de Liviu Beris Iancu Țucărman și Martin Sternin supraviețuitori ai Holocaustului Zeev Schwartz a depus o coroană de flori din partea Asociației Evreilor din Israel Originari din Romacircnia Ultimele coroane au fost depuse de elevii Complexului Educațional Laude-Reut icircnsoțiți de Tova Ben-Nun Cherbis președinta Complexu-lui Educațional și de elevii Liceului Ben-jamin Franklin

Inaugurarea ansamblului monumental Elie Wiesel

bdquoLa decernarea Premiului Nobel pen-tru Pace Comitetul Nobel l-a numit pe Elie Wiesel mesager al umanitățiirdquo a spus Ștefan Velniciuc care a moderat cere-monia de inaugurare a bustului lui Elie Wiesel din piațeta care poartă numele marelui scriitor și pacifist evreu american de origine romacircnă situată icircn București la intersecția străzilor Sofia și eacutemile Zola Ceremonia a debutat cu intonarea Imnu-lui de Stat urmată de un scurt moment ar-tistic al elevilor Complexului Educațional Laude-Reut după care s-a audiat Imnul Național al Statului Israel

Primarul General al Capitalei Gabri-ela Firea s-a declarat onorată să parti-cipe bdquola inaugurarea acestui monument dedicat marelui om evreu romacircn ameri-can de la care vom avea icircntotdeauna de icircnvățat Pentru că a fost un luptător pentru pace libertate și toleranțărdquo Vor-bitoarea a amintit că icircn 2016 cacircnd a fost inaugurată Piațeta Elie Wiesel a promis că va fi realizat acest monument bdquoIată că am reușit și astăzi suntem aici să inaugurăm acest bust realizat cu ajuto-rul Institutului Elie Wiesel pentru care le mulțumesc Tot ansamblul monumental se datorează și eforturilor Primăriei Muni-cipiului Bucureștirdquo a spus Gabriela Firea icircncheind discursul său cu un citat din Elie Wiesel bdquoDumnezeu nu a lăsat oamenilor pacea pe pămacircnt ca un dar ci este de datoria noastră a oamenilor să-i facem cadou lui Dumnezeu paceardquo

bdquoMulțumesc doamnei primar pentru eforturile icircn vederea realizării acestui proiect Icirci mulțumesc și lui Alexandru Florian și echipei de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Ro-macircnia Elie Wiesel a fost un exemplu Nu avem voie să ne predăm icircn fața apatiei nu avem voie să cedăm icircn fața urii și into leranțeirdquo a subliniat Hans Klemm ambasadorul SUA prezent la eveniment

Și Tamar Samash ambasadoarea Israelului le-a mulțumit autorităților

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn RomacircniaAdunare publică la Memorialul Victimelor Holocaustului din Romacircnia

(Continuare icircn pag 6)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Oficialități și lideri ai comunității evreiești membri ai Corpului diplomatic la Monumentul Holocaustului din București

Supraviețuitori ai Holocaustului depun o coroană de flori

Conducerea FCER și BBR depun o coroană de flori la Monumentul Holocaustului

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Icircn perioada 7-14 octombrie Teatrul Evreiesc de Stat din București a organizat cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș ndash TES-FEST Icircn 2018 s-au icircmplinit 70 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc ca instituție de stat Icircn cele opt zile publicul spectator a putut lua parte la o suită de evenimente cultural-artistice care au avut ca temă centrală limba și cultura idiș concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri expoziții și proiecții de film Cu acest prilej pe scena Teatrului Evreiesc de Stat au prezentat spectacole mai multe trupe profesioniste de teatru idiș din Israel Statele Unite ale Amaericii Polonia Franța Republica Moldova Austria precum și formații și interpreți de muzică klezmer din Romacircnia și străinătate

Icircn cadrul festivității de deschidere regizorul Andrei Munteanu și Cristina Mohan directorul festivalului i-au icircntacircmpinat pe cei prezenți cu un mesaj de bun-venit mulțumindu-le pentru interesul acordat evenimentelor organizate de TES De asemenea directorul Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a adresat un mesaj organizatorilor publicului și iubitorilor de cultură idiș deopotrivă invitacircndu-i să ia parte la evenimentele ar-tistice din cadrul acestei a treia ediții a festivalului unde

pot intra icircn contact cu tradițiile și cultura idiș reflectate icircn cele opt zile de festival găzduit de București

Nici o zi fără muzică klezmer și dansuriAlături de spectacolele prezentate pe scena Teatrului

Evreiesc de Stat festivalul a reunit o serie de eveni-mente muzicale Icircncepacircnd din prima zi iubitorii muzicii klezmer asezonate cu ritmuri țigănești și romacircnești au luat parte la concertul Trupei Mish-Mash (Marinne Gold-waser Adrian Iordan și Mihai Trestian) Aceleași ritmuri klezmer combinate și cu puțin jazz au putut fi ascultate la concertul susținut de binecunoscuta trupă Klezma-tics din SUA (Frank London Lorin Sklamberg Lisa Gutkin Richie Barshay Paul Marisset și Matt Darriau) De asemenea melomanii au avut ocazia de a participa la recitalul intitulat bdquoMuzica va continuardquo susținut de Irina Barbu și Liat Farris cele două readucacircnd icircn prim-plan cacircntece mai puțin cunoscute icircn limbile idiș și ladino De foarte aproape de noi mai precis din Republica Moldova Efim Chorny ampSusan Ghergus amp Friends au cacircntat și icircncacircntat publicul cu un repertoriu variat icircn cadrul unui concert intitulat bdquoDe la Basarabia la Bucovina Poezia Idiș icircn cacircntecerdquo Avi Hoffman și trupa bdquoBen Bynyuminrdquo au prezentat un monolog tragi-comic despre viața poetului Ițic Manger ilustrată prin cacircntec și poezie Klezmerii din Romacircnia au fost bine reprezentați de formațiile Bucharest Klezmer Band a Comunității Evreilor din Capitală Bogdan Lifșin (dirijor pian și acordeon) Rodica Doija (vioara) Sergiu Marin (violoncel și chitară bas) Sorin Dobrotă (clarinet) Cristian Dragomir (percuție) Mihai Pintenaru (saxofon) Ionuț Păduraru (trombon) Carmen Iovițu (vocal) Geni Brenda-Vexler (vocal) și Arabela Neazi (vocal) coordonator ndash Silvian Horn și de HaKeshet Klezmer Band a Comunității Evreilor din Oradea Csataacuteri-Malec Eszter (solistă vocal) Bogdan-Bodis Adam (pian sintetizator și acordeon) Cătălin Chirilă (clarinet) Nicolae Levi (vioară) Ilie Pop (trom-bon) Boros-Konraacuted Petru (contrabas) Seidler An-drei (tobe) și Trendler Iosif (percuțiesunet)

Ritmul alert al muzicii klezmer invită cu certitudine la dans Icircn piațeta Facircntacircna Vioara Spartă (situată icircntre Spitalul Colțea și Ministerul Agriculturii din București) a avut loc un flash-mob orga-nizat de Steve Weintraub acompaniat de TES Orches-tra și Bucharest Klezmer Band De altfel programul festivalului a inclus două workshop-uri tematice bdquoIdentitatea culturală prin dansrdquo susținut de Steve Weintraub (SUA) și bdquoMuzi-

ca tradițională icircn dramaturgia idișrdquo realizat de către Zisl Sleptovich (SUA) Ambele au avut o dimensi-une aplicată famili arizacircndu-i pe participanți atacirct cu ritmuri și mișcări de dans cacirct și cu variații ale unor cacircntece culese cu precădere din folclorul central și est-european De asemenea ansamblul de dans-uri HORA al Comunității Evreilor din București a oferit pe scena de la Universitate o mostră de dans tradițional evreiesc care s-a bucurat de interesul și aplauzele asistenței Desfășurat icircntr-un alt registru Asya Zlatina și trupa ei de dansatoare au prezentat spectacolul de dans bdquoBarry Mameloshn in Dancerdquo inspirat din muzica celebrelor surori Barry și ritmurile de jazz din perioada anilor 1940-1970

Israil Bercovici ndash un simbol al teatrului idiș din Romacircnia

Icircn cadrul celei de-a cincea zile de festival a avut loc evocarea perso nalității lui Israil Bercovici secretar li te rar al Teatrului Evre iesc de Stat icircn perioada 1955-1982 un adevărat promotor al idișismului om de teatru și autor al unei monografii dedicate istoriei TES intitulată bdquoO sută de ani de teatru evre iesc icircn Romacircniardquo și apărută

a tacirc t icircn l imba romacircnă cacirct și icircn idiș Regizorul Andrei Muntea-nu a afirmat că acest eveniment icircși propune bdquoom-agierea memoriei unui nume ex-trem de impor-tant din istoria teatrului evrei-esc din istoria mișcării teatrale de limbă idiș atacirct din Romacircnia cacirct

și din lumerdquo Dr Miriam Bercovici soția lui Israil Ber-covici a rememorat personalitatea secretarului literar Israil Bercovici despre care a afirmat că a rămas icircn țară bdquodin dragoste pentru limba idișrdquo De asemenea ea a dezvăluit faptul că soțul ei a lucrat la o istorie universală a teatrului idiș și a mulțumit TES pentru decizia de a amplasa o placă memorială icircn incinta teatrului

Mya Liontescu secretar literar a vorbit despre price-perea lui Israil Bercovici de a rezolva orice neajuns care intervenea icircn activitatea teatrală de zi cu zi și despre dragostea lui pentru o limbă idiș curată Totodată a evo-cat munca de documentare pe care el o depunea icircn mod susținut spre a realiza volu-mul despre istoria teatrului evreiesc Dorina Păunescu actriță la TES din 1982 a afirmat că se simte legată de Israil Bercovici atacirct prin locul său de debut Teatrul din Botoșani aflat icircn orașul lui natal cacirct și prin volumul de poezii tradus de el alături de Nina Cassian pe care icircl consideră o carte de căpătacirci icircn devenirea sa personală Cu toate că poartă toate aceste amintiri cu valoare de tezaur ea a mărturisit că nutrește regretul de a nu fi lucrat direct cu el

Istoria TES icircn fotografii de arhivăToți cei care au participat la evenimentele organizate

la Facircntacircna Vioara Spartă au avut ocazia de a viziona o expoziție de fotografii din arhiva teatrului Ea ilustrează

cei 70 de ani de istorie fotografiile readucacircnd icircn atenția publicului figuri emblematice ale TES și imagini din spectacolele prezentate De asemenea icircn Sala Foaier a TES a fost vernisată o altă expoziție de fotografie care abordează o perspectivă comparativă asupra modului de realizare a diferitelor spectacole de-a lungul anilor icircn diferite regii precum bdquoDybbukrdquo bdquoCel care primește palmerdquo bdquoStele rătăcitoarerdquo șa

Despre istoria TES și potențialul său ca real obiectiv turistic a vorbit și Marcel Drăghici șef al Departamentului Producție și totodată bdquoghidul neoficialrdquo al teatrului El a afirmat că de-a lungul anilor a icircnvățat despre semnificația istorică a clădirii icircn care funcționează TES și despre importanța includerii acesteia icircn principalele tururi oferite turiștilor israelieni și nu numai

Proiecție de film documentar despre Isaac Bashevis Singer

Tot icircn cadrul festivalului regizorul Isy Morgensztern invitat la București a prezentat filmul documentar bdquoYid-dish Nobel Prizerdquo care tratează subiectul lite raturii idiș și mai ales destinul scrierilor lui Isaac Bashevis Singer laureat al Premiului Nobel pentru Literatură icircn 1978 După vizionare Isy Morgensztern a intrat icircn dialog cu publicul afirmacircnd necesitatea unui filon de cultură

iudaică icircn Europa secolului al XXI-lea cacirct și importanța demersurilor pentru conservarea ei

Icircntacirclnire cu Carol FeldmanScriitor și fost actor al TES Carol Feldman a revenit

pe scenă icircntr-o icircntacircl nire emoționantă cu spectatorii El le-a icircmpărtășit celor prezenți amintiri din perioada de dinainte de 1965 anul cacircnd a emigrat icircn Israel Dintr-o dublă perspectivă atacirct personală cacirct și profesională vorbitorul s-a referit la momente de căpătacirci din viața sa ndash devenirea sa ca actor de limbă idiș relațiile cu unii dintre colegi și mai ales icircntacirclnirea cu cea care avea să icirci devină soție regretata Betty zl De asemenea el a citit două povestiri din ultimul său volum bdquoCaleidoscopul meurdquo icircn care face portretele unor actori din Teatrul Evreiesc de Stat și descrie perioada icircn care activa pe scena din strada Iuliu Barasch

Amintiri despre viitor Actrița Rodica Mandache și Yoel Rippel au vorbit

despre istoria teatrului de expresie idiș din spațiul romacircnesc Rodica Mandache originară din Iași a evocat Grădina bdquoPomul Verderdquo un loc reprezentativ al Iașilor copilăriei sale Relația cu unele dintre colegele sale de clasă amintirile personale imaginea vechii clădiri a Teatrului Național din Iași cacirct și interacțiunea cu sinagoga din apropierea casei sale alcătuiesc un potpuriu de trăiri pe care ar-tista le-a evocat icircn fața celor prezenți Ea a mărturisit că era familiarizată cu limba (Continuare icircn pag 5)

DAN DRUȚĂFoto Oana Monica Nae

T E S F E S T ndash e d i ț i a a I I I - a

Maia Morgenstern icircn timpul spectacolului

Trupa Mish-Mash

Scenă din spectacolul bdquoMarienbadldquo

Formația Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern icircn concert la TES FEST

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 5

idiș iar plăcuța montată pe locul unde funcționase primul teatru idiș

din lume o vedea adesea și și-o amintește cu nostalgie Ea a arătat că se consideră norocoasă deoarece toate aceste amintiri și interacțiunea cu o lume atacirct de diversă icirci confirmă faptul că a avut o copilărie fericită

Yoel Rippel nepot al actriței Seidy Gluumlck a evocat cu nostalgie momentele petrecute icircn clădirea TES dar și icircndemnul mamei sale de a nu alege o profesie legată de teatru Deși a urmat o carieră icircn domeniul avocaturii el a mărturisit că este un iubitor de teatru și prețuiește mult legătura stracircnsă pe care o are cu Teatrul Evreiesc de Stat din București

Un bdquomaratonrdquo al spectacolelor de teatruPrima zi a festivalului a debutat cu spec-

tacolul bdquoMarienbadrdquo producție a TES (r An-drei Munteanu) care nu reprezintă altceva decacirct o invitație inedită icircn lumea umorului burlesc al lui Șalom Alehem Tot regizorul Andrei Munteanu alături de Teatrul Evreiesc de Stat bdquoRachel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia i-au inițiat pe spectatori icircn bo-gata lume a tradiției poetice idiș ilustrată de

spectacolul bdquoCacircntecele biblicerdquo Regizorul Rafael Gold-waser a adus mai vechea poveste a vestitului lăutar Stempeniu și frumoasa lui poveste de dragoste icircntr-un spectacol presărat cu multă muzică realizat cu sprijinul TES Orchestra Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat icircn cea de-a patra zi spectacolul bdquoDumnezeul Răzbunăriirdquo (r Alexander Hausvater) care propune o inedită poveste de dragoste și o lecție despre relativizarea reperelor mo-rale De asemenea scena TES a fost gazda premierei oferite de Teatrul Idiș din Tel Aviv cu spectacolul muzical bdquoHertzlrdquo centrat pe povestea lui Theodor Herzl și a icircntacircl-nirii sale cu Max Nordau Umorul specific al scrierilor lui Șalom Alehem a fost adus din nou pe scena TES grație producției bdquoTevie servit crud cu garnitură evreiascărdquo icircn regia lui Allen Lewis Rickman

Coproducție TES-FolksbieneIcircn ultima zi a festivalului TES amp Folksbiene au pre-

zentat coproducția bdquoTribunalul tatălui meurdquo icircn regia lui

Motl Didner de la Teatrul Idiș din New York Piesa spune povestea copilăriei lui Isaac Bashevis Singer dominată de o atmosferă plină de spirite și demoni dar și de ima-ginea curții rabinice conduse de tatăl său

Ultima zi de festival ultima zi de muzicăCu ocazia icircnchiderii TES Orches-

tra (dirijor Bogdan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini Mihai Pintenaru Ser-giu Marin voce ndash Geni Brenda-Vexler Carmen Hannah Iovițu și Arabela Neazi) alături de actorii Maia Morgen-stern Mihai Ciucă Roxana Guttman și cele două junioare ndash Dara Iovițu și Carla Lifșin ndash au susținut un concert special de muzică tradițională idiș

Icircn final directorul Teatrului Evre-iesc de Stat Maia Morgenstern a mulțumit tuturor celor care au luat par-te la realizarea festivalului precum și publicului spectator pe care l-a invitat de pe acum la cea de-a patra ediție din anul 2019

(Urmare din pag 4)

Școala vieții viața școlii ar ta bucurieiProf univ dr Maty Blumenfeld la 90 de ani

Icircntr-o carieră universitară de peste 60 de ani la Catedra de rezistență a materialelor din Politehnica bucureșteană profesorul Maty Blumenfeld a modelat zeci de generații de ingineri a publicat nenumărate studii științifice icircn reviste de profil din țară și din străinătate Este autor și coautor de tratate monografii manuale icircn domeniu bdquoLucrez și acum la o carte munca mă ține icircn viațărdquo zice Are dreptate

A trăit Holocaustul epocile de totalitarism Știe să lupte A deprins asta de la tatăl lui botoșănean dintr-o familie de oameni săraci La unsprezece ani a fost dat ca băiat de prăvălie la un negustor de stofe Negusto-rul l-a bdquocazatrdquo icircntr-o pivniță unde depozita stofele Nu era prea vesel să dormi iernile icircntr-o pivniță neicircncălzită O co-pilărie fără copilărie bdquoDin tracircnta cu viața a ieșit omrdquo bdquoCacircnd a venit la București tata a fost funcționar apoi și-a făcut o firmă de produse electrotehnicerdquo icircși amitește interlocutorul nostru și continuă bdquoIcircntr-o zi intră cine-va-n prăvălie și-ntreabă Cablu aveți Am 100 de lei metrul Omul pleacă fără să-l cumpere Trec cacircteva zile Reapare Mai aveți cablu Da 100 de lei me-trul Zic de ce nu i-ai cerut mai mult Trebuie și el să trăiască răspunde tata El m-a icircnvățat ce-i omeniardquo

Maty era adolescent icircn anii prigoanei elev la Li-ceul evreiesc bdquoCultura Brdquo Profesorul de filozofie Iosif Brucăr unul dintre cei mai reputați dascăli ai săi a reușit să obțină de la ministrul de atunci al Culturii Ion Petrovici aprobarea de icircnființare a Liceului Pe-dagogic Evreiesc S-a mutat acolo Printre colegi i-a avut pe Sergiu Comissiona și Manole Marcus N-a lipsit niciodată de la școală icircn afară de zilele icircn care au fost rebeliunea și Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 Bombardamentul Forțelor Aliate din 4 aprilie 1944 l-a prins cacircnd se-ntorcea de la ore bdquoAm auzit sirena care anunța alarma Icircn zece minute a icircnceput bombarda-mentul Năprasnic Calea Griviței a fost cel mai puternic afectată Parașutiștii căzuți prizonieri au fost icircncartiruiți la Școala Sfacircnta Ecaterina era aproape de casă Dar ce deosebire de tratament icircntre prizonierii americani și ruși Americanilor li s-au pus la dispoziție dormitoarele internatului Rușilor li s-au făcut barăci Serile rușii cacircn-tau Așa de frumos că se-aduna lume din cartier să-i asculte La 23 august rsquo44 ora zece seara s-a auzit la radio proclamația regelui Mihai către țară Oamenii se icircmbrățișau pe străzi de bucurie că s-a terminat războiul Unul dintre prizonierii ruși icirci spune mamei vă bucurați

voi dar dacă vin rușii și mă prind mă omoară Asta se-ntacircmplă cu prizonieriirdquo

ndash Cum a fost după 23 august rsquo44ndash Deși mulți colegi au intrat la școli romacircnești tata a

hotăracirct să mă duc tot la Liceul bdquoCultura Brdquo După atacircția ani de propagandă antisemită nu credea că lucrurile se pot schimba peste noapte Voia să mă ferească de experiențe nefericite După bacalaureat am intrat la Poli-tehnică Terminam anul icircntacirci cacircnd a venit naționalizarea 11 iunie rsquo48 Tata a pierdut tot A intrat la o cooperativă La icircnceputul anului IV am fost numit preparator Cu salariul meu și cu ce cacircștiga tata ne-am putut descurca Au fost icircnființate cursuri pentru muncitori-studenți și eu

le-am predat Aveam 25 de ani Icircn rsquo52 eram asistent icircn rsquo55 ndash șef de lucrări Primul șantier la care-am lucrat icircntr-un colectiv condus de profesorul Gheor-ghe Buzdugan mentorul meu a fost cel de la Hidrocentrala Bicaz Era prin rsquo59 - rsquo60 Icircn rsquo64 mi-am susținut doctoratul Teza mea bdquoMetoda celor trei necunoscute aplicată sisteme-lor elasticerdquo a fost preluată de mulți cercetători romacircni

ndash A fost o problemă de inspirație

ndash O sumă de acumulări apoi a venit soluția Locuiam icircn

apropiere de Parcul Carol Luam autobuzul 32 care mă ducea pacircnă la Politehnică Pe drum am schițat icircn minte o metodologie de calcul originală publicată ulterior de profesorul Buzdugan icircntr-un manual de rezistență a ma-terialelor Teza am scris-o icircn șase luni februarie-iulie rsquo63

ndash Există bucurie sau doar arta de a ne-o facendash Și una și alta Am avut mulți prieteni dar aproape

toți sunt plecați din țară din viață Un foarte bun prieten Justin Herșcovici inginer din icircntacircmplare umanist prin vocație a murit de infarct la 55 de ani Singurul cu care vorbesc pe skype e Anton Todel stabilit icircn Argentina microbist icircnrăit ca și mine După ce doamna mea m-a părăsit n-am mai vrut să merg nici la teatru nici la concerte nici să mă uit la televizor Anton mi-a spus Ada n-a zis să nu vezi meciuri Joacă acum Chelsea cu Manchester United Deschide televizorul și pe urmă comentăm

Mi-arată o carte apărută la Editura Printech 2015 cu dedicația bdquoSoției mele Ada Brumaru muzicolog lacircngă care am trăit 54 de ani de dragoste icircnțelegere și respect reciprocrdquo

ndash Ada a fost bucurie Restul ndash clipe Le retrăiesc pe cele din anii tineri le prețuiesc pe cele de azi

IULIA DELEANU

TES FEST ndash ediția a III-a

Guvernul Romacircniei Institutul Naţional pentru Studierea

Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo

Concurs de soluții pentru amenajarea Muzeului Național

de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

din RomacircniaIcircn luna septembrie a anului curent Institutul

Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia a lansat concursul de soluții pentru amenajarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holo-caustului din Romacircnia

Icircn data de 12 decembrie 2018 un juriu internațional va anunța cacircștigătorul competiției și soluția propusă

Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romacircnia are ca scop prezen-tarea și promovarea istoriei a culturii și tradițiilor comunităților evreiești din Romacircnia și prezentarea contribuției acestei minorități naționale la evoluția societății romacircnești de-a lungul timpului

Activitatea viitoarei instituții va avea de aseme-nea o importantă componentă educațională ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului și promovarea dialogului intercultural

Anunțăm cu acest prilej că Institutul bdquoElie Wieselrdquo invită membrii comunității evreiești din Romacircnia să ofere obiecte fotografii documente reprezentative pentru istoria personală sau a comunității

Informații pot fi obținute la adresa de e-mail offi-ceinshr-ewro sau la nr de telefon 0213180939

Aspect din spectacolul bdquoCacircntecele bibliceldquo

Barry Mameloshn in Dance

Din spectacolul bdquoTevie servit crudhellipldquo

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircniapentru acest gest de recunoaștere a

importanței lui Elie Wiesel icircn istoria re-centă bdquoDoamnă primar felicitări din nou pentru contribuția la această realizare Sunt bucuroasă că pot vorbi despre Elie Wiesel care și-a dedicat viața transmi-terii memoriei Holocaustului Mărturia sa este copleșitoare El spunea nu voi uita niciodată acea noapte Prima noapte icircn lagăr Nu voi uita niciodată fumul Nu voi uita niciodată acele flăcări care mi-au consumat credința pentru totdeaunardquo

Marc Mellon autorul bustului ampla-sat icircn Piațeta Elie Wiesel a arătat că bdquodacă Elie Wiesel ar fi fost aici ar fi fost fericit de participarea liderilor dar mai ales ar fi fost fericit să vadă tinerii Tot ce a făcut a fost cu gacircndul la generațiile viitoare Nu doar cu gacircndul la evrei lui i-a păsat de icircntreaga lume Mai este un motiv pentru care suntem aici Elie Wiesel a avut un profund respect pentru artă și puterea ei El știa ce poate icircnsemna cuvacircntul scris Cacircnd m-am gacircndit cum să abordez această lucrare i-am spus domnule profesor visul meu este ca

acest bust să călăuzească multe generații de acum icircnainte icircn spiritul icircn care tu ai făcut-o Să vă gacircndiți de acum icircnainte la această piață ca la o piață a icircnvățăturii Să vă aduceți aici familia prietenii Ei trebuie să icircnțeleagă că genocidul nu este pentru un singur popor genocidul poate fi icircnfăptuit pentru oricine de pe pămacircnt Le mulțumesc icircn final pentru această opor-tunitate lui Alexandru Florian și Elisabe-thei Ungureanu dar și pentru dăruirea lor icircn cercetarea acestui domeniu și pentru omagierea acestui mare om care a fost Elie Wieselrdquo a mai spus Marc Mellon

Icircn final s-a adresat celor prezenți directorul INSHR-Elie Wiesel Alexan-dru Florian bdquoS-au exprimat foarte multe gacircnduri bune astăzi aici poate mai multe decacirct s-au spus icircn Romacircnia de-a lungul vieții lui Elie Wiesel Punctez doar cacircteva momente importante din ultima vreme icircn octombrie 2016 primarul general a inaugurat această piață Icircn mai 2016 Consiliul General al Capitalei oferă spre administrare Institutului Elie Wiesel o clădire care să găzduiască un Muzeu al Istoriei Evreilor și Holocaustului La sfacircrșitul acestui an vom avea probabil un cacircștigător al concursului de proiecte pen-tru amenajarea expoziției permanente

Icircn august 2018 Casa Memorială a lui Elie Wiesel din Sighetu Marmației a fost vandalizată cu mesaje antisemite Astăzi inaugurăm monumentul dedicat memoriei lui Elie Wieselrdquo a spus Alexandru Florian icircntr-o icircnșiruire de evenimente recente legate de personalitatea filozofului evreu american de origine romacircnă după care a citit mesajul lui Elisha Wiesel fiul lui Elie Wiesel transmis pentru această ocazie bdquoIcircn 1944 tatăl meu și icircntreaga comunitate din Sighet au fost trimiși la moarte icircn timp ce vecinii lor romacircni priveau Nimeni dintre cei ce participați la acest eveniment nu este responsabil pentru crimele Holo caustului Aveți icircnsă responsabilitatea de a vă aminti și de a-i educa pe tineri Eu și mama mea vă transmitem cele mai bune urărirdquo

Ceremonia s-a icircncheiat cu dezvelirea monumentului de către Primarul Capi-

talei Gabriela Firea și ambasadoarea Israelului Tamar Samash

Președintele Romacircniei a decorat 44 de supraviețuitori ai Holocaustului din Romacircnia

Icircn după-amiaza zilei de 9 octombrie la Palatul Cotroceni din Capitală a avut loc o emoționantă ceremonie icircn cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supraviețuitori ai Holo caustului din Romacircnia cu Ordinul Național bdquoSer-viciu Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler Au participat lideri ai FCER ai AERVH și INSHR - EW reprezentanți guvernamen-tali parlamentari

Icircn alocuțiunea sa șeful statului a amintit icircntre altele că bdquoicircn toamna anu-lui 1941 la ordinul autorităților vremii evreii romacircni icircncepeau să fie deportați icircn Transnistria devenind astfel victimele unui regim dictatorial care a ales să-și extermine propriii cetățenirdquo

Klaus Iohannis a considerat foarte potrivite pentru ceremonie cuvintele lui

Elie Wiesel bdquoFără memorie nu există cultură Fără memorie nu ar exista nici civilizație nici societate nici viitorrdquo

Subliniind că punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei vorbitorul a atenționat că pacircnă la acest punct bdquodictaturile europene au acționat sistematic pentru privarea aces tor oameni de o serie de drepturi și libertățirdquo

bdquoIcircn Romacircnia antisemitismul s-a mani-festat inițial prin cultivarea icircn societate a urii nesăbuite față de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorității Cetățenii au fost instigați unii icircmpotriva altora iar evreii romacircni au fost demonizați și transformați icircn ținte Icircn paralel a fost adoptată o legislație antisemită care a generat excluderea treptată a evreilor din viața economică și culturală a țării deschizacircndu-se astfel calea deportărilor și a crimelorrdquo

Revenind la prezent președintele Iohannis a arătat că bdquoacest tip de poli-tici sunt astăzi de neconceput pentru o societate puternic atașată de principiile democratice și ale statului de dreptrdquo și că bdquodiscriminarea unei minorități doar pe baza faptului că nu are aceleași credințe valori religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu

gacircndul la anii icircntunecați ai dictaturilorrdquo bdquoAtunci cacircnd pacea socială este pusă icircn pericol este nevoie de o abordare matu-ră și o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanți din societaterdquo a atras atenția Klaus Iohannis care a icircndemnat bdquosă lăsăm trecutului toate aluviunile de ură indignare gacircnduri negre și să ne icircndreptăm energiile către viitorul nostru Să facem pentru toți romacircnii o țară icircn care să trăim icircn bună icircnțelegere fără spaime și tulburări provocate de pericole imaginare

Romacircnia aparține tuturor romacircnilor Deși diferiți suntem toți romacircni și vrem să mergem mai departe icircmpreună icircntr-o țară care și-a icircnsușit și respectă principiile și valorile comune europenerdquo

Icircn final șeful statului a adăugat bdquorei-terez aici angajamentul nostru ferm de a icircntreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea pe viitor a oricăror acțiuni care se fundamentează pe icircncălcarea demnității umane Fără democratizarea societății romacircnești și deschiderea ei către minorități viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit riscacircnd chiar să nu fie recunoscut pe plan internațional Centenarul Romacircniei Mo-derne Unite se referă nu doar la trecutul nostru cacirct mai ales la viitorul eirdquo

Icircn numele supraviețuitorilor decorați a luat cuvacircntul Israel Tanner explicacircnd că mulțumirile supraviețuitorilor Holo-caustului se datorează sprijinului con-stant al președintelui Romacircniei pentru minorități pentru combaterea antise-mitismului dovadă fiind și promulgarea Legii 157 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antise-mitismului

Confruntarea cu adevăruri dureroase

Administrația Prezidențială icircmpreună cu Institutul bdquoElie Wieselrdquo au pregătit icircn continuarea momentului omagierii supraviețuitorilor Holocaustului prezen-tarea peliculei rdquoIcircmi este indiferent dacă icircn istorie vom intra ca barbarirdquo filmul recent al regizorului Radu Jude distins icircn această vară cu premiul bdquoGlobul de Cris-talrdquo la festivalul de la Karlovy Vary Filmul se potrivește acestei seri a memoriei a apreciat Alexandru Florian directorul general al Institutului rdquoElie Wieselrdquo care i-a mulțumit lui Jude pentru că a permis prezentarea lui icircn acest cadru Produ-cătoarea Ada Solomon l-a definit drept

un film al memoriei care dezvăluie felul icircn care aceasta se modifică de-a lungul vremii Este un film foarte actual iar su-biectul ndash masacrul de la Odessa ndash este foarte puțin cunoscut și prin aducerea sa icircn fața opiniei publice va da prilejul unei dezbateri icircn jurul unor erori situație icircn care se află nu numai Romacircnia Filmul poate fi perceput icircn relațiile cu propriul trecut el stacircrnește mintea și ridică pentru spectatori semne de icircntrebare a apre-ciat Ada Solomon Potrivit președintelui FCER dr Aurel Vainer evenimentul din această seară se leagă de cele două valori ale iudaismului memoria și recu noștința Masacrele de la Odessa demonstrează icircncă o dată barbaria foștilor conducători romacircni Ion Antonescu

și Mihai Antonescu Regizorul Radu Jude a dat dovadă de mare curaj prezentacircnd această realitate a subliniat președintele Vainer care le-a mulțumit regizorului și producătoarei pentru acest film

Remarcabile icircn această peliculă nu sunt numai acțiunea și icircnsăși tematica ci raportarea personajelor la ceea ce se icircntacircmplă Iar prin această abordare Radu Jude icircși pune icircn practică intențiile de a trezi conștiințele de a icircncerca să apropie publicul de niște realități dure-roase pe care să le aducă la lumină să nu mai fie ocultate iar responsabilii să-și asume răspunderea Din cauza po-liticii de ascundere a adevărului aplicate peste jumătate de secol marea parte a populației a căpătat pentru bdquoconsumrdquo o realitate deformată și acest lucru și-a pro-pus să icircl ilustreze ultima parte a filmului icircn secvența reconstituirii antecedentelor și masacrului de la Odessa Icircn film apare și publicul care asista la reconstituire iar cei mai mulți au aplaudat prezența armatelor germană și romacircnă din timpul războiului justificările lui Ion Antonescu pentru uciderea evreilor și au urmărit fără vreo reacție de protest arestarea și asasinarea evreilor nevinovați Iată unde ne aflăm iată de ce trebuie să facem filme cu ororile războiului și cu răspunderea noastră iată de ce trebuie să luptăm icircm-potriva uitării chiar dacă ne doare Este mesajul deosebit de curajos al lui Radu Jude pe care nu pregetă să-l rostească tare și fără echivoc icircn toate creațiile lui

(Urmare din pag 3)

Elevi de la Laude-Reut la Monumentul Holocaustului

Aspect de la dezvelirea bustului lui E Wiesel la București

Președintele Klaus Iohannis icircn mijlocul supraviețuitorilor Holocaustului decorați la Palatul Cotroceni

Bustul lui Elie Wiesel opera sculptorului Marc Mellon

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 7

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoZiua Vacircrstnicului la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală

Din punct de vedere iudaic Ziua Internațională a Persoanelor Vacircrstnice marcată icircn fiecare an la 1 octombrie con-form unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU icircn 1990 consfințește Porunca a V-a din Decalog bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquo Anul acesta la sărbătorirea ei de la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo au participat președintele FCER dr Aurel Vainer secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și prim-rabinul Rafael Shaffer

bdquoZiua Vacircrstnicului are acum o conotație specială este ediție aniversară fiind al zecelea an de cacircnd o sărbătorim icircn acest Centru rezidențial cu sprijinul Federațieirdquo a subliniat directoarea DASM dr Mona Bejan bdquoCu sprijinul Joint-ului al Claims Conference al Fundației Caritatea DASM acordă permanent un sprijin impor tant persoanelor vacircrstnice prin pro gra me de asistență socială și medi-cală programe de icircngrijire la domiciliu

furnizacircnd medicamente tichete valorice pentru achiziționarea de medicamente organizacircnd de mai multe ori pe an tabere dedicate vacircrstnicilor programe de soci-alizare prin intermediul Cluburilor pentru generația bdquode aurrdquo și al Programului Case Calde inițiat de directorul Joint pentru Romacircnia Israel Sabag De o atenție deosebită se bucură cele două centre rezidențiale din București și Arad De

cacircțiva ani icircncoace mai ales Căminului Rosen i s-au alocat fonduri importante din partea FCER pentru reno-varea clădiriirdquo Ediția actuală a fost marcată și printr-o premieră o icircncăpere recent reno-vată de la etajul icircntacirci unde s-a desfășurat sărbătorirea bdquoIcircn ur-

mătoarele două luni rezidenții noștri de la parter se vor muta la etajul icircntacirci complet renovat și mobilat cu sprijinul Fundației Caritatea și al Joint-ului Și am primit vestea bună că Federația va aloca icircn continuare fonduri pentru renovarea parterului și demisolului clădiriirdquo

Au fost aduse mul țumiri celor ce au colaborat la organizarea evenimentului directorului adjunct al Căminului Gae-tano Perrotta directorului administrativ Alexandru Pavel coordonatoarei Pro-gramelor DASM pentru Seniori Sanda Wolf coordonatoarei Proiectului bdquoVacircrsta a 4-ardquo Katia Pascariu cantorului Emanuel Pusztai flautistului Iacov Tudor soliștilor de la Teatrul Național de Operetă bdquoIon Dacianrdquo din București Tina Munteanu și Alexandru Burcă

bdquoDe Erev Roș Hașana cacircnd la Tem-plul Coral din Capitală am făcut Heșbon Hanefeș comunitar am acordat cali-ficativul foarte bine Departamentului nostru de Asistență Socială și Medicală pentru icircmbunătățirea serviciilor aduse rezidenților din cămine și asistaților la domiciliurdquo a spus președintele FCER dr Aurel Vainer Afirmația a fost argu-mentată și prin faptul că rezidenților de la Căminul bdquoRosenrdquo li se oferă o viață socio-culturală atractivă diversă dătătoare de perspectivă prin vizite la muzee vizionări de spectacole de teatru participări la evenimente socio-culturale organizate de

n MIRCEA ROND președintele C E F o c ș a n i unul dintre lide-rii actuali care se impun prin dinamism este implicat de foar-te mulți ani icircn viața comuni-tară reuș ind performanțe ndash model pentru c o m u n i t ă ț i l e mici atunci cacircnd există voință și știința (sau arta) de a lucra cu oame-nii Sinagoga din Rm Sărat obște arondată a devenit expoziție de lucrări pe teme iudaice realizate de elevii din oraș A restaurat Sinagoga din Odobești Reparațiile la Sinagoga din Focșani sunt aproape gata Editează cu mult succes revista online Menora n Ing FELIx KOPPELMANN

preșe dintele CE Oradea pune atacirc-ta energ ie ș i c o m p e t e n ț ă icirc n c o n d u c e -rea comunității sale icircncacirct și-a cacircș t iga t res -pect nu doar icircn obștea noastră ci și icircn viața evre-iască de peste hotare Mărturie este și recenta reinaugurare a Sinagogii de rit ortodox cu largă participare internă și internațională Sunt de menționat aten ția deosebită acordată vieții de cult mozaic precum și excelentele relații pe care le cultivă cu autoritățile locale reprezentanți la vacircrf ai cultelor religioase din Județul Bihor Meritorie este de asemenea atragerea tinerilor spre comunitaten IVAN SCHNABEL președintele

CE Reșița se remarcă prin hărnicia priceperea de-votamentul cu care a dat un nou impuls vieții comunitare din oraș Icircl recoman-dă felul icircn care are grijă de cei vacircrstnici singuri suferinzi cum se preocupă de conservarea pa-trimoniului sacru cinstește sărbătorile evreiești ndash mod de apropiere icircntre membrii comunității organizează evenimente culturale participă alături de alți evrei reșițeni la Programele Bereșit Keșet Șabaton puse icircn aplicare de Joint și JCC-urile icircnvecinaten D AV I D L I E B E R M A N

p r e ș e d i n t e l e C E S i g h e t u Marmației este c o n ș t i e n t c ă poartă pe umerii săi o onorantă povară condu-ce comuni ta -tea icircn care s-a născut ș i s-a format din punc-tul de vedere al cunoștințelor de religie mozaică laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel zl Are grijă de Casa Memorială Wiesel organizează mari evenimente ale ne-uitării de Ziua Holocaustului pentru evreii sigheteni deportați la Auschwitz drum fără icircntoarcere pentru cele șase milioane de evrei europeni care i-au căzut victimă

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi

natildescuthorni icircn luna noiembrie

bdquoCacircnd mi s-a propus să candidez pentru funcția de președinte al comunității ndash era icircn 1992 ndash am făcut-o pentru că voiam să contracarez

opiniile sceptice ale unora din țară și din afara ei care considerau că noi comunitatea evreilor rădăuțeni n-am avea viitorrdquo spune

președintele acesteia ing Igo Kofler A fost o opțiune inspirată Do-vadă ndash alegerea și realegerea lui la conducerea comunității O confirmare

recentă prima ediție a Zilei Limbii și Teatrului Idiș a fost organizată anul acesta la Templul Mare arhiplin din Rădăuți icircntr-o sală reamenajată

din incintă ca un minimuzeu al istoriei evreiești din aceste locuri O istorie care suscită interesul istoricilor contemporani Numai icircn ultimii ani 2016 și 2018 două monografii pe această temă au fost scrise de prof dr Daniel Hrenciuc bdquodupă scurte incursiuni icircn trecutul comunității rădăuțene apărute anteriorrdquo adaugă interlocutorul

ndash Cum a fost construit Templul

bdquoDorința de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo

Interviu cu ing IGO KOFlER preşedintele CE din Rădăuți

ndash A fost inițiativa unei delegații de evrei rădăuțeni care icircn 1880 cacircnd Franz Joseph a vizitat orașul i-au soli-citat icircmpăratului să le acorde un teren Atunci Bucovina făcea parte din Imperiul Austro-Ungar Prima sinagogă construită de Eliahu Gewὅlb la 1830 devenise neicircn-căpătoare Nu doar că delegația primește aprobare dar terenul le este donat de icircmpăratul icircnsuși Icircn 1883 la 18 august ziua de naștere a icircmpăratului sinagoga ridicată cu fonduri exclusiv comunitare este inaugurată Edificiul a fost proiectat de arhitecți evrei austrieci icircngemănacircnd stilurile maur ndash cele două turnuri de la fațada principală ndash și renascentist ger-man ndash icircn special interioarele Este o sinagogă tradițională ndash parterul pentru bărbați etajul icircntacirci pentru femei ndash foarte asemănătoare cu sinagogile din Europa Centrală Demnă de menționat este ac-tivitatea celui dintacirci rabin care a oficiat icircn Templu pacircnă icircn 1909 rabinul Yitzhak Kunstadt autor al lucrărilor bdquoLuah Erezrdquo și bdquoLuhot Shuiotrdquo fondator icircmpreună cu dr Nathan Birnbaum al organizației sioniste Ahvat Zion

ndash De cacircnd datează comunitateandash De peste 200 de ani Primii evrei au

venit din Boemia la sfacircrșitul secolului al XVIII-lea Ulterior ndash din Galiția și Rusia Trei familii evreiești sunt icircnregistrate icircn 1807 Comunitatea ființează de sine

stătătoare din a doua jumătate a secolu-lui al XVIII-lea cu heder școală și liceu evreiesc cămin pentru vacircrstnici Icircnainte de al Doilea Război Mondial funcționau 250 de icircntreprinderi evreiești producacircnd zahăr mobilier săpun obiecte electro-tehnice Profesiunile intelectuale des icircntacirclnite erau medicina dreptul farma-cologia După Primul Război Mondial din Consiliul Municipal făceau parte și evrei deoarece populația evreiască deținea o pondere semnificativă icircn cea rădăuțeană respectiv circa o treime din totalul locuitorilor icircn anii interbelici A fost un moment de boom demografic După venirea la putere a lui Hitler ascensiunea antisemitismului ndash icircn Europa inclusiv icircn Romacircnia ndash se resimte și la Rădăuți Au urmat legislația antievreiască deportarea icircn Transnistria Din cei 7 000 de evrei rădăuțeni deportați s-au icircntors după război circa 1 200 Cu trecerea anilor comunitatea s-a rărit Mulți au făcut Alia Cei rămași sunt majoritatea la vacircrste icircnaintate Icircn prezent comunitatea numără 42 de membri dar ne străduim eu și co-laboratorii mei să-i menținem vitalitatea

ndash Ce faceți pentru astandash Cu sprijinul DASM avem grijă ca toți

asistații noștri să ducă o viață decentă Ne străduim ca viața religioasă să decur-gă icircn parametri normali Nu e ușor pentru că minian-ul este o problemă și uneori

suntem nevoiți să apelăm la enoriași din comunități icircnvecinate Suceava Dorohoi Botoșani Avem nevoie de un oficiant de cult permanent De Roș Hașana 5779 de pildă eveniment la care au partici-pat aproape toți membrii comunității serviciul religios a fost asigurat de un israelian originar din Rădăuți care are și calitatea de oficiant de cult Nu avem un icircndrumător de educație iudaică Fiecare se bazează pe cunoștințe dobacircndite icircn familie completacircndu-și-le ndash unii ndash prin lecturi Organizăm evenimente culturale la Templul Mare și la Casa de Cultură a Municipiului Rădăuți O preocupare constantă este prezervarea patrimoniului nostru sacru Avem angajați eficienți la cimitirele din Rădăuți și Siret obște aron-dată astfel că ambele cimitire se află icircn stare bună Ne preocupă reabilitarea icircn icircntregime a Templului Mare din Rădăuți și a Sinagogii Mari din Siret pentru care am elaborat un proiect de atragere de fonduri locale guvernamentale europene Ne ajută și faptul că avem relații foarte bune cu autoritățile locale

ndash Care sunt principalele obstacolendash Constracircngerile materiale ndash Perspective pe termen scurtndash Realizarea unui parteneriat cu o fir-

mă specializată icircn vederea unor lucrări de reparații la unele imobile aflate icircn proprie-tatea comunității precum și organizarea sărbătorii de Hanuca 5779

ndash Ce vă animă icircn munca de lider comunitar

ndash Dorința de a face bine oamenilor printre care trăiesc

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 16)E SUHOR

Ziua Vacircrstnicului la Căminul Rosen

Membrii Clubului bdquoGenerația de aurldquo aflați icircn excursie

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

I U D A I C A

Șabatul la țăranii evrei din Maramureșul de altădată

Șmini Ațeret și Simhat Tora la Templul Coral

M-am gacircndit de multe ori ce icircnseamnă Șabatul Menționat icircn Tora respectarea lui este o obligație pentru fiecare evreu o mițva Este interdicția prestării oricăror munci icircn această zi Șabatul este menționat icircn prima Carte a Torei icircn prima peri-copă care a dat numele acestei cărți Bereșit (Geneza sau Facerea) Este ziua a șaptea care urmează primelor șase zile ale Creației Ziua icircn care Dumnezeu s-a odihnit Icircn onoarea și icircn amintirea acestui fapt se odihnesc și oamenii Toate celelalte zile care apar nu cu nume ci cu număr reprezintă o pregătire pentru Șabat Evreii au primit această zi pentru odihnă și studiu Ulterior ziua de odihnă săptămacircnală a fost preluată de la ei de celelalte popoare Fie că ziua a șaptea era respectată de evrei icircn forma ei istorică fie că alte popoare au transferat ziua de odihnă vineri sau duminică ea s-a icircncetățenit a devenit unul dintre elementele care stau la baza civilizației moderne

Un prieten evreu israelian laic mi-a spus odată că este un fenomen ciudat Pe de o parte bdquoevreii laicirdquo critică faptul că icircn Israel autobuzele nu merg de Șabat deși mulți nu sunt interesați să circule nici măcar cu mașina personală icircntrucacirct nu se duc la lucru Pe de altă parte ei se bucură de o zi liberă pe care și-o petrec icircmpreună cu familia și sunt mulțumiți să iasă icircntr-un parc public icircntr-o atmosferă mult mai puțin poluată de circulația vehiculelor Conform tradiției Șabatul este o sărbătoare de familie iar toți oamenii se bucură de ea fiecare icircn felul lui

Dar nu numai atacirct Se spune că Șabatul i-a spus evreului bdquoPăzește-mă și te voi păzirdquo De-a lungul istoriei respectarea Șabatului i-a făcut pe evrei să se mențină ca evrei De Șabat ei se odihneau după o săptămacircnă de muncă și se dedicau studiului Cărților Sfinte Odihnă și icircnvățătură

Recent am răsfoit o carte despre Șabat pregătită cu scop educativ Este intitulată bdquoSefer HaȘabatrdquo fiind editată de cacircțiva rabini scriitori și cercetători icircn domeniul studiilor iudaice icircn fruntea cărora se afla rabinul doctor Jacob Nacht originar din Focșani Cartea a apărut la Tel Aviv icircn anul 1947 și a cunos-cut mai multe ediții Ea include articole despre semnificația

Șabatului și istoria celebrării lui precum și fragmente din opere literare pe această temă Printre ele am găsit fragmente asupra respectării Șabatului la evreii din Romacircnia de altădată Unul dintre ele se referă la situația țăranilor (de fapt a ciobanilor) evrei din Maramureș și la respectarea Șabatului de către aceștia prezent la pagina 220 a cărții Scris icircn limba ebraică de Ben-Menachem articolul a apărut inițial icircn revista bdquoHaHedrdquo icircn luna Sivan 5695 (1935) și reprezintă un izvor literar asupra vieții acestor evrei a istoriei lor Adăugăm fragmente icircn tradu-cerea noastră

Țăranii din Maramureș icircn ziua de ȘabatDe Ben-Menachem

Puternic la trup icircnalt lat icircn spete este țăranul evreu maramureșean tipic Și asta nu fiindcă mănacircncă mult macircncăruri grase ci pentru că el se mulțumește cu puțin O bucată de mă-măligă cu lapte fasole și cartofi sunt hrana lui zilnică Numai icircn ziua sfacircntă de Șabat el mănacircncă pacircine coilici din făină de gracircu precum și carne Toată săptămacircna el se află icircntr-un colț uitat de lume icircntre munți icircnalți și păduri dese și numai icircn ziua de Șabat el vine printre oameni la minian la un quorum de rugăciune Evreii din Maramureș se remarcă prin frica de Dumnezeu prin iubirea de Tora și de tradiție Ei muncesc toată săptămacircna muncă grea Dar cacircnd vine ziua sfacircntă de Șabat ei se opresc din munca lor Țăranul simplu capătă un aspect de domn El se transformă icircn cu totul alt om Acum Senderil devine domnul Sender Icircmbrăcat cu caftan și cu pălărie ștrameil el se plimbă icircn grădina lui și este muțumit de truda sa Cine seamănă cu el și cine este ca el icircn aceste clipe Icircnvață un capitol din Mișna sau o pagină din Ghemara pericopa săptămacircnii cu comentariile la ea O porțiune din cartea bdquoOr hachayym haqodeșrdquo (Lumina sfacircntă a vieții) sau bdquoKley yaqarrdquo (Lucrul prețios) sunt plăcerile sale sfinte icircn ziua de Șabat

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Sărbătorile de toamnă se icircncheie grav și sublim Șmini Ațeret și Simhat Tora Grav fiindcă de Șmini Ațeret penultima zi de Sucot seninătății icirci ia locul neliniștea oare Dumnezeu va da ploaia vitală vii-toarei recolte Chiar icircn Israelul modern renumit prin performanțele sale icircn agri-cultură cacircnd icircn sezonul rece ploaia nu reușește să umple Kineretul oamenii sunt icircngrijorați De aceea caracteristica sărbătorii e ruga pentru ploaie Ploaia este privită ca dar făcut de Dumnezeu Unicul pentru respectarea mițvot-urilor bdquoȘi dacă veți asculta de poruncile Mele () atunci voi da ploaie țării voastre icircn vremea eirdquo (Deuteronom 11 13-21) De Șmini Ațeret ca și de Pesah Șavuot Iom Kipur spunem Izkor pentru cei dragi rămași să trăiască icircn noi

Structurate pe concepte precum jude-cată căință icircmpăcare cu sine sărbătorile de toamnă se icircncheie apoteotic bucuria Torei Există o evoluție a indestructibilei noastre iubiri de Tora din momentul icircn care ne este dată (Șavuot) pacircnă la mo-mentul nuntirii cu Ea (Simhat Tora) Icircn viață punte icircngustă atacirct de nesigură icircn

traversare singura noastră certitudine e Tora Lectura ei nu se termină vreodată Imediat ce se sfacircrșește ultimul verset citit de Hatan Tora ciclul lecturii este luat de la capăt de Hatan Bereșit fiindcă nesfacircrșită e icircnvățătura sa bdquoDe ce trebuie să citim Tora icircn fiecare anrdquo și-a icircntrebat rabinul unul dintre icircnvățăcei bdquoFiindcă-n fiecare an o icircnțelegem altfelldquo a venit răspunsul a fost parabola oferită de secretarul ge-neral al FCER Eduard Kupferberg icircn deschiderea sărbătorii la Templul Coral din Capitală

Evenimentul a fost organizat de FCER CEB cu concursul JCC Bucu-rești Printre participanți conducători ai unor organizații evreiești precum președintele BBR ing Joseacute Iacobescu

bdquoTora primită de la Dumnezeu de Moșe pe Muntele Sinai este ansamblul icircnchegat de norme comportamentale conducacircndu-ne existențardquo a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoIcircn ea este inclusă totodată istoria poporului evreu Evreii au introdus studiul istoriei icircn viața de zi cu zi remarca unul dintre ambasadorii Germaniei icircn Romacircnia Icircn

amintirile mele icircmi răsună mental hăr-mălaia de Simhat Tora a copiilor icircn șilul din Ștefăneștiul natal Copiii iau parte la sărbătoare ca să se familiarizeze cu Tora să se bucure de lectură icircnvățătură icircnsușită ulterior susținacircndu-i moral toată viața Tora e vierdquo

bdquoSimhat Tora este bucurie pentru toate vacircrstele După săptămacircni de sobrietate caracterizacircnd marile sărbători de toam-nă a venit timpul să dansăm cu Tora Un evreu fără prea multă știință de carte se bucura nespus de acest dans cu Tora apropiindu-l sufletește de Dumnezeu Un motiv de bucurie pentru noi cei de față este și faptul că Templul Coral e plin de co-pii Comunitatea noastră are viitorrdquo a spus vicepreședintele CEB Silvian Horn

Icircn loc de discurs prim-rabinul Rafael Shaffer a dialogat cu cei mici bdquoBine ați venit și să aveți parte de bucurie Cine dintre voi știe ce-i Tora Cartea Sfacircntă li s-au auzit glasurile Ce icircnvățăm din ea Legea au răspuns Din Tora veți icircnvăța aparent povești Poveștile sunt icircnsă adevăruri pentru viață Să ne bucurăm că avem o carte plină de icircnțelepciunerdquo

Corul de copii de la JCC și Grădinița Gan Uri condusă de Dalia Golda au urcat cacircntacircnd pe podium cu stegulețe cu mere și lumacircnări Lor li s-a alăturat Corul Hazamir al CEB interpretacircnd cacircntece de Simhat Tora icircn ivrit și idiș Ambele ndash dirijate de Bogdan Lifșin manager ndashvicepreședintele CEB Silvian Horn

Serviciul religios de Maariv a fost oficiat de cantorul Emanuel Puzstai și Corul Templului Coral condus de Robert Levensohn

După cele șapte Hakafot (icircnconjururi cu Suluri de Tora icircn interiorul Templului) și binecuvacircntarea sub talit a copiilor icircn fața Aron Kodeș-ului deschis participanții au dat L´haim au gustat din dulciurile preparate de maeștrii culinari de la Bu-cătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și Restaurantul ritual al DASM

Mulțumiri se mai cuvin DASM Servi-ciului de Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și colectivul său)

ID

Cum se citește din Tora

Cel ce va deschide un sul de Tora va găsi acolo doar litere Punctele (Nekudot) pe care le găsim icircn cărțile tipărite nu apar Citirea textului care icircn multe locuri rămacircne ambiguă iar icircn unele locuri chiar diferă de textul scris ne-a fost revelată pe Muntele Sinai și transmisă prin viu grai din generație icircn generație

Practica citirii Torei icircn cadrul obștii icircn fiecare Șabat statornicită icircncă de Moșe a ajutat la păstrarea acestei tradiții Dacă cineva intenționat sau neintenționat citea altfel decacirct fusese icircnvățat membrii obștii imediat icircl corec-tau nu o dată cu asprime

Icircn jurul anului 950 al erei curente cacircnd s-a ivit pericolul ca această tradiție să cadă pradă uitării ea a fost codificată Icircn acest scop au fost create Nekudot și Teamim Nekudot indică vocalizarea Teamim indică icircntreruper-ile și modularea vocii Ele nu au fost introduse icircn sulurile de Tora ci icircnscrise icircn codice speciale

Cel mai autorizat codice este Keter Aram Țova ndash Coroana Alepului scris la Tveria spre sfacircrșitul primului mileniu al erei curente El conține cele douăzeci și patru de cărți ale Tanah-ului Neku-dot și Teamim au fost scrise chiar de macircna lui Aharon ben Asher cel mai autorizat cunoscător al textelor sacre Codicele a fost văzut de Maimonide care i-a confirmat autenticitatea

Codicele a fost păstrat drept cea mai de preț comoară a comunității evreiești din Alep Icircn pogromul din anul 1947 el a căzut pradă focului O parte din el s-a pierdut dar o parte a fost scos din flăcări cu pericolul vieții și tot cu pericolul vieții scos din Siria și adus la Ierusalim unde se află pacircnă astăzi

Codificarea vocalelor nu a fost icircnsă suficientă Exilul printre popoare și-a lăsat o puternică amprentă asupra pronunțării vocalelor Spre deosebire de consoane a căror pronunțare nu s-a schimbat prea mult fiecare co-munitate pronunță vocalele icircn felul ei Extrem este cazul lui Holam (ceea ce pronunțăm icircn ebraica modernă bdquoordquo) Evreii sefarzi icircl pronunță bdquoordquo cei po-lonezi bdquooirdquo cei yemeniți și lituanienii bdquoerdquo iar cei din Germania bdquoaurdquo

La citirea Torei fiecare comunitate folosește propria ei tradiție Pentru ca ebraica să devină o limbă vie vorbită de evreii din toate colțurile lumii tre-buia aleasă una dintre aceste variante Eliezer ben Iehuda a ales varianta sefardă deoarece evreii sefarzi au pribegit mai puțin și au trăit icircn mijlocul unei populații a cărei limbă era icircn mare măsură asemănătoare cu ebraica Era de așteptat ca pronunțarea lor chiar dacă nu era identică celei originale să fie mai puțin alterată

Chiar și icircn zilele noastre cacircnd

Nekudot și Teamim se găsesc icircn cărțile tipărite citirea Torei rămacircne o icircndelet-nicire anevoioasă Icircn vechime toți cei ce veneau la sinagogă o stăpacircneau Atunci obiceiul era ca acela care era chemat la Tora să-și citească porțiunea

Cu timpul s-au icircnmulțit cei ce nu știau să citească din Tora La icircnceput unul dintre enoriașii mai destoinici citea pen-tru ei dar ei se rușinau Pentru ca ei să nu se mai simtă rușinați a fost statornicit ca persoanele chemate la Tora indife-rent dacă știu sau nu știu să citească să rostească doar binecuvacircntările Icircntreaga pericopă este citită de un singur cititor desemnat de obște

Acesta este pacircnă astăzi obice iul icircn comunitățile așkenaze și sefarde Numai icircn comuni tățile yemenite unde de la o vacircrstă frag e dă se pune un

Icircncheierea Sărbătorilor de toamnă la București

Sucot 5779 la Sinagoga Mare din CapitalăbdquoIcircn cei 40 de ani de peregrinări icircn deșert

s-a schimbat o lume s-a născut un alt poporrdquo Sucot ne readuce destinderea sufle-

tească după zbuciumul trăit de la Iom Hadin la Iom Kipur Este Sărbătoarea Colibelor (a Corturilor) amintindu-ne de cele ce slujeau drept adăpost stră-moșilor noștri icircn timpul celor 40 de ani de peregrinări icircn deșert după ieșirea din Mițraim Alături de lideri ai FCER CEB BBR au venit pentru a o marca la Sinagoga Mare din Capitală personalități din mediul socio-politic cultural icircnalți ierarhi numeroși membri ai comunității bucureștene oaspeți din Israel Serviciul divin a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Corul Templului Coral (dirijor Robert Levensohn) Participanții au onorat apoi cina festivă icircn Suca

Icircn predica din Sinagoga Mare icircnainte de intrarea icircn Suca prim-rabinul Rafael Shaffer și-a concentrat atenția asupra valenței sociale a sărbătorii de Sucot Luacircndu-și viața icircn propriile macircini foștii sclavi găsesc soluții de adăpost icircn fața condițiilor dure de existență icircn pustiu concretizare a noului statut de om liber de cetățean bdquoToți cetățenii icircn Israel să locuiască icircn colibe (suca) pentru ca generațiile voastre viitoare să știe că icircn astfel de colibe i-am așezat pe fiii lui Israel cacircnd i-am scos din țara Egiptuluirdquo (Leviticul 23 42 ndash 3) A amintit mira-colele făcacircnd posibilă supraviețuirea bdquonorul de deasupra capetelor ferindu-i

(Continuare icircn pag 16)

(Continuare icircn pag 16)

IULIA DELEANU

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 9

Ziua de 7 octombrie 2018 va rămacircne icircn calendar una icircndoliată fiind data la care reputatul profesor istoric și teoretician lite-rar Paul Cornea icircn vacircrstă de 94 de ani a părăsit această lume Autor al unei opere impunătoare de restituire contemporană a preromantismului și romantismului romacirc-nesc cărturarul și-a icircndreptat atenția mai cu seamă spre sfacircrșitul deceniului al optulea al secolului XX spre o abordare a literaturii bdquoinspirate de tendințe moderne de sociologia culturii de comparatism de teoria lecturii și a receptării de statisticărdquo observa Nicolae Manolescu icircntr-un arti-col apărut icircn bdquoRomacircnia Literarărdquo icircn anul 2004 cacircnd Paul Cornea fie-i amintirea binecuvacircntată icircmplinea 80 de ani

A făcut parte din generațiile de evrei romacircni care au trăit și Holocaustul și totalitarismul comunist Tatăl lui tipo-graf fusese cel mai mare dintre cei patru frați rămași orfani de război icircn prima conflagrație mondială Devenit capul familiei a trebuit s-o icircntrețină și icircn asemenea condiții școala a rămas un vis Dar a fost autodidact Casa copilăriei lui Paul Cornea a fost mai plină de cărți decacirct de bdquobulendrerdquo Icircntr-un interviu acordat RE Paul Cornea rememora imaginea părintelui său bătut icircn stradă de legionarihellip Icircn 1940 elevii evrei scoși din icircnvățămacircntul de stat s-au dus la liceele evreiești Paul Cornea a intrat la Liceul bdquoCultura Brdquo Condiția bdquoghetoizantărdquo ndash și-o definea ndash a fost icircnsă dublată de o emulație intelectuală de excepție N-a uitat-o toată viața După 90 a făcut toate demersurile pentru publicarea bdquoJurnaluluirdquo lui Mihail Sebastian profesor la liceul amintit dar și mentor S-a apropiat fulgu-rant de idealurile sioniste mai precis de Hașomer Hațair implicit de mișcarea de rezistență antifascistă

După 23 august ´44 s-a implicat cu icircntreaga energie intelectuală și putere de muncă icircn edificarea noilor tipare culturale ale unei credințe bdquolaicerdquo A fost bdquoun erou al timpului săurdquo care a vrut ca mulți alții să schimbe lumea Apoi a venit momentul 56 revoluția anticomunistă din Ungaria bdquoi-a deschis ochiirdquo declara A și fost sancționat pentru bdquoliberalismrdquo prin ´57-´58 S-a refugiat icircn studiu A lăsat o operă solidă profundă de altitudine N-a fost numai un diagnostician al problema-ticii literaturii și al receptării ei ci și un as al cercetării istoriografice cu o capacitate de sinteză puțin obișnuită un stilist foarte exigent cu sine un portretist sagace al perioadelor de intersecție socio-politică (epoca luminilor romantismul romacircnesc) combinacircnd precizia fermă a limbajului cu interogația incitantă La temelia formației sale cărturărești s-au aflat nume mari ale culturii romacircnești Dimitrie Gusti George Călinescu Tudor Vianu Mihail Raleahellip Paul Cornea s-a integrat culturii romacircnești cum au făcut-o atacircția mari in-telectuali evrei romacircni

Cine a participat la cursurile sale adevărate sărbători spirituale a avut privi legiul să trăiască un reality show icircn care verva ironia scacircnteietoare a co-mentariilor desființau bariere temporale Cu rigoare analitică expertiză dusă pacircnă la infinitezimal veacul al XIX-lea era fil-trat prin sensibilitate modernă Seducția cursurilor sale venea din avalanșa de icircntrebări pe care știa s-o stacircrnească auditoriului tacircnăr din comunicarea profesor-student din bucuria estetică Poate oferi prelegerea universitară un act prielnic actului de creație Tot ceea ce a icircntreprins profesorul Paul Cornea decenii de-a racircndul pledează pentru un răspuns afirmativ După 90 a fost o vreme decan

al Facultății de Litere a Universității din București

Classicus assidusque scriptor de-finea Aulus Gellius un literat de valoare Icircn acest sens profesorul Paul Cornea a fost un clasic A deprins icircn zeci de ani de carieră didactică atacirctea promoții de studenți cu puritatea gustului respectul pentru adevăr grija pentru a potrivi ex-presia și ideea moderația subordonarea sensibilității a imaginației icircn fața rațiunii bdquoDacă vreți să stați de vorbă cu mine definiți-vă termeniirdquo obișnuia să spună citacircndu-l pe Voltaire

Este ceea a făcut cu lumea prin care a trecut și cu sine bdquoȚineam mult să nu plec icircnainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul icircn slujba utopiei și dezangajarea survenită cu greu prin destrămarea crezului tinereții și cacircștigarea normalitățiirdquo Memoriile sale ndash dialog cu Daniel Cristea Enache bdquoCe a fost cum a fostrdquo ndash se adresează mai cu seamă tinerilor din secolul actual ajutacircndu-i să icircnțeleagă bdquocum s-au petre-cut lucrurile icircn contextul lor generativ Un context care se cuvine examinat icircndeaproaperdquo cu atacirct mai mult cu cacirct

publicul-țintă bdquoare despre ambientul epocii o imagine aburită nu o dată unilateralărdquo

După 1990 a fost secretar de stat icircn Ministerul Icircnvă ţă macircntului (ianuarie-iunie 1990) şef de catedră şi decan al Facultăţii de Litere (1990-1996) profesor emerit la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti Dintre distincţiile primite de-a lungul vieţii menționăm Premiul bdquoBP Hasdeurdquo al Academiei (1972) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1973) Icircn 1997 Paul Cornea a fost distins cu bdquoPalmes Acadeacutemiquesrdquo icircn grad de Ofiţer

O viață și o operă icircmplinite Să-i fie amintirea binecuvacircntată

Condoleanțe familiei prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au apreciat

Regrete și amintiri la catafalcul lui Paul Cornea zl Icircn ziua de 10 octombrie la Cimitirul

Evreiesc Filantropia din București icircn prezența familiei prietenilor repre-zentanților comunității evreiești și a celor care l-au iubit și l-au apreciat pe Paul Cornea a avut loc ceremonia de icircnhu-

bdquoO lume este spiritual mare prin oa-menii pe care icirci recunoașterdquo Reflecția nietzscheană ar fi putut fi motto al sesiunii In memoriam acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne (2014-2017) organizată de Academie la 75 de ani de la nașterea sa Savantul om al Cetății a fost prieten al comunității noastre De altfel icircntre vorbitori con-turacircndu-i portretul cu emoție și rigoare s-au numărat lideri ai FCER BBR evrei originari din țară membri de onoare ai Academiei Romacircne Printre invitați icircn Aula Magna a Academiei Romacircne dr Aurel Vainer președintele FCER Joseacute Iacobescu președintele Brsquonai Brsquorith Ro-macircnia Irina Cajal subsecretar de stat icircn Ministerul Culturii prim-rabinul Rafael Shaffer reprezentanta Dept Cultură Artă Media din FCER Silvia Solomonovici

bdquoFăcea parte dintre marii iubitori de muzică pe care i-am cunoscutrdquo a observat prof univ dr la UNMB Marin Cazacu conducător al Ansamblului Violoncellissi-mo oferind un preludiu muzical atent ales

Acad Ionel-Valentin Vlad descen-dent al unor vechi familii nobiliare mara-mureșene era profund interesat de trecu-tul locurilor natale a amintit președintele Academiei acad Ioan-Aurel Pop bdquoA fost pionier icircn Romacircnia icircntre anii ´60-´70 icircn domeniul laserului cu fibră optică Icircn tim-pul mandatului său Academia Romacircnă a icircmplinit 150 de anirdquo

Vicepreședintele Academiei Bogdan Simionescu a făcut o cronologie a parcur-sului științific și a icircnaltelor distincții primite de cărturar O importantă realizare sa ca președinte al Academiei a fost elaborarea strategiei de dezvoltare a Romacircniei icircn următorii 20 de ani

Colaborarea cu Institutul Thales de Cercetare și Tehnologie din Palaiseau cu Universitatea Pierre et Marie Curie cu Academia Franceză a acestui bdquoveritabil ambasador al științei romacircneștirdquo a fost tema abordată de cercetător științific prin-cipal dr Jean Huignard

Acad Cristian Hera vicepreședinte al Academiei icircntre 2010-2017 și președinte al icircnaltului for (2017-aprilie 2018) i-a

remarcat bdquoeleganța perseverența pasiu-nea pentru lucrul bine făcutrdquo sentimentul religios

Conștiința potențialului creator al tine rilor cercetători preocuparea pentru perfecționarea lor contribuția la construi-rea primului laser din Romacircnia faptul de a fi fost bdquoun puternic susținător al proiectului ELIrdquo apartenența la familia spirituală a lui Horia Hulubei Gheorghe Țițeica au fost evidențiate de acad Nicolae Victor Zamfir președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Romacircne director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei director al proiectului pa-neuropean Extreme Light Infrastructure ndash Nuclear Physics (ELI ndash NP)

bdquoAcad Ionel-Valentin Vlad a facilitat apropierea societății științifice din Re-publica Moldova de societățile științifice internaționale A semnat un nou Acord cu Academia din Republica Moldova A fost un mare savant un mare patriotrdquo a fost sinteza celor spuse de acad Ion Tighinea-nu prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova

bdquoBunăvoința invitacircnd la dialog pri-etenia față de comunitatea evreiască din Romacircniardquo dorința comună de bdquoa ne cunoaște pentru a ne recunoașterdquo au dus la găzduirea de către Academia Romacircnă a unui simpozion dedicat șef-rabinului dr Alexandru Șafran membru de onoare al Academiei Romacircne a evenimentului bdquoPodurile Toleranțeirdquo ediția a IV-a a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer Activitatea sa a reprezentat bdquoo simbioză icircntre știință și credință Punea temei foarte serios pe religie L-aș asemui cu Einstein care spunea că nu poți fi om de știință fără credință icircn Dumnezeu nu poți crede icircn Dumnezeu fără să privești spre domeniul științeirdquo Icircn acord cu valori esențiale ale iudaismului memoria și recunoștința el bdquotrăiește icircn memoria și prin recunoștința noastrărdquo

Reperele sale de viață familia și școala au fost rezumate de prof univ dr Ecaterina Andronescu președintele Senatului din Universitatea Politehnică București Discipol al profesorului Cartia-nu bdquoera macircndru de Politehnica romacircneas-că Modul icircn care a reprezentat-o icircn lume a fost o lecție de patriotism adevăratrdquo

Prof univ dr Wilhelm Dancă decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică de la Universitatea din București membru corespondent al Academiei Romacircne a vorbit despre bdquostructura metafizică a lumi-niirdquo căreia savantul i s-a consacrat Lumina este bdquoexpresie a lui Dumnezeurdquo bdquocauza primă a Creațieirdquo Oamenii sunt bdquopărtași la structura luminoasă a universului Icircn ochii lui Ionel-Valentin Vlad vedeam această lumină strălucindrdquo

Coordonatele expunerii făcute de Carol Iancu profesor la Universitatea din Montpellier (Franța) membru de onoare al Academiei Romacircne au vizat iubirea pentru locurile de baștină și de țara natală icircn care a recunoscut propriile-i aprehensi-uni icircmbinarea studiului științific al luminii cu bogate cunoștințe ale scrierilor sacre aprecierea relațiilor iudeo-creștine venind din bdquoconștiința că rădăcinile creștinismului se regăsesc icircn iudaismrdquo de unde bdquodatoria de recunoștință a creștinilor față de evreirdquo Dominante structurale patriotismul fără ostentație implicarea icircn viața socială arta de a exprima simplu lucruri complicate erudiția sensibilitatea generozitatea finețea

Realizări științifice de referință publi-cate icircn reviste de specialitate de circulație internațională au făcut obiectul comunică-rilor susținute de prof univ dr Eugenio Fazio de la Universitatea Sapienza din Roma și prof univ dr Maria L Calvo de la Universitatea Complutense din Madrid Departamentul de Optică Făptuirile sale bdquoau sporit prestigiul Romacircniei icircn lumerdquo

Semnificația colaborării cu B´nai B´rith Romacircnia (BBR) la ediția a IV-a a bdquoPo-durilor Toleranțeirdquo a fost evidențiată de președintele BBR ing Joseacute Iacobescu demonstrație despre felul icircn care bdquocel mai icircnalt forum al științei și culturii din Romacircnia () contribuie la combaterea prejudecăților discriminării și antisemitis-mului la icircnțelegere și respect reciprocrdquo fapt icircntărit de discursul inaugural al celui evocat

Acad Ionel-Valentin Vlad a ilustrat icircn viața socială aforismul iudaic ceea ce ție nu-ți place să ți se facă să nu faci vreoda-tă semenilor idee centrală a intervenției profesorului Jean Jacques Askenazy de la Universitatea din Tel Aviv membru de onoare al Academiei Romacircne

bdquoA fost un iubitor de nație de istorie a sardquo a spus directorul Bibliotecii Județene bdquoPetre Dulfuldquo din Baia Mare redactor-șef al revistei bdquoFamilia Romacircnărdquo dr Teodor Ardelean propunacircnd să i se confere post mortem titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș și dăruind familiei Vlad trei cărți ale sale

Au fost citite mesaje transmise de acad Mugur Isărescu guvernatorul BNR și de laureatul Premiului Nobel pentru Chi-mie Stefan Hell originar din Romacircnia Nu-mitor comun modelul savantului-cetățean

bdquoA fost un moment de gacircndire altfel de care avem nevoie icircntr-o lume tot mai agitată mai aglomeratărdquo a mulțumit soția academicianului prof univ dr Adriana Vlad vicepreședintelui Academiei Bog-dan Simionescu distinșilor invitați cole-gilor prietenilor vorbitorilor auditoriului

E SUHOR

P a u l C o r n e a s - a s t i n s d i n v i a ț ă

bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquoSesiune comemorativă acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne

mare a distinsului și regretatului profesor și scriitor

Paul Cornea a ilustrat versetul psalmic despre bdquodarul vieții și prețuirea luirdquo a spus prim-rabinul Rafael Shaffer la catafalcul celui trecut icircn eternitate bdquoEl rămacircne icircn cugetele foștilor săi studenți actuali emuli ai icircnvățăturilor primite de la el și prin opera consistentărdquo a arătat prof univ dr Liviu Papadima bdquoA fost un om fericitrdquo a considerat fiul său Andrei Cornea defi-nind fericirea icircn accepția unei pilde elene antice a face fapte bune pentru Cetate a-ți cunoaște copiii nepoții bdquoAtena lui pe care a onorat-o a fost cea a culturiirdquo Președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre mentoratul lui Mihail Sebastian profesor la bdquoCultura Brdquo icircn anii prigoanei unde a icircnvățat cel dispărut și despre starea de spirit a evreilor imediat după 23 august 1944

Serviciul religios a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și Emil Diamant Ceremonia s-a icircncheiat cu onoruri milita-re deoarece Paul Cornea a fost distins cu Ordinul Național bdquoSteaua Romacircnieirdquo icircn grad de Ofițer

IULIA DELEANU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Cu 34 de voturi pentru președintele Comunității Evreilor din Constanța a fost reales pentru icircncă un mandat de patru ani icircn fruntea comunității Adunarea Ge-nerală a avut loc pe 7 octombrie iar la

icircncheierea lucrărilor la care a participat și vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu președintele reales Sorin Lucian Ionescu a declarat bdquoAstăzi membrii Comunității Evreiești din Constanța mi-au făcut onoa-rea de a mă realege pentru icircncă patru ani icircn funcția de președinte Este cea mai importantă demnitate icircn care am fost ales și icircn care voi fi vreodatărdquo a spus liderul evreilor constănțeni

Cel mai important obiectiv din noul său mandat va fi icircnceperea și finalizarea lucrărilor de restaurare la Sinagoga din oraș

Mazel Tov

Icircn 10 octombrie 2018 icircn prezenţa unui public numeros reunit icircn Aula Universi-tăţii din Oradea a avut loc ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa reputatului istoric Ladislau Gyeacutemaacutent fost decan al Facultăţii de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj fondator şi director timp de aproape două decenii al Institutului de Studii Iudaice şi Istorie Evreiască bdquoMoshe Carmillyrdquo

Icircn Hotăracircrea Senatului Universităţii din Oradea se arată că titlul de Doctor Honoris Causa i se acordă lui Ladislau Gyeacutemaacutent bdquoicircn semn de apreciere a ac-tivităţii ştiinţifice şi didactice precum şi icircn semn de mulţumire pentru excelenta colaborare cu Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene de la Universitatea noastrărdquo

Icircn Laudatio rostită de profesorul uni-versitar dr Ioan Horga decanul Facultăţii de Istorie Relaţii Internaţionale Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării au fost evidențiate prodigioasa activitate ştiinţifi-că a profesorului Gyeacutemaacutent remarcabila sa activitate de profesor universitar şi de conducător eficient al unor instituţii academice

Ladislau Gyeacutemaacutent s-a născut la Ora-dea icircntr-o familie de supravieţuitori ai

lagărelor naziste şi a absolvit Liceul Emanoil Gojdu din Oradea unde a icircn-drăgit istoria pentru tot restul vieţii

Cuvacircntul de recepţie rostit de Ladis-lau Gyeacutemaacutent a icircnceput prin revelarea

legăturilor spirituale cu oraşul de pe Cri-şul Repede şi a continuat cu o captivantă lecţie despre istoria fiscală a Transilva-niei secolelor XVIII-XIX şi icircnvăţăturile ei actuale

La ceremonie au participat şi doi pres tigioşi savanţi colaboratori şi prieteni apropiaţi ai istoricului Ladislau Gyeacutemaacutent filozoful Andrei Marga fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai şi istoricul Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier (Franţa) ambii deținători ai titlului Doctor Honoris Causa ai Univer-sităţii din Oradea

ANDREA GHIŢĂ

Anul Nou Evreiesc Roș Hașana a fost primul eveniment sub marca 5779 la care au participat peste 250 de persoane icircn Sinagoga din Iosefin Şi icircn acest an cantorul David Appel icircmpreună cu soţia sa Edith au fost alături de Comunitatea Evreiască din Timişoara pe parcursul icircntregului ciclu al Sărbătorilor de toamnă La icircntacircmpinarea Noului An au fost de faţă reprezentanţi ai instituţiilor locale şi bisericilor prietene Mitropolitul Banatului IcircPS Ioan Selejean le-a vorbit celor pre-zenţi icircn spiritul fraternităţii arătacircnd de ce aceste evenimente icircnscrise icircn calendarul

evreiesc au o icircnsemnătate universală de-terminantă Preşedinta CE din Timișoara dr Luciana Friedmann a subliniat nevoia de unitate icircn sensul solidarităţii atacirct de necesare icircntre membrii de toate vacircrste-le ai comunităţii Masa comună de la Restaurantul Ritual a găzduit peste 170 de participanţi Capete de peşte rodii boluri cu miere şi mere au stat icircn mijlocul meselor aducacircnd cu ele semnificația lor specială Consumate icircn mod tradiţional pentru a fi bdquoavangardardquo unui an bun şi

dulce aşa cum ni-l dorim cu toţii vinul şi bucatele gustoase i-au icircncacircntat pe cei prezenţi la eveniment

La sărbătoarea de Sucot au venit din nou aproape 150 de participanţi cortul specific amenajat icircn curtea sinagogii dovedindu-se cu totul neicircncăpător Can-torul David Appel și oficiantul de cult Ervin Weinberger au prezentat semnificaţia celor patru plante şi motivele pentru care ritualul lor vine din vechime Simbol al diversităţii poporului evreu frunzele de palmier mirt salcie şi fructul etrog sunt prinse icircntr-un buchet şi doar icircmpreună pot exista

Ciclul Sărbătorilor toamnei s-a icircnche-iat cu Simhat Tora celebrarea Bucuriei Torei cacircnd se reicircncepe citirea perico-pelor Este una dintre cele mai aşteptate şi luminoase sărbători icircn comunitatea timişoreană Mulţimea copiilor prezenţi melodiile pe care corul Shalom le inter-pretează macircndria şi simţul responsabi-lităţii celor care poartă Sulurile de Tora icircn braţele lor la Hakafot toate icircmpreună oferă o magie specială acestei sărbători Icircn aceste două ore petrecute cu bucurie icircmpreună Comunitatea icircnseamnă pur şi simplu familie

Icircn urmă cu un an comunitatea timi-şoreană a trebuit să găsească soluţii improvizate pentru desfăşurarea tutu-ror Sărbătorilor de toamnă Acoperişul Sinagogii Iosefin a fost practic luat de tornada care a devastat atunci oraşul De această dată toate evenimentele au avut loc icircn această sinagogă sub noul său acoperiş

Amplu spectacol la icircncheierea Sărbătorilor de toamnă

Finalul Sărbătorilor de toamnă a fost marcat la Timişoara printr-un mare spec-tacol desfăşurat la Casa Adam Muller Guttenbrunn Principalul protagonist al serii a fost muzicianul Gabi Berlin din Israel acompaniat la pian de Traian Moldovan Deşi icircntacirclnirea celor doi s-a produs doar cu cacircteva ore icircnainte de concert bdquochimiardquo lor a fost perfectă So-listul israelian a fost invitat la Timişoara cu sprijinul JDC directorul JDC Romacircnia Israel Sabag transmiţacircnd cu această ocazie un mesaj de prietenie şi solidarita-te cu această comunitate foarte activă Icircn deschiderea concertului corul Shalom şi dirijorul Alexandru Fischer au interpretat cacircteva melodii cunoscute De asemenea tacircnăra elevă a Liceului de Muzică Tya Grosseck i-a icircncacircntat pe cei prezenţi

Un alt moment cu totul special a fost participarea la spectacol icircn premieră cu sprijinul conducerii FCER a ansamblului de dansuri israeliene bdquoHorardquo din Bucureşti Pline de vervă şi cu zacircmbetul pe buze fetele s-au prezentat iniţial mascate icircn hasizi atrăgacircnd toată simpatia publicului Revenind mai tacircrziu pe scenă icircn rochii alb-albastre au adus o nouă serie de dansuri cunoscute şi de membri ai publicului La final nimeni nu a mai putut rezista dorinţei de a dansa Gabi Berlin la microfon Traian Moldovan la pian fetele-dansatoare luacircnd de macircnă persoanele de toate vacircrstele din public au făcut o adevărată horă o horă cum se poate vedea doar icircn Israel şi icircn Romacircnia LUCIANA FRIEDMANN

Sărbătoarea de Sucot a avut loc icircn comunitatea băcăuană la Sinagoga bdquoAvraham Arie Rosenrdquo și icircn Suca constru-

ită icircn curtea sediului comunitar Serviciul religios a fost oficiat de președintele comunității ing Hainrich Brif care icircnde-plinește și funcția de oficiant de cult El a

vorbit icircn sinagogă despre semnificațiile celor trei denumiri ale Sucotului sărbă-toarea corturilor a recoltei ndash cacircnd icircn Anti-chitate se făceau pelerinaje cu ofrande la Templul din Ierusalim de Pesah Șavuot și Sucot ndash și sărbătoarea bucuriei noas-tre Simbolul celor patru feluri de plante reunite icircntr-un singur buchet ndash palmier mirt chitră salcie ndash Arba Minim unitate icircn diversitate a fost comentat icircn Suca Unitatea este un imperativ care de-a lungul istoriei a asigurat rezistența icircn timp a poporului evreu

Erev Sucot s-a icircncheiat cu o tra tație bogată icircn Suca pentru membrii comu-nității veniți icircn număr mare și cu urarea de a fi icircmpreună și la sărbătorile de toamnă icircn anul viitor

Icircn ultima zi de septembrie la Bacău și icircn alte cinci oraşe a avut loc la iniţiativa preşedintelui Federației dr Aurel Vainer a directorului Joint pentru Romacircnia Israel Sabag şi a JCC București evenimentul bdquoIsraeli Dayldquo care se icircnscrie icircn seria celor dedicate sărbătoririi a 70 de ani de Independenţă a Statului Israel alăturat şi sărbă-toririi icircn cadrul Clubului Hausfater Malca a celor din generaţia 60+ născuţi icircn iulie şi august

Icircn cuvacircntul de salut către cei 64 de membri ai comunității băcăuane prezenţi s-a menţionat că era Hoșana Raba ndash cea de-a 5-a zi şi ultima ndash de Hol Hamoed Sucot

Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Statului IsraelFlorin Goldring a prezentat icircntr-un amplu material date esenţiale din istoria icircn-

sacircngerată a formării statului icircncepacircnd cu perioada regilor cu secolele de dominaţii străine (asiriană babiloniană persană greacă seleucidă) urmate de mari perioade de stăpacircnire arabă şi apoi otomană Incepacircnd din anul 1922 şi pacircnă la declararea independenţei Statului Israel la 14 mai 1948 zona a fost sub dominaţie engleză Icircn 1947 ONU a adoptat planul de icircmpărţire a Palestinei recunoscut de evrei dar ne-acceptat de Liga Arabă şi de organizaţiile palestiniene Icircn acel an David Ben Gurion a proclamat independenţa Statului Israel icircn cadrul liniilor teritoriale stabilite de ONU iar șase state arabe au declanşat cu războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul conflict arabo-israelian (cu momente de vacircrf Războiul de Șase Zile din 1967 Războiul de Yom Kipur din 1973 şi multe altele)

Au fost menţionate marile momente de revenire a evreilor la patria străbună care au icircnceput după expulzarea evreilor din Spania icircn 1492 şi s-au intensificat odată cu icircnmulțirea atacurilor antisemite din Europa cu momentele moderne de Alia prin apariţia mişcării sioniste avacircndu-l ca fondator pe Theodor Herzl

A fost prezentat şi un material pregătit de Fany Kaltman referitor la marile invenţii israeliene Fany Kaltman şi Doiniţa Brif i-au felicitat şi le-au făcut mici cadouri celor sărbătoriţi

HAINRICH BRIF președinte CE Bacău

C o m u n i tAt i

Președintele Comunității reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani

Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea

Peste 40 de sătmăreni

icircn sucaSărbătoarea Corturilor - Sucot a fost

celebrată și de membrii Comunității Evre-ilor din Satu Mare Fiind o sărbătoare a

recoltei și a recunoștinței icircn amintirea ce-lor patruzeci de ani de pribegie icircn pustie membrii comunității au participat icircn număr mare (peste 40 de persoane) și pentru a fi cacirct mai aproape de icircnsemnătatea eve-nimentului am ridicat un cort acoperit cu lăstari de salcie și ciorchini de struguri iar de pe masă nu au lipsit fructele toamnei

Oficiantul de cult Pap Ștefan a bine-cuvacircntat lulavul și etrogul și a vorbit despre simbolul celor două plante pentru Sucot

Icircn această atmosferă deosebit de plă-cută am icircncheiat sărbătorile de toamnă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

Proiecte și speranțe pentru Noul An

Unitatea a asigurat supraviețuirea evreilor

Două sărbători icircntr-o singură zi

Constanța

Satu MareTimișoara

Bacău

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 11

Icircn ziua de 9 octombrie după rugă-ciunea de dimineață oficiată de prim-rabinul Shraya Kav s-a rostit rugăciunea bdquoEl Male Rahamimrdquo pentru martiri Aceas-ta a fost urmată de un pelerinaj la Monu-mentul Victimelor Holocaustului unde s-a rostit un Kadiș colectiv

Icircn după-amiaza aceleiași zile s-au des chis ușile Sinagogii Ortodoxe bdquoAacha-vas Reinrdquo cu scopul de a găzdui Comem-orarea Primei Rugăciuni pentru pome-nirea și liniștea sufletească a evreilor deportați din Oradea și din județul Bihor

Proiectul reabilitării Sinagogii Orto-doxe bdquoAachavas Reinrdquo s-a desfășurat icircn două etape prima a cuprins lucrările la fațadă repararea acoperișului lucrări interioare tencuieli și finisaj A doua etapă va consta icircn refacerea gardului lucrări de amenajări exterioare și peisagistice

dar și amenajarea muzeală din interior Acestă clădire va adăposti un muzeu al activității și contribuției populației evreiești din Oradea și Bihor din ultimii 450 de ani

La eveniment au luat parte mai mulți membri și conducători ai Comunității Evreiești reprezentanți ai administrației locale șefi ai unor instituții de cultură profesori universitari precum prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier dr Ioan Horga Decan al Facultății de Istorie istoricul Viorel Faur dr Antonio Faur Beniamin Rus patronul firmei Selina care a rea-li zat lucrările de reabilitare a sinagogii și fostul ministru al educației prof univ dr Andrei Marga Biserica Ortodoxă a fost reprezentată de fețe bisericești de rang icircnalt precum PS Sofronie Drincec episcopul Oradei icircnsoţit de PS Visarion episcopul Tulcei Prezent la comemorare

a fost și rabinul evreilor mesianici David Nagy

Icircn deschidere președintele CE Oradea Felix Koppelmann a urat bun venit celor prezenți exprimacircndu-și mulțumirea recunoștința și bucuria de a se afla icircn Sina goga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo bdquoE un moment extraordinar icircn viața comunității evreilor din Oradea și pentru municipiul Oradea faptul că icircntr-un timp record a revenit la viață această clădire distrusă profanată incendiată Azi printr-un complex fericit de icircmprejurări s-a putut realiza prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică icircn această sinagogă de rit ortodox una din cele 29 de sinagogi și lăcașuri de cult care au existat icircnainte de război și unde cei 33000 de evrei icircși desfășurau activitatea religioasărdquo

Președintele a amintit momentul cacircnd fostul ambasador al SUA icircn Romacirc-nia ES Marc Gittenstein icircntr-una din vizitele sale icircn Oradea a apreciat activitatea comunității orădene s-a inte-resat dacă ar putea să ajute icircn vreun fel această comunitate aflată icircn ascensiune Răspunsul a fost afirmativ precizacircnd că un ajutor financiar ar salva Sinagoga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo din orașul nostru După icircntocmirea și trimiterea documentației cerute icircn mai puțin de un an Congresul SUA a decis aprobarea unui ajutor financiar nerambursabil din Fondul Ambasadorial pentru Conservare Culturală icircn sumă de 130000 de dolari Din cauză că sinagoga se afla icircntr-o stare destul de avansată de degradare fondu-rile erau insuficiente Icircntr-o zi a venit icircn ajutor primarul Ilie Bolojan și s-a ajuns la o icircnțelegere icircntre municipalitate și con-ducerea CE Oradea ca sinagoga să fie administrată de Primăria orașului pe o perioadă limitată de timp Icircn alocuțiunea sa Felix Koppelmann a adresat mulțumiri primarului Ilie Bolojan dar și celor care au pus suflet icircn realizarea unei lucrări atacirct de frumoase

A urmat discursul city-managerului municipiului Oradea juristul Dacian Pal-ladi care a spus că bdquoicircn Oradea evreii și comunitatea evreiască au scris istorie La icircnceputul anului 1940 Oradea avea o populație de aproximativ 90000 locuitori

dintre care peste o treime erau evrei Aceștia au cunoscut multă suferință dar au cunoscut și multă satisfacție și speranță Cu bucurie constatăm că după comunitatea evreilor din București

comunitatea evreilor din Oradea este a doua ca mărime deși cifra de 600 de per-soane este mult mai mică decacirct a celor icircnregistrați după tragicele evenimente de la icircnceputul anului 1940 Aceste lucruri nu trebuie uitate aceste lucruri nu trebuie să se mai repete Motiv pentru care dincolo de inaugurarea acestei clădiri cred că e mult mai important să cunoaștem istoria să ne-o asumăm să o respectăm și să o sporim spre bine Primiți icircntreaga noastră considerație regretul pentru suferințele pe care le-ați trăit icircn acea perioadă și speranța că atacirct cacirct depinde de noi cu sprijinul și prin excelenta colaborare

ComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Ionel Schlesinger educația cel mai bun mijloc

de cunoaștere a Holocaustului

Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo

Arad

Oradea

Icircn acest an la Arad ceremoniile de comemorare a Zilei Holocaustului din Romacircnia s-au desfășurat la sediul Consi-liului Județean organizatori fiind Centrul de Studii Iudaice al Universității bdquoVasile Goldișrdquo icircmpreună cu Consiliul Județean

Icircntr-o emisiune a TV Arad preșe-dintele Comu nității Evreilor din munici-piu ing Ionel Schle-singer a subliniat importanța marcării zilei de 9 octombrie pentru istoria evrei-mii din Romacircnia El a punctat măsurile luate icircmpotriva evre-ilor odată cu ascensiunea nazismului din Germania care au culminat cu politica de exterminare a evreilor Pentru prima dată a spus el aceste măsuri au devenit politică de stat

Icircn Romacircnia pe 9 octombrie regi-mul Antonescu a icircnceput deportarea icircn Transnistria a evreilor din nordul Mol-dovei și din Bucovina Este necesară comemorarea acestui moment nu numai

pentru ca asemenea evenimente tragice să nu se mai repete ci și pentru ca nu numai evreii ci și frații noștri creștini și mai ales generația tacircnără să cunoască faptele De aceea educația este cel mai

bun mijloc icircn această direcție Icircn Romacirc-nia a menționat vorbitorul din programa școlară face parte și predarea istoriei Holocaustului Președintele comunității arădene a amintit cele trei forme de antisemitism perpetuate icircn Europa și icircn lume ndash cel religios economic și politic apărut sub forma antiisraelismului odată cu crearea Statului evreu Din păcate a remarcat el se constată un reviriment al antisemitismului icircn multe țări europene Romacircnia icircn mare parte este ferită de acest flagel dar manifestări antisemite se icircnregistrează și la noi icircn lumea virtuală a constatat președintele CE Arad

Icircn cadrul manifestării de la Consiliul Județean au ţinut prelegeri istoricii prof univ dr Marius Grec directorul Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo şi prof univ Boia precum şi președintele CE Arad

Cele două coruri de la Liceul de Artă bdquoSabin Drăgoirdquo din Arad au interpretat cacircntece evreieşti şi melodii clasice adec-vate momentului

Manifestarea s-a icircncheiat cu servi-ciul religios oficiat de cantorul Emanuel Pusztai acompaniat de oficiantul de cult Ştefan Rona

Cu această ocazie icircn holul edificiului a fost realizată de către Complexul Mu-zeal Judeţean o expoziţie privind istoria comunităţii evreieşti arădene (EG)

Icircn sala de festivități a Colegiului Teh-nic bdquoMiron Costinrdquo profesoara de istorie Mariana Cristea le-a vorbit elevilor despre Holocaust icircntreaga asistență formată din elevi ai Colegiului și ai Școlii bdquoMihai Eminescurdquo ascultacircnd cu icircnfrigurare

Prof Iancu Wexler președintele Co-mu nității Evreilor a prezentat situația evreilor romașcani de ieri și de astăzi evidențiind bunele relații dintre majoritari și minoritari a evocat chipul și fapta ero-inei Viorica Agarici care prin intervenția ei curajoasă a salvat de la moarte sigură peste 800 de evrei ieșeni din bdquoTrenul Morțiirdquo care icircn drum spre lagărul de la Călărași a staționat pentru o noapte icircn gara Roman

Doi elevi au prezentat un material audio-video La Școala Gimnazială din comuna Cordun prof Maria Luiza Hriscu

a vorbit despre evenimentele din Europa de la jumătatea secolului trecut

Președintele Iancu Wexler a prezentat asistenței capitolul bdquoAnii negri Holocaus-tulrdquo din recenta sa lucrare intitulată bdquoEvre-ii romașcani icircncercare monograficărdquo

O elevă a citit cu emoție o mărturie a unei supraviețuitoare a lagărului morții de la Auschwitz

Conduși de profesorii lor elevi de la Școala Gimnazială din Cartierul Băl-cescu al municipiului Roman au vizitat Cimitirul Evreiesc și au depus flori la gropile comune ale decedaților din bdquoTre-nul Morțiirdquo și au citit textul de pe placa comemora tivă

Concluzia a fost că oamenii trebuie să facă tot ce este posibil pentru a pre-veni un nou Holocaust și pentru a trage icircnvățămintele necesare (MC)

Dezbateri despre ȘoahRoman

cu d-voastră vom crește și vom spori icircmpreunărdquo

Muzeu dedicat comunității evreieștiDirectorul executiv al Fundației pentru

Protejarea Monumentelor Istorice Angela Lupșea a vorbit despre modul icircn care sinagoga va deveni icircn curacircnd un spațiu expozițional dedicat comunității evreilor din Oradea și victimelor Holocaustului bdquoIcircn memoria celor plecați ne dorim ca această sinagogă să devină un spațiu expozițional un spațiu cultural Spațiul de la mezanin va fi dedicat icircn exclusivitate Holocaustului și celor deportați la Auschwitz Deja aici se lucrează la pictarea numelor evreilor deportați iar acest lucru va continua atacirct cacirct spațiul ne va permite Spațiul de la par-ter va fi tot spațiu expozițional icircn care vor predomina culorile Statului Israel alb și albastru Sperăm ca icircn preajma sărbătorii de Hanuca să putem deschide secția muzeului dedicată istoriei și contribuției evreilor icircn orașul nostrurdquo

Icircn icircncheierea ceremoniei a avut loc ritualul religios al comemorării celor dispăruți icircn Holocaust Oficierea a fost făcută de prim-rabinul de Oradea rav Shraya Kav moment icircn care unul dintre puținii supraviețuitori ai tragediei secolului XX Zoltan Blum icircn vacircrstă de 91 de ani a aprins cele șase lumacircnări reprezentacircnd icircn mod simbolic cele șase milioane de evrei dispăruți icircn Holocaust

DOINA BUMBU

Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Icircn ziua de 9 octombrie devenită icircncepacircnd din anul 2004 Zi Naţională de Comemorare a Vicimelor Holocaustului icircn Romacircnia Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a organizat evenimentul comemorativ bdquoEducaţie pentru icircnţelegerea trecutuluirdquo Desfăşurat icircn sala bdquoB P Hasdeurdquo a Bibliotecii Centrale Universitare bdquoMihai Eminescurdquo manifestarea a avut ca parteneri Comunitatea Evreilor din Iași Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo şi Biblioteca Centrală Universitară bdquoMihai Eminescurdquo

Manifestarea a fost deschisă de prof Maria Rados inspector şcolar pentru Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane care a transmis celor prezenţi un gacircnd de respect pentru memoria victimelor Holo caustului un gacircnd de solidaritate optimism și speranţă ca astfel de crime să nu mai aibă loc niciunde şi nicicacircnd Ea a amintit vizitele făcute de Leizer Fin-kelstein (zl) supravieţuitor al Trenului Morţii Iaşi-Podu Iloaiei icircn anul 2012 la Cercul de Istorie bdquoPriveşte icircn trecutrdquo din cadrul Liceului de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi şi impactul amintirilor sale legate de Holocaust

Punacircnd accent pe activităţile elevilor icircn anul şcolar precedent vorbitoarea a prezentat rezultatele meritorii obţinute la etapa judeţeană a Concursului bdquoMemoria

Holocaustuluirdquo de elevi de la Colegiul Naţional bdquoCostache Negruzzirdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoŞtefan Bacircrsănescurdquo din Iaşi Teodora una dintre liceene a ajuns icircn etapa naţională a concursului și a povestit despre munca de documentare

(Continuare icircn pag 12)MARTHA EŞANU

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Continuacircnd demersurile pentru men-ținerea curățeniei și asigurării unui aspect civilizat al cimitirelor evreiești conduce-rea CE Tecuci a finalizat betonarea a două alei fiecare avacircnd o lungime de aproape 100 m

Lucrarea a fost executată cu sprijinul FCER respectiv al serviciului CAPI tere-nul fiind tasat apoi au fost montate plase sudate și ulterior s-a turnat cimentul

Vizitatorii cei din localitate ca și cei din străinătate care au venit la mormin-tele apropiaților au apreciat această

lucrare inițiative similare fiind programate și icircn viitor tot cu sprijinul CAPI

AIZIC IANCU

C o m u n i tAt i

despre experienţa cacircştigată şi despre

dorinţa de a participa şi a performa la viitoarele etape ale concursului

Preşedintele CE Iaşi ing Abraham Ghiltman le-a vorbit elevilor despre sufe-rinţele icircndurate de el un copil de 7 ani icircn anii Holocaustului despre ce-au pătimit evreii icircn perioada 1940-1944 despre crime persecuţii şi nedreptăţi despre evrei ce au luptat icircn Primul Război Mon-dial pentru făurirea Romacircniei Mari deşi nu căpătaseră dreptul de icircncetăţenire şi care au fost ucişi icircn timpul Holocaustului icircn deportări pogromuri trenuri ale morţii şi lagăre de muncă forţată

Profesorul Moshe Groper colaborator al Centrului de Istorie a Evreilor şi Ebrai-stică bdquoDr Alexandru Şafranrdquo din cadrul Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi a prezentat bdquoJurnalul Annei Frankrdquo Anne Frank era un suflet generos şi iu-bitor ce nu şi-a pierdut nici icircncrederea icircn oameni nici curajul Ea ne-a icircnvăţat cum să privim viaţa cum să trăim icircmpreună icircn libertate să fim mai icircnţelepţi şi mai răbdători A fost animată de speranţa că pacea va veni icircn icircntreaga lume

Icircn memoria ei şi a tuturor victimelor Holocaustului elevi de la Liceul Teoretic de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi au cacircntat melodiile Şalom Alehem (Pace tu-turor) şi Hatikva (Speranţa) imnul naţional al Statului Israel Elevele au citit fragmente semnificative din bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Despre programul de formare a profe sorilor de istorie organizat anual la Yad Vashem a vorbit prof Haricleea Mercaş de la Colegiul Naţional bdquoMihail Sadoveanurdquo din Paşcani Participantă icircn august 2018 la acest program vorbitoa-rea a reliefat dimensiunea academică şi pedagogică a cursurilor dar şi accentul pus pe excursii de studii vizite la muzee şi icircntacirclniri cu supravieţuitori ai Holocaus-tului Ca un icircndemn pentru colegii ei pro-fesoara Haricleea Mercaş a spus bdquoEste un program foarte interesant şi instructiv ce trebuie parcurs Meritărdquo

Au mai fost prezentate activităţi rea-lizate de profesori şi elevi din Iaşi şi din judeţ cu ocazia comemorării naţionale a Holocaustului expoziţii cercetări ştiinţi-fice reviste lucrări publicate

Icircn sală s-a organizat un concurs on-line pe teme legate de Holocaust concurs la care au participat două echipe de elevi de la Liceul de Informatică bdquoG Moisilrdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoB P Hasdeurdquo Cacircştigătoare a fost echipa bdquoinformaticieni-lorrdquo care a primit ca premii volume dintr-o nouă ediţie bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Elevii voluntari ai Clubului de Pace Act+ de la Liceul Tehnologic Economic bdquoVirgil Madgearurdquo coordonaţi de prof Au-rora Cristina Bălan şi prof Daniela Liva-daru au prezentat o aplicaţie a proiectului bdquoLecţii ale trecutului pentru viitor-PACEArdquo proiect ce participă la Concursul Naţional Euroscola ediţia a XI-a 2018-2019

Proiectul are ca obiectiv major cu-noaşterea trecutului şi aprecierea păcii ca valoare universală El promovează activităţi educative non-formale precum Biblioteca Vie şi Teatrul Forum care apropie tinerii de studiul istoriei şi de icircnvăţămintele acesteia printr-o abordare deschisă şi echilibrată

Exemplificacircnd prin aplicaţia Bibliote-ca Vie echipa de la Liceul Economic a demonstrat şi a convins participanţii la eveniment că proiectul lor reprezintă bdquoun angajament de a recunoaşte importanţa trecutului de a aprecia cu adevărat pa-cea şi de a respecta umanitateardquo după cum afirma profesoara Daniela Livadaru coordonator de proiect

Icircn finalul manifestării comemorative Maria Rados a mulţumit tuturor celor implicaţi icircn organizare

A fost un eveniment comemorativ deosebit cu conotaţii majore pentru pro-movarea icircn racircndul elevilor al tinerilor icircn general a respectului faţă de toţi cei de lacircngă noi indiferent cărei etnii sau religii aparţin ei pentru prevenirea prejudecăţi-lor de orice fel a urii rasiale intoleranţei antisemitismului şi xenofobiei

Icircn partea a doua a lu-nii septembrie scriitoarea Francisca Stoleru a revenit icircn Romacircnia la Iași și apoi la București cu noul ei roman bdquoCasa de pe Colina Doam-neirdquo publicat la Editura 24 ORE din Iaşi icircn anul 2018

Volumul a fost lansat la Iași icircn cadrul unui matineu cultural organizat de Clubul

YACHAD din cadrul Comunităţii Evreilor din IaşiIcircn deschidere preşedintele Comunităţii Evreilor

din Iaşi ing Abraham Ghiltman a salutat prezenţa Franciscăi Stoleru şi i-a urat bun venit icircn comunitate şi icircn Sinagoga Merarilor locul icircn care a fost găzduit eve-nimentul cultural

Directorul Editurii 24 ORE scriitorul Adi Cristi după o succintă prezentare a unor date bio-bibliografice refe-ritoare la autoare a arătat că noul volum dezvăluie un romancier profund care şi-a prezentat personajele icircn firescul existenţei lor diurne cu iubiri eşuate sau icircmpli-nite cu eşecuri şi realizări cu capacitatea de a ieşi din situaţii-limită şi de a merge mai departe

Originară din Dorohoi Francisca Stoleru este lega-tă de oraşul Iaşi unde şi-a petrecut anii de studenţie absolvind icircn 1960 Facultatea de Medicină Generală din

cadrul Institutului de Medicină După trei ani de stagiu icircntr-un sat din nordul Moldovei a lucrat la Spitalul de Stat din Constanţa A emigrat icircn Israel icircn anul 1971 şi a lucrat ca medic de familie icircntr-o policlinică din Haifa

Dragostea pentru literatură i-a călăuzit condeiul şi icircn anul 2001 icirci apare la Tel Aviv volumul de proză scurtă bdquoCuibul de viespirdquo urmat apoi icircn 2002 de bdquoVioara cu arcuş fermecatrdquo Ambele au fost reunite icircn volumul bdquoPo-veşti de adormit părinţiirdquo publicat icircn anul 2009 la Editura bdquo24 ORErdquo din Iaşi Pentru acest volum a primit Premiul Special al Salonului Internaţional de Carte ndash Iaşi 2009

Icircn anul 2005 apare la Bucureşti la Editura Cartea Romacircnească romanul bdquoBulevardul Tomisrdquo iar icircn anul 2009 la Editura Libra este publicat romanul bdquoMigdalul a icircnflorit a doua oarărdquo Editura 24 ORE ndash Iaşi icirci publică romanele bdquoKarin mon amourrdquo icircn 2012 şi bdquoDansatoarea de flamencordquo icircn 2014 Acum icircn acest an aceeaşi editură i-a publicat cel mai recent roman intitulat ldquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

Criticul literar Ioan Holban autorul prefeţei intitula-te bdquoFemeile din Haifardquo a subliniat icircn prezentarea sa că noul roman al Franciscăi Stoleru nu este o carte autobiografică ci conţine doar un insert autobiografic Autoarea pe care o numeşte bdquoŞeherezada din Haifardquo prezintă condiţia umană a secolului al XX-lea icircn general nu numai pentru evrei relevacircnd semnificaţia destinului evreilor ca un fapt de memorie colectivă

bdquoDincolo de talentul rostogolirii poveştilor de viaţă ale personajelor sale Francisca Stoleru excelează icircn arta portretului acordacircnd aceeaşi atenţie pentru deta-liile semnificative atacirct icircn privinţa protagoniştilor cacirct şi icircn conturarea personajelor de plan secundrdquo scrie Ioan Holban precizacircnd bdquoCasa de pe Colina Doamnei este cartea deplinei maturităţi artistice a unuia dintre cei mai importanţi prozatori israelieni de limbă romacircnărdquo

Dr Francisca Stoleru invitata matineului cultural ieşean a menţionat că toate icircntacircmplările şi persona-jele din roman sunt rodul imaginaţiei dar pornesc de la icircntacircmplări ce-au impresionat-o de-a lungul timpului Despre roman ea a spus bdquoEste o poveste ce se desfă-şoară de-a lungul unui veac şi face legătura icircntre cacircteva familii răspacircndite icircn locuri diferite ale lumii dar reunite prin soarta a patru femei cu destine asemănătoare Dar fiecare dintre ele a primit icircn alt fel ceea ce viaţa i-a oferit (sau nu a vrut să-i ofere) Totul icircn roman se petrece pe trepte icircn spaţiu şi timprdquo

Autoarea a adus sincere mulţumiri celor care i-au fost de un real şi nepreţuit ajutor icircn tot procesul de creaţie şi publicare a romanului şi anume profesorului Jacob Sobovici fiicei Silvana ginerelui Eliahu criticului literar Ioan Holban graficienei Shlomit Davidzon editorului Adi Cristi şi Anei Parteni redactor de carte

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia

Omagiu adus memoriei lui Nicolae CajalAradUniversitatea de Vest bdquoVasile Goldișrdquo din Arad Centrul de

Studii Iudaice bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo Comunitatea Evreilor din Arad cadre didactice și studenți l-au omagiat la icircnceputul lunii septembrie pe acad Nicolae Cajal unul dintre fondatorii Facultății de Medicină din Arad fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia Au fost depuse jerbe de flori la bustul academicianului aflat icircn fața Sinagogii Ortodoxe din municipiu

Memoria lui a fost evocată de prof univ dr Aurel Ardelean președintele Universității de Vest bdquoVasile Goldișrdquo Ionel Schlesinger președintele Comu-nității Evreiești din Arad și prof univ dr Marius Grec director al Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo Vorbitorii au scos icircn evidență contribuția acad Cajal la icircnființarea Facultății de Medicină din Arad icircn 1991 (dr Aurel Ardelean) personalita-tea și rolul său icircn viața evreiască din Romacircnia ca președinte al FCER (ing Ionel Schesinger) precum și importanța creării la

