anul ii – numarul 5 martie 2011 revista lunara editata de ... · tu cel care citesti in acest...

Anul II – Numarul 5 MARTIE 2011

Bune maniere in concurs pag. 23 Tips & Tricks pag. 29 Concursul Bucuresti 2011 pag. 5 Antenele de concurs – YO9FNP pag. 8

Acumulatorul cu Pb. Functionare, incarcare,

Tips&Tricks

Pag. 15

Revista lunara editata de Societatea Romana a Radioamatorilor www.asrr.org

Pentru discutii despre continutul revistei accesati aria corespunzatoare la www.radioamator.eu.

DX & CONTEST: -Concursuri recomandate- martie 2011 Pag. 31

Geocaching pag.13

http://www.radioamator.eu/radiomagazinyo

http://www.asrr.org

http://lccom.ro

Anul II, Nr.5 Martie 2011

Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor www.asrr.org www.radioamator.eu www.yo3ksr.ro Pagina |2

EDITORIAL de YO3HJV

In anul 2009 am participat pentru prima oara intr-un “concurs” de unde scurte, organizat in YO. Marturisesc faptul ca, la cata bere beau (fara alcool), activitatea competitionala nu ma atrage, radioamatorismul ramanand in sfera hobby-ului si din pricina kilogramelor in plus, HI! Totusi, prea multa “lume” se agita in preajma concursurilor, prea multi se mandresc cu antenele si kilowatii “de concurs” pentru ca acest domeniu sa ramana “neexplorat”. Asa am ajuns acum cativa ani sa imi pun intrebarea: Pot sa particip la un concurs? Primul pas a fost sa evaluez echipamentele: Un TS2000X, un FT857, o antena verticala HM si alta filara, tot HM. Final ioc, statia “barebone” si un antenna tuner. Am descarcat cateva regulamente de concursuri organizate in YO... Din start, am fost reticent fata de numele ales pentru anumite concursuri si fata de “pompa” altora. In fine, una peste alta, cautam un concurs lejer, a carui miza sa fie departe de cele ce starnesc pasiuni care aduc unii oameni in stare sa se ia la bataie cu altii, stiti si voi, un concurs in care, cu adevarat sa ma simt bine facand QSO-uri. In acest context, de nelamurire maxima, ma intalnesc cu YO3JW, Pit, care ma indeamna sa particip la Concursul Bucuresti. Ca “e usor”, ca fiind statie din Bucuresti “nu dai control cu cifre, doar cu sectorul”, ma rog, “fineturi” si “subtilitati” care m-au convins, mai ales ca acest concurs urma sa se desfasoare intr-o seara de luni. Al doilea pas (si tot a doua problema) a fost logul de concurs. Nu am reusit in timp util sa descopar cum sa realizez setarile la HRD, asa ca primul log de concurs l-am scris pe hartie si abia apoi l-am trecut “pe curat”, in Ham Radio Deluxe. Participarea in concurs a fost OK, deja dupa prima ora nu mai aveam trac. Lipsit fiind de suportul logului digital, de cateva ori era sa

dublez legaturile dar corespondentii, din fericire, au fost “pe faza”. Apoi, spre surprinderea mea, m-am descoperit preocupat de locul ocupat in clasament, loc onorabil pe la jumatatea acestuia. In anul ce a urmat am mai participat inca o data in acelasi concurs, m-am “dat” si prin IOTA, dar atunci eram statie “vanata”, deh, nu se pune! Anul acesta, impreuna cu echipa de la YO3KSR am participat la Russian PSK Contest 2011 si, spre surprinderea echipei de la YO3KSR, inca un radioamator s-a “molipsit” cu microbul concursurilor! Odata cu aceasta participare am observat ca, desi concursul este organizat de radioamatorii rusi, participarea internationala a fost consistenta si, imediat, am facut comparatie cu concursurile romanesti. Ce atrage statiile sa participe la un concurs al rusilor si ce lipseste unui concurs YO? Nu stiu sa spun, insa concursul Russian PSK a avut prima editie in 2003 iar la aceasta editie deja este un concurs international bine “garnisit” cu indicative de pe tot globul! Apoi, si aici devin un pic rautacios si sper sa mi se scuze “indrazneala”, am observat ca majoritatea concursurilor se desfasoara in banda de 80 m, desi isi aroga variate merite pentru popularizarea legaturilor intre hamii YO si cei straini! Pai, in 80 m? Eventual intre cei din YO si cei din tarile vecine, preponderent din nord poate, pentru ca nu am auzit de vreo legatura facuta de un ham YO cu alt continent in banda de 80 m… Participand apoi si la alte concursuri, chiar daca nu am iesit pe un loc “de top”, am ajuns la concluzia ca si ele sunt ale noastre, ale radioamatorilor, si ca sunt bune dar numai daca sunt abordate tot ca un hobby si nu au miza unor titluri de “mester sportiv”!