Arad a Centrului de Studii Iudaice care 10 ani mai tacircrziu a primit numele bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo bdquoUniversitatea de Vest laquoVasile Goldișraquordquo din Arad ndash a spus dr Marius Grec directorul Centrului de Studii ndash este o universitate comunitară multiculturală care

icircși comemorează icircnaintașii și pe cei care au sprijinit universitatea icircn decursul existenței sale Icircn cadrul Centenarului l-am comemorat pe Nicolae Cajal care ar fi icircmplinit 99 de anirdquo

bdquoA fost un prilej deosebit să parti-cipăm la omagierea academicianului Nicolae Cajal cel care a marcat icircn mod deosebit atacirct Romacircnia la care ținea foarte mult cacirct și comunitatea evreiască al cărei președinte a fost icircn ultimii săi ani de viață Aducem mulțumiri Universității de Vest laquoVasile Goldișraquo din Arad care

icircnțelege prin aceste gesturi comemorative să icirci respecte pe cei ce au contribuit esențial la dezvoltarea icircnvățămacircntului medicalrdquo a subliniat Ionel Schlesinger președintele Comunității Evreiești din Arad (EG cf site ARQ)

Refacerea aleilor cimitirului evreiesc

Tecuci

Fundația LEOLAM din Moinești Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo Asociația Inițiative pentru o Comunitate

Responsabilă (AICR) Moinești și Primă-ria Municipiului Moinești au organizat la Clubul bdquoLirardquo o serie de activități cu ocazia celebrării Zilei Europene a Culturii Iuda-ice Programul a fost variat un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale bdquoTristan Tzarardquo

a oferit publicului spectator momente de poezie și teatru reprezentanții AICR au organizat un workshop interactiv icircn care

cei prezenți au compus o scri-soare despre Ziua Europeană a Culturii Iudaice care va ajunge icircn arhiva Bibliotecii Naționale din Israel și nu icircn ultimul racircnd Cimitirul Evreiesc din Moinești a organizat o nouă ediție a Zilei Porților Deschise De ase-menea iubitorii de cultură au avut ocazia de a viziona cacircteva filme documentare realizate de Biblioteca Națională din Israel aflacircnd astfel mai multe informații

despre istoria și tradițiile poporului evreuPrin acest demers al Fundației

LEOLAM orașul Moinești s-a alăturat celor peste 400 de orașe din Europa care au celebrat Ziua Europeană a Culturii Iudaice (DD)

Ziua Europeană a Culturii IudaiceMoineștiEducaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Comemorarea Holocaustului la Bacău Piatra Neamț și Zalău pag 15

(Urmare din pag 11)

(Continuare icircn pag 16)MARTHA EŞANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 13

Sala de spectacole a JCC din București va pur ta numele lui Izu Gott

Mircea Crișan dincolo de zacircmbet

bdquoSuntem aici pentru un om care plecacircnd de jos a ajuns un mare artist pacircnă la funcția de conducător al Corului Filarmonicii din Iași Dar pentru că așa erau vremurile autoritățile l-au obligat

să aleagă icircntre activitatea de la Filarmonică și cea de la comu-nitatea evreiască Izu Gott este omul care a ales comunitateardquo a spus Adrian Gueron directorul JCC București icircn deschiderea evenimentului dedicat memoriei muzicianului Izu Gott Acesta a debutat cu un scurt moment artistic susținut de actorii Teatrului Evreiesc de Stat Nicolae Călugărița și Mihai Ciucă

bdquoAstăzi ne amintim cu mare drag de cel care a fost Izu Gott un mare artistrdquo a spus Nicolae Călugărița El a citit un mesaj al fiului lui Izu Gott Ami Gott care a ținut să mulțumească orga-nizatorilor și conducerii FCER și CEB pentru evenimentul dedicat tatălui său

Icircn discursul adresat celor prezenți la Centrul Comunitar Evreiesc din București președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre importanța regretatului Izu Gottt pentru co-munitate bdquoNe-am icircntacirclnit astăzi și pentru a reboteza această sală care de acum icircnainte se va numi Izu Gott Personal nu l-am cunoscut pe acest mare artist dar l-am văzut pe scenă și i-am urmărit activitatea artistică Născut la Dorohoi el a fost deportat icircn Transnistria dar Dumnezeu a vrut să se icircntoarcă și i-a dat acest har artistic care l-a făcut să ajungă să cacircnte pacircnă și la Casa Albărdquo a mai spus Aurel Vainer mulțumind icircn

mod special pentru prezență văduvei lui Izu Gott Hana Gott și ginerelui acesteia

A urmat un moment artistic al Corului Templului Coral dirijat de Robert Olteanu Levensohn cu un repertoriu special pregătit pentru această ocazie

Silvian Horn vicepreședinte CEB dar și fost elev al lui Izu Gott icircn corul de tineret a transmis de asemenea un mesaj celor prezenți bdquoEste o mare onoare și emoție pentru mine să fiu aici nu doar ca vicepreședinte al CEB dar mai ales ca fost membru al Corului pentru Tineret Talmud Tora pentru că atunci cacircnd eram mic am cacircntat sub bagheta lui Izu Gott căruia icirci port o amintire foarte frumoasă Vă mulțumesc tuturor pentru prezențărdquo a spus Silvian Horn prezentacircnd un mesaj video cu un cacircntec transmis de Ami Gott pentru acest moment comemorativ

Ami Gott a mai trimis pentru acest eveniment special o mezuză care a fost aplicată de prim-rabinul Rafael Shaffer de Hana Gott și de dr Aurel Vainer icircmpreună cu o placă icircn memoria lui Izu Gott așezată sub numele vechi al sălii de spectacole Chagiga

bdquoSunt foarte emoționat astăzi pentru că am icircnvățat atacirct de multe de la Izu Gott ca elev al său și pentru că pot duce această misiune mai departerdquo a spus și Bogdan Lifșin dirijo-rul Corului Hazamir icircnaintea unui nou moment artistic atunci cacircnd Maia Morgenstern dar și mai mulți foști membri ai Corului Shira VeZimra s-au alăturat Corului Hazamir care a interpretat o selecție de cacircntece

bdquoIcircn numele meu și al copiilor mei vă mulțumesc tuturor pentru acest frumos eveniment organizatorilor și celor care au contribuit la programul artistic Sunt convinsă că memoria soțului meu nu va fi uitată odată cu decizia ca această sală să-i poarte numelerdquo a spus Hana Gott prezentă la eveniment

Au mai adresat mesaje icircn memoria lui Izu Gott Sorana Ve-reanu membră a Corului Shira VeZimra invitată din Israel Osy Lazăr și Dan Schor dar și Maia Morgenstern care a transmis că bdquoastăzi este vorba despre armonie și despre bucuria de a cacircnta despre Izu Gottrdquo

Evenimentul dedicat celui care a fost Izu Gott s-a icircncheiat cu un concert susținut de Bucharest Klezmer Band manager ec Silvian Horn cu Maia Morgenstern ca invitat special

GEORGE GIcircLEA

Faptul că Mircea Crișan (Mauriciu Kraus) a ales icircn 1968 cu ocazia unui turneu la Paris la Teatrul Olympia să rămacircnă icircn Occident (stabilindu-se ulterior icircn Germania unde a icircnceput să-și scrie numele Mircea Krishan) a fost o bombă pentru romacircni care nu-și puteau imagina că actorului ndash căruia i se acordase prin Decret al Consiliului de Stat titlul de bdquoArtist Emerit al Republicii Populare Romacircnerdquo pentru merite deosebite icircn activitatea desfășurată icircn domeniul tea trului muzicii artelor plastice și cinematografiei ndash i-ar mai putea lipsi ceva icircn afară de libertate Și totuși Mircea Crișan a ales libertatea chiar dacă pentru asta a trebuit să plă-tească un preț al bdquodezrădăcinăriirdquo

Să nu ne icircnchipuim că toată viața lui Mircea Crișan a fost plină de zacircmbete Evreu născut icircn Romacircnia destinul i-a hărăzit ca loc al nașterii un vagon de tren ce traversa Maramureșul (poate o trimitere la viitoarele sale peregrinări ndash a fost mereu icircn turneu cu părinții angajați la un parc de distracții ambulant) Mai tacircrziu a reușit să joace (debutacircnd mai mult ca figurant decacirct ca actor) la Tea-trul Barașeum (azi Teatrul Evreiesc de Stat) icircn spectacolul bdquoLozul cel marerdquo de Sholem Aleichem Drumul pacircnă aici nu

a icircnsemnat desigur doar bdquopartea lumi-noasă a viețiirdquo dar marele actor a știut icircntotdeauna să transforme necazurile icircn zacircmbet și și-a atras de aceea simpatia publicului care nici el nu stătea icircn anii aceia chiar pe roze

Totuși fascinația teatrului nu a rămas icircn cazul său doar la statutul de figurant de aceea a studiat mai tacircrziu la Conser-vatorul de Artă Dramatică clasa Maria Filotti (1944-1946) După absolvire a jucat la Teatrul Armatei la Teatrul Savoy la Teatrul de Estradă icircn spectacole de varietăți alături de actorii Nicolae Stroe Gogu Trestian Ion Antonescu-Cărăbuș

Horia Căciulescu Zizi Șerban Elena Burmaz Tanți Căpățacircnă Puiu Călinescu

Mi-l amintesc pe Mircea Crișan la un final de Revelion 1964 cacircnd replicile sale din monologul bdquoFinal de petrecererdquo au rămas icircn memoria mea de copil la fel de nemuritoare ca și ironia cu care știa să facă haz de necaz icircn contextul unei epoci ce nu-i putea oferi libertate bdquoCe mai stați Că masa s-a golithellip platourile s-au curățat anecdotele s-au repetatpick-upul s-a arshellip discurile s-au spart și icircn sifoane nu mai este decacirct facircsrdquo

Cu siguranță că doar un mare artist știe să-și ascundă necazurile și tristețea după masca unui zacircmbet cuceritor dar Mircea Crișan a avut geniul să-i facă părtași la racircsursquo placircnsursquo său pe toți specta-torii fiindcă venea din mijlocul lor și le știa prea bine necazurile aspirațiile și dorința de libertate bdquoPlecați acasărdquo spunea ac-torul la final de Revelion Chiar dacă el a ales să plece de acasă pentru Mircea Crișan acasă va fi icircnsemnat icircntotdeauna Romacircnia

IOAN IACOB

Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire

icircn fruntea BORCu ocazia icircmplinirii a 11 ani de cacircnd

Patriarhul Daniel conduce Biserica Or-todoxă Romacircnă președintele FCER i-a adresat acestuia felicitări

Mulțumind bdquopentru frumoasele urărildquo adresate bdquocu prilejul aniversării a 11 ani de slujire pastorală ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romacircnerdquo Patriarhul Daniel i-a transmis președintelui Vainer că se roa-gă lui Dumnezeu să icirci dăruiască șefului FCER bdquosănătate și bucurie pace și aju-torul Său sfacircnt icircn viața dumneavoastră și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo

Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani

La 27 septembrie ac Comunitatea SantrsquoEgidio din Romacircnia a organizat la Facultatea de Teologie Romano-Cato-lică din București o dublă aniversare 50 de ani de la crearea la Roma a organizației și 20 de ani de prezență icircn Romacircnia respectiv la București și la Satu Mare SantrsquoEgidio este o co-munitate catolică laică de voluntariat care desfășoară rugăciuni icircn grup organizează icircntacirclniri ecumenice și inter-confesionale și icircn cadrul unor activități caritabile se preocupă de oameni ai străzii bătracircni singuri copii abandonaţi familii refugiate bolnavi handicapați Icircn ultimii ani o atenţie deosebită a fost acordată programelor pentru refugiaţi

Voluntarii se recrutează mai ales din racircndul tinerilor ndash elevi de liceu și studenți Comunitatea militează pentru numeroase obiective cu caracter uma-nitar icircmpotriva pedepsei cu moartea a rasismului a xenofobiei și pentru pace Icircn Romacircnia prima manifestare organi-zată de Comunitatea SantrsquoEgidio a fost marea Icircntacirclnire Internațională pentru Pace de la București din septembrie 1998 Momentul a fost considerat unul dintre cele mai importante evenimente ecumenice şi interreligioase de la sfacircr-şitul mileniului reunind pentru prima dată icircntr-o ţară creștin-ortodoxă peste 200 de icircnalţi reprezentanţi aparţinacircnd diverselor religii inclusiv celei moza-ice Ca o consecinţă a acestei mari icircntacirclniri a fost vizita lui Ioan Paul al II-lea icircn Romacircnia icircntre 7 şi 9 mai 1999 Aceste evenimente au dus la naşterea Comunității din Romacircnia

Unul dintre cele mai importante programe cu caracter internațional ale Comunității este proiectul bdquoTineri Euro-peni pentru o Lume fără Violențărdquo Ajuns la cea de-a cincea ediție la proiect par-ticipă grupuri de tineri europeni elevi și studenți din Republica Cehă Ungaria Italia Polonia Romacircnia Slovacia Federația Rusă și Ucraina Scopul pro-iectului așa cum relevă bdquoApelulrdquo lansat de tineri este bdquode a conștientiza ero-rile trecutului produse de naționalism rasism și antisemitism spre a icircntări legăturile interculturale și a promova icircn racircndul participanților un sentiment de responsabilitate icircn calitate de cetățeni ai Europeirdquo

Icircn cadrul proiectului tinerii vizitează din doi icircn doi ani lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau ultima astfel de deplasare desfășuracircndu-se icircn sep-tembrie 2017 De asemenea cu sprijinul AERVH respectiv al președintelui său dr Liviu Beris se organizează icircn licee sesiuni de prezentare și de icircntrebări-răspunsuri legate de Holocaust și Holo-caustul romacircnesc

Despre importanța și rolul Comu nității SantrsquoEgidio au vorbit icircn cadrul festivității aniversare ambasadorul Italiei ES Marco Giungi IcircPS Episcop auxiliar Cornel Damian care a transmis salutul arhiepiscopului și mitropolitului romano-catolic de București IcircPS Ioan Robu con-silierul patriarhal pr Costin Spiridon care a prezentat mesajul Patriarhului Daniel al BOR Alberto Quatrucci secretarul general al Comunității SantrsquoEgidio de la Roma Cristina Antochi responsabil al Comunității din București

O interesantă idee care sinteti-zează de fapt principiul călăuzitor al Comunității a fost subliniată de Alberto Quatrucci cea a comunității care com-bate singurătatea bdquoboala care agravea-ză orice altă boală Iar singurătatea dă naștere fricii iar frica duce la violențărdquo De aceea a icircndemnat vorbitorul tre-buie bdquosă transformăm lumea plină de singurătate și de frică icircntr-o lume a comunitățiirdquo

EVA GALAMBOS

Poezia Mariei Hir thMaria Hirth pășește cu dreptul de-

butacircnd cu placheta bdquoFemeia noapterdquo Ocolind orice dulcegărie ea se prezintă ca un magician al adiționării material-spi-rituale Obiectele devin duhuri duhurile capătă materialitate iar iubirea este cerul vast al poeziei Icircntr-un poem ea spune că numele ei nu ajunge să fie și numele unei străzi Cine știe Poetul Mandelștam găsise o bdquostradărdquo cu numele său și se minuna ca și cum ar fi descoperit o nouă stea cu nume ciudat

Volumașul de 65 de pagini se citește dintr-o răsuflare icircncepacircnd cu bdquoIcircmi pun rochița scurtă și alerg după viațărdquo Splen-didă metaforă autodefinitorie ndash bdquofloare de colț fără grădinărdquo Cine-i sădește copacii care-i placircng pe genunchi Unde sunt zidurile pentru părinți M-aș duce să de-pun o floare pentru fiica lor cea sensibilă bdquoCacircnd icircmi vine să placircng iau un pahar și icircl sparg de un visrdquo Desigur fracircnturi umezite de lacrimi din propria biografie

se icircntrevăd dar poezia nu este biografia poetului poate numai suportul Metafo-rele abundă ceea ce poeziei moderne icirci lipsește Maria Hirth are drumul ei se vede o consecvență care va fi cred be-nefică bdquoOamenii se roagă și dintr-o pacircine iese Dumnezeu icircn chip de hranărdquo trei versuri care nu sunt la icircndemacircna oricărui poet nici a unui anahoret bdquoUn alt asfințit crede icircn minehellip iubesc toate facircntacircnile unde chipuri de oameni și cai icircmpart setea pe din douărdquo Cum laudae

Mergacircnd astfel voi copia toată cartea care este editată la Art Creativ București 2018 director Daniela Toma (are fler la poeți cel puțin) editor Iulia Toma coper-ta Lucian Hirth fiul unui bun și regretat prieten artist de valoare Toma Hirth (d 2009) Frumoasă apariție editorială lansată cu ocazia manifestării Strada de Carte icircn cadrul sărbătoririi Centenarului

BORIS MARIAN

Sala de spectacole care va purta numele lui Izu Gott

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Aliyah DaDa ndash o nouă proiecție icircn Romacircnia

Realizat icircn 2015 și prezentat icircn fes-tivaluri din țară și din străinătate dar și la ICR Tel Aviv filmul documentar Aliyah DaDa semnat de Oana Giurgiu a avut o nouă proiecție icircn Romacircnia de data aceasta la JCC București

Filmul prezintă o istorie a evreilor din Romacircnia Acum 133 de ani o co-

munitate mică d i n Mo ineș t i pleca spre Țara Sfacircntă pentru a icircnfi ința una dintre pri mele co lon i i ev re -iești din Pa les-tina De atunci ș i pacircnă az i drumul evreilor către Israel se icircmpletește cu is-toria Romacircniei moderne printr-o

relație de iubire și ură ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica prea curacircnd

Povestea istoriei este decupată vizual icircn stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului Tristan Tzara și Marcel Iancu doi evrei cu rădăcini icircn Romacircnia

Din viitorul apropiatThe Shabbos Project ndash vineri 26

octombrie de la ora 1830ldquoThe Shabbos Projectldquo este un pro-

iect internațional icircn care evrei de toate vacircrstele din icircntreaga lume se icircntacirclnesc pentru a experimenta magia unui Șabat special Vă invităm să vă alăturați aces-tora pentru o seară de Șabat magică la JCC cu invitați speciali și program pe măsură

Keshet - Global Day of Jewish Learn-ing ndash duminică 18 noiembrie de la ora 1000

Tema acestei ediții este bdquoExtraordinary Passages Texts and Travelsrdquo (Pasaje Extraordinare Texte și Călătorii) pentru că de la aventurile din Antichitate și pacircnă la diaspora modernă spiritual dar și fizic experiența călătoriilor caracterizează individualitatea evreului dar și poporul evreu icircn ansamblu Accesul este gratuit icircn limita locurilor disponibile Icircn paralel Keshetul Copiilor ndash activități educative pentru cei mici

Pentru detalii găsiți contactele noastre icircn subsolul acestei pagini

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Zi dedicată IsraeluluiDacă la 29 septembrie publicul timi-

şorean a avut parte de un mare concert al unui solist israelian tot Israelul a fost şi icircn centrul zilei de 30 septembrie Ca parte a unui program naţional aproape 20 de copii s-au alăturat Rebecăi Barnea descoperind prin joc culoare şi dans o parte a realităţii israeliene Icircn acelaşi timp peste 60 de persoane au audiat pre-zentări referitoare la cele mai importante oraşe ale Israelului Dacă Tina Sas le-a

prezentat istoricul şi actualitatea din Eilat şi Haifa Liviu Gordea a intrat icircn trecutul şi prezentul Ierusalimului iar Luciana Fri-edmann a vorbit despre Tel Aviv bdquocolina primăveriirdquo care nu cunoaşte nici un mo-ment de respiro ziua sau noaptea Fetele din ansamblul Hora le-au oferit o surpriză celor prezenţi un curs de dans ad-hoc pe o muzică israeliană antrenantă care a scos pe toată lumea din amorţeală

Yom Huledet Sameah JCC TimișoaraDeşi programele din cadrul JCC Ti-

mişoara s-au succedat şi pe perioada vacanţei deschiderea noului an cel cu numărul nouă din existenţa Centrului a fost marcată icircn mod oficial Icircntr-o dumi-nică răcoroasă de mijloc de septembrie

aproape o sută de participanţi adulţi şi copii au venit să audă care este bdquoofertardquo JCC pentru următoarea perioadă Nu puţine sunt programele care icirci aşteaptă ei trebuind să facă o selecţie riguroasă icircntre numeroase programe locale şi naţi-onale care se apropie Icircn aşteptarea unui mare Bereshit la Braşov trecacircnd printr-o serie de activităţi care se desfăşoară simultan icircn mai multe oraşe proiectele sunt curajoase şi inovatoare Fără să icircşi propună să reinventeze roata unul dintre dezideratele JCC este să nu se plafoneze icircn acelaşi tip de programe aducacircnd me-reu un suflu nou Probabil acesta este şi secretul unei participări semnificative din partea evreimii din Romacircnia la aceste programe

De profesie cantorul David Appel şi soţia sa Edith sunt dascăli Aceasta se vede icircn răbdarea şi deschiderea lor pentru a răspunde la orice icircntrebare li se adresează icircn icircnclinaţia spre educaţie pe care am remarcat-o icircncă din primii ani ai venirii lor la Timişoara De această dată le-au vorbit participanților despre nevoia de implicare icircn viața evreiască și despre faptul că sărbătorile evreiești trăite icircn sacircnul comunității constituie un specific al credinței și tradiției noastre

Copiii au avut la racircndul lor parte de un program antrenant icircnvățacircnd prin joc și concurs despre ciclul sărbătorilor de toamnă La final indiferent de vacircrstă toți au beneficiat de surprize dulci

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Un nou an de evenimente pentru JCCIcircn prezența a numeroși membri și pri-

eteni ai CE Iași la mijlocul lunii septem-brie a avut loc festivitatea de deschidere a unui nou an de activități ale JCC Iași

Icircn deschiderea festivității directorul JCC Iași Albert Lozneanu a făcut un bilanț al celor 9 ani care au trecut de la des-chiderea Centrului Comunitar subliniind rolul jucat de acesta icircn viața comunitară și a prezentat principalele evenimente locale și naționale din perioada următoare

Președintele CE Iași ing Abraham Ghiltman a vorbit despre proiectele ac-tuale și viitoare ale Comunității precum și

despre buna colaborare care există icircntre Comunitate și JCC amintind despre spri-jinul financiar și logistic pe care aceasta icircl acordă Centrului Comunitar pentru buna desfășurare a activităților

Sucot icircn capitala MoldoveiSucot (Sărbătoarea Corturilor) a

adus icircmpreună părinți copii și bunici dornici să celebreze icircn Suca construită icircn curtea Comunității ndash și pe care cei mici au icircmpodobit-o cu fructe specifice anotimpului cu baloane și alte ornamente ndash una dintre puținele sărbători vesele din calendarul ebraic

Albert Lozneanu le-a vorbit celor prezenți despre originea și simbolu-rile sărbătorii (socotită și Sărbătoarea Recoltei) și a rostit binecuvacircntarea celor patru plante etrog (chitră) lulav

(palmier) hadas (mirt) și arava (salcie) subliniind faptul că mănunchiul acestora simbolizează de fapt unitatea icircn diver-sitate a poporului evreu

De asemenea icircn ultima zi a lunii septembrie la Sinagoga Merarilor a avut loc ldquoIsraeli Dayrdquo eveniment prilejuit de aniversarea a 70 de ani de la icircnființarea

Statului Israel și desfășurat simultan icircn șapte orașe din țară

Programul evenimentului a inclus cacircteva conferințe interesante astfel ing Abraham Ghiltman președintele CE Iași a prezentat ldquo69+1 motive pentru care trebuie să iubim Israelulrdquo scriitorul Mihai Batog Bujeniță un bun prieten al Comunității ieșene a relatat impresii despre călătoriile efectuate icircn Israel iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a vorbit despre bdquoContribuția evreilor romacircni la dezvoltarea Israeluluirdquo

Participanții au mai putut urmări un documentar interesant despre Războiul de Șase Zile un moment muzical prezen-tat de formația klezmer Nigun și au avut ocazia să cumpere articole hand-made din Israel precum și să deguste bunătăți israeliene specifice

SILVIAN SEGAL

Luna contrastelorPe 23 septembrie am continuat tra-

diția decoracircnd cortul (suca) construit icircn curtea comunității noastre Am sărbătorit Sucotul așa cum se cuvine icircmpreună cu peste 120 de membri ai comunității noastre icircn trei zile consecutive

A doua zi a avut loc un eveniment icircntr-unul dintre cele mai frumoase și importante obiective turistice din Ora-dea sărbătorirea a bdquo140 de ani de la deschiderea Sinagogii Sionrdquo Evenimen-tul a fost organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și din regiune Primăria Municipiului Oradea și Comunitatea Evreilor amp JCC Oradea cu sprijinul Fundației pentru protejarea monumentelor istorice din județul Bihor și a restaurantului Mediterana Programul a icircnceput cu o prezentare a prim-rabinului

de Oradea Rav Shraya Kav care a vorbit despre icircnsemnătatea Sărbătorii Corturilor ndash SUCOT A urmat o scurtă prezentare a istoriei Sinagogii Sion susținută de arh dr Cristian Pușcaș Icircn icircncheierea programului atmosfera a fost animată de un recital cafeacute concert susținut de trupa orădeană Berki Band

La Filarmonica din Oradea a avut loc omagierea ofiţerului şi medicului A Steu-erman-Rodion scriitor romacircn evreu care a scris 139 de sonete pe front icircn anii Pri-mului Război Mondial Evenimentul a fost susținut muzical de artistul Florian Chelu Madeva membru al comunității noastre Alexandrina Chelu și Cvartetul Intermezzo Invitați speciali au fost Robert Schorr di-rector al Departamentului de Cultură Artă Media al FCER și dr Irina Spires cu de la CSIER Finalul evenimentului dedicat preşedintelui FCER dr Aurel Vainer a fost un moment special realizat de trupa de dansuri israeliene Or Neurim cu dansul bdquoYerushalaim Shel Zahavrdquo cunoscut şi ca bdquoimn culturalrdquo al Israelului

Icircn perioada 5-7 octombrie la Casa

de Cultură a studenților din Iași a avut loc o ediție aniversară a Festivalului Interetnic bdquoConfluențerdquo dedicat Cente-narului organizat de Asociația Italienilor din Romacircnia Pentru a treia oară con-secutiv trupa de dansuri israeliene Or Neurim a fost invitată fiind apreciată de publicul prezent icircn număr foarte mare Cu această ocazie fetelor li s-a acordat o plachetă ca premiu de excelență pentru efort și muncă deosebită Pe această cale transmitem mulțumiri președintelui CE Oradea Felix Koppelmann pentru icircncrederea acordată respectiv FCER prin președintele dr Aurel Vainer pentru promovarea culturii evreiești și sprijinirea trupelor culturale din țară

Pe 7 octombrie a avut loc bdquoDeschide-rea anului JCCrdquo eveniment ce marchează 11 ani de la icircnființarea primului Centru Co-munitar Evreiesc din Romacircnia Progra-mul a constat icircn cuvacircntul de des chidere rostit de președintele Felix Koppelmann care a transmis celor prezenți un mesaj de felicitare pentru activitățile bogate desfășurate de-a lungul timpului

A urmat desfășurarea unor momen-te artistice care au cuprins recitalul formației Hakeshet Klezmer Band și o demonstrație cu două dansuri interpreta-

te de talentații coregrafi Kati Rezmuves amp Iulius avacircnd ca scop includerea pe viitor icircn programele JCC a unei activități din domeniul dansurilor de societate

Icircn final cu durere icircn suflet și regrete eterne anunțăm că icircn ziua de 8 octom-brie 2018 s-a stins din viață Olga Gavor la vacircrsta de 93 de ani A fost una dintre ultimele supraviețuitoare ale Holocaustu-lui Baruch dayan harsquoemet Olga

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgroups

jcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJccOra-

deaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 15

Ziua Holocaustului icircn Romacircnia a fost comemorată icircn acest an icircn cadrul Comunității Evreilor din Piatra-Neamț prin două manifestări găzduite de sinagogile icircn funcțiune din orașele Piatra-Neamț și Tacircrgu-Neamț

Astfel la Sinagoga Catedrală bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț au fost prezenți 45 de elevi ai Liceului de Arte bdquoVictor Braunerrdquo care au participat la un colocviu coordonat de prof dr Luminița Moscalu (consilier local) și scriitorul Emil Nicolae-Nadler (președintele CE Piatra-Neamț) După inter vențiile acestora (refe -ritoare la bdquoSursele legis lației antisemite din Romacircnia interbelicărdquo și respectiv bdquoViața comunitară evreiască sub regimul Antonescurdquo) elevii au pus icircntrebări pri-vind aspecte concrete ale persecuției evrei lor icircn Moldova

La Tacircrgu-Neamț icircn

bdquoSinagoga Mese riașilorrdquo sub genericul bdquoNu uita Holo caustul un avertisment al istorieirdquo prof dr Elena Preda (inspector de specialitate icircn cadrul ISJ Neamț) cercetător dr Vasile Diaconu (Complexul Muzeal Județean Neamț) prof Ema-nuel Bălan (director adjunct la Liceul bdquoVasile Contardquo) și ing Marcel Grinberg (vicepreședinte al CE Piatra-Neamț) au descris și explicat celor 40 de elevi prezenți viața precară a evreilor din lo-calitate icircn timpul Holocaustului

De asemenea e de menționat că tema Holocaustului a fost dezbătută icircn Sinago-ga bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț și icircn zilele următoare (11 și 12 octombrie ac) cu elevii și profesorii de la Cole-

giul Național bdquo C a l i s t r a t H o g a ș rdquo i n t e r e s a ț i să cunoas-că i s to r ia comunității evreiești din oraș (RE)

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia

Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial

Icircn momentul intrării Romacircniei icircn război alături de Puterile Antantei și icircmpotriva Puterilor Centrale majoritatea evreilor din țară au participat alături de romacircni la Marele Război Ca și icircn campaniile anteri-oare din 1877 respectiv 1913 cei 23000 de soldați evrei mobilizați icircn Primul Război Mondial au luptat cu mult patriotism icircn condițiile icircn care nu erau cetățeni romacircni iar legea naturalizării evreilor rămacircnea o chestiune nerezolvată icircncă icircn Romacircnia Cea mai puternică dorință a acelor puțini evrei care fuseseră icircncetățeniți icircn urma participării la Războiul de Independență (cacircnd aproximativ 900 de evrei au primit dreptul la cetățenie) era de a fi acceptați ca membri deplini ai societății romacircnești

Momentele istorice evocate icircn Proclamația Regelui Ferdinand publi-cată la 16 august 1916 s-au bucurat de susținerea activă și din partea obștii evreiești Etapele realizării Romacircniei Moderne ndash revoluția de la 1848 Unirea de la 1859 participarea la Războiul de Independență din 1877-1878 ndash au fost susținute cu onoare de soldații evrei

La București și la Iași iar apoi icircn toate orașele țării s-au constituit comitete cen-trale care lansau apelul Către israeliții din Romacircnia prin care li se cerea evreilor să se icircnroleze ca voluntari alături de creștini icircn armata țării

Fără a fi singulară nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul dezertor publicată icircn Sburătorul icircn 1920 (nr 45-21 februarie 1920 nr 46-27 martie 1920) ne ajută

Icircnființarea CSIER icircn contextul unei epoci

Icircn cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia s-a icircnființat icircn anul 1977 ca structură de documen-tare Centrul de Istorie (astăzi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Ro-macircnia din Calea Călărași nr 57B) La icircnceput a funcționat icircntr-un sediu aflat pe Bulevardul George Coșbuc nr 102 după care a fost relocat pe str Iuliu Barasch Inițiativa constituirii Centrului care inițial s-a numit bdquoLabo-ratorul de studiere a istoriei evreilor din Romacircniardquo iar ulterior a purtat mai multe denumiri (bdquoCentrul de cercetări istoricerdquo bdquoCentrul de istorie și cultură al evreilor din Romacircnia laquoDr Moses Rosenraquordquo bdquoCentrul de documentare și cercetare a istoriei evreilor din RSRrdquo bdquoCentrul de istorie documentare și cultură din Bucureștirdquo bdquoCentrul de istorierdquo etc) s-a datorat profesorului Alexandru Vianu Trebuie să avem icircn vedere că icircn perioada comunistă ținacircnd seama de ideologia omogenizatoare a puterii nu se recunoștea o istorie a evreilor sau a altor minorități Icircn cel mai bdquoge-nerosrdquo caz istoria evreilor era văzută ca parte organică a istoriei Romacircniei Schimbarea de optică a intervenit icircn a doua parte a anilor lsquo70 Atunci a fost admisă o anume activitate de istorie a evreilor din Romacircnia din două motive principale icircnrăutățirea relațiilor cu une-le țări socialiste icircn special cu Ungaria a dus la icircncercarea de a prezenta o calitate superioară a vieții evreiești icircn diverse perioade istorice icircn Romacirc-nia Din aceleași motive s-a icircncercat reconsiderarea perioadei celui de-al Doilea Război Mondial cu intenția de a demonstra că icircn Romacircnia nu a fost Holocaust

Este semnificativă argumentația icircn favoarea icircnființării unei structuri de istorie a evreilor icircn Romacircnia icircntr-un document semnat de profesorul Ștefan Ștefănescu directorul Institu-tului Nicolae Iorga membru al CC al PCR figură centrală a istoriografiei romacircnești icircn acea perioadă bdquoRealiza-rea lucrărilor aflate icircn planul de lucru al Laboratorului de studiere a istoriei evre-ilor din Romacircnia prezintă o autentică icircnsemnătate ştiinţifică o contribuţie de seamă la studiul istoriei patriei şi la istoria universală Aceste lucrări vor constitui totodată o nouă afirmare de prestigiu pe plan internaţional a politicii icircnţelepte a Romacircniei socialiste faţă de naţionalităţile conlocuitoare Consider necesar ca Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice să asigure activităţii Labora-torului icircntregul său sprijin ştiinţificrdquo

De subliniat că Centrul de istorie a avut o existență cvasilegală pacircnă icircn anul 1990 Icircn Centru au activat atacirct evrei cacirct și neevrei Amintim colabo-rarea unor personalități ale istoriogra-fiei din epocă Dinu Giurescu Marin Bucur Andrei Pippidi Ladislau De-meacuteny Centrul și-a inaugurat activitatea cu stracircngerea de documente organiza-rea acestora iar icircn anul 1986 a apărut primul volum de istoria evreilor din Romacircnia icircntocmit de Victor Eskenasy (Izvoare și mărturii referitoare la evreii din Romacircnia vol I)

Bineicircnțeles activitatea Centrului a fost urmărită icircndeaproape de Securi-tate Pe numele unora dintre angajații și colaboratorii Centrului de istorie icircn perioada 1977-1989 au fost deschise dosare de urmărire informativă

NATALIA LAZĂR

Să nu renunți la visele tale

Comuni ta tea Evreilor Zalău-Să-laj a marcat Ziua Holocaustului icircn Romacircnia la Sina-goga din Șimleu Silvaniei unde ne-a onorat cu prezența supraviețuitoarea Eva Mozes Kor (foto) mărturisind despre dureroase-le și terifiantele experimente medicale efectuate de dr Mengele

Eva Mosez Kor a icircmpărtășit publicu-lui cacircteva lecții de viață niciodată dar niciodată să nu renunți la tine icircnsuți și la visele tale renunță la prejudecăți și tra-tează-i pe toți cu respect și corectitudine iartă-ți pacircnă și cei mai răi dușmani - icircți va vindeca sufletul și te va elibera făcacircnd ca lumea icircn care trăiești să fie mai bună

DAN HAS președinte CE Zalău

Holocaustul explicat icircn sinagogă ZalăuPiatra Neamț

Elevi icircn vizită la Templul CerealiștilorBacăuComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Peste 60 de elevi de la Colegiile bdquoIon Ghicardquo şi bdquoŞtefan cel Marerdquo din Bacău au vizitat pe 9 octombrie Templul Cerealiş-tilor din localitate icircn urma unei inițiative a consilierului local Gabriel Stan și a prof Lăcrămioara Mihăilă Liceenii au fost icircnsoțiți de profesorii Jeny Ghioc Cezara Murariu Adina Şerban şi Mariana Ştefan

Elevilor li s-a arătat că 9 octombrie

este data la care icircn 1941 au icircnceput deportările evreilor din Bucovina și din Basarabia icircn Transnistria Li s-a vorbit tinerilor despre pogromurile de la Doro-hoi Iaşi şi Bucureşti şi despre Trenurile Morţii De asemenea le-a fost explicat specificul noţiunilor de sinagogă și de minian li s-au dat informații despre Bar și Bat Mițva Biblia ebraică şi Tora ca

bază a acesteia De asemenea li s-au prezentat compartimentele principale ale unei sinagogi Tinerii au avut ocazia să admire picturile cu teme biblice realizate icircn perioada interbelică de către pictorul ieşean evreu Mendel Grumberg

Vizita elevilor la Templul Cerealiştilor a făcut parte din Programul bdquoOmagierea Centenarului - Rolul şi contribuţia minori-tăţilor naţionale la dezvoltarea Romacircniei Marirdquo care va mai include și alte acțiuni pe această temă

HAINRICH BRIF

Militari evrei alături de camarazii lor ianuarie 1918 Jos primul din dreapta este Zigu Adler din Botoșani și sus al treilea din dreapta

este M Herșcovici din București (Foto ACSIER)

să surprindem o ima-gine cinematografică a soldatului evreu icircn armata romacircnă Ope-ra pune icircn evidență zbuciumul sufletesc a două suflete căprarul Ghioagă sentimental și bdquonevinovatrdquo care n-ar fi dorit să aibă o crimă pe conștiință celălalt ndash soldatul evreu oropsit căruia i se sfacircșie sufletul

la gacircndul că acest ordin de dezertare icircl dezonorează icirci icircnchide pentru totdeauna porțile țării și icircl desparte de toți cei pe care icirci iubește

Icircn articolul lui Moses Schwarzfeld O schiță de război publicat icircn Egalitatea din 2 aprilie 1920 anul XXXI nr 12 au fost subliniate trăsăturile soldatului evreu și nedreptățile la care a fost supus de-a lungul campaniilor militare plecacircnd de la nuvela lui L Rebreanu bdquoicircn timpul campaniei actuale erau instrucțiuni de a supraveghea pe soldații evrei de a nu li se acorda nici un post de icircncredere și de a-i face pe cacirct se poate fugiți Și li s-a amăracirct viața icircntr-atacirct icircncacirct icircn cele din urmă mulți au căutat să scape cu fuga dacă n-au fost goniți de-a dreptul sau suprimați prin mijloace practice ca Ițic Ștrul Oamenii au fost icircnsă adesea mai simțitori mai omenoși ca cei din cabinete Cruzimea unui omor făptuit cu deplină conștiință și fără necesitate dimpotrivă contra interesului superior al trupei și al țării n-a putut prinde icircn mintea simplistă a unui om din popor D Rebreanu a făcut o faptă bună urmărind aici zbuciumul sufletesc al celor doi militari deopotrivă de oropsiți și imortalizacircnd cruzimea celor pătimași care icircși icircnchipuiau că o țară poa-te fi condusă după capricii și cu spiritul de nedreptaterdquo

Despre tratamentul acordat soldatului evreu icircn armată se observă icircn articolul Icircn cazarmă publicat icircn Progresul din 4 iulie 1915 soldatul evreu este supus celor mai

sălbatice umiliri auzind mereu legenda-ra insultă religioasă bdquoIcircnjosirea aceasta a evreului icircncepe de cacircnd se naște se accentuează icircn școală sporește icircn cazarmă și se perpetuează icircn tot restul vieții sale () Nu pot icircnțelege oare toți ofițerii de la colonel pacircnă la sublocote-nent că nu trebuie să existe deosebire icircntre soldat și soldat pe temeiul credinței sale religioase Că toți aceia care icircm-bracă uniforma Regelui merită aceeași considerație același tratament Că de-osebire nu trebuie să se facă decacirct icircntre soldați buni conștiincioși disciplinați și icircntre cei nesupuși icircndărătnici răuvoitori indiferent de religia lor Că atunci cacircnd va suna mobilizarea și vor porni cu toții icircn război gloanțele dușmanului nu vor alege pe unii spre a cruța pe alții Că toți laolaltă se vor duce să-și verse sacircngele pentru patrie și că același morman de pămacircnt va acoperi pe cei căzuți Știm că e greu să se dezrădăcineze moravurile cele rele Au trecut ani pacircnă s-a desființat cu totul bătaia din armată Și tot se mai bate ici și colo dar cazurile acestea au devenit excepții Dacă s-ar căuta serios să se desființeze și tratamentul umilitor al soldaților evrei acesta ar dispare și el cu timpulrdquo

Wilhelm Filderman preşedintele de facto al Uniunii Evreilor Pămacircnteni icircn perioada Primului Război Mondial icircn lucrarea sa Adevărul asupra problemei evreiești icircn Romacircnia icircn lumina textelor religioase și a statisticei preciza că din-tr-un număr total de 230000 de evrei din Vechiul Regat au fost mobilizați 23000 de evrei (o proporție sensibil egală cu cea a evreilor icircnrolați icircn armatele altor țări ale Antantei ndash icircn Anglia ndash unde dintr-un număr de 250000 de cetățeni evrei au venit icircn armată peste 25000 ndash și icircn Franța ndash care icircnregistra 10000 de lup-tători din racircndul celor 110000 de evrei francezi) au murit 882 au fost răniți 825 au căzut prizonieri 449 și au fost dați dispăruți icircn luptă (neidentificați) 3043

IRINA SPIRESCU

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Comunitatea evreiască din Serbia numără doar 3000 de membri iar aproxi-mativ jumătate dintre ei trăiesc icircn Bel-grad Novi Sad Niș Subotica și icircn cacircteva alte orașe mai mici majoritatea fiind

persoane de peste 60 de ani Odinioară prezenți icircn aproape toate localitățile din Serbia unde duceau o viață activă ne-maivorbind de situația din celelalte state componente ale fostei Iugoslavii cauze istorice multiplele conflicte dinainte și de după 1989 problemele economice și emigrarea au dus la scăderea drastică a

numărului lor Azi icircn Serbia funcționează doar trei sinagogi ndash la Belgrad Novi Sad și Subotica

Diminuarea comunității evreiești din Serbia dar și din celelalte state com-ponente ale fostei Iugoslavii a icircnceput icircn momentul ocupării țării de către Ger-mania fascistă Peste 90 la sută din cei 36000 de evrei din Serbia au murit icircn Holocaust Icircntre noiembrie 1941 și mai 1942 majoritatea evreilor din Belgrad au fost gazați icircn lagărul de concentrare din Sajmiște icircn apropiere de capitală Dar evreii nu au fost singurele victime ale războiului Rabinul ortodox Yitzhak Asiel arată că alături de ei naziștii au ucis foarte mulți sacircrbi și romi astfel că există un fel de icircnțelegere reciprocă a istoriei lor Serbia mai are un rabin Yehoshua Kami-netzky care ține slujbe la noua sinagogă Habad din Belgrad frecventată mai ales de israelieni

Rabinul Asiel este foarte popular icircn Serbia nu numai icircn racircndul evreilor de-

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoFCER posibilita-tea de a-și dezvolta

abilitățile creative prin Proiectul Vacircrsta a 4-a tineri regizori și actori ajutacircndu-i să dea reprezentații teatrale care se bucură de un real succes Vorbitorul a trecut icircn revistă realizări din activitatea CAjM a apreciat creșterea numărului de voluntari ai DASM cu sprijinul Joint-ului

Faptul că Ziua Vacircrstnicului ediția a X-a a avut loc icircnainte de Șmini Ațeret și Simhat Tora conferă un plus de spiri-tualitate evenimentului a remarcat prim-rabinul Rafael Shaffer binecuvacircntacircndu-i pe cei prezenți să se bucure de sănătate liniște sufletească bucurii viață icircnde-lungată

Sanda Wolf s-a referit cu umor la psihologia vacircrstelor Gaetano Perrotta a considerat Căminul a doua casă pentru beneficiari și icircngrijitorii lor Alexandru Pavel a vorbit despre privilegiul de a lucra printre oameni ajunși la vacircrsta icircnțelepciunii Numitor comun La mulți ani și Ad Mea Veesrim

Icircn numele rezidenților Pompiliu Sterian a mulțumit pentru bunele urări și pentru tot ceea ce face FCER prin DASM pentru a le crea o stare de bine fizică sufletească spirituală

Publicul a aplaudat cunoscute arii de operetă interpretate de artiștii lirici Tina Munteanu și Alexandru Burcă piese sina-gogale cacircntate de cantorul Emanuel Pus-ztai și flautistul Iacov Tudor poezii scrise și recitate de Zigu Tauberg coordonatorul Salonului literar bdquoMihail Sebastianrdquo al JCC București un fragment din piesa de teatru

bdquoLambadardquo scrisă și jucată de căminiști urmacircnd ca icircntregul spectacol să aibă loc la TES scheciuri cărora le-au dat viață membri ai Clubului pentru Generația de Aur de la JCC București

Pracircnzul pregătit de maeștrii culinari ai bucătăriei bdquoBălușrdquo de la Căminul bdquoRosenrdquo le-a creat un plus de voie-bună participanților

DASM a organizat o excursie la Si-naia pentru membri ai Clubului pentru Generația de Aur din Capitală și seminarii găzduite de comunitățile din Constanța și Tulcea pentru participanți ai Programului bdquoCase Calderdquo Ziua Vacircrstnicului a fost săr-bătorită icircn mai multe comunități din țară

(Urmare din pag 7)

Sucot 5779hellipde arșiță norul de sub tălpi apăracircndu-i

de veninul dătător de moarte al șerpilor mana oferită drept hrană Dovada acestor minuni suntem noi urmașii lor de azirdquo

Sucot are și o conotație psihologică pozitivă bdquoIcircn fața temerilor legate de imprevizibilul zilei de macircine intrarea icircn Suca ne dă icircncredere că Dumnezeu ne va ajuta cum i-a ajutat și pe strămoșii noștri cacircnd au luat viața de la capăt icircntr-o lume necunoscutărdquo Sucot este și sărbătoarea bucuriei noastre bucurie ndash rezultat al recăpătării echilibrului moral după o severă examinare a propriei conștiințe Ea vizează colectivitatea nu individul Icircn Suca prim-rabinul Shaffer a icircndemnat la o mai mare deschidere sufletească față de semeni cadru consfințit de șederea și de masa icircn Suca

Icircn sinagogă președintele FCER dr Aurel Vainer a accentuat asupra mutațiilor de mentalitate produse icircn conștiința strămoșilor noștri pe parcursul celor 40 de ani de existență icircn colibe din pustiu Dar mai ales asupra procesului de creare a unui popor bdquoIcircn cei 40 de ani s-a schimbat o lume Nu e vorba doar de factorul biologic dispariția generațiilor vechi și apariția celor noi inevitabil cu altă viziune asupra vieții E vorba de crearea unor valori spirituale de mare importanță moștenire etern valabilă Cei care au intrat icircn Israel au făcut-o icircmbogățiți de Decalog de Tora Din deșert a ieșit un alt popor avacircnd misi-unea icircncredințată de Dumnezeu de a răspacircndi icircnvățătura Lui icircn lume Și evreii au reușit să-și icircmplinească misiunea icircn pofida atacirctor icircncercări dureroase de-a lungul unei istorii multimilenarerdquo Vorbi-torul a interpretat sintagma sărbătoarea bucuriei noastre cum e supranumit Sucot prin retrăirea izbacircnzii de a fi tra-versat deșertul de a fi devenit un popor de agricultori icircn Ereț Israel de unde și instituirea unei alte semnificații a zilelor de Sucot celebrarea recoltei bdquoIcircn condiții climaterice deloc ușoare agricultura israeliană actuală se poate macircndri cu

rezultate excepționale Oamenii nu mai așteaptă mana Unele produse agricole israeliene sunt exportate icircn multe țări Deși au fost nevoiți să trăiască icircn condiții foarte grele credința icircn Dumnezeu Unicul i-a ajutat i-a impulsionat să găsească soluții de existențărdquo

Icircn simbolistica sărbătorii sunt icircnglo-bate valorile esențiale ale iudaismului credința icircn Dumnezeu Unicul memoria recunoștința bucuria A fost osatura comentariilor făcute de dr Aurel Vainer icircn Suca Icircn iudaism credința implică dialogul cu Divinitatea bdquoIcircn toate timpurile evreul s-a aflat icircntr-un permanent dialog cu Dumnezeu Și cea mai bună dovadă e Talmudul reprezentacircnd un summum al nenumăratelor dezbateri purtate de icircnvățații noștri pe teme ale iudaismului Să ne gacircndim cacirct de grea a fost viața strămoșilor noștri icircn colibe (sucot) acum circa 3 200 de ani icircn pustiul Sinai Noi aici acum ne aflăm icircntr-o Suca splendidă Dar strămoșii noștri au icircndurat dificultăți de nedescris timp de 40 de ani Au reușit să le surmonteze numai prin credința icircn Dumnezeu Unicul A existat și o recădere icircn idolatrie episodul vițelului de aur Depășind derapajele monoteismul a ieșit icircntărit Să nu uităm că Decalogul Tora au fost date tot icircn pustiu pe Muntele Sinai Memoria și recunoștința funcționează prin faptul că nu ne-am uitat strămoșii le suntem recunoscători fiindcă existăm datorită lor Bucuria altfel spus prețuirea clipei laitmotiv icircn Psalmi este modul nostru de a-I mulțumi Creatorului pentru darul viețiirdquo

(Urmare din pag 8)

pu ter nic accent pe citirea din Tora se

mai păstrează obiceiul vechi

Comunitățile evreiești din Romacircnia simt de mulți ani lipsa de cititori din Tora Doar puțini au avut icircn anii dictaturii comuniste posibilitatea sau curajul să deprindă această meserie Cei care au deprins-o icircnainte de război nu mai sunt printre noi

Cel mai faimos cititor din Tora din anii de după război a fost poate regretatul domn Rosenberg pe atunci primar al municipiului Petroșani și președinte al comunității evreiești din localitate Se povestește despre el că icircn zilele de Șabat părăsea sediul primăriei și venea la sinagogă să citească din Tora

Vrednic de laudă este domnul inginer Rudi Katz din Brașov care atunci cacircnd a ieșit la pensie a decis să icircnvețe singur să citească din Tora Deși părea un țel de neatins efortul lui a fost icircncununat de succes

Dacă dorim să menținem o viață evre-iască activă aici icircn Romacircnia nu avem altă cale decacirct să icirci urmăm exemplul

Cum se citeștehellip(Urmare din pag 8)

Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidăoarece icircn fiecare seară de duminică are o dezbatere televizată cu Marele Muftiu al Serbiei despre cele mai variate probleme ale comunităților lor a arătat rabinul citat de cotidianul bdquoThe Times of Israelrdquo

Sacircrbii icircn general nu sunt antisemiți au existat multe persoane care au icircncer-cat să salveze evrei icircn timpul Holocaus-tului dar potrivit lui Robert Sabadoș pre șe dintele nou ales al Federației Comu nită ților Evreiești există manifestări antise mite provenind din toate păturile societății pornindu-se de la acuzația de deicid care se moștenește de la o gene rație la alta Sabadoș a amintit și situația economică dificilă a evreilor asemănătoare cu cea a tuturor cetățenilor din Serbia consecință a războaielor din anii 1990 și a sancțiunilor economice El a subliniat că relațiile Serbiei cu Israelul sunt puternice datorită marelui număr de imigranți evrei sacircrbi icircn Statul evreu ceea ce contribuie la reducerea treptată a comunității Există și numeroase societăți israeliene de construcții icircn Serbia așa că avem icircntotdeauna mi nian de Șabat Cu toate acestea căsătoriile mixte depă șesc 90 la sută aproape nimeni nu res pectă cașrutul și ultimul bar mițva a avut loc icircn urmă cu cinci ani a mai spus președintele

bdquoDeși numărul evreilor este mic viața evreiască este foarte activărdquo a declarat la racircndul ei Barbara Penici curatorul Muzeului de Istorie a Evreilor aflat icircn clădirea sediului Federației bdquoȚinem toate sărbătorile avem un grup de femei o societate culturală și multe altelerdquo a povestit ea

Icircn aprilie 2017 guvernul sacircrb a decis să plătească 950000 de euro anual timp de 25 de ani drept compensație pentru naționalizarea de către comuniști

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

lansată icircn Romacircnia

La Iaşi cartea Fran ciscăi a fost

lan sată şi icircn cadrul bdquoZilelor Recoltei Edi-torialerdquo eveniment ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie şi dedicat Centena-rului Marii Uniri

Roadele bogatei recolte editoriale din acest an a 14 edituri importante din Iaşi şi titluri de carte editate de prestigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior ieşean au putut fi bdquogustaterdquo la Casa de Cultură bdquoMihai Ursacherdquo din Copou

bdquoCartea de pe Colina Doamneirdquo a fost desemnată de Editura 24 ORE drept Cartea Editurii a fost premiată de către organizatori cu o Diplomă şi va participa la jurizarea bdquoCărţii Anuluirdquo De asemenea a primit Premiul bdquoCartea Zilelor Recoltei Editoriale 2018rdquo

Lansarea cărții Franciscăi Stoleru la București a avut loc la Muzeul Literaturii Romacircne despre volum vorbind Ioana Diaconescu și Răzvan Voncu

(Urmare din pag 12)

a unor bunuri evreiești Potrivit lui Ro-bert Sabadoș jumătate din sumă revine comunităților 20 la sută supraviețuitorilor Holocaustului și 30 la sută proiectelor de păstrare a tradițiilor evreiești Icircn cadrul unei vizite efectuate icircn vara acestui an președintele Israelului Reuven Rivlin i-a mulțumit omologului său sacircrb pentru elaborarea acestei legi

EVA GALAMBOS

Secretarul general al FCER Edi Kupferberg a amintit ofrandele care se aduceau la Templul din Ierusalim de sărbătorile agrare Șavuot Sucot Faptul i-a prilejuit o comparație icircntre ele bdquoDe Șavuot știm cum va fi anul De Sucot icircncă nu Au trecut Ziua Judecății și Ziua Ispășirii dar la sfacircrșitul sărbătorii de Sucot există Hoșana Raba moment de meditație asupra vulnerabilității umane ultimul ceas icircn care se mai poate schimba ceva icircn sentința primită de Iom Kipur Su-cot este timpul bucuriei noastre dar o bucurie moderată fiindcă prețul

ieșirii noastre din robie a fost moartea unor egiptenirdquo

Transmițacircnd urarea de Hag Sucot Sameah tuturor membrilor comunității bucureștene icircn numele președintelui CEB ing Paul Schwartz și al său per-sonal vicepreședintele CEB Silvian Horn și-a exprimat satisfacția de a vedea arhiplină Suca din curtea Sinagogii Mari icircncă o dovadă a apropierii de comunitate a membrilor ei de toate vacircrstele A fost un bun prilej pentru a reitera nevoia de unitate a obștii noastre

Binecuvacircntările pentru pacircine și vin oficiate de prim-cantorul Iosif Adler muzica sacră interpretată de Corul Tem-plului Coral dirijat de Robert Levensohn au dat solemnitate cinei festive din Suca Atmosfera a fost icircnsuflețită de cacircntecele Corului Hazamir al CEB manager ec Sil-vian Horn condus icircn prima parte a serii de Mihaela Cuniță icircn partea a doua de Bogdan Lifșin Soprana Carla Mușat a dat expresie unora dintre cele mai cunoscute cacircntece dedicate sărbătorii

Vicepreședintele CEB a mulțumit Serviciului Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și echipa sa care și icircn acest an au con-struit și icircmpodobit Suca) Cancelariei Rabinice (prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Ema-nuel Pusztai) Oficiului Protocol (Andreea Varodin) Corului Templului Coral și Corului Hazamir maeștrilor culinari de la Bucătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și de la Restaurantul ritual din cadrul DASM

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 17

Ochelarii digitali aflați acum icircn curs de dezvoltare au particularitatea de a pro-iecta imagini numai pe părțile sănătoase ale ochilor cu leziuni ale retinei Compa-nia israeliană ICI Vision a dezvoltat un prototip de ochelari digitali cu potențialul de a oferi posibilitatea de a vedea celor cacircteva milioane de persoane afectate de diverse patologii oftalmologice

Ochelarii Orama reprezintă inovația lui Haim Chayet fizicianul optic israelian care inițial a creat ochelari de protecție pentru motocicliști Lucracircnd icircmpreună cu un prieten care avea acuitatea vizuală scăzută din cauza unei cicatrici pe globul ocular Chayet a realizat că tehnologia va avea un impact mai mare ca dispozitiv

de asistare pentru mulți oameni care se confruntă cu probleme de vedere Alături de medici israelieni de top icircn calitate de consultanți a lansat ICI Vision icircn 2014

La nivel global 340 de milioane de persoane au vederea afectată sau complet pierdută din cauza degenerării maculare retinopatiei diabetice și altor afecțiuni ale retinei rezultacircnd costuri directe anuale de tratament de 157 mili-arde de dolari Sistemul icircmbunătățit oferit de Orama combină inteligența artificială software-ul de urmărire a ochilor inclusiv o cameră 3D icircncorporată pentru a umple golurile de la pierderea vederii și a optimi-za imaginea din fața ochilor utilizatorului

Ochelarii sunt personalizați pentru fiecare utilizator prin cartografiere oculară pro-cedură care stabilește locația celulelor retiniene sănătoase Icircn timpul studiilor inițiale pacienții au fost icircn măsură să recunoască fețele celor dragi

Tehnologia ICI este patentată icircn Sta-tele Unite China și Australia și este icircn curs de brevetare icircn Europa și Japonia Dacă totul merge conform planului oche-larii Orama ar putea fi puși icircn vacircnzare la nivel global pacircnă la jumătatea anului 2020 Prototipul de lucru a fost testat pe mai mult de 60 de pacienți din Tel Aviv mulți dintre ei reușind să vadă pentru prima dată

Liftul care salvează viețiRegulile spun că atunci cacircnd se pro-

duce un incendiu icircntr-o clădire liftul tre-buie evitat Dar dacă tocmai ascensorul ar putea să icircți salveze viața La această soluție s-au gacircndit reprezentanții unui start-up israelian inspirați de multitudi-nea incendiilor din clădirile de tip zgacirc-rie-nori dar și din tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite

Salamandra Zone este acel start-up israelian care dorește să facă posibil ca oamenii captivi icircntr-o clădire afectată de un incendiu să fugă folosind liftul Astăzi ascensoarele se opresc automat dacă detectează un incendiu deoarece gazele otrăvitoare eliberate de foc pot pătrunde icircn cabina liftului Icircntr-adevăr aproximativ 95 din decesele provocate de incendiile dintr-o clădire nu sunt cauzate de faptul că victimele sunt prinse icircn flăcări ci din cauza inhalării gazelor pe bază de car-bon Aceleași gaze cuprind de asemenea casa scării făcacircnd-o la fel de toxică precum cabina liftului ba chiar și mai periculoasă atunci cacircnd muncitorii unei clădiri de birouri se adună icircntr-un spațiu aglomerat Soluția Salamandra Zone Nu icircnchideți ascensorul Mai degrabă transformați cabina icircntr-o cameră bdquoicircn

siguranțărdquo care poate facilita operațiunile de salvare

Produsul principal al acestui start-up aflat icircn curs de dezvoltare B-Air este o cutie mică amplasată pe cabina ascenso-rului Această inovație bazată pe ani de cercetare chimică și inginerie are două funcții Icircn primul racircnd convertește gazele toxice icircn aer respirabil icircn nanosecunde Icircn al doilea racircnd adaugă un ventilator de mare putere pe acoperișul cabinei care icircmpinge icircn lift aerul răcit și icircmpiedică intrarea fumului Funcționează chiar și atunci cacircnd ușile liftului sunt deschise B-Air are o baterie de rezervă care asigu-ră cel puțin trei ore de funcționare Clădi-rile icircnalte sunt foarte vulnerabile spune CEO-ul Salamandra Zone Gil Tomer iar a rămacircne pe poziție și a aștepta ca pompierii să vă salveze nu este o opțiune deoarece scările cele mai icircnalte din lume pot ajunge doar pacircnă la etajul 12 Cel mai dramatic exemplu arată el s-a petrecut icircn iunie 2017 atunci cacircnd a izbucnit un incendiu icircn Londra la Grenfell Tower care are 24 de etaje Acesta s-a soldat cu 72 de victime Serviciile de urgență le-au spus locuitorilor clădirii să rămacircnă pe loc și să aștepte să fie salvate dar e clar că sfatul a fost dezastruos

O nouă perspectivă asupra admi-nistrării probioticelor a fost lansată de savanții israelieni Recentele studii indică faptul că probioticele utilizate pentru icircmbunătăţirea sănătăţii sistemului digestiv nu ar trebui recomandate sub

forma unui supliment universal benefic tuturor Aceasta este concluzia unei cercetări publicate icircn jurnalul bdquoCellldquo Oa-menii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel au contrazis ideea conform căreia bacteriile probiotice au menirea de a fortifica sistemul imunitar şi de a corecta efectele adverse ale antibioticelor Ei spun că din cercetări reiese că efectul a unsprezece tulpini dintre cele mai frecvente familii de bac-terii probiotice variază de la un individ la altul şi poate chiar dăuna icircn cazul unor persoane Mai mult administrarea probioticelor pentru a contrabalansa efectele adverse ale antibioticelor ar putea icircntacircrzia revenirea la normal a florei bacteriene intestinale după un astfel de

tratament se mai arată icircn concluziile cercetării

Studiul a inclus două grupuri de vo-luntari din care numai unul a primit un preparat probiotic Rezultatele au arătat că la unii voluntari bacteriile probiotice s-au stabilit icircn intestinul gros iar icircn cazul altora bacteriile au fost bdquoexpulzateldquo icircn totalitate Medicii afirmă că este posibil să se prevadă ce se va icircntacircmpla cu bacteriile probiotice la fiecare pacient icircn parte icircn funcţie de activitatea genelor din sistemul digestiv Cercetătorii au arătat icircn concluziile prezentate că nu este indicat ca probioticele să fie prescrise pe scară largă publicului ci tratamentul ar trebui mai curacircnd personalizat icircn funcţie de pacient

Noi cercetări asupra probioticelor

Monitorizarea tensiunii

oscilante mai accesibilăVitalMiner este un nou sistem soft-

ware care are capacitatea de a măsura gradul de oscilație a tensiunii arteriale la pacienții aflați la terapie intensivă Prof Victor F Garcia afirmă că această inovație medicală va asigura prevenirea deterio-rării fiziologice a pacienților software-ul de monitorizare inteligentă permițacircnd o resuscitare adecvată a pacienților aflați icircn stare critică VitalMiner a fost dezvoltat

de prof Mark Last de la Departamentul de Inginerie a Sistemelor Informatice și Software de la Universitatea Bengui din Negev (BGU) icircn colaborare cu prof Gar-cia și cu chirurgul pediatru prof Raphael Udassin la Centrul Medical Hadassah din Ierusalim Constatările preliminare de la trei spitale sugerează că VitalMiner poate prezice instabilitatea hemodinamică cu cacircteva ore icircnainte de monitoarele moder-ne actuale se dovedește un senzor de percepție superior și cu o specificitate mai bună cu pacircnă la 13 Algoritmii avansați captează datele problemelor chiar icircnainte de apariția simptomelor ndash și astfel indică dacă intervenția clinică poate avea suc-ces Sistemul poate fi utilizat icircn săli de urgență transportul pacienților servicii de icircngrijire intensivă la domiciliu și spitale militare Software-ul se conectează la monitoarele și la sistemul informațional al clinicii Următorul pas pentru promovarea acestuia este găsirea unui partener de comercializare a explicat Netta Cohen CEO al BGN Technologies companie afiliată universității Producătorii softwa-re-ului sunt de părere că el nu doar că va salva nenumărate vieți ci va reduce și costurile de spitalizare a pacienților

Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani

O echipă de arheologi din Israel a des-coperit cea mai veche bdquofabricărdquo de bere din lume unde se producea această bău-tură icircncă de acum 13700 de ani Practic această descoperire demonstrează că oamenii produceau bere cu cacircteva mii de ani mai devreme decacirct se presupunea anterior Descoperirea e mai cu seamă importantă pentru faptul că deschide o nouă perspectivă Este posibil ca agricul-tura să fi apărut ca urmare a nevoii omului de a bdquodomesticirdquo cerealele pentru a obține băutura bdquoE cea mai veche dovadă a fap-tului că omul producea alcoolrdquo a declarat Li Liu de la Universitatea Stanford din California membru al echipei de arheologi care a făcut descoperirea bdquoDescoperirea arată că producerea alcoolului nu e nea-părat rezultatul agriculturii ci al nevoii de a folosi surplusul produsldquo

Se crede că inițial alcoolul produs era folosit icircn ritualuri Studiind reziduurile gă-

site oamenii de știință spun că cel mai probabil băutura produsă atunci era mai slabă decacirct cea din ziua de azi Au fost găsite reziduuri de bere inclusiv icircntr-o peșteră din apropierea orașului Haifa folosită icircn acea vreme drept cimitir Se crede că berea era folosită icircn ritualuri mai ales la icircnmormacircntări Și Dani Nadel de la Universitatea din Haifa este de părere că aceasta nu e doar cea mai veche dovadă că se producea bere ci e posibil să fie cea mai veche dovadă că omul producea alcool

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ochelarii digitali ndash o speranță pentru nevăzători

Icircncă un evreu laureat al

Premiului NobelCa icircn fiecare an luna octombrie a

adus ceremonia de acordare a Premiu-lui Nobel pentru MedicinăFiziologie Fizică Chimie Economie Medicină Literatură și Pace

Arthur Ashkin ndash cel mai icircn vacircrstă laureat al Premiului Nobel

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Arthur Ashkin Geacuterard Mourou şi Donna Strickland bdquopentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laserrdquo

Arthur Ashkin fiul lui Isador și al Annei Ashkin s-a născut icircn anul 1922 icircn cartierul new-yorkez Brooklyn icircntr-o familie evreiască care emigrase din Odessa Ucraina El mai are doi frați Julius și Ruth ambii cercetători Icircn anul 1952 Arthur Ashkin a obținut titlul de Doctor la Cornell University din SUA și acum este cercetător icircn cadrul Bell Laboratories din Holmdel (SUA) El are 96 de ani vacircrstă care constituie un record absolut printre laureații Nobel și a declarat că nu are timp de interviuri icircntrucacirct este ocupat cu realizarea unor noi experimente și cercetări A primit doar jumătate din premiu (icircn valoare de circa 1 milion de dolari pentru in-ventarea așa-numitelor pensete optice (optical tweezers) care pot bdquoapuca și manipulardquo particule atomi sau mole-cule cu fascicule laser Aceste pensete pot manipula inclusiv virusuri bacterii şi chiar celule vii pentru a fi studiate fară să fie distruse Pensetele folosesc presiunea radiației laser pentru a prinde și mișca obiectele de interes Icircncă din 1987 Ashkin a publicat un articol icircn care demonstra cum aceste pensete pot captura bacterii fără să le afecteze

Cercetătorii americani Frances H Arnold şi George P Smith şi britanicul Sir Gregory P Winter au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie pe 2018 pentru bdquoo revoluţie bazată pe evoluţierdquo Mai precis descoperirile lor se referă la modul de dezvoltare a unor proteine ceea ce este de natură să aju-te cu precădere medicina dar nu numai

Premiul Nobel pentru Medicină pe 2018 a fost cacircştigat de James P Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii icircmpotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar

William D Nordhaus şi Paul Romer au primit Premiul Nobel pentru Econo-mie pentru cercetările lor icircn domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung icircn economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial

Icircn 2018 Premiul Nobel pentru Pace a fost cacircştigat de Denis Mukwege şi Nadia Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

Icircn ceea ce privește Premiul Nobel pentru Literatură membrii Academiei Suedeze au decis să nu icircl decerneze anul acesta din cauza scandalului privind hărţuiri sexuale cu care se con-fruntă forul

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron YaakovInstitutul Cultural Romacircn de la Tel

Aviv a fost inspirat cacircnd a ales Zikhron Yaakov drept locul unde să celebreze Centenarul Marii Uniri Icircmpreună cu Roș Pina Zikhron a fost icircntemeiat de primii evrei romacircni care icircn a doua jumătate a secolului al XIX-lea au făcut alia icircn Ereț Israel

Evenimentul organizat și cu partici-parea Primăriei orașului a organizațiilor israelienilor de origine romacircnă AMIR (Organizația Israelienilor Originari din Romacircnia) și HOR Israel (Histadrut Olei Romania) intitulat bdquoToamnă romacircnească la Zikhron Yaakovrdquo a coincis cu ani ver-sarea a 70 de ani de la icircnființarea Statului Israel și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări care au continuat fără icircntrerupere de șapte decenii

Pe strada pietonală din centrul orașului s-au desfășurat numeroase evenimente dintre care amintim un concert de muzică populară romacircnească și demonstrații de dansuri romacircnești susținute de Ansam-blul folcloric bdquoPăunițardquo din Sacircngeorz-Băi concerte ale grupului bdquoTrei Paralerdquo cu muzica lăutarilor și a klezmer-ilor din Moldova și Valahia secolului al XIX-lea ateliere de creație pentru copii un spec-

tacol de teatru bdquoPovești Romacircneștirdquo al Teatrului Karov și filmul bdquoAlyah Dadardquo al Oanei Giurgiu icircn care este evocată icircnființarea orașului Zikhron Yaakov

Ceremonia oficială a bdquoToamnei romacirc-nești la Zikhron Yarsquoakovrdquo a fost deschisă de primarul orașului Ziv Deshe care a subliniat importanța schimburilor culturale dintre Romacircnia și Israel și și-a exprimat dorința continuării acestei colaborări icircn vederea păstrării patri-moniului cultural și istoric al localității A fost transmis un salut de către Beacutela Krizbai vicepreședintele ICR pre-zent la eveniment iar Laacuteszloacute Marton Salamon directorul ICR Tel Aviv a mulțumit par-tenerilor pentru colaborare și a relevat importanța manifes-tării prin prisma Centenarului Romacircniei moderne și a celor 70 de ani de relații diplomatice neicircntrerupte romacircno-israe-liene Pre șe dintele AMIR Micha Harish a men ționat contribuția semnificativă a ali-alei romacircnești la fondarea Statului Israel

Atmosfera acestei zile a fost foarte plastic evocată de Cleopatra Lorințiu

directorul adjunct al ICR Tel Aviv bdquoEn-tuziasmul publicului (mulți dintre ei fiind de origine romacircnă sau avacircnd rădăcini romacircnești) e greu de descris Emoția bucuria și sentimentul de fraternitate au răsunat icircn noaptea israeliană de septembrie aducacircnd folclor romacircnesc din mai toate regiunile țării Căci laquopă-

unii noștriraquo au venit cu repertoriu din toată țara și cu straie din toată țara O lecție de folclor printre locuitorii uimiți și icircncacircntați care s-au prins icircn joc trei cea-suri icircntregi tineri și vacircrstnici căci vorba lui Coșbuc bdquoSunt greu bătracircnii de pornit dar de-i porneşti sunt greu de-opritrdquo (EG)

Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo

Primim la redacție

Mulțumiri doctoriței STELIANA ANGHEL

75 de ani de la salvarea evreilor

din Danemarca Icircn Danemarca s-au organizat mai

multe evenimente pentru a marca cea de a 75-a aniversare a acțiunii extraor-dinare de salvare a evreilor danezi de la deportarea la Auschwitz

Icircn octombrie 1943 ocupanții naziști au decis să lichideze comunitatea evreilor din această țară dar rezistența daneză cu ajutorul populației icircn primul racircnd al pescarilor a reușit să salveze 7200 de evrei (majoritatea comunității) pe care i-a transportat timp de trei săptămacircni cu bărci vase pescărești sau alte mijloa-ce prin stracircmtoarea Oresund icircn Suedia neutră Pentru curajul lor Institutul Yad Vashem a acordat tuturor salvatorilor titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo

La 11 octombrie 2018 cu prilejul celei de a 75-a aniversări zeci de evrei printre care cinci supraviețuitori ai Holocaustului au repetat drumul salvării Evenimentul a fost organizat de rabinul Yitzi Loewenthal și soția lui Rochel de la Habad Americani de origine cei doi trăiesc icircn Danemarca din 1996 Rochel a relatat că acum cacircnd au ajuns icircn apele suedeze toți parti-cipanții au rostit Kadiș Printre ei se afla și Henry Nachman care avea cinci ani cacircnd a fost salvat Din păcate părinții lui au murit icircnecați icircn timpul operațiunii

Dacă la prima parte a evenimentului atmosfera a fost solemnă la icircntoarcerea icircn Danemarca o formațiune klezmer a cacircntat melodii vesele iar supraviețuitorii și-au evocat amintirile povestind că au păstrat legăturile cu salvatorii

Rochel Loewnthal a relevat importanța acestei acțiuni bdquoEuropa este plină de icircn-tacircmplări sacircngeroase și trădări Dar aici icircn Danemarca vorbim despre ajutor și salvare ceea ce ne icircncacircntărdquo a spus ea citată de agenția JTA

La racircndul ei Comunitatea Evreilor din Danemarca precum și statul danez au marcat această zi A fost un proiect comun al Biroului premierului danez al Bisericii Gilleleje unde a avut loc ceremonia și al Consiliului Municipal Gribskov Invitatul de onoare a fost președintele israelian Reuven Rivlin care icircmpreună cu premi-erul danez Jans Ramsmussen a depus o jerbă icircn portul Gilleleje de unde au plecat vasele pescărești O slujbă icircn memoria celor salvați a avut loc la Sinagoga din Copenhaga la care a participat și prințul moștenitor Frederik Reuven Rivlin a arătat că Israelul nu va uita niciodată ce au făcut danezii pentru evrei ceea ce cre-ează o legătură indestructibilă icircntre cele două țări a relatat bdquoThe Jerusalem Postrdquo

MAGDALENA PORUMBARU

Nu nu este o greșeală numai că nu e bdquolumea nouărdquo pe care ar fi trebuit să o clădim icircn comunism ci cea de astăzi postcomunistă care este la racircndul ei nouă dar icircn alt sens Eticheta a fost dată de Sanda Vișan critic de teatru care icircmpreună cu scriitorul Alex Ștefănescu și actorul George Mihăiță directorul Teatrului de Comedie au susținut lan-sarea recentului volum al lui Radu F Alexandru bdquoUltima dorințărdquo (Ed Polirom) desfășurată la 13 septembrie la Librăria Humanitas-Cișmigiu Este vorba de o colecție de cinci piese de teatru scrise icircn mai mulți ani dintre care trei au fost jucate cu succes pe scenele din București și din provincie Interesant este că deși icircn general publicului nu-i place să citească piese de teatru cu excepția monologului bdquoIcircn oglindărdquo celelalte patru se citesc ușor și nu simți lipsa scenei

Radu F icircși intitulează piesele comeacutedii De ce așa a explicat scriitorul icircntr-un interviu acordat postului de radio RFI icircn ajunul lansării bdquoComeacutedia este un lucru la

care te uiți cu un sentiment de ciudățenie Te icircntrebi dar ce e asta Cele cinci piese sunt despre noi și viața noastră care e o comeacutedie nu-i cum ar trebui să fie o normalitate ci o parafrază o formă neașezată icircn tiparele normalității e o comeacutedie icircn urma căreia trebuie să racirc-dem și să lăcrimămrdquo Concluzia acestor piese mai susține autorul este că bdquonoi toți avem o prea mare disponibilitate de compromis Nu neg trebuie să facem unele inteligente dar pacircnă la o limită Nu se poate ca icircntreaga viață să mergi din compromis icircn compromisrdquo

Cele cinci piese sunt comedii de mora-vuri deoarece ndash citacircnd-o tot pe Sanda Vișan ndash ele solicită nevoia de rectitudine morală icircmbrăcată icircn racircs Icircn acest sens potrivit vorbitoarei autorul aparține modernității nu postmodernismului El dorește să vadă adevărul icircn unicitatea sa un adevăr care din păcate astăzi s-a pulverizat Radu F Alexandru are capaci-tatea de a sesiza nuanțele noii lumi dar gacircndește cu instrumentele lumii vechi icircn

această lume electronică și a globalizării El scrie pentru public care-l icircnțelege și-l apreciază de-aici și succesul pieselor sale care se joacă cu sălile pline La aceasta se adaugă și tematica aleasă cea a lumii politice pe care autorul o cunoaște icircn profunzime din interior Radu F Alexandru este un scriitor de idei care icirci obligă pe spectatori să-și folosească mult capacitatea de analiză a mai subliniat Sanda Vișan

Pentru scriitorul Alex Ștefănescu Radu F Alexandru se află icircn avan-garda literaturii El a creat un stil și un conținut proprii are finețe intelectuală și folosește o limbă romacircnă frumoasă Subiectele alese se caracterizează prin noutate originalitate și ingeniozitate Alex Ștefănescu a prezentat pe scurt cele cinci piese din volum și oprindu-se la bdquoUltima dorințărdquo (care a dat și titlul volumului) a remarcat bdquoiluminările metafizicerdquo care au determinat bdquoprintr-un joc de săbii al ide-ilorrdquo transformarea comediei icircn tragedie

George Mihăiță a vorbit despre apro-pierea sa spirituală de autor ceea ce l-a determinat să-i pună icircn scenă piesele

Luacircnd cuvacircntul la sfacircrșit Radu F Alexandru a schițat cacircteva dintre ideile pieselor sale și a mulțumit publicului care a umplut spațiul desemnat lansărilor de carte pentru participarea la acest eveni-ment

EVA GALAMBOS

Icircn anul 2008 dr Steliana Anghel a icircnceput să lucreze la Căminul bdquoRosenrdquo Astăzi tot acolo numărul celor pe care icirci are icircn grijă a devenit mult mai mare Doctorița Anghel icirci supraveghează medical pe toți cei internați dar icircn primul racircnd icirci iubește pe toți le cunoaște tuturor nu numai dosarul medical ci și povestea vieții plăcerile ciudățeniile grijile

Eu am cunoscut-o pe Steliana Anghel icircn 2009 atunci cacircnd tata a internat-o la Cămin pe mama care suferea de o boală care face ravagii icircn toată lumea icircn racircndul vacircrstnicilor Pe atunci locuiam icircn Singapore așa că legătura noastră a fost inițial numai telefonică Chiar fără să ne fi icircntacirclnit niciodată față icircn față am simțit căldura și compasiunea dacircnsei care m-au ajutat enorm icircn acea periodă dificilă De-a lungul anilor am icircnceput să o cunosc mai bine pe ea și programul ei spartan cu trezirea la ora cinci dimineața icircnceperea programului la Cămin la ora șapte icircn fiecare zi adesea și la sfacircrșitul săptămacircnii accesibilă la telefon pentru orice problemă care se ivește cu pacienții la orice oră inclusiv noaptea Astfel a tratat și a ajutat sute de pacienți și familiile lor icircn momentele cele mai grele ale existenței Un model de profesionalism compasiune și devotament pentru comunitatea noastră și pe care merită să icircl facem cunoscut ca generația nouă să icircl icircnvețe și să icircl adopte

Săptămacircna aceasta am reicircntacirclnit-o pe doctorița Steliana Anghel la un concert de muzică de cameră Ora opt seara la Ateneul Romacircn Icircnsă ea a ales să se ocupe prin telefon de problemele urgente care tocmai se iviseră cu dl Cornea și a renunțat la sine ndash pentru a suta oară ndash la armonia luminoasă a muzicii lui Mozart ca să facă ceea ce face cel mai bine să icirci ajute pe cei icircn nevoie să contribuie cu experiența acumulată icircn mai bine de cincizeci de ani de carieră medicală la icircngrijirea oamenilor

Aduc un mare bdquomulțumescrdquo doamnei doctor Anghel pentru cei zece ani de de-votament și icirci doresc icircn continuare și ei și Comunității ani nenumărați de căldură sufletească petrecuți icircn iubire de oameni și icircn eforturile de a-i ajuta

DANA PELES SAPIR fiica lui Henri și a Marilenei Zalis

Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania

Icircn cadrul unei vizite de două zile efectuate icircn Lituania icircn zilele de 23 și 24 septembrie ac Papa Francisc a adus un omagiu memoriei victimelor Holoca-ustului El a depus o jerbă la monumentul ridicat icircn locul unde a fost ghetoul din Vilnius și s-a rugat pentru sufletul celor pieriți icircn Holocaust

Vizita Papei a coincis cu cea de a 75-a comemorare a lichidării ghetoului din Vilnius icircn 23 septembrie 1943 dată considerată Zi de Rememorare a evreilor lituanieni victime ale geno-cidului Mai devreme la Kaunas icircn fața unei mulțimi de 100 000 de per-soane Suveranul Pontif s-a referit la miile de evrei uciși la Vilnius bdquoCu 75 de ani icircn urmă poporul lituanian a fost martorul distrugerii definitive a ghetoului din Vilnius punctul cul-minant al asasinării miilor de evrei acțiune care icircncepuse cu doi ani icircn urmărdquo a spus Papa care a atras atenția asupra necesității de a bdquodes-coperi și a icircmpiedica recrudescența unei astfel de atitudini periculoase a oricărei nuanțe de acest fel ce ar putea infecta inimile generațiilor care nu au trăit icircn acea perioadă și care ar putea fi eventual atrase de astfel de cacircntece de sirenărdquo

La ceremonia de la Vilnius au par-ticipat Dalia Grybauskaite președinta Lituaniei arhiepscopul Gintaras Grusas președintele Conferinței Episcopilor

Lituanieni și Faina Kuklianski președinta Comunității Evreilor din Lituania

Icircn 1941 icircn Lituania trăiau 208 000 de evrei 95 la sută dintre ei au murit icircn Holo-caust Alături de germani care au ocupat țara icircn 1941 la asasinarea evreilor au participat și lituanieni Icircn același timp 893 de lituanieni au fost declarați bdquoDrepți icircntre Popoarerdquo deoarece au salvat evrei

Din secolul al XV-lea pacircnă la cel de-al Doilea Război Mondial Lituania a găzduit

o numeroasă comunitate evreiască iar țara devenise un centru al culturii litera-turii și limbii idiș Astăzi comunitatea nu-mără 3000 de evrei icircn șase orașe iar icircn icircntreaga țară există 90 de sinagogi (EG)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 19

Romacircnia icircși poate compromite viitorul

Icircn locul viitorului de aur prevăzut de Dimitrie Bolintineanu pentru țara noastră Banca Mondială avertizează că ziua de macircine este sumbră dacă poli-tica Guvernului icircn domeniul investițiilor icircn educație și sănătate (icircn bdquocapitalul umanrdquo) nu se schimbă

Rezultat al faptului că icircn loc de 6 cacirct prevede legea Romacircnia alocă icircn mod constant educației sub 3 din PIB (298 icircn 2018) icircn ultimul Index al Capitalului Uman alcătuit de Banca Mondială Romacircnia se clasează abia pe locul 67 din 157 icircntrunind doar 060 puncte Icircn cazul nostru regresul pare să fi devenit o tradiție dat fiind că din 2012 icircncoace ne clasăm tot mai jos pierzacircnd două locuri de la ediția precedentă a Indexului și situacircndu-ne mult icircn urma celorlalte țări ale Uniunii Europene

Clasamentul este dominat de Sin-gapore (088 puncte) urmat de Corea de Sud și Japonia (cacircte 0 84 puncte) Statele membre UE se află pe pozițiile 5-44 iar Israelul se situează pe locul 23 la egalitate de puncte (076) cu Franța SUA Macao Belgia și Serbia Ca să ne facem o idee mai bună despre locul ocupat de Romacircnia să mai spunem că 060 de puncte mai totalizează Thailan-da Ecuador Uruguay și Azerbaidjan

După cum explică Banca Mondială scorul obținut de Romacircnia arată că la noi un copil are de parcurs 122 ani de icircnvățămacircnt preșcolar primar și secundar pacircnă la vacircrsta de 18 ani (față de 14 ani icircn cazul unui elev din Franța aflată pe locul 22) Și mai icircngrijorător este faptul că dacă se ia icircn calcul calitatea icircnvățămacircntului Banca Mondială estimează că un copil din Ro-macircnia beneficiază de numai 88 ani de școlarizare Asta icircnseamnă un decalaj de 34 ani față de numărul anilor petrecuți efectiv icircn școală cel mai mare decalaj din UE

Din cauza deficiențelor și a subfi-nanțării din sănătate Banca Mondială calculează că dintre romacircnii icircn vacircrstă de 15 ani numai 87 vor supraviețui pacircnă la vacircrsta de 60 de ani față de 91 icircn Croația și 95 icircn Suedia

Concluzia trasă de Tatiana Prosku-ryakova directorul de țară al Băncii Mon diale pentru Romacircnia și Ungaria este că bdquoRomacircnia trebuie să inves-tească icircn sănătatea și icircn educația cetățenilor săi dacă dorește să rămacircnă competitivă pe termen lungrdquo Icircn termeni foarte concreți această lipsă de com-petitivitate icircnseamnă că o țară care are un punctaj de 050 va pierde anual 14 din PIB pe o perioadă de 50 de ani față de realizările unei fruntașe a clasamenului

O știre de ultimă oră de la Guver-nul romacircn pare a aduce o geană de speranță păracircndu-se că autoritățile ar fi icircnțeles că lipsa de investiții icircn educație condamnă țara la regres Proiectul bdquoInvestește icircn tinerdquo le permite cetățenilor icircn vacircrstă de 16-26 de ani să acceseze credite fără dobacircndă de 40000 lei cei cu vacircrste icircntre 27-55 de ani putacircnd lua icircn aceleași condiții 35000 lei Benefi-ciarii trebuie să aibă cetățenie romacircnă și să locuiască icircn Romacircnia salariații pot obține 20000 de lei suplimentar iar banii pot fi folosiți pentru plata unor servicii icircn domeniul educației și sănătății Icircn cazul icircnscrierii beneficiarului la studii durata acestora constituie perioadă de grație la rambursarea creditului Nu e mult nu rezolvă problema dar e un icircnceput

Investiții de 21 miliarde de euro icircn Israel

Conform unui studiu privind investițiile de capital de risc (plasamente icircn firme de tip start-up) icircn Uniunea Europeană și Israel realizat de compania britanică Dealroom Israelul se clasează pe locul patru după Marea Britanie Germania și Franța Performanța este cu atacirct mai prestigioasă cu cacirct din punctul de ve-dere al populației numărul israelienilor este de 8-10 ori mai mic decacirct cel al primelor trei clasate

Denumit de multă vreme bdquonațiunea start-uprdquo Israelul a reușit să atragă numai icircn perioada ianuarie-septem-brie 2018 peste 21 miliarde de euro investiții icircn capitalul acestei categorii de firme mici și de icircnaltă tehnologie Pentru comparație icircn Marea Britanie (peste 65 de milioane de locuitori față de 89 ai Israelului) au mers 52 miliarde de euro iar spre Germania și Franța (peste 82 respectiv peste 67 de milioane de locuitori) s-au icircndreptat 28 miliarde de euro Icircn total arată studiul 70 din capitalul de risc investit icircn UE a fost plasat icircn firme din Marea Britanie Germania Franța și Israel

Icircntr-o știre de pe site-ul agenției de presă Ynet News se precizează că sectoarele care au atras cele mai multe investiții icircn Israel și UE icircn 2018 sunt sănătatea (4 miliarde de euro) și serviciile și tehnologiile financiare (39 miliarde)

Unul dintre investitorii speciali icircn Israel după cum s-a exprimat premierul Benjamin Netanyahu este Intel Com-pania a investit icircn Israel 38 de miliarde de dolari bdquoAți fost printre primii care au sesizat potențialul Israelului și pe cel al cooperării noastre Voi sunteți speciali pentru că nu investiți numai icircn cercetare și proiectare ci și icircn producție și exportrdquo le-a spus prim-ministrul conform unui comunicat al Biroului de Presă al Gu-vernului de la Ierusalim

Viața profesională tot mai lungă icircn UE

Investițiile tot mai mari icircn califica-rea forței de muncă pe de o parte și icircmbă tracircnirea populației cu presiunile tot mai mari asupra fondurilor de pensii au determinat guvernele țărilor din Uniunea Europeană să prelungească tot mai mult durata medie estimată a vieții pro-fesionale Această noțiune arată cacircți ani va fi activă pe piața muncii o persoană care azi are 15 ani

Icircn 2017 icircn cele 28 de state membre ale UE duratea medie a vieții profe-sionale a crescut la 36 de ani cu trei ani mai mult decacirct icircn 2000 după cum reiese din datele publicate recent de Eu-rostat (Oficiul European de Statistică)

Trebuie subliniat că nu s-a ajuns la o valoare standardizată a duratei vieții profesionale icircn UE variațiile fiind substanțiale atacirct geografic cacirct și pe sexe Astfel icircn Suedia o persoană care are 15 ani icircn 2018 va munci icircn medie timp de 417 ani icircn timp ce icircn Italia durata estimată a vieții profe-sionale este de numai 316 de ani Icircn restul Uniunii valorile acestui indicator sunt diferențiate astfel Olanda ndash 401 ani Danemarca ndash 396 ani Marea Britanie ndash 389 ani Estonia ndash 385 ani şi Germania ndash 384 de ani Perioade mai scurte de viață profesională activă se icircnregistrează icircn Croaţia (325 ani) Grecia (327 ani) Belgia (329 ani) Bulgaria (33 ani) Luxemburg (332 ani) și Polonia (333 ani) Romacircnia cu o perioadă estimată de viață profesională de 334 ani se situează pe un interval mediu al acestui indicator dar ceea ce nu poate face obiectul nici unei statistici este răspunsul la icircntrebarea cacircți dintre cei care au azi 15 ani vor mai munci icircn Romacircnia peste 5 10 sau 34 de ani Ceea ce poate surprinde la prima ve-dere este că la noi spre deosebire de alte state europene durata vieții active profesionale a scăzut de la 36 de ani icircn 2000 la 334 icircn 2017

După cum spuneam icircn UE durata vieții profesionale estimate variază mult de la o țară la alta și icircn funcție de sexul lucrătorilor Astfel astăzi există o diferenţă de cinci ani icircntre bărbaţi şi femei durata estimată a vieţii profesio-nale pentru bărbaţi fiind de 38 de ani iar pentru femei de 33 de ani Cea mai mare diferenţă icircntre cele două sexe este semnalată icircn Malta (12 ani)

Durata vieţii profesionale este mai lungă pentru bărbaţi decacirct pentru fe-mei icircn majoritatea statelor din Uniunea Europeană cu excepţia Letoniei unde aceasta este egală la bărbați și femei și a Lituaniei unde femeile muncesc mai mulți ani decacirct bărbații

ALx MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3A fost un eveniment deosebit a coincis

cu aniversarea unui deceniu de la acordarea cetățeniei evreilor icircn context romacircnesc De aceea Filderman i-a dat titulatura Congresul Emancipării

Dezbaterile au fost deschise de Moses Schwarzfeld neobositul luptător pentru emanciparea evreilor din Romacircnia Numărul participanților a depășit cifra de 200 Au venit delegați și invitați nu doar din Vechiul Regat ci și din noile provincii ale Romacircniei Mari Referatul de sinteză asupra activității de un deceniu a fost prezentat de dr W Filderman președinte UER din anul 1923

Vorbitorul a evidențiat principalele pro-bleme cu care s-a confruntat conducerea Uniunii icircn perioada respectivă greutățile ivite și rezultatele obținute Din 1919 și pacircnă icircn momentul desfășurării Congresului s-au dat lupte grele pentru consfințirea drepturilor cucerite Dacă pacircnă icircn anul 1919 scopul principal al Uniunii icircnființată icircn 1909 a fost icircndrumarea spre obținerea emancipării din 1918 pacircnă icircn 1923 forțele au fost concen-trate icircn direcția cuceririi drepturilor care se cuveneau conform prevederilor noilor legi și tratatelor internaționale De la votarea Constituției (1923) și pacircnă la promulgarea Legii Macircrzescu (1925) a fost perioada de bdquopazărdquo a acestor drepturi Din 1925 a icircnceput perioada de consolidare a drep-turilor obținute Icircn prima etapă momentul culminant l-a constituit rezistența dacircrză cu mari sacrificii și primejdii față de primul Decret-lege de icircncetățenire Ideea respin-gerii Decretului i-a aparținut lui W F avacircnd aprobarea evreilor din Vechiul Regat Astfel a putut fi icircnlăturat un decret care putea fi nefast silind autoritățile la icircnlocuirea lui prin Decretul-Lege din mai 1919 adevăratul decret de eliberare Icircn a doua perioadă momentul decisiv l-a constituit lupta pentru ratificarea prin Constituție a decretelor-lege de icircncetățenire A fost o garanție pentru obținerea drepturilor prin voința liberă a Romacircniei Icircn a treia perioadă a dominat lupta pentru icircnlăturarea unor texte primejdi-oase din proiectul Legii Macircrzescu intitulată Lege privitoare la dobacircndirea și pierderea naționalității romacircne A fost promulgată la 24 februarie 1924 Horia Carp a ținut un discurs icircn Senat prin care ilustra situația creată de noua lege Icircn jur de 10-12000 de familii și-au pierdut naționalitatea și au devenit străini din cauza acestei legi Despre lupta sa icircmpotriva prevederii Legii Macircrzescu Filderman nota icircn Jurnalul său bdquoPropunerile mele au fost respinse Cu toate acestea am continuat asaltul zi de zi an de an Am scris rapoarte despre păienjenișul nedreptăților create de Legea din 1924 Totuși legea a rămas icircn vigoare După votarea Legii Macircr-zescu ndash constată Filderman icircn referatul său ndash atenției noastre s-au impus o serie de noi probleme de interes vital problema cultului a icircnvățămacircntului a cooperativelor Am izbutit să ridicăm cultul nostru la absolută egalitate cu celelalte culte prin Constituție am izbutit să facem din cele mai multe dintre școlile noastre instituții cu drept de publicitate și am făcut să se admită limba de predare ebraicărdquo

Următoarele referate votate de Congres oglindesc direcțiile de activitate ale UER icircn perioada 1925-1929 UER și Cultul Mozaic UER și icircnvățămacircntul public și particular chestiunea studențească cooperativele Uni-versitatea populară chestiunea refugiaților activitatea parlamentară Institutul de Studii Politice și Economice Icircn final Congresul a hotăracirct modificarea statutului din 1923 Articolul 1 preciza bdquoUER este organizația evreilor care luptă pentru apărarea drepturilor individuale și colective ale populației evreiești din Romacircnia izvoracirctă din Constituție din legile țării și din tratatele internaționale Revendică toate drepturile icircn viața religioasă culturală socială economică și politică populației evreiești din Romacircniardquo

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Congresul General al UER

(iunie 1929)

Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilorDe la Renaștere icircncoace puțini scri-

itori s-au ridicat la nivelul universalității precum Thomas Mann Născut la 6 iunie 1875 la Luumlbeck icircn Imperiul German a decedat la 12 august 1955 la Zuumlrich icircn Elveția Și-a făcut studiile la Muumlnchen A fost căsătorit cu Katia de origine iudaică unul dintre motivele pentru care a părăsit Germania odată cu venirea nazismului la putere Icircntre anii 1934 și 1938 locuiește icircn Elveția la Kuumlsnacht unde publică revista bdquoMăsură și Valoa-rerdquo icircn care militează bdquopentru cultura germană liberărdquo Icircn 1938 emigrează cu toată familia icircn SUA primind icircn 1944 cetățenia americană Revine icircn Ger-mania icircn 1949 dar icircn 1952 se stabilește icircn Elveția lacircngă Zuumlrich

Thomas Mann nu a fost numai un romancier de mare forță ci și eseist autobiograf povestitor critic jurnalist scenarist profesor universitar etc Cărțile

care l-au făcut celebru sunt bdquoCasa Bud-denbrookrdquo bdquoMuntele vrăjitrdquo bdquoMoarte la Venețiardquo bdquoIosif și frații săirdquo bdquoLotte la Weimarrdquo bdquoDoctor Faustusrdquo bdquoTristanrdquo șa A fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură Premiul Goethe Ordinul pen-tru Merit icircn domeniul Științei și Artelor Legiunea de Onoare icircn grad de Ofițer Medalia Goethe a orașului Frankfurt avacircnd titluri onorifice de doctor acordate de Universități precum Princeton Har-vard Columbia Oxford Cambridge șa

Acordarea Premiului Nobel s-a da-torat icircn special marelui roman bdquoCasa Buddenbrookrdquo care de-a lungul anilor a fost icircntacircmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literatu-rii contemporane Umanismul social democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit de timpuriu sensul antiuman al

doctrinei politice naziste și l-a denunțat icircn conferințe și icircn scris afirmacircndu-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconside-rate de fascism

Primele modele care l-au inspirat ca scriitor au fost Schopenhauer Nie-tzsche Wagner De altfel muzica și filozofia au fost izvoarele vastei sale opere Era o fire meditativ-pesimistă cu profunde incursiuni icircn istoria ome-nirii Icircnclinat la icircnceput spre un națio-nalism echilibrat se debarasează de exce sele dreptei naționaliste și anti-semite trecacircnd de partea gacircndirii eu-ropene moderne Această cotitură este reflectată icircn romanul dialogal bdquo Muntele vrăjitrdquo Orientarea sa are la bază con-cep țiile lui Goethe și Freud Mai tacircrziu se apropie de tematica biblică și scrie tetralogia bdquoIosif și frații săirdquo

BORIS M MARIAN

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

J E W I S H R E A L I T Y

Every year on October 9 the National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania marks a solemn reminder for the thousands of Jews killed by the Antonescu regime during the Second World War On October 9 1941 Jews were deported to Transnistria

Through their presence at the ceremonies organized by the National Institute for the Study of the Holocaust in Romania together with FJCR representatives of the Romanian State and many other organizations join this mourning day and share the sufferings of the Jewish population In a message sent on this occasion President Klaus Iohannis stressed that ldquothe recovery of the Holocaust memory and the fight against anti-Semitism has been a priority for our country in the past decade and a half and the results are significantrdquo Under the EU presidency mandate Romania will take over in less than three months

the objectives include ldquostrengthening European values and counteracting anti-Semitism racism and intolerancerdquo said the message

At the commemorative ceremonies at the Victimsrsquo Memorial Romanian Prime Minister Viorica Dăncilă Dr Aurel Vainer FJCR President DrLiviu Beris AERVH President Daniel Vasile Deputy of the Roma Party ldquoPro-Europardquo HE Tamar Samash Ambassador of the State of Israel and HE Hans Klemm US Ambassador participated and held speeches Representatives of the Presidency the Chamber of Deputies the diplomatic corps the clergy leaders of other Jewish organizations Brsquonai Brsquorith Joint JCB and members of the Jewish community also attended Flower wreaths have been deposited

The next solemn moment was the unveiling of Elie Wieselrsquos bust in Elie Wiesel Square in Bucharest The bust is made by American sculptor Marc

Mellon and the ceremony with a large participation was organized by the Bucharest City Hall with the support of INSHR

The Romanian Presidency also marked the Holocaust Day in Romania Thus in the afternoon of October 9th President Klaus Iohannis as a tribute to the suffering by the Jews in Romania awarded distinctions to 44 Holocaust survivors formerly deported to the extermination camps on the territory of Poland or in Transnistria

Presidential Administration and bdquoElie Wieselrdquo Institute also projected Radu Judersquos film bdquoIt is irrelevant for me whether we will enter as barbarians in historyrdquo The film is inspired by the massacre of the Odessa Jews and according to the director the purpose of the film is to stimulate the knowledge of historical truth and to engage in debate among spectators In all communities in the country October 9 was marked by various events in many of which also participated civil society organizations or school pupils

We present the list of those decorated by the President of Romania

National Order of rdquoFaithful Servicerdquo Knight rank

Arno Blei Frima Acs Iancu Braustein Nicolae Decsei Otto Deutsch Erica El lenbogen Ingeborg Grunstain Bernhard Guttmann Ruth Guttmann Sylvia Hoisie Toma Kassovitz Isa Iacobina Milea Rachel Năstase Saul Rotariu Pavlina Salmanovici Nicolae Steiner Isac Steinic Martin Sternin Israel Tanner și Carl Wolcovici

National Medal of rdquoFaithful Ser-vicerdquo 3rd Class

Zoltan Blum Boris Calanter Marcel Cohn Rozalia Deutsch Ana Fatyol Desideriu Fulop Eugen Genad Sonia Gridea Iulia Haritver Kormen Joger Leopold Karpelesz Nero Elemer Klain Magdolina Kopper Dorothea Lazăr Martin Leb Ietti Leibovici Malvine Lowy Iudita Delia Misareș Iolanda Naftali Clarisa Popescu Hana Saia Anişoara Schwartz Ecaterina Steinberger și Herman Zelingher

In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad

The session in memoriam for academician Ionel-Valentin Vlad former president of the Romanian Academy (2014-2017) organized by the Academy had a musical prelude for 75 years since his birth the Violoncellismo Ensemble led by Marin Cazacu

The speakers referred to themes such as the love for natal Maramureș pioneering in the field of optical fiber laser (Academy president academician Ioan-Aurel Pop) the chronology of the scientific course (vice-president of the Academy Bogdan Stănescu) his role of ambassador of Romanian science (Dr Jean Huignard France acad Ion Tighineanu Republic of Moldova Professor Eugenio Fazio Italy Professor Maria L Calvo-Spain) the passion for the thing well done (academician Cristian Hera) strong support for the ELI project (academician Nicolae Victor Zamfir) patriotism (Professor Ecaterina Andronescu Polytechnic University Bucharest Dr Teodor Ardelean director of the Petre Dulfu county library Baia Mare) theosophical considerations on light (Professor Wilhelm Dancă Dean of the

Faculty of Romano-Catholic Theology University of Bucharest)

Among the speakers leading intellectuals of the Jewish ethnic group in Romania and abroad who highlighted the common desire to bdquoknow us in order to recognize usrdquo the foundation of friendship with the Jewish community in Romania ( Dr Aurel Vainer FJCR President) not forgetting the roots combining science and religion attention to the Judeo-Christian dialogue (Professor Carol Iancu France honorary member of the Romanian Academy) collaboration with Brsquonai Brsquorith Romania (BBR President eng Jose Iacobescu) practicing the Jewish aphorism what you do not like do not do to somebody else (Professor Jean Jacques Askenazy Israel honorary member of the Romanian Academy)

Messages sent by Mugur Isărescu NBR governor and Nobel Prize laureate of Chemistry Stefan Hell born in Romania were read The common denominator the scholar-citizen model It was bdquoa moment of different thinkingrdquo said the academicianrsquos wife Professor Adriana Vlad who thanked all the participants

Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest

ldquoIn the 40 years of wanderings in the desert a world has changed another nation came outrdquo

Sukkot brings us back the soulrsquos relaxation after the liveliness of Yom Hadin at Yom Kippur Along with the leaders of the FJCR JCB BBR personalities from the sociopolitical cultural environment high clerics members of the Bucharest community came to the Great Synagogue in the capital The divine service was celebrated by the first cantor Iosif Adler cantor Emanuel Pusztai the Coral Temple Choir The festive dinner followed in the Sukkah

Prime Rabbi Rafael Shaffer focused on the social valence of the feast the miracles making possible the survival and on the positive psychological connotations

Dr Aurel Vainer FJCR President has emphasized the process of creation of a nation ldquoIn the 40 years a world has changed another nation has emerged Sukkot is also the feast of harvest in Eretz Israel we become a nation of farmers We rejoice thanking the Creator for the gift of liferdquo Edi Kupferberg FJCR secretary general compared Shavuot to Sukkot ldquoOn Shavuot we know how it will be the year On Sukkot not yet Sukkot is the time of our joy but a moderate joy because the price of leaving the slavery was the death of some Egyptiansrdquo JCB Vice President Silvian Horn enjoyed seeing the Sukkah from the Great Synagogue courtyard full of people It was a good opportunity to reiterate our need for unity Blessings for bread and wine celebrated by the first cantor Iosif Adler the sacred music (the Coral Temple Choir) gave solemnity to the diner The atmosphere was enlivened by the songs of the Hazamir Choir of JCB and Carla Muşat

ldquoTORAH IS ALIVErdquoThe autumn holidays end in grave

and sublime terms Shemini Atzeret and Simhat Torah Grave because in Shemini Atzeret the last day of Sukkot serenity is replaced by uneasiness will God give the rain vital to the future harvest Thatrsquos why the celebration is praying for the rain We say Izkor to the loved ones who are still alive in our soul There is an evolution of our indestructible love of the Torah from the moment it is given to us (the Shavuot) until the time of the wedding with Him (Simhat Torah) As soon as the last verse is finished read by Hatan Torah the reading cycle is resumed at the end by Hatan Bereshit for the Torah means endless learning

We reread it year after year because every time we understand it differently Eduard Kupferberg FJCR general secretary said at the Coral Temple in the capital bdquoThe Torah is a set of behavioral norms leading our existence Torah is aliverdquo said Aurel Vainer FJCR PresidentrdquoOne reason for joy is that the Coral Temple is full of children Our community has a futurerdquo JCB vice president Silvian Horn said bdquoFrom the Torah you will apparently learn stories addressed Rabbi Rafael Shaffer to the children Stories are however truths for liferdquo

JCC Childrenrsquos Choir and Gan Eden Kindergarten Hazamir Choir of JCB performed songs of Simhat Tora conductor Bogdan Lifsin The religious service of Maariv was officiated by cantor Emanuel Puzstai and the Coral Temple Choir led by Robert Levensohn After the seven Hakafot and the childrenrsquos blessing under the talit before the open Aron Kodesh the participants said Lrsquohaim tasted the culinary crafts cooked from the bdquoBăluşrdquo kitchen of rdquoRosenrdquo Home and the ritual restaurant ndash DSMA

Paul Cornea passed in eternity

On Oct 7 Paul Cornea reputed professor historian and literary theorist passed away Author of an imposing work of present restitution of Romanian pre-romanticism and romanticism the scholar drew his attention especially towards the end of the eighth decade of the 20th century towards an approach to literature ldquoinspired by modern trends by the sociology of culture by comparative study by the reading theory and reception by statisticsrdquo

In 1940 due to the racial law Paul Cornea entered the ldquoCulture Brdquo High School The ldquoghettordquo condition has been matched by an exceptional intellectual emulation He approached the Zionist ideals more precisely those of Hashomer Hatzair and the antifascist resistance movement

After August 23 1944 he was involved in building the new cultural patterns of a ldquosecularrdquo faith He was ldquoa hero of his timerdquo who wanted like many others to change the world Then came the moment of 1956 the Hungarian anti-communist revolution ldquoopened his eyesrdquo He was sanctioned for ldquoliberalismrdquo through 1957 - 1958 He took refuge in studying He left a solid deep high level work He became integrated in the Romanian culture as so many great Romanian Jewish intellectuals have done

Every one of his courses was a spiritual feast for students in which his verve the irony of his comments abolished the temporal barriers The 19th century was filtered through modern sensitivity He has taught during decades of teaching so many student promotions the purity of taste the respect for the truth

Itrsquos what he did with the world he went through and with himself His memoirs ldquoWhat was how it wasrdquo is especially addressed to young people helping them understand ldquohow things happened in their generative contextrdquo all the more so as the target audience ldquohas about the environment of the epoch a veiled picture which is not once unilateralldquo An accomplished life and work

He was buried at the Jewish Cemetery rdquoFilantropiardquo in Bucharest

The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 21

Icircnceputul anului 5779 la Căminul RosenBucurie și speranță de Roș Hașana

Anul Nou 5779 a fost sărbătorit la Căminul Rosen icircntr-o atmosferă de mare bucurie și speranță Am avut oaspeți de seamă prim-rabinul Rafael Shaffer dr Mona Bejan director DASM prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Tudor Jaakov Dana și Sigal din Israel

Festivitatea a debutat cu un concert de muzică israeliană Melodii precum Bashana abaa Vi nemten a bisale mazel Tumbalalaika Yerushalaim sel zaav Ose shalom Hava Naghila au fost aplaudate ritmic și chiar fredonate de icircntreaga asistență Protagoniștii concertului au fost I Adler ndash voce E Pusztai ndash pian și T Jaakov ndash flaut

A urmat un ceremonial religios la sinagogă cu un moment de adacircncă emoție cacircnd am ascultat sunetul răsco-litor al șofarului tălmacit de rav Rafael Shaffer ca o chemare bdquoOameni buni deșteptați-vărdquo A amintit că imnul națio-nal al Romacircniei are o chemare similară bdquoDeșteaptă-te romacircnerdquo

Sărbătoarea de Roș Hașana s-a icircncheiat cu o masă festivă icircncărcată cu bunătăți tradiționale preparate de colec-tivul de artă culinară condus de doamna Ilona

Potrivit tradiției din străbuni cu acest prilej s-a cacircntat iar prim-rabinul a explicat semnificația și simbolurile sărbătorii de

Roș Hașana Cuvintele sale icircnțelepte pildele cu tacirclc și icircndemnurile sale ndash spuse permanent cu zacircmbetul pe buze ndash ne-au insuflat icircncrederea că 5779 va fi un an mai bun de liniște binecuvacircntat de Avinu Malkeinu Cel Atotputernic Pentru Că minul Rosen noul an icircncepe cu vești bune curacircnd va avea loc inaugurarea primului etaj modernizat Semne bune anul are

Vizită emoționantă a actorilor de la TES

Icircn ultimii ani a devenit o tradiție ca ac-tori de la TES să vină periodic la Căminul Rosen oferindu-ne momente de mare desfătare sufletească extrem de be-nefice pentru moralul nostru Recent s-a deschis o nouă stagiune

O zi minunată un spectacol variat ab-solut impresionant Cap de afiș ndash Maia Morgenstern una dintre cele mai im-portante vedete ale teatrului și filmului contemporan din Romacircnia celebră și peste hotare Alături de domnia sa au venit Dorina Păunescu Mirela Nicolau Alina Tomi Geni Brenda Vexler Ara-bela Neazi Nicolae Botezatu Veaceslav Grosu și Andrei Bibire Bineicircnțeles nu a lipsit orchestra TES cu Rodica Gancea Sergiu Marin Mihai Pintenaru și Fera Sarmin dirijor Bogdan Lifșin

Momente pline de emoție poezie muzică dans cacircntece tradiționale evre-

iești care au creat o atmosferă plină de bună dispoziție iar aplauzele nu mai conteneau

Cu această ocazie Elena Loreta Popa ne-a oferit din partea Muzeului Literaturii Romacircne numeroase apariții re-cente volume de Marin Sorescu Nichita Stănescu Marin Preda Fănuș Neagu Shakespeare Virgil Tănase Constantin Abăluță precum și două albume artistice bdquoMuzeele Bucureștiuluirdquo și bdquoMonumentele Bucureștiuluirdquo

Trebuie să subliniem că printre oaspeți s-a aflat și Silviu Vexler deputatul nostru care surpriză la icircndemnul Maiei Morgen-stern a făcut parte efectiv din spectacol dovedind reale calități artistice

A fost la icircnceput de an 5779 un eveniment care ne-a umplut inimile de bucurie