Revista online de informare pentru radioamatori editata de Societatea Romana a Radioamatorilor Pagina | 3 www.asrr.org www.radioamator.eu www.yo3ksr.ro

CUPRINS Nr. 5 Martie 2011

ANTENE - YO9FNP 8

PAUZA DE RADIO – Cum stii ca esti radioamator adevarat? 13 - Geocaching 13

BATERII

- Acumulatorul cu plumb 15

DIGIMODES - Aplicatii ANDROID pentru HAM 21

BUNE MANIERE - Concursurile radioamatorilor 23

ISSN 2069 – 3877

Editorial: Adrian Florescu, YO3HJV Digimodes: Andrei Bolboceanu, YO3FTI Programe SRR: Stefan “Pit” Fenyo, YO3JW Foto: Vlad Micu, YO3IHG Diverse: Vlad Micu, YO3IHG Comercial: Andrei Bolboceanu, YO3FTI

Pentru abonarea la editia electronica, va invitam sa va inscrieti pe site-ul www.yo3ksr.ro. Lunar, abonatii participa la o tombola si au sansa de a castiga un articol util radioamatorilor. Pentru a contribui cu articole la realizarea revistei, va rugam sa ne contactati. http://www.yo3ksr.ro/despre-yo3ksr/radiomagazinyo.html

Va asteptam cu materiale pentru publicarea in revista. Lunar, autorii carora li s-au acceptat spre publicare articolele transmise, vor putea castiga un produs oferit de sponsorii nostri. Materialele transmise trebuie sa fie originale, sa nu fi fost publicate in alte reviste sau site-uri; traducerile trebuie sa fie insotite de acordul autorului pentru publicare. RadioMagazinYO are dreptul exclusiv de a insera materialul transmis in oricare dintre revistele care vor fi publicate in cele trei luni consecutive primirii materialului. Dupa aparitia celui de-al treilea numar, daca materialul nu a fost inclus in revista, autorul redobandeste toate drepturile asupra lui. Informatiile personale transmise odata cu articolele spre publicare nu vor fi folosite decat pentru uz intern, fara a fi transmise spre stocare sau prelucrare catre terte parti. Adresa la care asteptam articolele dvs. este: [email protected]

Pe durata lunii martie 2011, la sediul radioclubului Societatii Romane a Radioamatorilor (YO3KSR) se poate testa un receptor SDR “Excalibur” (WR-G33DDC). Sesiunea de evaluare este posibila ca urmare a sprijinului oferit de dl. Dr. Ing. Radu Ionescu (YO3AVO) si echipa de la Radioconsult SRL, reprezentant WinRadio in Romania, carora le multumim. Mai multe detalii pe aria SDR a forumului www.radioamator.eu sau pe pagina radioclubului, www.yo3ksr.ro