POMPILIU STERIAN

Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele

Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu

O delegație guvernamentală germană condusă de can-celarul Angela Merkel a efectuat o vizită icircn Israel unde s-a desfășurat o nouă reuniune interguvernamentală germano-israeliană Cancelarul a fost primit de președintele Reuven Rivlin a avut convorbiri cu premierul Benjamin Netanyahu și a vizitat muzeul Yad Vashem La dejunul desfășurat la reședința șefului statului acesta i-a atras atenția cancelarului asupra in-tensificării antisemitismului icircn Europa și Germania bdquoNu există sintagma urăsc Israelul dar icirci iubesc pe evreirdquo i-a spus Rivlin oaspetelui său

Icircn cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul is-raelian Benjamin Netanyahu cancelarul german și-a reafirmat susținerea pentru soluția bdquodouă staterdquo deși a recunoscut că pot exista și alte soluții dar pe aceasta o consideră bdquocea mai raționalărdquo Merkel s-a referit și la dezbaterile legate de legea

israeliană de definire a Israelului ca stat evreu fiind informată de premierul Netanyahu despre bdquodrepturile minorităților din Israelrdquo Ea a subliniat că Germania recunoaște Statul evreu iar icircn cazul unui tratat de pace cacircnd celelalte state vor recunoaște de asemenea caracterul statului care asigură drepturi depline minorităților nici palestinienii nu-l vor putea ignora Cancelarul a reafirmat angajamentul Germaniei față de securitatea Israe-lului și a adăugat că a discutat cu Benjamin Netanyahu despre mijloacele de a icircmpiedica Iranul să obțină arma nucleară dar icircn ceea ce privește metodele cele două părți au abordări dife-rite Merkel a recunoscut necesitatea ca forțele iraniene să se retragă din Siria din apropierea Icircnălțimilor Golan deoarece sunt o amenințare pentru Israel De asemenea Germania va milita pentru combaterea amenințărilor de securitate provenind din Liban

Benjamin Netanyahu a salutat poziția cancelarului cu pri-vire la securitatea Israelului dar a recunoscut existența unor diferențe de opinii ceea ce bdquoeste un lucru firescrdquo Premierul a reafirmat voința Israelului de a nu permite Iranului să folosească Siria ca bază de atac icircmpotriva Israelului El a arătat că peri-colul comun a dus la apropierea dintre Israel și statele arabe bdquoAceastă nouă relație ne dă speranțe pentru viitor deoarece deschide calea păciihellipicircntre Israel și statele arabe deși ne va lua timp pacircnă la normalizarea treptată a relațiilor Stracircnsele legături dintre Berlin și Ierusalim pot servi drept exemplu lumii cum foști dușmani pot deveni parteneri apropiațildquo a declarat Benjamin Netanyahu

Icircn urma reuniunii guvernamentale comune au fost sem-nate mai multe acorduri economice științifice și icircn domeniul educațional

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER ndash decizii privind

domeniile social cultural

religiosCu cacircteva zile icircnainte de icircnceperea

Sărbătorilor de toamnă din anul 5779 Comitetul Director (CD) al FCER s-a icircntrunit pentru a dezbate probleme urgente și de mare importanță pentru viața socială și de cult dar și pentru cea culturală a comunității evreiești din Romacircnia

Astfel după dezbateri ample care au avut loc de-a lungul mai multor icircntruniri ale Comitetului Director mem-brii acestuia au aprobat propunerile de actualizare a contribuțiilor privind pachetele de servicii oferite de Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo coordonat de Mona Bejan directoarea Departamentului pentru Asistență Socială și Medicală din cadrul Federației De remarcat preocuparea pentru satisfacerea unui grup cacirct mai variat de beneficiari pachetele fiind diferențiate pe trei categorii Cu acest prilej s-a stabilit și faptul că reinaugurarea Centrului Rosen va avea loc icircn primul trimestru al anului 2019

Din sfera patrimoniului de cult CD a fost informat despre situația de urgență de la Sinagoga Neologă și Sinagoga Ortodoxă din Brașov precum și des-pre faptul că la primul dintre aceste obiective a fost oprită infiltrarea apei prin acoperiș rămacircnacircnd de rezolvat problema igrasiei De asemenea un Comitet tehnic va analiza soluțiile pen-tru alegerea rezolvării optime a situației de la Sinagoga Ortodoxă din Brașov

O altă sinagogă cea din Făgăraș ar putea deveni obiectiv turistic dacă soluțiile autorităților locale și doleanțele FCER vor putea fi armonizate existacircnd deja icircndelungate negocieri icircn acest sens

Rămacircnacircnd icircn domeniul vieții de cult CD a aprobat deplasarea la New York a președintelui Federației dr Aurel Vainer pentru a analiza posibili-tatea realizării unui parteneriat privind produsele cașer

CD a mai decis ca icircn Cimitirul evreiesc din Păcurari (Iași) să fie atri-buită o parte din clădirea administrativă Centrului de Studii Religioase Iudaice bdquoRabin Menahem din Ştefăneştirdquo ndash organizaţia Ştefăneşti Israel Icircn acest scop urmează a fi icircncheiat un Acord icircntre FCER-CM Organizația Ștefănești Israel și CE Iași

Conform deciziilor adoptate de Comitetul Director tot icircn Moldova urmează să aibă loc icircn curacircnd două evenimente majore icircn domeniul vieții de cult mozaic pe de o parte reinau-gurarea Sinagogii Mari din Iași va avea loc concomitent cu comemorarea a 150 de ani de la moartea Rabinului din Ștefănești la finele lunii noiembrie Pe de altă parte dacă vremea din ultima parte a anului va permite finalizarea lucrărilor de restaurare urmează a fi reinaugurată și Sinagoga din Hacircrlău

Icircn final s-a mai hotăracirct ca directorul CAPI ing Rudy Marcovici să ocupe locul icircn Consiliul de Supraveghere al Fundației Caritatea rămas vacant icircn urma decesului lui Alexandru Elias zl

Ca dovadă a solidarității comunității evreiești și a FCER cu membrii altor culte CD al Federației a aprobat acordarea unei donații de 10000 lei pentru a ajuta reconstrucția clădirii Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Oradea afectată icircn această vară de un incendiu violent (AM)

Icircn perioada 27 august-3 septembrie ac Răzvan Turcu elev la Complexul Educațional Laude-Reut icircmpreună cu profesoara Monica Vitan au participat la Scoala de Vară de Știință și Tehnologie de la platforma Măgurele bdquoCeea ce m-a impresionat cel mai mult au fost cursurile despre acceleratoarele de particule mo-dul de funcționare a laserului și automa-tizării prin folosirea aplicației Labviewrdquo a relatat tacircnărul

La Școala de Vară au fost acceptați 40 de elevi formacircndu-se echipe de cercetare din diferite domenii Alături de Alex Trifanov de la Liceul bdquoOvidiusrdquo din Constanța am lucrat la tema bdquoAplicațiile inteligenței artificiale icircn analiza datelor științificerdquo ajutați de cercetătorul Bogdan Popovici de la Institutul bdquoHoria Hulubeirdquo Folosindu-ne de metode ale inteligenței artificiale de icircnvățare automată și de rețele neuronale am făcut predicții uti-lizacircnd date provenite de la evaluarea

națională din ultimii trei ani și am continu-at prin a crea un algoritm de recunoaștere a imaginilor pe care l-am aplicat icircn digita-lizarea buletinelor seismice ale Institutului Național de Fizica Pămacircntului Am studiat fizica particulelor elementare și am rămas cu planul de a analiza date furnizate de Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) cu privire la particule folosind metodele icircnvățate

Săptămacircna s-a icircncheiat cu un concurs de prezentare a proiectelor de cercetare cacircștigat de echipa noastră Fiind un elev Laude-Reut pot spune că am avut un avantaj față de ceilalți participanți pentru că nu a fost pentru prima dată cacircnd mi-am prezentat ideile icircn fața unei mulțimi și am știut cum să captez publicul Mi-a fost de mare folos și experiența de fizică aplicată dobacircndită la Institutul Weizmann

din Israel la care am participat doi ani la racircnd

La Școala de vară au participat și 30 de profesori din toată țara Icircn cazul profesorilor sesiunea de formare a durat patru zile Stagiul le-a oferit posibilitatea de a-și dezvolta orizontul profesional cu teme actuale de a ex-perimenta alternative pentru lucrul la clasă precum și resurse online ce pot fi utilizate icircn predare

RĂZVAN TURCUelev Laude-Reut

Maia Morgenstern Geni Brenda-Vexler și Silviu Vexler la Căminul Rosen

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר עם אחר

חג הסוכות מחזיר לנו את הרגיעה הנפשית לאחר הרעדה ביום הדין וביום

הכיפורים עם ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה של קהילת

יהודי בוקרשט ושל בני ברית רומניה הגיעו יחד לבית הכנסת הגדול שבעיר הבירה אישים מן המסגרת החברתית-פוליטית-תרבותית אנשי דת בכירים חברים בקהילה היהודית את התפילה ערכו שליחי ציבור החזן הראשי יוסף אדלר והחזן עמנואל פושתאי ולצידם

מקהלת ההיכל הכוראלי לאחר מכן הוגשה סעודה חגיגית בסוכה

הרב הראשי רפאל שפר התרכז בהיבט החברתי של החג על הניסים שאיפשרו את ההישרדות על ההקשרים הנפשיים

החיוביים יור הפדרציה דר אאורל ויינר

הדגיש את תהליך יצירתו של עם ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר

עם אחר סוכות הוא גם חג התבואה בארץ ישראל אנחנו הפכנו לעם של

חקלאיים אנחנו שמחים ומודים לבורא עולמים על המתנה שנתן לנו החייםמזכל הפדרציה אדי קופפרברג

השווה בין שבועות לסוכות בשבועות אנו יודעים איך תהיה השנה הוא זמן שמחתנו אמנם זו שמחה מתונה שכן

מחיר יציאתנו מעבדות לחירות היה מותם של מצרים אחדים

סגן יור קהילת יהודי בוקרשט סילבייאן חורן שמח כאשר ראה שהסוכה

בחצר בית הכנסת הגדול הייתה מלאה עד אפס מקום זו הייתה הזדמנות טובה

להדגיש את הצורך שלנו באחדות הברכות על לחם ועל יין שבירכו החזן

יוסף אדלר וניגוני התפילה הקדושים (מקהלת ההיכל הכורלי) הוסיפו לחגיגיות

הסעודה התלהבות והתרגשות נוספות הורגשו עם שירי מקהלת הזמיר של

קהילת יהודי בוקרשט ושירתה של הזמרת קארלה מושט

תורת חייםחגיגות הסתיו מסתיימות בדרך של

רצינות ונעלות שמיני עצרת ושמחת תורה רצינות מפני שבשמיני עצרת יום

קדם האחרון של סוכות הדאגה לוקחת את מקומה של השלווה האם הקבה ייתן

את הגשם הנחוץ כל כך לתבואה הבאה לכן אופייני לחג הזה הוא תפילת הגשם

אנחנו אומרים יזכור לזכר יקירינו שממשיכים לחיות בנו יש התפתחות

של אהבתנו הבלתי נפסקת לתורה מן הרגע שבו היא ניתנת לנו (שבועות) עד

ליום החתונה איתה (שמחת תורה) מיד לאחר שמסיימים את הפסוק האחרון

שקורא חתן התורה מסלול הקריאה מתחיל מחדש על ידי החתן בראשית

מפני שלימוד התורה הוא ים שאין לו סוף אנחנו קוראים אותה כל השנה שהרי בכל פעם מבינים אותה בצורה

אחרת אמר מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג בהיכל הכורלי שבעיר הבירה תורה היא איחוד חוקי ההתנהגות שלנו שמדריכים לנו את קיומנו תורת חיים

אמר יור הפדרציה דר אאורל ויינר סיבה למסיבה היא גם העובדה שההיכל הכוראלי מלא בילדים לקהילה שלנו יש עתיד אמר יור קהילת יהודי בוקרשט

סילבאן חורן מן התורה תלמדו מעשים כאילו סיפורים אמר הרב הראשי רפאל

שפר לילדים סיפוריה הם דברי אמת לחיים

מקהלת הילדים מן המרכז הקהילתי היהודי ומגן הילדים גן עדן וכן מקהלת

הזמיר של קהילת יהודי בוקרשט שרו שירי שמחת תורה המנצח היה בוגדאן

ליפשין

בכל שנה ב-9 באוקטובר מצוין היום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה ברומניה

תזכורת מרוממת לאלפי היהודים שנהרגו על ידי משטרו של אנטונסקו בימי מלחמת העולם השנייה ב-9 באוקטובר 1941 החל

גירוש היהודים לטרנסניסטריה בטקסים שאירגן המכון הלאומי לחקר

השואה ברומניה נכחו לצדם של ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות גם נציגי המדינה הרומנית וארגונים רבים אחרים

המודעים לסבלם של היהודים במסר ששלח בהזדמנות זו הדגיש הנשיא קלאוס יוחאניס ששמירת זיכרון השואה והמאבק באנטישמיות היו יעדים מועדפים לארצנו בעשור וחצי השנים האחרונות והתוצאות

חשובות במסגרת המנדט של נשיאות האיחוד האירופי שאותו תקבל רומניה

בעוד פחות משלושה חודשים בין היעדים ישנם חיזוק הערכים האירופאיים ומניעת האנטישמיות הגזענות וחוסר הסבלנות

zicedid ze`ivndכב תשרי תשעט - כב חשון תשעט כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פאול קורנאה הלך יום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה מרומניהלעולמו יהי זכרו

ברוךב-7 באוקטובר עזב אותנו והלך

לעולמו בן 94 במותו הפרופסור המפורסם ההיסטוריון התיאורטיקאי

הספרותי פאול קורנאה זל מחבר יצירה ענקית המשיבה לימינו את הפרה-

רומנטיזם והרומנטיזם הרומני איש ספר זה בסוף העשור השמיני של המאה הכ

פנה במיוחד לדיון בספרות השואפת ממגמות מודרניות מן הסוציולוגיה של התרבות מן הדיסציפלינה ההשוואתית מן התיאוריה של הקריאה ושל הקליטה

מסטטיסטיקה בשנת 1940 בעקבות החקיקה הגזענית פאול קורנאה התחיל ללמוד בתיכון היהודי

קולטורה ב המעמד של החיים בגטו הוכפל ועלה על ידי זרימה אינטלקטואלית מיוחדת הוא התקרב לרעיון הציוני ליתר

דיוק לתנועת השומר הצעיר ולתנועת ההתנגדות האנטי-פשיסטית

אחרי 23 באוגוסט 1944 הוא התערב בבניית הדפוסים התרבותיים החדשים

של אמונה חילונית הוא היה גיבור של זמנו שרצה כמו רבים אחרים לשנות את

העולם לאחר מכן הגיע הרגע של 1956 המהפכה האנטי קומוניסטית בהונגריה פקחה את עיניו הוא אף נענש בגלל

ליברליות בשנים 1958-1957 הוא ברח אל עולם הלימוד והשאיר אחריו יצירה רצינית עמוקה ונחשבת ביותר

הוא נקלט בתרבות הרומנית כפי שעשו אינטלקטואלים יהודיים רומניים רבים

כל אחד מהשיעורים שנתן היה חגיגה רוחנית לתלמידיו היות שהתלהבותו

ושחוק הפירושים שלו היו מבטלים את מחסומי הזמן המאה ה-יט סוננה

ברגשיות מודרנית לאורך עשרות שנות הוראה הוא חינך והרגיל מחזורים רבים

של סטודנטים על טהרת הטעם וכיבוד האמת

כך נהג בעולם שבו חי וכך נהג גם עם עצמו זיכרונותיו מה היה איך

היה פונים במיוחד לצעירים על מנת לעזור להם להבין איך התקיימו הדברים

במסגרתם המתקדמת במיוחד מפני שציור היעד אליו פנה יש לו דמות אפופת

ערפל לא פעם חד צדדית בהתייחס למסגרת של אותה תקופה הוא הצליח והשיג חיים ויצירה מלאים נקבר בבית

העלמין פילנטרופיה שבבוקרשט

לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד חבר באקדמיה הרומנית

הכנס לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד נשיאה לשעבר של האקדמיה הרומנית (-20172014) אורגן על ידי האקדמיה הרומנית לרגל יום הולדתו ה-75 לתחילת הכנס קדמה

פתיחה מוזיקלית שניגנה הלהקה ויולונצליסימו בניצוחו של מארין קאזאקוהדוברים התייחסו לאהבתו את מרמרוש המולדת שלו לחלוציות שלו בתחום הלייזר

עם סיב אופטי (נשיא האקדמיה פרופ יואן אאורל פופ) כרונולוגיה של התפתחותו המדעית (סגן נשיא האקדמיה פרופ בוגדאן סטנסקו) התכונה של שגריר המדע הרומני (דר זאן הוינארד צרפת פרופ יון טיגינאנו חבר באקדמיה רפובליקה מולדובה פרופ

אאוגניו פאזיו איטליה פרופ מאריה ל קאלבו ספרד) תשוקתו לדבר מושלם (פרופ קריסטיאן חרא חבר באקדמיה) תמיכתו הגדולה בפרויקט אלי (פרופ ניקולאי ויקטור

זמפיר חבר באקדמיה) אהבת המולדת שלו (פרופ יקטרינה אנדרונסקו האוניברסיטה הפוליטכנית בוקרשט דר תיאודור ארדלאן מנהל הספרייה המחוזית עש פטרה

דולפו באיה מארה) הערות תיאוסופיות בנוגע לאור (פרופ וילהלם דנקא דיקן הפקולטה לתיאולוגיה רומנו-קתולית אוניברסיטת בוקרשט)

בין הדוברים היו אינטלקטואלים בולטים מהעדה היהודית מרומניה ומחוצה לה שהדגישו הרצון המשותף להכרה הדדית יסוד הידידות כלפי הקהילה היהודית מרומניה

(יור הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה דר אאורל ויינר) זכר השורשים שלא נשכחים השילוב בין מדע לדת זהירות בדו-שיח יהודי-נוצרי (פרופ קארול ינקו צרפת חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית) שיתופו עם ארגון בני-ברית רומניה (יור בני-ברית

רומניה המהנדס זוסה יעקובסקו) קיום האמרה היהודית מה ששנוא עליך אל תעשה לחברך (פרופ זאן זאק אשכנזי ישראל חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית)

כמו כן נקראו מסרים שנשלחו על ידי פרופ מוגור איסרסקו חבר באקדמיה הרומנית נגיד הבנק הלאומי של רומניה ועל ידי חתן פרס נובל לכימיה שטפן חל יליד רומניה

המכנה המשותף היה דוגמת הלמדן-האזרחהיה זה רגע של מחשבה אחרת העריכה אשתו של הפרופסור חבר באקדמיה

הרומנית פרופ אדריאנה ולאד שהודתה לכל המשתתפים

חג הסוכות וחג שמיני עצרת תשעט בבוקרשט

יום השואה ברומניה לכן בצוהרי ה-9 באוקטובר הנשיא קלאוס יוחאניס כמחווה

של כבוד כלפי הסבל שעברו יהודי רומניה העניק אותות כבוד ל-42 ניצולי שואה

מגורשים לשעבר שהיו במחנות ההשמדה בפולין או בטרנסניסטריה כמו כן המינהל

הנשיאותי ומכון אלי ויזל הציגו את סרטו של ראדו זודה לא אכפת לי אם ניכנס

להיסטוריה בתור ברברים הסרט שואף מרצח היהודים בעיר אודסה ולדבר הבמאי

יעדו לעודד את הכרת האמת ההיסטורית ולעורר דיונים וויכוחים בין הצופים

בכל הקהילות היהודיות שברומניה ה-9 באוקטובר צוין באירועים שונים ברבים

מהם השתתפו ארגונים של החברה האזרחית או תלמידי בית ספר

להלן רשימת האנשים שקיבלו אות כבוד מנשיא רומניה

עיטור לאומי של שרות נאמן דרגת קוואלר

ארנו בליי פרימה אקס ינקו בראושטיין דצאי ניקולאי אוטו דויטש

אריקה אלנבוגן אינגנורג גרונשטייןברנרד גוטמן רות גוטמן סילביה הוישיע

קאסוביץ תומא איסה יעקובינה מילאה רחל נסטסה שאול רוטריו פבלינה

סלמנוביץ ניקולאה שטיינר איסאק שטייניק מרטין שטרנין ישראל טנר

וקארל וולקוביץמדליה לאומית של שירות נאמן דרגה

3זולטן בלום בוריס קלנטרמרצל כהן

רוזליה דויטש אנה פאטיול דזדריו פילופ אוגן גנד סוניה

גרינדאה יוליה חריטבר קורמן זורגר ליאופולד קרפלש נרו אלמר קליין

מגדולינה קופר דורותאה לזר מרטין לייב יאטי לייבוביצ מלבינה לאווי יהודיתה דליה מיסארש יולנדה נפתלי קלאריסה

פופסקו חנה סאיאה אנישוארה שווארץ אקטרינה שטיינברגר וחרמן זלינגר

מודגש במסר בטקסי האזכרה שליד האנדרטה לזכר הקורבנות נכחו ונאמו

ראשת ממשלת רומניה ויאוריקה דנצילא דר אאורל ויינר יור הפדרציה דר ליביו

בריש יור אגודת יהודי רומניה קורבנות השואה דניאל וסילה חבר פרלמנט מטעם מפלגת הצוענים פרו אירופה תמר שמש

שגרירת ישראל ברומניה חאנס קלם שגריר ארצות הברית ברומניה כמו כן השתתפו נציגים של הנשיאות של בית הנבחרים של הסגל הדיפלומטי של הדתות ראשי

ארגונים יהודיים בני ברית גוינט קהילת יהודי בוקרשט ויהודים חברים בקהילה

הונחו זרי פרחים הרגע המרומם הבא היה טקס גילוי הפרוטומה של אלי ויזל בכיכר אלי ויזל שבבוקרשט ndash יצירתו של הפסל

האמריקאי מרק מלון רבים השתתפו בטקס זה שאירגנה עיריית בוקרשט בתמיכת המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה

נשיאות רומניה גם רצתה לציין את

את תפילת מעריב ערך החזן עמנאול פושתאי עם מקהלת ההיכל הכוראלי

עליה ניצח רוברט לוינזון אחרי שבע ההקפות והברכות תחת

טלית הילדים בפני ארון הקודש הפתוח שתו המשתתפים לחיים וטעמו מן

המאכלים שהכינו אומני הבישול מהמטבח עש באלוש של בית האבות רוזן

ושל המסעדה הכשרה של המחלקה לסעד ולטיפול רפואי

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6 6Evrei născuți

icircn luna noiembrieSholem (Shalom) Asch ndash scri-

itor idiș Născut la Kutno Polonia 1 noiembrie 1880 imigrat icircn SUA 1910 Dintre romane Kiddush HaShem (Sfințirea Numelui lui Dumnezeu 1919) unul dintre pri-mele romane istorice icircn limba idiș Decedat la Londra 1957

Joseph (Jozef) Rotblat ndash fizi-cian Născut la Varșovia 4 no-iembrie 1908 imigrat icircn Anglia 1939 profesor la Universitatea din Liverpool Specialist icircn fizică atomi-că a lucrat icircn domeniul producerii bombei atomice Ulterior a luptat pentru non-proliferarea ei Premiul Nobel pentru pace 1995 Decedat la Londra 2005

Bernard Henri Leacutevy ndash jurnalist și filozof Născut la Beacuteni Saf Alge-ria 5 noiembrie 1948 stabilit cu familia la Paris1949 Susținător al ideii că evreii trebuie să aibă o voce morală unică icircn societate și politică Cărți Reacuteflexions sur la guerre le mal et la fin de lrsquohistoire Qui a tueacute Daniel Pearl

Cesare (Ezechia Marco) Lom-broso ndash medic și criminolog Năs-cut la Verona Italia 6 noiembrie 1835 Părintele teoriei criminologiei antropologice Scrieri Lrsquouomo de-linquente Lrsquoamore nel suicidio e nel delitto Lrsquoantisemitismo e le scienze moderne Decedat la Torino 1909

Imre Kerteacutesz ndash scriitor Născut la Budapesta 9 noiembrie 1929 Deportat la Auschwitz apoi la Bu-chenwald la 14 ani supraviețuitor al Holocaustului Premiul Nobel pentru literatură 2002 Scrieri Fără destin Kadiș pentru copilul nenăscut Decedat la Budapesta 31 martie 2016

Benjamin Fondane (Beniamin Fundoianu ndash Barbu Wechsler) ndash poet critic filozof existențialist Născut la Iași 14 noiembrie 1898 stabilit icircn Franța 1923 a adoptat limba franceză Deportat ucis la Auschwitz 2 octombrie 1944 Re-vista Cahiers Benjamin Fondane este dedicată cercetării operei sale

George Wald ndash neurobiolog Născut la New York 18 noiembrie 1906 Cunoscut pentru cercetări icircn domeniul pigmenților din retină Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie 1967 Decedat la Cam-bridge Massachussets 1997

Anna Seghers (Anna Netty Reiling-Radvanyi) ndash scriitoare Năs-cută la Mainz19 noiembrie 1900 exilată icircn Franța1934 apoi icircn Mexic revenită icircn Germania1947 stabilită la Berlin Nationalpreiss der DDR 1951 Scrieri traduse icircn romacircnă A șaptea cruce Hotăracirc-rea Morții rămacircn tineri Răscoala pescarilor Decedată la Berlin-Est 1983

Yitzhak Ben-Zvi (Shimshele-vich-Shimshi) ndash istoric lider sionist om politic israelian Născut la Pol-tava Ucraina 24 noiembrie 1884 imigrat icircn Palestina 1907 Cel de al doilea președinte al Israelului 1952-1963 decedat icircn funcție la Ierusalim Studii de istorie a evreilor orientali caraiți samariteni

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet prozator eseist ebraic Născut la Bălți Basarabia 25 noiembrie 1881 imigrat icircn Palestina 1919 Poezii icircn stil romantic tradițional Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat la Tel Aviv 1958

Alberto Moravia (Pincher-le) ndash scriitor Născut la Roma 28 noiembrie 1907 Romane asupra problemei existenței și alienării Președintele PEN International 1958-1962 Romane Gli indiffe-renti Il conformista La ciociara Decedat la Roma 1990

Evrei decedați icircn luna noiembrie

Shlomo Luria (Maharshal) ndash rabin Născut la Poznan Polonia 1510 Scrieri Marea lui Shlomo

cazuistică icircn probleme ale dreptu-lui iudaic-halahic Icircnțelepciunea lui Shlomo comentariu la Talmud De-cedat la Lublin 7 noiembrie 1574

Hannah Szenes ndash poetă și luptătoare icircn cel de al Doilea Război Mondial Născută la Buda-pesta1921 imigrată icircn Palestina 1939 voluntară icircn armata brita-nică 1943 parașutistă lansată icircn Iugoslavia pentru a-i ajuta pe evreii maghiari 1944 Arestată la frontiera ungară condamnată la moarte executată 7 noiembrie 1944 Reicircnhumată la Ierusalim 1950 eroină națională icircn Israel

Mordecai Menahem Kaplan ndash rabin eseist educator co-fondator al iudaismului reconstrucționist Născut la Svencionys Litua-nia1881 imigrat cu familia icircn SUA1889 Scrieri Judaism as a civilization Dynamic Judaism The meaning of God in modern Jewish religion Questions Jews ask Decedat la New York 8 no-iembrie 1983

Chaim Azriel (Charles) We-izmann ndash biochimist lider sionist și om politic israelian Născut la Motol Belarus 27 noiembrie 1874 conferențiar Universitatea din Manchester 1904 Primul președinte al Statului Israel 1949-1952 decedat icircn funcție Rehovot A icircntemeiat Weizmann Institute of Science

Norman Mailer ndash scriitor și jur-nalist Născut la Long Branch New Jersey1923 Printre creatorii non-ficțiunii creative Premiul Pulitzer National Book Award Romane Cei goi și cei morți Un vis american Armatele nopții Cacircntecul călăului șa Decedat la New York 10 no-iembrie 2007

Mikhail Iosifovich Gurevich ndash inginer aerospațial Născut la Kursk Rusia 1893 Coproiectant al avioanelor Mikoyan-Gurevich MiG-3 și Mikoyan-Gurevich DS care icirci poartă numele Decedat la Leningrad 12 noiembrie 1976

Henry Mălineanu ndash compozi-tor de muzică ușoară Născut la București 1920 Premiul Uniunii Compozitorilor din Romacircnia (1971 1977 1978 1981) Decedat la București 12 noiembrie 2000

Camille Pissarro ndash pictor Năs-cut la St Thomas Virgin Islands 1830 educat stabilit și activ icircn Franța Venezuela Anglia Alăturat curentului impresionist apoi celui post-impresionist Decedat la Paris 13 noiembrie 1903

Abba (Aubrey Solomon) Eban ndash om politic și diplomat israelian Născut la Cape Town 1915 imigrat icircn Palestina 1940 Ministru de ex-terne al Statului Israel1966-1974 Decedat la Tel Aviv 17 noiembrie 2002 Scrieri de istorie evreiască popularizată

Marcel Valentin Louis Georges Eugegravene Proust ndash scriitor Născut la Auteuil Franța 1871 Scrieri Icircn căutarea timpului pierdut Decedat la Paris 18 noiembrie 1922

Lev (Leacuteon Yehuda Leyb Isaako-vich Schwarzmann) Shestov ndash fi-lozof existențialist Născut la Kiev 1866 stabilit la Paris 1921 Scrieri Sur les confins de la vie Athegravenes et Jeacuterusalem Decedat la Paris 19 noiembrie 1938

Anton Grigorievich Rubinstein ndash compozitor pianist Născut la Vikhvatinets Podolsk 28 noiem-brie 1829 A compus muzică pentru 20 de opere printre care Demonul Icircntemeietor al Conservatorului din St Petersburg Decedat la Peter-hof Rusia 20 noiembrie 1894

Etty (Esther) Hillesum ndash scri-itoare Născută la Middelburg Olanda 1914 Scrisori și un jurnal (1941-1943) icircn care descrie viața din Amsterdam icircn timpul ocupației germane publicate postum sub titlul O viață icircntreruptă Deportată la Auschwitz ucisă la 30 noiembrie 1943

Date biografice şi informaţii culese de

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

S-a scris mult despre Nina Cassian și de bine și rău A avut o viață tumultuoasă fiind și comunistă și necomunistă avangardistă și realist-socialistă iubită de Ion Barbu dar și de disidentul Gheorghe Ursu ucis de Securitate Talentul ei a fost negat dar fără succes avea multiple valențe a publicat mult

Reneacutee Annie Cassian era numele ei la naștere (27 noiembrie 1924 Galaţi) a decedat la 15 apri-lie 2014 la New York Tatăl ei a fost un talentat traducător I Cassian-Mătăsaru

Inteligența ei s-a dovedit icircn poezie eseistică jurnalistică A fost cunoscută de numeroși literați din Romacircnia și SUA Icircn 1969 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A fost și compo-zitoare Icircnaintea debutului a publicat traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern

Debutează editorial icircn 1947 cu volumul de ver-suri suprarealiste originale bdquoLa scara 11rdquo După aproximativ opt ani icircncepacircnd din 1956 se icircntoarce la poezia autentică Icircncepe să scrie icircn paralel și literatură pentru copii atrasă de posibilitățile es-tetice ale evadării icircn fantezie și candoare Are și două volume de bdquoproză subiectivărdquo la persoana icircntacirci Realizează traduceri remarcabile din Sha-kespeare Bertolt Brecht Iannis Ritsos și Paul Celan Publică peste 50 de cărți de poezie eseuri și proză și inventează o nouă limbă poetică limba spargă

Icircn 1985 Nina Cassian călătorește icircn Statele Unite ca profesor-invitat pentru a susține un curs la New York University După o lună află de

arestarea și uciderea icircn icircnchisoare a lui Gheorghe Ursu unul dintre prietenii apropiați icircn al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată bdquocu părerile mele politice evident anticeaușisterdquo Ia hotăracircrea de a nu reveni icircn țară

Icircn Anglia icirci apare volumul de versuri bdquoCall Yourself Aliverdquo iar icircn Statele Unite ndash bdquoLife Sen-tencerdquo traduceri ale volumelor din țară precum și volumele inedite bdquoTake My Word for Itrdquo bdquoBlue Applerdquo și bdquoLady of Miraclesrdquo care se bucură de succes Susține recitaluri de poezie și publică icircn reviste americane

Icircn ultimii 30 de ani ai vieții poeta Nina Cassian a trăit la New York iar bdquoproiectul major al vacircrstei și viețiirdquo sale a fost scrierea Memoriilor oglindă a bdquoanilor furați și dăruițirdquo proiect ale cărui prime două volume bdquoMemoria ca zestrerdquo s-au bucurat de un ecou important icircn țară și de numeroase cronici Icircn anul 1994 i se decernează bdquoLeul literarrdquo de către New York Library Icircn 2005 lansează la Institutul Cultural Romacircn din New York al treilea volum memorialistic Editura americană Norton icirci propune editarea poemelor sale scrise icircn limba engleză

La dorința Ninei Cassian urna cu cenușa sa a fost depusă la Crematoriul Cenușa din București unde se află și rămășițele părinților săi și ale fos-tului soț Al I Ștefănescu (A nu se confunda cu Alex Ștefănescu care a scris cu rea-voință despre Nina Cassian)

BORIS MEHR

Nina Cassian ndash poeta controversată și talentată

In memoriam Lucia Wald zl Să faci far din meserie

Charles Aznavour a icircncetat din viață la 94 de ani

bdquoNu mă uit la timpul scurs icircn calendar icircl măsor după ce-mi propun să scriurdquo spunea prof univ dr Lucia Wald zl Icircnțelegea să trăiască activ cacirct icirci permiteau puterile A intrat la Facultatea de Filolo-gie clasică din București și n-a mai ieșit din lumea antichității greco-latine A parcurs toate treptele unei cariere universitare A scris tratate despre istoria lingvisticii lingvistica indo-europeană teoria și istoria lingvisticii A publicat icircn periodice peste 200 de studii și comunicări științifice A elaborat o minienciclopedie despre lingviști și filologi evrei din Romacircnia Cercetarea nu i-a fost refugiu ci con-trapondere la uracircțeniile nedreptățile suferințele prin care i-a fost dat să treacă

Avea 17 ani cacircnd a trăit Pogromul de la Iași din 29 iunie ´41 Casa lor era vizavi de Chestură

S-a ascuns cu familia icircntr-o cămăruță fără geam Auzea bdquoFocrdquo Țăcănit de mitraliere Apoi ndash liniștea A doua zi tatăl și fratele ei au fost duși să spele sacircngele

Icircn 52 profesorul Graur a fost scos din faculta-te Pretextul a criticat lucrările lui Stalin Adevărul era chiar cel din icircntrebarea sub beneficiu retoric a magistrului bdquoM-au bătut legionarii acum vine partidul și mă baterdquo

Azi se discută liber despre procesul bdquohalatelor albeldquo Gulag Dar atunci asemenea comentariu putea să coste și viața bdquoMeseria doar moartea ți-o poate luardquo spunea un personaj din bdquoSatiri-conrdquo Lucia Wald a făcut din meserie un far pentru lingviștii de azi

IULIA DELEANU

Cacircntărețul francez de origine armeană Charles Aznavour a icircncetat din viață la vacircrsta de 94 de ani Este considerat cel mai mare cacircntăreț francez după Edith Piaf iar melodiile sale nemuritoare sunt cunoscute și iubite de o lume icircntreaagă De altfel cu cacircteva săptămacircni icircnainte de a muri el a mai avut un concert de mare succes icircn Japonia A fost și compozitor pentru majoritatea melodiilor pe care le-a interpretat dar și un foarte talentat actor de cinema jucacircnd icircn peste 80 de filme

Charles Aznavour a fost cunoscut și pentru an-gajamentele sale pentru cauze drepte Icircmpreună cu sora lui a făcut parte din Rezistența franceză iar icircn timpul guvernului francez de la Vichy aliat al Germaniei naziste familia lui a ascuns și a salvat luptători din Rezistență și evrei de la deportări și moarte De aceea icircn 2017 președintele israelian Reuven Rivlin i-a acordat Distincția bdquoWallenbergrdquo Aceasta poartă numele diplomatului suedez care a acționat la Budapesta și a salvat mii de evrei unguri de la deportare a relatat publicația bdquoThe Times of Israelrdquo

Părinții lui Charles Aznavour s-au refugiat icircn Franța din fața genocidului armean din Imperiul

Otoman din perioada Primului Război Mondial Cacircntărețul a vorbit adesea despre soarta comună a evreilor și armenilor bdquoAvem atacirct de multe lucruri icircn comun evreii și armenii icircn nenorocire icircn fericire și icircn muncă icircn muzică arte și icircn ușurința de a icircnvăța limbi străine și de a deveni persoane im-portante icircn țările care ne-au primitrdquo afirma Charles Aznavour (EG)

Icircnhumați icircn cimitirele CEB HARTENIS ETY (89 de ani Cimitirul Giurgiului) BAROTI ndash SEGALL OLIMPIA (80 de ani Cimitirul Giurgiului) STREJA CHELY (91 de ani Cimitirul Giurgiului) DASCALL MARGHITTA (88 de ani Cimitirul Filantropia) LEIBOVICI FINA (86 de ani Cimitirul Giurgiului)

La 20 septembrie 2018 iubita noastră CHELY STREJA ne-a părăsit pe noi soțul Didi fiul Dan nora Robina Silvia ne-poatele Jill și Lynn Noi vom trăi cu CHELY toată viața noastră

Adresez condoleanțe dom-nului Andrei Cornea la icircncetarea din viață a tatălui său PAUL CORNEA remarcabil om de cultură din Romacircnia Boris Mehr

Cu tristețe familia anunță icircmplinirea a 43 de ani de la tre-cerea icircn eternitate icircn 18 Heșvan (23 oct 1975) a iubitului tată bunic și străbunic ARTHUR LEIBOVICI (scr i i toru l MARIA ARSENE)

Să-i fie memoria binecuvacircntată

Roza și Leon

Cu aceeași durere amintim celor care l-au cunoscut că icircn 22 septembrie ac s-au icircmplinit 19 ani de cacircnd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru SOLY KAMENITZER

De asemenea reamintim contribuția esențială pe care a avut-o la realizarea unor mari amenajări hidroenergetice din țară prin dăruire și muncă exemplare inclusiv pentru binele și viața celor cu care a lucrat

Și dacă poposiți cumva pe acele meleaguri și aveți un moment de răgaz adresați-i un gacircnd bun și vă mulțumim așa cum ar fi făcut-o și el

Icircn ce ne privește pe noi dragă SOLY mulțumim pentru tot că ne-ai fost alături icircn permanență Icircți ducem dorul icircți simțim lipsa te iubim și te omagiem din suflet

Mioara (soție) Adrian (fiu) alăturacircndu-ni-se și Anna (nepoată care din păcate nu l-a cunoscut)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

europeană şi americană postbelică (de la Saint-John Perse şi Jacques Preacutevert la Ted Hughes şi Eugenio Montale) cacirct mai ales din universalitatea spiritului care o subicircntinde

Icircntr-un anume sens se poate spune că dacă Alterman a fost poetul renaşte-rii Țării Vechi-Noi a poporului evreu (şi subsecvent al bătăliei pentru dreptul la o țară) Amichai a fost vocea sintezei dintre vechi şi nou din primele decenii ale Israelului Un poet al recuperărilor complexe al dubiului fără de care nu există certitudine al trecutului fără de care nu există nici viitor bdquoDacă părinții mei şi ai tăi nu emigrau către Pămacircntul lui Israel icircn 1936 ne puteam icircntacirclni icircn 1944 acolo Pe rampa de la Auschwitz Eu la douăzeci de ani tu la cinci Unde este mami dar tati Cum te cheamă Hanalehrdquo

Trebuie spus că Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope au tradus excepțional lirica lui Yehuda Amichai icircn romacircneşte reproducacircndu-i minuțios nuanțele su-

Lărgesc puțin spa-țiul rubricii de față spre a putea cuprinde o realizare care merită semnalată publicului interesat de relațiile literare romacircno-israe-liene ca şi de poezie icircn general

Este vorba des-pre prima traducere icircn limba noastră a marelui poet israeli-an Yehuda Amichai

(1924-2000) realizată de Adrian Gra-uenfels şi Emanuel Pope şi apărută la Editura Saga din Israel O traducere care merita o mai bună mediatizare icircn presa noastră culturală icircntrucacirct Yehu-da Amichai este un poet universal iar traducerile de poezie icircn sine implică mari eforturi intelectuale rareori recom-pensate moral Icircnsă fără aceste tradu-ceri (de care marile edituri comerciale nu mai sunt de mult interesate) am fi

văduviți de părți esențiale din literatura lumii

Yehuda Amichai se ştie este unul din-tre clasicii poeziei ebraice contemporane opera sa punacircndu-şi amprenta asupra ultimelor cinci decenii ale liricii din Israel Urmacircndu-i lui Nathan Alterman icircn pos-tura de ldquovocerdquo reprezentativă a unei noi generații Amichai a transformat poezia israeliană pe mai multe paliere atacirct la nivelul poeticii cacirct şi la cel al conținutului A introdus icircn prospețimea originară a re-născutei lirici ebraice note subtil-amărui reflexive (bdquoNoi am icircnălțat multe steaguri ei au icircnălțat multe steaguri ca să credem că sunt veseli ca să creadă că suntem veselirdquo) şi a imprimat verbului modern accente biblice şi talmudice Educația religioasă s-a icircmpletit icircn complexa sa personalitate cu cunoaşterea aprofunda-tă a poeziei europene moderne (familia lui Amichai era originară din Germania iar poetul a ajuns icircn Țara Sfacircntă la 11 ani) Dar universalitatea poeziei sale nu vine numai din sincronizarea ei cu poezia

Yehuda Amichai icircn traducere romacircneascăRealitatea

cărţii

Referendumul nimănuiO vorbă romacircnească spune că după război

mulți viteji s-arată Dar asta se icircntacircmplă numai dacă războiul este cacircștigat Dacă este pierdut eroii belicoși care icircnainte de luptă ridicau barda cu voinicie nu mai scot o vorbuliță dar se arată cu degetul unul pe celălalt Așa că dacă e să luăm de exemplu recentul referendum pentru redefinirea familiei se poate spune că după război nu s-au arătat deloc viteji ci doar mulți nevinovați icircmpreună cu cacircțiva doritori să tragă ceva profit

Icircn primul racircnd clasa politică ar trebui să mistuie concluzia amară că o temă pentru con-sultarea populară oricacirct ar părea ea de tentan-tă nu poate fi folosită pentru sporirea propriei popularități pentru simplul motiv că poporul recunoaște falsul și refuză să mai bage calul troian cetate Dacă ne amintim declarațiile sforă-itoare din Parlament cum că numai un bărbat și o femeie pot procrea că suntem o nație creștină care nu acceptă sodomia că familiile tuturor parlamentarilor au fost heterosexuale și așa trebuie să rămacircnă toate familiile putem vedea cu limpezime că mai toate formațiunile politice cu excepția USR au vrut să se așeze icircn fruntea oastei cruciaților ieșiți la bătălie icircmpotriva familiei homosexuale nu din convingere ci pentru a fi primii la icircmpărțirea prăzii Discursuri care au avut un singur rezultat au aruncat pe cacircmpul de luptă o perdea de fum iar electoratul exasperat de probleme stringente ale vieții de zi cu zi a pierdut din vedere cele trei milioane de cetățeni care ceruseră revizuirea Constituției și nu a mai văzut decacirct partidele incapabile să rezolve du-rerile poporului chemat la urne pesta porcină condițiile din școli și spitale golirea satelor de tineri plecați să muncească icircn alte țări Și con-fundacircnd oastea cu generalii oamenii au decis că nu e războiul lor ci al politicienilor drept care nu s-au mai dus la vot Probabil că nici nu a fost un boicot conștient și intenționat al majorității ci doar o lehamite și o degringoladă a acesteia

Din seara zilei de 7 octombrie politicienii au icircnceput să se lepede de Satana Racircnd pe racircnd liderii mai mari sau mai mici de la PSD PNL PMP chiar și USR au icircnceput să explice că nu a fost referendumul formațiunii lor și deci nici eșecul nu e al lor bdquoEste cel puțin straniu să așteptăm ca partidele să aducă cetățenii la votrdquo a spus Dan Barna șeful USR Nici măcar Coaliția pentru Familie nu și-a asumat eșecul acuzacircnd atacirct autoritățile pentru bdquomaniera superficială și neprofesionistărdquo icircn care a fost organizat referendumul cacirct și pe principalul său aliat PSD pentru că acesta ar fi orchestrat bdquoboicotul la nivelul icircntregii țărirdquo Singurul care a

găsit pe numele cui tre-buie decontat rezultatul slab al referendumului a fost vicepreședintele PSD Paul Stănescu bdquoE un eșec pentru toată societatea romacircneascărdquo Adică nu e eșecul nimănui dacă e al tuturor

Ca orice luptă și referendumul ar fi trebuit să aibă un cacircștigător Dar cum nu are perdanți nici biruitorii nu prea se știe cine sunt Unicul care a reușit să distingă icircn ceața bătăliei un cacircștigător este Șerban Nicolae bdquoEste o victorie a homosexualilorrdquo afirmă el deși nevalidarea nu schimbă nimic din prevederile constituționale de dinainte de referendum

O icircntrebare dureroasă pe care o lasă icircn urmă referendumul este cum poate fi definită o majoritate icircn Romacircnia La scrutin au participat 2110 dintre alegători (38 milioane de per-soane din 18 milioane) dintre care 9156 (35 milioane) au votat bdquodardquo După cum a amintit Liviu Dragnea PSD a cacircștigat alegerile din 2016 cu și mai puține voturi 32 milioane după declarația recentă a liderului PSD care a propus elimina-rea pragului de validare a referendumurilor vii-toare pentru a crește numărul participanților la vot Oricum ar fi sunt bdquomajoritățirdquo foarte subțiri

Ajungacircnd la categoria celor care ar fi vrut să profite de referendum pentru a icircnregistra puncte electorale icirci amintim pe Robert Negoiță și pe Dan Barna care au spus că 40 de milioane de euro cacirct a costat organizarea referendumului ar trebui decontate politic de PSD sau de liderul acestui partid Atitudine total nedemocratică nu numai pentru că atacirct Constituția cacirct și Legea 32000 prevăd ca la cererea a minimum un mili-on de cetățeni să se organizeze un referendum de modificare a legii fundamentale Dar ideea de a pune icircn balanță un drept democratic și costurile pentru exercitarea lui arată o concepție politică total eronată

Alții icircn frunte cu PNL au icircncercat să pună eșecul referendumului pe formularea neclară a icircntrebării de pe buletinele de vot icircncercacircnd să arunce răspunderea pentru eșecul scrutinului icircn altă ogradă Dar formularea nu poate fi alta pentru că așa este prevăzută icircn Legea 32000 pe care parlamentarii au votat-o la vremea respectivă

Și Coaliția pentru Familie a icircncercat să că-lărească valul referendumului descoperind că bdquoRomacircnia are nevoie de creştini implicaţirdquo iar bdquo3 500 000 de cetăţeni romacircni nu trebuie să strige icircn pustierdquo drept care Mihai Gheorghiu anunță că e gata să se sacrifice și să icircnființeze un partid care să asigure că vocile bdquocreștinilor implicațirdquo se aud acolo unde trebuie

ALx MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamen-tele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcirc-NIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAF-B108000090989US02 RO46DAFB108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Secretar general de redacţieElena MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ Luciana FRIEDMANN

Eva GALAMBOS (senior editor) George GIcircLEA Boris M MEHR

Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIATraducători

Ebraică Sarit BLONDERLucian-Zeev HERŞCOVICI

Engleză Sanda LEPOIEV Secretar de redacţie Emilia HRISTEA

Relaţii administrator Mihail TUNSOIUTelefon 021-3149690

distributierregmailcom

DTP Gabriel IONESCUgabietipografieroTiparul executat de

Tipografia ArtPRINT

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține auto-rului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Festivaluri festivalurihellip

Toamna a venit cu o ploaie de fes-tivaluri Multe poate chiar prea multe dacă estimăm puzderia lor bdquode pe Siriusrdquo

adică de la distanță și ne gacircndim la optima valorificare a fondurilor Și totuși inițiative necesare (din perspective mai apropiate de bdquopămacircntul realităților culturalerdquo de la noi) Am icircn vedere desigur și nevoia de con-tacte și schimburi artistice Dar mai ales sărăcia ofertelor culturale de peste an icircn special icircn orașele care nu au instituții proprii (văduvite acum și de turneele de prestigiu de altădată considerate mult prea costisitoare)

Voi aminti de două evenimente Icircn zilele icircn care citiți acest număr al revistei sunt icircncă vii ecourile Festivalului Internațional de Teatru Idiș organizat de Teatrul Evreiesc de Stat Actuala ediție a III-a a icircnscris pe afiș și de această dată mai multe trupe din străinătate Icircn ceea ce privește oferta gazdelor aceasta a atras prin montările după Sholem Ash și Shalom Alehem (regizate de Alexander Hausvater și Andrei Munteanu) A interesat și o premieră absolută Tribunalul tatălui meu de David Likht după I B Singer rod al cooperării dintre TES și The National Yiddish Theatre bdquoVolksbienerdquo din New York icircn regia lui Motl Didner

Totodată ca de obicei luna octombrie a programat Festivalul Național de Teatru (a 28-a ediție) Pe afiș ndash cacircțiva invitați străini și realizări variate (ca problematică sursă de inspirație factură estetică și public-țintă) atacirct ale teatrelor bucureștene cacirct și ale celor invitate ndash din Timișoara Arad Cluj Tacircrgu Mureș Sibiu Iași Piatra Neamț Sfacircntu Gheorghe etc

Privind afișul FNT aș vrea să subliniez cu acest prilej prestigiul re-zistent icircn timp al pieselor unor scriitori evrei din secolul al XX-lea de la Odoumln von Horvaacuteth și Stefan Zweig la Tony Kushner David Mamet ori Eric Emmanuel Schmitt Am putut vedea astfel la bdquoMetropolisrdquo (cu Marius Manole icircn rolul principal și icircn regia lui Chris Simion Mercurian) Copilul lui Noe text icircn care reputatul dramaturg francez atacirct de prizat la noi evocă și explorează experiența și trăirile de coșmar ale unui copil obligat să se ascundă pentru a supraviețui bdquovacircnătorii de oamenirdquo declanșate de naziști

Poate și ca urmare a extraordinarului bdquoRequiemrdquo (icircn regia autorului) adus icircn Romacircnia de Teatrul Cameri din Tel Aviv dramaturgia lui Hanoch Levin revine icircn preferințele regizorilor Levin interesează prin lucidi-tatea dar și prin fervoarea emoțională cu care fixează crizele umane prin modul icircn care surprinde erodarea relațiilor de familie ruptura dintre părinți și copii destrămarea unor cupluri de o viață dramatismul rătăcirii prin labirintul unor lumi alienate sub puterea lui Mammon și cu obsesii instinctuale tragismul zbaterii icircntr-un univers absurd bacircntuit de boală și de angoasa morții

Atrag la Levin mixajul realismului cu oniricul și fuziunea aparte a lirismului cu grotescul Interesează de asemenea potențialul dramelor sale de a stimula un teatru total ce poate implica deopotrivă forme ale avangardei music-hall-ului și tradiții ale teatrului idiș

Sub acest semn au stat cacircndva Meșteșugul vieții Cacirctă speranță (la Bulandra și Odeon) ori Krum tragi-comedie feroce montată la Timișoara și Tacircrgu Mureș Povestea căutărilor și deambulărilor lui Krum prins icircn capcana unor relații familiale degradate și a unor alegeri sentimentale imposibile stilul acestei piese care alternează realismul crud cu umorul răvășitor și cu straniul coșmaresc ne-au fost readuse icircn FNT de regi-zoarea Luminița Tacirccu precum și de Alexandru Pleșca ori Angela Ciobanu icircmpreună cu colegii lor de la Teatrul bdquoMihai Eminescurdquo din Chișinău oaspete al FNT

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

netul dar mai ales recreacircnd icircn limba noastră acel stil al brevilocvenței caracteristic poe-tului israelian Ver-surile lui Amichai nu doar că sună bine icircn romacircneş-te dar au toată bogăția de subtex-te pe care poetul a strecurat-o icircntr-o poetică altminteri simplă chiar aus-teră lipsită de podoabe

Traducerea lui Grauenfels şi Pope le face onoare autorilor şi icirci face dreptate lui Yehuda Amichai care pătrunde icircn limba romacircnă icircn haine de gală

RĂZVAN VONCUYehuda Amichai - Poezii alese traducere

de Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope Editura Saga 2017

  • 77 de ani de la deportarea evreilor romacircni icircn Transnistria
  • Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • Semnarea scrisorilor de acreditare a noului ambasador al Israelului icircn Romacircnia
  • Suntem conectati la societatea romacircnească si apreciati icircn plan international
  • Benjamin Netanyahu noi dovezi privind icircnarmarea nucleară a Iranului
  • Spital de campanie israelian ultramodern instalat icircn Romacircnia
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • Scoala vietii viata scolii arta bucuriei
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • bdquoDorinta de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi nascuti icircn luna noiembrie
  • Smini Ateret si Simhat Tora la Templul Coral
  • Sucot 5779 la Sinagoga Mare din Capitală
  • Sabatul la tăranii evrei din Maramuresul de altădată
  • Cum se citeste din Tora
  • Paul Cornea s-a stins din viată
  • bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquo
  • Proiecte si sperante pentru Noul An
  • Presedintele Comunitătii reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani
  • Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea
  • Unitatea a asigurat supravietuirea evreilor
  • Două sărbători icircntr-o singură zi
  • Peste 40 de sătmăreni icircn suca
  • Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct si ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • Dezbateri despre Soah
  • Ionel Schlesinger educatia cel mai bun mijloc de cunoastere a Holocaustului
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Omagiu adus memoriei lui Nicolae Cajal
  • Ziua Europeană a Culturii Iudaice
  • Refacerea aleilor cimitirului evreiesc
  • Sala de spectacole a JCC din Bucuresti va purta numele lui Izu Gott
  • Mircea Crisan dincolo de zacircmbet
  • Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire icircn fruntea BOR
  • Poezia Mariei Hirth
  • Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani
  • Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial
  • Elevi icircn vizită la Templul Cerealiștilor
  • Holocaustul explicat icircn sinagogă
  • Să nu renunti la visele tale
  • Icircnfiintarea CSIER icircn contextul unei epoci
  • Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidă
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • Cum se citestehellip
  • Sucot 5779hellip
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Ochelarii digitali ndash o sperantă pentru nevăzători
  • Monitorizarea tensiunii oscilante mai accesibilă
  • Noi cercetări asupra probioticelor
  • Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani
  • Liftul care salvează vieti
  • Icircncă un evreu laureat al Premiului Nobel
  • Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron Yaakov
  • Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo
  • Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania
  • Multumiri doctoritei STELIANA ANGHEL
  • 75 de ani de la salvarea evreilor din Danemarca
  • Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilor
  • Congresul General al UER (iunie 1929)
  • Evrei icircn viaţa publică
  • The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania
  • Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest
  • In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad
  • Paul Cornea passed in eternity
  • Icircnceputul anului 5779 la Căminul Rosen
  • Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu
  • Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele
  • Comitetul Director al FCER ndash decizii privind domeniile social cultural religios
  • Ebraica
  • Charles Aznavour a icircncetat din viată la 94 de ani
  • Nina Cassian ndash poeta controversată si talentată
  • Festivaluri festivalurihellip
  • Yehuda Amichai icircn traducere romacircnească
  • Referendumul nimănui

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

luniioctombrie

ndash Reveniți de la Brăila unde icircmpreună cu alți colegi din FCER ați luat pulsul pregătirilor pentru cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional Mihail Sebas-tian Ce indică barometrul acestei mani-festări care va debuta foarte curacircnd

ndash O amplificare a interesului pentru eveniment al lumii culturale din țară și din afara ei Alături de Teatrul brăilean bdquoMaria Filottirdquo și-au anunțat participarea Teatrul de Comedie din Capitală avacircndu-i cape-te de afiș pe Horațiu Mălăele și George Mihăiță Teatrul Karov din Tel Aviv Teatrul Național bdquoEugegravene Ionescordquo din Chișinău Icircn colaborare cu Primăria Municipiului Brăila și Muzeul local de Artă bdquoCarol Irdquo vor avea loc dezbateri conferințe lansări de carte

ndash Relatați nu de mult că lucrați la un eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri Cum se prefigurează

ndash Icircn primul racircnd a fost definitivat titlul bdquoEvreii și Marea Unire icircnainte și după 1918rdquo Simptomatice pentru interconec-tarea dintre FCER și instituțiile culturale romacircnești sunt stracircnsa colaborare icircntre Muzeul Național de Istorie a Romacircniei și CSIER organizatori ai manifestării programul muzical inspirat de sonetele lui Avram Steuerman-Rodion prezentat de Florian Madeva și Alexandrina Chelu re-descoperitori și promotori ai operei aces-tui poet medic și jurnalist evreu romacircn participant la Primul Război Mondial workshop-uri cu participarea unor inte-lectuali de prestigiu minoritari și majori-tari Vom aplica și cu acest prilej valorile fundamentale ale iudaismului memoria și recunoștința acordacircnd Medalia bdquoPrieten al Comunităților Evreiești din Romacircniardquo Majestății Sale Margareta Custodele Co-roanei Romacircniei și ASR Principele Radu de Romacircnia unor personalități marcante ale vieții politice academice religioase romacircnești unor foști și actuali diplomați cu acreditare icircn Romacircnia

ndash Ce ne puteți spune despre felul icircn care reacționează cei cu care FCER are relații de prietenie și de colaborare

ndash Am primit nu de mult la sediul nos-tru vizita vicepreședintelui Academiei Romacircne acad Bogdan Simionescu care ne-a mulțumit pentru implicarea mea și a președintelui BBR ing Joseacute Iacobes-cu la sesiunea comemorativă dedicată fostului președinte al Academiei acad Ionel-Valentin Vlad care ar fi icircmplinit 75 de ani Cu acest prilej am stabilit un program de viitoare colaborări cu Acade-mia Romacircnă Icircn același spirit s-a icircnscris vizita ES Valeri Kuzmin ambasadorul Federației Ruse la București care ne-a invitat la Zilele Filmului Rusesc icircn Romacirc-nia eveniment organizat de Ambasadă icircn colaborare cu Primăria Municipiului București Acum cacircteva luni am vizionat tot la invitația Excelenței Sale filmul bdquoSo-biborrdquo ndash numele unui lagăr nazist unde ar fi urmat să fim deportați și noi evreii din Romacircnia ndash prezentat icircn premieră la Ambasada Rusă

ndash Ce v-a impresionat mai puternic de Ziua Comemorativă a Victimelor Holo-caustului icircn Romacircnia

ndash Mesajele unor personalități politice importante și depunerile de coroane din partea unor instituții ale statului romacircn la Mausoleu ceremonia de inaugurare organizată de Primăria Municipiului București a unui monument dedicat lui Elie Wiesel discursurile primarului Ca-

pitalei Gabriela Firea și al sculptorului Mark Mellon autorul lucrării ceremonia de decorare a unora dintre supraviețuitorii Holocaustului la Palatul Cotroceni discur-sul președintelui Romacircniei Klaus Iohan-nis mulțumirile celor decorați reicircntacirclnirile cu unii supraviețuitori ca dr Silvia Hoișie istoricul Iancu Braunstein concetățeanul meu din Ștefăneștiul natal

ndash Dar la ceremonia de decorare a unor actori și regizori ai TES cu activitate icircndelungată

ndash A fost icircntremător ca după momentul comemorativ să particip a doua zi la Cotroceni la această festivitate de icircnmacirc-nare a distincțiilor pentru TES și pentru actorii de la acest teatru Mi-a făcut multă plăcere să stau de vorbă cu una dintre laureate regizoarea Cătălina Buzoianu colaboracircnd icircn dese racircnduri cu TES multe spectacole purtacircndu-i amprenta

ndash Ce subiecte abordate la icircntrunirea Comitetului Director din luna icircn curs ar trebui evidențiate

ndash Validarea alegerilor pentru con-ducerile comunităților din Satu Mare și din Pitești Aprobările privind parteneri-atul FCER-ASR pentru organizarea bdquoMarșului Memorieirdquo ndash Auschwitz 2019 acordarea Medaliei bdquoDevotament icircn activi-tatea comunitară a evreilor din Romacircniardquo și a Medaliei bdquoPrieten al Comunităților Evreiești din Romacircniardquo Analiza privind stadiul lucrărilor de defrișare de la Cimitirul evreiesc din Șos Giurgiului ndash București și prezentarea unui program concret de finalizare a lucrărilor de la etajul I Căminul bdquoRosenrdquo

ndash Cum se poziționează FCER icircn viața evreiască internațională

ndash Un indiciu de bune aprecieri poate fi considerat faptul că viitoarea reuniune a directorilor care fac parte din Con-gresul Mondial Evreiesc va avea loc la București Icircn vederea pregătirii ei am fost vizitați la sediul FCER de John Malkinson și Serge Weiber reprezentanți ai Congresului Vicepreședintele Knese-tului Yoel Hasson ne-a fost de curacircnd oaspete Icircntacirclnirea la care a participat și deputatul FCER Silviu Vexler a constituit un util schimb de opinii despre dezvoltarea relațiilor dintre Parlamentul Romacircniei și Kneset Icircnaltul demnitar israelian și-a manifestat interesul față de activitatea noastră și problemele cu care ne confruntăm A fost făcută o amplă pre-zentare a Templului Coral a cărui vizitare i-a stacircrnit admirația

ndash Care este agenda dumneavoastră icircn viitorul apropiat

ndash Participarea la ediția a 17-a a Pro-gramului bdquoBereshitrdquo de educație iudaică la Brașov organizat de FCER icircn comun cu Joint și JCC București Prezența la Tacircrgul Internațional bdquoGaudeamus Carte de Icircnvățăturărdquo unde Editura Hasefer va fi prezentă cu un stand și cu deja tradiționalul Salon bdquoIudaicardquo de Carte Evreiască editată icircn Romacircnia Organi-zarea festivităților pentru sărbătoarea de Hanuca 5779 La București prima lumacircnărică de Hanuca va fi aprinsă la Templul Coral Oaspeți de onoare vor fi Majestatea Sa Margareta Custode al Coroanei Romacircniei și Alteța Sa Princi-pele Radu de Romacircnia Reprezentanți ai conducerii FCER vor participa la tradiționala Hanuchiadă icircn comunitățile din țară

IULIA DELEANU

Suntem conectați la societatea romacircnească

și apreciați icircn plan internațional

Interviu cu președintele FCER dr AuREl VAInER

INTERVIUL Benjamin Netanyahu noi dovezi privind icircnarmarea nucleară a Iranului

Premierul israelian Benjamin Ne-tanyahu a prezentat icircn fața Adunării Generale a ONU noi dovezi cu privire la nerespectarea de către Iran a acor-dului nuclear semnat cu SUA și cinci țări europene document care prevede icircncetarea oricărei tentative de fabricare a unei arme nucleare acord denunțat de președintele Trump Dat fiind faptul că deși Israelul a informat AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) despre cele găsite nu a fost efectuat nici un control la locurile indicate pre-mierul israelian a considerat necesar să dezvăluie icircn fața Adunării Generale cele descoperite El a arătat că după raidul israelian iranienii au icircnceput să deza-fecteze acest al doilea sit Numai luna trecută au luat de acolo 15 kg de material radioactiv pe care l-au depozitat icircn mai multe locuri din Teheran periclitacircnd astfel sănătatea locuitorilor Dar mai trebuie să dezafecteze 15 containere cu materiale și echipament legate de cercetările nucleare fiecare conținacircnd 20 de tone de echipament și materiale Concluzia premierului israelian a fost că

Iranul a continuat să păstreze aceste materiale și arhiva deoarece nu a aban-donat obiectivul său de a dezvolta arme nucleare și așteaptă doar momentul icircn care să reia lucrările

Benjamin Netanyahu a declarat cu fermitate că Israelul nu va permite nicio-dată Iranului să posede arma nucleară și i se va opune atacirct icircn Siria cacirct și icircn Irak

Și totuși cu excepția Statelor Unite toate celelalte state semnatare continuă acordul nuclear Netanyahu a asemănat această politică cu cea de bdquoicircmpăciurerdquo a Occidentului de la sfacircrșitul anilor rsquo30 ai secolului trecut cu consecințele cu-noscute bdquoOare acești lideri europeni nu

au icircnvățat nimic din istorie Ei nu se vor trezi niciodatărdquo ndash s-a icircntrebat retoric premierul israelian bdquoNoi nu trebuie să ne trezim deoarece este clar Iranul a adus războiul la granițele țării ndash Siria Liban Gaza ndash unde icirci icircnarmează pe teroriști Mai mult la Beirut icircn apropierea aero-portului Hezbollah cu ajutorul Iranului a creat o infrastructură secretă pentru icircmbunătățirea preciziei rachetelor ast-fel că ele nu vor mai trebui aduse din alte țări De altfel la Beirut Hezbollah folosește civili ca scuturi umane

Premierul israelian a explicat even-tualele conse cințe pentru Iran ale re-nun țării de către europeni la acordul nuclear așa cum a reieșit după ce SUA au denunțat acordul și i-au amenințat cu sancțiuni pe cei care vor continua să icircntrețină relații de afaceri cu Teheranul Deja economia Iranului se prăbușește iar o mare parte a populației protestea-ză icircmpotriva regimului dictatorial de la Teheran Netanyahu a adresat un apel liderilor europeni să se alăture Statelor Unite Israelului și unor țări arabe pentru a impune noi sancțiuni Iranului Singurul lucru pozitiv al acestui acord a remar-cat premierul israelian este apropierea unor state arabe de Israel pe baza unor obiective comune bdquoIsraelul apreciază profund aceste noi relații de prietenie și sper că va veni icircn curacircnd ziua cacircnd se vor icircncheia acorduri de pace și cu alți vecini arabi nu numai cu Egiptul și Iordania inclusiv cu palestinieniirdquo a spus el criticacircnd pozițiile profund antiisraeli-ene și discriminatorii ale președintelui Autorității Palestiniene Mahmud Abbas

Mulțumind Statelor Unite și preșe-dintelui Trump pentru sprijinul acordat Israelului icircn cadrul organizațiilor inter-naționale Netanyahu a acuzat ONU de antisemitism icircn contextul numeroaselor sancțiuni votate de Adunarea Generală icircmpotriva Israelului cu toate că populația arabă a țării trăiește icircn condițiile unei democrații de tip occidental Netanya-hu a susținut justețea legii cu privire la caracterul evreiesc al statului care nu contravine noțiunii de democrație Legi-timitatea Israelului a fost recunoscută de Adunarea Generală a ONU a subliniat premierul israelian (EG)

Spital de campanie israelian ultramodern instalat icircn Romacircnia

O delegaţie alcătuită din 160 de ofiţeri şi soldaţi din Corpul medical al Forţelor Armate Israeliene (IDF) a ateri-zat recent icircn Romacircnia pentru a participa la exerciţiul internaţional bdquoSeism 2018rdquo care se desfăşoară icircn cooperare cu Uniunea Europeană

Şeful delegaţiei directorul Departa-mentului medical operaţional colonelul dr Hagay Frenkel a declarat pentru Ager-pres că bdquoSeism 2018rdquo este bdquocel mai mare exerciţiu operaţional la care a participat pacircnă acum Corpul medical israelianrdquo Conform Ambasadei Israelului la Bucu-rești unitatea de chirurgie-spitalizare a mai participat la misiuni reale de ajutor icircn ţări lovite de dezastre precum Nepal şi Haiti Ea a fost recunoscută de Orga-nizaţia Mondială a Sănătăţii drept primul spital mobil de nivel 3 din lume cel mai icircnalt nivel existent

Icircn acest spital de campanie func ționează o unitate de terapie intensivă un departa-ment de spitalizare cu 50 de paturi un depar-tament de imagistică şi un laborator sincroni-zate de un centru de comandă Spitalul dis-pune de zeci de tipuri de medicamente necesare icircn astfel de situaţii opt măşti de oxigen o masă de operaţie un dispozitiv

pentru anestezie două aparate ecograf un vehicul cu purificator de apă şi un dispozitiv de producere a oxigenului Toate cele 10 corturi ale spitalului sunt dotate cu aer condiţionat

Tania Berg-Rafaeli șef-adjunct de misiune la Ambasada Israelului a mai precizat pe Facebook că Israelul deține acest spital de acum trei ani singura țară care mai are o astfel de unitate acreditată acum trei luni fiind China bdquoUE a solicitat Israelul să participle la acest exercițiu pentru a-și prezenta capa cită-țile și tehnologiilerdquo a mai adăugat Tania Berg-Rafaeli

Icircn ziua de 18 octombrie membrii delegației israeliene au vizitat Templul Coral din București fiind icircntacircmpinați de prim-rabinul Rafael Shaffer și de președintele CEB Paul Schwartz (AM)

Delegația israeliană la Templul Coral

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 3

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din Romacircnia organizată de Institutul Elie Wiesel a adunat ca de fiecare dată oficialități ale statului la cel mai icircnalt nivel icircn frunte cu prim-ministrul Viorica Dăncilă parlamen-tari reprezentanți ai Președinției Romacirc-niei conducerea Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia și a altor organizații evreiești membri ai Corpului diplomatic

din racircndul cărora nu au lipsit ambasadoa-rea Israelului Tamar Samash ambasa-dorul SUA Hans Klemm ambasadorul Federației Ruse Valeri Kuzmin Kai Hen-nig ministru plenipotențiar adjunct al ambasadorului Germaniei la București reprezentanți la nivel icircnalt ai altor am-basade invitați din Israel precum și un public numeros din care nu au lipsit nici anul acesta elevii de la Liceul Laude

Ceremonia a fost deschisă cu in-tonarea Imnului de Stat urmată de rugă ciunea Kadiș icircn memoria victimelor Holocaustului din Romacircnia rostită de prim-rabinul Rafael Shaffer

Primul discurs oficial a fost cel al pre-mierului Viorica Dăncilă care a arătat icircntre altele bdquoDoresc să aduc un omagiu memoriei victimelor acest episod du-reros fiind parte a memoriei colective romacircnești de care avem datoria să ne amintim Rememorăm și importanța Drepților icircntre Popoare care icircn cele mai negre momente ale istoriei s-au uitat pe sine pentru a icircntinde o macircnă de ajutor vecinului prietenului colegului de școală omului de lacircngă ei La peste șapte dece-nii de la acest moment tragic mai sunt printre noi puțini supraviețuitori care pot sta mărturie vie a trecutului

Moștenirea lăsată nouă de supra vie-țuitori trebuie transmisă fiecărei ge ne rații Participarea mea confirmă dimensiunea obligației morale care ne revine tuturor de a depune toate eforturile pentru a com-bate orice fel de manifestare antisemită și xenofobă și pentru a evita ca astfel de drame să mai aibă locrdquo

Deputatul Daniel Vasile reprezen-tantul icircn Parlamentul Romacircniei al etniei romilor care a suferit icircn timpul Holocaus-tului a subliniat că se comemorează bdquonu doar un eveniment tragic ci și icircntreaga suferință colectivă icircntre care și cea a romilor Icircn Romacircnia peste 25000 de romi au fost deportați icircn Transnistria dintre care doar jumătate au supraviețuit Genocidul asupra romilor este adesea un fapt necunoscut și nerecunoscut sau chiar nepredat icircn școli ceea ce face și astăzi din comunitatea romilor una discri-minată Holocaustul nu este doar o lecție a trecutului ci și una pentru viitor Să veghem ca omenirea să nu-și piardă din nou umanitateardquo a spus Daniel Vasile

Președintele FCER dr Aurel Vai-ner a reamintit că bdquola 9 octombrie 1941 a icircnceput deportarea evreilor icircn Trans-nistria Un ținut al morții al foametei al groazei și suferinței de nedescris Mai sunt printre noi supraviețuitori doar ei pot icircnțelege cu adevărat ce s-a icircntacircmplat atunci Două dintre valorile noastre fun-damentale ale evreilor sunt memoria și recunoștința Icircntacirclnirile noastre anuale oficiale de comemorare a Holocaustului din Romacircnia sunt un element al memo-riei Nu este doar comemorarea acestor

victime făcută doar de evrei și de romi ci este comemorarea care trebuie să fie icircn conștiința oricărui cetățean al acestei țări

Noi nu icirci putem uita pe acești oameni care s-au dus pe lumea cealaltă doar pentru că pe certificatul lor de naștere scria că erau evrei Sunt ani pe care nu-i putem uita Dar nu putem rămacircne pe loc Icircn primul racircnd trebuie să ne arătăm recu noștința pentru cei care s-au jertfit

dar și față de autoritățile romacircne care au instituit această zi care au ridicat acest monument Vă mulțumesc tuturor celor care ați venit și aș vrea să vă fac un anunț FCER intenționează să realizeze un proiect cu totul special care există icircn Israel Este vorba despre titlul Drept icircntre Popoare Din Romacircnia sunt aproximativ 90 de oameni distinși cu acest titlu Icircn realitate sunt mult mai mulți așa că vrem să investigăm cacircți oameni de bine au fost cu adevărat și să le acordăm un titlu de recunoștință pentru astardquo a mai spus icircntre altele dr Aurel Vainer

La pupitru a urmat președintele AER-VH dr Liviu Beris care icircn alocuțiunea sa a plecat bdquode la premisa că viitorul lumii nu este străin de trecutul lumii Ca atare o astfel de comemorare reflectă de fapt preocupările pentru viitor Nimeni nu icircși poate alege părinții Gacircndiți-vă că acest criteriu a stat la baza exterminării a peste șase milioane de oameni Eu sunt supraviețuitor al deportărilor din Transnis-tria Icircmi amintesc că la vacircrsta de 13 ani eu cel din fața dumneavoastră care acum are peste 90 de ani am stat chiar icircn fața unui pluton de execuție Am fost unul dintre puținii care au supraviețuit din localitatea unde trăiam Conform stu-diilor Institutului Elie Wiesel foarte mulți concetățeni nici măcar nu știu că a existat un Holocaust Antisemitismul este un semnal al dereglărilor care apar icircntr-o so-cietate Conducătorii trebuie să se icircntrebe ce generează aceste dereglări nu cine ne-a făcut nouă asta icircn icircncercarea de a găsi țapi ispășitori Din păcate și astăzi apar semnale alarmante de antisemitism icircn diferite țări Din nefericire icircntrebarea conducătorilor este din nou cine ne-a făcut asta nu ce a generat astardquo a spus dr Liviu Beris

Ambasadoarea Israelului ES Tamar Samash a subliniat că bdquoHolocaustul este una dintre cele mai icircntunecate perioade din istoria lumii și că această pagină

de istorie trebuie icircnțeleasă și asumată Comunitatea evreiască din Romacircnia una dintre cele mai vechi din Europa a contribuit decisiv la dezvoltarea țării Acest lucru nu i-a icircmpiedicat nici pe liderii romacircni nici pe vecinii lor să-i condamne pe evrei la o moarte brutală A fost icircn același timp și o icircncercare de eradicare a specificului și culturii evreiești Holocaus-tul din Romacircnia a fost unul special cu o radicalizare la nivel social pogromurile de la Dorohoi și Iași fiind exemple tragice

Dintre evreii uciși icircn Holocaust aproxi-mativ un sfert de milion au fost uciși la ordinul direct al Mareșalului Antonescu Dacă icirci uităm pe acești oameni icirci ucidem din nou Să fim icircnsă recunoscători celor care au luptat și chiar s-au jertfit pentru a apăra evrei icircn timpul Holocaustului Din păcate icircn Romacircnia dar și icircn lume există și astăzi oameni care fie din ignoranță fie din răutate neagă existența Holo-caustului Ne angajăm icircnsă că vom conti-nua lupta pentru viață pace și speranțărdquo

Și ambasadorul Statelor Unite ale Americii ES Hans Klemm a vorbit des pre importanța luptei icircmpotriva ex-tremismului bdquoIcircn timp ce ne adunăm să aducem un omagiu victimelor trebuie să fim atenți și la cei care promovează antisemitismul icircn zilele noastre Icircn Romacirc-nia ororile secolului trecut reverberează icircncă asupra prezentului Din nefericire umbra iliberalismului naționalismului și intoleranței amenință tot mai tare icircn zilele noastre Europa și lumea occiden-tală Ecourile trecutului propagate prin

tehnologia modernă subminează ceea ce icircmpreună am construit de-a lungul unor decenii icircntregi Icircn spiritul acestei zile să nu uităm lecțiile trecute dar să privim spre viitor pentru a icircnțelege valorile libertății și demnitățiirdquo

Icircn partea a doua a ceremoniei re pre-zentanții instituțiilor statului și ai Corpului diplomatic au depus coroane de flori la Me-morialul Victimelor Holocaustului Au fost depuse coroane din partea Ad ministrației Prezidențiale (consilier prezidențial An-drei Muraru) Camerei Deputaților (Silviu Vexler și Daniel Vasile) Guvernului Ro-macircniei (prim-ministrul Viorica Dăncilă) ministerelor Apărării Naționale și cel de Interne ambasadelor Israelului SUA

Federației Ruse Marii Britanii și Ger-maniei Din partea Uniunii Romilor au depus o coroană de flori Daniel Vasile și Nicolae Manea Aurel Vainer președintele FCER a depus o coroană de flori alături de secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și președintele Brsquonai Brsquorith Romacircnia Joseacute Iacobescu A urmat coroana din partea AERVH depusă de Liviu Beris Iancu Țucărman și Martin Sternin supraviețuitori ai Holocaustului Zeev Schwartz a depus o coroană de flori din partea Asociației Evreilor din Israel Originari din Romacircnia Ultimele coroane au fost depuse de elevii Complexului Educațional Laude-Reut icircnsoțiți de Tova Ben-Nun Cherbis președinta Complexu-lui Educațional și de elevii Liceului Ben-jamin Franklin

Inaugurarea ansamblului monumental Elie Wiesel

bdquoLa decernarea Premiului Nobel pen-tru Pace Comitetul Nobel l-a numit pe Elie Wiesel mesager al umanitățiirdquo a spus Ștefan Velniciuc care a moderat cere-monia de inaugurare a bustului lui Elie Wiesel din piațeta care poartă numele marelui scriitor și pacifist evreu american de origine romacircnă situată icircn București la intersecția străzilor Sofia și eacutemile Zola Ceremonia a debutat cu intonarea Imnu-lui de Stat urmată de un scurt moment ar-tistic al elevilor Complexului Educațional Laude-Reut după care s-a audiat Imnul Național al Statului Israel

Primarul General al Capitalei Gabri-ela Firea s-a declarat onorată să parti-cipe bdquola inaugurarea acestui monument dedicat marelui om evreu romacircn ameri-can de la care vom avea icircntotdeauna de icircnvățat Pentru că a fost un luptător pentru pace libertate și toleranțărdquo Vor-bitoarea a amintit că icircn 2016 cacircnd a fost inaugurată Piațeta Elie Wiesel a promis că va fi realizat acest monument bdquoIată că am reușit și astăzi suntem aici să inaugurăm acest bust realizat cu ajuto-rul Institutului Elie Wiesel pentru care le mulțumesc Tot ansamblul monumental se datorează și eforturilor Primăriei Muni-cipiului Bucureștirdquo a spus Gabriela Firea icircncheind discursul său cu un citat din Elie Wiesel bdquoDumnezeu nu a lăsat oamenilor pacea pe pămacircnt ca un dar ci este de datoria noastră a oamenilor să-i facem cadou lui Dumnezeu paceardquo

bdquoMulțumesc doamnei primar pentru eforturile icircn vederea realizării acestui proiect Icirci mulțumesc și lui Alexandru Florian și echipei de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Ro-macircnia Elie Wiesel a fost un exemplu Nu avem voie să ne predăm icircn fața apatiei nu avem voie să cedăm icircn fața urii și into leranțeirdquo a subliniat Hans Klemm ambasadorul SUA prezent la eveniment

Și Tamar Samash ambasadoarea Israelului le-a mulțumit autorităților

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn RomacircniaAdunare publică la Memorialul Victimelor Holocaustului din Romacircnia

(Continuare icircn pag 6)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Oficialități și lideri ai comunității evreiești membri ai Corpului diplomatic la Monumentul Holocaustului din București

Supraviețuitori ai Holocaustului depun o coroană de flori

Conducerea FCER și BBR depun o coroană de flori la Monumentul Holocaustului

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Icircn perioada 7-14 octombrie Teatrul Evreiesc de Stat din București a organizat cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș ndash TES-FEST Icircn 2018 s-au icircmplinit 70 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc ca instituție de stat Icircn cele opt zile publicul spectator a putut lua parte la o suită de evenimente cultural-artistice care au avut ca temă centrală limba și cultura idiș concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri expoziții și proiecții de film Cu acest prilej pe scena Teatrului Evreiesc de Stat au prezentat spectacole mai multe trupe profesioniste de teatru idiș din Israel Statele Unite ale Amaericii Polonia Franța Republica Moldova Austria precum și formații și interpreți de muzică klezmer din Romacircnia și străinătate

Icircn cadrul festivității de deschidere regizorul Andrei Munteanu și Cristina Mohan directorul festivalului i-au icircntacircmpinat pe cei prezenți cu un mesaj de bun-venit mulțumindu-le pentru interesul acordat evenimentelor organizate de TES De asemenea directorul Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a adresat un mesaj organizatorilor publicului și iubitorilor de cultură idiș deopotrivă invitacircndu-i să ia parte la evenimentele ar-tistice din cadrul acestei a treia ediții a festivalului unde

pot intra icircn contact cu tradițiile și cultura idiș reflectate icircn cele opt zile de festival găzduit de București

Nici o zi fără muzică klezmer și dansuriAlături de spectacolele prezentate pe scena Teatrului

Evreiesc de Stat festivalul a reunit o serie de eveni-mente muzicale Icircncepacircnd din prima zi iubitorii muzicii klezmer asezonate cu ritmuri țigănești și romacircnești au luat parte la concertul Trupei Mish-Mash (Marinne Gold-waser Adrian Iordan și Mihai Trestian) Aceleași ritmuri klezmer combinate și cu puțin jazz au putut fi ascultate la concertul susținut de binecunoscuta trupă Klezma-tics din SUA (Frank London Lorin Sklamberg Lisa Gutkin Richie Barshay Paul Marisset și Matt Darriau) De asemenea melomanii au avut ocazia de a participa la recitalul intitulat bdquoMuzica va continuardquo susținut de Irina Barbu și Liat Farris cele două readucacircnd icircn prim-plan cacircntece mai puțin cunoscute icircn limbile idiș și ladino De foarte aproape de noi mai precis din Republica Moldova Efim Chorny ampSusan Ghergus amp Friends au cacircntat și icircncacircntat publicul cu un repertoriu variat icircn cadrul unui concert intitulat bdquoDe la Basarabia la Bucovina Poezia Idiș icircn cacircntecerdquo Avi Hoffman și trupa bdquoBen Bynyuminrdquo au prezentat un monolog tragi-comic despre viața poetului Ițic Manger ilustrată prin cacircntec și poezie Klezmerii din Romacircnia au fost bine reprezentați de formațiile Bucharest Klezmer Band a Comunității Evreilor din Capitală Bogdan Lifșin (dirijor pian și acordeon) Rodica Doija (vioara) Sergiu Marin (violoncel și chitară bas) Sorin Dobrotă (clarinet) Cristian Dragomir (percuție) Mihai Pintenaru (saxofon) Ionuț Păduraru (trombon) Carmen Iovițu (vocal) Geni Brenda-Vexler (vocal) și Arabela Neazi (vocal) coordonator ndash Silvian Horn și de HaKeshet Klezmer Band a Comunității Evreilor din Oradea Csataacuteri-Malec Eszter (solistă vocal) Bogdan-Bodis Adam (pian sintetizator și acordeon) Cătălin Chirilă (clarinet) Nicolae Levi (vioară) Ilie Pop (trom-bon) Boros-Konraacuted Petru (contrabas) Seidler An-drei (tobe) și Trendler Iosif (percuțiesunet)

Ritmul alert al muzicii klezmer invită cu certitudine la dans Icircn piațeta Facircntacircna Vioara Spartă (situată icircntre Spitalul Colțea și Ministerul Agriculturii din București) a avut loc un flash-mob orga-nizat de Steve Weintraub acompaniat de TES Orches-tra și Bucharest Klezmer Band De altfel programul festivalului a inclus două workshop-uri tematice bdquoIdentitatea culturală prin dansrdquo susținut de Steve Weintraub (SUA) și bdquoMuzi-

ca tradițională icircn dramaturgia idișrdquo realizat de către Zisl Sleptovich (SUA) Ambele au avut o dimensi-une aplicată famili arizacircndu-i pe participanți atacirct cu ritmuri și mișcări de dans cacirct și cu variații ale unor cacircntece culese cu precădere din folclorul central și est-european De asemenea ansamblul de dans-uri HORA al Comunității Evreilor din București a oferit pe scena de la Universitate o mostră de dans tradițional evreiesc care s-a bucurat de interesul și aplauzele asistenței Desfășurat icircntr-un alt registru Asya Zlatina și trupa ei de dansatoare au prezentat spectacolul de dans bdquoBarry Mameloshn in Dancerdquo inspirat din muzica celebrelor surori Barry și ritmurile de jazz din perioada anilor 1940-1970

Israil Bercovici ndash un simbol al teatrului idiș din Romacircnia

Icircn cadrul celei de-a cincea zile de festival a avut loc evocarea perso nalității lui Israil Bercovici secretar li te rar al Teatrului Evre iesc de Stat icircn perioada 1955-1982 un adevărat promotor al idișismului om de teatru și autor al unei monografii dedicate istoriei TES intitulată bdquoO sută de ani de teatru evre iesc icircn Romacircniardquo și apărută

a tacirc t icircn l imba romacircnă cacirct și icircn idiș Regizorul Andrei Muntea-nu a afirmat că acest eveniment icircși propune bdquoom-agierea memoriei unui nume ex-trem de impor-tant din istoria teatrului evrei-esc din istoria mișcării teatrale de limbă idiș atacirct din Romacircnia cacirct

și din lumerdquo Dr Miriam Bercovici soția lui Israil Ber-covici a rememorat personalitatea secretarului literar Israil Bercovici despre care a afirmat că a rămas icircn țară bdquodin dragoste pentru limba idișrdquo De asemenea ea a dezvăluit faptul că soțul ei a lucrat la o istorie universală a teatrului idiș și a mulțumit TES pentru decizia de a amplasa o placă memorială icircn incinta teatrului

Mya Liontescu secretar literar a vorbit despre price-perea lui Israil Bercovici de a rezolva orice neajuns care intervenea icircn activitatea teatrală de zi cu zi și despre dragostea lui pentru o limbă idiș curată Totodată a evo-cat munca de documentare pe care el o depunea icircn mod susținut spre a realiza volu-mul despre istoria teatrului evreiesc Dorina Păunescu actriță la TES din 1982 a afirmat că se simte legată de Israil Bercovici atacirct prin locul său de debut Teatrul din Botoșani aflat icircn orașul lui natal cacirct și prin volumul de poezii tradus de el alături de Nina Cassian pe care icircl consideră o carte de căpătacirci icircn devenirea sa personală Cu toate că poartă toate aceste amintiri cu valoare de tezaur ea a mărturisit că nutrește regretul de a nu fi lucrat direct cu el

Istoria TES icircn fotografii de arhivăToți cei care au participat la evenimentele organizate

la Facircntacircna Vioara Spartă au avut ocazia de a viziona o expoziție de fotografii din arhiva teatrului Ea ilustrează

cei 70 de ani de istorie fotografiile readucacircnd icircn atenția publicului figuri emblematice ale TES și imagini din spectacolele prezentate De asemenea icircn Sala Foaier a TES a fost vernisată o altă expoziție de fotografie care abordează o perspectivă comparativă asupra modului de realizare a diferitelor spectacole de-a lungul anilor icircn diferite regii precum bdquoDybbukrdquo bdquoCel care primește palmerdquo bdquoStele rătăcitoarerdquo șa

Despre istoria TES și potențialul său ca real obiectiv turistic a vorbit și Marcel Drăghici șef al Departamentului Producție și totodată bdquoghidul neoficialrdquo al teatrului El a afirmat că de-a lungul anilor a icircnvățat despre semnificația istorică a clădirii icircn care funcționează TES și despre importanța includerii acesteia icircn principalele tururi oferite turiștilor israelieni și nu numai

Proiecție de film documentar despre Isaac Bashevis Singer

Tot icircn cadrul festivalului regizorul Isy Morgensztern invitat la București a prezentat filmul documentar bdquoYid-dish Nobel Prizerdquo care tratează subiectul lite raturii idiș și mai ales destinul scrierilor lui Isaac Bashevis Singer laureat al Premiului Nobel pentru Literatură icircn 1978 După vizionare Isy Morgensztern a intrat icircn dialog cu publicul afirmacircnd necesitatea unui filon de cultură

iudaică icircn Europa secolului al XXI-lea cacirct și importanța demersurilor pentru conservarea ei

Icircntacirclnire cu Carol FeldmanScriitor și fost actor al TES Carol Feldman a revenit

pe scenă icircntr-o icircntacircl nire emoționantă cu spectatorii El le-a icircmpărtășit celor prezenți amintiri din perioada de dinainte de 1965 anul cacircnd a emigrat icircn Israel Dintr-o dublă perspectivă atacirct personală cacirct și profesională vorbitorul s-a referit la momente de căpătacirci din viața sa ndash devenirea sa ca actor de limbă idiș relațiile cu unii dintre colegi și mai ales icircntacirclnirea cu cea care avea să icirci devină soție regretata Betty zl De asemenea el a citit două povestiri din ultimul său volum bdquoCaleidoscopul meurdquo icircn care face portretele unor actori din Teatrul Evreiesc de Stat și descrie perioada icircn care activa pe scena din strada Iuliu Barasch

Amintiri despre viitor Actrița Rodica Mandache și Yoel Rippel au vorbit

despre istoria teatrului de expresie idiș din spațiul romacircnesc Rodica Mandache originară din Iași a evocat Grădina bdquoPomul Verderdquo un loc reprezentativ al Iașilor copilăriei sale Relația cu unele dintre colegele sale de clasă amintirile personale imaginea vechii clădiri a Teatrului Național din Iași cacirct și interacțiunea cu sinagoga din apropierea casei sale alcătuiesc un potpuriu de trăiri pe care ar-tista le-a evocat icircn fața celor prezenți Ea a mărturisit că era familiarizată cu limba (Continuare icircn pag 5)

DAN DRUȚĂFoto Oana Monica Nae

T E S F E S T ndash e d i ț i a a I I I - a

Maia Morgenstern icircn timpul spectacolului

Trupa Mish-Mash

Scenă din spectacolul bdquoMarienbadldquo

Formația Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern icircn concert la TES FEST

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 5

idiș iar plăcuța montată pe locul unde funcționase primul teatru idiș

din lume o vedea adesea și și-o amintește cu nostalgie Ea a arătat că se consideră norocoasă deoarece toate aceste amintiri și interacțiunea cu o lume atacirct de diversă icirci confirmă faptul că a avut o copilărie fericită

Yoel Rippel nepot al actriței Seidy Gluumlck a evocat cu nostalgie momentele petrecute icircn clădirea TES dar și icircndemnul mamei sale de a nu alege o profesie legată de teatru Deși a urmat o carieră icircn domeniul avocaturii el a mărturisit că este un iubitor de teatru și prețuiește mult legătura stracircnsă pe care o are cu Teatrul Evreiesc de Stat din București

Un bdquomaratonrdquo al spectacolelor de teatruPrima zi a festivalului a debutat cu spec-

tacolul bdquoMarienbadrdquo producție a TES (r An-drei Munteanu) care nu reprezintă altceva decacirct o invitație inedită icircn lumea umorului burlesc al lui Șalom Alehem Tot regizorul Andrei Munteanu alături de Teatrul Evreiesc de Stat bdquoRachel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia i-au inițiat pe spectatori icircn bo-gata lume a tradiției poetice idiș ilustrată de

spectacolul bdquoCacircntecele biblicerdquo Regizorul Rafael Gold-waser a adus mai vechea poveste a vestitului lăutar Stempeniu și frumoasa lui poveste de dragoste icircntr-un spectacol presărat cu multă muzică realizat cu sprijinul TES Orchestra Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat icircn cea de-a patra zi spectacolul bdquoDumnezeul Răzbunăriirdquo (r Alexander Hausvater) care propune o inedită poveste de dragoste și o lecție despre relativizarea reperelor mo-rale De asemenea scena TES a fost gazda premierei oferite de Teatrul Idiș din Tel Aviv cu spectacolul muzical bdquoHertzlrdquo centrat pe povestea lui Theodor Herzl și a icircntacircl-nirii sale cu Max Nordau Umorul specific al scrierilor lui Șalom Alehem a fost adus din nou pe scena TES grație producției bdquoTevie servit crud cu garnitură evreiascărdquo icircn regia lui Allen Lewis Rickman

Coproducție TES-FolksbieneIcircn ultima zi a festivalului TES amp Folksbiene au pre-

zentat coproducția bdquoTribunalul tatălui meurdquo icircn regia lui

Motl Didner de la Teatrul Idiș din New York Piesa spune povestea copilăriei lui Isaac Bashevis Singer dominată de o atmosferă plină de spirite și demoni dar și de ima-ginea curții rabinice conduse de tatăl său

Ultima zi de festival ultima zi de muzicăCu ocazia icircnchiderii TES Orches-

tra (dirijor Bogdan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini Mihai Pintenaru Ser-giu Marin voce ndash Geni Brenda-Vexler Carmen Hannah Iovițu și Arabela Neazi) alături de actorii Maia Morgen-stern Mihai Ciucă Roxana Guttman și cele două junioare ndash Dara Iovițu și Carla Lifșin ndash au susținut un concert special de muzică tradițională idiș

Icircn final directorul Teatrului Evre-iesc de Stat Maia Morgenstern a mulțumit tuturor celor care au luat par-te la realizarea festivalului precum și publicului spectator pe care l-a invitat de pe acum la cea de-a patra ediție din anul 2019

(Urmare din pag 4)

Școala vieții viața școlii ar ta bucurieiProf univ dr Maty Blumenfeld la 90 de ani

Icircntr-o carieră universitară de peste 60 de ani la Catedra de rezistență a materialelor din Politehnica bucureșteană profesorul Maty Blumenfeld a modelat zeci de generații de ingineri a publicat nenumărate studii științifice icircn reviste de profil din țară și din străinătate Este autor și coautor de tratate monografii manuale icircn domeniu bdquoLucrez și acum la o carte munca mă ține icircn viațărdquo zice Are dreptate

A trăit Holocaustul epocile de totalitarism Știe să lupte A deprins asta de la tatăl lui botoșănean dintr-o familie de oameni săraci La unsprezece ani a fost dat ca băiat de prăvălie la un negustor de stofe Negusto-rul l-a bdquocazatrdquo icircntr-o pivniță unde depozita stofele Nu era prea vesel să dormi iernile icircntr-o pivniță neicircncălzită O co-pilărie fără copilărie bdquoDin tracircnta cu viața a ieșit omrdquo bdquoCacircnd a venit la București tata a fost funcționar apoi și-a făcut o firmă de produse electrotehnicerdquo icircși amitește interlocutorul nostru și continuă bdquoIcircntr-o zi intră cine-va-n prăvălie și-ntreabă Cablu aveți Am 100 de lei metrul Omul pleacă fără să-l cumpere Trec cacircteva zile Reapare Mai aveți cablu Da 100 de lei me-trul Zic de ce nu i-ai cerut mai mult Trebuie și el să trăiască răspunde tata El m-a icircnvățat ce-i omeniardquo

Maty era adolescent icircn anii prigoanei elev la Li-ceul evreiesc bdquoCultura Brdquo Profesorul de filozofie Iosif Brucăr unul dintre cei mai reputați dascăli ai săi a reușit să obțină de la ministrul de atunci al Culturii Ion Petrovici aprobarea de icircnființare a Liceului Pe-dagogic Evreiesc S-a mutat acolo Printre colegi i-a avut pe Sergiu Comissiona și Manole Marcus N-a lipsit niciodată de la școală icircn afară de zilele icircn care au fost rebeliunea și Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 Bombardamentul Forțelor Aliate din 4 aprilie 1944 l-a prins cacircnd se-ntorcea de la ore bdquoAm auzit sirena care anunța alarma Icircn zece minute a icircnceput bombarda-mentul Năprasnic Calea Griviței a fost cel mai puternic afectată Parașutiștii căzuți prizonieri au fost icircncartiruiți la Școala Sfacircnta Ecaterina era aproape de casă Dar ce deosebire de tratament icircntre prizonierii americani și ruși Americanilor li s-au pus la dispoziție dormitoarele internatului Rușilor li s-au făcut barăci Serile rușii cacircn-tau Așa de frumos că se-aduna lume din cartier să-i asculte La 23 august rsquo44 ora zece seara s-a auzit la radio proclamația regelui Mihai către țară Oamenii se icircmbrățișau pe străzi de bucurie că s-a terminat războiul Unul dintre prizonierii ruși icirci spune mamei vă bucurați

voi dar dacă vin rușii și mă prind mă omoară Asta se-ntacircmplă cu prizonieriirdquo

ndash Cum a fost după 23 august rsquo44ndash Deși mulți colegi au intrat la școli romacircnești tata a

hotăracirct să mă duc tot la Liceul bdquoCultura Brdquo După atacircția ani de propagandă antisemită nu credea că lucrurile se pot schimba peste noapte Voia să mă ferească de experiențe nefericite După bacalaureat am intrat la Poli-tehnică Terminam anul icircntacirci cacircnd a venit naționalizarea 11 iunie rsquo48 Tata a pierdut tot A intrat la o cooperativă La icircnceputul anului IV am fost numit preparator Cu salariul meu și cu ce cacircștiga tata ne-am putut descurca Au fost icircnființate cursuri pentru muncitori-studenți și eu

le-am predat Aveam 25 de ani Icircn rsquo52 eram asistent icircn rsquo55 ndash șef de lucrări Primul șantier la care-am lucrat icircntr-un colectiv condus de profesorul Gheor-ghe Buzdugan mentorul meu a fost cel de la Hidrocentrala Bicaz Era prin rsquo59 - rsquo60 Icircn rsquo64 mi-am susținut doctoratul Teza mea bdquoMetoda celor trei necunoscute aplicată sisteme-lor elasticerdquo a fost preluată de mulți cercetători romacircni

ndash A fost o problemă de inspirație

ndash O sumă de acumulări apoi a venit soluția Locuiam icircn

apropiere de Parcul Carol Luam autobuzul 32 care mă ducea pacircnă la Politehnică Pe drum am schițat icircn minte o metodologie de calcul originală publicată ulterior de profesorul Buzdugan icircntr-un manual de rezistență a ma-terialelor Teza am scris-o icircn șase luni februarie-iulie rsquo63

ndash Există bucurie sau doar arta de a ne-o facendash Și una și alta Am avut mulți prieteni dar aproape

toți sunt plecați din țară din viață Un foarte bun prieten Justin Herșcovici inginer din icircntacircmplare umanist prin vocație a murit de infarct la 55 de ani Singurul cu care vorbesc pe skype e Anton Todel stabilit icircn Argentina microbist icircnrăit ca și mine După ce doamna mea m-a părăsit n-am mai vrut să merg nici la teatru nici la concerte nici să mă uit la televizor Anton mi-a spus Ada n-a zis să nu vezi meciuri Joacă acum Chelsea cu Manchester United Deschide televizorul și pe urmă comentăm

Mi-arată o carte apărută la Editura Printech 2015 cu dedicația bdquoSoției mele Ada Brumaru muzicolog lacircngă care am trăit 54 de ani de dragoste icircnțelegere și respect reciprocrdquo

ndash Ada a fost bucurie Restul ndash clipe Le retrăiesc pe cele din anii tineri le prețuiesc pe cele de azi

IULIA DELEANU

TES FEST ndash ediția a III-a

Guvernul Romacircniei Institutul Naţional pentru Studierea

Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo

Concurs de soluții pentru amenajarea Muzeului Național

de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

din RomacircniaIcircn luna septembrie a anului curent Institutul

Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia a lansat concursul de soluții pentru amenajarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holo-caustului din Romacircnia

Icircn data de 12 decembrie 2018 un juriu internațional va anunța cacircștigătorul competiției și soluția propusă

Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romacircnia are ca scop prezen-tarea și promovarea istoriei a culturii și tradițiilor comunităților evreiești din Romacircnia și prezentarea contribuției acestei minorități naționale la evoluția societății romacircnești de-a lungul timpului

Activitatea viitoarei instituții va avea de aseme-nea o importantă componentă educațională ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului și promovarea dialogului intercultural

Anunțăm cu acest prilej că Institutul bdquoElie Wieselrdquo invită membrii comunității evreiești din Romacircnia să ofere obiecte fotografii documente reprezentative pentru istoria personală sau a comunității

Informații pot fi obținute la adresa de e-mail offi-ceinshr-ewro sau la nr de telefon 0213180939

Aspect din spectacolul bdquoCacircntecele bibliceldquo

Barry Mameloshn in Dance

Din spectacolul bdquoTevie servit crudhellipldquo

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircniapentru acest gest de recunoaștere a

importanței lui Elie Wiesel icircn istoria re-centă bdquoDoamnă primar felicitări din nou pentru contribuția la această realizare Sunt bucuroasă că pot vorbi despre Elie Wiesel care și-a dedicat viața transmi-terii memoriei Holocaustului Mărturia sa este copleșitoare El spunea nu voi uita niciodată acea noapte Prima noapte icircn lagăr Nu voi uita niciodată fumul Nu voi uita niciodată acele flăcări care mi-au consumat credința pentru totdeaunardquo

Marc Mellon autorul bustului ampla-sat icircn Piațeta Elie Wiesel a arătat că bdquodacă Elie Wiesel ar fi fost aici ar fi fost fericit de participarea liderilor dar mai ales ar fi fost fericit să vadă tinerii Tot ce a făcut a fost cu gacircndul la generațiile viitoare Nu doar cu gacircndul la evrei lui i-a păsat de icircntreaga lume Mai este un motiv pentru care suntem aici Elie Wiesel a avut un profund respect pentru artă și puterea ei El știa ce poate icircnsemna cuvacircntul scris Cacircnd m-am gacircndit cum să abordez această lucrare i-am spus domnule profesor visul meu este ca

acest bust să călăuzească multe generații de acum icircnainte icircn spiritul icircn care tu ai făcut-o Să vă gacircndiți de acum icircnainte la această piață ca la o piață a icircnvățăturii Să vă aduceți aici familia prietenii Ei trebuie să icircnțeleagă că genocidul nu este pentru un singur popor genocidul poate fi icircnfăptuit pentru oricine de pe pămacircnt Le mulțumesc icircn final pentru această opor-tunitate lui Alexandru Florian și Elisabe-thei Ungureanu dar și pentru dăruirea lor icircn cercetarea acestui domeniu și pentru omagierea acestui mare om care a fost Elie Wieselrdquo a mai spus Marc Mellon

Icircn final s-a adresat celor prezenți directorul INSHR-Elie Wiesel Alexan-dru Florian bdquoS-au exprimat foarte multe gacircnduri bune astăzi aici poate mai multe decacirct s-au spus icircn Romacircnia de-a lungul vieții lui Elie Wiesel Punctez doar cacircteva momente importante din ultima vreme icircn octombrie 2016 primarul general a inaugurat această piață Icircn mai 2016 Consiliul General al Capitalei oferă spre administrare Institutului Elie Wiesel o clădire care să găzduiască un Muzeu al Istoriei Evreilor și Holocaustului La sfacircrșitul acestui an vom avea probabil un cacircștigător al concursului de proiecte pen-tru amenajarea expoziției permanente

Icircn august 2018 Casa Memorială a lui Elie Wiesel din Sighetu Marmației a fost vandalizată cu mesaje antisemite Astăzi inaugurăm monumentul dedicat memoriei lui Elie Wieselrdquo a spus Alexandru Florian icircntr-o icircnșiruire de evenimente recente legate de personalitatea filozofului evreu american de origine romacircnă după care a citit mesajul lui Elisha Wiesel fiul lui Elie Wiesel transmis pentru această ocazie bdquoIcircn 1944 tatăl meu și icircntreaga comunitate din Sighet au fost trimiși la moarte icircn timp ce vecinii lor romacircni priveau Nimeni dintre cei ce participați la acest eveniment nu este responsabil pentru crimele Holo caustului Aveți icircnsă responsabilitatea de a vă aminti și de a-i educa pe tineri Eu și mama mea vă transmitem cele mai bune urărirdquo

Ceremonia s-a icircncheiat cu dezvelirea monumentului de către Primarul Capi-

talei Gabriela Firea și ambasadoarea Israelului Tamar Samash

Președintele Romacircniei a decorat 44 de supraviețuitori ai Holocaustului din Romacircnia

Icircn după-amiaza zilei de 9 octombrie la Palatul Cotroceni din Capitală a avut loc o emoționantă ceremonie icircn cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supraviețuitori ai Holo caustului din Romacircnia cu Ordinul Național bdquoSer-viciu Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler Au participat lideri ai FCER ai AERVH și INSHR - EW reprezentanți guvernamen-tali parlamentari

Icircn alocuțiunea sa șeful statului a amintit icircntre altele că bdquoicircn toamna anu-lui 1941 la ordinul autorităților vremii evreii romacircni icircncepeau să fie deportați icircn Transnistria devenind astfel victimele unui regim dictatorial care a ales să-și extermine propriii cetățenirdquo

Klaus Iohannis a considerat foarte potrivite pentru ceremonie cuvintele lui

Elie Wiesel bdquoFără memorie nu există cultură Fără memorie nu ar exista nici civilizație nici societate nici viitorrdquo

Subliniind că punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei vorbitorul a atenționat că pacircnă la acest punct bdquodictaturile europene au acționat sistematic pentru privarea aces tor oameni de o serie de drepturi și libertățirdquo

bdquoIcircn Romacircnia antisemitismul s-a mani-festat inițial prin cultivarea icircn societate a urii nesăbuite față de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorității Cetățenii au fost instigați unii icircmpotriva altora iar evreii romacircni au fost demonizați și transformați icircn ținte Icircn paralel a fost adoptată o legislație antisemită care a generat excluderea treptată a evreilor din viața economică și culturală a țării deschizacircndu-se astfel calea deportărilor și a crimelorrdquo

Revenind la prezent președintele Iohannis a arătat că bdquoacest tip de poli-tici sunt astăzi de neconceput pentru o societate puternic atașată de principiile democratice și ale statului de dreptrdquo și că bdquodiscriminarea unei minorități doar pe baza faptului că nu are aceleași credințe valori religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu

gacircndul la anii icircntunecați ai dictaturilorrdquo bdquoAtunci cacircnd pacea socială este pusă icircn pericol este nevoie de o abordare matu-ră și o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanți din societaterdquo a atras atenția Klaus Iohannis care a icircndemnat bdquosă lăsăm trecutului toate aluviunile de ură indignare gacircnduri negre și să ne icircndreptăm energiile către viitorul nostru Să facem pentru toți romacircnii o țară icircn care să trăim icircn bună icircnțelegere fără spaime și tulburări provocate de pericole imaginare

Romacircnia aparține tuturor romacircnilor Deși diferiți suntem toți romacircni și vrem să mergem mai departe icircmpreună icircntr-o țară care și-a icircnsușit și respectă principiile și valorile comune europenerdquo

Icircn final șeful statului a adăugat bdquorei-terez aici angajamentul nostru ferm de a icircntreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea pe viitor a oricăror acțiuni care se fundamentează pe icircncălcarea demnității umane Fără democratizarea societății romacircnești și deschiderea ei către minorități viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit riscacircnd chiar să nu fie recunoscut pe plan internațional Centenarul Romacircniei Mo-derne Unite se referă nu doar la trecutul nostru cacirct mai ales la viitorul eirdquo

Icircn numele supraviețuitorilor decorați a luat cuvacircntul Israel Tanner explicacircnd că mulțumirile supraviețuitorilor Holo-caustului se datorează sprijinului con-stant al președintelui Romacircniei pentru minorități pentru combaterea antise-mitismului dovadă fiind și promulgarea Legii 157 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antise-mitismului

Confruntarea cu adevăruri dureroase

Administrația Prezidențială icircmpreună cu Institutul bdquoElie Wieselrdquo au pregătit icircn continuarea momentului omagierii supraviețuitorilor Holocaustului prezen-tarea peliculei rdquoIcircmi este indiferent dacă icircn istorie vom intra ca barbarirdquo filmul recent al regizorului Radu Jude distins icircn această vară cu premiul bdquoGlobul de Cris-talrdquo la festivalul de la Karlovy Vary Filmul se potrivește acestei seri a memoriei a apreciat Alexandru Florian directorul general al Institutului rdquoElie Wieselrdquo care i-a mulțumit lui Jude pentru că a permis prezentarea lui icircn acest cadru Produ-cătoarea Ada Solomon l-a definit drept

un film al memoriei care dezvăluie felul icircn care aceasta se modifică de-a lungul vremii Este un film foarte actual iar su-biectul ndash masacrul de la Odessa ndash este foarte puțin cunoscut și prin aducerea sa icircn fața opiniei publice va da prilejul unei dezbateri icircn jurul unor erori situație icircn care se află nu numai Romacircnia Filmul poate fi perceput icircn relațiile cu propriul trecut el stacircrnește mintea și ridică pentru spectatori semne de icircntrebare a apre-ciat Ada Solomon Potrivit președintelui FCER dr Aurel Vainer evenimentul din această seară se leagă de cele două valori ale iudaismului memoria și recu noștința Masacrele de la Odessa demonstrează icircncă o dată barbaria foștilor conducători romacircni Ion Antonescu

și Mihai Antonescu Regizorul Radu Jude a dat dovadă de mare curaj prezentacircnd această realitate a subliniat președintele Vainer care le-a mulțumit regizorului și producătoarei pentru acest film

Remarcabile icircn această peliculă nu sunt numai acțiunea și icircnsăși tematica ci raportarea personajelor la ceea ce se icircntacircmplă Iar prin această abordare Radu Jude icircși pune icircn practică intențiile de a trezi conștiințele de a icircncerca să apropie publicul de niște realități dure-roase pe care să le aducă la lumină să nu mai fie ocultate iar responsabilii să-și asume răspunderea Din cauza po-liticii de ascundere a adevărului aplicate peste jumătate de secol marea parte a populației a căpătat pentru bdquoconsumrdquo o realitate deformată și acest lucru și-a pro-pus să icircl ilustreze ultima parte a filmului icircn secvența reconstituirii antecedentelor și masacrului de la Odessa Icircn film apare și publicul care asista la reconstituire iar cei mai mulți au aplaudat prezența armatelor germană și romacircnă din timpul războiului justificările lui Ion Antonescu pentru uciderea evreilor și au urmărit fără vreo reacție de protest arestarea și asasinarea evreilor nevinovați Iată unde ne aflăm iată de ce trebuie să facem filme cu ororile războiului și cu răspunderea noastră iată de ce trebuie să luptăm icircm-potriva uitării chiar dacă ne doare Este mesajul deosebit de curajos al lui Radu Jude pe care nu pregetă să-l rostească tare și fără echivoc icircn toate creațiile lui

(Urmare din pag 3)

Elevi de la Laude-Reut la Monumentul Holocaustului

Aspect de la dezvelirea bustului lui E Wiesel la București

Președintele Klaus Iohannis icircn mijlocul supraviețuitorilor Holocaustului decorați la Palatul Cotroceni

Bustul lui Elie Wiesel opera sculptorului Marc Mellon

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 7

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoZiua Vacircrstnicului la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală

Din punct de vedere iudaic Ziua Internațională a Persoanelor Vacircrstnice marcată icircn fiecare an la 1 octombrie con-form unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU icircn 1990 consfințește Porunca a V-a din Decalog bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquo Anul acesta la sărbătorirea ei de la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo au participat președintele FCER dr Aurel Vainer secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și prim-rabinul Rafael Shaffer

bdquoZiua Vacircrstnicului are acum o conotație specială este ediție aniversară fiind al zecelea an de cacircnd o sărbătorim icircn acest Centru rezidențial cu sprijinul Federațieirdquo a subliniat directoarea DASM dr Mona Bejan bdquoCu sprijinul Joint-ului al Claims Conference al Fundației Caritatea DASM acordă permanent un sprijin impor tant persoanelor vacircrstnice prin pro gra me de asistență socială și medi-cală programe de icircngrijire la domiciliu

furnizacircnd medicamente tichete valorice pentru achiziționarea de medicamente organizacircnd de mai multe ori pe an tabere dedicate vacircrstnicilor programe de soci-alizare prin intermediul Cluburilor pentru generația bdquode aurrdquo și al Programului Case Calde inițiat de directorul Joint pentru Romacircnia Israel Sabag De o atenție deosebită se bucură cele două centre rezidențiale din București și Arad De

cacircțiva ani icircncoace mai ales Căminului Rosen i s-au alocat fonduri importante din partea FCER pentru reno-varea clădiriirdquo Ediția actuală a fost marcată și printr-o premieră o icircncăpere recent reno-vată de la etajul icircntacirci unde s-a desfășurat sărbătorirea bdquoIcircn ur-

mătoarele două luni rezidenții noștri de la parter se vor muta la etajul icircntacirci complet renovat și mobilat cu sprijinul Fundației Caritatea și al Joint-ului Și am primit vestea bună că Federația va aloca icircn continuare fonduri pentru renovarea parterului și demisolului clădiriirdquo

Au fost aduse mul țumiri celor ce au colaborat la organizarea evenimentului directorului adjunct al Căminului Gae-tano Perrotta directorului administrativ Alexandru Pavel coordonatoarei Pro-gramelor DASM pentru Seniori Sanda Wolf coordonatoarei Proiectului bdquoVacircrsta a 4-ardquo Katia Pascariu cantorului Emanuel Pusztai flautistului Iacov Tudor soliștilor de la Teatrul Național de Operetă bdquoIon Dacianrdquo din București Tina Munteanu și Alexandru Burcă

bdquoDe Erev Roș Hașana cacircnd la Tem-plul Coral din Capitală am făcut Heșbon Hanefeș comunitar am acordat cali-ficativul foarte bine Departamentului nostru de Asistență Socială și Medicală pentru icircmbunătățirea serviciilor aduse rezidenților din cămine și asistaților la domiciliurdquo a spus președintele FCER dr Aurel Vainer Afirmația a fost argu-mentată și prin faptul că rezidenților de la Căminul bdquoRosenrdquo li se oferă o viață socio-culturală atractivă diversă dătătoare de perspectivă prin vizite la muzee vizionări de spectacole de teatru participări la evenimente socio-culturale organizate de

n MIRCEA ROND președintele C E F o c ș a n i unul dintre lide-rii actuali care se impun prin dinamism este implicat de foar-te mulți ani icircn viața comuni-tară reuș ind performanțe ndash model pentru c o m u n i t ă ț i l e mici atunci cacircnd există voință și știința (sau arta) de a lucra cu oame-nii Sinagoga din Rm Sărat obște arondată a devenit expoziție de lucrări pe teme iudaice realizate de elevii din oraș A restaurat Sinagoga din Odobești Reparațiile la Sinagoga din Focșani sunt aproape gata Editează cu mult succes revista online Menora n Ing FELIx KOPPELMANN

preșe dintele CE Oradea pune atacirc-ta energ ie ș i c o m p e t e n ț ă icirc n c o n d u c e -rea comunității sale icircncacirct și-a cacircș t iga t res -pect nu doar icircn obștea noastră ci și icircn viața evre-iască de peste hotare Mărturie este și recenta reinaugurare a Sinagogii de rit ortodox cu largă participare internă și internațională Sunt de menționat aten ția deosebită acordată vieții de cult mozaic precum și excelentele relații pe care le cultivă cu autoritățile locale reprezentanți la vacircrf ai cultelor religioase din Județul Bihor Meritorie este de asemenea atragerea tinerilor spre comunitaten IVAN SCHNABEL președintele

CE Reșița se remarcă prin hărnicia priceperea de-votamentul cu care a dat un nou impuls vieții comunitare din oraș Icircl recoman-dă felul icircn care are grijă de cei vacircrstnici singuri suferinzi cum se preocupă de conservarea pa-trimoniului sacru cinstește sărbătorile evreiești ndash mod de apropiere icircntre membrii comunității organizează evenimente culturale participă alături de alți evrei reșițeni la Programele Bereșit Keșet Șabaton puse icircn aplicare de Joint și JCC-urile icircnvecinaten D AV I D L I E B E R M A N

p r e ș e d i n t e l e C E S i g h e t u Marmației este c o n ș t i e n t c ă poartă pe umerii săi o onorantă povară condu-ce comuni ta -tea icircn care s-a născut ș i s-a format din punc-tul de vedere al cunoștințelor de religie mozaică laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel zl Are grijă de Casa Memorială Wiesel organizează mari evenimente ale ne-uitării de Ziua Holocaustului pentru evreii sigheteni deportați la Auschwitz drum fără icircntoarcere pentru cele șase milioane de evrei europeni care i-au căzut victimă

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi

natildescuthorni icircn luna noiembrie

bdquoCacircnd mi s-a propus să candidez pentru funcția de președinte al comunității ndash era icircn 1992 ndash am făcut-o pentru că voiam să contracarez

opiniile sceptice ale unora din țară și din afara ei care considerau că noi comunitatea evreilor rădăuțeni n-am avea viitorrdquo spune

președintele acesteia ing Igo Kofler A fost o opțiune inspirată Do-vadă ndash alegerea și realegerea lui la conducerea comunității O confirmare

recentă prima ediție a Zilei Limbii și Teatrului Idiș a fost organizată anul acesta la Templul Mare arhiplin din Rădăuți icircntr-o sală reamenajată

din incintă ca un minimuzeu al istoriei evreiești din aceste locuri O istorie care suscită interesul istoricilor contemporani Numai icircn ultimii ani 2016 și 2018 două monografii pe această temă au fost scrise de prof dr Daniel Hrenciuc bdquodupă scurte incursiuni icircn trecutul comunității rădăuțene apărute anteriorrdquo adaugă interlocutorul

ndash Cum a fost construit Templul

bdquoDorința de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo

Interviu cu ing IGO KOFlER preşedintele CE din Rădăuți

ndash A fost inițiativa unei delegații de evrei rădăuțeni care icircn 1880 cacircnd Franz Joseph a vizitat orașul i-au soli-citat icircmpăratului să le acorde un teren Atunci Bucovina făcea parte din Imperiul Austro-Ungar Prima sinagogă construită de Eliahu Gewὅlb la 1830 devenise neicircn-căpătoare Nu doar că delegația primește aprobare dar terenul le este donat de icircmpăratul icircnsuși Icircn 1883 la 18 august ziua de naștere a icircmpăratului sinagoga ridicată cu fonduri exclusiv comunitare este inaugurată Edificiul a fost proiectat de arhitecți evrei austrieci icircngemănacircnd stilurile maur ndash cele două turnuri de la fațada principală ndash și renascentist ger-man ndash icircn special interioarele Este o sinagogă tradițională ndash parterul pentru bărbați etajul icircntacirci pentru femei ndash foarte asemănătoare cu sinagogile din Europa Centrală Demnă de menționat este ac-tivitatea celui dintacirci rabin care a oficiat icircn Templu pacircnă icircn 1909 rabinul Yitzhak Kunstadt autor al lucrărilor bdquoLuah Erezrdquo și bdquoLuhot Shuiotrdquo fondator icircmpreună cu dr Nathan Birnbaum al organizației sioniste Ahvat Zion

ndash De cacircnd datează comunitateandash De peste 200 de ani Primii evrei au

venit din Boemia la sfacircrșitul secolului al XVIII-lea Ulterior ndash din Galiția și Rusia Trei familii evreiești sunt icircnregistrate icircn 1807 Comunitatea ființează de sine

stătătoare din a doua jumătate a secolu-lui al XVIII-lea cu heder școală și liceu evreiesc cămin pentru vacircrstnici Icircnainte de al Doilea Război Mondial funcționau 250 de icircntreprinderi evreiești producacircnd zahăr mobilier săpun obiecte electro-tehnice Profesiunile intelectuale des icircntacirclnite erau medicina dreptul farma-cologia După Primul Război Mondial din Consiliul Municipal făceau parte și evrei deoarece populația evreiască deținea o pondere semnificativă icircn cea rădăuțeană respectiv circa o treime din totalul locuitorilor icircn anii interbelici A fost un moment de boom demografic După venirea la putere a lui Hitler ascensiunea antisemitismului ndash icircn Europa inclusiv icircn Romacircnia ndash se resimte și la Rădăuți Au urmat legislația antievreiască deportarea icircn Transnistria Din cei 7 000 de evrei rădăuțeni deportați s-au icircntors după război circa 1 200 Cu trecerea anilor comunitatea s-a rărit Mulți au făcut Alia Cei rămași sunt majoritatea la vacircrste icircnaintate Icircn prezent comunitatea numără 42 de membri dar ne străduim eu și co-laboratorii mei să-i menținem vitalitatea

ndash Ce faceți pentru astandash Cu sprijinul DASM avem grijă ca toți

asistații noștri să ducă o viață decentă Ne străduim ca viața religioasă să decur-gă icircn parametri normali Nu e ușor pentru că minian-ul este o problemă și uneori

suntem nevoiți să apelăm la enoriași din comunități icircnvecinate Suceava Dorohoi Botoșani Avem nevoie de un oficiant de cult permanent De Roș Hașana 5779 de pildă eveniment la care au partici-pat aproape toți membrii comunității serviciul religios a fost asigurat de un israelian originar din Rădăuți care are și calitatea de oficiant de cult Nu avem un icircndrumător de educație iudaică Fiecare se bazează pe cunoștințe dobacircndite icircn familie completacircndu-și-le ndash unii ndash prin lecturi Organizăm evenimente culturale la Templul Mare și la Casa de Cultură a Municipiului Rădăuți O preocupare constantă este prezervarea patrimoniului nostru sacru Avem angajați eficienți la cimitirele din Rădăuți și Siret obște aron-dată astfel că ambele cimitire se află icircn stare bună Ne preocupă reabilitarea icircn icircntregime a Templului Mare din Rădăuți și a Sinagogii Mari din Siret pentru care am elaborat un proiect de atragere de fonduri locale guvernamentale europene Ne ajută și faptul că avem relații foarte bune cu autoritățile locale

ndash Care sunt principalele obstacolendash Constracircngerile materiale ndash Perspective pe termen scurtndash Realizarea unui parteneriat cu o fir-

mă specializată icircn vederea unor lucrări de reparații la unele imobile aflate icircn proprie-tatea comunității precum și organizarea sărbătorii de Hanuca 5779

ndash Ce vă animă icircn munca de lider comunitar

ndash Dorința de a face bine oamenilor printre care trăiesc

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 16)E SUHOR

Ziua Vacircrstnicului la Căminul Rosen

Membrii Clubului bdquoGenerația de aurldquo aflați icircn excursie

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

I U D A I C A

Șabatul la țăranii evrei din Maramureșul de altădată

Șmini Ațeret și Simhat Tora la Templul Coral

M-am gacircndit de multe ori ce icircnseamnă Șabatul Menționat icircn Tora respectarea lui este o obligație pentru fiecare evreu o mițva Este interdicția prestării oricăror munci icircn această zi Șabatul este menționat icircn prima Carte a Torei icircn prima peri-copă care a dat numele acestei cărți Bereșit (Geneza sau Facerea) Este ziua a șaptea care urmează primelor șase zile ale Creației Ziua icircn care Dumnezeu s-a odihnit Icircn onoarea și icircn amintirea acestui fapt se odihnesc și oamenii Toate celelalte zile care apar nu cu nume ci cu număr reprezintă o pregătire pentru Șabat Evreii au primit această zi pentru odihnă și studiu Ulterior ziua de odihnă săptămacircnală a fost preluată de la ei de celelalte popoare Fie că ziua a șaptea era respectată de evrei icircn forma ei istorică fie că alte popoare au transferat ziua de odihnă vineri sau duminică ea s-a icircncetățenit a devenit unul dintre elementele care stau la baza civilizației moderne

Un prieten evreu israelian laic mi-a spus odată că este un fenomen ciudat Pe de o parte bdquoevreii laicirdquo critică faptul că icircn Israel autobuzele nu merg de Șabat deși mulți nu sunt interesați să circule nici măcar cu mașina personală icircntrucacirct nu se duc la lucru Pe de altă parte ei se bucură de o zi liberă pe care și-o petrec icircmpreună cu familia și sunt mulțumiți să iasă icircntr-un parc public icircntr-o atmosferă mult mai puțin poluată de circulația vehiculelor Conform tradiției Șabatul este o sărbătoare de familie iar toți oamenii se bucură de ea fiecare icircn felul lui

Dar nu numai atacirct Se spune că Șabatul i-a spus evreului bdquoPăzește-mă și te voi păzirdquo De-a lungul istoriei respectarea Șabatului i-a făcut pe evrei să se mențină ca evrei De Șabat ei se odihneau după o săptămacircnă de muncă și se dedicau studiului Cărților Sfinte Odihnă și icircnvățătură

Recent am răsfoit o carte despre Șabat pregătită cu scop educativ Este intitulată bdquoSefer HaȘabatrdquo fiind editată de cacircțiva rabini scriitori și cercetători icircn domeniul studiilor iudaice icircn fruntea cărora se afla rabinul doctor Jacob Nacht originar din Focșani Cartea a apărut la Tel Aviv icircn anul 1947 și a cunos-cut mai multe ediții Ea include articole despre semnificația

Șabatului și istoria celebrării lui precum și fragmente din opere literare pe această temă Printre ele am găsit fragmente asupra respectării Șabatului la evreii din Romacircnia de altădată Unul dintre ele se referă la situația țăranilor (de fapt a ciobanilor) evrei din Maramureș și la respectarea Șabatului de către aceștia prezent la pagina 220 a cărții Scris icircn limba ebraică de Ben-Menachem articolul a apărut inițial icircn revista bdquoHaHedrdquo icircn luna Sivan 5695 (1935) și reprezintă un izvor literar asupra vieții acestor evrei a istoriei lor Adăugăm fragmente icircn tradu-cerea noastră

Țăranii din Maramureș icircn ziua de ȘabatDe Ben-Menachem

Puternic la trup icircnalt lat icircn spete este țăranul evreu maramureșean tipic Și asta nu fiindcă mănacircncă mult macircncăruri grase ci pentru că el se mulțumește cu puțin O bucată de mă-măligă cu lapte fasole și cartofi sunt hrana lui zilnică Numai icircn ziua sfacircntă de Șabat el mănacircncă pacircine coilici din făină de gracircu precum și carne Toată săptămacircna el se află icircntr-un colț uitat de lume icircntre munți icircnalți și păduri dese și numai icircn ziua de Șabat el vine printre oameni la minian la un quorum de rugăciune Evreii din Maramureș se remarcă prin frica de Dumnezeu prin iubirea de Tora și de tradiție Ei muncesc toată săptămacircna muncă grea Dar cacircnd vine ziua sfacircntă de Șabat ei se opresc din munca lor Țăranul simplu capătă un aspect de domn El se transformă icircn cu totul alt om Acum Senderil devine domnul Sender Icircmbrăcat cu caftan și cu pălărie ștrameil el se plimbă icircn grădina lui și este muțumit de truda sa Cine seamănă cu el și cine este ca el icircn aceste clipe Icircnvață un capitol din Mișna sau o pagină din Ghemara pericopa săptămacircnii cu comentariile la ea O porțiune din cartea bdquoOr hachayym haqodeșrdquo (Lumina sfacircntă a vieții) sau bdquoKley yaqarrdquo (Lucrul prețios) sunt plăcerile sale sfinte icircn ziua de Șabat

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Sărbătorile de toamnă se icircncheie grav și sublim Șmini Ațeret și Simhat Tora Grav fiindcă de Șmini Ațeret penultima zi de Sucot seninătății icirci ia locul neliniștea oare Dumnezeu va da ploaia vitală vii-toarei recolte Chiar icircn Israelul modern renumit prin performanțele sale icircn agri-cultură cacircnd icircn sezonul rece ploaia nu reușește să umple Kineretul oamenii sunt icircngrijorați De aceea caracteristica sărbătorii e ruga pentru ploaie Ploaia este privită ca dar făcut de Dumnezeu Unicul pentru respectarea mițvot-urilor bdquoȘi dacă veți asculta de poruncile Mele () atunci voi da ploaie țării voastre icircn vremea eirdquo (Deuteronom 11 13-21) De Șmini Ațeret ca și de Pesah Șavuot Iom Kipur spunem Izkor pentru cei dragi rămași să trăiască icircn noi

Structurate pe concepte precum jude-cată căință icircmpăcare cu sine sărbătorile de toamnă se icircncheie apoteotic bucuria Torei Există o evoluție a indestructibilei noastre iubiri de Tora din momentul icircn care ne este dată (Șavuot) pacircnă la mo-mentul nuntirii cu Ea (Simhat Tora) Icircn viață punte icircngustă atacirct de nesigură icircn

traversare singura noastră certitudine e Tora Lectura ei nu se termină vreodată Imediat ce se sfacircrșește ultimul verset citit de Hatan Tora ciclul lecturii este luat de la capăt de Hatan Bereșit fiindcă nesfacircrșită e icircnvățătura sa bdquoDe ce trebuie să citim Tora icircn fiecare anrdquo și-a icircntrebat rabinul unul dintre icircnvățăcei bdquoFiindcă-n fiecare an o icircnțelegem altfelldquo a venit răspunsul a fost parabola oferită de secretarul ge-neral al FCER Eduard Kupferberg icircn deschiderea sărbătorii la Templul Coral din Capitală

Evenimentul a fost organizat de FCER CEB cu concursul JCC Bucu-rești Printre participanți conducători ai unor organizații evreiești precum președintele BBR ing Joseacute Iacobescu

bdquoTora primită de la Dumnezeu de Moșe pe Muntele Sinai este ansamblul icircnchegat de norme comportamentale conducacircndu-ne existențardquo a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoIcircn ea este inclusă totodată istoria poporului evreu Evreii au introdus studiul istoriei icircn viața de zi cu zi remarca unul dintre ambasadorii Germaniei icircn Romacircnia Icircn

amintirile mele icircmi răsună mental hăr-mălaia de Simhat Tora a copiilor icircn șilul din Ștefăneștiul natal Copiii iau parte la sărbătoare ca să se familiarizeze cu Tora să se bucure de lectură icircnvățătură icircnsușită ulterior susținacircndu-i moral toată viața Tora e vierdquo

bdquoSimhat Tora este bucurie pentru toate vacircrstele După săptămacircni de sobrietate caracterizacircnd marile sărbători de toam-nă a venit timpul să dansăm cu Tora Un evreu fără prea multă știință de carte se bucura nespus de acest dans cu Tora apropiindu-l sufletește de Dumnezeu Un motiv de bucurie pentru noi cei de față este și faptul că Templul Coral e plin de co-pii Comunitatea noastră are viitorrdquo a spus vicepreședintele CEB Silvian Horn

Icircn loc de discurs prim-rabinul Rafael Shaffer a dialogat cu cei mici bdquoBine ați venit și să aveți parte de bucurie Cine dintre voi știe ce-i Tora Cartea Sfacircntă li s-au auzit glasurile Ce icircnvățăm din ea Legea au răspuns Din Tora veți icircnvăța aparent povești Poveștile sunt icircnsă adevăruri pentru viață Să ne bucurăm că avem o carte plină de icircnțelepciunerdquo

Corul de copii de la JCC și Grădinița Gan Uri condusă de Dalia Golda au urcat cacircntacircnd pe podium cu stegulețe cu mere și lumacircnări Lor li s-a alăturat Corul Hazamir al CEB interpretacircnd cacircntece de Simhat Tora icircn ivrit și idiș Ambele ndash dirijate de Bogdan Lifșin manager ndashvicepreședintele CEB Silvian Horn

Serviciul religios de Maariv a fost oficiat de cantorul Emanuel Puzstai și Corul Templului Coral condus de Robert Levensohn

După cele șapte Hakafot (icircnconjururi cu Suluri de Tora icircn interiorul Templului) și binecuvacircntarea sub talit a copiilor icircn fața Aron Kodeș-ului deschis participanții au dat L´haim au gustat din dulciurile preparate de maeștrii culinari de la Bu-cătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și Restaurantul ritual al DASM

Mulțumiri se mai cuvin DASM Servi-ciului de Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și colectivul său)

ID

Cum se citește din Tora

Cel ce va deschide un sul de Tora va găsi acolo doar litere Punctele (Nekudot) pe care le găsim icircn cărțile tipărite nu apar Citirea textului care icircn multe locuri rămacircne ambiguă iar icircn unele locuri chiar diferă de textul scris ne-a fost revelată pe Muntele Sinai și transmisă prin viu grai din generație icircn generație

Practica citirii Torei icircn cadrul obștii icircn fiecare Șabat statornicită icircncă de Moșe a ajutat la păstrarea acestei tradiții Dacă cineva intenționat sau neintenționat citea altfel decacirct fusese icircnvățat membrii obștii imediat icircl corec-tau nu o dată cu asprime

Icircn jurul anului 950 al erei curente cacircnd s-a ivit pericolul ca această tradiție să cadă pradă uitării ea a fost codificată Icircn acest scop au fost create Nekudot și Teamim Nekudot indică vocalizarea Teamim indică icircntreruper-ile și modularea vocii Ele nu au fost introduse icircn sulurile de Tora ci icircnscrise icircn codice speciale

Cel mai autorizat codice este Keter Aram Țova ndash Coroana Alepului scris la Tveria spre sfacircrșitul primului mileniu al erei curente El conține cele douăzeci și patru de cărți ale Tanah-ului Neku-dot și Teamim au fost scrise chiar de macircna lui Aharon ben Asher cel mai autorizat cunoscător al textelor sacre Codicele a fost văzut de Maimonide care i-a confirmat autenticitatea

Codicele a fost păstrat drept cea mai de preț comoară a comunității evreiești din Alep Icircn pogromul din anul 1947 el a căzut pradă focului O parte din el s-a pierdut dar o parte a fost scos din flăcări cu pericolul vieții și tot cu pericolul vieții scos din Siria și adus la Ierusalim unde se află pacircnă astăzi

Codificarea vocalelor nu a fost icircnsă suficientă Exilul printre popoare și-a lăsat o puternică amprentă asupra pronunțării vocalelor Spre deosebire de consoane a căror pronunțare nu s-a schimbat prea mult fiecare co-munitate pronunță vocalele icircn felul ei Extrem este cazul lui Holam (ceea ce pronunțăm icircn ebraica modernă bdquoordquo) Evreii sefarzi icircl pronunță bdquoordquo cei po-lonezi bdquooirdquo cei yemeniți și lituanienii bdquoerdquo iar cei din Germania bdquoaurdquo

La citirea Torei fiecare comunitate folosește propria ei tradiție Pentru ca ebraica să devină o limbă vie vorbită de evreii din toate colțurile lumii tre-buia aleasă una dintre aceste variante Eliezer ben Iehuda a ales varianta sefardă deoarece evreii sefarzi au pribegit mai puțin și au trăit icircn mijlocul unei populații a cărei limbă era icircn mare măsură asemănătoare cu ebraica Era de așteptat ca pronunțarea lor chiar dacă nu era identică celei originale să fie mai puțin alterată

Chiar și icircn zilele noastre cacircnd

Nekudot și Teamim se găsesc icircn cărțile tipărite citirea Torei rămacircne o icircndelet-nicire anevoioasă Icircn vechime toți cei ce veneau la sinagogă o stăpacircneau Atunci obiceiul era ca acela care era chemat la Tora să-și citească porțiunea

Cu timpul s-au icircnmulțit cei ce nu știau să citească din Tora La icircnceput unul dintre enoriașii mai destoinici citea pen-tru ei dar ei se rușinau Pentru ca ei să nu se mai simtă rușinați a fost statornicit ca persoanele chemate la Tora indife-rent dacă știu sau nu știu să citească să rostească doar binecuvacircntările Icircntreaga pericopă este citită de un singur cititor desemnat de obște

Acesta este pacircnă astăzi obice iul icircn comunitățile așkenaze și sefarde Numai icircn comuni tățile yemenite unde de la o vacircrstă frag e dă se pune un

Icircncheierea Sărbătorilor de toamnă la București

Sucot 5779 la Sinagoga Mare din CapitalăbdquoIcircn cei 40 de ani de peregrinări icircn deșert

s-a schimbat o lume s-a născut un alt poporrdquo Sucot ne readuce destinderea sufle-

tească după zbuciumul trăit de la Iom Hadin la Iom Kipur Este Sărbătoarea Colibelor (a Corturilor) amintindu-ne de cele ce slujeau drept adăpost stră-moșilor noștri icircn timpul celor 40 de ani de peregrinări icircn deșert după ieșirea din Mițraim Alături de lideri ai FCER CEB BBR au venit pentru a o marca la Sinagoga Mare din Capitală personalități din mediul socio-politic cultural icircnalți ierarhi numeroși membri ai comunității bucureștene oaspeți din Israel Serviciul divin a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Corul Templului Coral (dirijor Robert Levensohn) Participanții au onorat apoi cina festivă icircn Suca

Icircn predica din Sinagoga Mare icircnainte de intrarea icircn Suca prim-rabinul Rafael Shaffer și-a concentrat atenția asupra valenței sociale a sărbătorii de Sucot Luacircndu-și viața icircn propriile macircini foștii sclavi găsesc soluții de adăpost icircn fața condițiilor dure de existență icircn pustiu concretizare a noului statut de om liber de cetățean bdquoToți cetățenii icircn Israel să locuiască icircn colibe (suca) pentru ca generațiile voastre viitoare să știe că icircn astfel de colibe i-am așezat pe fiii lui Israel cacircnd i-am scos din țara Egiptuluirdquo (Leviticul 23 42 ndash 3) A amintit mira-colele făcacircnd posibilă supraviețuirea bdquonorul de deasupra capetelor ferindu-i

(Continuare icircn pag 16)

(Continuare icircn pag 16)

IULIA DELEANU

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 9

Ziua de 7 octombrie 2018 va rămacircne icircn calendar una icircndoliată fiind data la care reputatul profesor istoric și teoretician lite-rar Paul Cornea icircn vacircrstă de 94 de ani a părăsit această lume Autor al unei opere impunătoare de restituire contemporană a preromantismului și romantismului romacirc-nesc cărturarul și-a icircndreptat atenția mai cu seamă spre sfacircrșitul deceniului al optulea al secolului XX spre o abordare a literaturii bdquoinspirate de tendințe moderne de sociologia culturii de comparatism de teoria lecturii și a receptării de statisticărdquo observa Nicolae Manolescu icircntr-un arti-col apărut icircn bdquoRomacircnia Literarărdquo icircn anul 2004 cacircnd Paul Cornea fie-i amintirea binecuvacircntată icircmplinea 80 de ani

A făcut parte din generațiile de evrei romacircni care au trăit și Holocaustul și totalitarismul comunist Tatăl lui tipo-graf fusese cel mai mare dintre cei patru frați rămași orfani de război icircn prima conflagrație mondială Devenit capul familiei a trebuit s-o icircntrețină și icircn asemenea condiții școala a rămas un vis Dar a fost autodidact Casa copilăriei lui Paul Cornea a fost mai plină de cărți decacirct de bdquobulendrerdquo Icircntr-un interviu acordat RE Paul Cornea rememora imaginea părintelui său bătut icircn stradă de legionarihellip Icircn 1940 elevii evrei scoși din icircnvățămacircntul de stat s-au dus la liceele evreiești Paul Cornea a intrat la Liceul bdquoCultura Brdquo Condiția bdquoghetoizantărdquo ndash și-o definea ndash a fost icircnsă dublată de o emulație intelectuală de excepție N-a uitat-o toată viața După 90 a făcut toate demersurile pentru publicarea bdquoJurnaluluirdquo lui Mihail Sebastian profesor la liceul amintit dar și mentor S-a apropiat fulgu-rant de idealurile sioniste mai precis de Hașomer Hațair implicit de mișcarea de rezistență antifascistă

După 23 august ´44 s-a implicat cu icircntreaga energie intelectuală și putere de muncă icircn edificarea noilor tipare culturale ale unei credințe bdquolaicerdquo A fost bdquoun erou al timpului săurdquo care a vrut ca mulți alții să schimbe lumea Apoi a venit momentul 56 revoluția anticomunistă din Ungaria bdquoi-a deschis ochiirdquo declara A și fost sancționat pentru bdquoliberalismrdquo prin ´57-´58 S-a refugiat icircn studiu A lăsat o operă solidă profundă de altitudine N-a fost numai un diagnostician al problema-ticii literaturii și al receptării ei ci și un as al cercetării istoriografice cu o capacitate de sinteză puțin obișnuită un stilist foarte exigent cu sine un portretist sagace al perioadelor de intersecție socio-politică (epoca luminilor romantismul romacircnesc) combinacircnd precizia fermă a limbajului cu interogația incitantă La temelia formației sale cărturărești s-au aflat nume mari ale culturii romacircnești Dimitrie Gusti George Călinescu Tudor Vianu Mihail Raleahellip Paul Cornea s-a integrat culturii romacircnești cum au făcut-o atacircția mari in-telectuali evrei romacircni

Cine a participat la cursurile sale adevărate sărbători spirituale a avut privi legiul să trăiască un reality show icircn care verva ironia scacircnteietoare a co-mentariilor desființau bariere temporale Cu rigoare analitică expertiză dusă pacircnă la infinitezimal veacul al XIX-lea era fil-trat prin sensibilitate modernă Seducția cursurilor sale venea din avalanșa de icircntrebări pe care știa s-o stacircrnească auditoriului tacircnăr din comunicarea profesor-student din bucuria estetică Poate oferi prelegerea universitară un act prielnic actului de creație Tot ceea ce a icircntreprins profesorul Paul Cornea decenii de-a racircndul pledează pentru un răspuns afirmativ După 90 a fost o vreme decan

al Facultății de Litere a Universității din București

Classicus assidusque scriptor de-finea Aulus Gellius un literat de valoare Icircn acest sens profesorul Paul Cornea a fost un clasic A deprins icircn zeci de ani de carieră didactică atacirctea promoții de studenți cu puritatea gustului respectul pentru adevăr grija pentru a potrivi ex-presia și ideea moderația subordonarea sensibilității a imaginației icircn fața rațiunii bdquoDacă vreți să stați de vorbă cu mine definiți-vă termeniirdquo obișnuia să spună citacircndu-l pe Voltaire

Este ceea a făcut cu lumea prin care a trecut și cu sine bdquoȚineam mult să nu plec icircnainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul icircn slujba utopiei și dezangajarea survenită cu greu prin destrămarea crezului tinereții și cacircștigarea normalitățiirdquo Memoriile sale ndash dialog cu Daniel Cristea Enache bdquoCe a fost cum a fostrdquo ndash se adresează mai cu seamă tinerilor din secolul actual ajutacircndu-i să icircnțeleagă bdquocum s-au petre-cut lucrurile icircn contextul lor generativ Un context care se cuvine examinat icircndeaproaperdquo cu atacirct mai mult cu cacirct

publicul-țintă bdquoare despre ambientul epocii o imagine aburită nu o dată unilateralărdquo

După 1990 a fost secretar de stat icircn Ministerul Icircnvă ţă macircntului (ianuarie-iunie 1990) şef de catedră şi decan al Facultăţii de Litere (1990-1996) profesor emerit la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti Dintre distincţiile primite de-a lungul vieţii menționăm Premiul bdquoBP Hasdeurdquo al Academiei (1972) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1973) Icircn 1997 Paul Cornea a fost distins cu bdquoPalmes Acadeacutemiquesrdquo icircn grad de Ofiţer

O viață și o operă icircmplinite Să-i fie amintirea binecuvacircntată

Condoleanțe familiei prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au apreciat

Regrete și amintiri la catafalcul lui Paul Cornea zl Icircn ziua de 10 octombrie la Cimitirul

Evreiesc Filantropia din București icircn prezența familiei prietenilor repre-zentanților comunității evreiești și a celor care l-au iubit și l-au apreciat pe Paul Cornea a avut loc ceremonia de icircnhu-

bdquoO lume este spiritual mare prin oa-menii pe care icirci recunoașterdquo Reflecția nietzscheană ar fi putut fi motto al sesiunii In memoriam acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne (2014-2017) organizată de Academie la 75 de ani de la nașterea sa Savantul om al Cetății a fost prieten al comunității noastre De altfel icircntre vorbitori con-turacircndu-i portretul cu emoție și rigoare s-au numărat lideri ai FCER BBR evrei originari din țară membri de onoare ai Academiei Romacircne Printre invitați icircn Aula Magna a Academiei Romacircne dr Aurel Vainer președintele FCER Joseacute Iacobescu președintele Brsquonai Brsquorith Ro-macircnia Irina Cajal subsecretar de stat icircn Ministerul Culturii prim-rabinul Rafael Shaffer reprezentanta Dept Cultură Artă Media din FCER Silvia Solomonovici

bdquoFăcea parte dintre marii iubitori de muzică pe care i-am cunoscutrdquo a observat prof univ dr la UNMB Marin Cazacu conducător al Ansamblului Violoncellissi-mo oferind un preludiu muzical atent ales

Acad Ionel-Valentin Vlad descen-dent al unor vechi familii nobiliare mara-mureșene era profund interesat de trecu-tul locurilor natale a amintit președintele Academiei acad Ioan-Aurel Pop bdquoA fost pionier icircn Romacircnia icircntre anii ´60-´70 icircn domeniul laserului cu fibră optică Icircn tim-pul mandatului său Academia Romacircnă a icircmplinit 150 de anirdquo

Vicepreședintele Academiei Bogdan Simionescu a făcut o cronologie a parcur-sului științific și a icircnaltelor distincții primite de cărturar O importantă realizare sa ca președinte al Academiei a fost elaborarea strategiei de dezvoltare a Romacircniei icircn următorii 20 de ani

Colaborarea cu Institutul Thales de Cercetare și Tehnologie din Palaiseau cu Universitatea Pierre et Marie Curie cu Academia Franceză a acestui bdquoveritabil ambasador al științei romacircneștirdquo a fost tema abordată de cercetător științific prin-cipal dr Jean Huignard

Acad Cristian Hera vicepreședinte al Academiei icircntre 2010-2017 și președinte al icircnaltului for (2017-aprilie 2018) i-a

remarcat bdquoeleganța perseverența pasiu-nea pentru lucrul bine făcutrdquo sentimentul religios

Conștiința potențialului creator al tine rilor cercetători preocuparea pentru perfecționarea lor contribuția la construi-rea primului laser din Romacircnia faptul de a fi fost bdquoun puternic susținător al proiectului ELIrdquo apartenența la familia spirituală a lui Horia Hulubei Gheorghe Țițeica au fost evidențiate de acad Nicolae Victor Zamfir președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Romacircne director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei director al proiectului pa-neuropean Extreme Light Infrastructure ndash Nuclear Physics (ELI ndash NP)

bdquoAcad Ionel-Valentin Vlad a facilitat apropierea societății științifice din Re-publica Moldova de societățile științifice internaționale A semnat un nou Acord cu Academia din Republica Moldova A fost un mare savant un mare patriotrdquo a fost sinteza celor spuse de acad Ion Tighinea-nu prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova

bdquoBunăvoința invitacircnd la dialog pri-etenia față de comunitatea evreiască din Romacircniardquo dorința comună de bdquoa ne cunoaște pentru a ne recunoașterdquo au dus la găzduirea de către Academia Romacircnă a unui simpozion dedicat șef-rabinului dr Alexandru Șafran membru de onoare al Academiei Romacircne a evenimentului bdquoPodurile Toleranțeirdquo ediția a IV-a a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer Activitatea sa a reprezentat bdquoo simbioză icircntre știință și credință Punea temei foarte serios pe religie L-aș asemui cu Einstein care spunea că nu poți fi om de știință fără credință icircn Dumnezeu nu poți crede icircn Dumnezeu fără să privești spre domeniul științeirdquo Icircn acord cu valori esențiale ale iudaismului memoria și recunoștința el bdquotrăiește icircn memoria și prin recunoștința noastrărdquo

Reperele sale de viață familia și școala au fost rezumate de prof univ dr Ecaterina Andronescu președintele Senatului din Universitatea Politehnică București Discipol al profesorului Cartia-nu bdquoera macircndru de Politehnica romacircneas-că Modul icircn care a reprezentat-o icircn lume a fost o lecție de patriotism adevăratrdquo

Prof univ dr Wilhelm Dancă decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică de la Universitatea din București membru corespondent al Academiei Romacircne a vorbit despre bdquostructura metafizică a lumi-niirdquo căreia savantul i s-a consacrat Lumina este bdquoexpresie a lui Dumnezeurdquo bdquocauza primă a Creațieirdquo Oamenii sunt bdquopărtași la structura luminoasă a universului Icircn ochii lui Ionel-Valentin Vlad vedeam această lumină strălucindrdquo

Coordonatele expunerii făcute de Carol Iancu profesor la Universitatea din Montpellier (Franța) membru de onoare al Academiei Romacircne au vizat iubirea pentru locurile de baștină și de țara natală icircn care a recunoscut propriile-i aprehensi-uni icircmbinarea studiului științific al luminii cu bogate cunoștințe ale scrierilor sacre aprecierea relațiilor iudeo-creștine venind din bdquoconștiința că rădăcinile creștinismului se regăsesc icircn iudaismrdquo de unde bdquodatoria de recunoștință a creștinilor față de evreirdquo Dominante structurale patriotismul fără ostentație implicarea icircn viața socială arta de a exprima simplu lucruri complicate erudiția sensibilitatea generozitatea finețea

Realizări științifice de referință publi-cate icircn reviste de specialitate de circulație internațională au făcut obiectul comunică-rilor susținute de prof univ dr Eugenio Fazio de la Universitatea Sapienza din Roma și prof univ dr Maria L Calvo de la Universitatea Complutense din Madrid Departamentul de Optică Făptuirile sale bdquoau sporit prestigiul Romacircniei icircn lumerdquo

Semnificația colaborării cu B´nai B´rith Romacircnia (BBR) la ediția a IV-a a bdquoPo-durilor Toleranțeirdquo a fost evidențiată de președintele BBR ing Joseacute Iacobescu demonstrație despre felul icircn care bdquocel mai icircnalt forum al științei și culturii din Romacircnia () contribuie la combaterea prejudecăților discriminării și antisemitis-mului la icircnțelegere și respect reciprocrdquo fapt icircntărit de discursul inaugural al celui evocat

Acad Ionel-Valentin Vlad a ilustrat icircn viața socială aforismul iudaic ceea ce ție nu-ți place să ți se facă să nu faci vreoda-tă semenilor idee centrală a intervenției profesorului Jean Jacques Askenazy de la Universitatea din Tel Aviv membru de onoare al Academiei Romacircne

bdquoA fost un iubitor de nație de istorie a sardquo a spus directorul Bibliotecii Județene bdquoPetre Dulfuldquo din Baia Mare redactor-șef al revistei bdquoFamilia Romacircnărdquo dr Teodor Ardelean propunacircnd să i se confere post mortem titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș și dăruind familiei Vlad trei cărți ale sale

Au fost citite mesaje transmise de acad Mugur Isărescu guvernatorul BNR și de laureatul Premiului Nobel pentru Chi-mie Stefan Hell originar din Romacircnia Nu-mitor comun modelul savantului-cetățean

bdquoA fost un moment de gacircndire altfel de care avem nevoie icircntr-o lume tot mai agitată mai aglomeratărdquo a mulțumit soția academicianului prof univ dr Adriana Vlad vicepreședintelui Academiei Bog-dan Simionescu distinșilor invitați cole-gilor prietenilor vorbitorilor auditoriului

E SUHOR

P a u l C o r n e a s - a s t i n s d i n v i a ț ă

bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquoSesiune comemorativă acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne

mare a distinsului și regretatului profesor și scriitor

Paul Cornea a ilustrat versetul psalmic despre bdquodarul vieții și prețuirea luirdquo a spus prim-rabinul Rafael Shaffer la catafalcul celui trecut icircn eternitate bdquoEl rămacircne icircn cugetele foștilor săi studenți actuali emuli ai icircnvățăturilor primite de la el și prin opera consistentărdquo a arătat prof univ dr Liviu Papadima bdquoA fost un om fericitrdquo a considerat fiul său Andrei Cornea defi-nind fericirea icircn accepția unei pilde elene antice a face fapte bune pentru Cetate a-ți cunoaște copiii nepoții bdquoAtena lui pe care a onorat-o a fost cea a culturiirdquo Președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre mentoratul lui Mihail Sebastian profesor la bdquoCultura Brdquo icircn anii prigoanei unde a icircnvățat cel dispărut și despre starea de spirit a evreilor imediat după 23 august 1944

Serviciul religios a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și Emil Diamant Ceremonia s-a icircncheiat cu onoruri milita-re deoarece Paul Cornea a fost distins cu Ordinul Național bdquoSteaua Romacircnieirdquo icircn grad de Ofițer

IULIA DELEANU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Cu 34 de voturi pentru președintele Comunității Evreilor din Constanța a fost reales pentru icircncă un mandat de patru ani icircn fruntea comunității Adunarea Ge-nerală a avut loc pe 7 octombrie iar la

icircncheierea lucrărilor la care a participat și vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu președintele reales Sorin Lucian Ionescu a declarat bdquoAstăzi membrii Comunității Evreiești din Constanța mi-au făcut onoa-rea de a mă realege pentru icircncă patru ani icircn funcția de președinte Este cea mai importantă demnitate icircn care am fost ales și icircn care voi fi vreodatărdquo a spus liderul evreilor constănțeni

Cel mai important obiectiv din noul său mandat va fi icircnceperea și finalizarea lucrărilor de restaurare la Sinagoga din oraș

Mazel Tov

Icircn 10 octombrie 2018 icircn prezenţa unui public numeros reunit icircn Aula Universi-tăţii din Oradea a avut loc ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa reputatului istoric Ladislau Gyeacutemaacutent fost decan al Facultăţii de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj fondator şi director timp de aproape două decenii al Institutului de Studii Iudaice şi Istorie Evreiască bdquoMoshe Carmillyrdquo

Icircn Hotăracircrea Senatului Universităţii din Oradea se arată că titlul de Doctor Honoris Causa i se acordă lui Ladislau Gyeacutemaacutent bdquoicircn semn de apreciere a ac-tivităţii ştiinţifice şi didactice precum şi icircn semn de mulţumire pentru excelenta colaborare cu Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene de la Universitatea noastrărdquo

Icircn Laudatio rostită de profesorul uni-versitar dr Ioan Horga decanul Facultăţii de Istorie Relaţii Internaţionale Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării au fost evidențiate prodigioasa activitate ştiinţifi-că a profesorului Gyeacutemaacutent remarcabila sa activitate de profesor universitar şi de conducător eficient al unor instituţii academice

Ladislau Gyeacutemaacutent s-a născut la Ora-dea icircntr-o familie de supravieţuitori ai

lagărelor naziste şi a absolvit Liceul Emanoil Gojdu din Oradea unde a icircn-drăgit istoria pentru tot restul vieţii

Cuvacircntul de recepţie rostit de Ladis-lau Gyeacutemaacutent a icircnceput prin revelarea

legăturilor spirituale cu oraşul de pe Cri-şul Repede şi a continuat cu o captivantă lecţie despre istoria fiscală a Transilva-niei secolelor XVIII-XIX şi icircnvăţăturile ei actuale

La ceremonie au participat şi doi pres tigioşi savanţi colaboratori şi prieteni apropiaţi ai istoricului Ladislau Gyeacutemaacutent filozoful Andrei Marga fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai şi istoricul Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier (Franţa) ambii deținători ai titlului Doctor Honoris Causa ai Univer-sităţii din Oradea

ANDREA GHIŢĂ

Anul Nou Evreiesc Roș Hașana a fost primul eveniment sub marca 5779 la care au participat peste 250 de persoane icircn Sinagoga din Iosefin Şi icircn acest an cantorul David Appel icircmpreună cu soţia sa Edith au fost alături de Comunitatea Evreiască din Timişoara pe parcursul icircntregului ciclu al Sărbătorilor de toamnă La icircntacircmpinarea Noului An au fost de faţă reprezentanţi ai instituţiilor locale şi bisericilor prietene Mitropolitul Banatului IcircPS Ioan Selejean le-a vorbit celor pre-zenţi icircn spiritul fraternităţii arătacircnd de ce aceste evenimente icircnscrise icircn calendarul

evreiesc au o icircnsemnătate universală de-terminantă Preşedinta CE din Timișoara dr Luciana Friedmann a subliniat nevoia de unitate icircn sensul solidarităţii atacirct de necesare icircntre membrii de toate vacircrste-le ai comunităţii Masa comună de la Restaurantul Ritual a găzduit peste 170 de participanţi Capete de peşte rodii boluri cu miere şi mere au stat icircn mijlocul meselor aducacircnd cu ele semnificația lor specială Consumate icircn mod tradiţional pentru a fi bdquoavangardardquo unui an bun şi

dulce aşa cum ni-l dorim cu toţii vinul şi bucatele gustoase i-au icircncacircntat pe cei prezenţi la eveniment

La sărbătoarea de Sucot au venit din nou aproape 150 de participanţi cortul specific amenajat icircn curtea sinagogii dovedindu-se cu totul neicircncăpător Can-torul David Appel și oficiantul de cult Ervin Weinberger au prezentat semnificaţia celor patru plante şi motivele pentru care ritualul lor vine din vechime Simbol al diversităţii poporului evreu frunzele de palmier mirt salcie şi fructul etrog sunt prinse icircntr-un buchet şi doar icircmpreună pot exista

Ciclul Sărbătorilor toamnei s-a icircnche-iat cu Simhat Tora celebrarea Bucuriei Torei cacircnd se reicircncepe citirea perico-pelor Este una dintre cele mai aşteptate şi luminoase sărbători icircn comunitatea timişoreană Mulţimea copiilor prezenţi melodiile pe care corul Shalom le inter-pretează macircndria şi simţul responsabi-lităţii celor care poartă Sulurile de Tora icircn braţele lor la Hakafot toate icircmpreună oferă o magie specială acestei sărbători Icircn aceste două ore petrecute cu bucurie icircmpreună Comunitatea icircnseamnă pur şi simplu familie

Icircn urmă cu un an comunitatea timi-şoreană a trebuit să găsească soluţii improvizate pentru desfăşurarea tutu-ror Sărbătorilor de toamnă Acoperişul Sinagogii Iosefin a fost practic luat de tornada care a devastat atunci oraşul De această dată toate evenimentele au avut loc icircn această sinagogă sub noul său acoperiş

Amplu spectacol la icircncheierea Sărbătorilor de toamnă

Finalul Sărbătorilor de toamnă a fost marcat la Timişoara printr-un mare spec-tacol desfăşurat la Casa Adam Muller Guttenbrunn Principalul protagonist al serii a fost muzicianul Gabi Berlin din Israel acompaniat la pian de Traian Moldovan Deşi icircntacirclnirea celor doi s-a produs doar cu cacircteva ore icircnainte de concert bdquochimiardquo lor a fost perfectă So-listul israelian a fost invitat la Timişoara cu sprijinul JDC directorul JDC Romacircnia Israel Sabag transmiţacircnd cu această ocazie un mesaj de prietenie şi solidarita-te cu această comunitate foarte activă Icircn deschiderea concertului corul Shalom şi dirijorul Alexandru Fischer au interpretat cacircteva melodii cunoscute De asemenea tacircnăra elevă a Liceului de Muzică Tya Grosseck i-a icircncacircntat pe cei prezenţi

Un alt moment cu totul special a fost participarea la spectacol icircn premieră cu sprijinul conducerii FCER a ansamblului de dansuri israeliene bdquoHorardquo din Bucureşti Pline de vervă şi cu zacircmbetul pe buze fetele s-au prezentat iniţial mascate icircn hasizi atrăgacircnd toată simpatia publicului Revenind mai tacircrziu pe scenă icircn rochii alb-albastre au adus o nouă serie de dansuri cunoscute şi de membri ai publicului La final nimeni nu a mai putut rezista dorinţei de a dansa Gabi Berlin la microfon Traian Moldovan la pian fetele-dansatoare luacircnd de macircnă persoanele de toate vacircrstele din public au făcut o adevărată horă o horă cum se poate vedea doar icircn Israel şi icircn Romacircnia LUCIANA FRIEDMANN

Sărbătoarea de Sucot a avut loc icircn comunitatea băcăuană la Sinagoga bdquoAvraham Arie Rosenrdquo și icircn Suca constru-

ită icircn curtea sediului comunitar Serviciul religios a fost oficiat de președintele comunității ing Hainrich Brif care icircnde-plinește și funcția de oficiant de cult El a

vorbit icircn sinagogă despre semnificațiile celor trei denumiri ale Sucotului sărbă-toarea corturilor a recoltei ndash cacircnd icircn Anti-chitate se făceau pelerinaje cu ofrande la Templul din Ierusalim de Pesah Șavuot și Sucot ndash și sărbătoarea bucuriei noas-tre Simbolul celor patru feluri de plante reunite icircntr-un singur buchet ndash palmier mirt chitră salcie ndash Arba Minim unitate icircn diversitate a fost comentat icircn Suca Unitatea este un imperativ care de-a lungul istoriei a asigurat rezistența icircn timp a poporului evreu

Erev Sucot s-a icircncheiat cu o tra tație bogată icircn Suca pentru membrii comu-nității veniți icircn număr mare și cu urarea de a fi icircmpreună și la sărbătorile de toamnă icircn anul viitor

Icircn ultima zi de septembrie la Bacău și icircn alte cinci oraşe a avut loc la iniţiativa preşedintelui Federației dr Aurel Vainer a directorului Joint pentru Romacircnia Israel Sabag şi a JCC București evenimentul bdquoIsraeli Dayldquo care se icircnscrie icircn seria celor dedicate sărbătoririi a 70 de ani de Independenţă a Statului Israel alăturat şi sărbă-toririi icircn cadrul Clubului Hausfater Malca a celor din generaţia 60+ născuţi icircn iulie şi august

Icircn cuvacircntul de salut către cei 64 de membri ai comunității băcăuane prezenţi s-a menţionat că era Hoșana Raba ndash cea de-a 5-a zi şi ultima ndash de Hol Hamoed Sucot

Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Statului IsraelFlorin Goldring a prezentat icircntr-un amplu material date esenţiale din istoria icircn-

sacircngerată a formării statului icircncepacircnd cu perioada regilor cu secolele de dominaţii străine (asiriană babiloniană persană greacă seleucidă) urmate de mari perioade de stăpacircnire arabă şi apoi otomană Incepacircnd din anul 1922 şi pacircnă la declararea independenţei Statului Israel la 14 mai 1948 zona a fost sub dominaţie engleză Icircn 1947 ONU a adoptat planul de icircmpărţire a Palestinei recunoscut de evrei dar ne-acceptat de Liga Arabă şi de organizaţiile palestiniene Icircn acel an David Ben Gurion a proclamat independenţa Statului Israel icircn cadrul liniilor teritoriale stabilite de ONU iar șase state arabe au declanşat cu războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul conflict arabo-israelian (cu momente de vacircrf Războiul de Șase Zile din 1967 Războiul de Yom Kipur din 1973 şi multe altele)

Au fost menţionate marile momente de revenire a evreilor la patria străbună care au icircnceput după expulzarea evreilor din Spania icircn 1492 şi s-au intensificat odată cu icircnmulțirea atacurilor antisemite din Europa cu momentele moderne de Alia prin apariţia mişcării sioniste avacircndu-l ca fondator pe Theodor Herzl

A fost prezentat şi un material pregătit de Fany Kaltman referitor la marile invenţii israeliene Fany Kaltman şi Doiniţa Brif i-au felicitat şi le-au făcut mici cadouri celor sărbătoriţi

HAINRICH BRIF președinte CE Bacău

C o m u n i tAt i

Președintele Comunității reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani

Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea

Peste 40 de sătmăreni

icircn sucaSărbătoarea Corturilor - Sucot a fost

celebrată și de membrii Comunității Evre-ilor din Satu Mare Fiind o sărbătoare a

recoltei și a recunoștinței icircn amintirea ce-lor patruzeci de ani de pribegie icircn pustie membrii comunității au participat icircn număr mare (peste 40 de persoane) și pentru a fi cacirct mai aproape de icircnsemnătatea eve-nimentului am ridicat un cort acoperit cu lăstari de salcie și ciorchini de struguri iar de pe masă nu au lipsit fructele toamnei

Oficiantul de cult Pap Ștefan a bine-cuvacircntat lulavul și etrogul și a vorbit despre simbolul celor două plante pentru Sucot

Icircn această atmosferă deosebit de plă-cută am icircncheiat sărbătorile de toamnă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

Proiecte și speranțe pentru Noul An

Unitatea a asigurat supraviețuirea evreilor

Două sărbători icircntr-o singură zi

Constanța

Satu MareTimișoara

Bacău

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 11

Icircn ziua de 9 octombrie după rugă-ciunea de dimineață oficiată de prim-rabinul Shraya Kav s-a rostit rugăciunea bdquoEl Male Rahamimrdquo pentru martiri Aceas-ta a fost urmată de un pelerinaj la Monu-mentul Victimelor Holocaustului unde s-a rostit un Kadiș colectiv

Icircn după-amiaza aceleiași zile s-au des chis ușile Sinagogii Ortodoxe bdquoAacha-vas Reinrdquo cu scopul de a găzdui Comem-orarea Primei Rugăciuni pentru pome-nirea și liniștea sufletească a evreilor deportați din Oradea și din județul Bihor

Proiectul reabilitării Sinagogii Orto-doxe bdquoAachavas Reinrdquo s-a desfășurat icircn două etape prima a cuprins lucrările la fațadă repararea acoperișului lucrări interioare tencuieli și finisaj A doua etapă va consta icircn refacerea gardului lucrări de amenajări exterioare și peisagistice

dar și amenajarea muzeală din interior Acestă clădire va adăposti un muzeu al activității și contribuției populației evreiești din Oradea și Bihor din ultimii 450 de ani

La eveniment au luat parte mai mulți membri și conducători ai Comunității Evreiești reprezentanți ai administrației locale șefi ai unor instituții de cultură profesori universitari precum prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier dr Ioan Horga Decan al Facultății de Istorie istoricul Viorel Faur dr Antonio Faur Beniamin Rus patronul firmei Selina care a rea-li zat lucrările de reabilitare a sinagogii și fostul ministru al educației prof univ dr Andrei Marga Biserica Ortodoxă a fost reprezentată de fețe bisericești de rang icircnalt precum PS Sofronie Drincec episcopul Oradei icircnsoţit de PS Visarion episcopul Tulcei Prezent la comemorare

a fost și rabinul evreilor mesianici David Nagy

Icircn deschidere președintele CE Oradea Felix Koppelmann a urat bun venit celor prezenți exprimacircndu-și mulțumirea recunoștința și bucuria de a se afla icircn Sina goga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo bdquoE un moment extraordinar icircn viața comunității evreilor din Oradea și pentru municipiul Oradea faptul că icircntr-un timp record a revenit la viață această clădire distrusă profanată incendiată Azi printr-un complex fericit de icircmprejurări s-a putut realiza prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică icircn această sinagogă de rit ortodox una din cele 29 de sinagogi și lăcașuri de cult care au existat icircnainte de război și unde cei 33000 de evrei icircși desfășurau activitatea religioasărdquo

Președintele a amintit momentul cacircnd fostul ambasador al SUA icircn Romacirc-nia ES Marc Gittenstein icircntr-una din vizitele sale icircn Oradea a apreciat activitatea comunității orădene s-a inte-resat dacă ar putea să ajute icircn vreun fel această comunitate aflată icircn ascensiune Răspunsul a fost afirmativ precizacircnd că un ajutor financiar ar salva Sinagoga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo din orașul nostru După icircntocmirea și trimiterea documentației cerute icircn mai puțin de un an Congresul SUA a decis aprobarea unui ajutor financiar nerambursabil din Fondul Ambasadorial pentru Conservare Culturală icircn sumă de 130000 de dolari Din cauză că sinagoga se afla icircntr-o stare destul de avansată de degradare fondu-rile erau insuficiente Icircntr-o zi a venit icircn ajutor primarul Ilie Bolojan și s-a ajuns la o icircnțelegere icircntre municipalitate și con-ducerea CE Oradea ca sinagoga să fie administrată de Primăria orașului pe o perioadă limitată de timp Icircn alocuțiunea sa Felix Koppelmann a adresat mulțumiri primarului Ilie Bolojan dar și celor care au pus suflet icircn realizarea unei lucrări atacirct de frumoase

A urmat discursul city-managerului municipiului Oradea juristul Dacian Pal-ladi care a spus că bdquoicircn Oradea evreii și comunitatea evreiască au scris istorie La icircnceputul anului 1940 Oradea avea o populație de aproximativ 90000 locuitori

dintre care peste o treime erau evrei Aceștia au cunoscut multă suferință dar au cunoscut și multă satisfacție și speranță Cu bucurie constatăm că după comunitatea evreilor din București

comunitatea evreilor din Oradea este a doua ca mărime deși cifra de 600 de per-soane este mult mai mică decacirct a celor icircnregistrați după tragicele evenimente de la icircnceputul anului 1940 Aceste lucruri nu trebuie uitate aceste lucruri nu trebuie să se mai repete Motiv pentru care dincolo de inaugurarea acestei clădiri cred că e mult mai important să cunoaștem istoria să ne-o asumăm să o respectăm și să o sporim spre bine Primiți icircntreaga noastră considerație regretul pentru suferințele pe care le-ați trăit icircn acea perioadă și speranța că atacirct cacirct depinde de noi cu sprijinul și prin excelenta colaborare

ComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Ionel Schlesinger educația cel mai bun mijloc

de cunoaștere a Holocaustului

Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo

Arad

Oradea

Icircn acest an la Arad ceremoniile de comemorare a Zilei Holocaustului din Romacircnia s-au desfășurat la sediul Consi-liului Județean organizatori fiind Centrul de Studii Iudaice al Universității bdquoVasile Goldișrdquo icircmpreună cu Consiliul Județean

Icircntr-o emisiune a TV Arad preșe-dintele Comu nității Evreilor din munici-piu ing Ionel Schle-singer a subliniat importanța marcării zilei de 9 octombrie pentru istoria evrei-mii din Romacircnia El a punctat măsurile luate icircmpotriva evre-ilor odată cu ascensiunea nazismului din Germania care au culminat cu politica de exterminare a evreilor Pentru prima dată a spus el aceste măsuri au devenit politică de stat

Icircn Romacircnia pe 9 octombrie regi-mul Antonescu a icircnceput deportarea icircn Transnistria a evreilor din nordul Mol-dovei și din Bucovina Este necesară comemorarea acestui moment nu numai

pentru ca asemenea evenimente tragice să nu se mai repete ci și pentru ca nu numai evreii ci și frații noștri creștini și mai ales generația tacircnără să cunoască faptele De aceea educația este cel mai

bun mijloc icircn această direcție Icircn Romacirc-nia a menționat vorbitorul din programa școlară face parte și predarea istoriei Holocaustului Președintele comunității arădene a amintit cele trei forme de antisemitism perpetuate icircn Europa și icircn lume ndash cel religios economic și politic apărut sub forma antiisraelismului odată cu crearea Statului evreu Din păcate a remarcat el se constată un reviriment al antisemitismului icircn multe țări europene Romacircnia icircn mare parte este ferită de acest flagel dar manifestări antisemite se icircnregistrează și la noi icircn lumea virtuală a constatat președintele CE Arad

Icircn cadrul manifestării de la Consiliul Județean au ţinut prelegeri istoricii prof univ dr Marius Grec directorul Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo şi prof univ Boia precum şi președintele CE Arad

Cele două coruri de la Liceul de Artă bdquoSabin Drăgoirdquo din Arad au interpretat cacircntece evreieşti şi melodii clasice adec-vate momentului

Manifestarea s-a icircncheiat cu servi-ciul religios oficiat de cantorul Emanuel Pusztai acompaniat de oficiantul de cult Ştefan Rona

Cu această ocazie icircn holul edificiului a fost realizată de către Complexul Mu-zeal Judeţean o expoziţie privind istoria comunităţii evreieşti arădene (EG)

Icircn sala de festivități a Colegiului Teh-nic bdquoMiron Costinrdquo profesoara de istorie Mariana Cristea le-a vorbit elevilor despre Holocaust icircntreaga asistență formată din elevi ai Colegiului și ai Școlii bdquoMihai Eminescurdquo ascultacircnd cu icircnfrigurare

Prof Iancu Wexler președintele Co-mu nității Evreilor a prezentat situația evreilor romașcani de ieri și de astăzi evidențiind bunele relații dintre majoritari și minoritari a evocat chipul și fapta ero-inei Viorica Agarici care prin intervenția ei curajoasă a salvat de la moarte sigură peste 800 de evrei ieșeni din bdquoTrenul Morțiirdquo care icircn drum spre lagărul de la Călărași a staționat pentru o noapte icircn gara Roman

Doi elevi au prezentat un material audio-video La Școala Gimnazială din comuna Cordun prof Maria Luiza Hriscu

a vorbit despre evenimentele din Europa de la jumătatea secolului trecut

Președintele Iancu Wexler a prezentat asistenței capitolul bdquoAnii negri Holocaus-tulrdquo din recenta sa lucrare intitulată bdquoEvre-ii romașcani icircncercare monograficărdquo

O elevă a citit cu emoție o mărturie a unei supraviețuitoare a lagărului morții de la Auschwitz

Conduși de profesorii lor elevi de la Școala Gimnazială din Cartierul Băl-cescu al municipiului Roman au vizitat Cimitirul Evreiesc și au depus flori la gropile comune ale decedaților din bdquoTre-nul Morțiirdquo și au citit textul de pe placa comemora tivă

Concluzia a fost că oamenii trebuie să facă tot ce este posibil pentru a pre-veni un nou Holocaust și pentru a trage icircnvățămintele necesare (MC)

Dezbateri despre ȘoahRoman

cu d-voastră vom crește și vom spori icircmpreunărdquo

Muzeu dedicat comunității evreieștiDirectorul executiv al Fundației pentru

Protejarea Monumentelor Istorice Angela Lupșea a vorbit despre modul icircn care sinagoga va deveni icircn curacircnd un spațiu expozițional dedicat comunității evreilor din Oradea și victimelor Holocaustului bdquoIcircn memoria celor plecați ne dorim ca această sinagogă să devină un spațiu expozițional un spațiu cultural Spațiul de la mezanin va fi dedicat icircn exclusivitate Holocaustului și celor deportați la Auschwitz Deja aici se lucrează la pictarea numelor evreilor deportați iar acest lucru va continua atacirct cacirct spațiul ne va permite Spațiul de la par-ter va fi tot spațiu expozițional icircn care vor predomina culorile Statului Israel alb și albastru Sperăm ca icircn preajma sărbătorii de Hanuca să putem deschide secția muzeului dedicată istoriei și contribuției evreilor icircn orașul nostrurdquo

Icircn icircncheierea ceremoniei a avut loc ritualul religios al comemorării celor dispăruți icircn Holocaust Oficierea a fost făcută de prim-rabinul de Oradea rav Shraya Kav moment icircn care unul dintre puținii supraviețuitori ai tragediei secolului XX Zoltan Blum icircn vacircrstă de 91 de ani a aprins cele șase lumacircnări reprezentacircnd icircn mod simbolic cele șase milioane de evrei dispăruți icircn Holocaust

DOINA BUMBU

Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Icircn ziua de 9 octombrie devenită icircncepacircnd din anul 2004 Zi Naţională de Comemorare a Vicimelor Holocaustului icircn Romacircnia Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a organizat evenimentul comemorativ bdquoEducaţie pentru icircnţelegerea trecutuluirdquo Desfăşurat icircn sala bdquoB P Hasdeurdquo a Bibliotecii Centrale Universitare bdquoMihai Eminescurdquo manifestarea a avut ca parteneri Comunitatea Evreilor din Iași Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo şi Biblioteca Centrală Universitară bdquoMihai Eminescurdquo

Manifestarea a fost deschisă de prof Maria Rados inspector şcolar pentru Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane care a transmis celor prezenţi un gacircnd de respect pentru memoria victimelor Holo caustului un gacircnd de solidaritate optimism și speranţă ca astfel de crime să nu mai aibă loc niciunde şi nicicacircnd Ea a amintit vizitele făcute de Leizer Fin-kelstein (zl) supravieţuitor al Trenului Morţii Iaşi-Podu Iloaiei icircn anul 2012 la Cercul de Istorie bdquoPriveşte icircn trecutrdquo din cadrul Liceului de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi şi impactul amintirilor sale legate de Holocaust

Punacircnd accent pe activităţile elevilor icircn anul şcolar precedent vorbitoarea a prezentat rezultatele meritorii obţinute la etapa judeţeană a Concursului bdquoMemoria

Holocaustuluirdquo de elevi de la Colegiul Naţional bdquoCostache Negruzzirdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoŞtefan Bacircrsănescurdquo din Iaşi Teodora una dintre liceene a ajuns icircn etapa naţională a concursului și a povestit despre munca de documentare

(Continuare icircn pag 12)MARTHA EŞANU

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Continuacircnd demersurile pentru men-ținerea curățeniei și asigurării unui aspect civilizat al cimitirelor evreiești conduce-rea CE Tecuci a finalizat betonarea a două alei fiecare avacircnd o lungime de aproape 100 m

Lucrarea a fost executată cu sprijinul FCER respectiv al serviciului CAPI tere-nul fiind tasat apoi au fost montate plase sudate și ulterior s-a turnat cimentul

Vizitatorii cei din localitate ca și cei din străinătate care au venit la mormin-tele apropiaților au apreciat această

lucrare inițiative similare fiind programate și icircn viitor tot cu sprijinul CAPI

AIZIC IANCU

C o m u n i tAt i

despre experienţa cacircştigată şi despre

dorinţa de a participa şi a performa la viitoarele etape ale concursului

Preşedintele CE Iaşi ing Abraham Ghiltman le-a vorbit elevilor despre sufe-rinţele icircndurate de el un copil de 7 ani icircn anii Holocaustului despre ce-au pătimit evreii icircn perioada 1940-1944 despre crime persecuţii şi nedreptăţi despre evrei ce au luptat icircn Primul Război Mon-dial pentru făurirea Romacircniei Mari deşi nu căpătaseră dreptul de icircncetăţenire şi care au fost ucişi icircn timpul Holocaustului icircn deportări pogromuri trenuri ale morţii şi lagăre de muncă forţată

Profesorul Moshe Groper colaborator al Centrului de Istorie a Evreilor şi Ebrai-stică bdquoDr Alexandru Şafranrdquo din cadrul Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi a prezentat bdquoJurnalul Annei Frankrdquo Anne Frank era un suflet generos şi iu-bitor ce nu şi-a pierdut nici icircncrederea icircn oameni nici curajul Ea ne-a icircnvăţat cum să privim viaţa cum să trăim icircmpreună icircn libertate să fim mai icircnţelepţi şi mai răbdători A fost animată de speranţa că pacea va veni icircn icircntreaga lume

Icircn memoria ei şi a tuturor victimelor Holocaustului elevi de la Liceul Teoretic de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi au cacircntat melodiile Şalom Alehem (Pace tu-turor) şi Hatikva (Speranţa) imnul naţional al Statului Israel Elevele au citit fragmente semnificative din bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Despre programul de formare a profe sorilor de istorie organizat anual la Yad Vashem a vorbit prof Haricleea Mercaş de la Colegiul Naţional bdquoMihail Sadoveanurdquo din Paşcani Participantă icircn august 2018 la acest program vorbitoa-rea a reliefat dimensiunea academică şi pedagogică a cursurilor dar şi accentul pus pe excursii de studii vizite la muzee şi icircntacirclniri cu supravieţuitori ai Holocaus-tului Ca un icircndemn pentru colegii ei pro-fesoara Haricleea Mercaş a spus bdquoEste un program foarte interesant şi instructiv ce trebuie parcurs Meritărdquo

Au mai fost prezentate activităţi rea-lizate de profesori şi elevi din Iaşi şi din judeţ cu ocazia comemorării naţionale a Holocaustului expoziţii cercetări ştiinţi-fice reviste lucrări publicate

Icircn sală s-a organizat un concurs on-line pe teme legate de Holocaust concurs la care au participat două echipe de elevi de la Liceul de Informatică bdquoG Moisilrdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoB P Hasdeurdquo Cacircştigătoare a fost echipa bdquoinformaticieni-lorrdquo care a primit ca premii volume dintr-o nouă ediţie bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Elevii voluntari ai Clubului de Pace Act+ de la Liceul Tehnologic Economic bdquoVirgil Madgearurdquo coordonaţi de prof Au-rora Cristina Bălan şi prof Daniela Liva-daru au prezentat o aplicaţie a proiectului bdquoLecţii ale trecutului pentru viitor-PACEArdquo proiect ce participă la Concursul Naţional Euroscola ediţia a XI-a 2018-2019

Proiectul are ca obiectiv major cu-noaşterea trecutului şi aprecierea păcii ca valoare universală El promovează activităţi educative non-formale precum Biblioteca Vie şi Teatrul Forum care apropie tinerii de studiul istoriei şi de icircnvăţămintele acesteia printr-o abordare deschisă şi echilibrată

Exemplificacircnd prin aplicaţia Bibliote-ca Vie echipa de la Liceul Economic a demonstrat şi a convins participanţii la eveniment că proiectul lor reprezintă bdquoun angajament de a recunoaşte importanţa trecutului de a aprecia cu adevărat pa-cea şi de a respecta umanitateardquo după cum afirma profesoara Daniela Livadaru coordonator de proiect

Icircn finalul manifestării comemorative Maria Rados a mulţumit tuturor celor implicaţi icircn organizare

A fost un eveniment comemorativ deosebit cu conotaţii majore pentru pro-movarea icircn racircndul elevilor al tinerilor icircn general a respectului faţă de toţi cei de lacircngă noi indiferent cărei etnii sau religii aparţin ei pentru prevenirea prejudecăţi-lor de orice fel a urii rasiale intoleranţei antisemitismului şi xenofobiei

Icircn partea a doua a lu-nii septembrie scriitoarea Francisca Stoleru a revenit icircn Romacircnia la Iași și apoi la București cu noul ei roman bdquoCasa de pe Colina Doam-neirdquo publicat la Editura 24 ORE din Iaşi icircn anul 2018

Volumul a fost lansat la Iași icircn cadrul unui matineu cultural organizat de Clubul

YACHAD din cadrul Comunităţii Evreilor din IaşiIcircn deschidere preşedintele Comunităţii Evreilor

din Iaşi ing Abraham Ghiltman a salutat prezenţa Franciscăi Stoleru şi i-a urat bun venit icircn comunitate şi icircn Sinagoga Merarilor locul icircn care a fost găzduit eve-nimentul cultural

Directorul Editurii 24 ORE scriitorul Adi Cristi după o succintă prezentare a unor date bio-bibliografice refe-ritoare la autoare a arătat că noul volum dezvăluie un romancier profund care şi-a prezentat personajele icircn firescul existenţei lor diurne cu iubiri eşuate sau icircmpli-nite cu eşecuri şi realizări cu capacitatea de a ieşi din situaţii-limită şi de a merge mai departe

Originară din Dorohoi Francisca Stoleru este lega-tă de oraşul Iaşi unde şi-a petrecut anii de studenţie absolvind icircn 1960 Facultatea de Medicină Generală din

cadrul Institutului de Medicină După trei ani de stagiu icircntr-un sat din nordul Moldovei a lucrat la Spitalul de Stat din Constanţa A emigrat icircn Israel icircn anul 1971 şi a lucrat ca medic de familie icircntr-o policlinică din Haifa

Dragostea pentru literatură i-a călăuzit condeiul şi icircn anul 2001 icirci apare la Tel Aviv volumul de proză scurtă bdquoCuibul de viespirdquo urmat apoi icircn 2002 de bdquoVioara cu arcuş fermecatrdquo Ambele au fost reunite icircn volumul bdquoPo-veşti de adormit părinţiirdquo publicat icircn anul 2009 la Editura bdquo24 ORErdquo din Iaşi Pentru acest volum a primit Premiul Special al Salonului Internaţional de Carte ndash Iaşi 2009

Icircn anul 2005 apare la Bucureşti la Editura Cartea Romacircnească romanul bdquoBulevardul Tomisrdquo iar icircn anul 2009 la Editura Libra este publicat romanul bdquoMigdalul a icircnflorit a doua oarărdquo Editura 24 ORE ndash Iaşi icirci publică romanele bdquoKarin mon amourrdquo icircn 2012 şi bdquoDansatoarea de flamencordquo icircn 2014 Acum icircn acest an aceeaşi editură i-a publicat cel mai recent roman intitulat ldquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

Criticul literar Ioan Holban autorul prefeţei intitula-te bdquoFemeile din Haifardquo a subliniat icircn prezentarea sa că noul roman al Franciscăi Stoleru nu este o carte autobiografică ci conţine doar un insert autobiografic Autoarea pe care o numeşte bdquoŞeherezada din Haifardquo prezintă condiţia umană a secolului al XX-lea icircn general nu numai pentru evrei relevacircnd semnificaţia destinului evreilor ca un fapt de memorie colectivă

bdquoDincolo de talentul rostogolirii poveştilor de viaţă ale personajelor sale Francisca Stoleru excelează icircn arta portretului acordacircnd aceeaşi atenţie pentru deta-liile semnificative atacirct icircn privinţa protagoniştilor cacirct şi icircn conturarea personajelor de plan secundrdquo scrie Ioan Holban precizacircnd bdquoCasa de pe Colina Doamnei este cartea deplinei maturităţi artistice a unuia dintre cei mai importanţi prozatori israelieni de limbă romacircnărdquo

Dr Francisca Stoleru invitata matineului cultural ieşean a menţionat că toate icircntacircmplările şi persona-jele din roman sunt rodul imaginaţiei dar pornesc de la icircntacircmplări ce-au impresionat-o de-a lungul timpului Despre roman ea a spus bdquoEste o poveste ce se desfă-şoară de-a lungul unui veac şi face legătura icircntre cacircteva familii răspacircndite icircn locuri diferite ale lumii dar reunite prin soarta a patru femei cu destine asemănătoare Dar fiecare dintre ele a primit icircn alt fel ceea ce viaţa i-a oferit (sau nu a vrut să-i ofere) Totul icircn roman se petrece pe trepte icircn spaţiu şi timprdquo

Autoarea a adus sincere mulţumiri celor care i-au fost de un real şi nepreţuit ajutor icircn tot procesul de creaţie şi publicare a romanului şi anume profesorului Jacob Sobovici fiicei Silvana ginerelui Eliahu criticului literar Ioan Holban graficienei Shlomit Davidzon editorului Adi Cristi şi Anei Parteni redactor de carte

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia

Omagiu adus memoriei lui Nicolae CajalAradUniversitatea de Vest bdquoVasile Goldișrdquo din Arad Centrul de

Studii Iudaice bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo Comunitatea Evreilor din Arad cadre didactice și studenți l-au omagiat la icircnceputul lunii septembrie pe acad Nicolae Cajal unul dintre fondatorii Facultății de Medicină din Arad fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia Au fost depuse jerbe de flori la bustul academicianului aflat icircn fața Sinagogii Ortodoxe din municipiu

Memoria lui a fost evocată de prof univ dr Aurel Ardelean președintele Universității de Vest bdquoVasile Goldișrdquo Ionel Schlesinger președintele Comu-nității Evreiești din Arad și prof univ dr Marius Grec director al Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo Vorbitorii au scos icircn evidență contribuția acad Cajal la icircnființarea Facultății de Medicină din Arad icircn 1991 (dr Aurel Ardelean) personalita-tea și rolul său icircn viața evreiască din Romacircnia ca președinte al FCER (ing Ionel Schesinger) precum și importanța creării la

Arad a Centrului de Studii Iudaice care 10 ani mai tacircrziu a primit numele bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo bdquoUniversitatea de Vest laquoVasile Goldișraquordquo din Arad ndash a spus dr Marius Grec directorul Centrului de Studii ndash este o universitate comunitară multiculturală care

icircși comemorează icircnaintașii și pe cei care au sprijinit universitatea icircn decursul existenței sale Icircn cadrul Centenarului l-am comemorat pe Nicolae Cajal care ar fi icircmplinit 99 de anirdquo

bdquoA fost un prilej deosebit să parti-cipăm la omagierea academicianului Nicolae Cajal cel care a marcat icircn mod deosebit atacirct Romacircnia la care ținea foarte mult cacirct și comunitatea evreiască al cărei președinte a fost icircn ultimii săi ani de viață Aducem mulțumiri Universității de Vest laquoVasile Goldișraquo din Arad care

icircnțelege prin aceste gesturi comemorative să icirci respecte pe cei ce au contribuit esențial la dezvoltarea icircnvățămacircntului medicalrdquo a subliniat Ionel Schlesinger președintele Comunității Evreiești din Arad (EG cf site ARQ)

Refacerea aleilor cimitirului evreiesc

Tecuci

Fundația LEOLAM din Moinești Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo Asociația Inițiative pentru o Comunitate

Responsabilă (AICR) Moinești și Primă-ria Municipiului Moinești au organizat la Clubul bdquoLirardquo o serie de activități cu ocazia celebrării Zilei Europene a Culturii Iuda-ice Programul a fost variat un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale bdquoTristan Tzarardquo

a oferit publicului spectator momente de poezie și teatru reprezentanții AICR au organizat un workshop interactiv icircn care

cei prezenți au compus o scri-soare despre Ziua Europeană a Culturii Iudaice care va ajunge icircn arhiva Bibliotecii Naționale din Israel și nu icircn ultimul racircnd Cimitirul Evreiesc din Moinești a organizat o nouă ediție a Zilei Porților Deschise De ase-menea iubitorii de cultură au avut ocazia de a viziona cacircteva filme documentare realizate de Biblioteca Națională din Israel aflacircnd astfel mai multe informații

despre istoria și tradițiile poporului evreuPrin acest demers al Fundației

LEOLAM orașul Moinești s-a alăturat celor peste 400 de orașe din Europa care au celebrat Ziua Europeană a Culturii Iudaice (DD)

Ziua Europeană a Culturii IudaiceMoineștiEducaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Comemorarea Holocaustului la Bacău Piatra Neamț și Zalău pag 15

(Urmare din pag 11)

(Continuare icircn pag 16)MARTHA EŞANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 13

Sala de spectacole a JCC din București va pur ta numele lui Izu Gott

Mircea Crișan dincolo de zacircmbet

bdquoSuntem aici pentru un om care plecacircnd de jos a ajuns un mare artist pacircnă la funcția de conducător al Corului Filarmonicii din Iași Dar pentru că așa erau vremurile autoritățile l-au obligat

să aleagă icircntre activitatea de la Filarmonică și cea de la comu-nitatea evreiască Izu Gott este omul care a ales comunitateardquo a spus Adrian Gueron directorul JCC București icircn deschiderea evenimentului dedicat memoriei muzicianului Izu Gott Acesta a debutat cu un scurt moment artistic susținut de actorii Teatrului Evreiesc de Stat Nicolae Călugărița și Mihai Ciucă

bdquoAstăzi ne amintim cu mare drag de cel care a fost Izu Gott un mare artistrdquo a spus Nicolae Călugărița El a citit un mesaj al fiului lui Izu Gott Ami Gott care a ținut să mulțumească orga-nizatorilor și conducerii FCER și CEB pentru evenimentul dedicat tatălui său

Icircn discursul adresat celor prezenți la Centrul Comunitar Evreiesc din București președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre importanța regretatului Izu Gottt pentru co-munitate bdquoNe-am icircntacirclnit astăzi și pentru a reboteza această sală care de acum icircnainte se va numi Izu Gott Personal nu l-am cunoscut pe acest mare artist dar l-am văzut pe scenă și i-am urmărit activitatea artistică Născut la Dorohoi el a fost deportat icircn Transnistria dar Dumnezeu a vrut să se icircntoarcă și i-a dat acest har artistic care l-a făcut să ajungă să cacircnte pacircnă și la Casa Albărdquo a mai spus Aurel Vainer mulțumind icircn

mod special pentru prezență văduvei lui Izu Gott Hana Gott și ginerelui acesteia

A urmat un moment artistic al Corului Templului Coral dirijat de Robert Olteanu Levensohn cu un repertoriu special pregătit pentru această ocazie

Silvian Horn vicepreședinte CEB dar și fost elev al lui Izu Gott icircn corul de tineret a transmis de asemenea un mesaj celor prezenți bdquoEste o mare onoare și emoție pentru mine să fiu aici nu doar ca vicepreședinte al CEB dar mai ales ca fost membru al Corului pentru Tineret Talmud Tora pentru că atunci cacircnd eram mic am cacircntat sub bagheta lui Izu Gott căruia icirci port o amintire foarte frumoasă Vă mulțumesc tuturor pentru prezențărdquo a spus Silvian Horn prezentacircnd un mesaj video cu un cacircntec transmis de Ami Gott pentru acest moment comemorativ

Ami Gott a mai trimis pentru acest eveniment special o mezuză care a fost aplicată de prim-rabinul Rafael Shaffer de Hana Gott și de dr Aurel Vainer icircmpreună cu o placă icircn memoria lui Izu Gott așezată sub numele vechi al sălii de spectacole Chagiga

bdquoSunt foarte emoționat astăzi pentru că am icircnvățat atacirct de multe de la Izu Gott ca elev al său și pentru că pot duce această misiune mai departerdquo a spus și Bogdan Lifșin dirijo-rul Corului Hazamir icircnaintea unui nou moment artistic atunci cacircnd Maia Morgenstern dar și mai mulți foști membri ai Corului Shira VeZimra s-au alăturat Corului Hazamir care a interpretat o selecție de cacircntece

bdquoIcircn numele meu și al copiilor mei vă mulțumesc tuturor pentru acest frumos eveniment organizatorilor și celor care au contribuit la programul artistic Sunt convinsă că memoria soțului meu nu va fi uitată odată cu decizia ca această sală să-i poarte numelerdquo a spus Hana Gott prezentă la eveniment

Au mai adresat mesaje icircn memoria lui Izu Gott Sorana Ve-reanu membră a Corului Shira VeZimra invitată din Israel Osy Lazăr și Dan Schor dar și Maia Morgenstern care a transmis că bdquoastăzi este vorba despre armonie și despre bucuria de a cacircnta despre Izu Gottrdquo

Evenimentul dedicat celui care a fost Izu Gott s-a icircncheiat cu un concert susținut de Bucharest Klezmer Band manager ec Silvian Horn cu Maia Morgenstern ca invitat special

GEORGE GIcircLEA

Faptul că Mircea Crișan (Mauriciu Kraus) a ales icircn 1968 cu ocazia unui turneu la Paris la Teatrul Olympia să rămacircnă icircn Occident (stabilindu-se ulterior icircn Germania unde a icircnceput să-și scrie numele Mircea Krishan) a fost o bombă pentru romacircni care nu-și puteau imagina că actorului ndash căruia i se acordase prin Decret al Consiliului de Stat titlul de bdquoArtist Emerit al Republicii Populare Romacircnerdquo pentru merite deosebite icircn activitatea desfășurată icircn domeniul tea trului muzicii artelor plastice și cinematografiei ndash i-ar mai putea lipsi ceva icircn afară de libertate Și totuși Mircea Crișan a ales libertatea chiar dacă pentru asta a trebuit să plă-tească un preț al bdquodezrădăcinăriirdquo

Să nu ne icircnchipuim că toată viața lui Mircea Crișan a fost plină de zacircmbete Evreu născut icircn Romacircnia destinul i-a hărăzit ca loc al nașterii un vagon de tren ce traversa Maramureșul (poate o trimitere la viitoarele sale peregrinări ndash a fost mereu icircn turneu cu părinții angajați la un parc de distracții ambulant) Mai tacircrziu a reușit să joace (debutacircnd mai mult ca figurant decacirct ca actor) la Tea-trul Barașeum (azi Teatrul Evreiesc de Stat) icircn spectacolul bdquoLozul cel marerdquo de Sholem Aleichem Drumul pacircnă aici nu

a icircnsemnat desigur doar bdquopartea lumi-noasă a viețiirdquo dar marele actor a știut icircntotdeauna să transforme necazurile icircn zacircmbet și și-a atras de aceea simpatia publicului care nici el nu stătea icircn anii aceia chiar pe roze

Totuși fascinația teatrului nu a rămas icircn cazul său doar la statutul de figurant de aceea a studiat mai tacircrziu la Conser-vatorul de Artă Dramatică clasa Maria Filotti (1944-1946) După absolvire a jucat la Teatrul Armatei la Teatrul Savoy la Teatrul de Estradă icircn spectacole de varietăți alături de actorii Nicolae Stroe Gogu Trestian Ion Antonescu-Cărăbuș

Horia Căciulescu Zizi Șerban Elena Burmaz Tanți Căpățacircnă Puiu Călinescu

Mi-l amintesc pe Mircea Crișan la un final de Revelion 1964 cacircnd replicile sale din monologul bdquoFinal de petrecererdquo au rămas icircn memoria mea de copil la fel de nemuritoare ca și ironia cu care știa să facă haz de necaz icircn contextul unei epoci ce nu-i putea oferi libertate bdquoCe mai stați Că masa s-a golithellip platourile s-au curățat anecdotele s-au repetatpick-upul s-a arshellip discurile s-au spart și icircn sifoane nu mai este decacirct facircsrdquo

Cu siguranță că doar un mare artist știe să-și ascundă necazurile și tristețea după masca unui zacircmbet cuceritor dar Mircea Crișan a avut geniul să-i facă părtași la racircsursquo placircnsursquo său pe toți specta-torii fiindcă venea din mijlocul lor și le știa prea bine necazurile aspirațiile și dorința de libertate bdquoPlecați acasărdquo spunea ac-torul la final de Revelion Chiar dacă el a ales să plece de acasă pentru Mircea Crișan acasă va fi icircnsemnat icircntotdeauna Romacircnia

IOAN IACOB

Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire

icircn fruntea BORCu ocazia icircmplinirii a 11 ani de cacircnd

Patriarhul Daniel conduce Biserica Or-todoxă Romacircnă președintele FCER i-a adresat acestuia felicitări

Mulțumind bdquopentru frumoasele urărildquo adresate bdquocu prilejul aniversării a 11 ani de slujire pastorală ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romacircnerdquo Patriarhul Daniel i-a transmis președintelui Vainer că se roa-gă lui Dumnezeu să icirci dăruiască șefului FCER bdquosănătate și bucurie pace și aju-torul Său sfacircnt icircn viața dumneavoastră și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo

Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani

La 27 septembrie ac Comunitatea SantrsquoEgidio din Romacircnia a organizat la Facultatea de Teologie Romano-Cato-lică din București o dublă aniversare 50 de ani de la crearea la Roma a organizației și 20 de ani de prezență icircn Romacircnia respectiv la București și la Satu Mare SantrsquoEgidio este o co-munitate catolică laică de voluntariat care desfășoară rugăciuni icircn grup organizează icircntacirclniri ecumenice și inter-confesionale și icircn cadrul unor activități caritabile se preocupă de oameni ai străzii bătracircni singuri copii abandonaţi familii refugiate bolnavi handicapați Icircn ultimii ani o atenţie deosebită a fost acordată programelor pentru refugiaţi

Voluntarii se recrutează mai ales din racircndul tinerilor ndash elevi de liceu și studenți Comunitatea militează pentru numeroase obiective cu caracter uma-nitar icircmpotriva pedepsei cu moartea a rasismului a xenofobiei și pentru pace Icircn Romacircnia prima manifestare organi-zată de Comunitatea SantrsquoEgidio a fost marea Icircntacirclnire Internațională pentru Pace de la București din septembrie 1998 Momentul a fost considerat unul dintre cele mai importante evenimente ecumenice şi interreligioase de la sfacircr-şitul mileniului reunind pentru prima dată icircntr-o ţară creștin-ortodoxă peste 200 de icircnalţi reprezentanţi aparţinacircnd diverselor religii inclusiv celei moza-ice Ca o consecinţă a acestei mari icircntacirclniri a fost vizita lui Ioan Paul al II-lea icircn Romacircnia icircntre 7 şi 9 mai 1999 Aceste evenimente au dus la naşterea Comunității din Romacircnia

Unul dintre cele mai importante programe cu caracter internațional ale Comunității este proiectul bdquoTineri Euro-peni pentru o Lume fără Violențărdquo Ajuns la cea de-a cincea ediție la proiect par-ticipă grupuri de tineri europeni elevi și studenți din Republica Cehă Ungaria Italia Polonia Romacircnia Slovacia Federația Rusă și Ucraina Scopul pro-iectului așa cum relevă bdquoApelulrdquo lansat de tineri este bdquode a conștientiza ero-rile trecutului produse de naționalism rasism și antisemitism spre a icircntări legăturile interculturale și a promova icircn racircndul participanților un sentiment de responsabilitate icircn calitate de cetățeni ai Europeirdquo

Icircn cadrul proiectului tinerii vizitează din doi icircn doi ani lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau ultima astfel de deplasare desfășuracircndu-se icircn sep-tembrie 2017 De asemenea cu sprijinul AERVH respectiv al președintelui său dr Liviu Beris se organizează icircn licee sesiuni de prezentare și de icircntrebări-răspunsuri legate de Holocaust și Holo-caustul romacircnesc

Despre importanța și rolul Comu nității SantrsquoEgidio au vorbit icircn cadrul festivității aniversare ambasadorul Italiei ES Marco Giungi IcircPS Episcop auxiliar Cornel Damian care a transmis salutul arhiepiscopului și mitropolitului romano-catolic de București IcircPS Ioan Robu con-silierul patriarhal pr Costin Spiridon care a prezentat mesajul Patriarhului Daniel al BOR Alberto Quatrucci secretarul general al Comunității SantrsquoEgidio de la Roma Cristina Antochi responsabil al Comunității din București

O interesantă idee care sinteti-zează de fapt principiul călăuzitor al Comunității a fost subliniată de Alberto Quatrucci cea a comunității care com-bate singurătatea bdquoboala care agravea-ză orice altă boală Iar singurătatea dă naștere fricii iar frica duce la violențărdquo De aceea a icircndemnat vorbitorul tre-buie bdquosă transformăm lumea plină de singurătate și de frică icircntr-o lume a comunitățiirdquo

EVA GALAMBOS

Poezia Mariei Hir thMaria Hirth pășește cu dreptul de-

butacircnd cu placheta bdquoFemeia noapterdquo Ocolind orice dulcegărie ea se prezintă ca un magician al adiționării material-spi-rituale Obiectele devin duhuri duhurile capătă materialitate iar iubirea este cerul vast al poeziei Icircntr-un poem ea spune că numele ei nu ajunge să fie și numele unei străzi Cine știe Poetul Mandelștam găsise o bdquostradărdquo cu numele său și se minuna ca și cum ar fi descoperit o nouă stea cu nume ciudat

Volumașul de 65 de pagini se citește dintr-o răsuflare icircncepacircnd cu bdquoIcircmi pun rochița scurtă și alerg după viațărdquo Splen-didă metaforă autodefinitorie ndash bdquofloare de colț fără grădinărdquo Cine-i sădește copacii care-i placircng pe genunchi Unde sunt zidurile pentru părinți M-aș duce să de-pun o floare pentru fiica lor cea sensibilă bdquoCacircnd icircmi vine să placircng iau un pahar și icircl sparg de un visrdquo Desigur fracircnturi umezite de lacrimi din propria biografie

se icircntrevăd dar poezia nu este biografia poetului poate numai suportul Metafo-rele abundă ceea ce poeziei moderne icirci lipsește Maria Hirth are drumul ei se vede o consecvență care va fi cred be-nefică bdquoOamenii se roagă și dintr-o pacircine iese Dumnezeu icircn chip de hranărdquo trei versuri care nu sunt la icircndemacircna oricărui poet nici a unui anahoret bdquoUn alt asfințit crede icircn minehellip iubesc toate facircntacircnile unde chipuri de oameni și cai icircmpart setea pe din douărdquo Cum laudae

Mergacircnd astfel voi copia toată cartea care este editată la Art Creativ București 2018 director Daniela Toma (are fler la poeți cel puțin) editor Iulia Toma coper-ta Lucian Hirth fiul unui bun și regretat prieten artist de valoare Toma Hirth (d 2009) Frumoasă apariție editorială lansată cu ocazia manifestării Strada de Carte icircn cadrul sărbătoririi Centenarului

BORIS MARIAN

Sala de spectacole care va purta numele lui Izu Gott

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Aliyah DaDa ndash o nouă proiecție icircn Romacircnia

Realizat icircn 2015 și prezentat icircn fes-tivaluri din țară și din străinătate dar și la ICR Tel Aviv filmul documentar Aliyah DaDa semnat de Oana Giurgiu a avut o nouă proiecție icircn Romacircnia de data aceasta la JCC București

Filmul prezintă o istorie a evreilor din Romacircnia Acum 133 de ani o co-

munitate mică d i n Mo ineș t i pleca spre Țara Sfacircntă pentru a icircnfi ința una dintre pri mele co lon i i ev re -iești din Pa les-tina De atunci ș i pacircnă az i drumul evreilor către Israel se icircmpletește cu is-toria Romacircniei moderne printr-o

relație de iubire și ură ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica prea curacircnd

Povestea istoriei este decupată vizual icircn stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului Tristan Tzara și Marcel Iancu doi evrei cu rădăcini icircn Romacircnia

Din viitorul apropiatThe Shabbos Project ndash vineri 26

octombrie de la ora 1830ldquoThe Shabbos Projectldquo este un pro-

iect internațional icircn care evrei de toate vacircrstele din icircntreaga lume se icircntacirclnesc pentru a experimenta magia unui Șabat special Vă invităm să vă alăturați aces-tora pentru o seară de Șabat magică la JCC cu invitați speciali și program pe măsură

Keshet - Global Day of Jewish Learn-ing ndash duminică 18 noiembrie de la ora 1000

Tema acestei ediții este bdquoExtraordinary Passages Texts and Travelsrdquo (Pasaje Extraordinare Texte și Călătorii) pentru că de la aventurile din Antichitate și pacircnă la diaspora modernă spiritual dar și fizic experiența călătoriilor caracterizează individualitatea evreului dar și poporul evreu icircn ansamblu Accesul este gratuit icircn limita locurilor disponibile Icircn paralel Keshetul Copiilor ndash activități educative pentru cei mici

Pentru detalii găsiți contactele noastre icircn subsolul acestei pagini

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Zi dedicată IsraeluluiDacă la 29 septembrie publicul timi-

şorean a avut parte de un mare concert al unui solist israelian tot Israelul a fost şi icircn centrul zilei de 30 septembrie Ca parte a unui program naţional aproape 20 de copii s-au alăturat Rebecăi Barnea descoperind prin joc culoare şi dans o parte a realităţii israeliene Icircn acelaşi timp peste 60 de persoane au audiat pre-zentări referitoare la cele mai importante oraşe ale Israelului Dacă Tina Sas le-a

prezentat istoricul şi actualitatea din Eilat şi Haifa Liviu Gordea a intrat icircn trecutul şi prezentul Ierusalimului iar Luciana Fri-edmann a vorbit despre Tel Aviv bdquocolina primăveriirdquo care nu cunoaşte nici un mo-ment de respiro ziua sau noaptea Fetele din ansamblul Hora le-au oferit o surpriză celor prezenţi un curs de dans ad-hoc pe o muzică israeliană antrenantă care a scos pe toată lumea din amorţeală

Yom Huledet Sameah JCC TimișoaraDeşi programele din cadrul JCC Ti-

mişoara s-au succedat şi pe perioada vacanţei deschiderea noului an cel cu numărul nouă din existenţa Centrului a fost marcată icircn mod oficial Icircntr-o dumi-nică răcoroasă de mijloc de septembrie

aproape o sută de participanţi adulţi şi copii au venit să audă care este bdquoofertardquo JCC pentru următoarea perioadă Nu puţine sunt programele care icirci aşteaptă ei trebuind să facă o selecţie riguroasă icircntre numeroase programe locale şi naţi-onale care se apropie Icircn aşteptarea unui mare Bereshit la Braşov trecacircnd printr-o serie de activităţi care se desfăşoară simultan icircn mai multe oraşe proiectele sunt curajoase şi inovatoare Fără să icircşi propună să reinventeze roata unul dintre dezideratele JCC este să nu se plafoneze icircn acelaşi tip de programe aducacircnd me-reu un suflu nou Probabil acesta este şi secretul unei participări semnificative din partea evreimii din Romacircnia la aceste programe

De profesie cantorul David Appel şi soţia sa Edith sunt dascăli Aceasta se vede icircn răbdarea şi deschiderea lor pentru a răspunde la orice icircntrebare li se adresează icircn icircnclinaţia spre educaţie pe care am remarcat-o icircncă din primii ani ai venirii lor la Timişoara De această dată le-au vorbit participanților despre nevoia de implicare icircn viața evreiască și despre faptul că sărbătorile evreiești trăite icircn sacircnul comunității constituie un specific al credinței și tradiției noastre

Copiii au avut la racircndul lor parte de un program antrenant icircnvățacircnd prin joc și concurs despre ciclul sărbătorilor de toamnă La final indiferent de vacircrstă toți au beneficiat de surprize dulci

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Un nou an de evenimente pentru JCCIcircn prezența a numeroși membri și pri-

eteni ai CE Iași la mijlocul lunii septem-brie a avut loc festivitatea de deschidere a unui nou an de activități ale JCC Iași

Icircn deschiderea festivității directorul JCC Iași Albert Lozneanu a făcut un bilanț al celor 9 ani care au trecut de la des-chiderea Centrului Comunitar subliniind rolul jucat de acesta icircn viața comunitară și a prezentat principalele evenimente locale și naționale din perioada următoare

Președintele CE Iași ing Abraham Ghiltman a vorbit despre proiectele ac-tuale și viitoare ale Comunității precum și

despre buna colaborare care există icircntre Comunitate și JCC amintind despre spri-jinul financiar și logistic pe care aceasta icircl acordă Centrului Comunitar pentru buna desfășurare a activităților

Sucot icircn capitala MoldoveiSucot (Sărbătoarea Corturilor) a

adus icircmpreună părinți copii și bunici dornici să celebreze icircn Suca construită icircn curtea Comunității ndash și pe care cei mici au icircmpodobit-o cu fructe specifice anotimpului cu baloane și alte ornamente ndash una dintre puținele sărbători vesele din calendarul ebraic

Albert Lozneanu le-a vorbit celor prezenți despre originea și simbolu-rile sărbătorii (socotită și Sărbătoarea Recoltei) și a rostit binecuvacircntarea celor patru plante etrog (chitră) lulav

(palmier) hadas (mirt) și arava (salcie) subliniind faptul că mănunchiul acestora simbolizează de fapt unitatea icircn diver-sitate a poporului evreu

De asemenea icircn ultima zi a lunii septembrie la Sinagoga Merarilor a avut loc ldquoIsraeli Dayrdquo eveniment prilejuit de aniversarea a 70 de ani de la icircnființarea

Statului Israel și desfășurat simultan icircn șapte orașe din țară

Programul evenimentului a inclus cacircteva conferințe interesante astfel ing Abraham Ghiltman președintele CE Iași a prezentat ldquo69+1 motive pentru care trebuie să iubim Israelulrdquo scriitorul Mihai Batog Bujeniță un bun prieten al Comunității ieșene a relatat impresii despre călătoriile efectuate icircn Israel iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a vorbit despre bdquoContribuția evreilor romacircni la dezvoltarea Israeluluirdquo

Participanții au mai putut urmări un documentar interesant despre Războiul de Șase Zile un moment muzical prezen-tat de formația klezmer Nigun și au avut ocazia să cumpere articole hand-made din Israel precum și să deguste bunătăți israeliene specifice

SILVIAN SEGAL

Luna contrastelorPe 23 septembrie am continuat tra-

diția decoracircnd cortul (suca) construit icircn curtea comunității noastre Am sărbătorit Sucotul așa cum se cuvine icircmpreună cu peste 120 de membri ai comunității noastre icircn trei zile consecutive

A doua zi a avut loc un eveniment icircntr-unul dintre cele mai frumoase și importante obiective turistice din Ora-dea sărbătorirea a bdquo140 de ani de la deschiderea Sinagogii Sionrdquo Evenimen-tul a fost organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și din regiune Primăria Municipiului Oradea și Comunitatea Evreilor amp JCC Oradea cu sprijinul Fundației pentru protejarea monumentelor istorice din județul Bihor și a restaurantului Mediterana Programul a icircnceput cu o prezentare a prim-rabinului

de Oradea Rav Shraya Kav care a vorbit despre icircnsemnătatea Sărbătorii Corturilor ndash SUCOT A urmat o scurtă prezentare a istoriei Sinagogii Sion susținută de arh dr Cristian Pușcaș Icircn icircncheierea programului atmosfera a fost animată de un recital cafeacute concert susținut de trupa orădeană Berki Band

La Filarmonica din Oradea a avut loc omagierea ofiţerului şi medicului A Steu-erman-Rodion scriitor romacircn evreu care a scris 139 de sonete pe front icircn anii Pri-mului Război Mondial Evenimentul a fost susținut muzical de artistul Florian Chelu Madeva membru al comunității noastre Alexandrina Chelu și Cvartetul Intermezzo Invitați speciali au fost Robert Schorr di-rector al Departamentului de Cultură Artă Media al FCER și dr Irina Spires cu de la CSIER Finalul evenimentului dedicat preşedintelui FCER dr Aurel Vainer a fost un moment special realizat de trupa de dansuri israeliene Or Neurim cu dansul bdquoYerushalaim Shel Zahavrdquo cunoscut şi ca bdquoimn culturalrdquo al Israelului

Icircn perioada 5-7 octombrie la Casa

de Cultură a studenților din Iași a avut loc o ediție aniversară a Festivalului Interetnic bdquoConfluențerdquo dedicat Cente-narului organizat de Asociația Italienilor din Romacircnia Pentru a treia oară con-secutiv trupa de dansuri israeliene Or Neurim a fost invitată fiind apreciată de publicul prezent icircn număr foarte mare Cu această ocazie fetelor li s-a acordat o plachetă ca premiu de excelență pentru efort și muncă deosebită Pe această cale transmitem mulțumiri președintelui CE Oradea Felix Koppelmann pentru icircncrederea acordată respectiv FCER prin președintele dr Aurel Vainer pentru promovarea culturii evreiești și sprijinirea trupelor culturale din țară

Pe 7 octombrie a avut loc bdquoDeschide-rea anului JCCrdquo eveniment ce marchează 11 ani de la icircnființarea primului Centru Co-munitar Evreiesc din Romacircnia Progra-mul a constat icircn cuvacircntul de des chidere rostit de președintele Felix Koppelmann care a transmis celor prezenți un mesaj de felicitare pentru activitățile bogate desfășurate de-a lungul timpului

A urmat desfășurarea unor momen-te artistice care au cuprins recitalul formației Hakeshet Klezmer Band și o demonstrație cu două dansuri interpreta-

te de talentații coregrafi Kati Rezmuves amp Iulius avacircnd ca scop includerea pe viitor icircn programele JCC a unei activități din domeniul dansurilor de societate

Icircn final cu durere icircn suflet și regrete eterne anunțăm că icircn ziua de 8 octom-brie 2018 s-a stins din viață Olga Gavor la vacircrsta de 93 de ani A fost una dintre ultimele supraviețuitoare ale Holocaustu-lui Baruch dayan harsquoemet Olga

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgroups

jcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJccOra-

deaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 15

Ziua Holocaustului icircn Romacircnia a fost comemorată icircn acest an icircn cadrul Comunității Evreilor din Piatra-Neamț prin două manifestări găzduite de sinagogile icircn funcțiune din orașele Piatra-Neamț și Tacircrgu-Neamț

Astfel la Sinagoga Catedrală bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț au fost prezenți 45 de elevi ai Liceului de Arte bdquoVictor Braunerrdquo care au participat la un colocviu coordonat de prof dr Luminița Moscalu (consilier local) și scriitorul Emil Nicolae-Nadler (președintele CE Piatra-Neamț) După inter vențiile acestora (refe -ritoare la bdquoSursele legis lației antisemite din Romacircnia interbelicărdquo și respectiv bdquoViața comunitară evreiască sub regimul Antonescurdquo) elevii au pus icircntrebări pri-vind aspecte concrete ale persecuției evrei lor icircn Moldova

La Tacircrgu-Neamț icircn

bdquoSinagoga Mese riașilorrdquo sub genericul bdquoNu uita Holo caustul un avertisment al istorieirdquo prof dr Elena Preda (inspector de specialitate icircn cadrul ISJ Neamț) cercetător dr Vasile Diaconu (Complexul Muzeal Județean Neamț) prof Ema-nuel Bălan (director adjunct la Liceul bdquoVasile Contardquo) și ing Marcel Grinberg (vicepreședinte al CE Piatra-Neamț) au descris și explicat celor 40 de elevi prezenți viața precară a evreilor din lo-calitate icircn timpul Holocaustului

De asemenea e de menționat că tema Holocaustului a fost dezbătută icircn Sinago-ga bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț și icircn zilele următoare (11 și 12 octombrie ac) cu elevii și profesorii de la Cole-

giul Național bdquo C a l i s t r a t H o g a ș rdquo i n t e r e s a ț i să cunoas-că i s to r ia comunității evreiești din oraș (RE)

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia

Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial

Icircn momentul intrării Romacircniei icircn război alături de Puterile Antantei și icircmpotriva Puterilor Centrale majoritatea evreilor din țară au participat alături de romacircni la Marele Război Ca și icircn campaniile anteri-oare din 1877 respectiv 1913 cei 23000 de soldați evrei mobilizați icircn Primul Război Mondial au luptat cu mult patriotism icircn condițiile icircn care nu erau cetățeni romacircni iar legea naturalizării evreilor rămacircnea o chestiune nerezolvată icircncă icircn Romacircnia Cea mai puternică dorință a acelor puțini evrei care fuseseră icircncetățeniți icircn urma participării la Războiul de Independență (cacircnd aproximativ 900 de evrei au primit dreptul la cetățenie) era de a fi acceptați ca membri deplini ai societății romacircnești

Momentele istorice evocate icircn Proclamația Regelui Ferdinand publi-cată la 16 august 1916 s-au bucurat de susținerea activă și din partea obștii evreiești Etapele realizării Romacircniei Moderne ndash revoluția de la 1848 Unirea de la 1859 participarea la Războiul de Independență din 1877-1878 ndash au fost susținute cu onoare de soldații evrei

La București și la Iași iar apoi icircn toate orașele țării s-au constituit comitete cen-trale care lansau apelul Către israeliții din Romacircnia prin care li se cerea evreilor să se icircnroleze ca voluntari alături de creștini icircn armata țării

Fără a fi singulară nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul dezertor publicată icircn Sburătorul icircn 1920 (nr 45-21 februarie 1920 nr 46-27 martie 1920) ne ajută

Icircnființarea CSIER icircn contextul unei epoci

Icircn cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia s-a icircnființat icircn anul 1977 ca structură de documen-tare Centrul de Istorie (astăzi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Ro-macircnia din Calea Călărași nr 57B) La icircnceput a funcționat icircntr-un sediu aflat pe Bulevardul George Coșbuc nr 102 după care a fost relocat pe str Iuliu Barasch Inițiativa constituirii Centrului care inițial s-a numit bdquoLabo-ratorul de studiere a istoriei evreilor din Romacircniardquo iar ulterior a purtat mai multe denumiri (bdquoCentrul de cercetări istoricerdquo bdquoCentrul de istorie și cultură al evreilor din Romacircnia laquoDr Moses Rosenraquordquo bdquoCentrul de documentare și cercetare a istoriei evreilor din RSRrdquo bdquoCentrul de istorie documentare și cultură din Bucureștirdquo bdquoCentrul de istorierdquo etc) s-a datorat profesorului Alexandru Vianu Trebuie să avem icircn vedere că icircn perioada comunistă ținacircnd seama de ideologia omogenizatoare a puterii nu se recunoștea o istorie a evreilor sau a altor minorități Icircn cel mai bdquoge-nerosrdquo caz istoria evreilor era văzută ca parte organică a istoriei Romacircniei Schimbarea de optică a intervenit icircn a doua parte a anilor lsquo70 Atunci a fost admisă o anume activitate de istorie a evreilor din Romacircnia din două motive principale icircnrăutățirea relațiilor cu une-le țări socialiste icircn special cu Ungaria a dus la icircncercarea de a prezenta o calitate superioară a vieții evreiești icircn diverse perioade istorice icircn Romacirc-nia Din aceleași motive s-a icircncercat reconsiderarea perioadei celui de-al Doilea Război Mondial cu intenția de a demonstra că icircn Romacircnia nu a fost Holocaust

Este semnificativă argumentația icircn favoarea icircnființării unei structuri de istorie a evreilor icircn Romacircnia icircntr-un document semnat de profesorul Ștefan Ștefănescu directorul Institu-tului Nicolae Iorga membru al CC al PCR figură centrală a istoriografiei romacircnești icircn acea perioadă bdquoRealiza-rea lucrărilor aflate icircn planul de lucru al Laboratorului de studiere a istoriei evre-ilor din Romacircnia prezintă o autentică icircnsemnătate ştiinţifică o contribuţie de seamă la studiul istoriei patriei şi la istoria universală Aceste lucrări vor constitui totodată o nouă afirmare de prestigiu pe plan internaţional a politicii icircnţelepte a Romacircniei socialiste faţă de naţionalităţile conlocuitoare Consider necesar ca Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice să asigure activităţii Labora-torului icircntregul său sprijin ştiinţificrdquo

De subliniat că Centrul de istorie a avut o existență cvasilegală pacircnă icircn anul 1990 Icircn Centru au activat atacirct evrei cacirct și neevrei Amintim colabo-rarea unor personalități ale istoriogra-fiei din epocă Dinu Giurescu Marin Bucur Andrei Pippidi Ladislau De-meacuteny Centrul și-a inaugurat activitatea cu stracircngerea de documente organiza-rea acestora iar icircn anul 1986 a apărut primul volum de istoria evreilor din Romacircnia icircntocmit de Victor Eskenasy (Izvoare și mărturii referitoare la evreii din Romacircnia vol I)

Bineicircnțeles activitatea Centrului a fost urmărită icircndeaproape de Securi-tate Pe numele unora dintre angajații și colaboratorii Centrului de istorie icircn perioada 1977-1989 au fost deschise dosare de urmărire informativă

NATALIA LAZĂR

Să nu renunți la visele tale

Comuni ta tea Evreilor Zalău-Să-laj a marcat Ziua Holocaustului icircn Romacircnia la Sina-goga din Șimleu Silvaniei unde ne-a onorat cu prezența supraviețuitoarea Eva Mozes Kor (foto) mărturisind despre dureroase-le și terifiantele experimente medicale efectuate de dr Mengele

Eva Mosez Kor a icircmpărtășit publicu-lui cacircteva lecții de viață niciodată dar niciodată să nu renunți la tine icircnsuți și la visele tale renunță la prejudecăți și tra-tează-i pe toți cu respect și corectitudine iartă-ți pacircnă și cei mai răi dușmani - icircți va vindeca sufletul și te va elibera făcacircnd ca lumea icircn care trăiești să fie mai bună

DAN HAS președinte CE Zalău

Holocaustul explicat icircn sinagogă ZalăuPiatra Neamț

Elevi icircn vizită la Templul CerealiștilorBacăuComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Peste 60 de elevi de la Colegiile bdquoIon Ghicardquo şi bdquoŞtefan cel Marerdquo din Bacău au vizitat pe 9 octombrie Templul Cerealiş-tilor din localitate icircn urma unei inițiative a consilierului local Gabriel Stan și a prof Lăcrămioara Mihăilă Liceenii au fost icircnsoțiți de profesorii Jeny Ghioc Cezara Murariu Adina Şerban şi Mariana Ştefan

Elevilor li s-a arătat că 9 octombrie

este data la care icircn 1941 au icircnceput deportările evreilor din Bucovina și din Basarabia icircn Transnistria Li s-a vorbit tinerilor despre pogromurile de la Doro-hoi Iaşi şi Bucureşti şi despre Trenurile Morţii De asemenea le-a fost explicat specificul noţiunilor de sinagogă și de minian li s-au dat informații despre Bar și Bat Mițva Biblia ebraică şi Tora ca

bază a acesteia De asemenea li s-au prezentat compartimentele principale ale unei sinagogi Tinerii au avut ocazia să admire picturile cu teme biblice realizate icircn perioada interbelică de către pictorul ieşean evreu Mendel Grumberg

Vizita elevilor la Templul Cerealiştilor a făcut parte din Programul bdquoOmagierea Centenarului - Rolul şi contribuţia minori-tăţilor naţionale la dezvoltarea Romacircniei Marirdquo care va mai include și alte acțiuni pe această temă

HAINRICH BRIF

Militari evrei alături de camarazii lor ianuarie 1918 Jos primul din dreapta este Zigu Adler din Botoșani și sus al treilea din dreapta

este M Herșcovici din București (Foto ACSIER)

să surprindem o ima-gine cinematografică a soldatului evreu icircn armata romacircnă Ope-ra pune icircn evidență zbuciumul sufletesc a două suflete căprarul Ghioagă sentimental și bdquonevinovatrdquo care n-ar fi dorit să aibă o crimă pe conștiință celălalt ndash soldatul evreu oropsit căruia i se sfacircșie sufletul

la gacircndul că acest ordin de dezertare icircl dezonorează icirci icircnchide pentru totdeauna porțile țării și icircl desparte de toți cei pe care icirci iubește

Icircn articolul lui Moses Schwarzfeld O schiță de război publicat icircn Egalitatea din 2 aprilie 1920 anul XXXI nr 12 au fost subliniate trăsăturile soldatului evreu și nedreptățile la care a fost supus de-a lungul campaniilor militare plecacircnd de la nuvela lui L Rebreanu bdquoicircn timpul campaniei actuale erau instrucțiuni de a supraveghea pe soldații evrei de a nu li se acorda nici un post de icircncredere și de a-i face pe cacirct se poate fugiți Și li s-a amăracirct viața icircntr-atacirct icircncacirct icircn cele din urmă mulți au căutat să scape cu fuga dacă n-au fost goniți de-a dreptul sau suprimați prin mijloace practice ca Ițic Ștrul Oamenii au fost icircnsă adesea mai simțitori mai omenoși ca cei din cabinete Cruzimea unui omor făptuit cu deplină conștiință și fără necesitate dimpotrivă contra interesului superior al trupei și al țării n-a putut prinde icircn mintea simplistă a unui om din popor D Rebreanu a făcut o faptă bună urmărind aici zbuciumul sufletesc al celor doi militari deopotrivă de oropsiți și imortalizacircnd cruzimea celor pătimași care icircși icircnchipuiau că o țară poa-te fi condusă după capricii și cu spiritul de nedreptaterdquo

Despre tratamentul acordat soldatului evreu icircn armată se observă icircn articolul Icircn cazarmă publicat icircn Progresul din 4 iulie 1915 soldatul evreu este supus celor mai

sălbatice umiliri auzind mereu legenda-ra insultă religioasă bdquoIcircnjosirea aceasta a evreului icircncepe de cacircnd se naște se accentuează icircn școală sporește icircn cazarmă și se perpetuează icircn tot restul vieții sale () Nu pot icircnțelege oare toți ofițerii de la colonel pacircnă la sublocote-nent că nu trebuie să existe deosebire icircntre soldat și soldat pe temeiul credinței sale religioase Că toți aceia care icircm-bracă uniforma Regelui merită aceeași considerație același tratament Că de-osebire nu trebuie să se facă decacirct icircntre soldați buni conștiincioși disciplinați și icircntre cei nesupuși icircndărătnici răuvoitori indiferent de religia lor Că atunci cacircnd va suna mobilizarea și vor porni cu toții icircn război gloanțele dușmanului nu vor alege pe unii spre a cruța pe alții Că toți laolaltă se vor duce să-și verse sacircngele pentru patrie și că același morman de pămacircnt va acoperi pe cei căzuți Știm că e greu să se dezrădăcineze moravurile cele rele Au trecut ani pacircnă s-a desființat cu totul bătaia din armată Și tot se mai bate ici și colo dar cazurile acestea au devenit excepții Dacă s-ar căuta serios să se desființeze și tratamentul umilitor al soldaților evrei acesta ar dispare și el cu timpulrdquo

Wilhelm Filderman preşedintele de facto al Uniunii Evreilor Pămacircnteni icircn perioada Primului Război Mondial icircn lucrarea sa Adevărul asupra problemei evreiești icircn Romacircnia icircn lumina textelor religioase și a statisticei preciza că din-tr-un număr total de 230000 de evrei din Vechiul Regat au fost mobilizați 23000 de evrei (o proporție sensibil egală cu cea a evreilor icircnrolați icircn armatele altor țări ale Antantei ndash icircn Anglia ndash unde dintr-un număr de 250000 de cetățeni evrei au venit icircn armată peste 25000 ndash și icircn Franța ndash care icircnregistra 10000 de lup-tători din racircndul celor 110000 de evrei francezi) au murit 882 au fost răniți 825 au căzut prizonieri 449 și au fost dați dispăruți icircn luptă (neidentificați) 3043

IRINA SPIRESCU

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Comunitatea evreiască din Serbia numără doar 3000 de membri iar aproxi-mativ jumătate dintre ei trăiesc icircn Bel-grad Novi Sad Niș Subotica și icircn cacircteva alte orașe mai mici majoritatea fiind

persoane de peste 60 de ani Odinioară prezenți icircn aproape toate localitățile din Serbia unde duceau o viață activă ne-maivorbind de situația din celelalte state componente ale fostei Iugoslavii cauze istorice multiplele conflicte dinainte și de după 1989 problemele economice și emigrarea au dus la scăderea drastică a

numărului lor Azi icircn Serbia funcționează doar trei sinagogi ndash la Belgrad Novi Sad și Subotica

Diminuarea comunității evreiești din Serbia dar și din celelalte state com-ponente ale fostei Iugoslavii a icircnceput icircn momentul ocupării țării de către Ger-mania fascistă Peste 90 la sută din cei 36000 de evrei din Serbia au murit icircn Holocaust Icircntre noiembrie 1941 și mai 1942 majoritatea evreilor din Belgrad au fost gazați icircn lagărul de concentrare din Sajmiște icircn apropiere de capitală Dar evreii nu au fost singurele victime ale războiului Rabinul ortodox Yitzhak Asiel arată că alături de ei naziștii au ucis foarte mulți sacircrbi și romi astfel că există un fel de icircnțelegere reciprocă a istoriei lor Serbia mai are un rabin Yehoshua Kami-netzky care ține slujbe la noua sinagogă Habad din Belgrad frecventată mai ales de israelieni

Rabinul Asiel este foarte popular icircn Serbia nu numai icircn racircndul evreilor de-

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoFCER posibilita-tea de a-și dezvolta

abilitățile creative prin Proiectul Vacircrsta a 4-a tineri regizori și actori ajutacircndu-i să dea reprezentații teatrale care se bucură de un real succes Vorbitorul a trecut icircn revistă realizări din activitatea CAjM a apreciat creșterea numărului de voluntari ai DASM cu sprijinul Joint-ului

Faptul că Ziua Vacircrstnicului ediția a X-a a avut loc icircnainte de Șmini Ațeret și Simhat Tora conferă un plus de spiri-tualitate evenimentului a remarcat prim-rabinul Rafael Shaffer binecuvacircntacircndu-i pe cei prezenți să se bucure de sănătate liniște sufletească bucurii viață icircnde-lungată

Sanda Wolf s-a referit cu umor la psihologia vacircrstelor Gaetano Perrotta a considerat Căminul a doua casă pentru beneficiari și icircngrijitorii lor Alexandru Pavel a vorbit despre privilegiul de a lucra printre oameni ajunși la vacircrsta icircnțelepciunii Numitor comun La mulți ani și Ad Mea Veesrim

Icircn numele rezidenților Pompiliu Sterian a mulțumit pentru bunele urări și pentru tot ceea ce face FCER prin DASM pentru a le crea o stare de bine fizică sufletească spirituală

Publicul a aplaudat cunoscute arii de operetă interpretate de artiștii lirici Tina Munteanu și Alexandru Burcă piese sina-gogale cacircntate de cantorul Emanuel Pus-ztai și flautistul Iacov Tudor poezii scrise și recitate de Zigu Tauberg coordonatorul Salonului literar bdquoMihail Sebastianrdquo al JCC București un fragment din piesa de teatru

bdquoLambadardquo scrisă și jucată de căminiști urmacircnd ca icircntregul spectacol să aibă loc la TES scheciuri cărora le-au dat viață membri ai Clubului pentru Generația de Aur de la JCC București

Pracircnzul pregătit de maeștrii culinari ai bucătăriei bdquoBălușrdquo de la Căminul bdquoRosenrdquo le-a creat un plus de voie-bună participanților

DASM a organizat o excursie la Si-naia pentru membri ai Clubului pentru Generația de Aur din Capitală și seminarii găzduite de comunitățile din Constanța și Tulcea pentru participanți ai Programului bdquoCase Calderdquo Ziua Vacircrstnicului a fost săr-bătorită icircn mai multe comunități din țară

(Urmare din pag 7)

Sucot 5779hellipde arșiță norul de sub tălpi apăracircndu-i

de veninul dătător de moarte al șerpilor mana oferită drept hrană Dovada acestor minuni suntem noi urmașii lor de azirdquo

Sucot are și o conotație psihologică pozitivă bdquoIcircn fața temerilor legate de imprevizibilul zilei de macircine intrarea icircn Suca ne dă icircncredere că Dumnezeu ne va ajuta cum i-a ajutat și pe strămoșii noștri cacircnd au luat viața de la capăt icircntr-o lume necunoscutărdquo Sucot este și sărbătoarea bucuriei noastre bucurie ndash rezultat al recăpătării echilibrului moral după o severă examinare a propriei conștiințe Ea vizează colectivitatea nu individul Icircn Suca prim-rabinul Shaffer a icircndemnat la o mai mare deschidere sufletească față de semeni cadru consfințit de șederea și de masa icircn Suca

Icircn sinagogă președintele FCER dr Aurel Vainer a accentuat asupra mutațiilor de mentalitate produse icircn conștiința strămoșilor noștri pe parcursul celor 40 de ani de existență icircn colibe din pustiu Dar mai ales asupra procesului de creare a unui popor bdquoIcircn cei 40 de ani s-a schimbat o lume Nu e vorba doar de factorul biologic dispariția generațiilor vechi și apariția celor noi inevitabil cu altă viziune asupra vieții E vorba de crearea unor valori spirituale de mare importanță moștenire etern valabilă Cei care au intrat icircn Israel au făcut-o icircmbogățiți de Decalog de Tora Din deșert a ieșit un alt popor avacircnd misi-unea icircncredințată de Dumnezeu de a răspacircndi icircnvățătura Lui icircn lume Și evreii au reușit să-și icircmplinească misiunea icircn pofida atacirctor icircncercări dureroase de-a lungul unei istorii multimilenarerdquo Vorbi-torul a interpretat sintagma sărbătoarea bucuriei noastre cum e supranumit Sucot prin retrăirea izbacircnzii de a fi tra-versat deșertul de a fi devenit un popor de agricultori icircn Ereț Israel de unde și instituirea unei alte semnificații a zilelor de Sucot celebrarea recoltei bdquoIcircn condiții climaterice deloc ușoare agricultura israeliană actuală se poate macircndri cu

rezultate excepționale Oamenii nu mai așteaptă mana Unele produse agricole israeliene sunt exportate icircn multe țări Deși au fost nevoiți să trăiască icircn condiții foarte grele credința icircn Dumnezeu Unicul i-a ajutat i-a impulsionat să găsească soluții de existențărdquo

Icircn simbolistica sărbătorii sunt icircnglo-bate valorile esențiale ale iudaismului credința icircn Dumnezeu Unicul memoria recunoștința bucuria A fost osatura comentariilor făcute de dr Aurel Vainer icircn Suca Icircn iudaism credința implică dialogul cu Divinitatea bdquoIcircn toate timpurile evreul s-a aflat icircntr-un permanent dialog cu Dumnezeu Și cea mai bună dovadă e Talmudul reprezentacircnd un summum al nenumăratelor dezbateri purtate de icircnvățații noștri pe teme ale iudaismului Să ne gacircndim cacirct de grea a fost viața strămoșilor noștri icircn colibe (sucot) acum circa 3 200 de ani icircn pustiul Sinai Noi aici acum ne aflăm icircntr-o Suca splendidă Dar strămoșii noștri au icircndurat dificultăți de nedescris timp de 40 de ani Au reușit să le surmonteze numai prin credința icircn Dumnezeu Unicul A existat și o recădere icircn idolatrie episodul vițelului de aur Depășind derapajele monoteismul a ieșit icircntărit Să nu uităm că Decalogul Tora au fost date tot icircn pustiu pe Muntele Sinai Memoria și recunoștința funcționează prin faptul că nu ne-am uitat strămoșii le suntem recunoscători fiindcă existăm datorită lor Bucuria altfel spus prețuirea clipei laitmotiv icircn Psalmi este modul nostru de a-I mulțumi Creatorului pentru darul viețiirdquo

(Urmare din pag 8)

pu ter nic accent pe citirea din Tora se

mai păstrează obiceiul vechi

Comunitățile evreiești din Romacircnia simt de mulți ani lipsa de cititori din Tora Doar puțini au avut icircn anii dictaturii comuniste posibilitatea sau curajul să deprindă această meserie Cei care au deprins-o icircnainte de război nu mai sunt printre noi

Cel mai faimos cititor din Tora din anii de după război a fost poate regretatul domn Rosenberg pe atunci primar al municipiului Petroșani și președinte al comunității evreiești din localitate Se povestește despre el că icircn zilele de Șabat părăsea sediul primăriei și venea la sinagogă să citească din Tora

Vrednic de laudă este domnul inginer Rudi Katz din Brașov care atunci cacircnd a ieșit la pensie a decis să icircnvețe singur să citească din Tora Deși părea un țel de neatins efortul lui a fost icircncununat de succes

Dacă dorim să menținem o viață evre-iască activă aici icircn Romacircnia nu avem altă cale decacirct să icirci urmăm exemplul

Cum se citeștehellip(Urmare din pag 8)

Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidăoarece icircn fiecare seară de duminică are o dezbatere televizată cu Marele Muftiu al Serbiei despre cele mai variate probleme ale comunităților lor a arătat rabinul citat de cotidianul bdquoThe Times of Israelrdquo

Sacircrbii icircn general nu sunt antisemiți au existat multe persoane care au icircncer-cat să salveze evrei icircn timpul Holocaus-tului dar potrivit lui Robert Sabadoș pre șe dintele nou ales al Federației Comu nită ților Evreiești există manifestări antise mite provenind din toate păturile societății pornindu-se de la acuzația de deicid care se moștenește de la o gene rație la alta Sabadoș a amintit și situația economică dificilă a evreilor asemănătoare cu cea a tuturor cetățenilor din Serbia consecință a războaielor din anii 1990 și a sancțiunilor economice El a subliniat că relațiile Serbiei cu Israelul sunt puternice datorită marelui număr de imigranți evrei sacircrbi icircn Statul evreu ceea ce contribuie la reducerea treptată a comunității Există și numeroase societăți israeliene de construcții icircn Serbia așa că avem icircntotdeauna mi nian de Șabat Cu toate acestea căsătoriile mixte depă șesc 90 la sută aproape nimeni nu res pectă cașrutul și ultimul bar mițva a avut loc icircn urmă cu cinci ani a mai spus președintele

bdquoDeși numărul evreilor este mic viața evreiască este foarte activărdquo a declarat la racircndul ei Barbara Penici curatorul Muzeului de Istorie a Evreilor aflat icircn clădirea sediului Federației bdquoȚinem toate sărbătorile avem un grup de femei o societate culturală și multe altelerdquo a povestit ea

Icircn aprilie 2017 guvernul sacircrb a decis să plătească 950000 de euro anual timp de 25 de ani drept compensație pentru naționalizarea de către comuniști

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

lansată icircn Romacircnia

La Iaşi cartea Fran ciscăi a fost

lan sată şi icircn cadrul bdquoZilelor Recoltei Edi-torialerdquo eveniment ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie şi dedicat Centena-rului Marii Uniri

Roadele bogatei recolte editoriale din acest an a 14 edituri importante din Iaşi şi titluri de carte editate de prestigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior ieşean au putut fi bdquogustaterdquo la Casa de Cultură bdquoMihai Ursacherdquo din Copou

bdquoCartea de pe Colina Doamneirdquo a fost desemnată de Editura 24 ORE drept Cartea Editurii a fost premiată de către organizatori cu o Diplomă şi va participa la jurizarea bdquoCărţii Anuluirdquo De asemenea a primit Premiul bdquoCartea Zilelor Recoltei Editoriale 2018rdquo

Lansarea cărții Franciscăi Stoleru la București a avut loc la Muzeul Literaturii Romacircne despre volum vorbind Ioana Diaconescu și Răzvan Voncu

(Urmare din pag 12)

a unor bunuri evreiești Potrivit lui Ro-bert Sabadoș jumătate din sumă revine comunităților 20 la sută supraviețuitorilor Holocaustului și 30 la sută proiectelor de păstrare a tradițiilor evreiești Icircn cadrul unei vizite efectuate icircn vara acestui an președintele Israelului Reuven Rivlin i-a mulțumit omologului său sacircrb pentru elaborarea acestei legi

EVA GALAMBOS

Secretarul general al FCER Edi Kupferberg a amintit ofrandele care se aduceau la Templul din Ierusalim de sărbătorile agrare Șavuot Sucot Faptul i-a prilejuit o comparație icircntre ele bdquoDe Șavuot știm cum va fi anul De Sucot icircncă nu Au trecut Ziua Judecății și Ziua Ispășirii dar la sfacircrșitul sărbătorii de Sucot există Hoșana Raba moment de meditație asupra vulnerabilității umane ultimul ceas icircn care se mai poate schimba ceva icircn sentința primită de Iom Kipur Su-cot este timpul bucuriei noastre dar o bucurie moderată fiindcă prețul

ieșirii noastre din robie a fost moartea unor egiptenirdquo

Transmițacircnd urarea de Hag Sucot Sameah tuturor membrilor comunității bucureștene icircn numele președintelui CEB ing Paul Schwartz și al său per-sonal vicepreședintele CEB Silvian Horn și-a exprimat satisfacția de a vedea arhiplină Suca din curtea Sinagogii Mari icircncă o dovadă a apropierii de comunitate a membrilor ei de toate vacircrstele A fost un bun prilej pentru a reitera nevoia de unitate a obștii noastre

Binecuvacircntările pentru pacircine și vin oficiate de prim-cantorul Iosif Adler muzica sacră interpretată de Corul Tem-plului Coral dirijat de Robert Levensohn au dat solemnitate cinei festive din Suca Atmosfera a fost icircnsuflețită de cacircntecele Corului Hazamir al CEB manager ec Sil-vian Horn condus icircn prima parte a serii de Mihaela Cuniță icircn partea a doua de Bogdan Lifșin Soprana Carla Mușat a dat expresie unora dintre cele mai cunoscute cacircntece dedicate sărbătorii

Vicepreședintele CEB a mulțumit Serviciului Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și echipa sa care și icircn acest an au con-struit și icircmpodobit Suca) Cancelariei Rabinice (prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Ema-nuel Pusztai) Oficiului Protocol (Andreea Varodin) Corului Templului Coral și Corului Hazamir maeștrilor culinari de la Bucătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și de la Restaurantul ritual din cadrul DASM

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 17

Ochelarii digitali aflați acum icircn curs de dezvoltare au particularitatea de a pro-iecta imagini numai pe părțile sănătoase ale ochilor cu leziuni ale retinei Compa-nia israeliană ICI Vision a dezvoltat un prototip de ochelari digitali cu potențialul de a oferi posibilitatea de a vedea celor cacircteva milioane de persoane afectate de diverse patologii oftalmologice

Ochelarii Orama reprezintă inovația lui Haim Chayet fizicianul optic israelian care inițial a creat ochelari de protecție pentru motocicliști Lucracircnd icircmpreună cu un prieten care avea acuitatea vizuală scăzută din cauza unei cicatrici pe globul ocular Chayet a realizat că tehnologia va avea un impact mai mare ca dispozitiv

de asistare pentru mulți oameni care se confruntă cu probleme de vedere Alături de medici israelieni de top icircn calitate de consultanți a lansat ICI Vision icircn 2014

La nivel global 340 de milioane de persoane au vederea afectată sau complet pierdută din cauza degenerării maculare retinopatiei diabetice și altor afecțiuni ale retinei rezultacircnd costuri directe anuale de tratament de 157 mili-arde de dolari Sistemul icircmbunătățit oferit de Orama combină inteligența artificială software-ul de urmărire a ochilor inclusiv o cameră 3D icircncorporată pentru a umple golurile de la pierderea vederii și a optimi-za imaginea din fața ochilor utilizatorului

Ochelarii sunt personalizați pentru fiecare utilizator prin cartografiere oculară pro-cedură care stabilește locația celulelor retiniene sănătoase Icircn timpul studiilor inițiale pacienții au fost icircn măsură să recunoască fețele celor dragi

Tehnologia ICI este patentată icircn Sta-tele Unite China și Australia și este icircn curs de brevetare icircn Europa și Japonia Dacă totul merge conform planului oche-larii Orama ar putea fi puși icircn vacircnzare la nivel global pacircnă la jumătatea anului 2020 Prototipul de lucru a fost testat pe mai mult de 60 de pacienți din Tel Aviv mulți dintre ei reușind să vadă pentru prima dată

Liftul care salvează viețiRegulile spun că atunci cacircnd se pro-

duce un incendiu icircntr-o clădire liftul tre-buie evitat Dar dacă tocmai ascensorul ar putea să icircți salveze viața La această soluție s-au gacircndit reprezentanții unui start-up israelian inspirați de multitudi-nea incendiilor din clădirile de tip zgacirc-rie-nori dar și din tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite

Salamandra Zone este acel start-up israelian care dorește să facă posibil ca oamenii captivi icircntr-o clădire afectată de un incendiu să fugă folosind liftul Astăzi ascensoarele se opresc automat dacă detectează un incendiu deoarece gazele otrăvitoare eliberate de foc pot pătrunde icircn cabina liftului Icircntr-adevăr aproximativ 95 din decesele provocate de incendiile dintr-o clădire nu sunt cauzate de faptul că victimele sunt prinse icircn flăcări ci din cauza inhalării gazelor pe bază de car-bon Aceleași gaze cuprind de asemenea casa scării făcacircnd-o la fel de toxică precum cabina liftului ba chiar și mai periculoasă atunci cacircnd muncitorii unei clădiri de birouri se adună icircntr-un spațiu aglomerat Soluția Salamandra Zone Nu icircnchideți ascensorul Mai degrabă transformați cabina icircntr-o cameră bdquoicircn

siguranțărdquo care poate facilita operațiunile de salvare

Produsul principal al acestui start-up aflat icircn curs de dezvoltare B-Air este o cutie mică amplasată pe cabina ascenso-rului Această inovație bazată pe ani de cercetare chimică și inginerie are două funcții Icircn primul racircnd convertește gazele toxice icircn aer respirabil icircn nanosecunde Icircn al doilea racircnd adaugă un ventilator de mare putere pe acoperișul cabinei care icircmpinge icircn lift aerul răcit și icircmpiedică intrarea fumului Funcționează chiar și atunci cacircnd ușile liftului sunt deschise B-Air are o baterie de rezervă care asigu-ră cel puțin trei ore de funcționare Clădi-rile icircnalte sunt foarte vulnerabile spune CEO-ul Salamandra Zone Gil Tomer iar a rămacircne pe poziție și a aștepta ca pompierii să vă salveze nu este o opțiune deoarece scările cele mai icircnalte din lume pot ajunge doar pacircnă la etajul 12 Cel mai dramatic exemplu arată el s-a petrecut icircn iunie 2017 atunci cacircnd a izbucnit un incendiu icircn Londra la Grenfell Tower care are 24 de etaje Acesta s-a soldat cu 72 de victime Serviciile de urgență le-au spus locuitorilor clădirii să rămacircnă pe loc și să aștepte să fie salvate dar e clar că sfatul a fost dezastruos

O nouă perspectivă asupra admi-nistrării probioticelor a fost lansată de savanții israelieni Recentele studii indică faptul că probioticele utilizate pentru icircmbunătăţirea sănătăţii sistemului digestiv nu ar trebui recomandate sub

forma unui supliment universal benefic tuturor Aceasta este concluzia unei cercetări publicate icircn jurnalul bdquoCellldquo Oa-menii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel au contrazis ideea conform căreia bacteriile probiotice au menirea de a fortifica sistemul imunitar şi de a corecta efectele adverse ale antibioticelor Ei spun că din cercetări reiese că efectul a unsprezece tulpini dintre cele mai frecvente familii de bac-terii probiotice variază de la un individ la altul şi poate chiar dăuna icircn cazul unor persoane Mai mult administrarea probioticelor pentru a contrabalansa efectele adverse ale antibioticelor ar putea icircntacircrzia revenirea la normal a florei bacteriene intestinale după un astfel de

tratament se mai arată icircn concluziile cercetării

Studiul a inclus două grupuri de vo-luntari din care numai unul a primit un preparat probiotic Rezultatele au arătat că la unii voluntari bacteriile probiotice s-au stabilit icircn intestinul gros iar icircn cazul altora bacteriile au fost bdquoexpulzateldquo icircn totalitate Medicii afirmă că este posibil să se prevadă ce se va icircntacircmpla cu bacteriile probiotice la fiecare pacient icircn parte icircn funcţie de activitatea genelor din sistemul digestiv Cercetătorii au arătat icircn concluziile prezentate că nu este indicat ca probioticele să fie prescrise pe scară largă publicului ci tratamentul ar trebui mai curacircnd personalizat icircn funcţie de pacient

Noi cercetări asupra probioticelor

Monitorizarea tensiunii

oscilante mai accesibilăVitalMiner este un nou sistem soft-

ware care are capacitatea de a măsura gradul de oscilație a tensiunii arteriale la pacienții aflați la terapie intensivă Prof Victor F Garcia afirmă că această inovație medicală va asigura prevenirea deterio-rării fiziologice a pacienților software-ul de monitorizare inteligentă permițacircnd o resuscitare adecvată a pacienților aflați icircn stare critică VitalMiner a fost dezvoltat

de prof Mark Last de la Departamentul de Inginerie a Sistemelor Informatice și Software de la Universitatea Bengui din Negev (BGU) icircn colaborare cu prof Gar-cia și cu chirurgul pediatru prof Raphael Udassin la Centrul Medical Hadassah din Ierusalim Constatările preliminare de la trei spitale sugerează că VitalMiner poate prezice instabilitatea hemodinamică cu cacircteva ore icircnainte de monitoarele moder-ne actuale se dovedește un senzor de percepție superior și cu o specificitate mai bună cu pacircnă la 13 Algoritmii avansați captează datele problemelor chiar icircnainte de apariția simptomelor ndash și astfel indică dacă intervenția clinică poate avea suc-ces Sistemul poate fi utilizat icircn săli de urgență transportul pacienților servicii de icircngrijire intensivă la domiciliu și spitale militare Software-ul se conectează la monitoarele și la sistemul informațional al clinicii Următorul pas pentru promovarea acestuia este găsirea unui partener de comercializare a explicat Netta Cohen CEO al BGN Technologies companie afiliată universității Producătorii softwa-re-ului sunt de părere că el nu doar că va salva nenumărate vieți ci va reduce și costurile de spitalizare a pacienților

Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani

O echipă de arheologi din Israel a des-coperit cea mai veche bdquofabricărdquo de bere din lume unde se producea această bău-tură icircncă de acum 13700 de ani Practic această descoperire demonstrează că oamenii produceau bere cu cacircteva mii de ani mai devreme decacirct se presupunea anterior Descoperirea e mai cu seamă importantă pentru faptul că deschide o nouă perspectivă Este posibil ca agricul-tura să fi apărut ca urmare a nevoii omului de a bdquodomesticirdquo cerealele pentru a obține băutura bdquoE cea mai veche dovadă a fap-tului că omul producea alcoolrdquo a declarat Li Liu de la Universitatea Stanford din California membru al echipei de arheologi care a făcut descoperirea bdquoDescoperirea arată că producerea alcoolului nu e nea-părat rezultatul agriculturii ci al nevoii de a folosi surplusul produsldquo

Se crede că inițial alcoolul produs era folosit icircn ritualuri Studiind reziduurile gă-

site oamenii de știință spun că cel mai probabil băutura produsă atunci era mai slabă decacirct cea din ziua de azi Au fost găsite reziduuri de bere inclusiv icircntr-o peșteră din apropierea orașului Haifa folosită icircn acea vreme drept cimitir Se crede că berea era folosită icircn ritualuri mai ales la icircnmormacircntări Și Dani Nadel de la Universitatea din Haifa este de părere că aceasta nu e doar cea mai veche dovadă că se producea bere ci e posibil să fie cea mai veche dovadă că omul producea alcool

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ochelarii digitali ndash o speranță pentru nevăzători

Icircncă un evreu laureat al

Premiului NobelCa icircn fiecare an luna octombrie a

adus ceremonia de acordare a Premiu-lui Nobel pentru MedicinăFiziologie Fizică Chimie Economie Medicină Literatură și Pace

Arthur Ashkin ndash cel mai icircn vacircrstă laureat al Premiului Nobel

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Arthur Ashkin Geacuterard Mourou şi Donna Strickland bdquopentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laserrdquo

Arthur Ashkin fiul lui Isador și al Annei Ashkin s-a născut icircn anul 1922 icircn cartierul new-yorkez Brooklyn icircntr-o familie evreiască care emigrase din Odessa Ucraina El mai are doi frați Julius și Ruth ambii cercetători Icircn anul 1952 Arthur Ashkin a obținut titlul de Doctor la Cornell University din SUA și acum este cercetător icircn cadrul Bell Laboratories din Holmdel (SUA) El are 96 de ani vacircrstă care constituie un record absolut printre laureații Nobel și a declarat că nu are timp de interviuri icircntrucacirct este ocupat cu realizarea unor noi experimente și cercetări A primit doar jumătate din premiu (icircn valoare de circa 1 milion de dolari pentru in-ventarea așa-numitelor pensete optice (optical tweezers) care pot bdquoapuca și manipulardquo particule atomi sau mole-cule cu fascicule laser Aceste pensete pot manipula inclusiv virusuri bacterii şi chiar celule vii pentru a fi studiate fară să fie distruse Pensetele folosesc presiunea radiației laser pentru a prinde și mișca obiectele de interes Icircncă din 1987 Ashkin a publicat un articol icircn care demonstra cum aceste pensete pot captura bacterii fără să le afecteze

Cercetătorii americani Frances H Arnold şi George P Smith şi britanicul Sir Gregory P Winter au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie pe 2018 pentru bdquoo revoluţie bazată pe evoluţierdquo Mai precis descoperirile lor se referă la modul de dezvoltare a unor proteine ceea ce este de natură să aju-te cu precădere medicina dar nu numai

Premiul Nobel pentru Medicină pe 2018 a fost cacircştigat de James P Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii icircmpotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar

William D Nordhaus şi Paul Romer au primit Premiul Nobel pentru Econo-mie pentru cercetările lor icircn domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung icircn economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial

Icircn 2018 Premiul Nobel pentru Pace a fost cacircştigat de Denis Mukwege şi Nadia Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

Icircn ceea ce privește Premiul Nobel pentru Literatură membrii Academiei Suedeze au decis să nu icircl decerneze anul acesta din cauza scandalului privind hărţuiri sexuale cu care se con-fruntă forul

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron YaakovInstitutul Cultural Romacircn de la Tel

Aviv a fost inspirat cacircnd a ales Zikhron Yaakov drept locul unde să celebreze Centenarul Marii Uniri Icircmpreună cu Roș Pina Zikhron a fost icircntemeiat de primii evrei romacircni care icircn a doua jumătate a secolului al XIX-lea au făcut alia icircn Ereț Israel

Evenimentul organizat și cu partici-parea Primăriei orașului a organizațiilor israelienilor de origine romacircnă AMIR (Organizația Israelienilor Originari din Romacircnia) și HOR Israel (Histadrut Olei Romania) intitulat bdquoToamnă romacircnească la Zikhron Yaakovrdquo a coincis cu ani ver-sarea a 70 de ani de la icircnființarea Statului Israel și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări care au continuat fără icircntrerupere de șapte decenii

Pe strada pietonală din centrul orașului s-au desfășurat numeroase evenimente dintre care amintim un concert de muzică populară romacircnească și demonstrații de dansuri romacircnești susținute de Ansam-blul folcloric bdquoPăunițardquo din Sacircngeorz-Băi concerte ale grupului bdquoTrei Paralerdquo cu muzica lăutarilor și a klezmer-ilor din Moldova și Valahia secolului al XIX-lea ateliere de creație pentru copii un spec-

tacol de teatru bdquoPovești Romacircneștirdquo al Teatrului Karov și filmul bdquoAlyah Dadardquo al Oanei Giurgiu icircn care este evocată icircnființarea orașului Zikhron Yaakov

Ceremonia oficială a bdquoToamnei romacirc-nești la Zikhron Yarsquoakovrdquo a fost deschisă de primarul orașului Ziv Deshe care a subliniat importanța schimburilor culturale dintre Romacircnia și Israel și și-a exprimat dorința continuării acestei colaborări icircn vederea păstrării patri-moniului cultural și istoric al localității A fost transmis un salut de către Beacutela Krizbai vicepreședintele ICR pre-zent la eveniment iar Laacuteszloacute Marton Salamon directorul ICR Tel Aviv a mulțumit par-tenerilor pentru colaborare și a relevat importanța manifes-tării prin prisma Centenarului Romacircniei moderne și a celor 70 de ani de relații diplomatice neicircntrerupte romacircno-israe-liene Pre șe dintele AMIR Micha Harish a men ționat contribuția semnificativă a ali-alei romacircnești la fondarea Statului Israel

Atmosfera acestei zile a fost foarte plastic evocată de Cleopatra Lorințiu

directorul adjunct al ICR Tel Aviv bdquoEn-tuziasmul publicului (mulți dintre ei fiind de origine romacircnă sau avacircnd rădăcini romacircnești) e greu de descris Emoția bucuria și sentimentul de fraternitate au răsunat icircn noaptea israeliană de septembrie aducacircnd folclor romacircnesc din mai toate regiunile țării Căci laquopă-

unii noștriraquo au venit cu repertoriu din toată țara și cu straie din toată țara O lecție de folclor printre locuitorii uimiți și icircncacircntați care s-au prins icircn joc trei cea-suri icircntregi tineri și vacircrstnici căci vorba lui Coșbuc bdquoSunt greu bătracircnii de pornit dar de-i porneşti sunt greu de-opritrdquo (EG)

Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo

Primim la redacție

Mulțumiri doctoriței STELIANA ANGHEL

75 de ani de la salvarea evreilor

din Danemarca Icircn Danemarca s-au organizat mai

multe evenimente pentru a marca cea de a 75-a aniversare a acțiunii extraor-dinare de salvare a evreilor danezi de la deportarea la Auschwitz

Icircn octombrie 1943 ocupanții naziști au decis să lichideze comunitatea evreilor din această țară dar rezistența daneză cu ajutorul populației icircn primul racircnd al pescarilor a reușit să salveze 7200 de evrei (majoritatea comunității) pe care i-a transportat timp de trei săptămacircni cu bărci vase pescărești sau alte mijloa-ce prin stracircmtoarea Oresund icircn Suedia neutră Pentru curajul lor Institutul Yad Vashem a acordat tuturor salvatorilor titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo

La 11 octombrie 2018 cu prilejul celei de a 75-a aniversări zeci de evrei printre care cinci supraviețuitori ai Holocaustului au repetat drumul salvării Evenimentul a fost organizat de rabinul Yitzi Loewenthal și soția lui Rochel de la Habad Americani de origine cei doi trăiesc icircn Danemarca din 1996 Rochel a relatat că acum cacircnd au ajuns icircn apele suedeze toți parti-cipanții au rostit Kadiș Printre ei se afla și Henry Nachman care avea cinci ani cacircnd a fost salvat Din păcate părinții lui au murit icircnecați icircn timpul operațiunii

Dacă la prima parte a evenimentului atmosfera a fost solemnă la icircntoarcerea icircn Danemarca o formațiune klezmer a cacircntat melodii vesele iar supraviețuitorii și-au evocat amintirile povestind că au păstrat legăturile cu salvatorii

Rochel Loewnthal a relevat importanța acestei acțiuni bdquoEuropa este plină de icircn-tacircmplări sacircngeroase și trădări Dar aici icircn Danemarca vorbim despre ajutor și salvare ceea ce ne icircncacircntărdquo a spus ea citată de agenția JTA

La racircndul ei Comunitatea Evreilor din Danemarca precum și statul danez au marcat această zi A fost un proiect comun al Biroului premierului danez al Bisericii Gilleleje unde a avut loc ceremonia și al Consiliului Municipal Gribskov Invitatul de onoare a fost președintele israelian Reuven Rivlin care icircmpreună cu premi-erul danez Jans Ramsmussen a depus o jerbă icircn portul Gilleleje de unde au plecat vasele pescărești O slujbă icircn memoria celor salvați a avut loc la Sinagoga din Copenhaga la care a participat și prințul moștenitor Frederik Reuven Rivlin a arătat că Israelul nu va uita niciodată ce au făcut danezii pentru evrei ceea ce cre-ează o legătură indestructibilă icircntre cele două țări a relatat bdquoThe Jerusalem Postrdquo

MAGDALENA PORUMBARU

Nu nu este o greșeală numai că nu e bdquolumea nouărdquo pe care ar fi trebuit să o clădim icircn comunism ci cea de astăzi postcomunistă care este la racircndul ei nouă dar icircn alt sens Eticheta a fost dată de Sanda Vișan critic de teatru care icircmpreună cu scriitorul Alex Ștefănescu și actorul George Mihăiță directorul Teatrului de Comedie au susținut lan-sarea recentului volum al lui Radu F Alexandru bdquoUltima dorințărdquo (Ed Polirom) desfășurată la 13 septembrie la Librăria Humanitas-Cișmigiu Este vorba de o colecție de cinci piese de teatru scrise icircn mai mulți ani dintre care trei au fost jucate cu succes pe scenele din București și din provincie Interesant este că deși icircn general publicului nu-i place să citească piese de teatru cu excepția monologului bdquoIcircn oglindărdquo celelalte patru se citesc ușor și nu simți lipsa scenei

Radu F icircși intitulează piesele comeacutedii De ce așa a explicat scriitorul icircntr-un interviu acordat postului de radio RFI icircn ajunul lansării bdquoComeacutedia este un lucru la

care te uiți cu un sentiment de ciudățenie Te icircntrebi dar ce e asta Cele cinci piese sunt despre noi și viața noastră care e o comeacutedie nu-i cum ar trebui să fie o normalitate ci o parafrază o formă neașezată icircn tiparele normalității e o comeacutedie icircn urma căreia trebuie să racirc-dem și să lăcrimămrdquo Concluzia acestor piese mai susține autorul este că bdquonoi toți avem o prea mare disponibilitate de compromis Nu neg trebuie să facem unele inteligente dar pacircnă la o limită Nu se poate ca icircntreaga viață să mergi din compromis icircn compromisrdquo

Cele cinci piese sunt comedii de mora-vuri deoarece ndash citacircnd-o tot pe Sanda Vișan ndash ele solicită nevoia de rectitudine morală icircmbrăcată icircn racircs Icircn acest sens potrivit vorbitoarei autorul aparține modernității nu postmodernismului El dorește să vadă adevărul icircn unicitatea sa un adevăr care din păcate astăzi s-a pulverizat Radu F Alexandru are capaci-tatea de a sesiza nuanțele noii lumi dar gacircndește cu instrumentele lumii vechi icircn

această lume electronică și a globalizării El scrie pentru public care-l icircnțelege și-l apreciază de-aici și succesul pieselor sale care se joacă cu sălile pline La aceasta se adaugă și tematica aleasă cea a lumii politice pe care autorul o cunoaște icircn profunzime din interior Radu F Alexandru este un scriitor de idei care icirci obligă pe spectatori să-și folosească mult capacitatea de analiză a mai subliniat Sanda Vișan

Pentru scriitorul Alex Ștefănescu Radu F Alexandru se află icircn avan-garda literaturii El a creat un stil și un conținut proprii are finețe intelectuală și folosește o limbă romacircnă frumoasă Subiectele alese se caracterizează prin noutate originalitate și ingeniozitate Alex Ștefănescu a prezentat pe scurt cele cinci piese din volum și oprindu-se la bdquoUltima dorințărdquo (care a dat și titlul volumului) a remarcat bdquoiluminările metafizicerdquo care au determinat bdquoprintr-un joc de săbii al ide-ilorrdquo transformarea comediei icircn tragedie

George Mihăiță a vorbit despre apro-pierea sa spirituală de autor ceea ce l-a determinat să-i pună icircn scenă piesele

Luacircnd cuvacircntul la sfacircrșit Radu F Alexandru a schițat cacircteva dintre ideile pieselor sale și a mulțumit publicului care a umplut spațiul desemnat lansărilor de carte pentru participarea la acest eveni-ment

EVA GALAMBOS

Icircn anul 2008 dr Steliana Anghel a icircnceput să lucreze la Căminul bdquoRosenrdquo Astăzi tot acolo numărul celor pe care icirci are icircn grijă a devenit mult mai mare Doctorița Anghel icirci supraveghează medical pe toți cei internați dar icircn primul racircnd icirci iubește pe toți le cunoaște tuturor nu numai dosarul medical ci și povestea vieții plăcerile ciudățeniile grijile

Eu am cunoscut-o pe Steliana Anghel icircn 2009 atunci cacircnd tata a internat-o la Cămin pe mama care suferea de o boală care face ravagii icircn toată lumea icircn racircndul vacircrstnicilor Pe atunci locuiam icircn Singapore așa că legătura noastră a fost inițial numai telefonică Chiar fără să ne fi icircntacirclnit niciodată față icircn față am simțit căldura și compasiunea dacircnsei care m-au ajutat enorm icircn acea periodă dificilă De-a lungul anilor am icircnceput să o cunosc mai bine pe ea și programul ei spartan cu trezirea la ora cinci dimineața icircnceperea programului la Cămin la ora șapte icircn fiecare zi adesea și la sfacircrșitul săptămacircnii accesibilă la telefon pentru orice problemă care se ivește cu pacienții la orice oră inclusiv noaptea Astfel a tratat și a ajutat sute de pacienți și familiile lor icircn momentele cele mai grele ale existenței Un model de profesionalism compasiune și devotament pentru comunitatea noastră și pe care merită să icircl facem cunoscut ca generația nouă să icircl icircnvețe și să icircl adopte

Săptămacircna aceasta am reicircntacirclnit-o pe doctorița Steliana Anghel la un concert de muzică de cameră Ora opt seara la Ateneul Romacircn Icircnsă ea a ales să se ocupe prin telefon de problemele urgente care tocmai se iviseră cu dl Cornea și a renunțat la sine ndash pentru a suta oară ndash la armonia luminoasă a muzicii lui Mozart ca să facă ceea ce face cel mai bine să icirci ajute pe cei icircn nevoie să contribuie cu experiența acumulată icircn mai bine de cincizeci de ani de carieră medicală la icircngrijirea oamenilor

Aduc un mare bdquomulțumescrdquo doamnei doctor Anghel pentru cei zece ani de de-votament și icirci doresc icircn continuare și ei și Comunității ani nenumărați de căldură sufletească petrecuți icircn iubire de oameni și icircn eforturile de a-i ajuta

DANA PELES SAPIR fiica lui Henri și a Marilenei Zalis

Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania

Icircn cadrul unei vizite de două zile efectuate icircn Lituania icircn zilele de 23 și 24 septembrie ac Papa Francisc a adus un omagiu memoriei victimelor Holoca-ustului El a depus o jerbă la monumentul ridicat icircn locul unde a fost ghetoul din Vilnius și s-a rugat pentru sufletul celor pieriți icircn Holocaust

Vizita Papei a coincis cu cea de a 75-a comemorare a lichidării ghetoului din Vilnius icircn 23 septembrie 1943 dată considerată Zi de Rememorare a evreilor lituanieni victime ale geno-cidului Mai devreme la Kaunas icircn fața unei mulțimi de 100 000 de per-soane Suveranul Pontif s-a referit la miile de evrei uciși la Vilnius bdquoCu 75 de ani icircn urmă poporul lituanian a fost martorul distrugerii definitive a ghetoului din Vilnius punctul cul-minant al asasinării miilor de evrei acțiune care icircncepuse cu doi ani icircn urmărdquo a spus Papa care a atras atenția asupra necesității de a bdquodes-coperi și a icircmpiedica recrudescența unei astfel de atitudini periculoase a oricărei nuanțe de acest fel ce ar putea infecta inimile generațiilor care nu au trăit icircn acea perioadă și care ar putea fi eventual atrase de astfel de cacircntece de sirenărdquo

La ceremonia de la Vilnius au par-ticipat Dalia Grybauskaite președinta Lituaniei arhiepscopul Gintaras Grusas președintele Conferinței Episcopilor

Lituanieni și Faina Kuklianski președinta Comunității Evreilor din Lituania

Icircn 1941 icircn Lituania trăiau 208 000 de evrei 95 la sută dintre ei au murit icircn Holo-caust Alături de germani care au ocupat țara icircn 1941 la asasinarea evreilor au participat și lituanieni Icircn același timp 893 de lituanieni au fost declarați bdquoDrepți icircntre Popoarerdquo deoarece au salvat evrei

Din secolul al XV-lea pacircnă la cel de-al Doilea Război Mondial Lituania a găzduit

o numeroasă comunitate evreiască iar țara devenise un centru al culturii litera-turii și limbii idiș Astăzi comunitatea nu-mără 3000 de evrei icircn șase orașe iar icircn icircntreaga țară există 90 de sinagogi (EG)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 19

Romacircnia icircși poate compromite viitorul

Icircn locul viitorului de aur prevăzut de Dimitrie Bolintineanu pentru țara noastră Banca Mondială avertizează că ziua de macircine este sumbră dacă poli-tica Guvernului icircn domeniul investițiilor icircn educație și sănătate (icircn bdquocapitalul umanrdquo) nu se schimbă

Rezultat al faptului că icircn loc de 6 cacirct prevede legea Romacircnia alocă icircn mod constant educației sub 3 din PIB (298 icircn 2018) icircn ultimul Index al Capitalului Uman alcătuit de Banca Mondială Romacircnia se clasează abia pe locul 67 din 157 icircntrunind doar 060 puncte Icircn cazul nostru regresul pare să fi devenit o tradiție dat fiind că din 2012 icircncoace ne clasăm tot mai jos pierzacircnd două locuri de la ediția precedentă a Indexului și situacircndu-ne mult icircn urma celorlalte țări ale Uniunii Europene

Clasamentul este dominat de Sin-gapore (088 puncte) urmat de Corea de Sud și Japonia (cacircte 0 84 puncte) Statele membre UE se află pe pozițiile 5-44 iar Israelul se situează pe locul 23 la egalitate de puncte (076) cu Franța SUA Macao Belgia și Serbia Ca să ne facem o idee mai bună despre locul ocupat de Romacircnia să mai spunem că 060 de puncte mai totalizează Thailan-da Ecuador Uruguay și Azerbaidjan

După cum explică Banca Mondială scorul obținut de Romacircnia arată că la noi un copil are de parcurs 122 ani de icircnvățămacircnt preșcolar primar și secundar pacircnă la vacircrsta de 18 ani (față de 14 ani icircn cazul unui elev din Franța aflată pe locul 22) Și mai icircngrijorător este faptul că dacă se ia icircn calcul calitatea icircnvățămacircntului Banca Mondială estimează că un copil din Ro-macircnia beneficiază de numai 88 ani de școlarizare Asta icircnseamnă un decalaj de 34 ani față de numărul anilor petrecuți efectiv icircn școală cel mai mare decalaj din UE

Din cauza deficiențelor și a subfi-nanțării din sănătate Banca Mondială calculează că dintre romacircnii icircn vacircrstă de 15 ani numai 87 vor supraviețui pacircnă la vacircrsta de 60 de ani față de 91 icircn Croația și 95 icircn Suedia

Concluzia trasă de Tatiana Prosku-ryakova directorul de țară al Băncii Mon diale pentru Romacircnia și Ungaria este că bdquoRomacircnia trebuie să inves-tească icircn sănătatea și icircn educația cetățenilor săi dacă dorește să rămacircnă competitivă pe termen lungrdquo Icircn termeni foarte concreți această lipsă de com-petitivitate icircnseamnă că o țară care are un punctaj de 050 va pierde anual 14 din PIB pe o perioadă de 50 de ani față de realizările unei fruntașe a clasamenului

O știre de ultimă oră de la Guver-nul romacircn pare a aduce o geană de speranță păracircndu-se că autoritățile ar fi icircnțeles că lipsa de investiții icircn educație condamnă țara la regres Proiectul bdquoInvestește icircn tinerdquo le permite cetățenilor icircn vacircrstă de 16-26 de ani să acceseze credite fără dobacircndă de 40000 lei cei cu vacircrste icircntre 27-55 de ani putacircnd lua icircn aceleași condiții 35000 lei Benefi-ciarii trebuie să aibă cetățenie romacircnă și să locuiască icircn Romacircnia salariații pot obține 20000 de lei suplimentar iar banii pot fi folosiți pentru plata unor servicii icircn domeniul educației și sănătății Icircn cazul icircnscrierii beneficiarului la studii durata acestora constituie perioadă de grație la rambursarea creditului Nu e mult nu rezolvă problema dar e un icircnceput

Investiții de 21 miliarde de euro icircn Israel

Conform unui studiu privind investițiile de capital de risc (plasamente icircn firme de tip start-up) icircn Uniunea Europeană și Israel realizat de compania britanică Dealroom Israelul se clasează pe locul patru după Marea Britanie Germania și Franța Performanța este cu atacirct mai prestigioasă cu cacirct din punctul de ve-dere al populației numărul israelienilor este de 8-10 ori mai mic decacirct cel al primelor trei clasate

Denumit de multă vreme bdquonațiunea start-uprdquo Israelul a reușit să atragă numai icircn perioada ianuarie-septem-brie 2018 peste 21 miliarde de euro investiții icircn capitalul acestei categorii de firme mici și de icircnaltă tehnologie Pentru comparație icircn Marea Britanie (peste 65 de milioane de locuitori față de 89 ai Israelului) au mers 52 miliarde de euro iar spre Germania și Franța (peste 82 respectiv peste 67 de milioane de locuitori) s-au icircndreptat 28 miliarde de euro Icircn total arată studiul 70 din capitalul de risc investit icircn UE a fost plasat icircn firme din Marea Britanie Germania Franța și Israel

Icircntr-o știre de pe site-ul agenției de presă Ynet News se precizează că sectoarele care au atras cele mai multe investiții icircn Israel și UE icircn 2018 sunt sănătatea (4 miliarde de euro) și serviciile și tehnologiile financiare (39 miliarde)

Unul dintre investitorii speciali icircn Israel după cum s-a exprimat premierul Benjamin Netanyahu este Intel Com-pania a investit icircn Israel 38 de miliarde de dolari bdquoAți fost printre primii care au sesizat potențialul Israelului și pe cel al cooperării noastre Voi sunteți speciali pentru că nu investiți numai icircn cercetare și proiectare ci și icircn producție și exportrdquo le-a spus prim-ministrul conform unui comunicat al Biroului de Presă al Gu-vernului de la Ierusalim

Viața profesională tot mai lungă icircn UE

Investițiile tot mai mari icircn califica-rea forței de muncă pe de o parte și icircmbă tracircnirea populației cu presiunile tot mai mari asupra fondurilor de pensii au determinat guvernele țărilor din Uniunea Europeană să prelungească tot mai mult durata medie estimată a vieții pro-fesionale Această noțiune arată cacircți ani va fi activă pe piața muncii o persoană care azi are 15 ani

Icircn 2017 icircn cele 28 de state membre ale UE duratea medie a vieții profe-sionale a crescut la 36 de ani cu trei ani mai mult decacirct icircn 2000 după cum reiese din datele publicate recent de Eu-rostat (Oficiul European de Statistică)

Trebuie subliniat că nu s-a ajuns la o valoare standardizată a duratei vieții profesionale icircn UE variațiile fiind substanțiale atacirct geografic cacirct și pe sexe Astfel icircn Suedia o persoană care are 15 ani icircn 2018 va munci icircn medie timp de 417 ani icircn timp ce icircn Italia durata estimată a vieții profe-sionale este de numai 316 de ani Icircn restul Uniunii valorile acestui indicator sunt diferențiate astfel Olanda ndash 401 ani Danemarca ndash 396 ani Marea Britanie ndash 389 ani Estonia ndash 385 ani şi Germania ndash 384 de ani Perioade mai scurte de viață profesională activă se icircnregistrează icircn Croaţia (325 ani) Grecia (327 ani) Belgia (329 ani) Bulgaria (33 ani) Luxemburg (332 ani) și Polonia (333 ani) Romacircnia cu o perioadă estimată de viață profesională de 334 ani se situează pe un interval mediu al acestui indicator dar ceea ce nu poate face obiectul nici unei statistici este răspunsul la icircntrebarea cacircți dintre cei care au azi 15 ani vor mai munci icircn Romacircnia peste 5 10 sau 34 de ani Ceea ce poate surprinde la prima ve-dere este că la noi spre deosebire de alte state europene durata vieții active profesionale a scăzut de la 36 de ani icircn 2000 la 334 icircn 2017

După cum spuneam icircn UE durata vieții profesionale estimate variază mult de la o țară la alta și icircn funcție de sexul lucrătorilor Astfel astăzi există o diferenţă de cinci ani icircntre bărbaţi şi femei durata estimată a vieţii profesio-nale pentru bărbaţi fiind de 38 de ani iar pentru femei de 33 de ani Cea mai mare diferenţă icircntre cele două sexe este semnalată icircn Malta (12 ani)

Durata vieţii profesionale este mai lungă pentru bărbaţi decacirct pentru fe-mei icircn majoritatea statelor din Uniunea Europeană cu excepţia Letoniei unde aceasta este egală la bărbați și femei și a Lituaniei unde femeile muncesc mai mulți ani decacirct bărbații

ALx MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3A fost un eveniment deosebit a coincis

cu aniversarea unui deceniu de la acordarea cetățeniei evreilor icircn context romacircnesc De aceea Filderman i-a dat titulatura Congresul Emancipării

Dezbaterile au fost deschise de Moses Schwarzfeld neobositul luptător pentru emanciparea evreilor din Romacircnia Numărul participanților a depășit cifra de 200 Au venit delegați și invitați nu doar din Vechiul Regat ci și din noile provincii ale Romacircniei Mari Referatul de sinteză asupra activității de un deceniu a fost prezentat de dr W Filderman președinte UER din anul 1923

Vorbitorul a evidențiat principalele pro-bleme cu care s-a confruntat conducerea Uniunii icircn perioada respectivă greutățile ivite și rezultatele obținute Din 1919 și pacircnă icircn momentul desfășurării Congresului s-au dat lupte grele pentru consfințirea drepturilor cucerite Dacă pacircnă icircn anul 1919 scopul principal al Uniunii icircnființată icircn 1909 a fost icircndrumarea spre obținerea emancipării din 1918 pacircnă icircn 1923 forțele au fost concen-trate icircn direcția cuceririi drepturilor care se cuveneau conform prevederilor noilor legi și tratatelor internaționale De la votarea Constituției (1923) și pacircnă la promulgarea Legii Macircrzescu (1925) a fost perioada de bdquopazărdquo a acestor drepturi Din 1925 a icircnceput perioada de consolidare a drep-turilor obținute Icircn prima etapă momentul culminant l-a constituit rezistența dacircrză cu mari sacrificii și primejdii față de primul Decret-lege de icircncetățenire Ideea respin-gerii Decretului i-a aparținut lui W F avacircnd aprobarea evreilor din Vechiul Regat Astfel a putut fi icircnlăturat un decret care putea fi nefast silind autoritățile la icircnlocuirea lui prin Decretul-Lege din mai 1919 adevăratul decret de eliberare Icircn a doua perioadă momentul decisiv l-a constituit lupta pentru ratificarea prin Constituție a decretelor-lege de icircncetățenire A fost o garanție pentru obținerea drepturilor prin voința liberă a Romacircniei Icircn a treia perioadă a dominat lupta pentru icircnlăturarea unor texte primejdi-oase din proiectul Legii Macircrzescu intitulată Lege privitoare la dobacircndirea și pierderea naționalității romacircne A fost promulgată la 24 februarie 1924 Horia Carp a ținut un discurs icircn Senat prin care ilustra situația creată de noua lege Icircn jur de 10-12000 de familii și-au pierdut naționalitatea și au devenit străini din cauza acestei legi Despre lupta sa icircmpotriva prevederii Legii Macircrzescu Filderman nota icircn Jurnalul său bdquoPropunerile mele au fost respinse Cu toate acestea am continuat asaltul zi de zi an de an Am scris rapoarte despre păienjenișul nedreptăților create de Legea din 1924 Totuși legea a rămas icircn vigoare După votarea Legii Macircr-zescu ndash constată Filderman icircn referatul său ndash atenției noastre s-au impus o serie de noi probleme de interes vital problema cultului a icircnvățămacircntului a cooperativelor Am izbutit să ridicăm cultul nostru la absolută egalitate cu celelalte culte prin Constituție am izbutit să facem din cele mai multe dintre școlile noastre instituții cu drept de publicitate și am făcut să se admită limba de predare ebraicărdquo

Următoarele referate votate de Congres oglindesc direcțiile de activitate ale UER icircn perioada 1925-1929 UER și Cultul Mozaic UER și icircnvățămacircntul public și particular chestiunea studențească cooperativele Uni-versitatea populară chestiunea refugiaților activitatea parlamentară Institutul de Studii Politice și Economice Icircn final Congresul a hotăracirct modificarea statutului din 1923 Articolul 1 preciza bdquoUER este organizația evreilor care luptă pentru apărarea drepturilor individuale și colective ale populației evreiești din Romacircnia izvoracirctă din Constituție din legile țării și din tratatele internaționale Revendică toate drepturile icircn viața religioasă culturală socială economică și politică populației evreiești din Romacircniardquo

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Congresul General al UER

(iunie 1929)

Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilorDe la Renaștere icircncoace puțini scri-

itori s-au ridicat la nivelul universalității precum Thomas Mann Născut la 6 iunie 1875 la Luumlbeck icircn Imperiul German a decedat la 12 august 1955 la Zuumlrich icircn Elveția Și-a făcut studiile la Muumlnchen A fost căsătorit cu Katia de origine iudaică unul dintre motivele pentru care a părăsit Germania odată cu venirea nazismului la putere Icircntre anii 1934 și 1938 locuiește icircn Elveția la Kuumlsnacht unde publică revista bdquoMăsură și Valoa-rerdquo icircn care militează bdquopentru cultura germană liberărdquo Icircn 1938 emigrează cu toată familia icircn SUA primind icircn 1944 cetățenia americană Revine icircn Ger-mania icircn 1949 dar icircn 1952 se stabilește icircn Elveția lacircngă Zuumlrich

Thomas Mann nu a fost numai un romancier de mare forță ci și eseist autobiograf povestitor critic jurnalist scenarist profesor universitar etc Cărțile

care l-au făcut celebru sunt bdquoCasa Bud-denbrookrdquo bdquoMuntele vrăjitrdquo bdquoMoarte la Venețiardquo bdquoIosif și frații săirdquo bdquoLotte la Weimarrdquo bdquoDoctor Faustusrdquo bdquoTristanrdquo șa A fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură Premiul Goethe Ordinul pen-tru Merit icircn domeniul Științei și Artelor Legiunea de Onoare icircn grad de Ofițer Medalia Goethe a orașului Frankfurt avacircnd titluri onorifice de doctor acordate de Universități precum Princeton Har-vard Columbia Oxford Cambridge șa

Acordarea Premiului Nobel s-a da-torat icircn special marelui roman bdquoCasa Buddenbrookrdquo care de-a lungul anilor a fost icircntacircmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literatu-rii contemporane Umanismul social democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit de timpuriu sensul antiuman al

doctrinei politice naziste și l-a denunțat icircn conferințe și icircn scris afirmacircndu-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconside-rate de fascism

Primele modele care l-au inspirat ca scriitor au fost Schopenhauer Nie-tzsche Wagner De altfel muzica și filozofia au fost izvoarele vastei sale opere Era o fire meditativ-pesimistă cu profunde incursiuni icircn istoria ome-nirii Icircnclinat la icircnceput spre un națio-nalism echilibrat se debarasează de exce sele dreptei naționaliste și anti-semite trecacircnd de partea gacircndirii eu-ropene moderne Această cotitură este reflectată icircn romanul dialogal bdquo Muntele vrăjitrdquo Orientarea sa are la bază con-cep țiile lui Goethe și Freud Mai tacircrziu se apropie de tematica biblică și scrie tetralogia bdquoIosif și frații săirdquo

BORIS M MARIAN

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

J E W I S H R E A L I T Y

Every year on October 9 the National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania marks a solemn reminder for the thousands of Jews killed by the Antonescu regime during the Second World War On October 9 1941 Jews were deported to Transnistria

Through their presence at the ceremonies organized by the National Institute for the Study of the Holocaust in Romania together with FJCR representatives of the Romanian State and many other organizations join this mourning day and share the sufferings of the Jewish population In a message sent on this occasion President Klaus Iohannis stressed that ldquothe recovery of the Holocaust memory and the fight against anti-Semitism has been a priority for our country in the past decade and a half and the results are significantrdquo Under the EU presidency mandate Romania will take over in less than three months

the objectives include ldquostrengthening European values and counteracting anti-Semitism racism and intolerancerdquo said the message

At the commemorative ceremonies at the Victimsrsquo Memorial Romanian Prime Minister Viorica Dăncilă Dr Aurel Vainer FJCR President DrLiviu Beris AERVH President Daniel Vasile Deputy of the Roma Party ldquoPro-Europardquo HE Tamar Samash Ambassador of the State of Israel and HE Hans Klemm US Ambassador participated and held speeches Representatives of the Presidency the Chamber of Deputies the diplomatic corps the clergy leaders of other Jewish organizations Brsquonai Brsquorith Joint JCB and members of the Jewish community also attended Flower wreaths have been deposited

The next solemn moment was the unveiling of Elie Wieselrsquos bust in Elie Wiesel Square in Bucharest The bust is made by American sculptor Marc

Mellon and the ceremony with a large participation was organized by the Bucharest City Hall with the support of INSHR

The Romanian Presidency also marked the Holocaust Day in Romania Thus in the afternoon of October 9th President Klaus Iohannis as a tribute to the suffering by the Jews in Romania awarded distinctions to 44 Holocaust survivors formerly deported to the extermination camps on the territory of Poland or in Transnistria

Presidential Administration and bdquoElie Wieselrdquo Institute also projected Radu Judersquos film bdquoIt is irrelevant for me whether we will enter as barbarians in historyrdquo The film is inspired by the massacre of the Odessa Jews and according to the director the purpose of the film is to stimulate the knowledge of historical truth and to engage in debate among spectators In all communities in the country October 9 was marked by various events in many of which also participated civil society organizations or school pupils

We present the list of those decorated by the President of Romania

National Order of rdquoFaithful Servicerdquo Knight rank

Arno Blei Frima Acs Iancu Braustein Nicolae Decsei Otto Deutsch Erica El lenbogen Ingeborg Grunstain Bernhard Guttmann Ruth Guttmann Sylvia Hoisie Toma Kassovitz Isa Iacobina Milea Rachel Năstase Saul Rotariu Pavlina Salmanovici Nicolae Steiner Isac Steinic Martin Sternin Israel Tanner și Carl Wolcovici

National Medal of rdquoFaithful Ser-vicerdquo 3rd Class

Zoltan Blum Boris Calanter Marcel Cohn Rozalia Deutsch Ana Fatyol Desideriu Fulop Eugen Genad Sonia Gridea Iulia Haritver Kormen Joger Leopold Karpelesz Nero Elemer Klain Magdolina Kopper Dorothea Lazăr Martin Leb Ietti Leibovici Malvine Lowy Iudita Delia Misareș Iolanda Naftali Clarisa Popescu Hana Saia Anişoara Schwartz Ecaterina Steinberger și Herman Zelingher

In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad

The session in memoriam for academician Ionel-Valentin Vlad former president of the Romanian Academy (2014-2017) organized by the Academy had a musical prelude for 75 years since his birth the Violoncellismo Ensemble led by Marin Cazacu

The speakers referred to themes such as the love for natal Maramureș pioneering in the field of optical fiber laser (Academy president academician Ioan-Aurel Pop) the chronology of the scientific course (vice-president of the Academy Bogdan Stănescu) his role of ambassador of Romanian science (Dr Jean Huignard France acad Ion Tighineanu Republic of Moldova Professor Eugenio Fazio Italy Professor Maria L Calvo-Spain) the passion for the thing well done (academician Cristian Hera) strong support for the ELI project (academician Nicolae Victor Zamfir) patriotism (Professor Ecaterina Andronescu Polytechnic University Bucharest Dr Teodor Ardelean director of the Petre Dulfu county library Baia Mare) theosophical considerations on light (Professor Wilhelm Dancă Dean of the

Faculty of Romano-Catholic Theology University of Bucharest)

Among the speakers leading intellectuals of the Jewish ethnic group in Romania and abroad who highlighted the common desire to bdquoknow us in order to recognize usrdquo the foundation of friendship with the Jewish community in Romania ( Dr Aurel Vainer FJCR President) not forgetting the roots combining science and religion attention to the Judeo-Christian dialogue (Professor Carol Iancu France honorary member of the Romanian Academy) collaboration with Brsquonai Brsquorith Romania (BBR President eng Jose Iacobescu) practicing the Jewish aphorism what you do not like do not do to somebody else (Professor Jean Jacques Askenazy Israel honorary member of the Romanian Academy)

Messages sent by Mugur Isărescu NBR governor and Nobel Prize laureate of Chemistry Stefan Hell born in Romania were read The common denominator the scholar-citizen model It was bdquoa moment of different thinkingrdquo said the academicianrsquos wife Professor Adriana Vlad who thanked all the participants

Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest

ldquoIn the 40 years of wanderings in the desert a world has changed another nation came outrdquo

Sukkot brings us back the soulrsquos relaxation after the liveliness of Yom Hadin at Yom Kippur Along with the leaders of the FJCR JCB BBR personalities from the sociopolitical cultural environment high clerics members of the Bucharest community came to the Great Synagogue in the capital The divine service was celebrated by the first cantor Iosif Adler cantor Emanuel Pusztai the Coral Temple Choir The festive dinner followed in the Sukkah

Prime Rabbi Rafael Shaffer focused on the social valence of the feast the miracles making possible the survival and on the positive psychological connotations

Dr Aurel Vainer FJCR President has emphasized the process of creation of a nation ldquoIn the 40 years a world has changed another nation has emerged Sukkot is also the feast of harvest in Eretz Israel we become a nation of farmers We rejoice thanking the Creator for the gift of liferdquo Edi Kupferberg FJCR secretary general compared Shavuot to Sukkot ldquoOn Shavuot we know how it will be the year On Sukkot not yet Sukkot is the time of our joy but a moderate joy because the price of leaving the slavery was the death of some Egyptiansrdquo JCB Vice President Silvian Horn enjoyed seeing the Sukkah from the Great Synagogue courtyard full of people It was a good opportunity to reiterate our need for unity Blessings for bread and wine celebrated by the first cantor Iosif Adler the sacred music (the Coral Temple Choir) gave solemnity to the diner The atmosphere was enlivened by the songs of the Hazamir Choir of JCB and Carla Muşat

ldquoTORAH IS ALIVErdquoThe autumn holidays end in grave

and sublime terms Shemini Atzeret and Simhat Torah Grave because in Shemini Atzeret the last day of Sukkot serenity is replaced by uneasiness will God give the rain vital to the future harvest Thatrsquos why the celebration is praying for the rain We say Izkor to the loved ones who are still alive in our soul There is an evolution of our indestructible love of the Torah from the moment it is given to us (the Shavuot) until the time of the wedding with Him (Simhat Torah) As soon as the last verse is finished read by Hatan Torah the reading cycle is resumed at the end by Hatan Bereshit for the Torah means endless learning

We reread it year after year because every time we understand it differently Eduard Kupferberg FJCR general secretary said at the Coral Temple in the capital bdquoThe Torah is a set of behavioral norms leading our existence Torah is aliverdquo said Aurel Vainer FJCR PresidentrdquoOne reason for joy is that the Coral Temple is full of children Our community has a futurerdquo JCB vice president Silvian Horn said bdquoFrom the Torah you will apparently learn stories addressed Rabbi Rafael Shaffer to the children Stories are however truths for liferdquo

JCC Childrenrsquos Choir and Gan Eden Kindergarten Hazamir Choir of JCB performed songs of Simhat Tora conductor Bogdan Lifsin The religious service of Maariv was officiated by cantor Emanuel Puzstai and the Coral Temple Choir led by Robert Levensohn After the seven Hakafot and the childrenrsquos blessing under the talit before the open Aron Kodesh the participants said Lrsquohaim tasted the culinary crafts cooked from the bdquoBăluşrdquo kitchen of rdquoRosenrdquo Home and the ritual restaurant ndash DSMA

Paul Cornea passed in eternity

On Oct 7 Paul Cornea reputed professor historian and literary theorist passed away Author of an imposing work of present restitution of Romanian pre-romanticism and romanticism the scholar drew his attention especially towards the end of the eighth decade of the 20th century towards an approach to literature ldquoinspired by modern trends by the sociology of culture by comparative study by the reading theory and reception by statisticsrdquo

In 1940 due to the racial law Paul Cornea entered the ldquoCulture Brdquo High School The ldquoghettordquo condition has been matched by an exceptional intellectual emulation He approached the Zionist ideals more precisely those of Hashomer Hatzair and the antifascist resistance movement

After August 23 1944 he was involved in building the new cultural patterns of a ldquosecularrdquo faith He was ldquoa hero of his timerdquo who wanted like many others to change the world Then came the moment of 1956 the Hungarian anti-communist revolution ldquoopened his eyesrdquo He was sanctioned for ldquoliberalismrdquo through 1957 - 1958 He took refuge in studying He left a solid deep high level work He became integrated in the Romanian culture as so many great Romanian Jewish intellectuals have done

Every one of his courses was a spiritual feast for students in which his verve the irony of his comments abolished the temporal barriers The 19th century was filtered through modern sensitivity He has taught during decades of teaching so many student promotions the purity of taste the respect for the truth

Itrsquos what he did with the world he went through and with himself His memoirs ldquoWhat was how it wasrdquo is especially addressed to young people helping them understand ldquohow things happened in their generative contextrdquo all the more so as the target audience ldquohas about the environment of the epoch a veiled picture which is not once unilateralldquo An accomplished life and work

He was buried at the Jewish Cemetery rdquoFilantropiardquo in Bucharest

The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 21

Icircnceputul anului 5779 la Căminul RosenBucurie și speranță de Roș Hașana

Anul Nou 5779 a fost sărbătorit la Căminul Rosen icircntr-o atmosferă de mare bucurie și speranță Am avut oaspeți de seamă prim-rabinul Rafael Shaffer dr Mona Bejan director DASM prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Tudor Jaakov Dana și Sigal din Israel

Festivitatea a debutat cu un concert de muzică israeliană Melodii precum Bashana abaa Vi nemten a bisale mazel Tumbalalaika Yerushalaim sel zaav Ose shalom Hava Naghila au fost aplaudate ritmic și chiar fredonate de icircntreaga asistență Protagoniștii concertului au fost I Adler ndash voce E Pusztai ndash pian și T Jaakov ndash flaut

A urmat un ceremonial religios la sinagogă cu un moment de adacircncă emoție cacircnd am ascultat sunetul răsco-litor al șofarului tălmacit de rav Rafael Shaffer ca o chemare bdquoOameni buni deșteptați-vărdquo A amintit că imnul națio-nal al Romacircniei are o chemare similară bdquoDeșteaptă-te romacircnerdquo

Sărbătoarea de Roș Hașana s-a icircncheiat cu o masă festivă icircncărcată cu bunătăți tradiționale preparate de colec-tivul de artă culinară condus de doamna Ilona

Potrivit tradiției din străbuni cu acest prilej s-a cacircntat iar prim-rabinul a explicat semnificația și simbolurile sărbătorii de

Roș Hașana Cuvintele sale icircnțelepte pildele cu tacirclc și icircndemnurile sale ndash spuse permanent cu zacircmbetul pe buze ndash ne-au insuflat icircncrederea că 5779 va fi un an mai bun de liniște binecuvacircntat de Avinu Malkeinu Cel Atotputernic Pentru Că minul Rosen noul an icircncepe cu vești bune curacircnd va avea loc inaugurarea primului etaj modernizat Semne bune anul are

Vizită emoționantă a actorilor de la TES

Icircn ultimii ani a devenit o tradiție ca ac-tori de la TES să vină periodic la Căminul Rosen oferindu-ne momente de mare desfătare sufletească extrem de be-nefice pentru moralul nostru Recent s-a deschis o nouă stagiune

O zi minunată un spectacol variat ab-solut impresionant Cap de afiș ndash Maia Morgenstern una dintre cele mai im-portante vedete ale teatrului și filmului contemporan din Romacircnia celebră și peste hotare Alături de domnia sa au venit Dorina Păunescu Mirela Nicolau Alina Tomi Geni Brenda Vexler Ara-bela Neazi Nicolae Botezatu Veaceslav Grosu și Andrei Bibire Bineicircnțeles nu a lipsit orchestra TES cu Rodica Gancea Sergiu Marin Mihai Pintenaru și Fera Sarmin dirijor Bogdan Lifșin

Momente pline de emoție poezie muzică dans cacircntece tradiționale evre-

iești care au creat o atmosferă plină de bună dispoziție iar aplauzele nu mai conteneau

Cu această ocazie Elena Loreta Popa ne-a oferit din partea Muzeului Literaturii Romacircne numeroase apariții re-cente volume de Marin Sorescu Nichita Stănescu Marin Preda Fănuș Neagu Shakespeare Virgil Tănase Constantin Abăluță precum și două albume artistice bdquoMuzeele Bucureștiuluirdquo și bdquoMonumentele Bucureștiuluirdquo

Trebuie să subliniem că printre oaspeți s-a aflat și Silviu Vexler deputatul nostru care surpriză la icircndemnul Maiei Morgen-stern a făcut parte efectiv din spectacol dovedind reale calități artistice

A fost la icircnceput de an 5779 un eveniment care ne-a umplut inimile de bucurie

POMPILIU STERIAN

Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele

Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu

O delegație guvernamentală germană condusă de can-celarul Angela Merkel a efectuat o vizită icircn Israel unde s-a desfășurat o nouă reuniune interguvernamentală germano-israeliană Cancelarul a fost primit de președintele Reuven Rivlin a avut convorbiri cu premierul Benjamin Netanyahu și a vizitat muzeul Yad Vashem La dejunul desfășurat la reședința șefului statului acesta i-a atras atenția cancelarului asupra in-tensificării antisemitismului icircn Europa și Germania bdquoNu există sintagma urăsc Israelul dar icirci iubesc pe evreirdquo i-a spus Rivlin oaspetelui său

Icircn cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul is-raelian Benjamin Netanyahu cancelarul german și-a reafirmat susținerea pentru soluția bdquodouă staterdquo deși a recunoscut că pot exista și alte soluții dar pe aceasta o consideră bdquocea mai raționalărdquo Merkel s-a referit și la dezbaterile legate de legea

israeliană de definire a Israelului ca stat evreu fiind informată de premierul Netanyahu despre bdquodrepturile minorităților din Israelrdquo Ea a subliniat că Germania recunoaște Statul evreu iar icircn cazul unui tratat de pace cacircnd celelalte state vor recunoaște de asemenea caracterul statului care asigură drepturi depline minorităților nici palestinienii nu-l vor putea ignora Cancelarul a reafirmat angajamentul Germaniei față de securitatea Israe-lului și a adăugat că a discutat cu Benjamin Netanyahu despre mijloacele de a icircmpiedica Iranul să obțină arma nucleară dar icircn ceea ce privește metodele cele două părți au abordări dife-rite Merkel a recunoscut necesitatea ca forțele iraniene să se retragă din Siria din apropierea Icircnălțimilor Golan deoarece sunt o amenințare pentru Israel De asemenea Germania va milita pentru combaterea amenințărilor de securitate provenind din Liban

Benjamin Netanyahu a salutat poziția cancelarului cu pri-vire la securitatea Israelului dar a recunoscut existența unor diferențe de opinii ceea ce bdquoeste un lucru firescrdquo Premierul a reafirmat voința Israelului de a nu permite Iranului să folosească Siria ca bază de atac icircmpotriva Israelului El a arătat că peri-colul comun a dus la apropierea dintre Israel și statele arabe bdquoAceastă nouă relație ne dă speranțe pentru viitor deoarece deschide calea păciihellipicircntre Israel și statele arabe deși ne va lua timp pacircnă la normalizarea treptată a relațiilor Stracircnsele legături dintre Berlin și Ierusalim pot servi drept exemplu lumii cum foști dușmani pot deveni parteneri apropiațildquo a declarat Benjamin Netanyahu

Icircn urma reuniunii guvernamentale comune au fost sem-nate mai multe acorduri economice științifice și icircn domeniul educațional

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER ndash decizii privind

domeniile social cultural

religiosCu cacircteva zile icircnainte de icircnceperea

Sărbătorilor de toamnă din anul 5779 Comitetul Director (CD) al FCER s-a icircntrunit pentru a dezbate probleme urgente și de mare importanță pentru viața socială și de cult dar și pentru cea culturală a comunității evreiești din Romacircnia

Astfel după dezbateri ample care au avut loc de-a lungul mai multor icircntruniri ale Comitetului Director mem-brii acestuia au aprobat propunerile de actualizare a contribuțiilor privind pachetele de servicii oferite de Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo coordonat de Mona Bejan directoarea Departamentului pentru Asistență Socială și Medicală din cadrul Federației De remarcat preocuparea pentru satisfacerea unui grup cacirct mai variat de beneficiari pachetele fiind diferențiate pe trei categorii Cu acest prilej s-a stabilit și faptul că reinaugurarea Centrului Rosen va avea loc icircn primul trimestru al anului 2019

Din sfera patrimoniului de cult CD a fost informat despre situația de urgență de la Sinagoga Neologă și Sinagoga Ortodoxă din Brașov precum și des-pre faptul că la primul dintre aceste obiective a fost oprită infiltrarea apei prin acoperiș rămacircnacircnd de rezolvat problema igrasiei De asemenea un Comitet tehnic va analiza soluțiile pen-tru alegerea rezolvării optime a situației de la Sinagoga Ortodoxă din Brașov

O altă sinagogă cea din Făgăraș ar putea deveni obiectiv turistic dacă soluțiile autorităților locale și doleanțele FCER vor putea fi armonizate existacircnd deja icircndelungate negocieri icircn acest sens

Rămacircnacircnd icircn domeniul vieții de cult CD a aprobat deplasarea la New York a președintelui Federației dr Aurel Vainer pentru a analiza posibili-tatea realizării unui parteneriat privind produsele cașer

CD a mai decis ca icircn Cimitirul evreiesc din Păcurari (Iași) să fie atri-buită o parte din clădirea administrativă Centrului de Studii Religioase Iudaice bdquoRabin Menahem din Ştefăneştirdquo ndash organizaţia Ştefăneşti Israel Icircn acest scop urmează a fi icircncheiat un Acord icircntre FCER-CM Organizația Ștefănești Israel și CE Iași

Conform deciziilor adoptate de Comitetul Director tot icircn Moldova urmează să aibă loc icircn curacircnd două evenimente majore icircn domeniul vieții de cult mozaic pe de o parte reinau-gurarea Sinagogii Mari din Iași va avea loc concomitent cu comemorarea a 150 de ani de la moartea Rabinului din Ștefănești la finele lunii noiembrie Pe de altă parte dacă vremea din ultima parte a anului va permite finalizarea lucrărilor de restaurare urmează a fi reinaugurată și Sinagoga din Hacircrlău

Icircn final s-a mai hotăracirct ca directorul CAPI ing Rudy Marcovici să ocupe locul icircn Consiliul de Supraveghere al Fundației Caritatea rămas vacant icircn urma decesului lui Alexandru Elias zl

Ca dovadă a solidarității comunității evreiești și a FCER cu membrii altor culte CD al Federației a aprobat acordarea unei donații de 10000 lei pentru a ajuta reconstrucția clădirii Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Oradea afectată icircn această vară de un incendiu violent (AM)

Icircn perioada 27 august-3 septembrie ac Răzvan Turcu elev la Complexul Educațional Laude-Reut icircmpreună cu profesoara Monica Vitan au participat la Scoala de Vară de Știință și Tehnologie de la platforma Măgurele bdquoCeea ce m-a impresionat cel mai mult au fost cursurile despre acceleratoarele de particule mo-dul de funcționare a laserului și automa-tizării prin folosirea aplicației Labviewrdquo a relatat tacircnărul

La Școala de Vară au fost acceptați 40 de elevi formacircndu-se echipe de cercetare din diferite domenii Alături de Alex Trifanov de la Liceul bdquoOvidiusrdquo din Constanța am lucrat la tema bdquoAplicațiile inteligenței artificiale icircn analiza datelor științificerdquo ajutați de cercetătorul Bogdan Popovici de la Institutul bdquoHoria Hulubeirdquo Folosindu-ne de metode ale inteligenței artificiale de icircnvățare automată și de rețele neuronale am făcut predicții uti-lizacircnd date provenite de la evaluarea

națională din ultimii trei ani și am continu-at prin a crea un algoritm de recunoaștere a imaginilor pe care l-am aplicat icircn digita-lizarea buletinelor seismice ale Institutului Național de Fizica Pămacircntului Am studiat fizica particulelor elementare și am rămas cu planul de a analiza date furnizate de Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) cu privire la particule folosind metodele icircnvățate

Săptămacircna s-a icircncheiat cu un concurs de prezentare a proiectelor de cercetare cacircștigat de echipa noastră Fiind un elev Laude-Reut pot spune că am avut un avantaj față de ceilalți participanți pentru că nu a fost pentru prima dată cacircnd mi-am prezentat ideile icircn fața unei mulțimi și am știut cum să captez publicul Mi-a fost de mare folos și experiența de fizică aplicată dobacircndită la Institutul Weizmann

din Israel la care am participat doi ani la racircnd

La Școala de vară au participat și 30 de profesori din toată țara Icircn cazul profesorilor sesiunea de formare a durat patru zile Stagiul le-a oferit posibilitatea de a-și dezvolta orizontul profesional cu teme actuale de a ex-perimenta alternative pentru lucrul la clasă precum și resurse online ce pot fi utilizate icircn predare

RĂZVAN TURCUelev Laude-Reut

Maia Morgenstern Geni Brenda-Vexler și Silviu Vexler la Căminul Rosen

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר עם אחר

חג הסוכות מחזיר לנו את הרגיעה הנפשית לאחר הרעדה ביום הדין וביום

הכיפורים עם ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה של קהילת

יהודי בוקרשט ושל בני ברית רומניה הגיעו יחד לבית הכנסת הגדול שבעיר הבירה אישים מן המסגרת החברתית-פוליטית-תרבותית אנשי דת בכירים חברים בקהילה היהודית את התפילה ערכו שליחי ציבור החזן הראשי יוסף אדלר והחזן עמנואל פושתאי ולצידם

מקהלת ההיכל הכוראלי לאחר מכן הוגשה סעודה חגיגית בסוכה

הרב הראשי רפאל שפר התרכז בהיבט החברתי של החג על הניסים שאיפשרו את ההישרדות על ההקשרים הנפשיים

החיוביים יור הפדרציה דר אאורל ויינר

הדגיש את תהליך יצירתו של עם ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר

עם אחר סוכות הוא גם חג התבואה בארץ ישראל אנחנו הפכנו לעם של

חקלאיים אנחנו שמחים ומודים לבורא עולמים על המתנה שנתן לנו החייםמזכל הפדרציה אדי קופפרברג

השווה בין שבועות לסוכות בשבועות אנו יודעים איך תהיה השנה הוא זמן שמחתנו אמנם זו שמחה מתונה שכן

מחיר יציאתנו מעבדות לחירות היה מותם של מצרים אחדים

סגן יור קהילת יהודי בוקרשט סילבייאן חורן שמח כאשר ראה שהסוכה

בחצר בית הכנסת הגדול הייתה מלאה עד אפס מקום זו הייתה הזדמנות טובה

להדגיש את הצורך שלנו באחדות הברכות על לחם ועל יין שבירכו החזן

יוסף אדלר וניגוני התפילה הקדושים (מקהלת ההיכל הכורלי) הוסיפו לחגיגיות

הסעודה התלהבות והתרגשות נוספות הורגשו עם שירי מקהלת הזמיר של

קהילת יהודי בוקרשט ושירתה של הזמרת קארלה מושט

תורת חייםחגיגות הסתיו מסתיימות בדרך של

רצינות ונעלות שמיני עצרת ושמחת תורה רצינות מפני שבשמיני עצרת יום

קדם האחרון של סוכות הדאגה לוקחת את מקומה של השלווה האם הקבה ייתן

את הגשם הנחוץ כל כך לתבואה הבאה לכן אופייני לחג הזה הוא תפילת הגשם

אנחנו אומרים יזכור לזכר יקירינו שממשיכים לחיות בנו יש התפתחות

של אהבתנו הבלתי נפסקת לתורה מן הרגע שבו היא ניתנת לנו (שבועות) עד

ליום החתונה איתה (שמחת תורה) מיד לאחר שמסיימים את הפסוק האחרון

שקורא חתן התורה מסלול הקריאה מתחיל מחדש על ידי החתן בראשית

מפני שלימוד התורה הוא ים שאין לו סוף אנחנו קוראים אותה כל השנה שהרי בכל פעם מבינים אותה בצורה

אחרת אמר מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג בהיכל הכורלי שבעיר הבירה תורה היא איחוד חוקי ההתנהגות שלנו שמדריכים לנו את קיומנו תורת חיים

אמר יור הפדרציה דר אאורל ויינר סיבה למסיבה היא גם העובדה שההיכל הכוראלי מלא בילדים לקהילה שלנו יש עתיד אמר יור קהילת יהודי בוקרשט

סילבאן חורן מן התורה תלמדו מעשים כאילו סיפורים אמר הרב הראשי רפאל

שפר לילדים סיפוריה הם דברי אמת לחיים

מקהלת הילדים מן המרכז הקהילתי היהודי ומגן הילדים גן עדן וכן מקהלת

הזמיר של קהילת יהודי בוקרשט שרו שירי שמחת תורה המנצח היה בוגדאן

ליפשין

בכל שנה ב-9 באוקטובר מצוין היום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה ברומניה

תזכורת מרוממת לאלפי היהודים שנהרגו על ידי משטרו של אנטונסקו בימי מלחמת העולם השנייה ב-9 באוקטובר 1941 החל

גירוש היהודים לטרנסניסטריה בטקסים שאירגן המכון הלאומי לחקר

השואה ברומניה נכחו לצדם של ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות גם נציגי המדינה הרומנית וארגונים רבים אחרים

המודעים לסבלם של היהודים במסר ששלח בהזדמנות זו הדגיש הנשיא קלאוס יוחאניס ששמירת זיכרון השואה והמאבק באנטישמיות היו יעדים מועדפים לארצנו בעשור וחצי השנים האחרונות והתוצאות

חשובות במסגרת המנדט של נשיאות האיחוד האירופי שאותו תקבל רומניה

בעוד פחות משלושה חודשים בין היעדים ישנם חיזוק הערכים האירופאיים ומניעת האנטישמיות הגזענות וחוסר הסבלנות

zicedid ze`ivndכב תשרי תשעט - כב חשון תשעט כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פאול קורנאה הלך יום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה מרומניהלעולמו יהי זכרו

ברוךב-7 באוקטובר עזב אותנו והלך

לעולמו בן 94 במותו הפרופסור המפורסם ההיסטוריון התיאורטיקאי

הספרותי פאול קורנאה זל מחבר יצירה ענקית המשיבה לימינו את הפרה-

רומנטיזם והרומנטיזם הרומני איש ספר זה בסוף העשור השמיני של המאה הכ

פנה במיוחד לדיון בספרות השואפת ממגמות מודרניות מן הסוציולוגיה של התרבות מן הדיסציפלינה ההשוואתית מן התיאוריה של הקריאה ושל הקליטה

מסטטיסטיקה בשנת 1940 בעקבות החקיקה הגזענית פאול קורנאה התחיל ללמוד בתיכון היהודי

קולטורה ב המעמד של החיים בגטו הוכפל ועלה על ידי זרימה אינטלקטואלית מיוחדת הוא התקרב לרעיון הציוני ליתר

דיוק לתנועת השומר הצעיר ולתנועת ההתנגדות האנטי-פשיסטית

אחרי 23 באוגוסט 1944 הוא התערב בבניית הדפוסים התרבותיים החדשים

של אמונה חילונית הוא היה גיבור של זמנו שרצה כמו רבים אחרים לשנות את

העולם לאחר מכן הגיע הרגע של 1956 המהפכה האנטי קומוניסטית בהונגריה פקחה את עיניו הוא אף נענש בגלל

ליברליות בשנים 1958-1957 הוא ברח אל עולם הלימוד והשאיר אחריו יצירה רצינית עמוקה ונחשבת ביותר

הוא נקלט בתרבות הרומנית כפי שעשו אינטלקטואלים יהודיים רומניים רבים

כל אחד מהשיעורים שנתן היה חגיגה רוחנית לתלמידיו היות שהתלהבותו

ושחוק הפירושים שלו היו מבטלים את מחסומי הזמן המאה ה-יט סוננה

ברגשיות מודרנית לאורך עשרות שנות הוראה הוא חינך והרגיל מחזורים רבים

של סטודנטים על טהרת הטעם וכיבוד האמת

כך נהג בעולם שבו חי וכך נהג גם עם עצמו זיכרונותיו מה היה איך

היה פונים במיוחד לצעירים על מנת לעזור להם להבין איך התקיימו הדברים

במסגרתם המתקדמת במיוחד מפני שציור היעד אליו פנה יש לו דמות אפופת

ערפל לא פעם חד צדדית בהתייחס למסגרת של אותה תקופה הוא הצליח והשיג חיים ויצירה מלאים נקבר בבית

העלמין פילנטרופיה שבבוקרשט

לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד חבר באקדמיה הרומנית

הכנס לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד נשיאה לשעבר של האקדמיה הרומנית (-20172014) אורגן על ידי האקדמיה הרומנית לרגל יום הולדתו ה-75 לתחילת הכנס קדמה

פתיחה מוזיקלית שניגנה הלהקה ויולונצליסימו בניצוחו של מארין קאזאקוהדוברים התייחסו לאהבתו את מרמרוש המולדת שלו לחלוציות שלו בתחום הלייזר

עם סיב אופטי (נשיא האקדמיה פרופ יואן אאורל פופ) כרונולוגיה של התפתחותו המדעית (סגן נשיא האקדמיה פרופ בוגדאן סטנסקו) התכונה של שגריר המדע הרומני (דר זאן הוינארד צרפת פרופ יון טיגינאנו חבר באקדמיה רפובליקה מולדובה פרופ

אאוגניו פאזיו איטליה פרופ מאריה ל קאלבו ספרד) תשוקתו לדבר מושלם (פרופ קריסטיאן חרא חבר באקדמיה) תמיכתו הגדולה בפרויקט אלי (פרופ ניקולאי ויקטור

זמפיר חבר באקדמיה) אהבת המולדת שלו (פרופ יקטרינה אנדרונסקו האוניברסיטה הפוליטכנית בוקרשט דר תיאודור ארדלאן מנהל הספרייה המחוזית עש פטרה

דולפו באיה מארה) הערות תיאוסופיות בנוגע לאור (פרופ וילהלם דנקא דיקן הפקולטה לתיאולוגיה רומנו-קתולית אוניברסיטת בוקרשט)

בין הדוברים היו אינטלקטואלים בולטים מהעדה היהודית מרומניה ומחוצה לה שהדגישו הרצון המשותף להכרה הדדית יסוד הידידות כלפי הקהילה היהודית מרומניה

(יור הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה דר אאורל ויינר) זכר השורשים שלא נשכחים השילוב בין מדע לדת זהירות בדו-שיח יהודי-נוצרי (פרופ קארול ינקו צרפת חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית) שיתופו עם ארגון בני-ברית רומניה (יור בני-ברית

רומניה המהנדס זוסה יעקובסקו) קיום האמרה היהודית מה ששנוא עליך אל תעשה לחברך (פרופ זאן זאק אשכנזי ישראל חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית)

כמו כן נקראו מסרים שנשלחו על ידי פרופ מוגור איסרסקו חבר באקדמיה הרומנית נגיד הבנק הלאומי של רומניה ועל ידי חתן פרס נובל לכימיה שטפן חל יליד רומניה

המכנה המשותף היה דוגמת הלמדן-האזרחהיה זה רגע של מחשבה אחרת העריכה אשתו של הפרופסור חבר באקדמיה

הרומנית פרופ אדריאנה ולאד שהודתה לכל המשתתפים

חג הסוכות וחג שמיני עצרת תשעט בבוקרשט

יום השואה ברומניה לכן בצוהרי ה-9 באוקטובר הנשיא קלאוס יוחאניס כמחווה

של כבוד כלפי הסבל שעברו יהודי רומניה העניק אותות כבוד ל-42 ניצולי שואה

מגורשים לשעבר שהיו במחנות ההשמדה בפולין או בטרנסניסטריה כמו כן המינהל

הנשיאותי ומכון אלי ויזל הציגו את סרטו של ראדו זודה לא אכפת לי אם ניכנס

להיסטוריה בתור ברברים הסרט שואף מרצח היהודים בעיר אודסה ולדבר הבמאי

יעדו לעודד את הכרת האמת ההיסטורית ולעורר דיונים וויכוחים בין הצופים

בכל הקהילות היהודיות שברומניה ה-9 באוקטובר צוין באירועים שונים ברבים

מהם השתתפו ארגונים של החברה האזרחית או תלמידי בית ספר

להלן רשימת האנשים שקיבלו אות כבוד מנשיא רומניה

עיטור לאומי של שרות נאמן דרגת קוואלר

ארנו בליי פרימה אקס ינקו בראושטיין דצאי ניקולאי אוטו דויטש

אריקה אלנבוגן אינגנורג גרונשטייןברנרד גוטמן רות גוטמן סילביה הוישיע

קאסוביץ תומא איסה יעקובינה מילאה רחל נסטסה שאול רוטריו פבלינה

סלמנוביץ ניקולאה שטיינר איסאק שטייניק מרטין שטרנין ישראל טנר

וקארל וולקוביץמדליה לאומית של שירות נאמן דרגה

3זולטן בלום בוריס קלנטרמרצל כהן

רוזליה דויטש אנה פאטיול דזדריו פילופ אוגן גנד סוניה

גרינדאה יוליה חריטבר קורמן זורגר ליאופולד קרפלש נרו אלמר קליין

מגדולינה קופר דורותאה לזר מרטין לייב יאטי לייבוביצ מלבינה לאווי יהודיתה דליה מיסארש יולנדה נפתלי קלאריסה

פופסקו חנה סאיאה אנישוארה שווארץ אקטרינה שטיינברגר וחרמן זלינגר

מודגש במסר בטקסי האזכרה שליד האנדרטה לזכר הקורבנות נכחו ונאמו

ראשת ממשלת רומניה ויאוריקה דנצילא דר אאורל ויינר יור הפדרציה דר ליביו

בריש יור אגודת יהודי רומניה קורבנות השואה דניאל וסילה חבר פרלמנט מטעם מפלגת הצוענים פרו אירופה תמר שמש

שגרירת ישראל ברומניה חאנס קלם שגריר ארצות הברית ברומניה כמו כן השתתפו נציגים של הנשיאות של בית הנבחרים של הסגל הדיפלומטי של הדתות ראשי

ארגונים יהודיים בני ברית גוינט קהילת יהודי בוקרשט ויהודים חברים בקהילה

הונחו זרי פרחים הרגע המרומם הבא היה טקס גילוי הפרוטומה של אלי ויזל בכיכר אלי ויזל שבבוקרשט ndash יצירתו של הפסל

האמריקאי מרק מלון רבים השתתפו בטקס זה שאירגנה עיריית בוקרשט בתמיכת המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה

נשיאות רומניה גם רצתה לציין את

את תפילת מעריב ערך החזן עמנאול פושתאי עם מקהלת ההיכל הכוראלי

עליה ניצח רוברט לוינזון אחרי שבע ההקפות והברכות תחת

טלית הילדים בפני ארון הקודש הפתוח שתו המשתתפים לחיים וטעמו מן

המאכלים שהכינו אומני הבישול מהמטבח עש באלוש של בית האבות רוזן

ושל המסעדה הכשרה של המחלקה לסעד ולטיפול רפואי

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6 6Evrei născuți

icircn luna noiembrieSholem (Shalom) Asch ndash scri-

itor idiș Născut la Kutno Polonia 1 noiembrie 1880 imigrat icircn SUA 1910 Dintre romane Kiddush HaShem (Sfințirea Numelui lui Dumnezeu 1919) unul dintre pri-mele romane istorice icircn limba idiș Decedat la Londra 1957

Joseph (Jozef) Rotblat ndash fizi-cian Născut la Varșovia 4 no-iembrie 1908 imigrat icircn Anglia 1939 profesor la Universitatea din Liverpool Specialist icircn fizică atomi-că a lucrat icircn domeniul producerii bombei atomice Ulterior a luptat pentru non-proliferarea ei Premiul Nobel pentru pace 1995 Decedat la Londra 2005

Bernard Henri Leacutevy ndash jurnalist și filozof Născut la Beacuteni Saf Alge-ria 5 noiembrie 1948 stabilit cu familia la Paris1949 Susținător al ideii că evreii trebuie să aibă o voce morală unică icircn societate și politică Cărți Reacuteflexions sur la guerre le mal et la fin de lrsquohistoire Qui a tueacute Daniel Pearl

Cesare (Ezechia Marco) Lom-broso ndash medic și criminolog Năs-cut la Verona Italia 6 noiembrie 1835 Părintele teoriei criminologiei antropologice Scrieri Lrsquouomo de-linquente Lrsquoamore nel suicidio e nel delitto Lrsquoantisemitismo e le scienze moderne Decedat la Torino 1909

Imre Kerteacutesz ndash scriitor Născut la Budapesta 9 noiembrie 1929 Deportat la Auschwitz apoi la Bu-chenwald la 14 ani supraviețuitor al Holocaustului Premiul Nobel pentru literatură 2002 Scrieri Fără destin Kadiș pentru copilul nenăscut Decedat la Budapesta 31 martie 2016

Benjamin Fondane (Beniamin Fundoianu ndash Barbu Wechsler) ndash poet critic filozof existențialist Născut la Iași 14 noiembrie 1898 stabilit icircn Franța 1923 a adoptat limba franceză Deportat ucis la Auschwitz 2 octombrie 1944 Re-vista Cahiers Benjamin Fondane este dedicată cercetării operei sale

George Wald ndash neurobiolog Născut la New York 18 noiembrie 1906 Cunoscut pentru cercetări icircn domeniul pigmenților din retină Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie 1967 Decedat la Cam-bridge Massachussets 1997

Anna Seghers (Anna Netty Reiling-Radvanyi) ndash scriitoare Năs-cută la Mainz19 noiembrie 1900 exilată icircn Franța1934 apoi icircn Mexic revenită icircn Germania1947 stabilită la Berlin Nationalpreiss der DDR 1951 Scrieri traduse icircn romacircnă A șaptea cruce Hotăracirc-rea Morții rămacircn tineri Răscoala pescarilor Decedată la Berlin-Est 1983

Yitzhak Ben-Zvi (Shimshele-vich-Shimshi) ndash istoric lider sionist om politic israelian Născut la Pol-tava Ucraina 24 noiembrie 1884 imigrat icircn Palestina 1907 Cel de al doilea președinte al Israelului 1952-1963 decedat icircn funcție la Ierusalim Studii de istorie a evreilor orientali caraiți samariteni

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet prozator eseist ebraic Născut la Bălți Basarabia 25 noiembrie 1881 imigrat icircn Palestina 1919 Poezii icircn stil romantic tradițional Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat la Tel Aviv 1958

Alberto Moravia (Pincher-le) ndash scriitor Născut la Roma 28 noiembrie 1907 Romane asupra problemei existenței și alienării Președintele PEN International 1958-1962 Romane Gli indiffe-renti Il conformista La ciociara Decedat la Roma 1990

Evrei decedați icircn luna noiembrie

Shlomo Luria (Maharshal) ndash rabin Născut la Poznan Polonia 1510 Scrieri Marea lui Shlomo

cazuistică icircn probleme ale dreptu-lui iudaic-halahic Icircnțelepciunea lui Shlomo comentariu la Talmud De-cedat la Lublin 7 noiembrie 1574

Hannah Szenes ndash poetă și luptătoare icircn cel de al Doilea Război Mondial Născută la Buda-pesta1921 imigrată icircn Palestina 1939 voluntară icircn armata brita-nică 1943 parașutistă lansată icircn Iugoslavia pentru a-i ajuta pe evreii maghiari 1944 Arestată la frontiera ungară condamnată la moarte executată 7 noiembrie 1944 Reicircnhumată la Ierusalim 1950 eroină națională icircn Israel

Mordecai Menahem Kaplan ndash rabin eseist educator co-fondator al iudaismului reconstrucționist Născut la Svencionys Litua-nia1881 imigrat cu familia icircn SUA1889 Scrieri Judaism as a civilization Dynamic Judaism The meaning of God in modern Jewish religion Questions Jews ask Decedat la New York 8 no-iembrie 1983

Chaim Azriel (Charles) We-izmann ndash biochimist lider sionist și om politic israelian Născut la Motol Belarus 27 noiembrie 1874 conferențiar Universitatea din Manchester 1904 Primul președinte al Statului Israel 1949-1952 decedat icircn funcție Rehovot A icircntemeiat Weizmann Institute of Science

Norman Mailer ndash scriitor și jur-nalist Născut la Long Branch New Jersey1923 Printre creatorii non-ficțiunii creative Premiul Pulitzer National Book Award Romane Cei goi și cei morți Un vis american Armatele nopții Cacircntecul călăului șa Decedat la New York 10 no-iembrie 2007

Mikhail Iosifovich Gurevich ndash inginer aerospațial Născut la Kursk Rusia 1893 Coproiectant al avioanelor Mikoyan-Gurevich MiG-3 și Mikoyan-Gurevich DS care icirci poartă numele Decedat la Leningrad 12 noiembrie 1976

Henry Mălineanu ndash compozi-tor de muzică ușoară Născut la București 1920 Premiul Uniunii Compozitorilor din Romacircnia (1971 1977 1978 1981) Decedat la București 12 noiembrie 2000

Camille Pissarro ndash pictor Năs-cut la St Thomas Virgin Islands 1830 educat stabilit și activ icircn Franța Venezuela Anglia Alăturat curentului impresionist apoi celui post-impresionist Decedat la Paris 13 noiembrie 1903

Abba (Aubrey Solomon) Eban ndash om politic și diplomat israelian Născut la Cape Town 1915 imigrat icircn Palestina 1940 Ministru de ex-terne al Statului Israel1966-1974 Decedat la Tel Aviv 17 noiembrie 2002 Scrieri de istorie evreiască popularizată

Marcel Valentin Louis Georges Eugegravene Proust ndash scriitor Născut la Auteuil Franța 1871 Scrieri Icircn căutarea timpului pierdut Decedat la Paris 18 noiembrie 1922

Lev (Leacuteon Yehuda Leyb Isaako-vich Schwarzmann) Shestov ndash fi-lozof existențialist Născut la Kiev 1866 stabilit la Paris 1921 Scrieri Sur les confins de la vie Athegravenes et Jeacuterusalem Decedat la Paris 19 noiembrie 1938

Anton Grigorievich Rubinstein ndash compozitor pianist Născut la Vikhvatinets Podolsk 28 noiem-brie 1829 A compus muzică pentru 20 de opere printre care Demonul Icircntemeietor al Conservatorului din St Petersburg Decedat la Peter-hof Rusia 20 noiembrie 1894

Etty (Esther) Hillesum ndash scri-itoare Născută la Middelburg Olanda 1914 Scrisori și un jurnal (1941-1943) icircn care descrie viața din Amsterdam icircn timpul ocupației germane publicate postum sub titlul O viață icircntreruptă Deportată la Auschwitz ucisă la 30 noiembrie 1943

Date biografice şi informaţii culese de

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

S-a scris mult despre Nina Cassian și de bine și rău A avut o viață tumultuoasă fiind și comunistă și necomunistă avangardistă și realist-socialistă iubită de Ion Barbu dar și de disidentul Gheorghe Ursu ucis de Securitate Talentul ei a fost negat dar fără succes avea multiple valențe a publicat mult

Reneacutee Annie Cassian era numele ei la naștere (27 noiembrie 1924 Galaţi) a decedat la 15 apri-lie 2014 la New York Tatăl ei a fost un talentat traducător I Cassian-Mătăsaru

Inteligența ei s-a dovedit icircn poezie eseistică jurnalistică A fost cunoscută de numeroși literați din Romacircnia și SUA Icircn 1969 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A fost și compo-zitoare Icircnaintea debutului a publicat traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern

Debutează editorial icircn 1947 cu volumul de ver-suri suprarealiste originale bdquoLa scara 11rdquo După aproximativ opt ani icircncepacircnd din 1956 se icircntoarce la poezia autentică Icircncepe să scrie icircn paralel și literatură pentru copii atrasă de posibilitățile es-tetice ale evadării icircn fantezie și candoare Are și două volume de bdquoproză subiectivărdquo la persoana icircntacirci Realizează traduceri remarcabile din Sha-kespeare Bertolt Brecht Iannis Ritsos și Paul Celan Publică peste 50 de cărți de poezie eseuri și proză și inventează o nouă limbă poetică limba spargă

Icircn 1985 Nina Cassian călătorește icircn Statele Unite ca profesor-invitat pentru a susține un curs la New York University După o lună află de

arestarea și uciderea icircn icircnchisoare a lui Gheorghe Ursu unul dintre prietenii apropiați icircn al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată bdquocu părerile mele politice evident anticeaușisterdquo Ia hotăracircrea de a nu reveni icircn țară

Icircn Anglia icirci apare volumul de versuri bdquoCall Yourself Aliverdquo iar icircn Statele Unite ndash bdquoLife Sen-tencerdquo traduceri ale volumelor din țară precum și volumele inedite bdquoTake My Word for Itrdquo bdquoBlue Applerdquo și bdquoLady of Miraclesrdquo care se bucură de succes Susține recitaluri de poezie și publică icircn reviste americane

Icircn ultimii 30 de ani ai vieții poeta Nina Cassian a trăit la New York iar bdquoproiectul major al vacircrstei și viețiirdquo sale a fost scrierea Memoriilor oglindă a bdquoanilor furați și dăruițirdquo proiect ale cărui prime două volume bdquoMemoria ca zestrerdquo s-au bucurat de un ecou important icircn țară și de numeroase cronici Icircn anul 1994 i se decernează bdquoLeul literarrdquo de către New York Library Icircn 2005 lansează la Institutul Cultural Romacircn din New York al treilea volum memorialistic Editura americană Norton icirci propune editarea poemelor sale scrise icircn limba engleză

La dorința Ninei Cassian urna cu cenușa sa a fost depusă la Crematoriul Cenușa din București unde se află și rămășițele părinților săi și ale fos-tului soț Al I Ștefănescu (A nu se confunda cu Alex Ștefănescu care a scris cu rea-voință despre Nina Cassian)

BORIS MEHR

Nina Cassian ndash poeta controversată și talentată

In memoriam Lucia Wald zl Să faci far din meserie

Charles Aznavour a icircncetat din viață la 94 de ani

bdquoNu mă uit la timpul scurs icircn calendar icircl măsor după ce-mi propun să scriurdquo spunea prof univ dr Lucia Wald zl Icircnțelegea să trăiască activ cacirct icirci permiteau puterile A intrat la Facultatea de Filolo-gie clasică din București și n-a mai ieșit din lumea antichității greco-latine A parcurs toate treptele unei cariere universitare A scris tratate despre istoria lingvisticii lingvistica indo-europeană teoria și istoria lingvisticii A publicat icircn periodice peste 200 de studii și comunicări științifice A elaborat o minienciclopedie despre lingviști și filologi evrei din Romacircnia Cercetarea nu i-a fost refugiu ci con-trapondere la uracircțeniile nedreptățile suferințele prin care i-a fost dat să treacă

Avea 17 ani cacircnd a trăit Pogromul de la Iași din 29 iunie ´41 Casa lor era vizavi de Chestură

S-a ascuns cu familia icircntr-o cămăruță fără geam Auzea bdquoFocrdquo Țăcănit de mitraliere Apoi ndash liniștea A doua zi tatăl și fratele ei au fost duși să spele sacircngele

Icircn 52 profesorul Graur a fost scos din faculta-te Pretextul a criticat lucrările lui Stalin Adevărul era chiar cel din icircntrebarea sub beneficiu retoric a magistrului bdquoM-au bătut legionarii acum vine partidul și mă baterdquo

Azi se discută liber despre procesul bdquohalatelor albeldquo Gulag Dar atunci asemenea comentariu putea să coste și viața bdquoMeseria doar moartea ți-o poate luardquo spunea un personaj din bdquoSatiri-conrdquo Lucia Wald a făcut din meserie un far pentru lingviștii de azi

IULIA DELEANU

Cacircntărețul francez de origine armeană Charles Aznavour a icircncetat din viață la vacircrsta de 94 de ani Este considerat cel mai mare cacircntăreț francez după Edith Piaf iar melodiile sale nemuritoare sunt cunoscute și iubite de o lume icircntreaagă De altfel cu cacircteva săptămacircni icircnainte de a muri el a mai avut un concert de mare succes icircn Japonia A fost și compozitor pentru majoritatea melodiilor pe care le-a interpretat dar și un foarte talentat actor de cinema jucacircnd icircn peste 80 de filme

Charles Aznavour a fost cunoscut și pentru an-gajamentele sale pentru cauze drepte Icircmpreună cu sora lui a făcut parte din Rezistența franceză iar icircn timpul guvernului francez de la Vichy aliat al Germaniei naziste familia lui a ascuns și a salvat luptători din Rezistență și evrei de la deportări și moarte De aceea icircn 2017 președintele israelian Reuven Rivlin i-a acordat Distincția bdquoWallenbergrdquo Aceasta poartă numele diplomatului suedez care a acționat la Budapesta și a salvat mii de evrei unguri de la deportare a relatat publicația bdquoThe Times of Israelrdquo

Părinții lui Charles Aznavour s-au refugiat icircn Franța din fața genocidului armean din Imperiul

Otoman din perioada Primului Război Mondial Cacircntărețul a vorbit adesea despre soarta comună a evreilor și armenilor bdquoAvem atacirct de multe lucruri icircn comun evreii și armenii icircn nenorocire icircn fericire și icircn muncă icircn muzică arte și icircn ușurința de a icircnvăța limbi străine și de a deveni persoane im-portante icircn țările care ne-au primitrdquo afirma Charles Aznavour (EG)

Icircnhumați icircn cimitirele CEB HARTENIS ETY (89 de ani Cimitirul Giurgiului) BAROTI ndash SEGALL OLIMPIA (80 de ani Cimitirul Giurgiului) STREJA CHELY (91 de ani Cimitirul Giurgiului) DASCALL MARGHITTA (88 de ani Cimitirul Filantropia) LEIBOVICI FINA (86 de ani Cimitirul Giurgiului)

La 20 septembrie 2018 iubita noastră CHELY STREJA ne-a părăsit pe noi soțul Didi fiul Dan nora Robina Silvia ne-poatele Jill și Lynn Noi vom trăi cu CHELY toată viața noastră

Adresez condoleanțe dom-nului Andrei Cornea la icircncetarea din viață a tatălui său PAUL CORNEA remarcabil om de cultură din Romacircnia Boris Mehr

Cu tristețe familia anunță icircmplinirea a 43 de ani de la tre-cerea icircn eternitate icircn 18 Heșvan (23 oct 1975) a iubitului tată bunic și străbunic ARTHUR LEIBOVICI (scr i i toru l MARIA ARSENE)

Să-i fie memoria binecuvacircntată

Roza și Leon

Cu aceeași durere amintim celor care l-au cunoscut că icircn 22 septembrie ac s-au icircmplinit 19 ani de cacircnd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru SOLY KAMENITZER

De asemenea reamintim contribuția esențială pe care a avut-o la realizarea unor mari amenajări hidroenergetice din țară prin dăruire și muncă exemplare inclusiv pentru binele și viața celor cu care a lucrat

Și dacă poposiți cumva pe acele meleaguri și aveți un moment de răgaz adresați-i un gacircnd bun și vă mulțumim așa cum ar fi făcut-o și el

Icircn ce ne privește pe noi dragă SOLY mulțumim pentru tot că ne-ai fost alături icircn permanență Icircți ducem dorul icircți simțim lipsa te iubim și te omagiem din suflet

Mioara (soție) Adrian (fiu) alăturacircndu-ni-se și Anna (nepoată care din păcate nu l-a cunoscut)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

europeană şi americană postbelică (de la Saint-John Perse şi Jacques Preacutevert la Ted Hughes şi Eugenio Montale) cacirct mai ales din universalitatea spiritului care o subicircntinde

Icircntr-un anume sens se poate spune că dacă Alterman a fost poetul renaşte-rii Țării Vechi-Noi a poporului evreu (şi subsecvent al bătăliei pentru dreptul la o țară) Amichai a fost vocea sintezei dintre vechi şi nou din primele decenii ale Israelului Un poet al recuperărilor complexe al dubiului fără de care nu există certitudine al trecutului fără de care nu există nici viitor bdquoDacă părinții mei şi ai tăi nu emigrau către Pămacircntul lui Israel icircn 1936 ne puteam icircntacirclni icircn 1944 acolo Pe rampa de la Auschwitz Eu la douăzeci de ani tu la cinci Unde este mami dar tati Cum te cheamă Hanalehrdquo

Trebuie spus că Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope au tradus excepțional lirica lui Yehuda Amichai icircn romacircneşte reproducacircndu-i minuțios nuanțele su-

Lărgesc puțin spa-țiul rubricii de față spre a putea cuprinde o realizare care merită semnalată publicului interesat de relațiile literare romacircno-israe-liene ca şi de poezie icircn general

Este vorba des-pre prima traducere icircn limba noastră a marelui poet israeli-an Yehuda Amichai

(1924-2000) realizată de Adrian Gra-uenfels şi Emanuel Pope şi apărută la Editura Saga din Israel O traducere care merita o mai bună mediatizare icircn presa noastră culturală icircntrucacirct Yehu-da Amichai este un poet universal iar traducerile de poezie icircn sine implică mari eforturi intelectuale rareori recom-pensate moral Icircnsă fără aceste tradu-ceri (de care marile edituri comerciale nu mai sunt de mult interesate) am fi

văduviți de părți esențiale din literatura lumii

Yehuda Amichai se ştie este unul din-tre clasicii poeziei ebraice contemporane opera sa punacircndu-şi amprenta asupra ultimelor cinci decenii ale liricii din Israel Urmacircndu-i lui Nathan Alterman icircn pos-tura de ldquovocerdquo reprezentativă a unei noi generații Amichai a transformat poezia israeliană pe mai multe paliere atacirct la nivelul poeticii cacirct şi la cel al conținutului A introdus icircn prospețimea originară a re-născutei lirici ebraice note subtil-amărui reflexive (bdquoNoi am icircnălțat multe steaguri ei au icircnălțat multe steaguri ca să credem că sunt veseli ca să creadă că suntem veselirdquo) şi a imprimat verbului modern accente biblice şi talmudice Educația religioasă s-a icircmpletit icircn complexa sa personalitate cu cunoaşterea aprofunda-tă a poeziei europene moderne (familia lui Amichai era originară din Germania iar poetul a ajuns icircn Țara Sfacircntă la 11 ani) Dar universalitatea poeziei sale nu vine numai din sincronizarea ei cu poezia

Yehuda Amichai icircn traducere romacircneascăRealitatea

cărţii

Referendumul nimănuiO vorbă romacircnească spune că după război

mulți viteji s-arată Dar asta se icircntacircmplă numai dacă războiul este cacircștigat Dacă este pierdut eroii belicoși care icircnainte de luptă ridicau barda cu voinicie nu mai scot o vorbuliță dar se arată cu degetul unul pe celălalt Așa că dacă e să luăm de exemplu recentul referendum pentru redefinirea familiei se poate spune că după război nu s-au arătat deloc viteji ci doar mulți nevinovați icircmpreună cu cacircțiva doritori să tragă ceva profit

Icircn primul racircnd clasa politică ar trebui să mistuie concluzia amară că o temă pentru con-sultarea populară oricacirct ar părea ea de tentan-tă nu poate fi folosită pentru sporirea propriei popularități pentru simplul motiv că poporul recunoaște falsul și refuză să mai bage calul troian cetate Dacă ne amintim declarațiile sforă-itoare din Parlament cum că numai un bărbat și o femeie pot procrea că suntem o nație creștină care nu acceptă sodomia că familiile tuturor parlamentarilor au fost heterosexuale și așa trebuie să rămacircnă toate familiile putem vedea cu limpezime că mai toate formațiunile politice cu excepția USR au vrut să se așeze icircn fruntea oastei cruciaților ieșiți la bătălie icircmpotriva familiei homosexuale nu din convingere ci pentru a fi primii la icircmpărțirea prăzii Discursuri care au avut un singur rezultat au aruncat pe cacircmpul de luptă o perdea de fum iar electoratul exasperat de probleme stringente ale vieții de zi cu zi a pierdut din vedere cele trei milioane de cetățeni care ceruseră revizuirea Constituției și nu a mai văzut decacirct partidele incapabile să rezolve du-rerile poporului chemat la urne pesta porcină condițiile din școli și spitale golirea satelor de tineri plecați să muncească icircn alte țări Și con-fundacircnd oastea cu generalii oamenii au decis că nu e războiul lor ci al politicienilor drept care nu s-au mai dus la vot Probabil că nici nu a fost un boicot conștient și intenționat al majorității ci doar o lehamite și o degringoladă a acesteia

Din seara zilei de 7 octombrie politicienii au icircnceput să se lepede de Satana Racircnd pe racircnd liderii mai mari sau mai mici de la PSD PNL PMP chiar și USR au icircnceput să explice că nu a fost referendumul formațiunii lor și deci nici eșecul nu e al lor bdquoEste cel puțin straniu să așteptăm ca partidele să aducă cetățenii la votrdquo a spus Dan Barna șeful USR Nici măcar Coaliția pentru Familie nu și-a asumat eșecul acuzacircnd atacirct autoritățile pentru bdquomaniera superficială și neprofesionistărdquo icircn care a fost organizat referendumul cacirct și pe principalul său aliat PSD pentru că acesta ar fi orchestrat bdquoboicotul la nivelul icircntregii țărirdquo Singurul care a

găsit pe numele cui tre-buie decontat rezultatul slab al referendumului a fost vicepreședintele PSD Paul Stănescu bdquoE un eșec pentru toată societatea romacircneascărdquo Adică nu e eșecul nimănui dacă e al tuturor

Ca orice luptă și referendumul ar fi trebuit să aibă un cacircștigător Dar cum nu are perdanți nici biruitorii nu prea se știe cine sunt Unicul care a reușit să distingă icircn ceața bătăliei un cacircștigător este Șerban Nicolae bdquoEste o victorie a homosexualilorrdquo afirmă el deși nevalidarea nu schimbă nimic din prevederile constituționale de dinainte de referendum

O icircntrebare dureroasă pe care o lasă icircn urmă referendumul este cum poate fi definită o majoritate icircn Romacircnia La scrutin au participat 2110 dintre alegători (38 milioane de per-soane din 18 milioane) dintre care 9156 (35 milioane) au votat bdquodardquo După cum a amintit Liviu Dragnea PSD a cacircștigat alegerile din 2016 cu și mai puține voturi 32 milioane după declarația recentă a liderului PSD care a propus elimina-rea pragului de validare a referendumurilor vii-toare pentru a crește numărul participanților la vot Oricum ar fi sunt bdquomajoritățirdquo foarte subțiri

Ajungacircnd la categoria celor care ar fi vrut să profite de referendum pentru a icircnregistra puncte electorale icirci amintim pe Robert Negoiță și pe Dan Barna care au spus că 40 de milioane de euro cacirct a costat organizarea referendumului ar trebui decontate politic de PSD sau de liderul acestui partid Atitudine total nedemocratică nu numai pentru că atacirct Constituția cacirct și Legea 32000 prevăd ca la cererea a minimum un mili-on de cetățeni să se organizeze un referendum de modificare a legii fundamentale Dar ideea de a pune icircn balanță un drept democratic și costurile pentru exercitarea lui arată o concepție politică total eronată

Alții icircn frunte cu PNL au icircncercat să pună eșecul referendumului pe formularea neclară a icircntrebării de pe buletinele de vot icircncercacircnd să arunce răspunderea pentru eșecul scrutinului icircn altă ogradă Dar formularea nu poate fi alta pentru că așa este prevăzută icircn Legea 32000 pe care parlamentarii au votat-o la vremea respectivă

Și Coaliția pentru Familie a icircncercat să că-lărească valul referendumului descoperind că bdquoRomacircnia are nevoie de creştini implicaţirdquo iar bdquo3 500 000 de cetăţeni romacircni nu trebuie să strige icircn pustierdquo drept care Mihai Gheorghiu anunță că e gata să se sacrifice și să icircnființeze un partid care să asigure că vocile bdquocreștinilor implicațirdquo se aud acolo unde trebuie

ALx MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamen-tele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcirc-NIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAF-B108000090989US02 RO46DAFB108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Secretar general de redacţieElena MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ Luciana FRIEDMANN

Eva GALAMBOS (senior editor) George GIcircLEA Boris M MEHR

Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIATraducători

Ebraică Sarit BLONDERLucian-Zeev HERŞCOVICI

Engleză Sanda LEPOIEV Secretar de redacţie Emilia HRISTEA

Relaţii administrator Mihail TUNSOIUTelefon 021-3149690

distributierregmailcom

DTP Gabriel IONESCUgabietipografieroTiparul executat de

Tipografia ArtPRINT

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține auto-rului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Festivaluri festivalurihellip

Toamna a venit cu o ploaie de fes-tivaluri Multe poate chiar prea multe dacă estimăm puzderia lor bdquode pe Siriusrdquo

adică de la distanță și ne gacircndim la optima valorificare a fondurilor Și totuși inițiative necesare (din perspective mai apropiate de bdquopămacircntul realităților culturalerdquo de la noi) Am icircn vedere desigur și nevoia de con-tacte și schimburi artistice Dar mai ales sărăcia ofertelor culturale de peste an icircn special icircn orașele care nu au instituții proprii (văduvite acum și de turneele de prestigiu de altădată considerate mult prea costisitoare)

Voi aminti de două evenimente Icircn zilele icircn care citiți acest număr al revistei sunt icircncă vii ecourile Festivalului Internațional de Teatru Idiș organizat de Teatrul Evreiesc de Stat Actuala ediție a III-a a icircnscris pe afiș și de această dată mai multe trupe din străinătate Icircn ceea ce privește oferta gazdelor aceasta a atras prin montările după Sholem Ash și Shalom Alehem (regizate de Alexander Hausvater și Andrei Munteanu) A interesat și o premieră absolută Tribunalul tatălui meu de David Likht după I B Singer rod al cooperării dintre TES și The National Yiddish Theatre bdquoVolksbienerdquo din New York icircn regia lui Motl Didner

Totodată ca de obicei luna octombrie a programat Festivalul Național de Teatru (a 28-a ediție) Pe afiș ndash cacircțiva invitați străini și realizări variate (ca problematică sursă de inspirație factură estetică și public-țintă) atacirct ale teatrelor bucureștene cacirct și ale celor invitate ndash din Timișoara Arad Cluj Tacircrgu Mureș Sibiu Iași Piatra Neamț Sfacircntu Gheorghe etc

Privind afișul FNT aș vrea să subliniez cu acest prilej prestigiul re-zistent icircn timp al pieselor unor scriitori evrei din secolul al XX-lea de la Odoumln von Horvaacuteth și Stefan Zweig la Tony Kushner David Mamet ori Eric Emmanuel Schmitt Am putut vedea astfel la bdquoMetropolisrdquo (cu Marius Manole icircn rolul principal și icircn regia lui Chris Simion Mercurian) Copilul lui Noe text icircn care reputatul dramaturg francez atacirct de prizat la noi evocă și explorează experiența și trăirile de coșmar ale unui copil obligat să se ascundă pentru a supraviețui bdquovacircnătorii de oamenirdquo declanșate de naziști

Poate și ca urmare a extraordinarului bdquoRequiemrdquo (icircn regia autorului) adus icircn Romacircnia de Teatrul Cameri din Tel Aviv dramaturgia lui Hanoch Levin revine icircn preferințele regizorilor Levin interesează prin lucidi-tatea dar și prin fervoarea emoțională cu care fixează crizele umane prin modul icircn care surprinde erodarea relațiilor de familie ruptura dintre părinți și copii destrămarea unor cupluri de o viață dramatismul rătăcirii prin labirintul unor lumi alienate sub puterea lui Mammon și cu obsesii instinctuale tragismul zbaterii icircntr-un univers absurd bacircntuit de boală și de angoasa morții

Atrag la Levin mixajul realismului cu oniricul și fuziunea aparte a lirismului cu grotescul Interesează de asemenea potențialul dramelor sale de a stimula un teatru total ce poate implica deopotrivă forme ale avangardei music-hall-ului și tradiții ale teatrului idiș

Sub acest semn au stat cacircndva Meșteșugul vieții Cacirctă speranță (la Bulandra și Odeon) ori Krum tragi-comedie feroce montată la Timișoara și Tacircrgu Mureș Povestea căutărilor și deambulărilor lui Krum prins icircn capcana unor relații familiale degradate și a unor alegeri sentimentale imposibile stilul acestei piese care alternează realismul crud cu umorul răvășitor și cu straniul coșmaresc ne-au fost readuse icircn FNT de regi-zoarea Luminița Tacirccu precum și de Alexandru Pleșca ori Angela Ciobanu icircmpreună cu colegii lor de la Teatrul bdquoMihai Eminescurdquo din Chișinău oaspete al FNT

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

netul dar mai ales recreacircnd icircn limba noastră acel stil al brevilocvenței caracteristic poe-tului israelian Ver-surile lui Amichai nu doar că sună bine icircn romacircneş-te dar au toată bogăția de subtex-te pe care poetul a strecurat-o icircntr-o poetică altminteri simplă chiar aus-teră lipsită de podoabe

Traducerea lui Grauenfels şi Pope le face onoare autorilor şi icirci face dreptate lui Yehuda Amichai care pătrunde icircn limba romacircnă icircn haine de gală

RĂZVAN VONCUYehuda Amichai - Poezii alese traducere

de Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope Editura Saga 2017

  • 77 de ani de la deportarea evreilor romacircni icircn Transnistria
  • Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • Semnarea scrisorilor de acreditare a noului ambasador al Israelului icircn Romacircnia
  • Suntem conectati la societatea romacircnească si apreciati icircn plan international
  • Benjamin Netanyahu noi dovezi privind icircnarmarea nucleară a Iranului
  • Spital de campanie israelian ultramodern instalat icircn Romacircnia
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • Scoala vietii viata scolii arta bucuriei
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • bdquoDorinta de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi nascuti icircn luna noiembrie
  • Smini Ateret si Simhat Tora la Templul Coral
  • Sucot 5779 la Sinagoga Mare din Capitală
  • Sabatul la tăranii evrei din Maramuresul de altădată
  • Cum se citeste din Tora
  • Paul Cornea s-a stins din viată
  • bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquo
  • Proiecte si sperante pentru Noul An
  • Presedintele Comunitătii reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani
  • Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea
  • Unitatea a asigurat supravietuirea evreilor
  • Două sărbători icircntr-o singură zi
  • Peste 40 de sătmăreni icircn suca
  • Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct si ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • Dezbateri despre Soah
  • Ionel Schlesinger educatia cel mai bun mijloc de cunoastere a Holocaustului
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Omagiu adus memoriei lui Nicolae Cajal
  • Ziua Europeană a Culturii Iudaice
  • Refacerea aleilor cimitirului evreiesc
  • Sala de spectacole a JCC din Bucuresti va purta numele lui Izu Gott
  • Mircea Crisan dincolo de zacircmbet
  • Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire icircn fruntea BOR
  • Poezia Mariei Hirth
  • Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani
  • Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial
  • Elevi icircn vizită la Templul Cerealiștilor
  • Holocaustul explicat icircn sinagogă
  • Să nu renunti la visele tale
  • Icircnfiintarea CSIER icircn contextul unei epoci
  • Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidă
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • Cum se citestehellip
  • Sucot 5779hellip
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Ochelarii digitali ndash o sperantă pentru nevăzători
  • Monitorizarea tensiunii oscilante mai accesibilă
  • Noi cercetări asupra probioticelor
  • Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani
  • Liftul care salvează vieti
  • Icircncă un evreu laureat al Premiului Nobel
  • Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron Yaakov
  • Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo
  • Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania
  • Multumiri doctoritei STELIANA ANGHEL
  • 75 de ani de la salvarea evreilor din Danemarca
  • Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilor
  • Congresul General al UER (iunie 1929)
  • Evrei icircn viaţa publică
  • The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania
  • Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest
  • In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad
  • Paul Cornea passed in eternity
  • Icircnceputul anului 5779 la Căminul Rosen
  • Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu
  • Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele
  • Comitetul Director al FCER ndash decizii privind domeniile social cultural religios
  • Ebraica
  • Charles Aznavour a icircncetat din viată la 94 de ani
  • Nina Cassian ndash poeta controversată si talentată
  • Festivaluri festivalurihellip
  • Yehuda Amichai icircn traducere romacircnească
  • Referendumul nimănui

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 3

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din Romacircnia organizată de Institutul Elie Wiesel a adunat ca de fiecare dată oficialități ale statului la cel mai icircnalt nivel icircn frunte cu prim-ministrul Viorica Dăncilă parlamen-tari reprezentanți ai Președinției Romacirc-niei conducerea Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia și a altor organizații evreiești membri ai Corpului diplomatic

din racircndul cărora nu au lipsit ambasadoa-rea Israelului Tamar Samash ambasa-dorul SUA Hans Klemm ambasadorul Federației Ruse Valeri Kuzmin Kai Hen-nig ministru plenipotențiar adjunct al ambasadorului Germaniei la București reprezentanți la nivel icircnalt ai altor am-basade invitați din Israel precum și un public numeros din care nu au lipsit nici anul acesta elevii de la Liceul Laude

Ceremonia a fost deschisă cu in-tonarea Imnului de Stat urmată de rugă ciunea Kadiș icircn memoria victimelor Holocaustului din Romacircnia rostită de prim-rabinul Rafael Shaffer

Primul discurs oficial a fost cel al pre-mierului Viorica Dăncilă care a arătat icircntre altele bdquoDoresc să aduc un omagiu memoriei victimelor acest episod du-reros fiind parte a memoriei colective romacircnești de care avem datoria să ne amintim Rememorăm și importanța Drepților icircntre Popoare care icircn cele mai negre momente ale istoriei s-au uitat pe sine pentru a icircntinde o macircnă de ajutor vecinului prietenului colegului de școală omului de lacircngă ei La peste șapte dece-nii de la acest moment tragic mai sunt printre noi puțini supraviețuitori care pot sta mărturie vie a trecutului

Moștenirea lăsată nouă de supra vie-țuitori trebuie transmisă fiecărei ge ne rații Participarea mea confirmă dimensiunea obligației morale care ne revine tuturor de a depune toate eforturile pentru a com-bate orice fel de manifestare antisemită și xenofobă și pentru a evita ca astfel de drame să mai aibă locrdquo

Deputatul Daniel Vasile reprezen-tantul icircn Parlamentul Romacircniei al etniei romilor care a suferit icircn timpul Holocaus-tului a subliniat că se comemorează bdquonu doar un eveniment tragic ci și icircntreaga suferință colectivă icircntre care și cea a romilor Icircn Romacircnia peste 25000 de romi au fost deportați icircn Transnistria dintre care doar jumătate au supraviețuit Genocidul asupra romilor este adesea un fapt necunoscut și nerecunoscut sau chiar nepredat icircn școli ceea ce face și astăzi din comunitatea romilor una discri-minată Holocaustul nu este doar o lecție a trecutului ci și una pentru viitor Să veghem ca omenirea să nu-și piardă din nou umanitateardquo a spus Daniel Vasile

Președintele FCER dr Aurel Vai-ner a reamintit că bdquola 9 octombrie 1941 a icircnceput deportarea evreilor icircn Trans-nistria Un ținut al morții al foametei al groazei și suferinței de nedescris Mai sunt printre noi supraviețuitori doar ei pot icircnțelege cu adevărat ce s-a icircntacircmplat atunci Două dintre valorile noastre fun-damentale ale evreilor sunt memoria și recunoștința Icircntacirclnirile noastre anuale oficiale de comemorare a Holocaustului din Romacircnia sunt un element al memo-riei Nu este doar comemorarea acestor

victime făcută doar de evrei și de romi ci este comemorarea care trebuie să fie icircn conștiința oricărui cetățean al acestei țări

Noi nu icirci putem uita pe acești oameni care s-au dus pe lumea cealaltă doar pentru că pe certificatul lor de naștere scria că erau evrei Sunt ani pe care nu-i putem uita Dar nu putem rămacircne pe loc Icircn primul racircnd trebuie să ne arătăm recu noștința pentru cei care s-au jertfit

dar și față de autoritățile romacircne care au instituit această zi care au ridicat acest monument Vă mulțumesc tuturor celor care ați venit și aș vrea să vă fac un anunț FCER intenționează să realizeze un proiect cu totul special care există icircn Israel Este vorba despre titlul Drept icircntre Popoare Din Romacircnia sunt aproximativ 90 de oameni distinși cu acest titlu Icircn realitate sunt mult mai mulți așa că vrem să investigăm cacircți oameni de bine au fost cu adevărat și să le acordăm un titlu de recunoștință pentru astardquo a mai spus icircntre altele dr Aurel Vainer

La pupitru a urmat președintele AER-VH dr Liviu Beris care icircn alocuțiunea sa a plecat bdquode la premisa că viitorul lumii nu este străin de trecutul lumii Ca atare o astfel de comemorare reflectă de fapt preocupările pentru viitor Nimeni nu icircși poate alege părinții Gacircndiți-vă că acest criteriu a stat la baza exterminării a peste șase milioane de oameni Eu sunt supraviețuitor al deportărilor din Transnis-tria Icircmi amintesc că la vacircrsta de 13 ani eu cel din fața dumneavoastră care acum are peste 90 de ani am stat chiar icircn fața unui pluton de execuție Am fost unul dintre puținii care au supraviețuit din localitatea unde trăiam Conform stu-diilor Institutului Elie Wiesel foarte mulți concetățeni nici măcar nu știu că a existat un Holocaust Antisemitismul este un semnal al dereglărilor care apar icircntr-o so-cietate Conducătorii trebuie să se icircntrebe ce generează aceste dereglări nu cine ne-a făcut nouă asta icircn icircncercarea de a găsi țapi ispășitori Din păcate și astăzi apar semnale alarmante de antisemitism icircn diferite țări Din nefericire icircntrebarea conducătorilor este din nou cine ne-a făcut asta nu ce a generat astardquo a spus dr Liviu Beris

Ambasadoarea Israelului ES Tamar Samash a subliniat că bdquoHolocaustul este una dintre cele mai icircntunecate perioade din istoria lumii și că această pagină

de istorie trebuie icircnțeleasă și asumată Comunitatea evreiască din Romacircnia una dintre cele mai vechi din Europa a contribuit decisiv la dezvoltarea țării Acest lucru nu i-a icircmpiedicat nici pe liderii romacircni nici pe vecinii lor să-i condamne pe evrei la o moarte brutală A fost icircn același timp și o icircncercare de eradicare a specificului și culturii evreiești Holocaus-tul din Romacircnia a fost unul special cu o radicalizare la nivel social pogromurile de la Dorohoi și Iași fiind exemple tragice

Dintre evreii uciși icircn Holocaust aproxi-mativ un sfert de milion au fost uciși la ordinul direct al Mareșalului Antonescu Dacă icirci uităm pe acești oameni icirci ucidem din nou Să fim icircnsă recunoscători celor care au luptat și chiar s-au jertfit pentru a apăra evrei icircn timpul Holocaustului Din păcate icircn Romacircnia dar și icircn lume există și astăzi oameni care fie din ignoranță fie din răutate neagă existența Holo-caustului Ne angajăm icircnsă că vom conti-nua lupta pentru viață pace și speranțărdquo

Și ambasadorul Statelor Unite ale Americii ES Hans Klemm a vorbit des pre importanța luptei icircmpotriva ex-tremismului bdquoIcircn timp ce ne adunăm să aducem un omagiu victimelor trebuie să fim atenți și la cei care promovează antisemitismul icircn zilele noastre Icircn Romacirc-nia ororile secolului trecut reverberează icircncă asupra prezentului Din nefericire umbra iliberalismului naționalismului și intoleranței amenință tot mai tare icircn zilele noastre Europa și lumea occiden-tală Ecourile trecutului propagate prin

tehnologia modernă subminează ceea ce icircmpreună am construit de-a lungul unor decenii icircntregi Icircn spiritul acestei zile să nu uităm lecțiile trecute dar să privim spre viitor pentru a icircnțelege valorile libertății și demnitățiirdquo

Icircn partea a doua a ceremoniei re pre-zentanții instituțiilor statului și ai Corpului diplomatic au depus coroane de flori la Me-morialul Victimelor Holocaustului Au fost depuse coroane din partea Ad ministrației Prezidențiale (consilier prezidențial An-drei Muraru) Camerei Deputaților (Silviu Vexler și Daniel Vasile) Guvernului Ro-macircniei (prim-ministrul Viorica Dăncilă) ministerelor Apărării Naționale și cel de Interne ambasadelor Israelului SUA

Federației Ruse Marii Britanii și Ger-maniei Din partea Uniunii Romilor au depus o coroană de flori Daniel Vasile și Nicolae Manea Aurel Vainer președintele FCER a depus o coroană de flori alături de secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și președintele Brsquonai Brsquorith Romacircnia Joseacute Iacobescu A urmat coroana din partea AERVH depusă de Liviu Beris Iancu Țucărman și Martin Sternin supraviețuitori ai Holocaustului Zeev Schwartz a depus o coroană de flori din partea Asociației Evreilor din Israel Originari din Romacircnia Ultimele coroane au fost depuse de elevii Complexului Educațional Laude-Reut icircnsoțiți de Tova Ben-Nun Cherbis președinta Complexu-lui Educațional și de elevii Liceului Ben-jamin Franklin

Inaugurarea ansamblului monumental Elie Wiesel

bdquoLa decernarea Premiului Nobel pen-tru Pace Comitetul Nobel l-a numit pe Elie Wiesel mesager al umanitățiirdquo a spus Ștefan Velniciuc care a moderat cere-monia de inaugurare a bustului lui Elie Wiesel din piațeta care poartă numele marelui scriitor și pacifist evreu american de origine romacircnă situată icircn București la intersecția străzilor Sofia și eacutemile Zola Ceremonia a debutat cu intonarea Imnu-lui de Stat urmată de un scurt moment ar-tistic al elevilor Complexului Educațional Laude-Reut după care s-a audiat Imnul Național al Statului Israel

Primarul General al Capitalei Gabri-ela Firea s-a declarat onorată să parti-cipe bdquola inaugurarea acestui monument dedicat marelui om evreu romacircn ameri-can de la care vom avea icircntotdeauna de icircnvățat Pentru că a fost un luptător pentru pace libertate și toleranțărdquo Vor-bitoarea a amintit că icircn 2016 cacircnd a fost inaugurată Piațeta Elie Wiesel a promis că va fi realizat acest monument bdquoIată că am reușit și astăzi suntem aici să inaugurăm acest bust realizat cu ajuto-rul Institutului Elie Wiesel pentru care le mulțumesc Tot ansamblul monumental se datorează și eforturilor Primăriei Muni-cipiului Bucureștirdquo a spus Gabriela Firea icircncheind discursul său cu un citat din Elie Wiesel bdquoDumnezeu nu a lăsat oamenilor pacea pe pămacircnt ca un dar ci este de datoria noastră a oamenilor să-i facem cadou lui Dumnezeu paceardquo

bdquoMulțumesc doamnei primar pentru eforturile icircn vederea realizării acestui proiect Icirci mulțumesc și lui Alexandru Florian și echipei de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Ro-macircnia Elie Wiesel a fost un exemplu Nu avem voie să ne predăm icircn fața apatiei nu avem voie să cedăm icircn fața urii și into leranțeirdquo a subliniat Hans Klemm ambasadorul SUA prezent la eveniment

Și Tamar Samash ambasadoarea Israelului le-a mulțumit autorităților

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn RomacircniaAdunare publică la Memorialul Victimelor Holocaustului din Romacircnia

(Continuare icircn pag 6)

IULIA DELEANUEVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Oficialități și lideri ai comunității evreiești membri ai Corpului diplomatic la Monumentul Holocaustului din București

Supraviețuitori ai Holocaustului depun o coroană de flori

Conducerea FCER și BBR depun o coroană de flori la Monumentul Holocaustului

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Icircn perioada 7-14 octombrie Teatrul Evreiesc de Stat din București a organizat cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș ndash TES-FEST Icircn 2018 s-au icircmplinit 70 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc ca instituție de stat Icircn cele opt zile publicul spectator a putut lua parte la o suită de evenimente cultural-artistice care au avut ca temă centrală limba și cultura idiș concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri expoziții și proiecții de film Cu acest prilej pe scena Teatrului Evreiesc de Stat au prezentat spectacole mai multe trupe profesioniste de teatru idiș din Israel Statele Unite ale Amaericii Polonia Franța Republica Moldova Austria precum și formații și interpreți de muzică klezmer din Romacircnia și străinătate

Icircn cadrul festivității de deschidere regizorul Andrei Munteanu și Cristina Mohan directorul festivalului i-au icircntacircmpinat pe cei prezenți cu un mesaj de bun-venit mulțumindu-le pentru interesul acordat evenimentelor organizate de TES De asemenea directorul Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a adresat un mesaj organizatorilor publicului și iubitorilor de cultură idiș deopotrivă invitacircndu-i să ia parte la evenimentele ar-tistice din cadrul acestei a treia ediții a festivalului unde

pot intra icircn contact cu tradițiile și cultura idiș reflectate icircn cele opt zile de festival găzduit de București

Nici o zi fără muzică klezmer și dansuriAlături de spectacolele prezentate pe scena Teatrului

Evreiesc de Stat festivalul a reunit o serie de eveni-mente muzicale Icircncepacircnd din prima zi iubitorii muzicii klezmer asezonate cu ritmuri țigănești și romacircnești au luat parte la concertul Trupei Mish-Mash (Marinne Gold-waser Adrian Iordan și Mihai Trestian) Aceleași ritmuri klezmer combinate și cu puțin jazz au putut fi ascultate la concertul susținut de binecunoscuta trupă Klezma-tics din SUA (Frank London Lorin Sklamberg Lisa Gutkin Richie Barshay Paul Marisset și Matt Darriau) De asemenea melomanii au avut ocazia de a participa la recitalul intitulat bdquoMuzica va continuardquo susținut de Irina Barbu și Liat Farris cele două readucacircnd icircn prim-plan cacircntece mai puțin cunoscute icircn limbile idiș și ladino De foarte aproape de noi mai precis din Republica Moldova Efim Chorny ampSusan Ghergus amp Friends au cacircntat și icircncacircntat publicul cu un repertoriu variat icircn cadrul unui concert intitulat bdquoDe la Basarabia la Bucovina Poezia Idiș icircn cacircntecerdquo Avi Hoffman și trupa bdquoBen Bynyuminrdquo au prezentat un monolog tragi-comic despre viața poetului Ițic Manger ilustrată prin cacircntec și poezie Klezmerii din Romacircnia au fost bine reprezentați de formațiile Bucharest Klezmer Band a Comunității Evreilor din Capitală Bogdan Lifșin (dirijor pian și acordeon) Rodica Doija (vioara) Sergiu Marin (violoncel și chitară bas) Sorin Dobrotă (clarinet) Cristian Dragomir (percuție) Mihai Pintenaru (saxofon) Ionuț Păduraru (trombon) Carmen Iovițu (vocal) Geni Brenda-Vexler (vocal) și Arabela Neazi (vocal) coordonator ndash Silvian Horn și de HaKeshet Klezmer Band a Comunității Evreilor din Oradea Csataacuteri-Malec Eszter (solistă vocal) Bogdan-Bodis Adam (pian sintetizator și acordeon) Cătălin Chirilă (clarinet) Nicolae Levi (vioară) Ilie Pop (trom-bon) Boros-Konraacuted Petru (contrabas) Seidler An-drei (tobe) și Trendler Iosif (percuțiesunet)

Ritmul alert al muzicii klezmer invită cu certitudine la dans Icircn piațeta Facircntacircna Vioara Spartă (situată icircntre Spitalul Colțea și Ministerul Agriculturii din București) a avut loc un flash-mob orga-nizat de Steve Weintraub acompaniat de TES Orches-tra și Bucharest Klezmer Band De altfel programul festivalului a inclus două workshop-uri tematice bdquoIdentitatea culturală prin dansrdquo susținut de Steve Weintraub (SUA) și bdquoMuzi-

ca tradițională icircn dramaturgia idișrdquo realizat de către Zisl Sleptovich (SUA) Ambele au avut o dimensi-une aplicată famili arizacircndu-i pe participanți atacirct cu ritmuri și mișcări de dans cacirct și cu variații ale unor cacircntece culese cu precădere din folclorul central și est-european De asemenea ansamblul de dans-uri HORA al Comunității Evreilor din București a oferit pe scena de la Universitate o mostră de dans tradițional evreiesc care s-a bucurat de interesul și aplauzele asistenței Desfășurat icircntr-un alt registru Asya Zlatina și trupa ei de dansatoare au prezentat spectacolul de dans bdquoBarry Mameloshn in Dancerdquo inspirat din muzica celebrelor surori Barry și ritmurile de jazz din perioada anilor 1940-1970

Israil Bercovici ndash un simbol al teatrului idiș din Romacircnia

Icircn cadrul celei de-a cincea zile de festival a avut loc evocarea perso nalității lui Israil Bercovici secretar li te rar al Teatrului Evre iesc de Stat icircn perioada 1955-1982 un adevărat promotor al idișismului om de teatru și autor al unei monografii dedicate istoriei TES intitulată bdquoO sută de ani de teatru evre iesc icircn Romacircniardquo și apărută

a tacirc t icircn l imba romacircnă cacirct și icircn idiș Regizorul Andrei Muntea-nu a afirmat că acest eveniment icircși propune bdquoom-agierea memoriei unui nume ex-trem de impor-tant din istoria teatrului evrei-esc din istoria mișcării teatrale de limbă idiș atacirct din Romacircnia cacirct

și din lumerdquo Dr Miriam Bercovici soția lui Israil Ber-covici a rememorat personalitatea secretarului literar Israil Bercovici despre care a afirmat că a rămas icircn țară bdquodin dragoste pentru limba idișrdquo De asemenea ea a dezvăluit faptul că soțul ei a lucrat la o istorie universală a teatrului idiș și a mulțumit TES pentru decizia de a amplasa o placă memorială icircn incinta teatrului

Mya Liontescu secretar literar a vorbit despre price-perea lui Israil Bercovici de a rezolva orice neajuns care intervenea icircn activitatea teatrală de zi cu zi și despre dragostea lui pentru o limbă idiș curată Totodată a evo-cat munca de documentare pe care el o depunea icircn mod susținut spre a realiza volu-mul despre istoria teatrului evreiesc Dorina Păunescu actriță la TES din 1982 a afirmat că se simte legată de Israil Bercovici atacirct prin locul său de debut Teatrul din Botoșani aflat icircn orașul lui natal cacirct și prin volumul de poezii tradus de el alături de Nina Cassian pe care icircl consideră o carte de căpătacirci icircn devenirea sa personală Cu toate că poartă toate aceste amintiri cu valoare de tezaur ea a mărturisit că nutrește regretul de a nu fi lucrat direct cu el

Istoria TES icircn fotografii de arhivăToți cei care au participat la evenimentele organizate

la Facircntacircna Vioara Spartă au avut ocazia de a viziona o expoziție de fotografii din arhiva teatrului Ea ilustrează

cei 70 de ani de istorie fotografiile readucacircnd icircn atenția publicului figuri emblematice ale TES și imagini din spectacolele prezentate De asemenea icircn Sala Foaier a TES a fost vernisată o altă expoziție de fotografie care abordează o perspectivă comparativă asupra modului de realizare a diferitelor spectacole de-a lungul anilor icircn diferite regii precum bdquoDybbukrdquo bdquoCel care primește palmerdquo bdquoStele rătăcitoarerdquo șa

Despre istoria TES și potențialul său ca real obiectiv turistic a vorbit și Marcel Drăghici șef al Departamentului Producție și totodată bdquoghidul neoficialrdquo al teatrului El a afirmat că de-a lungul anilor a icircnvățat despre semnificația istorică a clădirii icircn care funcționează TES și despre importanța includerii acesteia icircn principalele tururi oferite turiștilor israelieni și nu numai

Proiecție de film documentar despre Isaac Bashevis Singer

Tot icircn cadrul festivalului regizorul Isy Morgensztern invitat la București a prezentat filmul documentar bdquoYid-dish Nobel Prizerdquo care tratează subiectul lite raturii idiș și mai ales destinul scrierilor lui Isaac Bashevis Singer laureat al Premiului Nobel pentru Literatură icircn 1978 După vizionare Isy Morgensztern a intrat icircn dialog cu publicul afirmacircnd necesitatea unui filon de cultură

iudaică icircn Europa secolului al XXI-lea cacirct și importanța demersurilor pentru conservarea ei

Icircntacirclnire cu Carol FeldmanScriitor și fost actor al TES Carol Feldman a revenit

pe scenă icircntr-o icircntacircl nire emoționantă cu spectatorii El le-a icircmpărtășit celor prezenți amintiri din perioada de dinainte de 1965 anul cacircnd a emigrat icircn Israel Dintr-o dublă perspectivă atacirct personală cacirct și profesională vorbitorul s-a referit la momente de căpătacirci din viața sa ndash devenirea sa ca actor de limbă idiș relațiile cu unii dintre colegi și mai ales icircntacirclnirea cu cea care avea să icirci devină soție regretata Betty zl De asemenea el a citit două povestiri din ultimul său volum bdquoCaleidoscopul meurdquo icircn care face portretele unor actori din Teatrul Evreiesc de Stat și descrie perioada icircn care activa pe scena din strada Iuliu Barasch

Amintiri despre viitor Actrița Rodica Mandache și Yoel Rippel au vorbit

despre istoria teatrului de expresie idiș din spațiul romacircnesc Rodica Mandache originară din Iași a evocat Grădina bdquoPomul Verderdquo un loc reprezentativ al Iașilor copilăriei sale Relația cu unele dintre colegele sale de clasă amintirile personale imaginea vechii clădiri a Teatrului Național din Iași cacirct și interacțiunea cu sinagoga din apropierea casei sale alcătuiesc un potpuriu de trăiri pe care ar-tista le-a evocat icircn fața celor prezenți Ea a mărturisit că era familiarizată cu limba (Continuare icircn pag 5)

DAN DRUȚĂFoto Oana Monica Nae

T E S F E S T ndash e d i ț i a a I I I - a

Maia Morgenstern icircn timpul spectacolului

Trupa Mish-Mash

Scenă din spectacolul bdquoMarienbadldquo

Formația Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern icircn concert la TES FEST

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 5

idiș iar plăcuța montată pe locul unde funcționase primul teatru idiș

din lume o vedea adesea și și-o amintește cu nostalgie Ea a arătat că se consideră norocoasă deoarece toate aceste amintiri și interacțiunea cu o lume atacirct de diversă icirci confirmă faptul că a avut o copilărie fericită

Yoel Rippel nepot al actriței Seidy Gluumlck a evocat cu nostalgie momentele petrecute icircn clădirea TES dar și icircndemnul mamei sale de a nu alege o profesie legată de teatru Deși a urmat o carieră icircn domeniul avocaturii el a mărturisit că este un iubitor de teatru și prețuiește mult legătura stracircnsă pe care o are cu Teatrul Evreiesc de Stat din București

Un bdquomaratonrdquo al spectacolelor de teatruPrima zi a festivalului a debutat cu spec-

tacolul bdquoMarienbadrdquo producție a TES (r An-drei Munteanu) care nu reprezintă altceva decacirct o invitație inedită icircn lumea umorului burlesc al lui Șalom Alehem Tot regizorul Andrei Munteanu alături de Teatrul Evreiesc de Stat bdquoRachel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia i-au inițiat pe spectatori icircn bo-gata lume a tradiției poetice idiș ilustrată de

spectacolul bdquoCacircntecele biblicerdquo Regizorul Rafael Gold-waser a adus mai vechea poveste a vestitului lăutar Stempeniu și frumoasa lui poveste de dragoste icircntr-un spectacol presărat cu multă muzică realizat cu sprijinul TES Orchestra Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat icircn cea de-a patra zi spectacolul bdquoDumnezeul Răzbunăriirdquo (r Alexander Hausvater) care propune o inedită poveste de dragoste și o lecție despre relativizarea reperelor mo-rale De asemenea scena TES a fost gazda premierei oferite de Teatrul Idiș din Tel Aviv cu spectacolul muzical bdquoHertzlrdquo centrat pe povestea lui Theodor Herzl și a icircntacircl-nirii sale cu Max Nordau Umorul specific al scrierilor lui Șalom Alehem a fost adus din nou pe scena TES grație producției bdquoTevie servit crud cu garnitură evreiascărdquo icircn regia lui Allen Lewis Rickman

Coproducție TES-FolksbieneIcircn ultima zi a festivalului TES amp Folksbiene au pre-

zentat coproducția bdquoTribunalul tatălui meurdquo icircn regia lui

Motl Didner de la Teatrul Idiș din New York Piesa spune povestea copilăriei lui Isaac Bashevis Singer dominată de o atmosferă plină de spirite și demoni dar și de ima-ginea curții rabinice conduse de tatăl său

Ultima zi de festival ultima zi de muzicăCu ocazia icircnchiderii TES Orches-

tra (dirijor Bogdan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini Mihai Pintenaru Ser-giu Marin voce ndash Geni Brenda-Vexler Carmen Hannah Iovițu și Arabela Neazi) alături de actorii Maia Morgen-stern Mihai Ciucă Roxana Guttman și cele două junioare ndash Dara Iovițu și Carla Lifșin ndash au susținut un concert special de muzică tradițională idiș

Icircn final directorul Teatrului Evre-iesc de Stat Maia Morgenstern a mulțumit tuturor celor care au luat par-te la realizarea festivalului precum și publicului spectator pe care l-a invitat de pe acum la cea de-a patra ediție din anul 2019

(Urmare din pag 4)

Școala vieții viața școlii ar ta bucurieiProf univ dr Maty Blumenfeld la 90 de ani

Icircntr-o carieră universitară de peste 60 de ani la Catedra de rezistență a materialelor din Politehnica bucureșteană profesorul Maty Blumenfeld a modelat zeci de generații de ingineri a publicat nenumărate studii științifice icircn reviste de profil din țară și din străinătate Este autor și coautor de tratate monografii manuale icircn domeniu bdquoLucrez și acum la o carte munca mă ține icircn viațărdquo zice Are dreptate

A trăit Holocaustul epocile de totalitarism Știe să lupte A deprins asta de la tatăl lui botoșănean dintr-o familie de oameni săraci La unsprezece ani a fost dat ca băiat de prăvălie la un negustor de stofe Negusto-rul l-a bdquocazatrdquo icircntr-o pivniță unde depozita stofele Nu era prea vesel să dormi iernile icircntr-o pivniță neicircncălzită O co-pilărie fără copilărie bdquoDin tracircnta cu viața a ieșit omrdquo bdquoCacircnd a venit la București tata a fost funcționar apoi și-a făcut o firmă de produse electrotehnicerdquo icircși amitește interlocutorul nostru și continuă bdquoIcircntr-o zi intră cine-va-n prăvălie și-ntreabă Cablu aveți Am 100 de lei metrul Omul pleacă fără să-l cumpere Trec cacircteva zile Reapare Mai aveți cablu Da 100 de lei me-trul Zic de ce nu i-ai cerut mai mult Trebuie și el să trăiască răspunde tata El m-a icircnvățat ce-i omeniardquo

Maty era adolescent icircn anii prigoanei elev la Li-ceul evreiesc bdquoCultura Brdquo Profesorul de filozofie Iosif Brucăr unul dintre cei mai reputați dascăli ai săi a reușit să obțină de la ministrul de atunci al Culturii Ion Petrovici aprobarea de icircnființare a Liceului Pe-dagogic Evreiesc S-a mutat acolo Printre colegi i-a avut pe Sergiu Comissiona și Manole Marcus N-a lipsit niciodată de la școală icircn afară de zilele icircn care au fost rebeliunea și Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 Bombardamentul Forțelor Aliate din 4 aprilie 1944 l-a prins cacircnd se-ntorcea de la ore bdquoAm auzit sirena care anunța alarma Icircn zece minute a icircnceput bombarda-mentul Năprasnic Calea Griviței a fost cel mai puternic afectată Parașutiștii căzuți prizonieri au fost icircncartiruiți la Școala Sfacircnta Ecaterina era aproape de casă Dar ce deosebire de tratament icircntre prizonierii americani și ruși Americanilor li s-au pus la dispoziție dormitoarele internatului Rușilor li s-au făcut barăci Serile rușii cacircn-tau Așa de frumos că se-aduna lume din cartier să-i asculte La 23 august rsquo44 ora zece seara s-a auzit la radio proclamația regelui Mihai către țară Oamenii se icircmbrățișau pe străzi de bucurie că s-a terminat războiul Unul dintre prizonierii ruși icirci spune mamei vă bucurați

voi dar dacă vin rușii și mă prind mă omoară Asta se-ntacircmplă cu prizonieriirdquo

ndash Cum a fost după 23 august rsquo44ndash Deși mulți colegi au intrat la școli romacircnești tata a

hotăracirct să mă duc tot la Liceul bdquoCultura Brdquo După atacircția ani de propagandă antisemită nu credea că lucrurile se pot schimba peste noapte Voia să mă ferească de experiențe nefericite După bacalaureat am intrat la Poli-tehnică Terminam anul icircntacirci cacircnd a venit naționalizarea 11 iunie rsquo48 Tata a pierdut tot A intrat la o cooperativă La icircnceputul anului IV am fost numit preparator Cu salariul meu și cu ce cacircștiga tata ne-am putut descurca Au fost icircnființate cursuri pentru muncitori-studenți și eu

le-am predat Aveam 25 de ani Icircn rsquo52 eram asistent icircn rsquo55 ndash șef de lucrări Primul șantier la care-am lucrat icircntr-un colectiv condus de profesorul Gheor-ghe Buzdugan mentorul meu a fost cel de la Hidrocentrala Bicaz Era prin rsquo59 - rsquo60 Icircn rsquo64 mi-am susținut doctoratul Teza mea bdquoMetoda celor trei necunoscute aplicată sisteme-lor elasticerdquo a fost preluată de mulți cercetători romacircni

ndash A fost o problemă de inspirație

ndash O sumă de acumulări apoi a venit soluția Locuiam icircn

apropiere de Parcul Carol Luam autobuzul 32 care mă ducea pacircnă la Politehnică Pe drum am schițat icircn minte o metodologie de calcul originală publicată ulterior de profesorul Buzdugan icircntr-un manual de rezistență a ma-terialelor Teza am scris-o icircn șase luni februarie-iulie rsquo63

ndash Există bucurie sau doar arta de a ne-o facendash Și una și alta Am avut mulți prieteni dar aproape

toți sunt plecați din țară din viață Un foarte bun prieten Justin Herșcovici inginer din icircntacircmplare umanist prin vocație a murit de infarct la 55 de ani Singurul cu care vorbesc pe skype e Anton Todel stabilit icircn Argentina microbist icircnrăit ca și mine După ce doamna mea m-a părăsit n-am mai vrut să merg nici la teatru nici la concerte nici să mă uit la televizor Anton mi-a spus Ada n-a zis să nu vezi meciuri Joacă acum Chelsea cu Manchester United Deschide televizorul și pe urmă comentăm

Mi-arată o carte apărută la Editura Printech 2015 cu dedicația bdquoSoției mele Ada Brumaru muzicolog lacircngă care am trăit 54 de ani de dragoste icircnțelegere și respect reciprocrdquo

ndash Ada a fost bucurie Restul ndash clipe Le retrăiesc pe cele din anii tineri le prețuiesc pe cele de azi

IULIA DELEANU

TES FEST ndash ediția a III-a

Guvernul Romacircniei Institutul Naţional pentru Studierea

Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo

Concurs de soluții pentru amenajarea Muzeului Național

de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

din RomacircniaIcircn luna septembrie a anului curent Institutul

Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia a lansat concursul de soluții pentru amenajarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holo-caustului din Romacircnia

Icircn data de 12 decembrie 2018 un juriu internațional va anunța cacircștigătorul competiției și soluția propusă

Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romacircnia are ca scop prezen-tarea și promovarea istoriei a culturii și tradițiilor comunităților evreiești din Romacircnia și prezentarea contribuției acestei minorități naționale la evoluția societății romacircnești de-a lungul timpului

Activitatea viitoarei instituții va avea de aseme-nea o importantă componentă educațională ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului și promovarea dialogului intercultural

Anunțăm cu acest prilej că Institutul bdquoElie Wieselrdquo invită membrii comunității evreiești din Romacircnia să ofere obiecte fotografii documente reprezentative pentru istoria personală sau a comunității

Informații pot fi obținute la adresa de e-mail offi-ceinshr-ewro sau la nr de telefon 0213180939

Aspect din spectacolul bdquoCacircntecele bibliceldquo

Barry Mameloshn in Dance

Din spectacolul bdquoTevie servit crudhellipldquo

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

București 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircniapentru acest gest de recunoaștere a

importanței lui Elie Wiesel icircn istoria re-centă bdquoDoamnă primar felicitări din nou pentru contribuția la această realizare Sunt bucuroasă că pot vorbi despre Elie Wiesel care și-a dedicat viața transmi-terii memoriei Holocaustului Mărturia sa este copleșitoare El spunea nu voi uita niciodată acea noapte Prima noapte icircn lagăr Nu voi uita niciodată fumul Nu voi uita niciodată acele flăcări care mi-au consumat credința pentru totdeaunardquo

Marc Mellon autorul bustului ampla-sat icircn Piațeta Elie Wiesel a arătat că bdquodacă Elie Wiesel ar fi fost aici ar fi fost fericit de participarea liderilor dar mai ales ar fi fost fericit să vadă tinerii Tot ce a făcut a fost cu gacircndul la generațiile viitoare Nu doar cu gacircndul la evrei lui i-a păsat de icircntreaga lume Mai este un motiv pentru care suntem aici Elie Wiesel a avut un profund respect pentru artă și puterea ei El știa ce poate icircnsemna cuvacircntul scris Cacircnd m-am gacircndit cum să abordez această lucrare i-am spus domnule profesor visul meu este ca

acest bust să călăuzească multe generații de acum icircnainte icircn spiritul icircn care tu ai făcut-o Să vă gacircndiți de acum icircnainte la această piață ca la o piață a icircnvățăturii Să vă aduceți aici familia prietenii Ei trebuie să icircnțeleagă că genocidul nu este pentru un singur popor genocidul poate fi icircnfăptuit pentru oricine de pe pămacircnt Le mulțumesc icircn final pentru această opor-tunitate lui Alexandru Florian și Elisabe-thei Ungureanu dar și pentru dăruirea lor icircn cercetarea acestui domeniu și pentru omagierea acestui mare om care a fost Elie Wieselrdquo a mai spus Marc Mellon

Icircn final s-a adresat celor prezenți directorul INSHR-Elie Wiesel Alexan-dru Florian bdquoS-au exprimat foarte multe gacircnduri bune astăzi aici poate mai multe decacirct s-au spus icircn Romacircnia de-a lungul vieții lui Elie Wiesel Punctez doar cacircteva momente importante din ultima vreme icircn octombrie 2016 primarul general a inaugurat această piață Icircn mai 2016 Consiliul General al Capitalei oferă spre administrare Institutului Elie Wiesel o clădire care să găzduiască un Muzeu al Istoriei Evreilor și Holocaustului La sfacircrșitul acestui an vom avea probabil un cacircștigător al concursului de proiecte pen-tru amenajarea expoziției permanente

Icircn august 2018 Casa Memorială a lui Elie Wiesel din Sighetu Marmației a fost vandalizată cu mesaje antisemite Astăzi inaugurăm monumentul dedicat memoriei lui Elie Wieselrdquo a spus Alexandru Florian icircntr-o icircnșiruire de evenimente recente legate de personalitatea filozofului evreu american de origine romacircnă după care a citit mesajul lui Elisha Wiesel fiul lui Elie Wiesel transmis pentru această ocazie bdquoIcircn 1944 tatăl meu și icircntreaga comunitate din Sighet au fost trimiși la moarte icircn timp ce vecinii lor romacircni priveau Nimeni dintre cei ce participați la acest eveniment nu este responsabil pentru crimele Holo caustului Aveți icircnsă responsabilitatea de a vă aminti și de a-i educa pe tineri Eu și mama mea vă transmitem cele mai bune urărirdquo

Ceremonia s-a icircncheiat cu dezvelirea monumentului de către Primarul Capi-

talei Gabriela Firea și ambasadoarea Israelului Tamar Samash

Președintele Romacircniei a decorat 44 de supraviețuitori ai Holocaustului din Romacircnia

Icircn după-amiaza zilei de 9 octombrie la Palatul Cotroceni din Capitală a avut loc o emoționantă ceremonie icircn cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a decorat 44 de supraviețuitori ai Holo caustului din Romacircnia cu Ordinul Național bdquoSer-viciu Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler Au participat lideri ai FCER ai AERVH și INSHR - EW reprezentanți guvernamen-tali parlamentari

Icircn alocuțiunea sa șeful statului a amintit icircntre altele că bdquoicircn toamna anu-lui 1941 la ordinul autorităților vremii evreii romacircni icircncepeau să fie deportați icircn Transnistria devenind astfel victimele unui regim dictatorial care a ales să-și extermine propriii cetățenirdquo

Klaus Iohannis a considerat foarte potrivite pentru ceremonie cuvintele lui

Elie Wiesel bdquoFără memorie nu există cultură Fără memorie nu ar exista nici civilizație nici societate nici viitorrdquo

Subliniind că punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei vorbitorul a atenționat că pacircnă la acest punct bdquodictaturile europene au acționat sistematic pentru privarea aces tor oameni de o serie de drepturi și libertățirdquo

bdquoIcircn Romacircnia antisemitismul s-a mani-festat inițial prin cultivarea icircn societate a urii nesăbuite față de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorității Cetățenii au fost instigați unii icircmpotriva altora iar evreii romacircni au fost demonizați și transformați icircn ținte Icircn paralel a fost adoptată o legislație antisemită care a generat excluderea treptată a evreilor din viața economică și culturală a țării deschizacircndu-se astfel calea deportărilor și a crimelorrdquo

Revenind la prezent președintele Iohannis a arătat că bdquoacest tip de poli-tici sunt astăzi de neconceput pentru o societate puternic atașată de principiile democratice și ale statului de dreptrdquo și că bdquodiscriminarea unei minorități doar pe baza faptului că nu are aceleași credințe valori religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu

gacircndul la anii icircntunecați ai dictaturilorrdquo bdquoAtunci cacircnd pacea socială este pusă icircn pericol este nevoie de o abordare matu-ră și o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanți din societaterdquo a atras atenția Klaus Iohannis care a icircndemnat bdquosă lăsăm trecutului toate aluviunile de ură indignare gacircnduri negre și să ne icircndreptăm energiile către viitorul nostru Să facem pentru toți romacircnii o țară icircn care să trăim icircn bună icircnțelegere fără spaime și tulburări provocate de pericole imaginare

Romacircnia aparține tuturor romacircnilor Deși diferiți suntem toți romacircni și vrem să mergem mai departe icircmpreună icircntr-o țară care și-a icircnsușit și respectă principiile și valorile comune europenerdquo

Icircn final șeful statului a adăugat bdquorei-terez aici angajamentul nostru ferm de a icircntreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea pe viitor a oricăror acțiuni care se fundamentează pe icircncălcarea demnității umane Fără democratizarea societății romacircnești și deschiderea ei către minorități viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit riscacircnd chiar să nu fie recunoscut pe plan internațional Centenarul Romacircniei Mo-derne Unite se referă nu doar la trecutul nostru cacirct mai ales la viitorul eirdquo

Icircn numele supraviețuitorilor decorați a luat cuvacircntul Israel Tanner explicacircnd că mulțumirile supraviețuitorilor Holo-caustului se datorează sprijinului con-stant al președintelui Romacircniei pentru minorități pentru combaterea antise-mitismului dovadă fiind și promulgarea Legii 157 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antise-mitismului

Confruntarea cu adevăruri dureroase

Administrația Prezidențială icircmpreună cu Institutul bdquoElie Wieselrdquo au pregătit icircn continuarea momentului omagierii supraviețuitorilor Holocaustului prezen-tarea peliculei rdquoIcircmi este indiferent dacă icircn istorie vom intra ca barbarirdquo filmul recent al regizorului Radu Jude distins icircn această vară cu premiul bdquoGlobul de Cris-talrdquo la festivalul de la Karlovy Vary Filmul se potrivește acestei seri a memoriei a apreciat Alexandru Florian directorul general al Institutului rdquoElie Wieselrdquo care i-a mulțumit lui Jude pentru că a permis prezentarea lui icircn acest cadru Produ-cătoarea Ada Solomon l-a definit drept

un film al memoriei care dezvăluie felul icircn care aceasta se modifică de-a lungul vremii Este un film foarte actual iar su-biectul ndash masacrul de la Odessa ndash este foarte puțin cunoscut și prin aducerea sa icircn fața opiniei publice va da prilejul unei dezbateri icircn jurul unor erori situație icircn care se află nu numai Romacircnia Filmul poate fi perceput icircn relațiile cu propriul trecut el stacircrnește mintea și ridică pentru spectatori semne de icircntrebare a apre-ciat Ada Solomon Potrivit președintelui FCER dr Aurel Vainer evenimentul din această seară se leagă de cele două valori ale iudaismului memoria și recu noștința Masacrele de la Odessa demonstrează icircncă o dată barbaria foștilor conducători romacircni Ion Antonescu

și Mihai Antonescu Regizorul Radu Jude a dat dovadă de mare curaj prezentacircnd această realitate a subliniat președintele Vainer care le-a mulțumit regizorului și producătoarei pentru acest film

Remarcabile icircn această peliculă nu sunt numai acțiunea și icircnsăși tematica ci raportarea personajelor la ceea ce se icircntacircmplă Iar prin această abordare Radu Jude icircși pune icircn practică intențiile de a trezi conștiințele de a icircncerca să apropie publicul de niște realități dure-roase pe care să le aducă la lumină să nu mai fie ocultate iar responsabilii să-și asume răspunderea Din cauza po-liticii de ascundere a adevărului aplicate peste jumătate de secol marea parte a populației a căpătat pentru bdquoconsumrdquo o realitate deformată și acest lucru și-a pro-pus să icircl ilustreze ultima parte a filmului icircn secvența reconstituirii antecedentelor și masacrului de la Odessa Icircn film apare și publicul care asista la reconstituire iar cei mai mulți au aplaudat prezența armatelor germană și romacircnă din timpul războiului justificările lui Ion Antonescu pentru uciderea evreilor și au urmărit fără vreo reacție de protest arestarea și asasinarea evreilor nevinovați Iată unde ne aflăm iată de ce trebuie să facem filme cu ororile războiului și cu răspunderea noastră iată de ce trebuie să luptăm icircm-potriva uitării chiar dacă ne doare Este mesajul deosebit de curajos al lui Radu Jude pe care nu pregetă să-l rostească tare și fără echivoc icircn toate creațiile lui

(Urmare din pag 3)

Elevi de la Laude-Reut la Monumentul Holocaustului

Aspect de la dezvelirea bustului lui E Wiesel la București

Președintele Klaus Iohannis icircn mijlocul supraviețuitorilor Holocaustului decorați la Palatul Cotroceni

Bustul lui Elie Wiesel opera sculptorului Marc Mellon

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 7

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoZiua Vacircrstnicului la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală

Din punct de vedere iudaic Ziua Internațională a Persoanelor Vacircrstnice marcată icircn fiecare an la 1 octombrie con-form unei rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU icircn 1990 consfințește Porunca a V-a din Decalog bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquo Anul acesta la sărbătorirea ei de la Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo au participat președintele FCER dr Aurel Vainer secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și prim-rabinul Rafael Shaffer

bdquoZiua Vacircrstnicului are acum o conotație specială este ediție aniversară fiind al zecelea an de cacircnd o sărbătorim icircn acest Centru rezidențial cu sprijinul Federațieirdquo a subliniat directoarea DASM dr Mona Bejan bdquoCu sprijinul Joint-ului al Claims Conference al Fundației Caritatea DASM acordă permanent un sprijin impor tant persoanelor vacircrstnice prin pro gra me de asistență socială și medi-cală programe de icircngrijire la domiciliu

furnizacircnd medicamente tichete valorice pentru achiziționarea de medicamente organizacircnd de mai multe ori pe an tabere dedicate vacircrstnicilor programe de soci-alizare prin intermediul Cluburilor pentru generația bdquode aurrdquo și al Programului Case Calde inițiat de directorul Joint pentru Romacircnia Israel Sabag De o atenție deosebită se bucură cele două centre rezidențiale din București și Arad De

cacircțiva ani icircncoace mai ales Căminului Rosen i s-au alocat fonduri importante din partea FCER pentru reno-varea clădiriirdquo Ediția actuală a fost marcată și printr-o premieră o icircncăpere recent reno-vată de la etajul icircntacirci unde s-a desfășurat sărbătorirea bdquoIcircn ur-

mătoarele două luni rezidenții noștri de la parter se vor muta la etajul icircntacirci complet renovat și mobilat cu sprijinul Fundației Caritatea și al Joint-ului Și am primit vestea bună că Federația va aloca icircn continuare fonduri pentru renovarea parterului și demisolului clădiriirdquo

Au fost aduse mul țumiri celor ce au colaborat la organizarea evenimentului directorului adjunct al Căminului Gae-tano Perrotta directorului administrativ Alexandru Pavel coordonatoarei Pro-gramelor DASM pentru Seniori Sanda Wolf coordonatoarei Proiectului bdquoVacircrsta a 4-ardquo Katia Pascariu cantorului Emanuel Pusztai flautistului Iacov Tudor soliștilor de la Teatrul Național de Operetă bdquoIon Dacianrdquo din București Tina Munteanu și Alexandru Burcă

bdquoDe Erev Roș Hașana cacircnd la Tem-plul Coral din Capitală am făcut Heșbon Hanefeș comunitar am acordat cali-ficativul foarte bine Departamentului nostru de Asistență Socială și Medicală pentru icircmbunătățirea serviciilor aduse rezidenților din cămine și asistaților la domiciliurdquo a spus președintele FCER dr Aurel Vainer Afirmația a fost argu-mentată și prin faptul că rezidenților de la Căminul bdquoRosenrdquo li se oferă o viață socio-culturală atractivă diversă dătătoare de perspectivă prin vizite la muzee vizionări de spectacole de teatru participări la evenimente socio-culturale organizate de

n MIRCEA ROND președintele C E F o c ș a n i unul dintre lide-rii actuali care se impun prin dinamism este implicat de foar-te mulți ani icircn viața comuni-tară reuș ind performanțe ndash model pentru c o m u n i t ă ț i l e mici atunci cacircnd există voință și știința (sau arta) de a lucra cu oame-nii Sinagoga din Rm Sărat obște arondată a devenit expoziție de lucrări pe teme iudaice realizate de elevii din oraș A restaurat Sinagoga din Odobești Reparațiile la Sinagoga din Focșani sunt aproape gata Editează cu mult succes revista online Menora n Ing FELIx KOPPELMANN

preșe dintele CE Oradea pune atacirc-ta energ ie ș i c o m p e t e n ț ă icirc n c o n d u c e -rea comunității sale icircncacirct și-a cacircș t iga t res -pect nu doar icircn obștea noastră ci și icircn viața evre-iască de peste hotare Mărturie este și recenta reinaugurare a Sinagogii de rit ortodox cu largă participare internă și internațională Sunt de menționat aten ția deosebită acordată vieții de cult mozaic precum și excelentele relații pe care le cultivă cu autoritățile locale reprezentanți la vacircrf ai cultelor religioase din Județul Bihor Meritorie este de asemenea atragerea tinerilor spre comunitaten IVAN SCHNABEL președintele

CE Reșița se remarcă prin hărnicia priceperea de-votamentul cu care a dat un nou impuls vieții comunitare din oraș Icircl recoman-dă felul icircn care are grijă de cei vacircrstnici singuri suferinzi cum se preocupă de conservarea pa-trimoniului sacru cinstește sărbătorile evreiești ndash mod de apropiere icircntre membrii comunității organizează evenimente culturale participă alături de alți evrei reșițeni la Programele Bereșit Keșet Șabaton puse icircn aplicare de Joint și JCC-urile icircnvecinaten D AV I D L I E B E R M A N

p r e ș e d i n t e l e C E S i g h e t u Marmației este c o n ș t i e n t c ă poartă pe umerii săi o onorantă povară condu-ce comuni ta -tea icircn care s-a născut ș i s-a format din punc-tul de vedere al cunoștințelor de religie mozaică laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel zl Are grijă de Casa Memorială Wiesel organizează mari evenimente ale ne-uitării de Ziua Holocaustului pentru evreii sigheteni deportați la Auschwitz drum fără icircntoarcere pentru cele șase milioane de evrei europeni care i-au căzut victimă

AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi

natildescuthorni icircn luna noiembrie

bdquoCacircnd mi s-a propus să candidez pentru funcția de președinte al comunității ndash era icircn 1992 ndash am făcut-o pentru că voiam să contracarez

opiniile sceptice ale unora din țară și din afara ei care considerau că noi comunitatea evreilor rădăuțeni n-am avea viitorrdquo spune

președintele acesteia ing Igo Kofler A fost o opțiune inspirată Do-vadă ndash alegerea și realegerea lui la conducerea comunității O confirmare

recentă prima ediție a Zilei Limbii și Teatrului Idiș a fost organizată anul acesta la Templul Mare arhiplin din Rădăuți icircntr-o sală reamenajată

din incintă ca un minimuzeu al istoriei evreiești din aceste locuri O istorie care suscită interesul istoricilor contemporani Numai icircn ultimii ani 2016 și 2018 două monografii pe această temă au fost scrise de prof dr Daniel Hrenciuc bdquodupă scurte incursiuni icircn trecutul comunității rădăuțene apărute anteriorrdquo adaugă interlocutorul

ndash Cum a fost construit Templul

bdquoDorința de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo

Interviu cu ing IGO KOFlER preşedintele CE din Rădăuți

ndash A fost inițiativa unei delegații de evrei rădăuțeni care icircn 1880 cacircnd Franz Joseph a vizitat orașul i-au soli-citat icircmpăratului să le acorde un teren Atunci Bucovina făcea parte din Imperiul Austro-Ungar Prima sinagogă construită de Eliahu Gewὅlb la 1830 devenise neicircn-căpătoare Nu doar că delegația primește aprobare dar terenul le este donat de icircmpăratul icircnsuși Icircn 1883 la 18 august ziua de naștere a icircmpăratului sinagoga ridicată cu fonduri exclusiv comunitare este inaugurată Edificiul a fost proiectat de arhitecți evrei austrieci icircngemănacircnd stilurile maur ndash cele două turnuri de la fațada principală ndash și renascentist ger-man ndash icircn special interioarele Este o sinagogă tradițională ndash parterul pentru bărbați etajul icircntacirci pentru femei ndash foarte asemănătoare cu sinagogile din Europa Centrală Demnă de menționat este ac-tivitatea celui dintacirci rabin care a oficiat icircn Templu pacircnă icircn 1909 rabinul Yitzhak Kunstadt autor al lucrărilor bdquoLuah Erezrdquo și bdquoLuhot Shuiotrdquo fondator icircmpreună cu dr Nathan Birnbaum al organizației sioniste Ahvat Zion

ndash De cacircnd datează comunitateandash De peste 200 de ani Primii evrei au

venit din Boemia la sfacircrșitul secolului al XVIII-lea Ulterior ndash din Galiția și Rusia Trei familii evreiești sunt icircnregistrate icircn 1807 Comunitatea ființează de sine

stătătoare din a doua jumătate a secolu-lui al XVIII-lea cu heder școală și liceu evreiesc cămin pentru vacircrstnici Icircnainte de al Doilea Război Mondial funcționau 250 de icircntreprinderi evreiești producacircnd zahăr mobilier săpun obiecte electro-tehnice Profesiunile intelectuale des icircntacirclnite erau medicina dreptul farma-cologia După Primul Război Mondial din Consiliul Municipal făceau parte și evrei deoarece populația evreiască deținea o pondere semnificativă icircn cea rădăuțeană respectiv circa o treime din totalul locuitorilor icircn anii interbelici A fost un moment de boom demografic După venirea la putere a lui Hitler ascensiunea antisemitismului ndash icircn Europa inclusiv icircn Romacircnia ndash se resimte și la Rădăuți Au urmat legislația antievreiască deportarea icircn Transnistria Din cei 7 000 de evrei rădăuțeni deportați s-au icircntors după război circa 1 200 Cu trecerea anilor comunitatea s-a rărit Mulți au făcut Alia Cei rămași sunt majoritatea la vacircrste icircnaintate Icircn prezent comunitatea numără 42 de membri dar ne străduim eu și co-laboratorii mei să-i menținem vitalitatea

ndash Ce faceți pentru astandash Cu sprijinul DASM avem grijă ca toți

asistații noștri să ducă o viață decentă Ne străduim ca viața religioasă să decur-gă icircn parametri normali Nu e ușor pentru că minian-ul este o problemă și uneori

suntem nevoiți să apelăm la enoriași din comunități icircnvecinate Suceava Dorohoi Botoșani Avem nevoie de un oficiant de cult permanent De Roș Hașana 5779 de pildă eveniment la care au partici-pat aproape toți membrii comunității serviciul religios a fost asigurat de un israelian originar din Rădăuți care are și calitatea de oficiant de cult Nu avem un icircndrumător de educație iudaică Fiecare se bazează pe cunoștințe dobacircndite icircn familie completacircndu-și-le ndash unii ndash prin lecturi Organizăm evenimente culturale la Templul Mare și la Casa de Cultură a Municipiului Rădăuți O preocupare constantă este prezervarea patrimoniului nostru sacru Avem angajați eficienți la cimitirele din Rădăuți și Siret obște aron-dată astfel că ambele cimitire se află icircn stare bună Ne preocupă reabilitarea icircn icircntregime a Templului Mare din Rădăuți și a Sinagogii Mari din Siret pentru care am elaborat un proiect de atragere de fonduri locale guvernamentale europene Ne ajută și faptul că avem relații foarte bune cu autoritățile locale

ndash Care sunt principalele obstacolendash Constracircngerile materiale ndash Perspective pe termen scurtndash Realizarea unui parteneriat cu o fir-

mă specializată icircn vederea unor lucrări de reparații la unele imobile aflate icircn proprie-tatea comunității precum și organizarea sărbătorii de Hanuca 5779

ndash Ce vă animă icircn munca de lider comunitar

ndash Dorința de a face bine oamenilor printre care trăiesc

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 16)E SUHOR

Ziua Vacircrstnicului la Căminul Rosen

Membrii Clubului bdquoGenerația de aurldquo aflați icircn excursie

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

I U D A I C A

Șabatul la țăranii evrei din Maramureșul de altădată

Șmini Ațeret și Simhat Tora la Templul Coral

M-am gacircndit de multe ori ce icircnseamnă Șabatul Menționat icircn Tora respectarea lui este o obligație pentru fiecare evreu o mițva Este interdicția prestării oricăror munci icircn această zi Șabatul este menționat icircn prima Carte a Torei icircn prima peri-copă care a dat numele acestei cărți Bereșit (Geneza sau Facerea) Este ziua a șaptea care urmează primelor șase zile ale Creației Ziua icircn care Dumnezeu s-a odihnit Icircn onoarea și icircn amintirea acestui fapt se odihnesc și oamenii Toate celelalte zile care apar nu cu nume ci cu număr reprezintă o pregătire pentru Șabat Evreii au primit această zi pentru odihnă și studiu Ulterior ziua de odihnă săptămacircnală a fost preluată de la ei de celelalte popoare Fie că ziua a șaptea era respectată de evrei icircn forma ei istorică fie că alte popoare au transferat ziua de odihnă vineri sau duminică ea s-a icircncetățenit a devenit unul dintre elementele care stau la baza civilizației moderne

Un prieten evreu israelian laic mi-a spus odată că este un fenomen ciudat Pe de o parte bdquoevreii laicirdquo critică faptul că icircn Israel autobuzele nu merg de Șabat deși mulți nu sunt interesați să circule nici măcar cu mașina personală icircntrucacirct nu se duc la lucru Pe de altă parte ei se bucură de o zi liberă pe care și-o petrec icircmpreună cu familia și sunt mulțumiți să iasă icircntr-un parc public icircntr-o atmosferă mult mai puțin poluată de circulația vehiculelor Conform tradiției Șabatul este o sărbătoare de familie iar toți oamenii se bucură de ea fiecare icircn felul lui

Dar nu numai atacirct Se spune că Șabatul i-a spus evreului bdquoPăzește-mă și te voi păzirdquo De-a lungul istoriei respectarea Șabatului i-a făcut pe evrei să se mențină ca evrei De Șabat ei se odihneau după o săptămacircnă de muncă și se dedicau studiului Cărților Sfinte Odihnă și icircnvățătură

Recent am răsfoit o carte despre Șabat pregătită cu scop educativ Este intitulată bdquoSefer HaȘabatrdquo fiind editată de cacircțiva rabini scriitori și cercetători icircn domeniul studiilor iudaice icircn fruntea cărora se afla rabinul doctor Jacob Nacht originar din Focșani Cartea a apărut la Tel Aviv icircn anul 1947 și a cunos-cut mai multe ediții Ea include articole despre semnificația

Șabatului și istoria celebrării lui precum și fragmente din opere literare pe această temă Printre ele am găsit fragmente asupra respectării Șabatului la evreii din Romacircnia de altădată Unul dintre ele se referă la situația țăranilor (de fapt a ciobanilor) evrei din Maramureș și la respectarea Șabatului de către aceștia prezent la pagina 220 a cărții Scris icircn limba ebraică de Ben-Menachem articolul a apărut inițial icircn revista bdquoHaHedrdquo icircn luna Sivan 5695 (1935) și reprezintă un izvor literar asupra vieții acestor evrei a istoriei lor Adăugăm fragmente icircn tradu-cerea noastră

Țăranii din Maramureș icircn ziua de ȘabatDe Ben-Menachem

Puternic la trup icircnalt lat icircn spete este țăranul evreu maramureșean tipic Și asta nu fiindcă mănacircncă mult macircncăruri grase ci pentru că el se mulțumește cu puțin O bucată de mă-măligă cu lapte fasole și cartofi sunt hrana lui zilnică Numai icircn ziua sfacircntă de Șabat el mănacircncă pacircine coilici din făină de gracircu precum și carne Toată săptămacircna el se află icircntr-un colț uitat de lume icircntre munți icircnalți și păduri dese și numai icircn ziua de Șabat el vine printre oameni la minian la un quorum de rugăciune Evreii din Maramureș se remarcă prin frica de Dumnezeu prin iubirea de Tora și de tradiție Ei muncesc toată săptămacircna muncă grea Dar cacircnd vine ziua sfacircntă de Șabat ei se opresc din munca lor Țăranul simplu capătă un aspect de domn El se transformă icircn cu totul alt om Acum Senderil devine domnul Sender Icircmbrăcat cu caftan și cu pălărie ștrameil el se plimbă icircn grădina lui și este muțumit de truda sa Cine seamănă cu el și cine este ca el icircn aceste clipe Icircnvață un capitol din Mișna sau o pagină din Ghemara pericopa săptămacircnii cu comentariile la ea O porțiune din cartea bdquoOr hachayym haqodeșrdquo (Lumina sfacircntă a vieții) sau bdquoKley yaqarrdquo (Lucrul prețios) sunt plăcerile sale sfinte icircn ziua de Șabat

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Sărbătorile de toamnă se icircncheie grav și sublim Șmini Ațeret și Simhat Tora Grav fiindcă de Șmini Ațeret penultima zi de Sucot seninătății icirci ia locul neliniștea oare Dumnezeu va da ploaia vitală vii-toarei recolte Chiar icircn Israelul modern renumit prin performanțele sale icircn agri-cultură cacircnd icircn sezonul rece ploaia nu reușește să umple Kineretul oamenii sunt icircngrijorați De aceea caracteristica sărbătorii e ruga pentru ploaie Ploaia este privită ca dar făcut de Dumnezeu Unicul pentru respectarea mițvot-urilor bdquoȘi dacă veți asculta de poruncile Mele () atunci voi da ploaie țării voastre icircn vremea eirdquo (Deuteronom 11 13-21) De Șmini Ațeret ca și de Pesah Șavuot Iom Kipur spunem Izkor pentru cei dragi rămași să trăiască icircn noi

Structurate pe concepte precum jude-cată căință icircmpăcare cu sine sărbătorile de toamnă se icircncheie apoteotic bucuria Torei Există o evoluție a indestructibilei noastre iubiri de Tora din momentul icircn care ne este dată (Șavuot) pacircnă la mo-mentul nuntirii cu Ea (Simhat Tora) Icircn viață punte icircngustă atacirct de nesigură icircn

traversare singura noastră certitudine e Tora Lectura ei nu se termină vreodată Imediat ce se sfacircrșește ultimul verset citit de Hatan Tora ciclul lecturii este luat de la capăt de Hatan Bereșit fiindcă nesfacircrșită e icircnvățătura sa bdquoDe ce trebuie să citim Tora icircn fiecare anrdquo și-a icircntrebat rabinul unul dintre icircnvățăcei bdquoFiindcă-n fiecare an o icircnțelegem altfelldquo a venit răspunsul a fost parabola oferită de secretarul ge-neral al FCER Eduard Kupferberg icircn deschiderea sărbătorii la Templul Coral din Capitală

Evenimentul a fost organizat de FCER CEB cu concursul JCC Bucu-rești Printre participanți conducători ai unor organizații evreiești precum președintele BBR ing Joseacute Iacobescu

bdquoTora primită de la Dumnezeu de Moșe pe Muntele Sinai este ansamblul icircnchegat de norme comportamentale conducacircndu-ne existențardquo a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoIcircn ea este inclusă totodată istoria poporului evreu Evreii au introdus studiul istoriei icircn viața de zi cu zi remarca unul dintre ambasadorii Germaniei icircn Romacircnia Icircn

amintirile mele icircmi răsună mental hăr-mălaia de Simhat Tora a copiilor icircn șilul din Ștefăneștiul natal Copiii iau parte la sărbătoare ca să se familiarizeze cu Tora să se bucure de lectură icircnvățătură icircnsușită ulterior susținacircndu-i moral toată viața Tora e vierdquo

bdquoSimhat Tora este bucurie pentru toate vacircrstele După săptămacircni de sobrietate caracterizacircnd marile sărbători de toam-nă a venit timpul să dansăm cu Tora Un evreu fără prea multă știință de carte se bucura nespus de acest dans cu Tora apropiindu-l sufletește de Dumnezeu Un motiv de bucurie pentru noi cei de față este și faptul că Templul Coral e plin de co-pii Comunitatea noastră are viitorrdquo a spus vicepreședintele CEB Silvian Horn

Icircn loc de discurs prim-rabinul Rafael Shaffer a dialogat cu cei mici bdquoBine ați venit și să aveți parte de bucurie Cine dintre voi știe ce-i Tora Cartea Sfacircntă li s-au auzit glasurile Ce icircnvățăm din ea Legea au răspuns Din Tora veți icircnvăța aparent povești Poveștile sunt icircnsă adevăruri pentru viață Să ne bucurăm că avem o carte plină de icircnțelepciunerdquo

Corul de copii de la JCC și Grădinița Gan Uri condusă de Dalia Golda au urcat cacircntacircnd pe podium cu stegulețe cu mere și lumacircnări Lor li s-a alăturat Corul Hazamir al CEB interpretacircnd cacircntece de Simhat Tora icircn ivrit și idiș Ambele ndash dirijate de Bogdan Lifșin manager ndashvicepreședintele CEB Silvian Horn

Serviciul religios de Maariv a fost oficiat de cantorul Emanuel Puzstai și Corul Templului Coral condus de Robert Levensohn

După cele șapte Hakafot (icircnconjururi cu Suluri de Tora icircn interiorul Templului) și binecuvacircntarea sub talit a copiilor icircn fața Aron Kodeș-ului deschis participanții au dat L´haim au gustat din dulciurile preparate de maeștrii culinari de la Bu-cătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și Restaurantul ritual al DASM

Mulțumiri se mai cuvin DASM Servi-ciului de Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și colectivul său)

ID

Cum se citește din Tora

Cel ce va deschide un sul de Tora va găsi acolo doar litere Punctele (Nekudot) pe care le găsim icircn cărțile tipărite nu apar Citirea textului care icircn multe locuri rămacircne ambiguă iar icircn unele locuri chiar diferă de textul scris ne-a fost revelată pe Muntele Sinai și transmisă prin viu grai din generație icircn generație

Practica citirii Torei icircn cadrul obștii icircn fiecare Șabat statornicită icircncă de Moșe a ajutat la păstrarea acestei tradiții Dacă cineva intenționat sau neintenționat citea altfel decacirct fusese icircnvățat membrii obștii imediat icircl corec-tau nu o dată cu asprime

Icircn jurul anului 950 al erei curente cacircnd s-a ivit pericolul ca această tradiție să cadă pradă uitării ea a fost codificată Icircn acest scop au fost create Nekudot și Teamim Nekudot indică vocalizarea Teamim indică icircntreruper-ile și modularea vocii Ele nu au fost introduse icircn sulurile de Tora ci icircnscrise icircn codice speciale

Cel mai autorizat codice este Keter Aram Țova ndash Coroana Alepului scris la Tveria spre sfacircrșitul primului mileniu al erei curente El conține cele douăzeci și patru de cărți ale Tanah-ului Neku-dot și Teamim au fost scrise chiar de macircna lui Aharon ben Asher cel mai autorizat cunoscător al textelor sacre Codicele a fost văzut de Maimonide care i-a confirmat autenticitatea

Codicele a fost păstrat drept cea mai de preț comoară a comunității evreiești din Alep Icircn pogromul din anul 1947 el a căzut pradă focului O parte din el s-a pierdut dar o parte a fost scos din flăcări cu pericolul vieții și tot cu pericolul vieții scos din Siria și adus la Ierusalim unde se află pacircnă astăzi

Codificarea vocalelor nu a fost icircnsă suficientă Exilul printre popoare și-a lăsat o puternică amprentă asupra pronunțării vocalelor Spre deosebire de consoane a căror pronunțare nu s-a schimbat prea mult fiecare co-munitate pronunță vocalele icircn felul ei Extrem este cazul lui Holam (ceea ce pronunțăm icircn ebraica modernă bdquoordquo) Evreii sefarzi icircl pronunță bdquoordquo cei po-lonezi bdquooirdquo cei yemeniți și lituanienii bdquoerdquo iar cei din Germania bdquoaurdquo

La citirea Torei fiecare comunitate folosește propria ei tradiție Pentru ca ebraica să devină o limbă vie vorbită de evreii din toate colțurile lumii tre-buia aleasă una dintre aceste variante Eliezer ben Iehuda a ales varianta sefardă deoarece evreii sefarzi au pribegit mai puțin și au trăit icircn mijlocul unei populații a cărei limbă era icircn mare măsură asemănătoare cu ebraica Era de așteptat ca pronunțarea lor chiar dacă nu era identică celei originale să fie mai puțin alterată

Chiar și icircn zilele noastre cacircnd

Nekudot și Teamim se găsesc icircn cărțile tipărite citirea Torei rămacircne o icircndelet-nicire anevoioasă Icircn vechime toți cei ce veneau la sinagogă o stăpacircneau Atunci obiceiul era ca acela care era chemat la Tora să-și citească porțiunea

Cu timpul s-au icircnmulțit cei ce nu știau să citească din Tora La icircnceput unul dintre enoriașii mai destoinici citea pen-tru ei dar ei se rușinau Pentru ca ei să nu se mai simtă rușinați a fost statornicit ca persoanele chemate la Tora indife-rent dacă știu sau nu știu să citească să rostească doar binecuvacircntările Icircntreaga pericopă este citită de un singur cititor desemnat de obște

Acesta este pacircnă astăzi obice iul icircn comunitățile așkenaze și sefarde Numai icircn comuni tățile yemenite unde de la o vacircrstă frag e dă se pune un

Icircncheierea Sărbătorilor de toamnă la București

Sucot 5779 la Sinagoga Mare din CapitalăbdquoIcircn cei 40 de ani de peregrinări icircn deșert

s-a schimbat o lume s-a născut un alt poporrdquo Sucot ne readuce destinderea sufle-

tească după zbuciumul trăit de la Iom Hadin la Iom Kipur Este Sărbătoarea Colibelor (a Corturilor) amintindu-ne de cele ce slujeau drept adăpost stră-moșilor noștri icircn timpul celor 40 de ani de peregrinări icircn deșert după ieșirea din Mițraim Alături de lideri ai FCER CEB BBR au venit pentru a o marca la Sinagoga Mare din Capitală personalități din mediul socio-politic cultural icircnalți ierarhi numeroși membri ai comunității bucureștene oaspeți din Israel Serviciul divin a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Corul Templului Coral (dirijor Robert Levensohn) Participanții au onorat apoi cina festivă icircn Suca

Icircn predica din Sinagoga Mare icircnainte de intrarea icircn Suca prim-rabinul Rafael Shaffer și-a concentrat atenția asupra valenței sociale a sărbătorii de Sucot Luacircndu-și viața icircn propriile macircini foștii sclavi găsesc soluții de adăpost icircn fața condițiilor dure de existență icircn pustiu concretizare a noului statut de om liber de cetățean bdquoToți cetățenii icircn Israel să locuiască icircn colibe (suca) pentru ca generațiile voastre viitoare să știe că icircn astfel de colibe i-am așezat pe fiii lui Israel cacircnd i-am scos din țara Egiptuluirdquo (Leviticul 23 42 ndash 3) A amintit mira-colele făcacircnd posibilă supraviețuirea bdquonorul de deasupra capetelor ferindu-i

(Continuare icircn pag 16)

(Continuare icircn pag 16)

IULIA DELEANU

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 9

Ziua de 7 octombrie 2018 va rămacircne icircn calendar una icircndoliată fiind data la care reputatul profesor istoric și teoretician lite-rar Paul Cornea icircn vacircrstă de 94 de ani a părăsit această lume Autor al unei opere impunătoare de restituire contemporană a preromantismului și romantismului romacirc-nesc cărturarul și-a icircndreptat atenția mai cu seamă spre sfacircrșitul deceniului al optulea al secolului XX spre o abordare a literaturii bdquoinspirate de tendințe moderne de sociologia culturii de comparatism de teoria lecturii și a receptării de statisticărdquo observa Nicolae Manolescu icircntr-un arti-col apărut icircn bdquoRomacircnia Literarărdquo icircn anul 2004 cacircnd Paul Cornea fie-i amintirea binecuvacircntată icircmplinea 80 de ani

A făcut parte din generațiile de evrei romacircni care au trăit și Holocaustul și totalitarismul comunist Tatăl lui tipo-graf fusese cel mai mare dintre cei patru frați rămași orfani de război icircn prima conflagrație mondială Devenit capul familiei a trebuit s-o icircntrețină și icircn asemenea condiții școala a rămas un vis Dar a fost autodidact Casa copilăriei lui Paul Cornea a fost mai plină de cărți decacirct de bdquobulendrerdquo Icircntr-un interviu acordat RE Paul Cornea rememora imaginea părintelui său bătut icircn stradă de legionarihellip Icircn 1940 elevii evrei scoși din icircnvățămacircntul de stat s-au dus la liceele evreiești Paul Cornea a intrat la Liceul bdquoCultura Brdquo Condiția bdquoghetoizantărdquo ndash și-o definea ndash a fost icircnsă dublată de o emulație intelectuală de excepție N-a uitat-o toată viața După 90 a făcut toate demersurile pentru publicarea bdquoJurnaluluirdquo lui Mihail Sebastian profesor la liceul amintit dar și mentor S-a apropiat fulgu-rant de idealurile sioniste mai precis de Hașomer Hațair implicit de mișcarea de rezistență antifascistă

După 23 august ´44 s-a implicat cu icircntreaga energie intelectuală și putere de muncă icircn edificarea noilor tipare culturale ale unei credințe bdquolaicerdquo A fost bdquoun erou al timpului săurdquo care a vrut ca mulți alții să schimbe lumea Apoi a venit momentul 56 revoluția anticomunistă din Ungaria bdquoi-a deschis ochiirdquo declara A și fost sancționat pentru bdquoliberalismrdquo prin ´57-´58 S-a refugiat icircn studiu A lăsat o operă solidă profundă de altitudine N-a fost numai un diagnostician al problema-ticii literaturii și al receptării ei ci și un as al cercetării istoriografice cu o capacitate de sinteză puțin obișnuită un stilist foarte exigent cu sine un portretist sagace al perioadelor de intersecție socio-politică (epoca luminilor romantismul romacircnesc) combinacircnd precizia fermă a limbajului cu interogația incitantă La temelia formației sale cărturărești s-au aflat nume mari ale culturii romacircnești Dimitrie Gusti George Călinescu Tudor Vianu Mihail Raleahellip Paul Cornea s-a integrat culturii romacircnești cum au făcut-o atacircția mari in-telectuali evrei romacircni

Cine a participat la cursurile sale adevărate sărbători spirituale a avut privi legiul să trăiască un reality show icircn care verva ironia scacircnteietoare a co-mentariilor desființau bariere temporale Cu rigoare analitică expertiză dusă pacircnă la infinitezimal veacul al XIX-lea era fil-trat prin sensibilitate modernă Seducția cursurilor sale venea din avalanșa de icircntrebări pe care știa s-o stacircrnească auditoriului tacircnăr din comunicarea profesor-student din bucuria estetică Poate oferi prelegerea universitară un act prielnic actului de creație Tot ceea ce a icircntreprins profesorul Paul Cornea decenii de-a racircndul pledează pentru un răspuns afirmativ După 90 a fost o vreme decan

al Facultății de Litere a Universității din București

Classicus assidusque scriptor de-finea Aulus Gellius un literat de valoare Icircn acest sens profesorul Paul Cornea a fost un clasic A deprins icircn zeci de ani de carieră didactică atacirctea promoții de studenți cu puritatea gustului respectul pentru adevăr grija pentru a potrivi ex-presia și ideea moderația subordonarea sensibilității a imaginației icircn fața rațiunii bdquoDacă vreți să stați de vorbă cu mine definiți-vă termeniirdquo obișnuia să spună citacircndu-l pe Voltaire

Este ceea a făcut cu lumea prin care a trecut și cu sine bdquoȚineam mult să nu plec icircnainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul icircn slujba utopiei și dezangajarea survenită cu greu prin destrămarea crezului tinereții și cacircștigarea normalitățiirdquo Memoriile sale ndash dialog cu Daniel Cristea Enache bdquoCe a fost cum a fostrdquo ndash se adresează mai cu seamă tinerilor din secolul actual ajutacircndu-i să icircnțeleagă bdquocum s-au petre-cut lucrurile icircn contextul lor generativ Un context care se cuvine examinat icircndeaproaperdquo cu atacirct mai mult cu cacirct

publicul-țintă bdquoare despre ambientul epocii o imagine aburită nu o dată unilateralărdquo

După 1990 a fost secretar de stat icircn Ministerul Icircnvă ţă macircntului (ianuarie-iunie 1990) şef de catedră şi decan al Facultăţii de Litere (1990-1996) profesor emerit la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti Dintre distincţiile primite de-a lungul vieţii menționăm Premiul bdquoBP Hasdeurdquo al Academiei (1972) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1973) Icircn 1997 Paul Cornea a fost distins cu bdquoPalmes Acadeacutemiquesrdquo icircn grad de Ofiţer

O viață și o operă icircmplinite Să-i fie amintirea binecuvacircntată

Condoleanțe familiei prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au apreciat

Regrete și amintiri la catafalcul lui Paul Cornea zl Icircn ziua de 10 octombrie la Cimitirul

Evreiesc Filantropia din București icircn prezența familiei prietenilor repre-zentanților comunității evreiești și a celor care l-au iubit și l-au apreciat pe Paul Cornea a avut loc ceremonia de icircnhu-

bdquoO lume este spiritual mare prin oa-menii pe care icirci recunoașterdquo Reflecția nietzscheană ar fi putut fi motto al sesiunii In memoriam acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne (2014-2017) organizată de Academie la 75 de ani de la nașterea sa Savantul om al Cetății a fost prieten al comunității noastre De altfel icircntre vorbitori con-turacircndu-i portretul cu emoție și rigoare s-au numărat lideri ai FCER BBR evrei originari din țară membri de onoare ai Academiei Romacircne Printre invitați icircn Aula Magna a Academiei Romacircne dr Aurel Vainer președintele FCER Joseacute Iacobescu președintele Brsquonai Brsquorith Ro-macircnia Irina Cajal subsecretar de stat icircn Ministerul Culturii prim-rabinul Rafael Shaffer reprezentanta Dept Cultură Artă Media din FCER Silvia Solomonovici

bdquoFăcea parte dintre marii iubitori de muzică pe care i-am cunoscutrdquo a observat prof univ dr la UNMB Marin Cazacu conducător al Ansamblului Violoncellissi-mo oferind un preludiu muzical atent ales

Acad Ionel-Valentin Vlad descen-dent al unor vechi familii nobiliare mara-mureșene era profund interesat de trecu-tul locurilor natale a amintit președintele Academiei acad Ioan-Aurel Pop bdquoA fost pionier icircn Romacircnia icircntre anii ´60-´70 icircn domeniul laserului cu fibră optică Icircn tim-pul mandatului său Academia Romacircnă a icircmplinit 150 de anirdquo

Vicepreședintele Academiei Bogdan Simionescu a făcut o cronologie a parcur-sului științific și a icircnaltelor distincții primite de cărturar O importantă realizare sa ca președinte al Academiei a fost elaborarea strategiei de dezvoltare a Romacircniei icircn următorii 20 de ani

Colaborarea cu Institutul Thales de Cercetare și Tehnologie din Palaiseau cu Universitatea Pierre et Marie Curie cu Academia Franceză a acestui bdquoveritabil ambasador al științei romacircneștirdquo a fost tema abordată de cercetător științific prin-cipal dr Jean Huignard

Acad Cristian Hera vicepreședinte al Academiei icircntre 2010-2017 și președinte al icircnaltului for (2017-aprilie 2018) i-a

remarcat bdquoeleganța perseverența pasiu-nea pentru lucrul bine făcutrdquo sentimentul religios

Conștiința potențialului creator al tine rilor cercetători preocuparea pentru perfecționarea lor contribuția la construi-rea primului laser din Romacircnia faptul de a fi fost bdquoun puternic susținător al proiectului ELIrdquo apartenența la familia spirituală a lui Horia Hulubei Gheorghe Țițeica au fost evidențiate de acad Nicolae Victor Zamfir președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Romacircne director general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei director al proiectului pa-neuropean Extreme Light Infrastructure ndash Nuclear Physics (ELI ndash NP)

bdquoAcad Ionel-Valentin Vlad a facilitat apropierea societății științifice din Re-publica Moldova de societățile științifice internaționale A semnat un nou Acord cu Academia din Republica Moldova A fost un mare savant un mare patriotrdquo a fost sinteza celor spuse de acad Ion Tighinea-nu prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Republicii Moldova

bdquoBunăvoința invitacircnd la dialog pri-etenia față de comunitatea evreiască din Romacircniardquo dorința comună de bdquoa ne cunoaște pentru a ne recunoașterdquo au dus la găzduirea de către Academia Romacircnă a unui simpozion dedicat șef-rabinului dr Alexandru Șafran membru de onoare al Academiei Romacircne a evenimentului bdquoPodurile Toleranțeirdquo ediția a IV-a a arătat președintele FCER dr Aurel Vainer Activitatea sa a reprezentat bdquoo simbioză icircntre știință și credință Punea temei foarte serios pe religie L-aș asemui cu Einstein care spunea că nu poți fi om de știință fără credință icircn Dumnezeu nu poți crede icircn Dumnezeu fără să privești spre domeniul științeirdquo Icircn acord cu valori esențiale ale iudaismului memoria și recunoștința el bdquotrăiește icircn memoria și prin recunoștința noastrărdquo

Reperele sale de viață familia și școala au fost rezumate de prof univ dr Ecaterina Andronescu președintele Senatului din Universitatea Politehnică București Discipol al profesorului Cartia-nu bdquoera macircndru de Politehnica romacircneas-că Modul icircn care a reprezentat-o icircn lume a fost o lecție de patriotism adevăratrdquo

Prof univ dr Wilhelm Dancă decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică de la Universitatea din București membru corespondent al Academiei Romacircne a vorbit despre bdquostructura metafizică a lumi-niirdquo căreia savantul i s-a consacrat Lumina este bdquoexpresie a lui Dumnezeurdquo bdquocauza primă a Creațieirdquo Oamenii sunt bdquopărtași la structura luminoasă a universului Icircn ochii lui Ionel-Valentin Vlad vedeam această lumină strălucindrdquo

Coordonatele expunerii făcute de Carol Iancu profesor la Universitatea din Montpellier (Franța) membru de onoare al Academiei Romacircne au vizat iubirea pentru locurile de baștină și de țara natală icircn care a recunoscut propriile-i aprehensi-uni icircmbinarea studiului științific al luminii cu bogate cunoștințe ale scrierilor sacre aprecierea relațiilor iudeo-creștine venind din bdquoconștiința că rădăcinile creștinismului se regăsesc icircn iudaismrdquo de unde bdquodatoria de recunoștință a creștinilor față de evreirdquo Dominante structurale patriotismul fără ostentație implicarea icircn viața socială arta de a exprima simplu lucruri complicate erudiția sensibilitatea generozitatea finețea

Realizări științifice de referință publi-cate icircn reviste de specialitate de circulație internațională au făcut obiectul comunică-rilor susținute de prof univ dr Eugenio Fazio de la Universitatea Sapienza din Roma și prof univ dr Maria L Calvo de la Universitatea Complutense din Madrid Departamentul de Optică Făptuirile sale bdquoau sporit prestigiul Romacircniei icircn lumerdquo

Semnificația colaborării cu B´nai B´rith Romacircnia (BBR) la ediția a IV-a a bdquoPo-durilor Toleranțeirdquo a fost evidențiată de președintele BBR ing Joseacute Iacobescu demonstrație despre felul icircn care bdquocel mai icircnalt forum al științei și culturii din Romacircnia () contribuie la combaterea prejudecăților discriminării și antisemitis-mului la icircnțelegere și respect reciprocrdquo fapt icircntărit de discursul inaugural al celui evocat

Acad Ionel-Valentin Vlad a ilustrat icircn viața socială aforismul iudaic ceea ce ție nu-ți place să ți se facă să nu faci vreoda-tă semenilor idee centrală a intervenției profesorului Jean Jacques Askenazy de la Universitatea din Tel Aviv membru de onoare al Academiei Romacircne

bdquoA fost un iubitor de nație de istorie a sardquo a spus directorul Bibliotecii Județene bdquoPetre Dulfuldquo din Baia Mare redactor-șef al revistei bdquoFamilia Romacircnărdquo dr Teodor Ardelean propunacircnd să i se confere post mortem titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș și dăruind familiei Vlad trei cărți ale sale

Au fost citite mesaje transmise de acad Mugur Isărescu guvernatorul BNR și de laureatul Premiului Nobel pentru Chi-mie Stefan Hell originar din Romacircnia Nu-mitor comun modelul savantului-cetățean

bdquoA fost un moment de gacircndire altfel de care avem nevoie icircntr-o lume tot mai agitată mai aglomeratărdquo a mulțumit soția academicianului prof univ dr Adriana Vlad vicepreședintelui Academiei Bog-dan Simionescu distinșilor invitați cole-gilor prietenilor vorbitorilor auditoriului

E SUHOR

P a u l C o r n e a s - a s t i n s d i n v i a ț ă

bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquoSesiune comemorativă acad Ionel-Valentin Vlad fost președinte al Academiei Romacircne

mare a distinsului și regretatului profesor și scriitor

Paul Cornea a ilustrat versetul psalmic despre bdquodarul vieții și prețuirea luirdquo a spus prim-rabinul Rafael Shaffer la catafalcul celui trecut icircn eternitate bdquoEl rămacircne icircn cugetele foștilor săi studenți actuali emuli ai icircnvățăturilor primite de la el și prin opera consistentărdquo a arătat prof univ dr Liviu Papadima bdquoA fost un om fericitrdquo a considerat fiul său Andrei Cornea defi-nind fericirea icircn accepția unei pilde elene antice a face fapte bune pentru Cetate a-ți cunoaște copiii nepoții bdquoAtena lui pe care a onorat-o a fost cea a culturiirdquo Președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre mentoratul lui Mihail Sebastian profesor la bdquoCultura Brdquo icircn anii prigoanei unde a icircnvățat cel dispărut și despre starea de spirit a evreilor imediat după 23 august 1944

Serviciul religios a fost oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și Emil Diamant Ceremonia s-a icircncheiat cu onoruri milita-re deoarece Paul Cornea a fost distins cu Ordinul Național bdquoSteaua Romacircnieirdquo icircn grad de Ofițer

IULIA DELEANU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Cu 34 de voturi pentru președintele Comunității Evreilor din Constanța a fost reales pentru icircncă un mandat de patru ani icircn fruntea comunității Adunarea Ge-nerală a avut loc pe 7 octombrie iar la

icircncheierea lucrărilor la care a participat și vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu președintele reales Sorin Lucian Ionescu a declarat bdquoAstăzi membrii Comunității Evreiești din Constanța mi-au făcut onoa-rea de a mă realege pentru icircncă patru ani icircn funcția de președinte Este cea mai importantă demnitate icircn care am fost ales și icircn care voi fi vreodatărdquo a spus liderul evreilor constănțeni

Cel mai important obiectiv din noul său mandat va fi icircnceperea și finalizarea lucrărilor de restaurare la Sinagoga din oraș

Mazel Tov

Icircn 10 octombrie 2018 icircn prezenţa unui public numeros reunit icircn Aula Universi-tăţii din Oradea a avut loc ceremonia acordării titlului de Doctor Honoris Causa reputatului istoric Ladislau Gyeacutemaacutent fost decan al Facultăţii de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj fondator şi director timp de aproape două decenii al Institutului de Studii Iudaice şi Istorie Evreiască bdquoMoshe Carmillyrdquo

Icircn Hotăracircrea Senatului Universităţii din Oradea se arată că titlul de Doctor Honoris Causa i se acordă lui Ladislau Gyeacutemaacutent bdquoicircn semn de apreciere a ac-tivităţii ştiinţifice şi didactice precum şi icircn semn de mulţumire pentru excelenta colaborare cu Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene de la Universitatea noastrărdquo

Icircn Laudatio rostită de profesorul uni-versitar dr Ioan Horga decanul Facultăţii de Istorie Relaţii Internaţionale Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării au fost evidențiate prodigioasa activitate ştiinţifi-că a profesorului Gyeacutemaacutent remarcabila sa activitate de profesor universitar şi de conducător eficient al unor instituţii academice

Ladislau Gyeacutemaacutent s-a născut la Ora-dea icircntr-o familie de supravieţuitori ai

lagărelor naziste şi a absolvit Liceul Emanoil Gojdu din Oradea unde a icircn-drăgit istoria pentru tot restul vieţii

Cuvacircntul de recepţie rostit de Ladis-lau Gyeacutemaacutent a icircnceput prin revelarea

legăturilor spirituale cu oraşul de pe Cri-şul Repede şi a continuat cu o captivantă lecţie despre istoria fiscală a Transilva-niei secolelor XVIII-XIX şi icircnvăţăturile ei actuale

La ceremonie au participat şi doi pres tigioşi savanţi colaboratori şi prieteni apropiaţi ai istoricului Ladislau Gyeacutemaacutent filozoful Andrei Marga fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai şi istoricul Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier (Franţa) ambii deținători ai titlului Doctor Honoris Causa ai Univer-sităţii din Oradea

ANDREA GHIŢĂ

Anul Nou Evreiesc Roș Hașana a fost primul eveniment sub marca 5779 la care au participat peste 250 de persoane icircn Sinagoga din Iosefin Şi icircn acest an cantorul David Appel icircmpreună cu soţia sa Edith au fost alături de Comunitatea Evreiască din Timişoara pe parcursul icircntregului ciclu al Sărbătorilor de toamnă La icircntacircmpinarea Noului An au fost de faţă reprezentanţi ai instituţiilor locale şi bisericilor prietene Mitropolitul Banatului IcircPS Ioan Selejean le-a vorbit celor pre-zenţi icircn spiritul fraternităţii arătacircnd de ce aceste evenimente icircnscrise icircn calendarul

evreiesc au o icircnsemnătate universală de-terminantă Preşedinta CE din Timișoara dr Luciana Friedmann a subliniat nevoia de unitate icircn sensul solidarităţii atacirct de necesare icircntre membrii de toate vacircrste-le ai comunităţii Masa comună de la Restaurantul Ritual a găzduit peste 170 de participanţi Capete de peşte rodii boluri cu miere şi mere au stat icircn mijlocul meselor aducacircnd cu ele semnificația lor specială Consumate icircn mod tradiţional pentru a fi bdquoavangardardquo unui an bun şi

dulce aşa cum ni-l dorim cu toţii vinul şi bucatele gustoase i-au icircncacircntat pe cei prezenţi la eveniment

La sărbătoarea de Sucot au venit din nou aproape 150 de participanţi cortul specific amenajat icircn curtea sinagogii dovedindu-se cu totul neicircncăpător Can-torul David Appel și oficiantul de cult Ervin Weinberger au prezentat semnificaţia celor patru plante şi motivele pentru care ritualul lor vine din vechime Simbol al diversităţii poporului evreu frunzele de palmier mirt salcie şi fructul etrog sunt prinse icircntr-un buchet şi doar icircmpreună pot exista

Ciclul Sărbătorilor toamnei s-a icircnche-iat cu Simhat Tora celebrarea Bucuriei Torei cacircnd se reicircncepe citirea perico-pelor Este una dintre cele mai aşteptate şi luminoase sărbători icircn comunitatea timişoreană Mulţimea copiilor prezenţi melodiile pe care corul Shalom le inter-pretează macircndria şi simţul responsabi-lităţii celor care poartă Sulurile de Tora icircn braţele lor la Hakafot toate icircmpreună oferă o magie specială acestei sărbători Icircn aceste două ore petrecute cu bucurie icircmpreună Comunitatea icircnseamnă pur şi simplu familie

Icircn urmă cu un an comunitatea timi-şoreană a trebuit să găsească soluţii improvizate pentru desfăşurarea tutu-ror Sărbătorilor de toamnă Acoperişul Sinagogii Iosefin a fost practic luat de tornada care a devastat atunci oraşul De această dată toate evenimentele au avut loc icircn această sinagogă sub noul său acoperiş

Amplu spectacol la icircncheierea Sărbătorilor de toamnă

Finalul Sărbătorilor de toamnă a fost marcat la Timişoara printr-un mare spec-tacol desfăşurat la Casa Adam Muller Guttenbrunn Principalul protagonist al serii a fost muzicianul Gabi Berlin din Israel acompaniat la pian de Traian Moldovan Deşi icircntacirclnirea celor doi s-a produs doar cu cacircteva ore icircnainte de concert bdquochimiardquo lor a fost perfectă So-listul israelian a fost invitat la Timişoara cu sprijinul JDC directorul JDC Romacircnia Israel Sabag transmiţacircnd cu această ocazie un mesaj de prietenie şi solidarita-te cu această comunitate foarte activă Icircn deschiderea concertului corul Shalom şi dirijorul Alexandru Fischer au interpretat cacircteva melodii cunoscute De asemenea tacircnăra elevă a Liceului de Muzică Tya Grosseck i-a icircncacircntat pe cei prezenţi

Un alt moment cu totul special a fost participarea la spectacol icircn premieră cu sprijinul conducerii FCER a ansamblului de dansuri israeliene bdquoHorardquo din Bucureşti Pline de vervă şi cu zacircmbetul pe buze fetele s-au prezentat iniţial mascate icircn hasizi atrăgacircnd toată simpatia publicului Revenind mai tacircrziu pe scenă icircn rochii alb-albastre au adus o nouă serie de dansuri cunoscute şi de membri ai publicului La final nimeni nu a mai putut rezista dorinţei de a dansa Gabi Berlin la microfon Traian Moldovan la pian fetele-dansatoare luacircnd de macircnă persoanele de toate vacircrstele din public au făcut o adevărată horă o horă cum se poate vedea doar icircn Israel şi icircn Romacircnia LUCIANA FRIEDMANN

Sărbătoarea de Sucot a avut loc icircn comunitatea băcăuană la Sinagoga bdquoAvraham Arie Rosenrdquo și icircn Suca constru-

ită icircn curtea sediului comunitar Serviciul religios a fost oficiat de președintele comunității ing Hainrich Brif care icircnde-plinește și funcția de oficiant de cult El a

vorbit icircn sinagogă despre semnificațiile celor trei denumiri ale Sucotului sărbă-toarea corturilor a recoltei ndash cacircnd icircn Anti-chitate se făceau pelerinaje cu ofrande la Templul din Ierusalim de Pesah Șavuot și Sucot ndash și sărbătoarea bucuriei noas-tre Simbolul celor patru feluri de plante reunite icircntr-un singur buchet ndash palmier mirt chitră salcie ndash Arba Minim unitate icircn diversitate a fost comentat icircn Suca Unitatea este un imperativ care de-a lungul istoriei a asigurat rezistența icircn timp a poporului evreu

Erev Sucot s-a icircncheiat cu o tra tație bogată icircn Suca pentru membrii comu-nității veniți icircn număr mare și cu urarea de a fi icircmpreună și la sărbătorile de toamnă icircn anul viitor

Icircn ultima zi de septembrie la Bacău și icircn alte cinci oraşe a avut loc la iniţiativa preşedintelui Federației dr Aurel Vainer a directorului Joint pentru Romacircnia Israel Sabag şi a JCC București evenimentul bdquoIsraeli Dayldquo care se icircnscrie icircn seria celor dedicate sărbătoririi a 70 de ani de Independenţă a Statului Israel alăturat şi sărbă-toririi icircn cadrul Clubului Hausfater Malca a celor din generaţia 60+ născuţi icircn iulie şi august

Icircn cuvacircntul de salut către cei 64 de membri ai comunității băcăuane prezenţi s-a menţionat că era Hoșana Raba ndash cea de-a 5-a zi şi ultima ndash de Hol Hamoed Sucot

Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Statului IsraelFlorin Goldring a prezentat icircntr-un amplu material date esenţiale din istoria icircn-

sacircngerată a formării statului icircncepacircnd cu perioada regilor cu secolele de dominaţii străine (asiriană babiloniană persană greacă seleucidă) urmate de mari perioade de stăpacircnire arabă şi apoi otomană Incepacircnd din anul 1922 şi pacircnă la declararea independenţei Statului Israel la 14 mai 1948 zona a fost sub dominaţie engleză Icircn 1947 ONU a adoptat planul de icircmpărţire a Palestinei recunoscut de evrei dar ne-acceptat de Liga Arabă şi de organizaţiile palestiniene Icircn acel an David Ben Gurion a proclamat independenţa Statului Israel icircn cadrul liniilor teritoriale stabilite de ONU iar șase state arabe au declanşat cu războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul conflict arabo-israelian (cu momente de vacircrf Războiul de Șase Zile din 1967 Războiul de Yom Kipur din 1973 şi multe altele)

Au fost menţionate marile momente de revenire a evreilor la patria străbună care au icircnceput după expulzarea evreilor din Spania icircn 1492 şi s-au intensificat odată cu icircnmulțirea atacurilor antisemite din Europa cu momentele moderne de Alia prin apariţia mişcării sioniste avacircndu-l ca fondator pe Theodor Herzl

A fost prezentat şi un material pregătit de Fany Kaltman referitor la marile invenţii israeliene Fany Kaltman şi Doiniţa Brif i-au felicitat şi le-au făcut mici cadouri celor sărbătoriţi

HAINRICH BRIF președinte CE Bacău

C o m u n i tAt i

Președintele Comunității reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani

Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea

Peste 40 de sătmăreni

icircn sucaSărbătoarea Corturilor - Sucot a fost

celebrată și de membrii Comunității Evre-ilor din Satu Mare Fiind o sărbătoare a

recoltei și a recunoștinței icircn amintirea ce-lor patruzeci de ani de pribegie icircn pustie membrii comunității au participat icircn număr mare (peste 40 de persoane) și pentru a fi cacirct mai aproape de icircnsemnătatea eve-nimentului am ridicat un cort acoperit cu lăstari de salcie și ciorchini de struguri iar de pe masă nu au lipsit fructele toamnei

Oficiantul de cult Pap Ștefan a bine-cuvacircntat lulavul și etrogul și a vorbit despre simbolul celor două plante pentru Sucot

Icircn această atmosferă deosebit de plă-cută am icircncheiat sărbătorile de toamnă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

Proiecte și speranțe pentru Noul An

Unitatea a asigurat supraviețuirea evreilor

Două sărbători icircntr-o singură zi

Constanța

Satu MareTimișoara

Bacău

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 11

Icircn ziua de 9 octombrie după rugă-ciunea de dimineață oficiată de prim-rabinul Shraya Kav s-a rostit rugăciunea bdquoEl Male Rahamimrdquo pentru martiri Aceas-ta a fost urmată de un pelerinaj la Monu-mentul Victimelor Holocaustului unde s-a rostit un Kadiș colectiv

Icircn după-amiaza aceleiași zile s-au des chis ușile Sinagogii Ortodoxe bdquoAacha-vas Reinrdquo cu scopul de a găzdui Comem-orarea Primei Rugăciuni pentru pome-nirea și liniștea sufletească a evreilor deportați din Oradea și din județul Bihor

Proiectul reabilitării Sinagogii Orto-doxe bdquoAachavas Reinrdquo s-a desfășurat icircn două etape prima a cuprins lucrările la fațadă repararea acoperișului lucrări interioare tencuieli și finisaj A doua etapă va consta icircn refacerea gardului lucrări de amenajări exterioare și peisagistice

dar și amenajarea muzeală din interior Acestă clădire va adăposti un muzeu al activității și contribuției populației evreiești din Oradea și Bihor din ultimii 450 de ani

La eveniment au luat parte mai mulți membri și conducători ai Comunității Evreiești reprezentanți ai administrației locale șefi ai unor instituții de cultură profesori universitari precum prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier dr Ioan Horga Decan al Facultății de Istorie istoricul Viorel Faur dr Antonio Faur Beniamin Rus patronul firmei Selina care a rea-li zat lucrările de reabilitare a sinagogii și fostul ministru al educației prof univ dr Andrei Marga Biserica Ortodoxă a fost reprezentată de fețe bisericești de rang icircnalt precum PS Sofronie Drincec episcopul Oradei icircnsoţit de PS Visarion episcopul Tulcei Prezent la comemorare

a fost și rabinul evreilor mesianici David Nagy

Icircn deschidere președintele CE Oradea Felix Koppelmann a urat bun venit celor prezenți exprimacircndu-și mulțumirea recunoștința și bucuria de a se afla icircn Sina goga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo bdquoE un moment extraordinar icircn viața comunității evreilor din Oradea și pentru municipiul Oradea faptul că icircntr-un timp record a revenit la viață această clădire distrusă profanată incendiată Azi printr-un complex fericit de icircmprejurări s-a putut realiza prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică icircn această sinagogă de rit ortodox una din cele 29 de sinagogi și lăcașuri de cult care au existat icircnainte de război și unde cei 33000 de evrei icircși desfășurau activitatea religioasărdquo

Președintele a amintit momentul cacircnd fostul ambasador al SUA icircn Romacirc-nia ES Marc Gittenstein icircntr-una din vizitele sale icircn Oradea a apreciat activitatea comunității orădene s-a inte-resat dacă ar putea să ajute icircn vreun fel această comunitate aflată icircn ascensiune Răspunsul a fost afirmativ precizacircnd că un ajutor financiar ar salva Sinagoga Ortodoxă bdquoAachavas Reinrdquo din orașul nostru După icircntocmirea și trimiterea documentației cerute icircn mai puțin de un an Congresul SUA a decis aprobarea unui ajutor financiar nerambursabil din Fondul Ambasadorial pentru Conservare Culturală icircn sumă de 130000 de dolari Din cauză că sinagoga se afla icircntr-o stare destul de avansată de degradare fondu-rile erau insuficiente Icircntr-o zi a venit icircn ajutor primarul Ilie Bolojan și s-a ajuns la o icircnțelegere icircntre municipalitate și con-ducerea CE Oradea ca sinagoga să fie administrată de Primăria orașului pe o perioadă limitată de timp Icircn alocuțiunea sa Felix Koppelmann a adresat mulțumiri primarului Ilie Bolojan dar și celor care au pus suflet icircn realizarea unei lucrări atacirct de frumoase

A urmat discursul city-managerului municipiului Oradea juristul Dacian Pal-ladi care a spus că bdquoicircn Oradea evreii și comunitatea evreiască au scris istorie La icircnceputul anului 1940 Oradea avea o populație de aproximativ 90000 locuitori

dintre care peste o treime erau evrei Aceștia au cunoscut multă suferință dar au cunoscut și multă satisfacție și speranță Cu bucurie constatăm că după comunitatea evreilor din București

comunitatea evreilor din Oradea este a doua ca mărime deși cifra de 600 de per-soane este mult mai mică decacirct a celor icircnregistrați după tragicele evenimente de la icircnceputul anului 1940 Aceste lucruri nu trebuie uitate aceste lucruri nu trebuie să se mai repete Motiv pentru care dincolo de inaugurarea acestei clădiri cred că e mult mai important să cunoaștem istoria să ne-o asumăm să o respectăm și să o sporim spre bine Primiți icircntreaga noastră considerație regretul pentru suferințele pe care le-ați trăit icircn acea perioadă și speranța că atacirct cacirct depinde de noi cu sprijinul și prin excelenta colaborare

ComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Ionel Schlesinger educația cel mai bun mijloc

de cunoaștere a Holocaustului

Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct și ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo

Arad

Oradea

Icircn acest an la Arad ceremoniile de comemorare a Zilei Holocaustului din Romacircnia s-au desfășurat la sediul Consi-liului Județean organizatori fiind Centrul de Studii Iudaice al Universității bdquoVasile Goldișrdquo icircmpreună cu Consiliul Județean

Icircntr-o emisiune a TV Arad preșe-dintele Comu nității Evreilor din munici-piu ing Ionel Schle-singer a subliniat importanța marcării zilei de 9 octombrie pentru istoria evrei-mii din Romacircnia El a punctat măsurile luate icircmpotriva evre-ilor odată cu ascensiunea nazismului din Germania care au culminat cu politica de exterminare a evreilor Pentru prima dată a spus el aceste măsuri au devenit politică de stat

Icircn Romacircnia pe 9 octombrie regi-mul Antonescu a icircnceput deportarea icircn Transnistria a evreilor din nordul Mol-dovei și din Bucovina Este necesară comemorarea acestui moment nu numai

pentru ca asemenea evenimente tragice să nu se mai repete ci și pentru ca nu numai evreii ci și frații noștri creștini și mai ales generația tacircnără să cunoască faptele De aceea educația este cel mai

bun mijloc icircn această direcție Icircn Romacirc-nia a menționat vorbitorul din programa școlară face parte și predarea istoriei Holocaustului Președintele comunității arădene a amintit cele trei forme de antisemitism perpetuate icircn Europa și icircn lume ndash cel religios economic și politic apărut sub forma antiisraelismului odată cu crearea Statului evreu Din păcate a remarcat el se constată un reviriment al antisemitismului icircn multe țări europene Romacircnia icircn mare parte este ferită de acest flagel dar manifestări antisemite se icircnregistrează și la noi icircn lumea virtuală a constatat președintele CE Arad

Icircn cadrul manifestării de la Consiliul Județean au ţinut prelegeri istoricii prof univ dr Marius Grec directorul Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo şi prof univ Boia precum şi președintele CE Arad

Cele două coruri de la Liceul de Artă bdquoSabin Drăgoirdquo din Arad au interpretat cacircntece evreieşti şi melodii clasice adec-vate momentului

Manifestarea s-a icircncheiat cu servi-ciul religios oficiat de cantorul Emanuel Pusztai acompaniat de oficiantul de cult Ştefan Rona

Cu această ocazie icircn holul edificiului a fost realizată de către Complexul Mu-zeal Judeţean o expoziţie privind istoria comunităţii evreieşti arădene (EG)

Icircn sala de festivități a Colegiului Teh-nic bdquoMiron Costinrdquo profesoara de istorie Mariana Cristea le-a vorbit elevilor despre Holocaust icircntreaga asistență formată din elevi ai Colegiului și ai Școlii bdquoMihai Eminescurdquo ascultacircnd cu icircnfrigurare

Prof Iancu Wexler președintele Co-mu nității Evreilor a prezentat situația evreilor romașcani de ieri și de astăzi evidențiind bunele relații dintre majoritari și minoritari a evocat chipul și fapta ero-inei Viorica Agarici care prin intervenția ei curajoasă a salvat de la moarte sigură peste 800 de evrei ieșeni din bdquoTrenul Morțiirdquo care icircn drum spre lagărul de la Călărași a staționat pentru o noapte icircn gara Roman

Doi elevi au prezentat un material audio-video La Școala Gimnazială din comuna Cordun prof Maria Luiza Hriscu

a vorbit despre evenimentele din Europa de la jumătatea secolului trecut

Președintele Iancu Wexler a prezentat asistenței capitolul bdquoAnii negri Holocaus-tulrdquo din recenta sa lucrare intitulată bdquoEvre-ii romașcani icircncercare monograficărdquo

O elevă a citit cu emoție o mărturie a unei supraviețuitoare a lagărului morții de la Auschwitz

Conduși de profesorii lor elevi de la Școala Gimnazială din Cartierul Băl-cescu al municipiului Roman au vizitat Cimitirul Evreiesc și au depus flori la gropile comune ale decedaților din bdquoTre-nul Morțiirdquo și au citit textul de pe placa comemora tivă

Concluzia a fost că oamenii trebuie să facă tot ce este posibil pentru a pre-veni un nou Holocaust și pentru a trage icircnvățămintele necesare (MC)

Dezbateri despre ȘoahRoman

cu d-voastră vom crește și vom spori icircmpreunărdquo

Muzeu dedicat comunității evreieștiDirectorul executiv al Fundației pentru

Protejarea Monumentelor Istorice Angela Lupșea a vorbit despre modul icircn care sinagoga va deveni icircn curacircnd un spațiu expozițional dedicat comunității evreilor din Oradea și victimelor Holocaustului bdquoIcircn memoria celor plecați ne dorim ca această sinagogă să devină un spațiu expozițional un spațiu cultural Spațiul de la mezanin va fi dedicat icircn exclusivitate Holocaustului și celor deportați la Auschwitz Deja aici se lucrează la pictarea numelor evreilor deportați iar acest lucru va continua atacirct cacirct spațiul ne va permite Spațiul de la par-ter va fi tot spațiu expozițional icircn care vor predomina culorile Statului Israel alb și albastru Sperăm ca icircn preajma sărbătorii de Hanuca să putem deschide secția muzeului dedicată istoriei și contribuției evreilor icircn orașul nostrurdquo

Icircn icircncheierea ceremoniei a avut loc ritualul religios al comemorării celor dispăruți icircn Holocaust Oficierea a fost făcută de prim-rabinul de Oradea rav Shraya Kav moment icircn care unul dintre puținii supraviețuitori ai tragediei secolului XX Zoltan Blum icircn vacircrstă de 91 de ani a aprins cele șase lumacircnări reprezentacircnd icircn mod simbolic cele șase milioane de evrei dispăruți icircn Holocaust

DOINA BUMBU

Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Icircn ziua de 9 octombrie devenită icircncepacircnd din anul 2004 Zi Naţională de Comemorare a Vicimelor Holocaustului icircn Romacircnia Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a organizat evenimentul comemorativ bdquoEducaţie pentru icircnţelegerea trecutuluirdquo Desfăşurat icircn sala bdquoB P Hasdeurdquo a Bibliotecii Centrale Universitare bdquoMihai Eminescurdquo manifestarea a avut ca parteneri Comunitatea Evreilor din Iași Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo şi Biblioteca Centrală Universitară bdquoMihai Eminescurdquo

Manifestarea a fost deschisă de prof Maria Rados inspector şcolar pentru Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane care a transmis celor prezenţi un gacircnd de respect pentru memoria victimelor Holo caustului un gacircnd de solidaritate optimism și speranţă ca astfel de crime să nu mai aibă loc niciunde şi nicicacircnd Ea a amintit vizitele făcute de Leizer Fin-kelstein (zl) supravieţuitor al Trenului Morţii Iaşi-Podu Iloaiei icircn anul 2012 la Cercul de Istorie bdquoPriveşte icircn trecutrdquo din cadrul Liceului de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi şi impactul amintirilor sale legate de Holocaust

Punacircnd accent pe activităţile elevilor icircn anul şcolar precedent vorbitoarea a prezentat rezultatele meritorii obţinute la etapa judeţeană a Concursului bdquoMemoria

Holocaustuluirdquo de elevi de la Colegiul Naţional bdquoCostache Negruzzirdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoŞtefan Bacircrsănescurdquo din Iaşi Teodora una dintre liceene a ajuns icircn etapa naţională a concursului și a povestit despre munca de documentare

(Continuare icircn pag 12)MARTHA EŞANU

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Continuacircnd demersurile pentru men-ținerea curățeniei și asigurării unui aspect civilizat al cimitirelor evreiești conduce-rea CE Tecuci a finalizat betonarea a două alei fiecare avacircnd o lungime de aproape 100 m

Lucrarea a fost executată cu sprijinul FCER respectiv al serviciului CAPI tere-nul fiind tasat apoi au fost montate plase sudate și ulterior s-a turnat cimentul

Vizitatorii cei din localitate ca și cei din străinătate care au venit la mormin-tele apropiaților au apreciat această

lucrare inițiative similare fiind programate și icircn viitor tot cu sprijinul CAPI

AIZIC IANCU

C o m u n i tAt i

despre experienţa cacircştigată şi despre

dorinţa de a participa şi a performa la viitoarele etape ale concursului

Preşedintele CE Iaşi ing Abraham Ghiltman le-a vorbit elevilor despre sufe-rinţele icircndurate de el un copil de 7 ani icircn anii Holocaustului despre ce-au pătimit evreii icircn perioada 1940-1944 despre crime persecuţii şi nedreptăţi despre evrei ce au luptat icircn Primul Război Mon-dial pentru făurirea Romacircniei Mari deşi nu căpătaseră dreptul de icircncetăţenire şi care au fost ucişi icircn timpul Holocaustului icircn deportări pogromuri trenuri ale morţii şi lagăre de muncă forţată

Profesorul Moshe Groper colaborator al Centrului de Istorie a Evreilor şi Ebrai-stică bdquoDr Alexandru Şafranrdquo din cadrul Universităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iaşi a prezentat bdquoJurnalul Annei Frankrdquo Anne Frank era un suflet generos şi iu-bitor ce nu şi-a pierdut nici icircncrederea icircn oameni nici curajul Ea ne-a icircnvăţat cum să privim viaţa cum să trăim icircmpreună icircn libertate să fim mai icircnţelepţi şi mai răbdători A fost animată de speranţa că pacea va veni icircn icircntreaga lume

Icircn memoria ei şi a tuturor victimelor Holocaustului elevi de la Liceul Teoretic de Informatică bdquoGrigore Moisilrdquo din Iaşi au cacircntat melodiile Şalom Alehem (Pace tu-turor) şi Hatikva (Speranţa) imnul naţional al Statului Israel Elevele au citit fragmente semnificative din bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Despre programul de formare a profe sorilor de istorie organizat anual la Yad Vashem a vorbit prof Haricleea Mercaş de la Colegiul Naţional bdquoMihail Sadoveanurdquo din Paşcani Participantă icircn august 2018 la acest program vorbitoa-rea a reliefat dimensiunea academică şi pedagogică a cursurilor dar şi accentul pus pe excursii de studii vizite la muzee şi icircntacirclniri cu supravieţuitori ai Holocaus-tului Ca un icircndemn pentru colegii ei pro-fesoara Haricleea Mercaş a spus bdquoEste un program foarte interesant şi instructiv ce trebuie parcurs Meritărdquo

Au mai fost prezentate activităţi rea-lizate de profesori şi elevi din Iaşi şi din judeţ cu ocazia comemorării naţionale a Holocaustului expoziţii cercetări ştiinţi-fice reviste lucrări publicate

Icircn sală s-a organizat un concurs on-line pe teme legate de Holocaust concurs la care au participat două echipe de elevi de la Liceul de Informatică bdquoG Moisilrdquo şi de la Şcoala Gimnazială bdquoB P Hasdeurdquo Cacircştigătoare a fost echipa bdquoinformaticieni-lorrdquo care a primit ca premii volume dintr-o nouă ediţie bdquoJurnalul Annei Frankrdquo

Elevii voluntari ai Clubului de Pace Act+ de la Liceul Tehnologic Economic bdquoVirgil Madgearurdquo coordonaţi de prof Au-rora Cristina Bălan şi prof Daniela Liva-daru au prezentat o aplicaţie a proiectului bdquoLecţii ale trecutului pentru viitor-PACEArdquo proiect ce participă la Concursul Naţional Euroscola ediţia a XI-a 2018-2019

Proiectul are ca obiectiv major cu-noaşterea trecutului şi aprecierea păcii ca valoare universală El promovează activităţi educative non-formale precum Biblioteca Vie şi Teatrul Forum care apropie tinerii de studiul istoriei şi de icircnvăţămintele acesteia printr-o abordare deschisă şi echilibrată

Exemplificacircnd prin aplicaţia Bibliote-ca Vie echipa de la Liceul Economic a demonstrat şi a convins participanţii la eveniment că proiectul lor reprezintă bdquoun angajament de a recunoaşte importanţa trecutului de a aprecia cu adevărat pa-cea şi de a respecta umanitateardquo după cum afirma profesoara Daniela Livadaru coordonator de proiect

Icircn finalul manifestării comemorative Maria Rados a mulţumit tuturor celor implicaţi icircn organizare

A fost un eveniment comemorativ deosebit cu conotaţii majore pentru pro-movarea icircn racircndul elevilor al tinerilor icircn general a respectului faţă de toţi cei de lacircngă noi indiferent cărei etnii sau religii aparţin ei pentru prevenirea prejudecăţi-lor de orice fel a urii rasiale intoleranţei antisemitismului şi xenofobiei

Icircn partea a doua a lu-nii septembrie scriitoarea Francisca Stoleru a revenit icircn Romacircnia la Iași și apoi la București cu noul ei roman bdquoCasa de pe Colina Doam-neirdquo publicat la Editura 24 ORE din Iaşi icircn anul 2018

Volumul a fost lansat la Iași icircn cadrul unui matineu cultural organizat de Clubul

YACHAD din cadrul Comunităţii Evreilor din IaşiIcircn deschidere preşedintele Comunităţii Evreilor

din Iaşi ing Abraham Ghiltman a salutat prezenţa Franciscăi Stoleru şi i-a urat bun venit icircn comunitate şi icircn Sinagoga Merarilor locul icircn care a fost găzduit eve-nimentul cultural

Directorul Editurii 24 ORE scriitorul Adi Cristi după o succintă prezentare a unor date bio-bibliografice refe-ritoare la autoare a arătat că noul volum dezvăluie un romancier profund care şi-a prezentat personajele icircn firescul existenţei lor diurne cu iubiri eşuate sau icircmpli-nite cu eşecuri şi realizări cu capacitatea de a ieşi din situaţii-limită şi de a merge mai departe

Originară din Dorohoi Francisca Stoleru este lega-tă de oraşul Iaşi unde şi-a petrecut anii de studenţie absolvind icircn 1960 Facultatea de Medicină Generală din

cadrul Institutului de Medicină După trei ani de stagiu icircntr-un sat din nordul Moldovei a lucrat la Spitalul de Stat din Constanţa A emigrat icircn Israel icircn anul 1971 şi a lucrat ca medic de familie icircntr-o policlinică din Haifa

Dragostea pentru literatură i-a călăuzit condeiul şi icircn anul 2001 icirci apare la Tel Aviv volumul de proză scurtă bdquoCuibul de viespirdquo urmat apoi icircn 2002 de bdquoVioara cu arcuş fermecatrdquo Ambele au fost reunite icircn volumul bdquoPo-veşti de adormit părinţiirdquo publicat icircn anul 2009 la Editura bdquo24 ORErdquo din Iaşi Pentru acest volum a primit Premiul Special al Salonului Internaţional de Carte ndash Iaşi 2009

Icircn anul 2005 apare la Bucureşti la Editura Cartea Romacircnească romanul bdquoBulevardul Tomisrdquo iar icircn anul 2009 la Editura Libra este publicat romanul bdquoMigdalul a icircnflorit a doua oarărdquo Editura 24 ORE ndash Iaşi icirci publică romanele bdquoKarin mon amourrdquo icircn 2012 şi bdquoDansatoarea de flamencordquo icircn 2014 Acum icircn acest an aceeaşi editură i-a publicat cel mai recent roman intitulat ldquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

Criticul literar Ioan Holban autorul prefeţei intitula-te bdquoFemeile din Haifardquo a subliniat icircn prezentarea sa că noul roman al Franciscăi Stoleru nu este o carte autobiografică ci conţine doar un insert autobiografic Autoarea pe care o numeşte bdquoŞeherezada din Haifardquo prezintă condiţia umană a secolului al XX-lea icircn general nu numai pentru evrei relevacircnd semnificaţia destinului evreilor ca un fapt de memorie colectivă

bdquoDincolo de talentul rostogolirii poveştilor de viaţă ale personajelor sale Francisca Stoleru excelează icircn arta portretului acordacircnd aceeaşi atenţie pentru deta-liile semnificative atacirct icircn privinţa protagoniştilor cacirct şi icircn conturarea personajelor de plan secundrdquo scrie Ioan Holban precizacircnd bdquoCasa de pe Colina Doamnei este cartea deplinei maturităţi artistice a unuia dintre cei mai importanţi prozatori israelieni de limbă romacircnărdquo

Dr Francisca Stoleru invitata matineului cultural ieşean a menţionat că toate icircntacircmplările şi persona-jele din roman sunt rodul imaginaţiei dar pornesc de la icircntacircmplări ce-au impresionat-o de-a lungul timpului Despre roman ea a spus bdquoEste o poveste ce se desfă-şoară de-a lungul unui veac şi face legătura icircntre cacircteva familii răspacircndite icircn locuri diferite ale lumii dar reunite prin soarta a patru femei cu destine asemănătoare Dar fiecare dintre ele a primit icircn alt fel ceea ce viaţa i-a oferit (sau nu a vrut să-i ofere) Totul icircn roman se petrece pe trepte icircn spaţiu şi timprdquo

Autoarea a adus sincere mulţumiri celor care i-au fost de un real şi nepreţuit ajutor icircn tot procesul de creaţie şi publicare a romanului şi anume profesorului Jacob Sobovici fiicei Silvana ginerelui Eliahu criticului literar Ioan Holban graficienei Shlomit Davidzon editorului Adi Cristi şi Anei Parteni redactor de carte

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia

Omagiu adus memoriei lui Nicolae CajalAradUniversitatea de Vest bdquoVasile Goldișrdquo din Arad Centrul de

Studii Iudaice bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo Comunitatea Evreilor din Arad cadre didactice și studenți l-au omagiat la icircnceputul lunii septembrie pe acad Nicolae Cajal unul dintre fondatorii Facultății de Medicină din Arad fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia Au fost depuse jerbe de flori la bustul academicianului aflat icircn fața Sinagogii Ortodoxe din municipiu

Memoria lui a fost evocată de prof univ dr Aurel Ardelean președintele Universității de Vest bdquoVasile Goldișrdquo Ionel Schlesinger președintele Comu-nității Evreiești din Arad și prof univ dr Marius Grec director al Centrului de Studii Iudaice bdquoNicolae Cajalrdquo Vorbitorii au scos icircn evidență contribuția acad Cajal la icircnființarea Facultății de Medicină din Arad icircn 1991 (dr Aurel Ardelean) personalita-tea și rolul său icircn viața evreiască din Romacircnia ca președinte al FCER (ing Ionel Schesinger) precum și importanța creării la

Arad a Centrului de Studii Iudaice care 10 ani mai tacircrziu a primit numele bdquoAcad Nicolae Cajalrdquo bdquoUniversitatea de Vest laquoVasile Goldișraquordquo din Arad ndash a spus dr Marius Grec directorul Centrului de Studii ndash este o universitate comunitară multiculturală care

icircși comemorează icircnaintașii și pe cei care au sprijinit universitatea icircn decursul existenței sale Icircn cadrul Centenarului l-am comemorat pe Nicolae Cajal care ar fi icircmplinit 99 de anirdquo

bdquoA fost un prilej deosebit să parti-cipăm la omagierea academicianului Nicolae Cajal cel care a marcat icircn mod deosebit atacirct Romacircnia la care ținea foarte mult cacirct și comunitatea evreiască al cărei președinte a fost icircn ultimii săi ani de viață Aducem mulțumiri Universității de Vest laquoVasile Goldișraquo din Arad care

icircnțelege prin aceste gesturi comemorative să icirci respecte pe cei ce au contribuit esențial la dezvoltarea icircnvățămacircntului medicalrdquo a subliniat Ionel Schlesinger președintele Comunității Evreiești din Arad (EG cf site ARQ)

Refacerea aleilor cimitirului evreiesc

Tecuci

Fundația LEOLAM din Moinești Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo Asociația Inițiative pentru o Comunitate

Responsabilă (AICR) Moinești și Primă-ria Municipiului Moinești au organizat la Clubul bdquoLirardquo o serie de activități cu ocazia celebrării Zilei Europene a Culturii Iuda-ice Programul a fost variat un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale bdquoTristan Tzarardquo

a oferit publicului spectator momente de poezie și teatru reprezentanții AICR au organizat un workshop interactiv icircn care

cei prezenți au compus o scri-soare despre Ziua Europeană a Culturii Iudaice care va ajunge icircn arhiva Bibliotecii Naționale din Israel și nu icircn ultimul racircnd Cimitirul Evreiesc din Moinești a organizat o nouă ediție a Zilei Porților Deschise De ase-menea iubitorii de cultură au avut ocazia de a viziona cacircteva filme documentare realizate de Biblioteca Națională din Israel aflacircnd astfel mai multe informații

despre istoria și tradițiile poporului evreuPrin acest demers al Fundației

LEOLAM orașul Moinești s-a alăturat celor peste 400 de orașe din Europa care au celebrat Ziua Europeană a Culturii Iudaice (DD)

Ziua Europeană a Culturii IudaiceMoineștiEducaţie pentru icircnţelegerea trecutului

Iași

Comemorarea Holocaustului la Bacău Piatra Neamț și Zalău pag 15

(Urmare din pag 11)

(Continuare icircn pag 16)MARTHA EŞANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 13

Sala de spectacole a JCC din București va pur ta numele lui Izu Gott

Mircea Crișan dincolo de zacircmbet

bdquoSuntem aici pentru un om care plecacircnd de jos a ajuns un mare artist pacircnă la funcția de conducător al Corului Filarmonicii din Iași Dar pentru că așa erau vremurile autoritățile l-au obligat

să aleagă icircntre activitatea de la Filarmonică și cea de la comu-nitatea evreiască Izu Gott este omul care a ales comunitateardquo a spus Adrian Gueron directorul JCC București icircn deschiderea evenimentului dedicat memoriei muzicianului Izu Gott Acesta a debutat cu un scurt moment artistic susținut de actorii Teatrului Evreiesc de Stat Nicolae Călugărița și Mihai Ciucă

bdquoAstăzi ne amintim cu mare drag de cel care a fost Izu Gott un mare artistrdquo a spus Nicolae Călugărița El a citit un mesaj al fiului lui Izu Gott Ami Gott care a ținut să mulțumească orga-nizatorilor și conducerii FCER și CEB pentru evenimentul dedicat tatălui său

Icircn discursul adresat celor prezenți la Centrul Comunitar Evreiesc din București președintele FCER dr Aurel Vainer a vorbit despre importanța regretatului Izu Gottt pentru co-munitate bdquoNe-am icircntacirclnit astăzi și pentru a reboteza această sală care de acum icircnainte se va numi Izu Gott Personal nu l-am cunoscut pe acest mare artist dar l-am văzut pe scenă și i-am urmărit activitatea artistică Născut la Dorohoi el a fost deportat icircn Transnistria dar Dumnezeu a vrut să se icircntoarcă și i-a dat acest har artistic care l-a făcut să ajungă să cacircnte pacircnă și la Casa Albărdquo a mai spus Aurel Vainer mulțumind icircn

mod special pentru prezență văduvei lui Izu Gott Hana Gott și ginerelui acesteia

A urmat un moment artistic al Corului Templului Coral dirijat de Robert Olteanu Levensohn cu un repertoriu special pregătit pentru această ocazie

Silvian Horn vicepreședinte CEB dar și fost elev al lui Izu Gott icircn corul de tineret a transmis de asemenea un mesaj celor prezenți bdquoEste o mare onoare și emoție pentru mine să fiu aici nu doar ca vicepreședinte al CEB dar mai ales ca fost membru al Corului pentru Tineret Talmud Tora pentru că atunci cacircnd eram mic am cacircntat sub bagheta lui Izu Gott căruia icirci port o amintire foarte frumoasă Vă mulțumesc tuturor pentru prezențărdquo a spus Silvian Horn prezentacircnd un mesaj video cu un cacircntec transmis de Ami Gott pentru acest moment comemorativ

Ami Gott a mai trimis pentru acest eveniment special o mezuză care a fost aplicată de prim-rabinul Rafael Shaffer de Hana Gott și de dr Aurel Vainer icircmpreună cu o placă icircn memoria lui Izu Gott așezată sub numele vechi al sălii de spectacole Chagiga

bdquoSunt foarte emoționat astăzi pentru că am icircnvățat atacirct de multe de la Izu Gott ca elev al său și pentru că pot duce această misiune mai departerdquo a spus și Bogdan Lifșin dirijo-rul Corului Hazamir icircnaintea unui nou moment artistic atunci cacircnd Maia Morgenstern dar și mai mulți foști membri ai Corului Shira VeZimra s-au alăturat Corului Hazamir care a interpretat o selecție de cacircntece

bdquoIcircn numele meu și al copiilor mei vă mulțumesc tuturor pentru acest frumos eveniment organizatorilor și celor care au contribuit la programul artistic Sunt convinsă că memoria soțului meu nu va fi uitată odată cu decizia ca această sală să-i poarte numelerdquo a spus Hana Gott prezentă la eveniment

Au mai adresat mesaje icircn memoria lui Izu Gott Sorana Ve-reanu membră a Corului Shira VeZimra invitată din Israel Osy Lazăr și Dan Schor dar și Maia Morgenstern care a transmis că bdquoastăzi este vorba despre armonie și despre bucuria de a cacircnta despre Izu Gottrdquo

Evenimentul dedicat celui care a fost Izu Gott s-a icircncheiat cu un concert susținut de Bucharest Klezmer Band manager ec Silvian Horn cu Maia Morgenstern ca invitat special

GEORGE GIcircLEA

Faptul că Mircea Crișan (Mauriciu Kraus) a ales icircn 1968 cu ocazia unui turneu la Paris la Teatrul Olympia să rămacircnă icircn Occident (stabilindu-se ulterior icircn Germania unde a icircnceput să-și scrie numele Mircea Krishan) a fost o bombă pentru romacircni care nu-și puteau imagina că actorului ndash căruia i se acordase prin Decret al Consiliului de Stat titlul de bdquoArtist Emerit al Republicii Populare Romacircnerdquo pentru merite deosebite icircn activitatea desfășurată icircn domeniul tea trului muzicii artelor plastice și cinematografiei ndash i-ar mai putea lipsi ceva icircn afară de libertate Și totuși Mircea Crișan a ales libertatea chiar dacă pentru asta a trebuit să plă-tească un preț al bdquodezrădăcinăriirdquo

Să nu ne icircnchipuim că toată viața lui Mircea Crișan a fost plină de zacircmbete Evreu născut icircn Romacircnia destinul i-a hărăzit ca loc al nașterii un vagon de tren ce traversa Maramureșul (poate o trimitere la viitoarele sale peregrinări ndash a fost mereu icircn turneu cu părinții angajați la un parc de distracții ambulant) Mai tacircrziu a reușit să joace (debutacircnd mai mult ca figurant decacirct ca actor) la Tea-trul Barașeum (azi Teatrul Evreiesc de Stat) icircn spectacolul bdquoLozul cel marerdquo de Sholem Aleichem Drumul pacircnă aici nu

a icircnsemnat desigur doar bdquopartea lumi-noasă a viețiirdquo dar marele actor a știut icircntotdeauna să transforme necazurile icircn zacircmbet și și-a atras de aceea simpatia publicului care nici el nu stătea icircn anii aceia chiar pe roze

Totuși fascinația teatrului nu a rămas icircn cazul său doar la statutul de figurant de aceea a studiat mai tacircrziu la Conser-vatorul de Artă Dramatică clasa Maria Filotti (1944-1946) După absolvire a jucat la Teatrul Armatei la Teatrul Savoy la Teatrul de Estradă icircn spectacole de varietăți alături de actorii Nicolae Stroe Gogu Trestian Ion Antonescu-Cărăbuș

Horia Căciulescu Zizi Șerban Elena Burmaz Tanți Căpățacircnă Puiu Călinescu

Mi-l amintesc pe Mircea Crișan la un final de Revelion 1964 cacircnd replicile sale din monologul bdquoFinal de petrecererdquo au rămas icircn memoria mea de copil la fel de nemuritoare ca și ironia cu care știa să facă haz de necaz icircn contextul unei epoci ce nu-i putea oferi libertate bdquoCe mai stați Că masa s-a golithellip platourile s-au curățat anecdotele s-au repetatpick-upul s-a arshellip discurile s-au spart și icircn sifoane nu mai este decacirct facircsrdquo

Cu siguranță că doar un mare artist știe să-și ascundă necazurile și tristețea după masca unui zacircmbet cuceritor dar Mircea Crișan a avut geniul să-i facă părtași la racircsursquo placircnsursquo său pe toți specta-torii fiindcă venea din mijlocul lor și le știa prea bine necazurile aspirațiile și dorința de libertate bdquoPlecați acasărdquo spunea ac-torul la final de Revelion Chiar dacă el a ales să plece de acasă pentru Mircea Crișan acasă va fi icircnsemnat icircntotdeauna Romacircnia

IOAN IACOB

Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire

icircn fruntea BORCu ocazia icircmplinirii a 11 ani de cacircnd

Patriarhul Daniel conduce Biserica Or-todoxă Romacircnă președintele FCER i-a adresat acestuia felicitări

Mulțumind bdquopentru frumoasele urărildquo adresate bdquocu prilejul aniversării a 11 ani de slujire pastorală ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romacircnerdquo Patriarhul Daniel i-a transmis președintelui Vainer că se roa-gă lui Dumnezeu să icirci dăruiască șefului FCER bdquosănătate și bucurie pace și aju-torul Său sfacircnt icircn viața dumneavoastră și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo

Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani

La 27 septembrie ac Comunitatea SantrsquoEgidio din Romacircnia a organizat la Facultatea de Teologie Romano-Cato-lică din București o dublă aniversare 50 de ani de la crearea la Roma a organizației și 20 de ani de prezență icircn Romacircnia respectiv la București și la Satu Mare SantrsquoEgidio este o co-munitate catolică laică de voluntariat care desfășoară rugăciuni icircn grup organizează icircntacirclniri ecumenice și inter-confesionale și icircn cadrul unor activități caritabile se preocupă de oameni ai străzii bătracircni singuri copii abandonaţi familii refugiate bolnavi handicapați Icircn ultimii ani o atenţie deosebită a fost acordată programelor pentru refugiaţi

Voluntarii se recrutează mai ales din racircndul tinerilor ndash elevi de liceu și studenți Comunitatea militează pentru numeroase obiective cu caracter uma-nitar icircmpotriva pedepsei cu moartea a rasismului a xenofobiei și pentru pace Icircn Romacircnia prima manifestare organi-zată de Comunitatea SantrsquoEgidio a fost marea Icircntacirclnire Internațională pentru Pace de la București din septembrie 1998 Momentul a fost considerat unul dintre cele mai importante evenimente ecumenice şi interreligioase de la sfacircr-şitul mileniului reunind pentru prima dată icircntr-o ţară creștin-ortodoxă peste 200 de icircnalţi reprezentanţi aparţinacircnd diverselor religii inclusiv celei moza-ice Ca o consecinţă a acestei mari icircntacirclniri a fost vizita lui Ioan Paul al II-lea icircn Romacircnia icircntre 7 şi 9 mai 1999 Aceste evenimente au dus la naşterea Comunității din Romacircnia

Unul dintre cele mai importante programe cu caracter internațional ale Comunității este proiectul bdquoTineri Euro-peni pentru o Lume fără Violențărdquo Ajuns la cea de-a cincea ediție la proiect par-ticipă grupuri de tineri europeni elevi și studenți din Republica Cehă Ungaria Italia Polonia Romacircnia Slovacia Federația Rusă și Ucraina Scopul pro-iectului așa cum relevă bdquoApelulrdquo lansat de tineri este bdquode a conștientiza ero-rile trecutului produse de naționalism rasism și antisemitism spre a icircntări legăturile interculturale și a promova icircn racircndul participanților un sentiment de responsabilitate icircn calitate de cetățeni ai Europeirdquo

Icircn cadrul proiectului tinerii vizitează din doi icircn doi ani lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau ultima astfel de deplasare desfășuracircndu-se icircn sep-tembrie 2017 De asemenea cu sprijinul AERVH respectiv al președintelui său dr Liviu Beris se organizează icircn licee sesiuni de prezentare și de icircntrebări-răspunsuri legate de Holocaust și Holo-caustul romacircnesc

Despre importanța și rolul Comu nității SantrsquoEgidio au vorbit icircn cadrul festivității aniversare ambasadorul Italiei ES Marco Giungi IcircPS Episcop auxiliar Cornel Damian care a transmis salutul arhiepiscopului și mitropolitului romano-catolic de București IcircPS Ioan Robu con-silierul patriarhal pr Costin Spiridon care a prezentat mesajul Patriarhului Daniel al BOR Alberto Quatrucci secretarul general al Comunității SantrsquoEgidio de la Roma Cristina Antochi responsabil al Comunității din București

O interesantă idee care sinteti-zează de fapt principiul călăuzitor al Comunității a fost subliniată de Alberto Quatrucci cea a comunității care com-bate singurătatea bdquoboala care agravea-ză orice altă boală Iar singurătatea dă naștere fricii iar frica duce la violențărdquo De aceea a icircndemnat vorbitorul tre-buie bdquosă transformăm lumea plină de singurătate și de frică icircntr-o lume a comunitățiirdquo

EVA GALAMBOS

Poezia Mariei Hir thMaria Hirth pășește cu dreptul de-

butacircnd cu placheta bdquoFemeia noapterdquo Ocolind orice dulcegărie ea se prezintă ca un magician al adiționării material-spi-rituale Obiectele devin duhuri duhurile capătă materialitate iar iubirea este cerul vast al poeziei Icircntr-un poem ea spune că numele ei nu ajunge să fie și numele unei străzi Cine știe Poetul Mandelștam găsise o bdquostradărdquo cu numele său și se minuna ca și cum ar fi descoperit o nouă stea cu nume ciudat

Volumașul de 65 de pagini se citește dintr-o răsuflare icircncepacircnd cu bdquoIcircmi pun rochița scurtă și alerg după viațărdquo Splen-didă metaforă autodefinitorie ndash bdquofloare de colț fără grădinărdquo Cine-i sădește copacii care-i placircng pe genunchi Unde sunt zidurile pentru părinți M-aș duce să de-pun o floare pentru fiica lor cea sensibilă bdquoCacircnd icircmi vine să placircng iau un pahar și icircl sparg de un visrdquo Desigur fracircnturi umezite de lacrimi din propria biografie

se icircntrevăd dar poezia nu este biografia poetului poate numai suportul Metafo-rele abundă ceea ce poeziei moderne icirci lipsește Maria Hirth are drumul ei se vede o consecvență care va fi cred be-nefică bdquoOamenii se roagă și dintr-o pacircine iese Dumnezeu icircn chip de hranărdquo trei versuri care nu sunt la icircndemacircna oricărui poet nici a unui anahoret bdquoUn alt asfințit crede icircn minehellip iubesc toate facircntacircnile unde chipuri de oameni și cai icircmpart setea pe din douărdquo Cum laudae

Mergacircnd astfel voi copia toată cartea care este editată la Art Creativ București 2018 director Daniela Toma (are fler la poeți cel puțin) editor Iulia Toma coper-ta Lucian Hirth fiul unui bun și regretat prieten artist de valoare Toma Hirth (d 2009) Frumoasă apariție editorială lansată cu ocazia manifestării Strada de Carte icircn cadrul sărbătoririi Centenarului

BORIS MARIAN

Sala de spectacole care va purta numele lui Izu Gott

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Aliyah DaDa ndash o nouă proiecție icircn Romacircnia

Realizat icircn 2015 și prezentat icircn fes-tivaluri din țară și din străinătate dar și la ICR Tel Aviv filmul documentar Aliyah DaDa semnat de Oana Giurgiu a avut o nouă proiecție icircn Romacircnia de data aceasta la JCC București

Filmul prezintă o istorie a evreilor din Romacircnia Acum 133 de ani o co-

munitate mică d i n Mo ineș t i pleca spre Țara Sfacircntă pentru a icircnfi ința una dintre pri mele co lon i i ev re -iești din Pa les-tina De atunci ș i pacircnă az i drumul evreilor către Israel se icircmpletește cu is-toria Romacircniei moderne printr-o

relație de iubire și ură ale cărei influențe nu le vom putea cuantifica prea curacircnd

Povestea istoriei este decupată vizual icircn stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului Tristan Tzara și Marcel Iancu doi evrei cu rădăcini icircn Romacircnia

Din viitorul apropiatThe Shabbos Project ndash vineri 26

octombrie de la ora 1830ldquoThe Shabbos Projectldquo este un pro-

iect internațional icircn care evrei de toate vacircrstele din icircntreaga lume se icircntacirclnesc pentru a experimenta magia unui Șabat special Vă invităm să vă alăturați aces-tora pentru o seară de Șabat magică la JCC cu invitați speciali și program pe măsură

Keshet - Global Day of Jewish Learn-ing ndash duminică 18 noiembrie de la ora 1000

Tema acestei ediții este bdquoExtraordinary Passages Texts and Travelsrdquo (Pasaje Extraordinare Texte și Călătorii) pentru că de la aventurile din Antichitate și pacircnă la diaspora modernă spiritual dar și fizic experiența călătoriilor caracterizează individualitatea evreului dar și poporul evreu icircn ansamblu Accesul este gratuit icircn limita locurilor disponibile Icircn paralel Keshetul Copiilor ndash activități educative pentru cei mici

Pentru detalii găsiți contactele noastre icircn subsolul acestei pagini

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Zi dedicată IsraeluluiDacă la 29 septembrie publicul timi-

şorean a avut parte de un mare concert al unui solist israelian tot Israelul a fost şi icircn centrul zilei de 30 septembrie Ca parte a unui program naţional aproape 20 de copii s-au alăturat Rebecăi Barnea descoperind prin joc culoare şi dans o parte a realităţii israeliene Icircn acelaşi timp peste 60 de persoane au audiat pre-zentări referitoare la cele mai importante oraşe ale Israelului Dacă Tina Sas le-a

prezentat istoricul şi actualitatea din Eilat şi Haifa Liviu Gordea a intrat icircn trecutul şi prezentul Ierusalimului iar Luciana Fri-edmann a vorbit despre Tel Aviv bdquocolina primăveriirdquo care nu cunoaşte nici un mo-ment de respiro ziua sau noaptea Fetele din ansamblul Hora le-au oferit o surpriză celor prezenţi un curs de dans ad-hoc pe o muzică israeliană antrenantă care a scos pe toată lumea din amorţeală

Yom Huledet Sameah JCC TimișoaraDeşi programele din cadrul JCC Ti-

mişoara s-au succedat şi pe perioada vacanţei deschiderea noului an cel cu numărul nouă din existenţa Centrului a fost marcată icircn mod oficial Icircntr-o dumi-nică răcoroasă de mijloc de septembrie

aproape o sută de participanţi adulţi şi copii au venit să audă care este bdquoofertardquo JCC pentru următoarea perioadă Nu puţine sunt programele care icirci aşteaptă ei trebuind să facă o selecţie riguroasă icircntre numeroase programe locale şi naţi-onale care se apropie Icircn aşteptarea unui mare Bereshit la Braşov trecacircnd printr-o serie de activităţi care se desfăşoară simultan icircn mai multe oraşe proiectele sunt curajoase şi inovatoare Fără să icircşi propună să reinventeze roata unul dintre dezideratele JCC este să nu se plafoneze icircn acelaşi tip de programe aducacircnd me-reu un suflu nou Probabil acesta este şi secretul unei participări semnificative din partea evreimii din Romacircnia la aceste programe

De profesie cantorul David Appel şi soţia sa Edith sunt dascăli Aceasta se vede icircn răbdarea şi deschiderea lor pentru a răspunde la orice icircntrebare li se adresează icircn icircnclinaţia spre educaţie pe care am remarcat-o icircncă din primii ani ai venirii lor la Timişoara De această dată le-au vorbit participanților despre nevoia de implicare icircn viața evreiască și despre faptul că sărbătorile evreiești trăite icircn sacircnul comunității constituie un specific al credinței și tradiției noastre

Copiii au avut la racircndul lor parte de un program antrenant icircnvățacircnd prin joc și concurs despre ciclul sărbătorilor de toamnă La final indiferent de vacircrstă toți au beneficiat de surprize dulci

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Un nou an de evenimente pentru JCCIcircn prezența a numeroși membri și pri-

eteni ai CE Iași la mijlocul lunii septem-brie a avut loc festivitatea de deschidere a unui nou an de activități ale JCC Iași

Icircn deschiderea festivității directorul JCC Iași Albert Lozneanu a făcut un bilanț al celor 9 ani care au trecut de la des-chiderea Centrului Comunitar subliniind rolul jucat de acesta icircn viața comunitară și a prezentat principalele evenimente locale și naționale din perioada următoare

Președintele CE Iași ing Abraham Ghiltman a vorbit despre proiectele ac-tuale și viitoare ale Comunității precum și

despre buna colaborare care există icircntre Comunitate și JCC amintind despre spri-jinul financiar și logistic pe care aceasta icircl acordă Centrului Comunitar pentru buna desfășurare a activităților

Sucot icircn capitala MoldoveiSucot (Sărbătoarea Corturilor) a

adus icircmpreună părinți copii și bunici dornici să celebreze icircn Suca construită icircn curtea Comunității ndash și pe care cei mici au icircmpodobit-o cu fructe specifice anotimpului cu baloane și alte ornamente ndash una dintre puținele sărbători vesele din calendarul ebraic

Albert Lozneanu le-a vorbit celor prezenți despre originea și simbolu-rile sărbătorii (socotită și Sărbătoarea Recoltei) și a rostit binecuvacircntarea celor patru plante etrog (chitră) lulav

(palmier) hadas (mirt) și arava (salcie) subliniind faptul că mănunchiul acestora simbolizează de fapt unitatea icircn diver-sitate a poporului evreu

De asemenea icircn ultima zi a lunii septembrie la Sinagoga Merarilor a avut loc ldquoIsraeli Dayrdquo eveniment prilejuit de aniversarea a 70 de ani de la icircnființarea

Statului Israel și desfășurat simultan icircn șapte orașe din țară

Programul evenimentului a inclus cacircteva conferințe interesante astfel ing Abraham Ghiltman președintele CE Iași a prezentat ldquo69+1 motive pentru care trebuie să iubim Israelulrdquo scriitorul Mihai Batog Bujeniță un bun prieten al Comunității ieșene a relatat impresii despre călătoriile efectuate icircn Israel iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a vorbit despre bdquoContribuția evreilor romacircni la dezvoltarea Israeluluirdquo

Participanții au mai putut urmări un documentar interesant despre Războiul de Șase Zile un moment muzical prezen-tat de formația klezmer Nigun și au avut ocazia să cumpere articole hand-made din Israel precum și să deguste bunătăți israeliene specifice

SILVIAN SEGAL

Luna contrastelorPe 23 septembrie am continuat tra-

diția decoracircnd cortul (suca) construit icircn curtea comunității noastre Am sărbătorit Sucotul așa cum se cuvine icircmpreună cu peste 120 de membri ai comunității noastre icircn trei zile consecutive

A doua zi a avut loc un eveniment icircntr-unul dintre cele mai frumoase și importante obiective turistice din Ora-dea sărbătorirea a bdquo140 de ani de la deschiderea Sinagogii Sionrdquo Evenimen-tul a fost organizat de Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și din regiune Primăria Municipiului Oradea și Comunitatea Evreilor amp JCC Oradea cu sprijinul Fundației pentru protejarea monumentelor istorice din județul Bihor și a restaurantului Mediterana Programul a icircnceput cu o prezentare a prim-rabinului

de Oradea Rav Shraya Kav care a vorbit despre icircnsemnătatea Sărbătorii Corturilor ndash SUCOT A urmat o scurtă prezentare a istoriei Sinagogii Sion susținută de arh dr Cristian Pușcaș Icircn icircncheierea programului atmosfera a fost animată de un recital cafeacute concert susținut de trupa orădeană Berki Band

La Filarmonica din Oradea a avut loc omagierea ofiţerului şi medicului A Steu-erman-Rodion scriitor romacircn evreu care a scris 139 de sonete pe front icircn anii Pri-mului Război Mondial Evenimentul a fost susținut muzical de artistul Florian Chelu Madeva membru al comunității noastre Alexandrina Chelu și Cvartetul Intermezzo Invitați speciali au fost Robert Schorr di-rector al Departamentului de Cultură Artă Media al FCER și dr Irina Spires cu de la CSIER Finalul evenimentului dedicat preşedintelui FCER dr Aurel Vainer a fost un moment special realizat de trupa de dansuri israeliene Or Neurim cu dansul bdquoYerushalaim Shel Zahavrdquo cunoscut şi ca bdquoimn culturalrdquo al Israelului

Icircn perioada 5-7 octombrie la Casa

de Cultură a studenților din Iași a avut loc o ediție aniversară a Festivalului Interetnic bdquoConfluențerdquo dedicat Cente-narului organizat de Asociația Italienilor din Romacircnia Pentru a treia oară con-secutiv trupa de dansuri israeliene Or Neurim a fost invitată fiind apreciată de publicul prezent icircn număr foarte mare Cu această ocazie fetelor li s-a acordat o plachetă ca premiu de excelență pentru efort și muncă deosebită Pe această cale transmitem mulțumiri președintelui CE Oradea Felix Koppelmann pentru icircncrederea acordată respectiv FCER prin președintele dr Aurel Vainer pentru promovarea culturii evreiești și sprijinirea trupelor culturale din țară

Pe 7 octombrie a avut loc bdquoDeschide-rea anului JCCrdquo eveniment ce marchează 11 ani de la icircnființarea primului Centru Co-munitar Evreiesc din Romacircnia Progra-mul a constat icircn cuvacircntul de des chidere rostit de președintele Felix Koppelmann care a transmis celor prezenți un mesaj de felicitare pentru activitățile bogate desfășurate de-a lungul timpului

A urmat desfășurarea unor momen-te artistice care au cuprins recitalul formației Hakeshet Klezmer Band și o demonstrație cu două dansuri interpreta-

te de talentații coregrafi Kati Rezmuves amp Iulius avacircnd ca scop includerea pe viitor icircn programele JCC a unei activități din domeniul dansurilor de societate

Icircn final cu durere icircn suflet și regrete eterne anunțăm că icircn ziua de 8 octom-brie 2018 s-a stins din viață Olga Gavor la vacircrsta de 93 de ani A fost una dintre ultimele supraviețuitoare ale Holocaustu-lui Baruch dayan harsquoemet Olga

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgroups

jcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJccOra-

deaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 15

Ziua Holocaustului icircn Romacircnia a fost comemorată icircn acest an icircn cadrul Comunității Evreilor din Piatra-Neamț prin două manifestări găzduite de sinagogile icircn funcțiune din orașele Piatra-Neamț și Tacircrgu-Neamț

Astfel la Sinagoga Catedrală bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț au fost prezenți 45 de elevi ai Liceului de Arte bdquoVictor Braunerrdquo care au participat la un colocviu coordonat de prof dr Luminița Moscalu (consilier local) și scriitorul Emil Nicolae-Nadler (președintele CE Piatra-Neamț) După inter vențiile acestora (refe -ritoare la bdquoSursele legis lației antisemite din Romacircnia interbelicărdquo și respectiv bdquoViața comunitară evreiască sub regimul Antonescurdquo) elevii au pus icircntrebări pri-vind aspecte concrete ale persecuției evrei lor icircn Moldova

La Tacircrgu-Neamț icircn

bdquoSinagoga Mese riașilorrdquo sub genericul bdquoNu uita Holo caustul un avertisment al istorieirdquo prof dr Elena Preda (inspector de specialitate icircn cadrul ISJ Neamț) cercetător dr Vasile Diaconu (Complexul Muzeal Județean Neamț) prof Ema-nuel Bălan (director adjunct la Liceul bdquoVasile Contardquo) și ing Marcel Grinberg (vicepreședinte al CE Piatra-Neamț) au descris și explicat celor 40 de elevi prezenți viața precară a evreilor din lo-calitate icircn timpul Holocaustului

De asemenea e de menționat că tema Holocaustului a fost dezbătută icircn Sinago-ga bdquoBaal Shem Tovrdquo din Piatra-Neamț și icircn zilele următoare (11 și 12 octombrie ac) cu elevii și profesorii de la Cole-

giul Național bdquo C a l i s t r a t H o g a ș rdquo i n t e r e s a ț i să cunoas-că i s to r ia comunității evreiești din oraș (RE)

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia

Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial

Icircn momentul intrării Romacircniei icircn război alături de Puterile Antantei și icircmpotriva Puterilor Centrale majoritatea evreilor din țară au participat alături de romacircni la Marele Război Ca și icircn campaniile anteri-oare din 1877 respectiv 1913 cei 23000 de soldați evrei mobilizați icircn Primul Război Mondial au luptat cu mult patriotism icircn condițiile icircn care nu erau cetățeni romacircni iar legea naturalizării evreilor rămacircnea o chestiune nerezolvată icircncă icircn Romacircnia Cea mai puternică dorință a acelor puțini evrei care fuseseră icircncetățeniți icircn urma participării la Războiul de Independență (cacircnd aproximativ 900 de evrei au primit dreptul la cetățenie) era de a fi acceptați ca membri deplini ai societății romacircnești

Momentele istorice evocate icircn Proclamația Regelui Ferdinand publi-cată la 16 august 1916 s-au bucurat de susținerea activă și din partea obștii evreiești Etapele realizării Romacircniei Moderne ndash revoluția de la 1848 Unirea de la 1859 participarea la Războiul de Independență din 1877-1878 ndash au fost susținute cu onoare de soldații evrei

La București și la Iași iar apoi icircn toate orașele țării s-au constituit comitete cen-trale care lansau apelul Către israeliții din Romacircnia prin care li se cerea evreilor să se icircnroleze ca voluntari alături de creștini icircn armata țării

Fără a fi singulară nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul dezertor publicată icircn Sburătorul icircn 1920 (nr 45-21 februarie 1920 nr 46-27 martie 1920) ne ajută

Icircnființarea CSIER icircn contextul unei epoci

Icircn cadrul Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia s-a icircnființat icircn anul 1977 ca structură de documen-tare Centrul de Istorie (astăzi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Ro-macircnia din Calea Călărași nr 57B) La icircnceput a funcționat icircntr-un sediu aflat pe Bulevardul George Coșbuc nr 102 după care a fost relocat pe str Iuliu Barasch Inițiativa constituirii Centrului care inițial s-a numit bdquoLabo-ratorul de studiere a istoriei evreilor din Romacircniardquo iar ulterior a purtat mai multe denumiri (bdquoCentrul de cercetări istoricerdquo bdquoCentrul de istorie și cultură al evreilor din Romacircnia laquoDr Moses Rosenraquordquo bdquoCentrul de documentare și cercetare a istoriei evreilor din RSRrdquo bdquoCentrul de istorie documentare și cultură din Bucureștirdquo bdquoCentrul de istorierdquo etc) s-a datorat profesorului Alexandru Vianu Trebuie să avem icircn vedere că icircn perioada comunistă ținacircnd seama de ideologia omogenizatoare a puterii nu se recunoștea o istorie a evreilor sau a altor minorități Icircn cel mai bdquoge-nerosrdquo caz istoria evreilor era văzută ca parte organică a istoriei Romacircniei Schimbarea de optică a intervenit icircn a doua parte a anilor lsquo70 Atunci a fost admisă o anume activitate de istorie a evreilor din Romacircnia din două motive principale icircnrăutățirea relațiilor cu une-le țări socialiste icircn special cu Ungaria a dus la icircncercarea de a prezenta o calitate superioară a vieții evreiești icircn diverse perioade istorice icircn Romacirc-nia Din aceleași motive s-a icircncercat reconsiderarea perioadei celui de-al Doilea Război Mondial cu intenția de a demonstra că icircn Romacircnia nu a fost Holocaust

Este semnificativă argumentația icircn favoarea icircnființării unei structuri de istorie a evreilor icircn Romacircnia icircntr-un document semnat de profesorul Ștefan Ștefănescu directorul Institu-tului Nicolae Iorga membru al CC al PCR figură centrală a istoriografiei romacircnești icircn acea perioadă bdquoRealiza-rea lucrărilor aflate icircn planul de lucru al Laboratorului de studiere a istoriei evre-ilor din Romacircnia prezintă o autentică icircnsemnătate ştiinţifică o contribuţie de seamă la studiul istoriei patriei şi la istoria universală Aceste lucrări vor constitui totodată o nouă afirmare de prestigiu pe plan internaţional a politicii icircnţelepte a Romacircniei socialiste faţă de naţionalităţile conlocuitoare Consider necesar ca Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice să asigure activităţii Labora-torului icircntregul său sprijin ştiinţificrdquo

De subliniat că Centrul de istorie a avut o existență cvasilegală pacircnă icircn anul 1990 Icircn Centru au activat atacirct evrei cacirct și neevrei Amintim colabo-rarea unor personalități ale istoriogra-fiei din epocă Dinu Giurescu Marin Bucur Andrei Pippidi Ladislau De-meacuteny Centrul și-a inaugurat activitatea cu stracircngerea de documente organiza-rea acestora iar icircn anul 1986 a apărut primul volum de istoria evreilor din Romacircnia icircntocmit de Victor Eskenasy (Izvoare și mărturii referitoare la evreii din Romacircnia vol I)

Bineicircnțeles activitatea Centrului a fost urmărită icircndeaproape de Securi-tate Pe numele unora dintre angajații și colaboratorii Centrului de istorie icircn perioada 1977-1989 au fost deschise dosare de urmărire informativă

NATALIA LAZĂR

Să nu renunți la visele tale

Comuni ta tea Evreilor Zalău-Să-laj a marcat Ziua Holocaustului icircn Romacircnia la Sina-goga din Șimleu Silvaniei unde ne-a onorat cu prezența supraviețuitoarea Eva Mozes Kor (foto) mărturisind despre dureroase-le și terifiantele experimente medicale efectuate de dr Mengele

Eva Mosez Kor a icircmpărtășit publicu-lui cacircteva lecții de viață niciodată dar niciodată să nu renunți la tine icircnsuți și la visele tale renunță la prejudecăți și tra-tează-i pe toți cu respect și corectitudine iartă-ți pacircnă și cei mai răi dușmani - icircți va vindeca sufletul și te va elibera făcacircnd ca lumea icircn care trăiești să fie mai bună

DAN HAS președinte CE Zalău

Holocaustul explicat icircn sinagogă ZalăuPiatra Neamț

Elevi icircn vizită la Templul CerealiștilorBacăuComEmoRAREA HoLoCAuStuLui Icircn ComunitAti

Peste 60 de elevi de la Colegiile bdquoIon Ghicardquo şi bdquoŞtefan cel Marerdquo din Bacău au vizitat pe 9 octombrie Templul Cerealiş-tilor din localitate icircn urma unei inițiative a consilierului local Gabriel Stan și a prof Lăcrămioara Mihăilă Liceenii au fost icircnsoțiți de profesorii Jeny Ghioc Cezara Murariu Adina Şerban şi Mariana Ştefan

Elevilor li s-a arătat că 9 octombrie

este data la care icircn 1941 au icircnceput deportările evreilor din Bucovina și din Basarabia icircn Transnistria Li s-a vorbit tinerilor despre pogromurile de la Doro-hoi Iaşi şi Bucureşti şi despre Trenurile Morţii De asemenea le-a fost explicat specificul noţiunilor de sinagogă și de minian li s-au dat informații despre Bar și Bat Mițva Biblia ebraică şi Tora ca

bază a acesteia De asemenea li s-au prezentat compartimentele principale ale unei sinagogi Tinerii au avut ocazia să admire picturile cu teme biblice realizate icircn perioada interbelică de către pictorul ieşean evreu Mendel Grumberg

Vizita elevilor la Templul Cerealiştilor a făcut parte din Programul bdquoOmagierea Centenarului - Rolul şi contribuţia minori-tăţilor naţionale la dezvoltarea Romacircniei Marirdquo care va mai include și alte acțiuni pe această temă

HAINRICH BRIF

Militari evrei alături de camarazii lor ianuarie 1918 Jos primul din dreapta este Zigu Adler din Botoșani și sus al treilea din dreapta

este M Herșcovici din București (Foto ACSIER)

să surprindem o ima-gine cinematografică a soldatului evreu icircn armata romacircnă Ope-ra pune icircn evidență zbuciumul sufletesc a două suflete căprarul Ghioagă sentimental și bdquonevinovatrdquo care n-ar fi dorit să aibă o crimă pe conștiință celălalt ndash soldatul evreu oropsit căruia i se sfacircșie sufletul

la gacircndul că acest ordin de dezertare icircl dezonorează icirci icircnchide pentru totdeauna porțile țării și icircl desparte de toți cei pe care icirci iubește

Icircn articolul lui Moses Schwarzfeld O schiță de război publicat icircn Egalitatea din 2 aprilie 1920 anul XXXI nr 12 au fost subliniate trăsăturile soldatului evreu și nedreptățile la care a fost supus de-a lungul campaniilor militare plecacircnd de la nuvela lui L Rebreanu bdquoicircn timpul campaniei actuale erau instrucțiuni de a supraveghea pe soldații evrei de a nu li se acorda nici un post de icircncredere și de a-i face pe cacirct se poate fugiți Și li s-a amăracirct viața icircntr-atacirct icircncacirct icircn cele din urmă mulți au căutat să scape cu fuga dacă n-au fost goniți de-a dreptul sau suprimați prin mijloace practice ca Ițic Ștrul Oamenii au fost icircnsă adesea mai simțitori mai omenoși ca cei din cabinete Cruzimea unui omor făptuit cu deplină conștiință și fără necesitate dimpotrivă contra interesului superior al trupei și al țării n-a putut prinde icircn mintea simplistă a unui om din popor D Rebreanu a făcut o faptă bună urmărind aici zbuciumul sufletesc al celor doi militari deopotrivă de oropsiți și imortalizacircnd cruzimea celor pătimași care icircși icircnchipuiau că o țară poa-te fi condusă după capricii și cu spiritul de nedreptaterdquo

Despre tratamentul acordat soldatului evreu icircn armată se observă icircn articolul Icircn cazarmă publicat icircn Progresul din 4 iulie 1915 soldatul evreu este supus celor mai

sălbatice umiliri auzind mereu legenda-ra insultă religioasă bdquoIcircnjosirea aceasta a evreului icircncepe de cacircnd se naște se accentuează icircn școală sporește icircn cazarmă și se perpetuează icircn tot restul vieții sale () Nu pot icircnțelege oare toți ofițerii de la colonel pacircnă la sublocote-nent că nu trebuie să existe deosebire icircntre soldat și soldat pe temeiul credinței sale religioase Că toți aceia care icircm-bracă uniforma Regelui merită aceeași considerație același tratament Că de-osebire nu trebuie să se facă decacirct icircntre soldați buni conștiincioși disciplinați și icircntre cei nesupuși icircndărătnici răuvoitori indiferent de religia lor Că atunci cacircnd va suna mobilizarea și vor porni cu toții icircn război gloanțele dușmanului nu vor alege pe unii spre a cruța pe alții Că toți laolaltă se vor duce să-și verse sacircngele pentru patrie și că același morman de pămacircnt va acoperi pe cei căzuți Știm că e greu să se dezrădăcineze moravurile cele rele Au trecut ani pacircnă s-a desființat cu totul bătaia din armată Și tot se mai bate ici și colo dar cazurile acestea au devenit excepții Dacă s-ar căuta serios să se desființeze și tratamentul umilitor al soldaților evrei acesta ar dispare și el cu timpulrdquo

Wilhelm Filderman preşedintele de facto al Uniunii Evreilor Pămacircnteni icircn perioada Primului Război Mondial icircn lucrarea sa Adevărul asupra problemei evreiești icircn Romacircnia icircn lumina textelor religioase și a statisticei preciza că din-tr-un număr total de 230000 de evrei din Vechiul Regat au fost mobilizați 23000 de evrei (o proporție sensibil egală cu cea a evreilor icircnrolați icircn armatele altor țări ale Antantei ndash icircn Anglia ndash unde dintr-un număr de 250000 de cetățeni evrei au venit icircn armată peste 25000 ndash și icircn Franța ndash care icircnregistra 10000 de lup-tători din racircndul celor 110000 de evrei francezi) au murit 882 au fost răniți 825 au căzut prizonieri 449 și au fost dați dispăruți icircn luptă (neidentificați) 3043

IRINA SPIRESCU

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Comunitatea evreiască din Serbia numără doar 3000 de membri iar aproxi-mativ jumătate dintre ei trăiesc icircn Bel-grad Novi Sad Niș Subotica și icircn cacircteva alte orașe mai mici majoritatea fiind

persoane de peste 60 de ani Odinioară prezenți icircn aproape toate localitățile din Serbia unde duceau o viață activă ne-maivorbind de situația din celelalte state componente ale fostei Iugoslavii cauze istorice multiplele conflicte dinainte și de după 1989 problemele economice și emigrarea au dus la scăderea drastică a

numărului lor Azi icircn Serbia funcționează doar trei sinagogi ndash la Belgrad Novi Sad și Subotica

Diminuarea comunității evreiești din Serbia dar și din celelalte state com-ponente ale fostei Iugoslavii a icircnceput icircn momentul ocupării țării de către Ger-mania fascistă Peste 90 la sută din cei 36000 de evrei din Serbia au murit icircn Holocaust Icircntre noiembrie 1941 și mai 1942 majoritatea evreilor din Belgrad au fost gazați icircn lagărul de concentrare din Sajmiște icircn apropiere de capitală Dar evreii nu au fost singurele victime ale războiului Rabinul ortodox Yitzhak Asiel arată că alături de ei naziștii au ucis foarte mulți sacircrbi și romi astfel că există un fel de icircnțelegere reciprocă a istoriei lor Serbia mai are un rabin Yehoshua Kami-netzky care ține slujbe la noua sinagogă Habad din Belgrad frecventată mai ales de israelieni

Rabinul Asiel este foarte popular icircn Serbia nu numai icircn racircndul evreilor de-

bdquoCinstește pe tatăl tău și pe mama tardquoFCER posibilita-tea de a-și dezvolta

abilitățile creative prin Proiectul Vacircrsta a 4-a tineri regizori și actori ajutacircndu-i să dea reprezentații teatrale care se bucură de un real succes Vorbitorul a trecut icircn revistă realizări din activitatea CAjM a apreciat creșterea numărului de voluntari ai DASM cu sprijinul Joint-ului

Faptul că Ziua Vacircrstnicului ediția a X-a a avut loc icircnainte de Șmini Ațeret și Simhat Tora conferă un plus de spiri-tualitate evenimentului a remarcat prim-rabinul Rafael Shaffer binecuvacircntacircndu-i pe cei prezenți să se bucure de sănătate liniște sufletească bucurii viață icircnde-lungată

Sanda Wolf s-a referit cu umor la psihologia vacircrstelor Gaetano Perrotta a considerat Căminul a doua casă pentru beneficiari și icircngrijitorii lor Alexandru Pavel a vorbit despre privilegiul de a lucra printre oameni ajunși la vacircrsta icircnțelepciunii Numitor comun La mulți ani și Ad Mea Veesrim

Icircn numele rezidenților Pompiliu Sterian a mulțumit pentru bunele urări și pentru tot ceea ce face FCER prin DASM pentru a le crea o stare de bine fizică sufletească spirituală

Publicul a aplaudat cunoscute arii de operetă interpretate de artiștii lirici Tina Munteanu și Alexandru Burcă piese sina-gogale cacircntate de cantorul Emanuel Pus-ztai și flautistul Iacov Tudor poezii scrise și recitate de Zigu Tauberg coordonatorul Salonului literar bdquoMihail Sebastianrdquo al JCC București un fragment din piesa de teatru

bdquoLambadardquo scrisă și jucată de căminiști urmacircnd ca icircntregul spectacol să aibă loc la TES scheciuri cărora le-au dat viață membri ai Clubului pentru Generația de Aur de la JCC București

Pracircnzul pregătit de maeștrii culinari ai bucătăriei bdquoBălușrdquo de la Căminul bdquoRosenrdquo le-a creat un plus de voie-bună participanților

DASM a organizat o excursie la Si-naia pentru membri ai Clubului pentru Generația de Aur din Capitală și seminarii găzduite de comunitățile din Constanța și Tulcea pentru participanți ai Programului bdquoCase Calderdquo Ziua Vacircrstnicului a fost săr-bătorită icircn mai multe comunități din țară

(Urmare din pag 7)

Sucot 5779hellipde arșiță norul de sub tălpi apăracircndu-i

de veninul dătător de moarte al șerpilor mana oferită drept hrană Dovada acestor minuni suntem noi urmașii lor de azirdquo

Sucot are și o conotație psihologică pozitivă bdquoIcircn fața temerilor legate de imprevizibilul zilei de macircine intrarea icircn Suca ne dă icircncredere că Dumnezeu ne va ajuta cum i-a ajutat și pe strămoșii noștri cacircnd au luat viața de la capăt icircntr-o lume necunoscutărdquo Sucot este și sărbătoarea bucuriei noastre bucurie ndash rezultat al recăpătării echilibrului moral după o severă examinare a propriei conștiințe Ea vizează colectivitatea nu individul Icircn Suca prim-rabinul Shaffer a icircndemnat la o mai mare deschidere sufletească față de semeni cadru consfințit de șederea și de masa icircn Suca

Icircn sinagogă președintele FCER dr Aurel Vainer a accentuat asupra mutațiilor de mentalitate produse icircn conștiința strămoșilor noștri pe parcursul celor 40 de ani de existență icircn colibe din pustiu Dar mai ales asupra procesului de creare a unui popor bdquoIcircn cei 40 de ani s-a schimbat o lume Nu e vorba doar de factorul biologic dispariția generațiilor vechi și apariția celor noi inevitabil cu altă viziune asupra vieții E vorba de crearea unor valori spirituale de mare importanță moștenire etern valabilă Cei care au intrat icircn Israel au făcut-o icircmbogățiți de Decalog de Tora Din deșert a ieșit un alt popor avacircnd misi-unea icircncredințată de Dumnezeu de a răspacircndi icircnvățătura Lui icircn lume Și evreii au reușit să-și icircmplinească misiunea icircn pofida atacirctor icircncercări dureroase de-a lungul unei istorii multimilenarerdquo Vorbi-torul a interpretat sintagma sărbătoarea bucuriei noastre cum e supranumit Sucot prin retrăirea izbacircnzii de a fi tra-versat deșertul de a fi devenit un popor de agricultori icircn Ereț Israel de unde și instituirea unei alte semnificații a zilelor de Sucot celebrarea recoltei bdquoIcircn condiții climaterice deloc ușoare agricultura israeliană actuală se poate macircndri cu

rezultate excepționale Oamenii nu mai așteaptă mana Unele produse agricole israeliene sunt exportate icircn multe țări Deși au fost nevoiți să trăiască icircn condiții foarte grele credința icircn Dumnezeu Unicul i-a ajutat i-a impulsionat să găsească soluții de existențărdquo

Icircn simbolistica sărbătorii sunt icircnglo-bate valorile esențiale ale iudaismului credința icircn Dumnezeu Unicul memoria recunoștința bucuria A fost osatura comentariilor făcute de dr Aurel Vainer icircn Suca Icircn iudaism credința implică dialogul cu Divinitatea bdquoIcircn toate timpurile evreul s-a aflat icircntr-un permanent dialog cu Dumnezeu Și cea mai bună dovadă e Talmudul reprezentacircnd un summum al nenumăratelor dezbateri purtate de icircnvățații noștri pe teme ale iudaismului Să ne gacircndim cacirct de grea a fost viața strămoșilor noștri icircn colibe (sucot) acum circa 3 200 de ani icircn pustiul Sinai Noi aici acum ne aflăm icircntr-o Suca splendidă Dar strămoșii noștri au icircndurat dificultăți de nedescris timp de 40 de ani Au reușit să le surmonteze numai prin credința icircn Dumnezeu Unicul A existat și o recădere icircn idolatrie episodul vițelului de aur Depășind derapajele monoteismul a ieșit icircntărit Să nu uităm că Decalogul Tora au fost date tot icircn pustiu pe Muntele Sinai Memoria și recunoștința funcționează prin faptul că nu ne-am uitat strămoșii le suntem recunoscători fiindcă existăm datorită lor Bucuria altfel spus prețuirea clipei laitmotiv icircn Psalmi este modul nostru de a-I mulțumi Creatorului pentru darul viețiirdquo

(Urmare din pag 8)

pu ter nic accent pe citirea din Tora se

mai păstrează obiceiul vechi

Comunitățile evreiești din Romacircnia simt de mulți ani lipsa de cititori din Tora Doar puțini au avut icircn anii dictaturii comuniste posibilitatea sau curajul să deprindă această meserie Cei care au deprins-o icircnainte de război nu mai sunt printre noi

Cel mai faimos cititor din Tora din anii de după război a fost poate regretatul domn Rosenberg pe atunci primar al municipiului Petroșani și președinte al comunității evreiești din localitate Se povestește despre el că icircn zilele de Șabat părăsea sediul primăriei și venea la sinagogă să citească din Tora

Vrednic de laudă este domnul inginer Rudi Katz din Brașov care atunci cacircnd a ieșit la pensie a decis să icircnvețe singur să citească din Tora Deși părea un țel de neatins efortul lui a fost icircncununat de succes

Dacă dorim să menținem o viață evre-iască activă aici icircn Romacircnia nu avem altă cale decacirct să icirci urmăm exemplul

Cum se citeștehellip(Urmare din pag 8)

Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidăoarece icircn fiecare seară de duminică are o dezbatere televizată cu Marele Muftiu al Serbiei despre cele mai variate probleme ale comunităților lor a arătat rabinul citat de cotidianul bdquoThe Times of Israelrdquo

Sacircrbii icircn general nu sunt antisemiți au existat multe persoane care au icircncer-cat să salveze evrei icircn timpul Holocaus-tului dar potrivit lui Robert Sabadoș pre șe dintele nou ales al Federației Comu nită ților Evreiești există manifestări antise mite provenind din toate păturile societății pornindu-se de la acuzația de deicid care se moștenește de la o gene rație la alta Sabadoș a amintit și situația economică dificilă a evreilor asemănătoare cu cea a tuturor cetățenilor din Serbia consecință a războaielor din anii 1990 și a sancțiunilor economice El a subliniat că relațiile Serbiei cu Israelul sunt puternice datorită marelui număr de imigranți evrei sacircrbi icircn Statul evreu ceea ce contribuie la reducerea treptată a comunității Există și numeroase societăți israeliene de construcții icircn Serbia așa că avem icircntotdeauna mi nian de Șabat Cu toate acestea căsătoriile mixte depă șesc 90 la sută aproape nimeni nu res pectă cașrutul și ultimul bar mițva a avut loc icircn urmă cu cinci ani a mai spus președintele

bdquoDeși numărul evreilor este mic viața evreiască este foarte activărdquo a declarat la racircndul ei Barbara Penici curatorul Muzeului de Istorie a Evreilor aflat icircn clădirea sediului Federației bdquoȚinem toate sărbătorile avem un grup de femei o societate culturală și multe altelerdquo a povestit ea

Icircn aprilie 2017 guvernul sacircrb a decis să plătească 950000 de euro anual timp de 25 de ani drept compensație pentru naționalizarea de către comuniști

bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo

lansată icircn Romacircnia

La Iaşi cartea Fran ciscăi a fost

lan sată şi icircn cadrul bdquoZilelor Recoltei Edi-torialerdquo eveniment ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie şi dedicat Centena-rului Marii Uniri

Roadele bogatei recolte editoriale din acest an a 14 edituri importante din Iaşi şi titluri de carte editate de prestigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior ieşean au putut fi bdquogustaterdquo la Casa de Cultură bdquoMihai Ursacherdquo din Copou

bdquoCartea de pe Colina Doamneirdquo a fost desemnată de Editura 24 ORE drept Cartea Editurii a fost premiată de către organizatori cu o Diplomă şi va participa la jurizarea bdquoCărţii Anuluirdquo De asemenea a primit Premiul bdquoCartea Zilelor Recoltei Editoriale 2018rdquo

Lansarea cărții Franciscăi Stoleru la București a avut loc la Muzeul Literaturii Romacircne despre volum vorbind Ioana Diaconescu și Răzvan Voncu

(Urmare din pag 12)

a unor bunuri evreiești Potrivit lui Ro-bert Sabadoș jumătate din sumă revine comunităților 20 la sută supraviețuitorilor Holocaustului și 30 la sută proiectelor de păstrare a tradițiilor evreiești Icircn cadrul unei vizite efectuate icircn vara acestui an președintele Israelului Reuven Rivlin i-a mulțumit omologului său sacircrb pentru elaborarea acestei legi

EVA GALAMBOS

Secretarul general al FCER Edi Kupferberg a amintit ofrandele care se aduceau la Templul din Ierusalim de sărbătorile agrare Șavuot Sucot Faptul i-a prilejuit o comparație icircntre ele bdquoDe Șavuot știm cum va fi anul De Sucot icircncă nu Au trecut Ziua Judecății și Ziua Ispășirii dar la sfacircrșitul sărbătorii de Sucot există Hoșana Raba moment de meditație asupra vulnerabilității umane ultimul ceas icircn care se mai poate schimba ceva icircn sentința primită de Iom Kipur Su-cot este timpul bucuriei noastre dar o bucurie moderată fiindcă prețul

ieșirii noastre din robie a fost moartea unor egiptenirdquo

Transmițacircnd urarea de Hag Sucot Sameah tuturor membrilor comunității bucureștene icircn numele președintelui CEB ing Paul Schwartz și al său per-sonal vicepreședintele CEB Silvian Horn și-a exprimat satisfacția de a vedea arhiplină Suca din curtea Sinagogii Mari icircncă o dovadă a apropierii de comunitate a membrilor ei de toate vacircrstele A fost un bun prilej pentru a reitera nevoia de unitate a obștii noastre

Binecuvacircntările pentru pacircine și vin oficiate de prim-cantorul Iosif Adler muzica sacră interpretată de Corul Tem-plului Coral dirijat de Robert Levensohn au dat solemnitate cinei festive din Suca Atmosfera a fost icircnsuflețită de cacircntecele Corului Hazamir al CEB manager ec Sil-vian Horn condus icircn prima parte a serii de Mihaela Cuniță icircn partea a doua de Bogdan Lifșin Soprana Carla Mușat a dat expresie unora dintre cele mai cunoscute cacircntece dedicate sărbătorii

Vicepreședintele CEB a mulțumit Serviciului Protecție și Pază (Ivan Truțer) Serviciului Administrativ (Jean Bercu și echipa sa care și icircn acest an au con-struit și icircmpodobit Suca) Cancelariei Rabinice (prim-rabinul Rafael Shaffer prim-cantorul Iosif Adler cantorul Ema-nuel Pusztai) Oficiului Protocol (Andreea Varodin) Corului Templului Coral și Corului Hazamir maeștrilor culinari de la Bucătăria bdquoBălușrdquo a Căminului bdquoRosenrdquo și de la Restaurantul ritual din cadrul DASM

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 17

Ochelarii digitali aflați acum icircn curs de dezvoltare au particularitatea de a pro-iecta imagini numai pe părțile sănătoase ale ochilor cu leziuni ale retinei Compa-nia israeliană ICI Vision a dezvoltat un prototip de ochelari digitali cu potențialul de a oferi posibilitatea de a vedea celor cacircteva milioane de persoane afectate de diverse patologii oftalmologice

Ochelarii Orama reprezintă inovația lui Haim Chayet fizicianul optic israelian care inițial a creat ochelari de protecție pentru motocicliști Lucracircnd icircmpreună cu un prieten care avea acuitatea vizuală scăzută din cauza unei cicatrici pe globul ocular Chayet a realizat că tehnologia va avea un impact mai mare ca dispozitiv

de asistare pentru mulți oameni care se confruntă cu probleme de vedere Alături de medici israelieni de top icircn calitate de consultanți a lansat ICI Vision icircn 2014

La nivel global 340 de milioane de persoane au vederea afectată sau complet pierdută din cauza degenerării maculare retinopatiei diabetice și altor afecțiuni ale retinei rezultacircnd costuri directe anuale de tratament de 157 mili-arde de dolari Sistemul icircmbunătățit oferit de Orama combină inteligența artificială software-ul de urmărire a ochilor inclusiv o cameră 3D icircncorporată pentru a umple golurile de la pierderea vederii și a optimi-za imaginea din fața ochilor utilizatorului

Ochelarii sunt personalizați pentru fiecare utilizator prin cartografiere oculară pro-cedură care stabilește locația celulelor retiniene sănătoase Icircn timpul studiilor inițiale pacienții au fost icircn măsură să recunoască fețele celor dragi

Tehnologia ICI este patentată icircn Sta-tele Unite China și Australia și este icircn curs de brevetare icircn Europa și Japonia Dacă totul merge conform planului oche-larii Orama ar putea fi puși icircn vacircnzare la nivel global pacircnă la jumătatea anului 2020 Prototipul de lucru a fost testat pe mai mult de 60 de pacienți din Tel Aviv mulți dintre ei reușind să vadă pentru prima dată

Liftul care salvează viețiRegulile spun că atunci cacircnd se pro-

duce un incendiu icircntr-o clădire liftul tre-buie evitat Dar dacă tocmai ascensorul ar putea să icircți salveze viața La această soluție s-au gacircndit reprezentanții unui start-up israelian inspirați de multitudi-nea incendiilor din clădirile de tip zgacirc-rie-nori dar și din tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite

Salamandra Zone este acel start-up israelian care dorește să facă posibil ca oamenii captivi icircntr-o clădire afectată de un incendiu să fugă folosind liftul Astăzi ascensoarele se opresc automat dacă detectează un incendiu deoarece gazele otrăvitoare eliberate de foc pot pătrunde icircn cabina liftului Icircntr-adevăr aproximativ 95 din decesele provocate de incendiile dintr-o clădire nu sunt cauzate de faptul că victimele sunt prinse icircn flăcări ci din cauza inhalării gazelor pe bază de car-bon Aceleași gaze cuprind de asemenea casa scării făcacircnd-o la fel de toxică precum cabina liftului ba chiar și mai periculoasă atunci cacircnd muncitorii unei clădiri de birouri se adună icircntr-un spațiu aglomerat Soluția Salamandra Zone Nu icircnchideți ascensorul Mai degrabă transformați cabina icircntr-o cameră bdquoicircn

siguranțărdquo care poate facilita operațiunile de salvare

Produsul principal al acestui start-up aflat icircn curs de dezvoltare B-Air este o cutie mică amplasată pe cabina ascenso-rului Această inovație bazată pe ani de cercetare chimică și inginerie are două funcții Icircn primul racircnd convertește gazele toxice icircn aer respirabil icircn nanosecunde Icircn al doilea racircnd adaugă un ventilator de mare putere pe acoperișul cabinei care icircmpinge icircn lift aerul răcit și icircmpiedică intrarea fumului Funcționează chiar și atunci cacircnd ușile liftului sunt deschise B-Air are o baterie de rezervă care asigu-ră cel puțin trei ore de funcționare Clădi-rile icircnalte sunt foarte vulnerabile spune CEO-ul Salamandra Zone Gil Tomer iar a rămacircne pe poziție și a aștepta ca pompierii să vă salveze nu este o opțiune deoarece scările cele mai icircnalte din lume pot ajunge doar pacircnă la etajul 12 Cel mai dramatic exemplu arată el s-a petrecut icircn iunie 2017 atunci cacircnd a izbucnit un incendiu icircn Londra la Grenfell Tower care are 24 de etaje Acesta s-a soldat cu 72 de victime Serviciile de urgență le-au spus locuitorilor clădirii să rămacircnă pe loc și să aștepte să fie salvate dar e clar că sfatul a fost dezastruos

O nouă perspectivă asupra admi-nistrării probioticelor a fost lansată de savanții israelieni Recentele studii indică faptul că probioticele utilizate pentru icircmbunătăţirea sănătăţii sistemului digestiv nu ar trebui recomandate sub

forma unui supliment universal benefic tuturor Aceasta este concluzia unei cercetări publicate icircn jurnalul bdquoCellldquo Oa-menii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel au contrazis ideea conform căreia bacteriile probiotice au menirea de a fortifica sistemul imunitar şi de a corecta efectele adverse ale antibioticelor Ei spun că din cercetări reiese că efectul a unsprezece tulpini dintre cele mai frecvente familii de bac-terii probiotice variază de la un individ la altul şi poate chiar dăuna icircn cazul unor persoane Mai mult administrarea probioticelor pentru a contrabalansa efectele adverse ale antibioticelor ar putea icircntacircrzia revenirea la normal a florei bacteriene intestinale după un astfel de

tratament se mai arată icircn concluziile cercetării

Studiul a inclus două grupuri de vo-luntari din care numai unul a primit un preparat probiotic Rezultatele au arătat că la unii voluntari bacteriile probiotice s-au stabilit icircn intestinul gros iar icircn cazul altora bacteriile au fost bdquoexpulzateldquo icircn totalitate Medicii afirmă că este posibil să se prevadă ce se va icircntacircmpla cu bacteriile probiotice la fiecare pacient icircn parte icircn funcţie de activitatea genelor din sistemul digestiv Cercetătorii au arătat icircn concluziile prezentate că nu este indicat ca probioticele să fie prescrise pe scară largă publicului ci tratamentul ar trebui mai curacircnd personalizat icircn funcţie de pacient

Noi cercetări asupra probioticelor

Monitorizarea tensiunii

oscilante mai accesibilăVitalMiner este un nou sistem soft-

ware care are capacitatea de a măsura gradul de oscilație a tensiunii arteriale la pacienții aflați la terapie intensivă Prof Victor F Garcia afirmă că această inovație medicală va asigura prevenirea deterio-rării fiziologice a pacienților software-ul de monitorizare inteligentă permițacircnd o resuscitare adecvată a pacienților aflați icircn stare critică VitalMiner a fost dezvoltat

de prof Mark Last de la Departamentul de Inginerie a Sistemelor Informatice și Software de la Universitatea Bengui din Negev (BGU) icircn colaborare cu prof Gar-cia și cu chirurgul pediatru prof Raphael Udassin la Centrul Medical Hadassah din Ierusalim Constatările preliminare de la trei spitale sugerează că VitalMiner poate prezice instabilitatea hemodinamică cu cacircteva ore icircnainte de monitoarele moder-ne actuale se dovedește un senzor de percepție superior și cu o specificitate mai bună cu pacircnă la 13 Algoritmii avansați captează datele problemelor chiar icircnainte de apariția simptomelor ndash și astfel indică dacă intervenția clinică poate avea suc-ces Sistemul poate fi utilizat icircn săli de urgență transportul pacienților servicii de icircngrijire intensivă la domiciliu și spitale militare Software-ul se conectează la monitoarele și la sistemul informațional al clinicii Următorul pas pentru promovarea acestuia este găsirea unui partener de comercializare a explicat Netta Cohen CEO al BGN Technologies companie afiliată universității Producătorii softwa-re-ului sunt de părere că el nu doar că va salva nenumărate vieți ci va reduce și costurile de spitalizare a pacienților

Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani

O echipă de arheologi din Israel a des-coperit cea mai veche bdquofabricărdquo de bere din lume unde se producea această bău-tură icircncă de acum 13700 de ani Practic această descoperire demonstrează că oamenii produceau bere cu cacircteva mii de ani mai devreme decacirct se presupunea anterior Descoperirea e mai cu seamă importantă pentru faptul că deschide o nouă perspectivă Este posibil ca agricul-tura să fi apărut ca urmare a nevoii omului de a bdquodomesticirdquo cerealele pentru a obține băutura bdquoE cea mai veche dovadă a fap-tului că omul producea alcoolrdquo a declarat Li Liu de la Universitatea Stanford din California membru al echipei de arheologi care a făcut descoperirea bdquoDescoperirea arată că producerea alcoolului nu e nea-părat rezultatul agriculturii ci al nevoii de a folosi surplusul produsldquo

Se crede că inițial alcoolul produs era folosit icircn ritualuri Studiind reziduurile gă-

site oamenii de știință spun că cel mai probabil băutura produsă atunci era mai slabă decacirct cea din ziua de azi Au fost găsite reziduuri de bere inclusiv icircntr-o peșteră din apropierea orașului Haifa folosită icircn acea vreme drept cimitir Se crede că berea era folosită icircn ritualuri mai ales la icircnmormacircntări Și Dani Nadel de la Universitatea din Haifa este de părere că aceasta nu e doar cea mai veche dovadă că se producea bere ci e posibil să fie cea mai veche dovadă că omul producea alcool

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ochelarii digitali ndash o speranță pentru nevăzători

Icircncă un evreu laureat al

Premiului NobelCa icircn fiecare an luna octombrie a

adus ceremonia de acordare a Premiu-lui Nobel pentru MedicinăFiziologie Fizică Chimie Economie Medicină Literatură și Pace

Arthur Ashkin ndash cel mai icircn vacircrstă laureat al Premiului Nobel

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Arthur Ashkin Geacuterard Mourou şi Donna Strickland bdquopentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laserrdquo

Arthur Ashkin fiul lui Isador și al Annei Ashkin s-a născut icircn anul 1922 icircn cartierul new-yorkez Brooklyn icircntr-o familie evreiască care emigrase din Odessa Ucraina El mai are doi frați Julius și Ruth ambii cercetători Icircn anul 1952 Arthur Ashkin a obținut titlul de Doctor la Cornell University din SUA și acum este cercetător icircn cadrul Bell Laboratories din Holmdel (SUA) El are 96 de ani vacircrstă care constituie un record absolut printre laureații Nobel și a declarat că nu are timp de interviuri icircntrucacirct este ocupat cu realizarea unor noi experimente și cercetări A primit doar jumătate din premiu (icircn valoare de circa 1 milion de dolari pentru in-ventarea așa-numitelor pensete optice (optical tweezers) care pot bdquoapuca și manipulardquo particule atomi sau mole-cule cu fascicule laser Aceste pensete pot manipula inclusiv virusuri bacterii şi chiar celule vii pentru a fi studiate fară să fie distruse Pensetele folosesc presiunea radiației laser pentru a prinde și mișca obiectele de interes Icircncă din 1987 Ashkin a publicat un articol icircn care demonstra cum aceste pensete pot captura bacterii fără să le afecteze

Cercetătorii americani Frances H Arnold şi George P Smith şi britanicul Sir Gregory P Winter au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie pe 2018 pentru bdquoo revoluţie bazată pe evoluţierdquo Mai precis descoperirile lor se referă la modul de dezvoltare a unor proteine ceea ce este de natură să aju-te cu precădere medicina dar nu numai

Premiul Nobel pentru Medicină pe 2018 a fost cacircştigat de James P Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii icircmpotriva cancerului prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar

William D Nordhaus şi Paul Romer au primit Premiul Nobel pentru Econo-mie pentru cercetările lor icircn domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung icircn economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial

Icircn 2018 Premiul Nobel pentru Pace a fost cacircştigat de Denis Mukwege şi Nadia Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război

Icircn ceea ce privește Premiul Nobel pentru Literatură membrii Academiei Suedeze au decis să nu icircl decerneze anul acesta din cauza scandalului privind hărţuiri sexuale cu care se con-fruntă forul

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron YaakovInstitutul Cultural Romacircn de la Tel

Aviv a fost inspirat cacircnd a ales Zikhron Yaakov drept locul unde să celebreze Centenarul Marii Uniri Icircmpreună cu Roș Pina Zikhron a fost icircntemeiat de primii evrei romacircni care icircn a doua jumătate a secolului al XIX-lea au făcut alia icircn Ereț Israel

Evenimentul organizat și cu partici-parea Primăriei orașului a organizațiilor israelienilor de origine romacircnă AMIR (Organizația Israelienilor Originari din Romacircnia) și HOR Israel (Histadrut Olei Romania) intitulat bdquoToamnă romacircnească la Zikhron Yaakovrdquo a coincis cu ani ver-sarea a 70 de ani de la icircnființarea Statului Israel și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări care au continuat fără icircntrerupere de șapte decenii

Pe strada pietonală din centrul orașului s-au desfășurat numeroase evenimente dintre care amintim un concert de muzică populară romacircnească și demonstrații de dansuri romacircnești susținute de Ansam-blul folcloric bdquoPăunițardquo din Sacircngeorz-Băi concerte ale grupului bdquoTrei Paralerdquo cu muzica lăutarilor și a klezmer-ilor din Moldova și Valahia secolului al XIX-lea ateliere de creație pentru copii un spec-

tacol de teatru bdquoPovești Romacircneștirdquo al Teatrului Karov și filmul bdquoAlyah Dadardquo al Oanei Giurgiu icircn care este evocată icircnființarea orașului Zikhron Yaakov

Ceremonia oficială a bdquoToamnei romacirc-nești la Zikhron Yarsquoakovrdquo a fost deschisă de primarul orașului Ziv Deshe care a subliniat importanța schimburilor culturale dintre Romacircnia și Israel și și-a exprimat dorința continuării acestei colaborări icircn vederea păstrării patri-moniului cultural și istoric al localității A fost transmis un salut de către Beacutela Krizbai vicepreședintele ICR pre-zent la eveniment iar Laacuteszloacute Marton Salamon directorul ICR Tel Aviv a mulțumit par-tenerilor pentru colaborare și a relevat importanța manifes-tării prin prisma Centenarului Romacircniei moderne și a celor 70 de ani de relații diplomatice neicircntrerupte romacircno-israe-liene Pre șe dintele AMIR Micha Harish a men ționat contribuția semnificativă a ali-alei romacircnești la fondarea Statului Israel

Atmosfera acestei zile a fost foarte plastic evocată de Cleopatra Lorințiu

directorul adjunct al ICR Tel Aviv bdquoEn-tuziasmul publicului (mulți dintre ei fiind de origine romacircnă sau avacircnd rădăcini romacircnești) e greu de descris Emoția bucuria și sentimentul de fraternitate au răsunat icircn noaptea israeliană de septembrie aducacircnd folclor romacircnesc din mai toate regiunile țării Căci laquopă-

unii noștriraquo au venit cu repertoriu din toată țara și cu straie din toată țara O lecție de folclor printre locuitorii uimiți și icircncacircntați care s-au prins icircn joc trei cea-suri icircntregi tineri și vacircrstnici căci vorba lui Coșbuc bdquoSunt greu bătracircnii de pornit dar de-i porneşti sunt greu de-opritrdquo (EG)

Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo

Primim la redacție

Mulțumiri doctoriței STELIANA ANGHEL

75 de ani de la salvarea evreilor

din Danemarca Icircn Danemarca s-au organizat mai

multe evenimente pentru a marca cea de a 75-a aniversare a acțiunii extraor-dinare de salvare a evreilor danezi de la deportarea la Auschwitz

Icircn octombrie 1943 ocupanții naziști au decis să lichideze comunitatea evreilor din această țară dar rezistența daneză cu ajutorul populației icircn primul racircnd al pescarilor a reușit să salveze 7200 de evrei (majoritatea comunității) pe care i-a transportat timp de trei săptămacircni cu bărci vase pescărești sau alte mijloa-ce prin stracircmtoarea Oresund icircn Suedia neutră Pentru curajul lor Institutul Yad Vashem a acordat tuturor salvatorilor titlul de bdquoDrept icircntre Popoarerdquo

La 11 octombrie 2018 cu prilejul celei de a 75-a aniversări zeci de evrei printre care cinci supraviețuitori ai Holocaustului au repetat drumul salvării Evenimentul a fost organizat de rabinul Yitzi Loewenthal și soția lui Rochel de la Habad Americani de origine cei doi trăiesc icircn Danemarca din 1996 Rochel a relatat că acum cacircnd au ajuns icircn apele suedeze toți parti-cipanții au rostit Kadiș Printre ei se afla și Henry Nachman care avea cinci ani cacircnd a fost salvat Din păcate părinții lui au murit icircnecați icircn timpul operațiunii

Dacă la prima parte a evenimentului atmosfera a fost solemnă la icircntoarcerea icircn Danemarca o formațiune klezmer a cacircntat melodii vesele iar supraviețuitorii și-au evocat amintirile povestind că au păstrat legăturile cu salvatorii

Rochel Loewnthal a relevat importanța acestei acțiuni bdquoEuropa este plină de icircn-tacircmplări sacircngeroase și trădări Dar aici icircn Danemarca vorbim despre ajutor și salvare ceea ce ne icircncacircntărdquo a spus ea citată de agenția JTA

La racircndul ei Comunitatea Evreilor din Danemarca precum și statul danez au marcat această zi A fost un proiect comun al Biroului premierului danez al Bisericii Gilleleje unde a avut loc ceremonia și al Consiliului Municipal Gribskov Invitatul de onoare a fost președintele israelian Reuven Rivlin care icircmpreună cu premi-erul danez Jans Ramsmussen a depus o jerbă icircn portul Gilleleje de unde au plecat vasele pescărești O slujbă icircn memoria celor salvați a avut loc la Sinagoga din Copenhaga la care a participat și prințul moștenitor Frederik Reuven Rivlin a arătat că Israelul nu va uita niciodată ce au făcut danezii pentru evrei ceea ce cre-ează o legătură indestructibilă icircntre cele două țări a relatat bdquoThe Jerusalem Postrdquo

MAGDALENA PORUMBARU

Nu nu este o greșeală numai că nu e bdquolumea nouărdquo pe care ar fi trebuit să o clădim icircn comunism ci cea de astăzi postcomunistă care este la racircndul ei nouă dar icircn alt sens Eticheta a fost dată de Sanda Vișan critic de teatru care icircmpreună cu scriitorul Alex Ștefănescu și actorul George Mihăiță directorul Teatrului de Comedie au susținut lan-sarea recentului volum al lui Radu F Alexandru bdquoUltima dorințărdquo (Ed Polirom) desfășurată la 13 septembrie la Librăria Humanitas-Cișmigiu Este vorba de o colecție de cinci piese de teatru scrise icircn mai mulți ani dintre care trei au fost jucate cu succes pe scenele din București și din provincie Interesant este că deși icircn general publicului nu-i place să citească piese de teatru cu excepția monologului bdquoIcircn oglindărdquo celelalte patru se citesc ușor și nu simți lipsa scenei

Radu F icircși intitulează piesele comeacutedii De ce așa a explicat scriitorul icircntr-un interviu acordat postului de radio RFI icircn ajunul lansării bdquoComeacutedia este un lucru la

care te uiți cu un sentiment de ciudățenie Te icircntrebi dar ce e asta Cele cinci piese sunt despre noi și viața noastră care e o comeacutedie nu-i cum ar trebui să fie o normalitate ci o parafrază o formă neașezată icircn tiparele normalității e o comeacutedie icircn urma căreia trebuie să racirc-dem și să lăcrimămrdquo Concluzia acestor piese mai susține autorul este că bdquonoi toți avem o prea mare disponibilitate de compromis Nu neg trebuie să facem unele inteligente dar pacircnă la o limită Nu se poate ca icircntreaga viață să mergi din compromis icircn compromisrdquo

Cele cinci piese sunt comedii de mora-vuri deoarece ndash citacircnd-o tot pe Sanda Vișan ndash ele solicită nevoia de rectitudine morală icircmbrăcată icircn racircs Icircn acest sens potrivit vorbitoarei autorul aparține modernității nu postmodernismului El dorește să vadă adevărul icircn unicitatea sa un adevăr care din păcate astăzi s-a pulverizat Radu F Alexandru are capaci-tatea de a sesiza nuanțele noii lumi dar gacircndește cu instrumentele lumii vechi icircn

această lume electronică și a globalizării El scrie pentru public care-l icircnțelege și-l apreciază de-aici și succesul pieselor sale care se joacă cu sălile pline La aceasta se adaugă și tematica aleasă cea a lumii politice pe care autorul o cunoaște icircn profunzime din interior Radu F Alexandru este un scriitor de idei care icirci obligă pe spectatori să-și folosească mult capacitatea de analiză a mai subliniat Sanda Vișan

Pentru scriitorul Alex Ștefănescu Radu F Alexandru se află icircn avan-garda literaturii El a creat un stil și un conținut proprii are finețe intelectuală și folosește o limbă romacircnă frumoasă Subiectele alese se caracterizează prin noutate originalitate și ingeniozitate Alex Ștefănescu a prezentat pe scurt cele cinci piese din volum și oprindu-se la bdquoUltima dorințărdquo (care a dat și titlul volumului) a remarcat bdquoiluminările metafizicerdquo care au determinat bdquoprintr-un joc de săbii al ide-ilorrdquo transformarea comediei icircn tragedie

George Mihăiță a vorbit despre apro-pierea sa spirituală de autor ceea ce l-a determinat să-i pună icircn scenă piesele

Luacircnd cuvacircntul la sfacircrșit Radu F Alexandru a schițat cacircteva dintre ideile pieselor sale și a mulțumit publicului care a umplut spațiul desemnat lansărilor de carte pentru participarea la acest eveni-ment

EVA GALAMBOS

Icircn anul 2008 dr Steliana Anghel a icircnceput să lucreze la Căminul bdquoRosenrdquo Astăzi tot acolo numărul celor pe care icirci are icircn grijă a devenit mult mai mare Doctorița Anghel icirci supraveghează medical pe toți cei internați dar icircn primul racircnd icirci iubește pe toți le cunoaște tuturor nu numai dosarul medical ci și povestea vieții plăcerile ciudățeniile grijile

Eu am cunoscut-o pe Steliana Anghel icircn 2009 atunci cacircnd tata a internat-o la Cămin pe mama care suferea de o boală care face ravagii icircn toată lumea icircn racircndul vacircrstnicilor Pe atunci locuiam icircn Singapore așa că legătura noastră a fost inițial numai telefonică Chiar fără să ne fi icircntacirclnit niciodată față icircn față am simțit căldura și compasiunea dacircnsei care m-au ajutat enorm icircn acea periodă dificilă De-a lungul anilor am icircnceput să o cunosc mai bine pe ea și programul ei spartan cu trezirea la ora cinci dimineața icircnceperea programului la Cămin la ora șapte icircn fiecare zi adesea și la sfacircrșitul săptămacircnii accesibilă la telefon pentru orice problemă care se ivește cu pacienții la orice oră inclusiv noaptea Astfel a tratat și a ajutat sute de pacienți și familiile lor icircn momentele cele mai grele ale existenței Un model de profesionalism compasiune și devotament pentru comunitatea noastră și pe care merită să icircl facem cunoscut ca generația nouă să icircl icircnvețe și să icircl adopte

Săptămacircna aceasta am reicircntacirclnit-o pe doctorița Steliana Anghel la un concert de muzică de cameră Ora opt seara la Ateneul Romacircn Icircnsă ea a ales să se ocupe prin telefon de problemele urgente care tocmai se iviseră cu dl Cornea și a renunțat la sine ndash pentru a suta oară ndash la armonia luminoasă a muzicii lui Mozart ca să facă ceea ce face cel mai bine să icirci ajute pe cei icircn nevoie să contribuie cu experiența acumulată icircn mai bine de cincizeci de ani de carieră medicală la icircngrijirea oamenilor

Aduc un mare bdquomulțumescrdquo doamnei doctor Anghel pentru cei zece ani de de-votament și icirci doresc icircn continuare și ei și Comunității ani nenumărați de căldură sufletească petrecuți icircn iubire de oameni și icircn eforturile de a-i ajuta

DANA PELES SAPIR fiica lui Henri și a Marilenei Zalis

Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania

Icircn cadrul unei vizite de două zile efectuate icircn Lituania icircn zilele de 23 și 24 septembrie ac Papa Francisc a adus un omagiu memoriei victimelor Holoca-ustului El a depus o jerbă la monumentul ridicat icircn locul unde a fost ghetoul din Vilnius și s-a rugat pentru sufletul celor pieriți icircn Holocaust

Vizita Papei a coincis cu cea de a 75-a comemorare a lichidării ghetoului din Vilnius icircn 23 septembrie 1943 dată considerată Zi de Rememorare a evreilor lituanieni victime ale geno-cidului Mai devreme la Kaunas icircn fața unei mulțimi de 100 000 de per-soane Suveranul Pontif s-a referit la miile de evrei uciși la Vilnius bdquoCu 75 de ani icircn urmă poporul lituanian a fost martorul distrugerii definitive a ghetoului din Vilnius punctul cul-minant al asasinării miilor de evrei acțiune care icircncepuse cu doi ani icircn urmărdquo a spus Papa care a atras atenția asupra necesității de a bdquodes-coperi și a icircmpiedica recrudescența unei astfel de atitudini periculoase a oricărei nuanțe de acest fel ce ar putea infecta inimile generațiilor care nu au trăit icircn acea perioadă și care ar putea fi eventual atrase de astfel de cacircntece de sirenărdquo

La ceremonia de la Vilnius au par-ticipat Dalia Grybauskaite președinta Lituaniei arhiepscopul Gintaras Grusas președintele Conferinței Episcopilor

Lituanieni și Faina Kuklianski președinta Comunității Evreilor din Lituania

Icircn 1941 icircn Lituania trăiau 208 000 de evrei 95 la sută dintre ei au murit icircn Holo-caust Alături de germani care au ocupat țara icircn 1941 la asasinarea evreilor au participat și lituanieni Icircn același timp 893 de lituanieni au fost declarați bdquoDrepți icircntre Popoarerdquo deoarece au salvat evrei

Din secolul al XV-lea pacircnă la cel de-al Doilea Război Mondial Lituania a găzduit

o numeroasă comunitate evreiască iar țara devenise un centru al culturii litera-turii și limbii idiș Astăzi comunitatea nu-mără 3000 de evrei icircn șase orașe iar icircn icircntreaga țară există 90 de sinagogi (EG)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 19

Romacircnia icircși poate compromite viitorul

Icircn locul viitorului de aur prevăzut de Dimitrie Bolintineanu pentru țara noastră Banca Mondială avertizează că ziua de macircine este sumbră dacă poli-tica Guvernului icircn domeniul investițiilor icircn educație și sănătate (icircn bdquocapitalul umanrdquo) nu se schimbă

Rezultat al faptului că icircn loc de 6 cacirct prevede legea Romacircnia alocă icircn mod constant educației sub 3 din PIB (298 icircn 2018) icircn ultimul Index al Capitalului Uman alcătuit de Banca Mondială Romacircnia se clasează abia pe locul 67 din 157 icircntrunind doar 060 puncte Icircn cazul nostru regresul pare să fi devenit o tradiție dat fiind că din 2012 icircncoace ne clasăm tot mai jos pierzacircnd două locuri de la ediția precedentă a Indexului și situacircndu-ne mult icircn urma celorlalte țări ale Uniunii Europene

Clasamentul este dominat de Sin-gapore (088 puncte) urmat de Corea de Sud și Japonia (cacircte 0 84 puncte) Statele membre UE se află pe pozițiile 5-44 iar Israelul se situează pe locul 23 la egalitate de puncte (076) cu Franța SUA Macao Belgia și Serbia Ca să ne facem o idee mai bună despre locul ocupat de Romacircnia să mai spunem că 060 de puncte mai totalizează Thailan-da Ecuador Uruguay și Azerbaidjan

După cum explică Banca Mondială scorul obținut de Romacircnia arată că la noi un copil are de parcurs 122 ani de icircnvățămacircnt preșcolar primar și secundar pacircnă la vacircrsta de 18 ani (față de 14 ani icircn cazul unui elev din Franța aflată pe locul 22) Și mai icircngrijorător este faptul că dacă se ia icircn calcul calitatea icircnvățămacircntului Banca Mondială estimează că un copil din Ro-macircnia beneficiază de numai 88 ani de școlarizare Asta icircnseamnă un decalaj de 34 ani față de numărul anilor petrecuți efectiv icircn școală cel mai mare decalaj din UE

Din cauza deficiențelor și a subfi-nanțării din sănătate Banca Mondială calculează că dintre romacircnii icircn vacircrstă de 15 ani numai 87 vor supraviețui pacircnă la vacircrsta de 60 de ani față de 91 icircn Croația și 95 icircn Suedia

Concluzia trasă de Tatiana Prosku-ryakova directorul de țară al Băncii Mon diale pentru Romacircnia și Ungaria este că bdquoRomacircnia trebuie să inves-tească icircn sănătatea și icircn educația cetățenilor săi dacă dorește să rămacircnă competitivă pe termen lungrdquo Icircn termeni foarte concreți această lipsă de com-petitivitate icircnseamnă că o țară care are un punctaj de 050 va pierde anual 14 din PIB pe o perioadă de 50 de ani față de realizările unei fruntașe a clasamenului

O știre de ultimă oră de la Guver-nul romacircn pare a aduce o geană de speranță păracircndu-se că autoritățile ar fi icircnțeles că lipsa de investiții icircn educație condamnă țara la regres Proiectul bdquoInvestește icircn tinerdquo le permite cetățenilor icircn vacircrstă de 16-26 de ani să acceseze credite fără dobacircndă de 40000 lei cei cu vacircrste icircntre 27-55 de ani putacircnd lua icircn aceleași condiții 35000 lei Benefi-ciarii trebuie să aibă cetățenie romacircnă și să locuiască icircn Romacircnia salariații pot obține 20000 de lei suplimentar iar banii pot fi folosiți pentru plata unor servicii icircn domeniul educației și sănătății Icircn cazul icircnscrierii beneficiarului la studii durata acestora constituie perioadă de grație la rambursarea creditului Nu e mult nu rezolvă problema dar e un icircnceput

Investiții de 21 miliarde de euro icircn Israel

Conform unui studiu privind investițiile de capital de risc (plasamente icircn firme de tip start-up) icircn Uniunea Europeană și Israel realizat de compania britanică Dealroom Israelul se clasează pe locul patru după Marea Britanie Germania și Franța Performanța este cu atacirct mai prestigioasă cu cacirct din punctul de ve-dere al populației numărul israelienilor este de 8-10 ori mai mic decacirct cel al primelor trei clasate

Denumit de multă vreme bdquonațiunea start-uprdquo Israelul a reușit să atragă numai icircn perioada ianuarie-septem-brie 2018 peste 21 miliarde de euro investiții icircn capitalul acestei categorii de firme mici și de icircnaltă tehnologie Pentru comparație icircn Marea Britanie (peste 65 de milioane de locuitori față de 89 ai Israelului) au mers 52 miliarde de euro iar spre Germania și Franța (peste 82 respectiv peste 67 de milioane de locuitori) s-au icircndreptat 28 miliarde de euro Icircn total arată studiul 70 din capitalul de risc investit icircn UE a fost plasat icircn firme din Marea Britanie Germania Franța și Israel

Icircntr-o știre de pe site-ul agenției de presă Ynet News se precizează că sectoarele care au atras cele mai multe investiții icircn Israel și UE icircn 2018 sunt sănătatea (4 miliarde de euro) și serviciile și tehnologiile financiare (39 miliarde)

Unul dintre investitorii speciali icircn Israel după cum s-a exprimat premierul Benjamin Netanyahu este Intel Com-pania a investit icircn Israel 38 de miliarde de dolari bdquoAți fost printre primii care au sesizat potențialul Israelului și pe cel al cooperării noastre Voi sunteți speciali pentru că nu investiți numai icircn cercetare și proiectare ci și icircn producție și exportrdquo le-a spus prim-ministrul conform unui comunicat al Biroului de Presă al Gu-vernului de la Ierusalim

Viața profesională tot mai lungă icircn UE

Investițiile tot mai mari icircn califica-rea forței de muncă pe de o parte și icircmbă tracircnirea populației cu presiunile tot mai mari asupra fondurilor de pensii au determinat guvernele țărilor din Uniunea Europeană să prelungească tot mai mult durata medie estimată a vieții pro-fesionale Această noțiune arată cacircți ani va fi activă pe piața muncii o persoană care azi are 15 ani

Icircn 2017 icircn cele 28 de state membre ale UE duratea medie a vieții profe-sionale a crescut la 36 de ani cu trei ani mai mult decacirct icircn 2000 după cum reiese din datele publicate recent de Eu-rostat (Oficiul European de Statistică)

Trebuie subliniat că nu s-a ajuns la o valoare standardizată a duratei vieții profesionale icircn UE variațiile fiind substanțiale atacirct geografic cacirct și pe sexe Astfel icircn Suedia o persoană care are 15 ani icircn 2018 va munci icircn medie timp de 417 ani icircn timp ce icircn Italia durata estimată a vieții profe-sionale este de numai 316 de ani Icircn restul Uniunii valorile acestui indicator sunt diferențiate astfel Olanda ndash 401 ani Danemarca ndash 396 ani Marea Britanie ndash 389 ani Estonia ndash 385 ani şi Germania ndash 384 de ani Perioade mai scurte de viață profesională activă se icircnregistrează icircn Croaţia (325 ani) Grecia (327 ani) Belgia (329 ani) Bulgaria (33 ani) Luxemburg (332 ani) și Polonia (333 ani) Romacircnia cu o perioadă estimată de viață profesională de 334 ani se situează pe un interval mediu al acestui indicator dar ceea ce nu poate face obiectul nici unei statistici este răspunsul la icircntrebarea cacircți dintre cei care au azi 15 ani vor mai munci icircn Romacircnia peste 5 10 sau 34 de ani Ceea ce poate surprinde la prima ve-dere este că la noi spre deosebire de alte state europene durata vieții active profesionale a scăzut de la 36 de ani icircn 2000 la 334 icircn 2017

După cum spuneam icircn UE durata vieții profesionale estimate variază mult de la o țară la alta și icircn funcție de sexul lucrătorilor Astfel astăzi există o diferenţă de cinci ani icircntre bărbaţi şi femei durata estimată a vieţii profesio-nale pentru bărbaţi fiind de 38 de ani iar pentru femei de 33 de ani Cea mai mare diferenţă icircntre cele două sexe este semnalată icircn Malta (12 ani)

Durata vieţii profesionale este mai lungă pentru bărbaţi decacirct pentru fe-mei icircn majoritatea statelor din Uniunea Europeană cu excepţia Letoniei unde aceasta este egală la bărbați și femei și a Lituaniei unde femeile muncesc mai mulți ani decacirct bărbații

ALx MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3A fost un eveniment deosebit a coincis

cu aniversarea unui deceniu de la acordarea cetățeniei evreilor icircn context romacircnesc De aceea Filderman i-a dat titulatura Congresul Emancipării

Dezbaterile au fost deschise de Moses Schwarzfeld neobositul luptător pentru emanciparea evreilor din Romacircnia Numărul participanților a depășit cifra de 200 Au venit delegați și invitați nu doar din Vechiul Regat ci și din noile provincii ale Romacircniei Mari Referatul de sinteză asupra activității de un deceniu a fost prezentat de dr W Filderman președinte UER din anul 1923

Vorbitorul a evidențiat principalele pro-bleme cu care s-a confruntat conducerea Uniunii icircn perioada respectivă greutățile ivite și rezultatele obținute Din 1919 și pacircnă icircn momentul desfășurării Congresului s-au dat lupte grele pentru consfințirea drepturilor cucerite Dacă pacircnă icircn anul 1919 scopul principal al Uniunii icircnființată icircn 1909 a fost icircndrumarea spre obținerea emancipării din 1918 pacircnă icircn 1923 forțele au fost concen-trate icircn direcția cuceririi drepturilor care se cuveneau conform prevederilor noilor legi și tratatelor internaționale De la votarea Constituției (1923) și pacircnă la promulgarea Legii Macircrzescu (1925) a fost perioada de bdquopazărdquo a acestor drepturi Din 1925 a icircnceput perioada de consolidare a drep-turilor obținute Icircn prima etapă momentul culminant l-a constituit rezistența dacircrză cu mari sacrificii și primejdii față de primul Decret-lege de icircncetățenire Ideea respin-gerii Decretului i-a aparținut lui W F avacircnd aprobarea evreilor din Vechiul Regat Astfel a putut fi icircnlăturat un decret care putea fi nefast silind autoritățile la icircnlocuirea lui prin Decretul-Lege din mai 1919 adevăratul decret de eliberare Icircn a doua perioadă momentul decisiv l-a constituit lupta pentru ratificarea prin Constituție a decretelor-lege de icircncetățenire A fost o garanție pentru obținerea drepturilor prin voința liberă a Romacircniei Icircn a treia perioadă a dominat lupta pentru icircnlăturarea unor texte primejdi-oase din proiectul Legii Macircrzescu intitulată Lege privitoare la dobacircndirea și pierderea naționalității romacircne A fost promulgată la 24 februarie 1924 Horia Carp a ținut un discurs icircn Senat prin care ilustra situația creată de noua lege Icircn jur de 10-12000 de familii și-au pierdut naționalitatea și au devenit străini din cauza acestei legi Despre lupta sa icircmpotriva prevederii Legii Macircrzescu Filderman nota icircn Jurnalul său bdquoPropunerile mele au fost respinse Cu toate acestea am continuat asaltul zi de zi an de an Am scris rapoarte despre păienjenișul nedreptăților create de Legea din 1924 Totuși legea a rămas icircn vigoare După votarea Legii Macircr-zescu ndash constată Filderman icircn referatul său ndash atenției noastre s-au impus o serie de noi probleme de interes vital problema cultului a icircnvățămacircntului a cooperativelor Am izbutit să ridicăm cultul nostru la absolută egalitate cu celelalte culte prin Constituție am izbutit să facem din cele mai multe dintre școlile noastre instituții cu drept de publicitate și am făcut să se admită limba de predare ebraicărdquo

Următoarele referate votate de Congres oglindesc direcțiile de activitate ale UER icircn perioada 1925-1929 UER și Cultul Mozaic UER și icircnvățămacircntul public și particular chestiunea studențească cooperativele Uni-versitatea populară chestiunea refugiaților activitatea parlamentară Institutul de Studii Politice și Economice Icircn final Congresul a hotăracirct modificarea statutului din 1923 Articolul 1 preciza bdquoUER este organizația evreilor care luptă pentru apărarea drepturilor individuale și colective ale populației evreiești din Romacircnia izvoracirctă din Constituție din legile țării și din tratatele internaționale Revendică toate drepturile icircn viața religioasă culturală socială economică și politică populației evreiești din Romacircniardquo

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Congresul General al UER

(iunie 1929)

Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilorDe la Renaștere icircncoace puțini scri-

itori s-au ridicat la nivelul universalității precum Thomas Mann Născut la 6 iunie 1875 la Luumlbeck icircn Imperiul German a decedat la 12 august 1955 la Zuumlrich icircn Elveția Și-a făcut studiile la Muumlnchen A fost căsătorit cu Katia de origine iudaică unul dintre motivele pentru care a părăsit Germania odată cu venirea nazismului la putere Icircntre anii 1934 și 1938 locuiește icircn Elveția la Kuumlsnacht unde publică revista bdquoMăsură și Valoa-rerdquo icircn care militează bdquopentru cultura germană liberărdquo Icircn 1938 emigrează cu toată familia icircn SUA primind icircn 1944 cetățenia americană Revine icircn Ger-mania icircn 1949 dar icircn 1952 se stabilește icircn Elveția lacircngă Zuumlrich

Thomas Mann nu a fost numai un romancier de mare forță ci și eseist autobiograf povestitor critic jurnalist scenarist profesor universitar etc Cărțile

care l-au făcut celebru sunt bdquoCasa Bud-denbrookrdquo bdquoMuntele vrăjitrdquo bdquoMoarte la Venețiardquo bdquoIosif și frații săirdquo bdquoLotte la Weimarrdquo bdquoDoctor Faustusrdquo bdquoTristanrdquo șa A fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură Premiul Goethe Ordinul pen-tru Merit icircn domeniul Științei și Artelor Legiunea de Onoare icircn grad de Ofițer Medalia Goethe a orașului Frankfurt avacircnd titluri onorifice de doctor acordate de Universități precum Princeton Har-vard Columbia Oxford Cambridge șa

Acordarea Premiului Nobel s-a da-torat icircn special marelui roman bdquoCasa Buddenbrookrdquo care de-a lungul anilor a fost icircntacircmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literatu-rii contemporane Umanismul social democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit de timpuriu sensul antiuman al

doctrinei politice naziste și l-a denunțat icircn conferințe și icircn scris afirmacircndu-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconside-rate de fascism

Primele modele care l-au inspirat ca scriitor au fost Schopenhauer Nie-tzsche Wagner De altfel muzica și filozofia au fost izvoarele vastei sale opere Era o fire meditativ-pesimistă cu profunde incursiuni icircn istoria ome-nirii Icircnclinat la icircnceput spre un națio-nalism echilibrat se debarasează de exce sele dreptei naționaliste și anti-semite trecacircnd de partea gacircndirii eu-ropene moderne Această cotitură este reflectată icircn romanul dialogal bdquo Muntele vrăjitrdquo Orientarea sa are la bază con-cep țiile lui Goethe și Freud Mai tacircrziu se apropie de tematica biblică și scrie tetralogia bdquoIosif și frații săirdquo

BORIS M MARIAN

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

J E W I S H R E A L I T Y

Every year on October 9 the National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania marks a solemn reminder for the thousands of Jews killed by the Antonescu regime during the Second World War On October 9 1941 Jews were deported to Transnistria

Through their presence at the ceremonies organized by the National Institute for the Study of the Holocaust in Romania together with FJCR representatives of the Romanian State and many other organizations join this mourning day and share the sufferings of the Jewish population In a message sent on this occasion President Klaus Iohannis stressed that ldquothe recovery of the Holocaust memory and the fight against anti-Semitism has been a priority for our country in the past decade and a half and the results are significantrdquo Under the EU presidency mandate Romania will take over in less than three months

the objectives include ldquostrengthening European values and counteracting anti-Semitism racism and intolerancerdquo said the message

At the commemorative ceremonies at the Victimsrsquo Memorial Romanian Prime Minister Viorica Dăncilă Dr Aurel Vainer FJCR President DrLiviu Beris AERVH President Daniel Vasile Deputy of the Roma Party ldquoPro-Europardquo HE Tamar Samash Ambassador of the State of Israel and HE Hans Klemm US Ambassador participated and held speeches Representatives of the Presidency the Chamber of Deputies the diplomatic corps the clergy leaders of other Jewish organizations Brsquonai Brsquorith Joint JCB and members of the Jewish community also attended Flower wreaths have been deposited

The next solemn moment was the unveiling of Elie Wieselrsquos bust in Elie Wiesel Square in Bucharest The bust is made by American sculptor Marc

Mellon and the ceremony with a large participation was organized by the Bucharest City Hall with the support of INSHR

The Romanian Presidency also marked the Holocaust Day in Romania Thus in the afternoon of October 9th President Klaus Iohannis as a tribute to the suffering by the Jews in Romania awarded distinctions to 44 Holocaust survivors formerly deported to the extermination camps on the territory of Poland or in Transnistria

Presidential Administration and bdquoElie Wieselrdquo Institute also projected Radu Judersquos film bdquoIt is irrelevant for me whether we will enter as barbarians in historyrdquo The film is inspired by the massacre of the Odessa Jews and according to the director the purpose of the film is to stimulate the knowledge of historical truth and to engage in debate among spectators In all communities in the country October 9 was marked by various events in many of which also participated civil society organizations or school pupils

We present the list of those decorated by the President of Romania

National Order of rdquoFaithful Servicerdquo Knight rank

Arno Blei Frima Acs Iancu Braustein Nicolae Decsei Otto Deutsch Erica El lenbogen Ingeborg Grunstain Bernhard Guttmann Ruth Guttmann Sylvia Hoisie Toma Kassovitz Isa Iacobina Milea Rachel Năstase Saul Rotariu Pavlina Salmanovici Nicolae Steiner Isac Steinic Martin Sternin Israel Tanner și Carl Wolcovici

National Medal of rdquoFaithful Ser-vicerdquo 3rd Class

Zoltan Blum Boris Calanter Marcel Cohn Rozalia Deutsch Ana Fatyol Desideriu Fulop Eugen Genad Sonia Gridea Iulia Haritver Kormen Joger Leopold Karpelesz Nero Elemer Klain Magdolina Kopper Dorothea Lazăr Martin Leb Ietti Leibovici Malvine Lowy Iudita Delia Misareș Iolanda Naftali Clarisa Popescu Hana Saia Anişoara Schwartz Ecaterina Steinberger și Herman Zelingher

In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad

The session in memoriam for academician Ionel-Valentin Vlad former president of the Romanian Academy (2014-2017) organized by the Academy had a musical prelude for 75 years since his birth the Violoncellismo Ensemble led by Marin Cazacu

The speakers referred to themes such as the love for natal Maramureș pioneering in the field of optical fiber laser (Academy president academician Ioan-Aurel Pop) the chronology of the scientific course (vice-president of the Academy Bogdan Stănescu) his role of ambassador of Romanian science (Dr Jean Huignard France acad Ion Tighineanu Republic of Moldova Professor Eugenio Fazio Italy Professor Maria L Calvo-Spain) the passion for the thing well done (academician Cristian Hera) strong support for the ELI project (academician Nicolae Victor Zamfir) patriotism (Professor Ecaterina Andronescu Polytechnic University Bucharest Dr Teodor Ardelean director of the Petre Dulfu county library Baia Mare) theosophical considerations on light (Professor Wilhelm Dancă Dean of the

Faculty of Romano-Catholic Theology University of Bucharest)

Among the speakers leading intellectuals of the Jewish ethnic group in Romania and abroad who highlighted the common desire to bdquoknow us in order to recognize usrdquo the foundation of friendship with the Jewish community in Romania ( Dr Aurel Vainer FJCR President) not forgetting the roots combining science and religion attention to the Judeo-Christian dialogue (Professor Carol Iancu France honorary member of the Romanian Academy) collaboration with Brsquonai Brsquorith Romania (BBR President eng Jose Iacobescu) practicing the Jewish aphorism what you do not like do not do to somebody else (Professor Jean Jacques Askenazy Israel honorary member of the Romanian Academy)

Messages sent by Mugur Isărescu NBR governor and Nobel Prize laureate of Chemistry Stefan Hell born in Romania were read The common denominator the scholar-citizen model It was bdquoa moment of different thinkingrdquo said the academicianrsquos wife Professor Adriana Vlad who thanked all the participants

Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest

ldquoIn the 40 years of wanderings in the desert a world has changed another nation came outrdquo

Sukkot brings us back the soulrsquos relaxation after the liveliness of Yom Hadin at Yom Kippur Along with the leaders of the FJCR JCB BBR personalities from the sociopolitical cultural environment high clerics members of the Bucharest community came to the Great Synagogue in the capital The divine service was celebrated by the first cantor Iosif Adler cantor Emanuel Pusztai the Coral Temple Choir The festive dinner followed in the Sukkah

Prime Rabbi Rafael Shaffer focused on the social valence of the feast the miracles making possible the survival and on the positive psychological connotations

Dr Aurel Vainer FJCR President has emphasized the process of creation of a nation ldquoIn the 40 years a world has changed another nation has emerged Sukkot is also the feast of harvest in Eretz Israel we become a nation of farmers We rejoice thanking the Creator for the gift of liferdquo Edi Kupferberg FJCR secretary general compared Shavuot to Sukkot ldquoOn Shavuot we know how it will be the year On Sukkot not yet Sukkot is the time of our joy but a moderate joy because the price of leaving the slavery was the death of some Egyptiansrdquo JCB Vice President Silvian Horn enjoyed seeing the Sukkah from the Great Synagogue courtyard full of people It was a good opportunity to reiterate our need for unity Blessings for bread and wine celebrated by the first cantor Iosif Adler the sacred music (the Coral Temple Choir) gave solemnity to the diner The atmosphere was enlivened by the songs of the Hazamir Choir of JCB and Carla Muşat

ldquoTORAH IS ALIVErdquoThe autumn holidays end in grave

and sublime terms Shemini Atzeret and Simhat Torah Grave because in Shemini Atzeret the last day of Sukkot serenity is replaced by uneasiness will God give the rain vital to the future harvest Thatrsquos why the celebration is praying for the rain We say Izkor to the loved ones who are still alive in our soul There is an evolution of our indestructible love of the Torah from the moment it is given to us (the Shavuot) until the time of the wedding with Him (Simhat Torah) As soon as the last verse is finished read by Hatan Torah the reading cycle is resumed at the end by Hatan Bereshit for the Torah means endless learning

We reread it year after year because every time we understand it differently Eduard Kupferberg FJCR general secretary said at the Coral Temple in the capital bdquoThe Torah is a set of behavioral norms leading our existence Torah is aliverdquo said Aurel Vainer FJCR PresidentrdquoOne reason for joy is that the Coral Temple is full of children Our community has a futurerdquo JCB vice president Silvian Horn said bdquoFrom the Torah you will apparently learn stories addressed Rabbi Rafael Shaffer to the children Stories are however truths for liferdquo

JCC Childrenrsquos Choir and Gan Eden Kindergarten Hazamir Choir of JCB performed songs of Simhat Tora conductor Bogdan Lifsin The religious service of Maariv was officiated by cantor Emanuel Puzstai and the Coral Temple Choir led by Robert Levensohn After the seven Hakafot and the childrenrsquos blessing under the talit before the open Aron Kodesh the participants said Lrsquohaim tasted the culinary crafts cooked from the bdquoBăluşrdquo kitchen of rdquoRosenrdquo Home and the ritual restaurant ndash DSMA

Paul Cornea passed in eternity

On Oct 7 Paul Cornea reputed professor historian and literary theorist passed away Author of an imposing work of present restitution of Romanian pre-romanticism and romanticism the scholar drew his attention especially towards the end of the eighth decade of the 20th century towards an approach to literature ldquoinspired by modern trends by the sociology of culture by comparative study by the reading theory and reception by statisticsrdquo

In 1940 due to the racial law Paul Cornea entered the ldquoCulture Brdquo High School The ldquoghettordquo condition has been matched by an exceptional intellectual emulation He approached the Zionist ideals more precisely those of Hashomer Hatzair and the antifascist resistance movement

After August 23 1944 he was involved in building the new cultural patterns of a ldquosecularrdquo faith He was ldquoa hero of his timerdquo who wanted like many others to change the world Then came the moment of 1956 the Hungarian anti-communist revolution ldquoopened his eyesrdquo He was sanctioned for ldquoliberalismrdquo through 1957 - 1958 He took refuge in studying He left a solid deep high level work He became integrated in the Romanian culture as so many great Romanian Jewish intellectuals have done

Every one of his courses was a spiritual feast for students in which his verve the irony of his comments abolished the temporal barriers The 19th century was filtered through modern sensitivity He has taught during decades of teaching so many student promotions the purity of taste the respect for the truth

Itrsquos what he did with the world he went through and with himself His memoirs ldquoWhat was how it wasrdquo is especially addressed to young people helping them understand ldquohow things happened in their generative contextrdquo all the more so as the target audience ldquohas about the environment of the epoch a veiled picture which is not once unilateralldquo An accomplished life and work

He was buried at the Jewish Cemetery rdquoFilantropiardquo in Bucharest

The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 21

Icircnceputul anului 5779 la Căminul RosenBucurie și speranță de Roș Hașana

Anul Nou 5779 a fost sărbătorit la Căminul Rosen icircntr-o atmosferă de mare bucurie și speranță Am avut oaspeți de seamă prim-rabinul Rafael Shaffer dr Mona Bejan director DASM prim-cantorul Iosif Adler cantorul Emanuel Pusztai Tudor Jaakov Dana și Sigal din Israel

Festivitatea a debutat cu un concert de muzică israeliană Melodii precum Bashana abaa Vi nemten a bisale mazel Tumbalalaika Yerushalaim sel zaav Ose shalom Hava Naghila au fost aplaudate ritmic și chiar fredonate de icircntreaga asistență Protagoniștii concertului au fost I Adler ndash voce E Pusztai ndash pian și T Jaakov ndash flaut

A urmat un ceremonial religios la sinagogă cu un moment de adacircncă emoție cacircnd am ascultat sunetul răsco-litor al șofarului tălmacit de rav Rafael Shaffer ca o chemare bdquoOameni buni deșteptați-vărdquo A amintit că imnul națio-nal al Romacircniei are o chemare similară bdquoDeșteaptă-te romacircnerdquo

Sărbătoarea de Roș Hașana s-a icircncheiat cu o masă festivă icircncărcată cu bunătăți tradiționale preparate de colec-tivul de artă culinară condus de doamna Ilona

Potrivit tradiției din străbuni cu acest prilej s-a cacircntat iar prim-rabinul a explicat semnificația și simbolurile sărbătorii de

Roș Hașana Cuvintele sale icircnțelepte pildele cu tacirclc și icircndemnurile sale ndash spuse permanent cu zacircmbetul pe buze ndash ne-au insuflat icircncrederea că 5779 va fi un an mai bun de liniște binecuvacircntat de Avinu Malkeinu Cel Atotputernic Pentru Că minul Rosen noul an icircncepe cu vești bune curacircnd va avea loc inaugurarea primului etaj modernizat Semne bune anul are

Vizită emoționantă a actorilor de la TES

Icircn ultimii ani a devenit o tradiție ca ac-tori de la TES să vină periodic la Căminul Rosen oferindu-ne momente de mare desfătare sufletească extrem de be-nefice pentru moralul nostru Recent s-a deschis o nouă stagiune

O zi minunată un spectacol variat ab-solut impresionant Cap de afiș ndash Maia Morgenstern una dintre cele mai im-portante vedete ale teatrului și filmului contemporan din Romacircnia celebră și peste hotare Alături de domnia sa au venit Dorina Păunescu Mirela Nicolau Alina Tomi Geni Brenda Vexler Ara-bela Neazi Nicolae Botezatu Veaceslav Grosu și Andrei Bibire Bineicircnțeles nu a lipsit orchestra TES cu Rodica Gancea Sergiu Marin Mihai Pintenaru și Fera Sarmin dirijor Bogdan Lifșin

Momente pline de emoție poezie muzică dans cacircntece tradiționale evre-

iești care au creat o atmosferă plină de bună dispoziție iar aplauzele nu mai conteneau

Cu această ocazie Elena Loreta Popa ne-a oferit din partea Muzeului Literaturii Romacircne numeroase apariții re-cente volume de Marin Sorescu Nichita Stănescu Marin Preda Fănuș Neagu Shakespeare Virgil Tănase Constantin Abăluță precum și două albume artistice bdquoMuzeele Bucureștiuluirdquo și bdquoMonumentele Bucureștiuluirdquo

Trebuie să subliniem că printre oaspeți s-a aflat și Silviu Vexler deputatul nostru care surpriză la icircndemnul Maiei Morgen-stern a făcut parte efectiv din spectacol dovedind reale calități artistice

A fost la icircnceput de an 5779 un eveniment care ne-a umplut inimile de bucurie

POMPILIU STERIAN

Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele

Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu

O delegație guvernamentală germană condusă de can-celarul Angela Merkel a efectuat o vizită icircn Israel unde s-a desfășurat o nouă reuniune interguvernamentală germano-israeliană Cancelarul a fost primit de președintele Reuven Rivlin a avut convorbiri cu premierul Benjamin Netanyahu și a vizitat muzeul Yad Vashem La dejunul desfășurat la reședința șefului statului acesta i-a atras atenția cancelarului asupra in-tensificării antisemitismului icircn Europa și Germania bdquoNu există sintagma urăsc Israelul dar icirci iubesc pe evreirdquo i-a spus Rivlin oaspetelui său

Icircn cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul is-raelian Benjamin Netanyahu cancelarul german și-a reafirmat susținerea pentru soluția bdquodouă staterdquo deși a recunoscut că pot exista și alte soluții dar pe aceasta o consideră bdquocea mai raționalărdquo Merkel s-a referit și la dezbaterile legate de legea

israeliană de definire a Israelului ca stat evreu fiind informată de premierul Netanyahu despre bdquodrepturile minorităților din Israelrdquo Ea a subliniat că Germania recunoaște Statul evreu iar icircn cazul unui tratat de pace cacircnd celelalte state vor recunoaște de asemenea caracterul statului care asigură drepturi depline minorităților nici palestinienii nu-l vor putea ignora Cancelarul a reafirmat angajamentul Germaniei față de securitatea Israe-lului și a adăugat că a discutat cu Benjamin Netanyahu despre mijloacele de a icircmpiedica Iranul să obțină arma nucleară dar icircn ceea ce privește metodele cele două părți au abordări dife-rite Merkel a recunoscut necesitatea ca forțele iraniene să se retragă din Siria din apropierea Icircnălțimilor Golan deoarece sunt o amenințare pentru Israel De asemenea Germania va milita pentru combaterea amenințărilor de securitate provenind din Liban

Benjamin Netanyahu a salutat poziția cancelarului cu pri-vire la securitatea Israelului dar a recunoscut existența unor diferențe de opinii ceea ce bdquoeste un lucru firescrdquo Premierul a reafirmat voința Israelului de a nu permite Iranului să folosească Siria ca bază de atac icircmpotriva Israelului El a arătat că peri-colul comun a dus la apropierea dintre Israel și statele arabe bdquoAceastă nouă relație ne dă speranțe pentru viitor deoarece deschide calea păciihellipicircntre Israel și statele arabe deși ne va lua timp pacircnă la normalizarea treptată a relațiilor Stracircnsele legături dintre Berlin și Ierusalim pot servi drept exemplu lumii cum foști dușmani pot deveni parteneri apropiațildquo a declarat Benjamin Netanyahu

Icircn urma reuniunii guvernamentale comune au fost sem-nate mai multe acorduri economice științifice și icircn domeniul educațional

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER ndash decizii privind

domeniile social cultural

religiosCu cacircteva zile icircnainte de icircnceperea

Sărbătorilor de toamnă din anul 5779 Comitetul Director (CD) al FCER s-a icircntrunit pentru a dezbate probleme urgente și de mare importanță pentru viața socială și de cult dar și pentru cea culturală a comunității evreiești din Romacircnia

Astfel după dezbateri ample care au avut loc de-a lungul mai multor icircntruniri ale Comitetului Director mem-brii acestuia au aprobat propunerile de actualizare a contribuțiilor privind pachetele de servicii oferite de Centrul rezidențial bdquoAmalia și Șef-Rabin Dr Moses Rosenrdquo coordonat de Mona Bejan directoarea Departamentului pentru Asistență Socială și Medicală din cadrul Federației De remarcat preocuparea pentru satisfacerea unui grup cacirct mai variat de beneficiari pachetele fiind diferențiate pe trei categorii Cu acest prilej s-a stabilit și faptul că reinaugurarea Centrului Rosen va avea loc icircn primul trimestru al anului 2019

Din sfera patrimoniului de cult CD a fost informat despre situația de urgență de la Sinagoga Neologă și Sinagoga Ortodoxă din Brașov precum și des-pre faptul că la primul dintre aceste obiective a fost oprită infiltrarea apei prin acoperiș rămacircnacircnd de rezolvat problema igrasiei De asemenea un Comitet tehnic va analiza soluțiile pen-tru alegerea rezolvării optime a situației de la Sinagoga Ortodoxă din Brașov

O altă sinagogă cea din Făgăraș ar putea deveni obiectiv turistic dacă soluțiile autorităților locale și doleanțele FCER vor putea fi armonizate existacircnd deja icircndelungate negocieri icircn acest sens

Rămacircnacircnd icircn domeniul vieții de cult CD a aprobat deplasarea la New York a președintelui Federației dr Aurel Vainer pentru a analiza posibili-tatea realizării unui parteneriat privind produsele cașer

CD a mai decis ca icircn Cimitirul evreiesc din Păcurari (Iași) să fie atri-buită o parte din clădirea administrativă Centrului de Studii Religioase Iudaice bdquoRabin Menahem din Ştefăneştirdquo ndash organizaţia Ştefăneşti Israel Icircn acest scop urmează a fi icircncheiat un Acord icircntre FCER-CM Organizația Ștefănești Israel și CE Iași

Conform deciziilor adoptate de Comitetul Director tot icircn Moldova urmează să aibă loc icircn curacircnd două evenimente majore icircn domeniul vieții de cult mozaic pe de o parte reinau-gurarea Sinagogii Mari din Iași va avea loc concomitent cu comemorarea a 150 de ani de la moartea Rabinului din Ștefănești la finele lunii noiembrie Pe de altă parte dacă vremea din ultima parte a anului va permite finalizarea lucrărilor de restaurare urmează a fi reinaugurată și Sinagoga din Hacircrlău

Icircn final s-a mai hotăracirct ca directorul CAPI ing Rudy Marcovici să ocupe locul icircn Consiliul de Supraveghere al Fundației Caritatea rămas vacant icircn urma decesului lui Alexandru Elias zl

Ca dovadă a solidarității comunității evreiești și a FCER cu membrii altor culte CD al Federației a aprobat acordarea unei donații de 10000 lei pentru a ajuta reconstrucția clădirii Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Oradea afectată icircn această vară de un incendiu violent (AM)

Icircn perioada 27 august-3 septembrie ac Răzvan Turcu elev la Complexul Educațional Laude-Reut icircmpreună cu profesoara Monica Vitan au participat la Scoala de Vară de Știință și Tehnologie de la platforma Măgurele bdquoCeea ce m-a impresionat cel mai mult au fost cursurile despre acceleratoarele de particule mo-dul de funcționare a laserului și automa-tizării prin folosirea aplicației Labviewrdquo a relatat tacircnărul

La Școala de Vară au fost acceptați 40 de elevi formacircndu-se echipe de cercetare din diferite domenii Alături de Alex Trifanov de la Liceul bdquoOvidiusrdquo din Constanța am lucrat la tema bdquoAplicațiile inteligenței artificiale icircn analiza datelor științificerdquo ajutați de cercetătorul Bogdan Popovici de la Institutul bdquoHoria Hulubeirdquo Folosindu-ne de metode ale inteligenței artificiale de icircnvățare automată și de rețele neuronale am făcut predicții uti-lizacircnd date provenite de la evaluarea

națională din ultimii trei ani și am continu-at prin a crea un algoritm de recunoaștere a imaginilor pe care l-am aplicat icircn digita-lizarea buletinelor seismice ale Institutului Național de Fizica Pămacircntului Am studiat fizica particulelor elementare și am rămas cu planul de a analiza date furnizate de Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) cu privire la particule folosind metodele icircnvățate

Săptămacircna s-a icircncheiat cu un concurs de prezentare a proiectelor de cercetare cacircștigat de echipa noastră Fiind un elev Laude-Reut pot spune că am avut un avantaj față de ceilalți participanți pentru că nu a fost pentru prima dată cacircnd mi-am prezentat ideile icircn fața unei mulțimi și am știut cum să captez publicul Mi-a fost de mare folos și experiența de fizică aplicată dobacircndită la Institutul Weizmann

din Israel la care am participat doi ani la racircnd

La Școala de vară au participat și 30 de profesori din toată țara Icircn cazul profesorilor sesiunea de formare a durat patru zile Stagiul le-a oferit posibilitatea de a-și dezvolta orizontul profesional cu teme actuale de a ex-perimenta alternative pentru lucrul la clasă precum și resurse online ce pot fi utilizate icircn predare

RĂZVAN TURCUelev Laude-Reut

Maia Morgenstern Geni Brenda-Vexler și Silviu Vexler la Căminul Rosen

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר עם אחר

חג הסוכות מחזיר לנו את הרגיעה הנפשית לאחר הרעדה ביום הדין וביום

הכיפורים עם ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה של קהילת

יהודי בוקרשט ושל בני ברית רומניה הגיעו יחד לבית הכנסת הגדול שבעיר הבירה אישים מן המסגרת החברתית-פוליטית-תרבותית אנשי דת בכירים חברים בקהילה היהודית את התפילה ערכו שליחי ציבור החזן הראשי יוסף אדלר והחזן עמנואל פושתאי ולצידם

מקהלת ההיכל הכוראלי לאחר מכן הוגשה סעודה חגיגית בסוכה

הרב הראשי רפאל שפר התרכז בהיבט החברתי של החג על הניסים שאיפשרו את ההישרדות על ההקשרים הנפשיים

החיוביים יור הפדרציה דר אאורל ויינר

הדגיש את תהליך יצירתו של עם ב-40 שנות נדודים במדבר השתנה עולם נוצר

עם אחר סוכות הוא גם חג התבואה בארץ ישראל אנחנו הפכנו לעם של

חקלאיים אנחנו שמחים ומודים לבורא עולמים על המתנה שנתן לנו החייםמזכל הפדרציה אדי קופפרברג

השווה בין שבועות לסוכות בשבועות אנו יודעים איך תהיה השנה הוא זמן שמחתנו אמנם זו שמחה מתונה שכן

מחיר יציאתנו מעבדות לחירות היה מותם של מצרים אחדים

סגן יור קהילת יהודי בוקרשט סילבייאן חורן שמח כאשר ראה שהסוכה

בחצר בית הכנסת הגדול הייתה מלאה עד אפס מקום זו הייתה הזדמנות טובה

להדגיש את הצורך שלנו באחדות הברכות על לחם ועל יין שבירכו החזן

יוסף אדלר וניגוני התפילה הקדושים (מקהלת ההיכל הכורלי) הוסיפו לחגיגיות

הסעודה התלהבות והתרגשות נוספות הורגשו עם שירי מקהלת הזמיר של

קהילת יהודי בוקרשט ושירתה של הזמרת קארלה מושט

תורת חייםחגיגות הסתיו מסתיימות בדרך של

רצינות ונעלות שמיני עצרת ושמחת תורה רצינות מפני שבשמיני עצרת יום

קדם האחרון של סוכות הדאגה לוקחת את מקומה של השלווה האם הקבה ייתן

את הגשם הנחוץ כל כך לתבואה הבאה לכן אופייני לחג הזה הוא תפילת הגשם

אנחנו אומרים יזכור לזכר יקירינו שממשיכים לחיות בנו יש התפתחות

של אהבתנו הבלתי נפסקת לתורה מן הרגע שבו היא ניתנת לנו (שבועות) עד

ליום החתונה איתה (שמחת תורה) מיד לאחר שמסיימים את הפסוק האחרון

שקורא חתן התורה מסלול הקריאה מתחיל מחדש על ידי החתן בראשית

מפני שלימוד התורה הוא ים שאין לו סוף אנחנו קוראים אותה כל השנה שהרי בכל פעם מבינים אותה בצורה

אחרת אמר מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג בהיכל הכורלי שבעיר הבירה תורה היא איחוד חוקי ההתנהגות שלנו שמדריכים לנו את קיומנו תורת חיים

אמר יור הפדרציה דר אאורל ויינר סיבה למסיבה היא גם העובדה שההיכל הכוראלי מלא בילדים לקהילה שלנו יש עתיד אמר יור קהילת יהודי בוקרשט

סילבאן חורן מן התורה תלמדו מעשים כאילו סיפורים אמר הרב הראשי רפאל

שפר לילדים סיפוריה הם דברי אמת לחיים

מקהלת הילדים מן המרכז הקהילתי היהודי ומגן הילדים גן עדן וכן מקהלת

הזמיר של קהילת יהודי בוקרשט שרו שירי שמחת תורה המנצח היה בוגדאן

ליפשין

בכל שנה ב-9 באוקטובר מצוין היום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה ברומניה

תזכורת מרוממת לאלפי היהודים שנהרגו על ידי משטרו של אנטונסקו בימי מלחמת העולם השנייה ב-9 באוקטובר 1941 החל

גירוש היהודים לטרנסניסטריה בטקסים שאירגן המכון הלאומי לחקר

השואה ברומניה נכחו לצדם של ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות גם נציגי המדינה הרומנית וארגונים רבים אחרים

המודעים לסבלם של היהודים במסר ששלח בהזדמנות זו הדגיש הנשיא קלאוס יוחאניס ששמירת זיכרון השואה והמאבק באנטישמיות היו יעדים מועדפים לארצנו בעשור וחצי השנים האחרונות והתוצאות

חשובות במסגרת המנדט של נשיאות האיחוד האירופי שאותו תקבל רומניה

בעוד פחות משלושה חודשים בין היעדים ישנם חיזוק הערכים האירופאיים ומניעת האנטישמיות הגזענות וחוסר הסבלנות

zicedid ze`ivndכב תשרי תשעט - כב חשון תשעט כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פאול קורנאה הלך יום הלאומי לאזכרת קורבנות השואה מרומניהלעולמו יהי זכרו

ברוךב-7 באוקטובר עזב אותנו והלך

לעולמו בן 94 במותו הפרופסור המפורסם ההיסטוריון התיאורטיקאי

הספרותי פאול קורנאה זל מחבר יצירה ענקית המשיבה לימינו את הפרה-

רומנטיזם והרומנטיזם הרומני איש ספר זה בסוף העשור השמיני של המאה הכ

פנה במיוחד לדיון בספרות השואפת ממגמות מודרניות מן הסוציולוגיה של התרבות מן הדיסציפלינה ההשוואתית מן התיאוריה של הקריאה ושל הקליטה

מסטטיסטיקה בשנת 1940 בעקבות החקיקה הגזענית פאול קורנאה התחיל ללמוד בתיכון היהודי

קולטורה ב המעמד של החיים בגטו הוכפל ועלה על ידי זרימה אינטלקטואלית מיוחדת הוא התקרב לרעיון הציוני ליתר

דיוק לתנועת השומר הצעיר ולתנועת ההתנגדות האנטי-פשיסטית

אחרי 23 באוגוסט 1944 הוא התערב בבניית הדפוסים התרבותיים החדשים

של אמונה חילונית הוא היה גיבור של זמנו שרצה כמו רבים אחרים לשנות את

העולם לאחר מכן הגיע הרגע של 1956 המהפכה האנטי קומוניסטית בהונגריה פקחה את עיניו הוא אף נענש בגלל

ליברליות בשנים 1958-1957 הוא ברח אל עולם הלימוד והשאיר אחריו יצירה רצינית עמוקה ונחשבת ביותר

הוא נקלט בתרבות הרומנית כפי שעשו אינטלקטואלים יהודיים רומניים רבים

כל אחד מהשיעורים שנתן היה חגיגה רוחנית לתלמידיו היות שהתלהבותו

ושחוק הפירושים שלו היו מבטלים את מחסומי הזמן המאה ה-יט סוננה

ברגשיות מודרנית לאורך עשרות שנות הוראה הוא חינך והרגיל מחזורים רבים

של סטודנטים על טהרת הטעם וכיבוד האמת

כך נהג בעולם שבו חי וכך נהג גם עם עצמו זיכרונותיו מה היה איך

היה פונים במיוחד לצעירים על מנת לעזור להם להבין איך התקיימו הדברים

במסגרתם המתקדמת במיוחד מפני שציור היעד אליו פנה יש לו דמות אפופת

ערפל לא פעם חד צדדית בהתייחס למסגרת של אותה תקופה הוא הצליח והשיג חיים ויצירה מלאים נקבר בבית

העלמין פילנטרופיה שבבוקרשט

לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד חבר באקדמיה הרומנית

הכנס לזכרו של פרופ יונל-ולנטין ולאד נשיאה לשעבר של האקדמיה הרומנית (-20172014) אורגן על ידי האקדמיה הרומנית לרגל יום הולדתו ה-75 לתחילת הכנס קדמה

פתיחה מוזיקלית שניגנה הלהקה ויולונצליסימו בניצוחו של מארין קאזאקוהדוברים התייחסו לאהבתו את מרמרוש המולדת שלו לחלוציות שלו בתחום הלייזר

עם סיב אופטי (נשיא האקדמיה פרופ יואן אאורל פופ) כרונולוגיה של התפתחותו המדעית (סגן נשיא האקדמיה פרופ בוגדאן סטנסקו) התכונה של שגריר המדע הרומני (דר זאן הוינארד צרפת פרופ יון טיגינאנו חבר באקדמיה רפובליקה מולדובה פרופ

אאוגניו פאזיו איטליה פרופ מאריה ל קאלבו ספרד) תשוקתו לדבר מושלם (פרופ קריסטיאן חרא חבר באקדמיה) תמיכתו הגדולה בפרויקט אלי (פרופ ניקולאי ויקטור

זמפיר חבר באקדמיה) אהבת המולדת שלו (פרופ יקטרינה אנדרונסקו האוניברסיטה הפוליטכנית בוקרשט דר תיאודור ארדלאן מנהל הספרייה המחוזית עש פטרה

דולפו באיה מארה) הערות תיאוסופיות בנוגע לאור (פרופ וילהלם דנקא דיקן הפקולטה לתיאולוגיה רומנו-קתולית אוניברסיטת בוקרשט)

בין הדוברים היו אינטלקטואלים בולטים מהעדה היהודית מרומניה ומחוצה לה שהדגישו הרצון המשותף להכרה הדדית יסוד הידידות כלפי הקהילה היהודית מרומניה

(יור הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה דר אאורל ויינר) זכר השורשים שלא נשכחים השילוב בין מדע לדת זהירות בדו-שיח יהודי-נוצרי (פרופ קארול ינקו צרפת חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית) שיתופו עם ארגון בני-ברית רומניה (יור בני-ברית

רומניה המהנדס זוסה יעקובסקו) קיום האמרה היהודית מה ששנוא עליך אל תעשה לחברך (פרופ זאן זאק אשכנזי ישראל חבר לשם כבוד באקדמיה הרומנית)

כמו כן נקראו מסרים שנשלחו על ידי פרופ מוגור איסרסקו חבר באקדמיה הרומנית נגיד הבנק הלאומי של רומניה ועל ידי חתן פרס נובל לכימיה שטפן חל יליד רומניה

המכנה המשותף היה דוגמת הלמדן-האזרחהיה זה רגע של מחשבה אחרת העריכה אשתו של הפרופסור חבר באקדמיה

הרומנית פרופ אדריאנה ולאד שהודתה לכל המשתתפים

חג הסוכות וחג שמיני עצרת תשעט בבוקרשט

יום השואה ברומניה לכן בצוהרי ה-9 באוקטובר הנשיא קלאוס יוחאניס כמחווה

של כבוד כלפי הסבל שעברו יהודי רומניה העניק אותות כבוד ל-42 ניצולי שואה

מגורשים לשעבר שהיו במחנות ההשמדה בפולין או בטרנסניסטריה כמו כן המינהל

הנשיאותי ומכון אלי ויזל הציגו את סרטו של ראדו זודה לא אכפת לי אם ניכנס

להיסטוריה בתור ברברים הסרט שואף מרצח היהודים בעיר אודסה ולדבר הבמאי

יעדו לעודד את הכרת האמת ההיסטורית ולעורר דיונים וויכוחים בין הצופים

בכל הקהילות היהודיות שברומניה ה-9 באוקטובר צוין באירועים שונים ברבים

מהם השתתפו ארגונים של החברה האזרחית או תלמידי בית ספר

להלן רשימת האנשים שקיבלו אות כבוד מנשיא רומניה

עיטור לאומי של שרות נאמן דרגת קוואלר

ארנו בליי פרימה אקס ינקו בראושטיין דצאי ניקולאי אוטו דויטש

אריקה אלנבוגן אינגנורג גרונשטייןברנרד גוטמן רות גוטמן סילביה הוישיע

קאסוביץ תומא איסה יעקובינה מילאה רחל נסטסה שאול רוטריו פבלינה

סלמנוביץ ניקולאה שטיינר איסאק שטייניק מרטין שטרנין ישראל טנר

וקארל וולקוביץמדליה לאומית של שירות נאמן דרגה

3זולטן בלום בוריס קלנטרמרצל כהן

רוזליה דויטש אנה פאטיול דזדריו פילופ אוגן גנד סוניה

גרינדאה יוליה חריטבר קורמן זורגר ליאופולד קרפלש נרו אלמר קליין

מגדולינה קופר דורותאה לזר מרטין לייב יאטי לייבוביצ מלבינה לאווי יהודיתה דליה מיסארש יולנדה נפתלי קלאריסה

פופסקו חנה סאיאה אנישוארה שווארץ אקטרינה שטיינברגר וחרמן זלינגר

מודגש במסר בטקסי האזכרה שליד האנדרטה לזכר הקורבנות נכחו ונאמו

ראשת ממשלת רומניה ויאוריקה דנצילא דר אאורל ויינר יור הפדרציה דר ליביו

בריש יור אגודת יהודי רומניה קורבנות השואה דניאל וסילה חבר פרלמנט מטעם מפלגת הצוענים פרו אירופה תמר שמש

שגרירת ישראל ברומניה חאנס קלם שגריר ארצות הברית ברומניה כמו כן השתתפו נציגים של הנשיאות של בית הנבחרים של הסגל הדיפלומטי של הדתות ראשי

ארגונים יהודיים בני ברית גוינט קהילת יהודי בוקרשט ויהודים חברים בקהילה

הונחו זרי פרחים הרגע המרומם הבא היה טקס גילוי הפרוטומה של אלי ויזל בכיכר אלי ויזל שבבוקרשט ndash יצירתו של הפסל

האמריקאי מרק מלון רבים השתתפו בטקס זה שאירגנה עיריית בוקרשט בתמיכת המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה

נשיאות רומניה גם רצתה לציין את

את תפילת מעריב ערך החזן עמנאול פושתאי עם מקהלת ההיכל הכוראלי

עליה ניצח רוברט לוינזון אחרי שבע ההקפות והברכות תחת

טלית הילדים בפני ארון הקודש הפתוח שתו המשתתפים לחיים וטעמו מן

המאכלים שהכינו אומני הבישול מהמטבח עש באלוש של בית האבות רוזן

ושל המסעדה הכשרה של המחלקה לסעד ולטיפול רפואי

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6 6Evrei născuți

icircn luna noiembrieSholem (Shalom) Asch ndash scri-

itor idiș Născut la Kutno Polonia 1 noiembrie 1880 imigrat icircn SUA 1910 Dintre romane Kiddush HaShem (Sfințirea Numelui lui Dumnezeu 1919) unul dintre pri-mele romane istorice icircn limba idiș Decedat la Londra 1957

Joseph (Jozef) Rotblat ndash fizi-cian Născut la Varșovia 4 no-iembrie 1908 imigrat icircn Anglia 1939 profesor la Universitatea din Liverpool Specialist icircn fizică atomi-că a lucrat icircn domeniul producerii bombei atomice Ulterior a luptat pentru non-proliferarea ei Premiul Nobel pentru pace 1995 Decedat la Londra 2005

Bernard Henri Leacutevy ndash jurnalist și filozof Născut la Beacuteni Saf Alge-ria 5 noiembrie 1948 stabilit cu familia la Paris1949 Susținător al ideii că evreii trebuie să aibă o voce morală unică icircn societate și politică Cărți Reacuteflexions sur la guerre le mal et la fin de lrsquohistoire Qui a tueacute Daniel Pearl

Cesare (Ezechia Marco) Lom-broso ndash medic și criminolog Năs-cut la Verona Italia 6 noiembrie 1835 Părintele teoriei criminologiei antropologice Scrieri Lrsquouomo de-linquente Lrsquoamore nel suicidio e nel delitto Lrsquoantisemitismo e le scienze moderne Decedat la Torino 1909

Imre Kerteacutesz ndash scriitor Născut la Budapesta 9 noiembrie 1929 Deportat la Auschwitz apoi la Bu-chenwald la 14 ani supraviețuitor al Holocaustului Premiul Nobel pentru literatură 2002 Scrieri Fără destin Kadiș pentru copilul nenăscut Decedat la Budapesta 31 martie 2016

Benjamin Fondane (Beniamin Fundoianu ndash Barbu Wechsler) ndash poet critic filozof existențialist Născut la Iași 14 noiembrie 1898 stabilit icircn Franța 1923 a adoptat limba franceză Deportat ucis la Auschwitz 2 octombrie 1944 Re-vista Cahiers Benjamin Fondane este dedicată cercetării operei sale

George Wald ndash neurobiolog Născut la New York 18 noiembrie 1906 Cunoscut pentru cercetări icircn domeniul pigmenților din retină Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie 1967 Decedat la Cam-bridge Massachussets 1997

Anna Seghers (Anna Netty Reiling-Radvanyi) ndash scriitoare Năs-cută la Mainz19 noiembrie 1900 exilată icircn Franța1934 apoi icircn Mexic revenită icircn Germania1947 stabilită la Berlin Nationalpreiss der DDR 1951 Scrieri traduse icircn romacircnă A șaptea cruce Hotăracirc-rea Morții rămacircn tineri Răscoala pescarilor Decedată la Berlin-Est 1983

Yitzhak Ben-Zvi (Shimshele-vich-Shimshi) ndash istoric lider sionist om politic israelian Născut la Pol-tava Ucraina 24 noiembrie 1884 imigrat icircn Palestina 1907 Cel de al doilea președinte al Israelului 1952-1963 decedat icircn funcție la Ierusalim Studii de istorie a evreilor orientali caraiți samariteni

Jacob (Yakov) Fichman ndash poet prozator eseist ebraic Născut la Bălți Basarabia 25 noiembrie 1881 imigrat icircn Palestina 1919 Poezii icircn stil romantic tradițional Premiul Israel pentru literatură 1957 Decedat la Tel Aviv 1958

Alberto Moravia (Pincher-le) ndash scriitor Născut la Roma 28 noiembrie 1907 Romane asupra problemei existenței și alienării Președintele PEN International 1958-1962 Romane Gli indiffe-renti Il conformista La ciociara Decedat la Roma 1990

Evrei decedați icircn luna noiembrie

Shlomo Luria (Maharshal) ndash rabin Născut la Poznan Polonia 1510 Scrieri Marea lui Shlomo

cazuistică icircn probleme ale dreptu-lui iudaic-halahic Icircnțelepciunea lui Shlomo comentariu la Talmud De-cedat la Lublin 7 noiembrie 1574

Hannah Szenes ndash poetă și luptătoare icircn cel de al Doilea Război Mondial Născută la Buda-pesta1921 imigrată icircn Palestina 1939 voluntară icircn armata brita-nică 1943 parașutistă lansată icircn Iugoslavia pentru a-i ajuta pe evreii maghiari 1944 Arestată la frontiera ungară condamnată la moarte executată 7 noiembrie 1944 Reicircnhumată la Ierusalim 1950 eroină națională icircn Israel

Mordecai Menahem Kaplan ndash rabin eseist educator co-fondator al iudaismului reconstrucționist Născut la Svencionys Litua-nia1881 imigrat cu familia icircn SUA1889 Scrieri Judaism as a civilization Dynamic Judaism The meaning of God in modern Jewish religion Questions Jews ask Decedat la New York 8 no-iembrie 1983

Chaim Azriel (Charles) We-izmann ndash biochimist lider sionist și om politic israelian Născut la Motol Belarus 27 noiembrie 1874 conferențiar Universitatea din Manchester 1904 Primul președinte al Statului Israel 1949-1952 decedat icircn funcție Rehovot A icircntemeiat Weizmann Institute of Science

Norman Mailer ndash scriitor și jur-nalist Născut la Long Branch New Jersey1923 Printre creatorii non-ficțiunii creative Premiul Pulitzer National Book Award Romane Cei goi și cei morți Un vis american Armatele nopții Cacircntecul călăului șa Decedat la New York 10 no-iembrie 2007

Mikhail Iosifovich Gurevich ndash inginer aerospațial Născut la Kursk Rusia 1893 Coproiectant al avioanelor Mikoyan-Gurevich MiG-3 și Mikoyan-Gurevich DS care icirci poartă numele Decedat la Leningrad 12 noiembrie 1976

Henry Mălineanu ndash compozi-tor de muzică ușoară Născut la București 1920 Premiul Uniunii Compozitorilor din Romacircnia (1971 1977 1978 1981) Decedat la București 12 noiembrie 2000

Camille Pissarro ndash pictor Năs-cut la St Thomas Virgin Islands 1830 educat stabilit și activ icircn Franța Venezuela Anglia Alăturat curentului impresionist apoi celui post-impresionist Decedat la Paris 13 noiembrie 1903

Abba (Aubrey Solomon) Eban ndash om politic și diplomat israelian Născut la Cape Town 1915 imigrat icircn Palestina 1940 Ministru de ex-terne al Statului Israel1966-1974 Decedat la Tel Aviv 17 noiembrie 2002 Scrieri de istorie evreiască popularizată

Marcel Valentin Louis Georges Eugegravene Proust ndash scriitor Născut la Auteuil Franța 1871 Scrieri Icircn căutarea timpului pierdut Decedat la Paris 18 noiembrie 1922

Lev (Leacuteon Yehuda Leyb Isaako-vich Schwarzmann) Shestov ndash fi-lozof existențialist Născut la Kiev 1866 stabilit la Paris 1921 Scrieri Sur les confins de la vie Athegravenes et Jeacuterusalem Decedat la Paris 19 noiembrie 1938

Anton Grigorievich Rubinstein ndash compozitor pianist Născut la Vikhvatinets Podolsk 28 noiem-brie 1829 A compus muzică pentru 20 de opere printre care Demonul Icircntemeietor al Conservatorului din St Petersburg Decedat la Peter-hof Rusia 20 noiembrie 1894

Etty (Esther) Hillesum ndash scri-itoare Născută la Middelburg Olanda 1914 Scrisori și un jurnal (1941-1943) icircn care descrie viața din Amsterdam icircn timpul ocupației germane publicate postum sub titlul O viață icircntreruptă Deportată la Auschwitz ucisă la 30 noiembrie 1943

Date biografice şi informaţii culese de

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

S-a scris mult despre Nina Cassian și de bine și rău A avut o viață tumultuoasă fiind și comunistă și necomunistă avangardistă și realist-socialistă iubită de Ion Barbu dar și de disidentul Gheorghe Ursu ucis de Securitate Talentul ei a fost negat dar fără succes avea multiple valențe a publicat mult

Reneacutee Annie Cassian era numele ei la naștere (27 noiembrie 1924 Galaţi) a decedat la 15 apri-lie 2014 la New York Tatăl ei a fost un talentat traducător I Cassian-Mătăsaru

Inteligența ei s-a dovedit icircn poezie eseistică jurnalistică A fost cunoscută de numeroși literați din Romacircnia și SUA Icircn 1969 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romacircnia A fost și compo-zitoare Icircnaintea debutului a publicat traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern

Debutează editorial icircn 1947 cu volumul de ver-suri suprarealiste originale bdquoLa scara 11rdquo După aproximativ opt ani icircncepacircnd din 1956 se icircntoarce la poezia autentică Icircncepe să scrie icircn paralel și literatură pentru copii atrasă de posibilitățile es-tetice ale evadării icircn fantezie și candoare Are și două volume de bdquoproză subiectivărdquo la persoana icircntacirci Realizează traduceri remarcabile din Sha-kespeare Bertolt Brecht Iannis Ritsos și Paul Celan Publică peste 50 de cărți de poezie eseuri și proză și inventează o nouă limbă poetică limba spargă

Icircn 1985 Nina Cassian călătorește icircn Statele Unite ca profesor-invitat pentru a susține un curs la New York University După o lună află de

arestarea și uciderea icircn icircnchisoare a lui Gheorghe Ursu unul dintre prietenii apropiați icircn al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată bdquocu părerile mele politice evident anticeaușisterdquo Ia hotăracircrea de a nu reveni icircn țară

Icircn Anglia icirci apare volumul de versuri bdquoCall Yourself Aliverdquo iar icircn Statele Unite ndash bdquoLife Sen-tencerdquo traduceri ale volumelor din țară precum și volumele inedite bdquoTake My Word for Itrdquo bdquoBlue Applerdquo și bdquoLady of Miraclesrdquo care se bucură de succes Susține recitaluri de poezie și publică icircn reviste americane

Icircn ultimii 30 de ani ai vieții poeta Nina Cassian a trăit la New York iar bdquoproiectul major al vacircrstei și viețiirdquo sale a fost scrierea Memoriilor oglindă a bdquoanilor furați și dăruițirdquo proiect ale cărui prime două volume bdquoMemoria ca zestrerdquo s-au bucurat de un ecou important icircn țară și de numeroase cronici Icircn anul 1994 i se decernează bdquoLeul literarrdquo de către New York Library Icircn 2005 lansează la Institutul Cultural Romacircn din New York al treilea volum memorialistic Editura americană Norton icirci propune editarea poemelor sale scrise icircn limba engleză

La dorința Ninei Cassian urna cu cenușa sa a fost depusă la Crematoriul Cenușa din București unde se află și rămășițele părinților săi și ale fos-tului soț Al I Ștefănescu (A nu se confunda cu Alex Ștefănescu care a scris cu rea-voință despre Nina Cassian)

BORIS MEHR

Nina Cassian ndash poeta controversată și talentată

In memoriam Lucia Wald zl Să faci far din meserie

Charles Aznavour a icircncetat din viață la 94 de ani

bdquoNu mă uit la timpul scurs icircn calendar icircl măsor după ce-mi propun să scriurdquo spunea prof univ dr Lucia Wald zl Icircnțelegea să trăiască activ cacirct icirci permiteau puterile A intrat la Facultatea de Filolo-gie clasică din București și n-a mai ieșit din lumea antichității greco-latine A parcurs toate treptele unei cariere universitare A scris tratate despre istoria lingvisticii lingvistica indo-europeană teoria și istoria lingvisticii A publicat icircn periodice peste 200 de studii și comunicări științifice A elaborat o minienciclopedie despre lingviști și filologi evrei din Romacircnia Cercetarea nu i-a fost refugiu ci con-trapondere la uracircțeniile nedreptățile suferințele prin care i-a fost dat să treacă

Avea 17 ani cacircnd a trăit Pogromul de la Iași din 29 iunie ´41 Casa lor era vizavi de Chestură

S-a ascuns cu familia icircntr-o cămăruță fără geam Auzea bdquoFocrdquo Țăcănit de mitraliere Apoi ndash liniștea A doua zi tatăl și fratele ei au fost duși să spele sacircngele

Icircn 52 profesorul Graur a fost scos din faculta-te Pretextul a criticat lucrările lui Stalin Adevărul era chiar cel din icircntrebarea sub beneficiu retoric a magistrului bdquoM-au bătut legionarii acum vine partidul și mă baterdquo

Azi se discută liber despre procesul bdquohalatelor albeldquo Gulag Dar atunci asemenea comentariu putea să coste și viața bdquoMeseria doar moartea ți-o poate luardquo spunea un personaj din bdquoSatiri-conrdquo Lucia Wald a făcut din meserie un far pentru lingviștii de azi

IULIA DELEANU

Cacircntărețul francez de origine armeană Charles Aznavour a icircncetat din viață la vacircrsta de 94 de ani Este considerat cel mai mare cacircntăreț francez după Edith Piaf iar melodiile sale nemuritoare sunt cunoscute și iubite de o lume icircntreaagă De altfel cu cacircteva săptămacircni icircnainte de a muri el a mai avut un concert de mare succes icircn Japonia A fost și compozitor pentru majoritatea melodiilor pe care le-a interpretat dar și un foarte talentat actor de cinema jucacircnd icircn peste 80 de filme

Charles Aznavour a fost cunoscut și pentru an-gajamentele sale pentru cauze drepte Icircmpreună cu sora lui a făcut parte din Rezistența franceză iar icircn timpul guvernului francez de la Vichy aliat al Germaniei naziste familia lui a ascuns și a salvat luptători din Rezistență și evrei de la deportări și moarte De aceea icircn 2017 președintele israelian Reuven Rivlin i-a acordat Distincția bdquoWallenbergrdquo Aceasta poartă numele diplomatului suedez care a acționat la Budapesta și a salvat mii de evrei unguri de la deportare a relatat publicația bdquoThe Times of Israelrdquo

Părinții lui Charles Aznavour s-au refugiat icircn Franța din fața genocidului armean din Imperiul

Otoman din perioada Primului Război Mondial Cacircntărețul a vorbit adesea despre soarta comună a evreilor și armenilor bdquoAvem atacirct de multe lucruri icircn comun evreii și armenii icircn nenorocire icircn fericire și icircn muncă icircn muzică arte și icircn ușurința de a icircnvăța limbi străine și de a deveni persoane im-portante icircn țările care ne-au primitrdquo afirma Charles Aznavour (EG)

Icircnhumați icircn cimitirele CEB HARTENIS ETY (89 de ani Cimitirul Giurgiului) BAROTI ndash SEGALL OLIMPIA (80 de ani Cimitirul Giurgiului) STREJA CHELY (91 de ani Cimitirul Giurgiului) DASCALL MARGHITTA (88 de ani Cimitirul Filantropia) LEIBOVICI FINA (86 de ani Cimitirul Giurgiului)

La 20 septembrie 2018 iubita noastră CHELY STREJA ne-a părăsit pe noi soțul Didi fiul Dan nora Robina Silvia ne-poatele Jill și Lynn Noi vom trăi cu CHELY toată viața noastră

Adresez condoleanțe dom-nului Andrei Cornea la icircncetarea din viață a tatălui său PAUL CORNEA remarcabil om de cultură din Romacircnia Boris Mehr

Cu tristețe familia anunță icircmplinirea a 43 de ani de la tre-cerea icircn eternitate icircn 18 Heșvan (23 oct 1975) a iubitului tată bunic și străbunic ARTHUR LEIBOVICI (scr i i toru l MARIA ARSENE)

Să-i fie memoria binecuvacircntată

Roza și Leon

Cu aceeași durere amintim celor care l-au cunoscut că icircn 22 septembrie ac s-au icircmplinit 19 ani de cacircnd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru SOLY KAMENITZER

De asemenea reamintim contribuția esențială pe care a avut-o la realizarea unor mari amenajări hidroenergetice din țară prin dăruire și muncă exemplare inclusiv pentru binele și viața celor cu care a lucrat

Și dacă poposiți cumva pe acele meleaguri și aveți un moment de răgaz adresați-i un gacircnd bun și vă mulțumim așa cum ar fi făcut-o și el

Icircn ce ne privește pe noi dragă SOLY mulțumim pentru tot că ne-ai fost alături icircn permanență Icircți ducem dorul icircți simțim lipsa te iubim și te omagiem din suflet

Mioara (soție) Adrian (fiu) alăturacircndu-ni-se și Anna (nepoată care din păcate nu l-a cunoscut)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

europeană şi americană postbelică (de la Saint-John Perse şi Jacques Preacutevert la Ted Hughes şi Eugenio Montale) cacirct mai ales din universalitatea spiritului care o subicircntinde

Icircntr-un anume sens se poate spune că dacă Alterman a fost poetul renaşte-rii Țării Vechi-Noi a poporului evreu (şi subsecvent al bătăliei pentru dreptul la o țară) Amichai a fost vocea sintezei dintre vechi şi nou din primele decenii ale Israelului Un poet al recuperărilor complexe al dubiului fără de care nu există certitudine al trecutului fără de care nu există nici viitor bdquoDacă părinții mei şi ai tăi nu emigrau către Pămacircntul lui Israel icircn 1936 ne puteam icircntacirclni icircn 1944 acolo Pe rampa de la Auschwitz Eu la douăzeci de ani tu la cinci Unde este mami dar tati Cum te cheamă Hanalehrdquo

Trebuie spus că Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope au tradus excepțional lirica lui Yehuda Amichai icircn romacircneşte reproducacircndu-i minuțios nuanțele su-

Lărgesc puțin spa-țiul rubricii de față spre a putea cuprinde o realizare care merită semnalată publicului interesat de relațiile literare romacircno-israe-liene ca şi de poezie icircn general

Este vorba des-pre prima traducere icircn limba noastră a marelui poet israeli-an Yehuda Amichai

(1924-2000) realizată de Adrian Gra-uenfels şi Emanuel Pope şi apărută la Editura Saga din Israel O traducere care merita o mai bună mediatizare icircn presa noastră culturală icircntrucacirct Yehu-da Amichai este un poet universal iar traducerile de poezie icircn sine implică mari eforturi intelectuale rareori recom-pensate moral Icircnsă fără aceste tradu-ceri (de care marile edituri comerciale nu mai sunt de mult interesate) am fi

văduviți de părți esențiale din literatura lumii

Yehuda Amichai se ştie este unul din-tre clasicii poeziei ebraice contemporane opera sa punacircndu-şi amprenta asupra ultimelor cinci decenii ale liricii din Israel Urmacircndu-i lui Nathan Alterman icircn pos-tura de ldquovocerdquo reprezentativă a unei noi generații Amichai a transformat poezia israeliană pe mai multe paliere atacirct la nivelul poeticii cacirct şi la cel al conținutului A introdus icircn prospețimea originară a re-născutei lirici ebraice note subtil-amărui reflexive (bdquoNoi am icircnălțat multe steaguri ei au icircnălțat multe steaguri ca să credem că sunt veseli ca să creadă că suntem veselirdquo) şi a imprimat verbului modern accente biblice şi talmudice Educația religioasă s-a icircmpletit icircn complexa sa personalitate cu cunoaşterea aprofunda-tă a poeziei europene moderne (familia lui Amichai era originară din Germania iar poetul a ajuns icircn Țara Sfacircntă la 11 ani) Dar universalitatea poeziei sale nu vine numai din sincronizarea ei cu poezia

Yehuda Amichai icircn traducere romacircneascăRealitatea

cărţii

Referendumul nimănuiO vorbă romacircnească spune că după război

mulți viteji s-arată Dar asta se icircntacircmplă numai dacă războiul este cacircștigat Dacă este pierdut eroii belicoși care icircnainte de luptă ridicau barda cu voinicie nu mai scot o vorbuliță dar se arată cu degetul unul pe celălalt Așa că dacă e să luăm de exemplu recentul referendum pentru redefinirea familiei se poate spune că după război nu s-au arătat deloc viteji ci doar mulți nevinovați icircmpreună cu cacircțiva doritori să tragă ceva profit

Icircn primul racircnd clasa politică ar trebui să mistuie concluzia amară că o temă pentru con-sultarea populară oricacirct ar părea ea de tentan-tă nu poate fi folosită pentru sporirea propriei popularități pentru simplul motiv că poporul recunoaște falsul și refuză să mai bage calul troian cetate Dacă ne amintim declarațiile sforă-itoare din Parlament cum că numai un bărbat și o femeie pot procrea că suntem o nație creștină care nu acceptă sodomia că familiile tuturor parlamentarilor au fost heterosexuale și așa trebuie să rămacircnă toate familiile putem vedea cu limpezime că mai toate formațiunile politice cu excepția USR au vrut să se așeze icircn fruntea oastei cruciaților ieșiți la bătălie icircmpotriva familiei homosexuale nu din convingere ci pentru a fi primii la icircmpărțirea prăzii Discursuri care au avut un singur rezultat au aruncat pe cacircmpul de luptă o perdea de fum iar electoratul exasperat de probleme stringente ale vieții de zi cu zi a pierdut din vedere cele trei milioane de cetățeni care ceruseră revizuirea Constituției și nu a mai văzut decacirct partidele incapabile să rezolve du-rerile poporului chemat la urne pesta porcină condițiile din școli și spitale golirea satelor de tineri plecați să muncească icircn alte țări Și con-fundacircnd oastea cu generalii oamenii au decis că nu e războiul lor ci al politicienilor drept care nu s-au mai dus la vot Probabil că nici nu a fost un boicot conștient și intenționat al majorității ci doar o lehamite și o degringoladă a acesteia

Din seara zilei de 7 octombrie politicienii au icircnceput să se lepede de Satana Racircnd pe racircnd liderii mai mari sau mai mici de la PSD PNL PMP chiar și USR au icircnceput să explice că nu a fost referendumul formațiunii lor și deci nici eșecul nu e al lor bdquoEste cel puțin straniu să așteptăm ca partidele să aducă cetățenii la votrdquo a spus Dan Barna șeful USR Nici măcar Coaliția pentru Familie nu și-a asumat eșecul acuzacircnd atacirct autoritățile pentru bdquomaniera superficială și neprofesionistărdquo icircn care a fost organizat referendumul cacirct și pe principalul său aliat PSD pentru că acesta ar fi orchestrat bdquoboicotul la nivelul icircntregii țărirdquo Singurul care a

găsit pe numele cui tre-buie decontat rezultatul slab al referendumului a fost vicepreședintele PSD Paul Stănescu bdquoE un eșec pentru toată societatea romacircneascărdquo Adică nu e eșecul nimănui dacă e al tuturor

Ca orice luptă și referendumul ar fi trebuit să aibă un cacircștigător Dar cum nu are perdanți nici biruitorii nu prea se știe cine sunt Unicul care a reușit să distingă icircn ceața bătăliei un cacircștigător este Șerban Nicolae bdquoEste o victorie a homosexualilorrdquo afirmă el deși nevalidarea nu schimbă nimic din prevederile constituționale de dinainte de referendum

O icircntrebare dureroasă pe care o lasă icircn urmă referendumul este cum poate fi definită o majoritate icircn Romacircnia La scrutin au participat 2110 dintre alegători (38 milioane de per-soane din 18 milioane) dintre care 9156 (35 milioane) au votat bdquodardquo După cum a amintit Liviu Dragnea PSD a cacircștigat alegerile din 2016 cu și mai puține voturi 32 milioane după declarația recentă a liderului PSD care a propus elimina-rea pragului de validare a referendumurilor vii-toare pentru a crește numărul participanților la vot Oricum ar fi sunt bdquomajoritățirdquo foarte subțiri

Ajungacircnd la categoria celor care ar fi vrut să profite de referendum pentru a icircnregistra puncte electorale icirci amintim pe Robert Negoiță și pe Dan Barna care au spus că 40 de milioane de euro cacirct a costat organizarea referendumului ar trebui decontate politic de PSD sau de liderul acestui partid Atitudine total nedemocratică nu numai pentru că atacirct Constituția cacirct și Legea 32000 prevăd ca la cererea a minimum un mili-on de cetățeni să se organizeze un referendum de modificare a legii fundamentale Dar ideea de a pune icircn balanță un drept democratic și costurile pentru exercitarea lui arată o concepție politică total eronată

Alții icircn frunte cu PNL au icircncercat să pună eșecul referendumului pe formularea neclară a icircntrebării de pe buletinele de vot icircncercacircnd să arunce răspunderea pentru eșecul scrutinului icircn altă ogradă Dar formularea nu poate fi alta pentru că așa este prevăzută icircn Legea 32000 pe care parlamentarii au votat-o la vremea respectivă

Și Coaliția pentru Familie a icircncercat să că-lărească valul referendumului descoperind că bdquoRomacircnia are nevoie de creştini implicaţirdquo iar bdquo3 500 000 de cetăţeni romacircni nu trebuie să strige icircn pustierdquo drept care Mihai Gheorghiu anunță că e gata să se sacrifice și să icircnființeze un partid care să asigure că vocile bdquocreștinilor implicațirdquo se aud acolo unde trebuie

ALx MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamen-tele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcirc-NIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAF-B108000090989US02 RO46DAFB108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Secretar general de redacţieElena MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ Luciana FRIEDMANN

Eva GALAMBOS (senior editor) George GIcircLEA Boris M MEHR

Mihaela OBERSCHI

Foto Sandu CAcircLŢIATraducători

Ebraică Sarit BLONDERLucian-Zeev HERŞCOVICI

Engleză Sanda LEPOIEV Secretar de redacţie Emilia HRISTEA

Relaţii administrator Mihail TUNSOIUTelefon 021-3149690

distributierregmailcom

DTP Gabriel IONESCUgabietipografieroTiparul executat de

Tipografia ArtPRINT

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține auto-rului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Festivaluri festivalurihellip

Toamna a venit cu o ploaie de fes-tivaluri Multe poate chiar prea multe dacă estimăm puzderia lor bdquode pe Siriusrdquo

adică de la distanță și ne gacircndim la optima valorificare a fondurilor Și totuși inițiative necesare (din perspective mai apropiate de bdquopămacircntul realităților culturalerdquo de la noi) Am icircn vedere desigur și nevoia de con-tacte și schimburi artistice Dar mai ales sărăcia ofertelor culturale de peste an icircn special icircn orașele care nu au instituții proprii (văduvite acum și de turneele de prestigiu de altădată considerate mult prea costisitoare)

Voi aminti de două evenimente Icircn zilele icircn care citiți acest număr al revistei sunt icircncă vii ecourile Festivalului Internațional de Teatru Idiș organizat de Teatrul Evreiesc de Stat Actuala ediție a III-a a icircnscris pe afiș și de această dată mai multe trupe din străinătate Icircn ceea ce privește oferta gazdelor aceasta a atras prin montările după Sholem Ash și Shalom Alehem (regizate de Alexander Hausvater și Andrei Munteanu) A interesat și o premieră absolută Tribunalul tatălui meu de David Likht după I B Singer rod al cooperării dintre TES și The National Yiddish Theatre bdquoVolksbienerdquo din New York icircn regia lui Motl Didner

Totodată ca de obicei luna octombrie a programat Festivalul Național de Teatru (a 28-a ediție) Pe afiș ndash cacircțiva invitați străini și realizări variate (ca problematică sursă de inspirație factură estetică și public-țintă) atacirct ale teatrelor bucureștene cacirct și ale celor invitate ndash din Timișoara Arad Cluj Tacircrgu Mureș Sibiu Iași Piatra Neamț Sfacircntu Gheorghe etc

Privind afișul FNT aș vrea să subliniez cu acest prilej prestigiul re-zistent icircn timp al pieselor unor scriitori evrei din secolul al XX-lea de la Odoumln von Horvaacuteth și Stefan Zweig la Tony Kushner David Mamet ori Eric Emmanuel Schmitt Am putut vedea astfel la bdquoMetropolisrdquo (cu Marius Manole icircn rolul principal și icircn regia lui Chris Simion Mercurian) Copilul lui Noe text icircn care reputatul dramaturg francez atacirct de prizat la noi evocă și explorează experiența și trăirile de coșmar ale unui copil obligat să se ascundă pentru a supraviețui bdquovacircnătorii de oamenirdquo declanșate de naziști

Poate și ca urmare a extraordinarului bdquoRequiemrdquo (icircn regia autorului) adus icircn Romacircnia de Teatrul Cameri din Tel Aviv dramaturgia lui Hanoch Levin revine icircn preferințele regizorilor Levin interesează prin lucidi-tatea dar și prin fervoarea emoțională cu care fixează crizele umane prin modul icircn care surprinde erodarea relațiilor de familie ruptura dintre părinți și copii destrămarea unor cupluri de o viață dramatismul rătăcirii prin labirintul unor lumi alienate sub puterea lui Mammon și cu obsesii instinctuale tragismul zbaterii icircntr-un univers absurd bacircntuit de boală și de angoasa morții

Atrag la Levin mixajul realismului cu oniricul și fuziunea aparte a lirismului cu grotescul Interesează de asemenea potențialul dramelor sale de a stimula un teatru total ce poate implica deopotrivă forme ale avangardei music-hall-ului și tradiții ale teatrului idiș

Sub acest semn au stat cacircndva Meșteșugul vieții Cacirctă speranță (la Bulandra și Odeon) ori Krum tragi-comedie feroce montată la Timișoara și Tacircrgu Mureș Povestea căutărilor și deambulărilor lui Krum prins icircn capcana unor relații familiale degradate și a unor alegeri sentimentale imposibile stilul acestei piese care alternează realismul crud cu umorul răvășitor și cu straniul coșmaresc ne-au fost readuse icircn FNT de regi-zoarea Luminița Tacirccu precum și de Alexandru Pleșca ori Angela Ciobanu icircmpreună cu colegii lor de la Teatrul bdquoMihai Eminescurdquo din Chișinău oaspete al FNT

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

netul dar mai ales recreacircnd icircn limba noastră acel stil al brevilocvenței caracteristic poe-tului israelian Ver-surile lui Amichai nu doar că sună bine icircn romacircneş-te dar au toată bogăția de subtex-te pe care poetul a strecurat-o icircntr-o poetică altminteri simplă chiar aus-teră lipsită de podoabe

Traducerea lui Grauenfels şi Pope le face onoare autorilor şi icirci face dreptate lui Yehuda Amichai care pătrunde icircn limba romacircnă icircn haine de gală

RĂZVAN VONCUYehuda Amichai - Poezii alese traducere

de Adrian Grauenfels şi Emanuel Pope Editura Saga 2017

  • 77 de ani de la deportarea evreilor romacircni icircn Transnistria
  • Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • Semnarea scrisorilor de acreditare a noului ambasador al Israelului icircn Romacircnia
  • Suntem conectati la societatea romacircnească si apreciati icircn plan international
  • Benjamin Netanyahu noi dovezi privind icircnarmarea nucleară a Iranului
  • Spital de campanie israelian ultramodern instalat icircn Romacircnia
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • TES FEST ndash editia a III-a
  • Scoala vietii viata scolii arta bucuriei
  • Bucuresti 9 octombrie 2018 ndash Comemorarea Zilei Holocaustului icircn Romacircnia
  • bdquoDorinta de a face bine oamenilor printre care trăiescrdquo
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • AD MEA VEESRIM Preşedinţi de comunităţi nascuti icircn luna noiembrie
  • Smini Ateret si Simhat Tora la Templul Coral
  • Sucot 5779 la Sinagoga Mare din Capitală
  • Sabatul la tăranii evrei din Maramuresul de altădată
  • Cum se citeste din Tora
  • Paul Cornea s-a stins din viată
  • bdquoUn moment de gacircndire altfelrdquo
  • Proiecte si sperante pentru Noul An
  • Presedintele Comunitătii reales icircn unanimitate pe icircncă patru ani
  • Istoricul Ladislau Gyeacutemaacutent onorat de Universitatea din Oradea
  • Unitatea a asigurat supravietuirea evreilor
  • Două sărbători icircntr-o singură zi
  • Peste 40 de sătmăreni icircn suca
  • Prima icircntacirclnire oficială atacirct socială cacirct si ecumenică la Sinagoga bdquoAachavas Reinldquo
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • Dezbateri despre Soah
  • Ionel Schlesinger educatia cel mai bun mijloc de cunoastere a Holocaustului
  • Educaţie pentru icircnţelegerea trecutului
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Omagiu adus memoriei lui Nicolae Cajal
  • Ziua Europeană a Culturii Iudaice
  • Refacerea aleilor cimitirului evreiesc
  • Sala de spectacole a JCC din Bucuresti va purta numele lui Izu Gott
  • Mircea Crisan dincolo de zacircmbet
  • Patriarhul Daniel la 11 ani de slujire icircn fruntea BOR
  • Poezia Mariei Hirth
  • Comunitatea SantrsquoEgidio la 50 de ani
  • Imaginea soldatului evreu icircn Armata Romacircnă icircn Primul Război Mondial
  • Elevi icircn vizită la Templul Cerealiștilor
  • Holocaustul explicat icircn sinagogă
  • Să nu renunti la visele tale
  • Icircnfiintarea CSIER icircn contextul unei epoci
  • Comunitatea evreiască din Serbia ndash icircn scădere rapidă
  • bdquoCinsteste pe tatăl tău si pe mama tardquo
  • Cum se citestehellip
  • Sucot 5779hellip
  • bdquoCasa de pe Colina Doamneirdquo lansată icircn Romacircnia
  • Ochelarii digitali ndash o sperantă pentru nevăzători
  • Monitorizarea tensiunii oscilante mai accesibilă
  • Noi cercetări asupra probioticelor
  • Cea mai veche berărie din lume are peste 13000 de ani
  • Liftul care salvează vieti
  • Icircncă un evreu laureat al Premiului Nobel
  • Centenarul Marii Uniri celebrat la Zikhron Yaakov
  • Radu F Alexandru ndash dramaturgul bdquolumii noirdquo
  • Papa Francisc a omagiat memoria victimelor Holocaustului din Lituania
  • Multumiri doctoritei STELIANA ANGHEL
  • 75 de ani de la salvarea evreilor din Danemarca
  • Thomas Mann scriitorul universal prieten al evreilor
  • Congresul General al UER (iunie 1929)
  • Evrei icircn viaţa publică
  • The National Day for the Commemoration of the Holocaust Victims in Romania
  • Sukkot and Shemini Atzeret 5779 in Bucharest
  • In Memoriam academician Ionel-Valentin Vlad
  • Paul Cornea passed in eternity
  • Icircnceputul anului 5779 la Căminul Rosen
  • Angela Merkel palestinienii să accepte sintagma Israel ndash Stat evreu
  • Răzvan Turcu elev la Laude-Reut icircn practică la Măgurele
  • Comitetul Director al FCER ndash decizii privind domeniile social cultural religios
  • Ebraica
  • Charles Aznavour a icircncetat din viată la 94 de ani
  • Nina Cassian ndash poeta controversată si talentată
  • Festivaluri festivalurihellip
  • Yehuda Amichai icircn traducere romacircnească
  • Referendumul nimănui

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018

Icircn perioada 7-14 octombrie Teatrul Evreiesc de Stat din București a organizat cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș ndash TES-FEST Icircn 2018 s-au icircmplinit 70 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc ca instituție de stat Icircn cele opt zile publicul spectator a putut lua parte la o suită de evenimente cultural-artistice care au avut ca temă centrală limba și cultura idiș concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri expoziții și proiecții de film Cu acest prilej pe scena Teatrului Evreiesc de Stat au prezentat spectacole mai multe trupe profesioniste de teatru idiș din Israel Statele Unite ale Amaericii Polonia Franța Republica Moldova Austria precum și formații și interpreți de muzică klezmer din Romacircnia și străinătate

Icircn cadrul festivității de deschidere regizorul Andrei Munteanu și Cristina Mohan directorul festivalului i-au icircntacircmpinat pe cei prezenți cu un mesaj de bun-venit mulțumindu-le pentru interesul acordat evenimentelor organizate de TES De asemenea directorul Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a adresat un mesaj organizatorilor publicului și iubitorilor de cultură idiș deopotrivă invitacircndu-i să ia parte la evenimentele ar-tistice din cadrul acestei a treia ediții a festivalului unde

pot intra icircn contact cu tradițiile și cultura idiș reflectate icircn cele opt zile de festival găzduit de București

Nici o zi fără muzică klezmer și dansuriAlături de spectacolele prezentate pe scena Teatrului

Evreiesc de Stat festivalul a reunit o serie de eveni-mente muzicale Icircncepacircnd din prima zi iubitorii muzicii klezmer asezonate cu ritmuri țigănești și romacircnești au luat parte la concertul Trupei Mish-Mash (Marinne Gold-waser Adrian Iordan și Mihai Trestian) Aceleași ritmuri klezmer combinate și cu puțin jazz au putut fi ascultate la concertul susținut de binecunoscuta trupă Klezma-tics din SUA (Frank London Lorin Sklamberg Lisa Gutkin Richie Barshay Paul Marisset și Matt Darriau) De asemenea melomanii au avut ocazia de a participa la recitalul intitulat bdquoMuzica va continuardquo susținut de Irina Barbu și Liat Farris cele două readucacircnd icircn prim-plan cacircntece mai puțin cunoscute icircn limbile idiș și ladino De foarte aproape de noi mai precis din Republica Moldova Efim Chorny ampSusan Ghergus amp Friends au cacircntat și icircncacircntat publicul cu un repertoriu variat icircn cadrul unui concert intitulat bdquoDe la Basarabia la Bucovina Poezia Idiș icircn cacircntecerdquo Avi Hoffman și trupa bdquoBen Bynyuminrdquo au prezentat un monolog tragi-comic despre viața poetului Ițic Manger ilustrată prin cacircntec și poezie Klezmerii din Romacircnia au fost bine reprezentați de formațiile Bucharest Klezmer Band a Comunității Evreilor din Capitală Bogdan Lifșin (dirijor pian și acordeon) Rodica Doija (vioara) Sergiu Marin (violoncel și chitară bas) Sorin Dobrotă (clarinet) Cristian Dragomir (percuție) Mihai Pintenaru (saxofon) Ionuț Păduraru (trombon) Carmen Iovițu (vocal) Geni Brenda-Vexler (vocal) și Arabela Neazi (vocal) coordonator ndash Silvian Horn și de HaKeshet Klezmer Band a Comunității Evreilor din Oradea Csataacuteri-Malec Eszter (solistă vocal) Bogdan-Bodis Adam (pian sintetizator și acordeon) Cătălin Chirilă (clarinet) Nicolae Levi (vioară) Ilie Pop (trom-bon) Boros-Konraacuted Petru (contrabas) Seidler An-drei (tobe) și Trendler Iosif (percuțiesunet)

Ritmul alert al muzicii klezmer invită cu certitudine la dans Icircn piațeta Facircntacircna Vioara Spartă (situată icircntre Spitalul Colțea și Ministerul Agriculturii din București) a avut loc un flash-mob orga-nizat de Steve Weintraub acompaniat de TES Orches-tra și Bucharest Klezmer Band De altfel programul festivalului a inclus două workshop-uri tematice bdquoIdentitatea culturală prin dansrdquo susținut de Steve Weintraub (SUA) și bdquoMuzi-

ca tradițională icircn dramaturgia idișrdquo realizat de către Zisl Sleptovich (SUA) Ambele au avut o dimensi-une aplicată famili arizacircndu-i pe participanți atacirct cu ritmuri și mișcări de dans cacirct și cu variații ale unor cacircntece culese cu precădere din folclorul central și est-european De asemenea ansamblul de dans-uri HORA al Comunității Evreilor din București a oferit pe scena de la Universitate o mostră de dans tradițional evreiesc care s-a bucurat de interesul și aplauzele asistenței Desfășurat icircntr-un alt registru Asya Zlatina și trupa ei de dansatoare au prezentat spectacolul de dans bdquoBarry Mameloshn in Dancerdquo inspirat din muzica celebrelor surori Barry și ritmurile de jazz din perioada anilor 1940-1970

Israil Bercovici ndash un simbol al teatrului idiș din Romacircnia

Icircn cadrul celei de-a cincea zile de festival a avut loc evocarea perso nalității lui Israil Bercovici secretar li te rar al Teatrului Evre iesc de Stat icircn perioada 1955-1982 un adevărat promotor al idișismului om de teatru și autor al unei monografii dedicate istoriei TES intitulată bdquoO sută de ani de teatru evre iesc icircn Romacircniardquo și apărută

a tacirc t icircn l imba romacircnă cacirct și icircn idiș Regizorul Andrei Muntea-nu a afirmat că acest eveniment icircși propune bdquoom-agierea memoriei unui nume ex-trem de impor-tant din istoria teatrului evrei-esc din istoria mișcării teatrale de limbă idiș atacirct din Romacircnia cacirct

și din lumerdquo Dr Miriam Bercovici soția lui Israil Ber-covici a rememorat personalitatea secretarului literar Israil Bercovici despre care a afirmat că a rămas icircn țară bdquodin dragoste pentru limba idișrdquo De asemenea ea a dezvăluit faptul că soțul ei a lucrat la o istorie universală a teatrului idiș și a mulțumit TES pentru decizia de a amplasa o placă memorială icircn incinta teatrului

Mya Liontescu secretar literar a vorbit despre price-perea lui Israil Bercovici de a rezolva orice neajuns care intervenea icircn activitatea teatrală de zi cu zi și despre dragostea lui pentru o limbă idiș curată Totodată a evo-cat munca de documentare pe care el o depunea icircn mod susținut spre a realiza volu-mul despre istoria teatrului evreiesc Dorina Păunescu actriță la TES din 1982 a afirmat că se simte legată de Israil Bercovici atacirct prin locul său de debut Teatrul din Botoșani aflat icircn orașul lui natal cacirct și prin volumul de poezii tradus de el alături de Nina Cassian pe care icircl consideră o carte de căpătacirci icircn devenirea sa personală Cu toate că poartă toate aceste amintiri cu valoare de tezaur ea a mărturisit că nutrește regretul de a nu fi lucrat direct cu el

Istoria TES icircn fotografii de arhivăToți cei care au participat la evenimentele organizate

la Facircntacircna Vioara Spartă au avut ocazia de a viziona o expoziție de fotografii din arhiva teatrului Ea ilustrează

cei 70 de ani de istorie fotografiile readucacircnd icircn atenția publicului figuri emblematice ale TES și imagini din spectacolele prezentate De asemenea icircn Sala Foaier a TES a fost vernisată o altă expoziție de fotografie care abordează o perspectivă comparativă asupra modului de realizare a diferitelor spectacole de-a lungul anilor icircn diferite regii precum bdquoDybbukrdquo bdquoCel care primește palmerdquo bdquoStele rătăcitoarerdquo șa

Despre istoria TES și potențialul său ca real obiectiv turistic a vorbit și Marcel Drăghici șef al Departamentului Producție și totodată bdquoghidul neoficialrdquo al teatrului El a afirmat că de-a lungul anilor a icircnvățat despre semnificația istorică a clădirii icircn care funcționează TES și despre importanța includerii acesteia icircn principalele tururi oferite turiștilor israelieni și nu numai

Proiecție de film documentar despre Isaac Bashevis Singer

Tot icircn cadrul festivalului regizorul Isy Morgensztern invitat la București a prezentat filmul documentar bdquoYid-dish Nobel Prizerdquo care tratează subiectul lite raturii idiș și mai ales destinul scrierilor lui Isaac Bashevis Singer laureat al Premiului Nobel pentru Literatură icircn 1978 După vizionare Isy Morgensztern a intrat icircn dialog cu publicul afirmacircnd necesitatea unui filon de cultură

iudaică icircn Europa secolului al XXI-lea cacirct și importanța demersurilor pentru conservarea ei

Icircntacirclnire cu Carol FeldmanScriitor și fost actor al TES Carol Feldman a revenit

pe scenă icircntr-o icircntacircl nire emoționantă cu spectatorii El le-a icircmpărtășit celor prezenți amintiri din perioada de dinainte de 1965 anul cacircnd a emigrat icircn Israel Dintr-o dublă perspectivă atacirct personală cacirct și profesională vorbitorul s-a referit la momente de căpătacirci din viața sa ndash devenirea sa ca actor de limbă idiș relațiile cu unii dintre colegi și mai ales icircntacirclnirea cu cea care avea să icirci devină soție regretata Betty zl De asemenea el a citit două povestiri din ultimul său volum bdquoCaleidoscopul meurdquo icircn care face portretele unor actori din Teatrul Evreiesc de Stat și descrie perioada icircn care activa pe scena din strada Iuliu Barasch

Amintiri despre viitor Actrița Rodica Mandache și Yoel Rippel au vorbit

despre istoria teatrului de expresie idiș din spațiul romacircnesc Rodica Mandache originară din Iași a evocat Grădina bdquoPomul Verderdquo un loc reprezentativ al Iașilor copilăriei sale Relația cu unele dintre colegele sale de clasă amintirile personale imaginea vechii clădiri a Teatrului Național din Iași cacirct și interacțiunea cu sinagoga din apropierea casei sale alcătuiesc un potpuriu de trăiri pe care ar-tista le-a evocat icircn fața celor prezenți Ea a mărturisit că era familiarizată cu limba (Continuare icircn pag 5)

DAN DRUȚĂFoto Oana Monica Nae

T E S F E S T ndash e d i ț i a a I I I - a

Maia Morgenstern icircn timpul spectacolului

Trupa Mish-Mash

Scenă din spectacolul bdquoMarienbadldquo

Formația Bucharest Klezmer Band și Maia Morgenstern icircn concert la TES FEST

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 524-525 (1324-1325) - 1 ndash 31 Octombrie 2018 5

idiș iar plăcuța montată pe locul unde funcționase primul teatru idiș

din lume o vedea adesea și și-o amintește cu nostalgie Ea a arătat că se consideră norocoasă deoarece toate aceste amintiri și interacțiunea cu o lume atacirct de diversă icirci confirmă faptul că a avut o copilărie fericită

Yoel Rippel nepot al actriței Seidy Gluumlck a evocat cu nostalgie momentele petrecute icircn clădirea TES dar și icircndemnul mamei sale de a nu alege o profesie legată de teatru Deși a urmat o carieră icircn domeniul avocaturii el a mărturisit că este un iubitor de teatru și prețuiește mult legătura stracircnsă pe care o are cu Teatrul Evreiesc de Stat din București

Un bdquomaratonrdquo al spectacolelor de teatruPrima zi a festivalului a debutat cu spec-

tacolul bdquoMarienbadrdquo producție a TES (r An-drei Munteanu) care nu reprezintă altceva decacirct o invitație inedită icircn lumea umorului burlesc al lui Șalom Alehem Tot regizorul Andrei Munteanu alături de Teatrul Evreiesc de Stat bdquoRachel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia i-au inițiat pe spectatori icircn bo-gata lume a tradiției poetice idiș ilustrată de

spectacolul bdquoCacircntecele biblicerdquo Regizorul Rafael Gold-waser a adus mai vechea poveste a vestitului lăutar Stempeniu și frumoasa lui poveste de dragoste icircntr-un spectacol presărat cu multă muzică realizat cu sprijinul TES Orchestra Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat icircn cea de-a patra zi spectacolul bdquoDumnezeul Răzbunăriirdquo (r Alexander Hausvater) care propune o inedită poveste de dragoste și o lecție despre relativizarea reperelor mo-rale De asemenea scena TES a fost gazda premierei oferite de Teatrul Idiș din Tel Aviv cu spectacolul muzical bdquoHertzlrdquo centrat pe povestea lui Theodor Herzl și a icircntacircl-nirii sale cu Max Nordau Umorul specific al scrierilor lui Șalom Alehem a fost adus din nou pe scena TES grație producției bdquoTevie servit crud cu garnitură evreiascărdquo icircn regia lui Allen Lewis Rickman

Coproducție TES-FolksbieneIcircn ultima zi a festivalului TES amp Folksbiene au pre-

zentat coproducția bdquoTribunalul tatălui meurdquo icircn regia lui

Motl Didner de la Teatrul Idiș din New York Piesa spune povestea copilăriei lui Isaac Bashevis Singer dominată de o atmosferă plină de spirite și demoni dar și de ima-ginea curții rabinice conduse de tatăl său

Ultima zi de festival ultima zi de muzicăCu ocazia icircnchiderii TES Orches-

tra (dirijor Bogdan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini Mihai Pintenaru Ser-giu Marin voce ndash Geni Brenda-Vexler Carmen Hannah Iovițu și Arabela Neazi) alături de actorii Maia Morgen-stern Mihai Ciucă Roxana Guttman și cele două junioare ndash Dara Iovițu și Carla Lifșin ndash au susținut un concert special de muzică tradițională idiș

Icircn final directorul Teatrului Evre-iesc de Stat Maia Morgenstern a mulțumit tuturor celor care au luat par-te la realizarea festivalului precum și publicului spectator pe care l-a invitat de pe acum la cea de-a patra ediție din anul 2019

(Urmare din pag 4)

Școala vieții viața școlii ar ta bucurieiProf univ dr Maty Blumenfeld la 90 de ani

Icircntr-o carieră universitară de peste 60 de ani la Catedra de rezistență a materialelor din Politehnica bucureșteană profesorul Maty Blumenfeld a modelat zeci de generații de ingineri a publicat nenumărate studii științifice icircn reviste de profil din țară și din străinătate Este autor și coautor de tratate monografii manuale icircn domeniu bdquoLucrez și acum la o carte munca mă ține icircn viațărdquo zice Are dreptate

A trăit Holocaustul epocile de totalitarism Știe să lupte A deprins asta de la tatăl lui botoșănean dintr-o familie de oameni săraci La unsprezece ani a fost dat ca băiat de prăvălie la un negustor de stofe Negusto-rul l-a bdquocazatrdquo icircntr-o pivniță unde depozita stofele Nu era prea vesel să dormi iernile icircntr-o pivniță neicircncălzită O co-pilărie fără copilărie bdquoDin tracircnta cu viața a ieșit omrdquo bdquoCacircnd a venit la București tata a fost funcționar apoi și-a făcut o firmă de produse electrotehnicerdquo icircși amitește interlocutorul nostru și continuă bdquoIcircntr-o zi intră cine-va-n prăvălie și-ntreabă Cablu aveți Am 100 de lei metrul Omul pleacă fără să-l cumpere Trec cacircteva zile Reapare Mai aveți cablu Da 100 de lei me-trul Zic de ce nu i-ai cerut mai mult Trebuie și el să trăiască răspunde tata El m-a icircnvățat ce-i omeniardquo

Maty era adolescent icircn anii prigoanei elev la Li-ceul evreiesc bdquoCultura Brdquo Profesorul de filozofie Iosif Brucăr unul dintre cei mai reputați dascăli ai săi a reușit să obțină de la ministrul de atunci al Culturii Ion Petrovici aprobarea de icircnființare a Liceului Pe-dagogic Evreiesc S-a mutat acolo Printre colegi i-a avut pe Sergiu Comissiona și Manole Marcus N-a lipsit niciodată de la școală icircn afară de zilele icircn care au fost rebeliunea și Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 Bombardamentul Forțelor Aliate din 4 aprilie 1944 l-a prins cacircnd se-ntorcea de la ore bdquoAm auzit sirena care anunța alarma Icircn zece minute a icircnceput bombarda-mentul Năprasnic Calea Griviței a fost cel mai puternic afectată Parașutiștii căzuți prizonieri au fost icircncartiruiți la Școala Sfacircnta Ecaterina era aproape de casă Dar ce deosebire de tratament icircntre prizonierii americani și ruși Americanilor li s-au pus la dispoziție dormitoarele internatului Rușilor li s-au făcut barăci Serile rușii cacircn-tau Așa de frumos că se-aduna lume din cartier să-i asculte La 23 august rsquo44 ora zece seara s-a auzit la radio proclamația regelui Mihai către țară Oamenii se icircmbrățișau pe străzi de bucurie că s-a terminat războiul Unul dintre prizonierii ruși icirci spune mamei vă bucurați

voi dar dacă vin rușii și mă prind mă omoară Asta se-ntacircmplă cu prizonieriirdquo

ndash Cum a fost după 23 august rsquo44ndash Deși mulți colegi au intrat la școli romacircnești tata a

hotăracirct să mă duc tot la Liceul bdquoCultura Brdquo După atacircția ani de propagandă antisemită nu credea că lucrurile se pot schimba peste noapte Voia să mă ferească de experiențe nefericite După bacalaureat am intrat la Poli-tehnică Terminam anul icircntacirci cacircnd a venit naționalizarea 11 iunie rsquo48 Tata a pierdut tot A intrat la o cooperativă La icircnceputul anului IV am fost numit preparator Cu salariul meu și cu ce cacircștiga tata ne-am putut descurca Au fost icircnființate cursuri pentru muncitori-studenți și eu

le-am predat Aveam 25 de ani Icircn rsquo52 eram asistent icircn rsquo55 ndash șef de lucrări Primul șantier la care-am lucrat icircntr-un colectiv condus de profesorul Gheor-ghe Buzdugan mentorul meu a fost cel de la Hidrocentrala Bicaz Era prin rsquo59 - rsquo60 Icircn rsquo64 mi-am susținut doctoratul Teza mea bdquoMetoda celor trei necunoscute aplicată sisteme-lor elasticerdquo a fost preluată de mulți cercetători romacircni

ndash A fost o problemă de inspirație

ndash O sumă de acumulări apoi a venit soluția Locuiam icircn

apropiere de Parcul Carol Luam autobuzul 32 care mă ducea pacircnă la Politehnică Pe drum am schițat icircn minte o metodologie de calcul originală publicată ulterior de profesorul Buzdugan icircntr-un manual de rezistență a ma-terialelor Teza am scris-o icircn șase luni februarie-iulie rsquo63

ndash Există bucurie sau doar arta de a ne-o facendash Și una și alta Am avut mulți prieteni dar aproape

toți sunt plecați din țară din viață Un foarte bun prieten Justin Herșcovici inginer din icircntacircmplare umanist prin vocație a murit de infarct la 55 de ani Singurul cu care vorbesc pe skype e Anton Todel stabilit icircn Argentina microbist icircnrăit ca și mine După ce doamna mea m-a părăsit n-am mai vrut să merg nici la teatru nici la concerte nici să mă uit la televizor Anton mi-a spus Ada n-a zis să nu vezi meciuri Joacă acum Chelsea cu Manchester United Deschide televizorul și pe urmă comentăm

Mi-arată o carte apărută la Editura Printech 2015 cu dedicația bdquoSoției mele Ada Brumaru muzicolog lacircngă care am trăit 54 de ani de dragoste icircnțelegere și respect reciprocrdquo

ndash Ada a fost bucurie Restul ndash clipe Le retrăiesc pe cele din anii tineri le prețuiesc pe cele de azi

IULIA DELEANU

TES FEST ndash ediția a III-a

Guvernul Romacircniei Institutul Naţional pentru Studierea

Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo

Concurs de soluții pentru amenajarea Muzeului Național

de Istorie a Evreilor și al Holocaustului

din RomacircniaIcircn luna septembrie a anului curent Institutul

Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia a lansat concursul de soluții pentru amenajarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holo-caustului din Romacircnia

Icircn data de 12 decembrie 2018 un juriu internațional va anunța cacircștigătorul competiției și soluția propusă

Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romacircnia are ca scop prezen-tarea și promovarea istoriei a culturii și tradițiilor comunităților evreiești din Romacircnia și prezentarea contribuției acestei minorități naționale la evoluția societății romacircnești de-a lungul timpului

Activitatea viitoarei instituții va avea de aseme-nea o importantă componentă educațională ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului și promovarea dialogului intercultural

Anunțăm cu acest prilej că Institutul bdquoElie Wieselrdquo invită membrii comunității evreiești din Romacircnia să ofere obiecte fotografii documente reprezentative pentru istoria personală sau a comunității

Informații pot fi obținute la adresa de e-mail offi-ceinshr-ewro sau la nr de telefon 0213180939

Aspect din spectacolul bdquoCacircntecele bibliceldquo

Barry Mameloshn in Dance

Din spectacolul bdquoTevie servit crudhellipldquo