http://www.lucascomm.ro



CONTEST de YO3JW

Concursul Bucuresti Mai este putin si se apropie editia a 34-a a Concursului Bucuresti. Sper ca si tu cel care citesti in acest moment aceste randuri sa te hotarasti sa participi. Aceasta pentru ca este o buna ocazie sa vezi daca te descurci intr-un concurs. Un concurs care nu starneste patimi si care te poate destinde dupa o obositoare zi de luni… Pentru cei mai proaspeti in banda, iata istoria concursului. Prin anii ’70, in YO erau doar cateva concursuri: Campionatul national, vreo doua Cupe si YO DX contest. Era perioada cand A.S. Filaret era activ si cu toate antenele sus. In 1975 am avut ideea de a organiza un altfel de concurs si am discutat propunerea cu YO3JP, fostul coordonator al activitatii de radioamatorism din cadrul FRR. M-a rugat sa fac regulamentul. Dupa ceva timp am depus proiectul si am asteptat raspunsul. Acesta a venit in cele din urma dar nu m-a incantat. La vremea respectiva, presedintele federatiei era un militar, generalul Enciu asa ca am “profitat” si, intr-una una din zile, l-am intalnit la club si i-am aratat proiectul. Cu sprijinul sau, concursul a fost aprobat in anul 1976. A intrat in calendar incepand din 1977, ca prima editie. La vremea respectiva concursul avea etape trimestriale in fiecare a treia zi de luni din fiecare trimestru, desfasurandu-se atat in US, cat si in UUS. Participarea a fost deosebita si, impreuna cu cativa colegi de la locul de

munca, am realizat plachete - o premiera pentru vremea respectiva. Dupa evenimentele din decembrie, ca multe altele, si activitatea de radioamatorism a trecut prin schimbari; fiecare organizatia cauta sa se afirme si cum un concurs

era usor de organizat in noile conditii, acestea nu au intarziat sa apara. Concursul Bucuresti s-a reorganizat ramanand numai in US, cu doua etape de concurs de cate o ora, ce se desfasurau intr-o singura zi. Din clasamentele anilor trecuti se poate observa ca este un concurs "populat" cu statii numeroase. Aici am totusi o remarca. Fiind un concurs organizat de bucuresteni ar trebui ca participarea lor sa fie una de exceptie. Acest lucru nu se intampla, ceea ce ma mahneste si tare as fi bucuros ca, din fiecare sector al Bucurestiului sa existe o participare onorabila. Din statistica rezulta ca in Bucuresti sunt aproape 1000 de statii autorizate. In banda de 80 m au acces azi toti radioamatorii, indiferent de clasa de autorizare. Logul se poate tine electronic si exista o multime de programe ce pot fi utilizate pentru acest concurs. Incepand cu editia din 2006, pot participa si statii din afara Romaniei, concursul devenind astfel o ocazie de completare a colectiei de QSL-uri in banda de 80 m; mare parte din operatorii ce participa la concurs sunt deja vorbitori ai limbii noastre. Incepand cu editia a 31-a, la concurs sunt invitati sa participe toti radioamatorii

http://www.yo3ksr.ro/despre-yo3ksr/concursul-cwssb-bucuresti-hf-2011/



care doresc indiferent de locatia lor, iar etapa s-a marit la 90 minute (sunt doua etape). Pentru a permite participarea a cat mai multi operatori s-a decis ca lucrul in banda sa fie cu puterea maxima de 100W output, putere oferita de marea majoritate a transceiver-elor industriale. Se considera ca fair-playul este o caracteristica a radioamatorilor! Dorim sa pastram acest concurs la un nivel ridicat de fair-play; totodata, concursul Bucuresti este un prilej pentru multi radioamatori incepatori de a “incerca marea cu degetul”, perioada de desfasurare si durata fiind una care permite “exersarea” aptitudinilor in traficul competitional. Participantii la editiile anterioare au beneficiat, in functie de sponsorizari, de diferite "atentii" Cei clasati pe primele locuri au primit plachete sau diplome.

NU uitati, anul acesta CONCURSUL BUCURESTI este pe 21 martie!

Radioclubul YO3KSR asigura reparatii pentru instrumentele de masura cu ac.

Contact: [email protected]

Incepand cu editia 2011, Concursul Bucuresti va fi organizat de Pit, YO3JW in colaborare cu Societatea Romana a Radioamatorilor, in mod special echipa radioclubului YO3KSR. Editia 2011 este ultima editie in care se mai accepta loguri in format letric, din 2012 acestea urmand sa fie primite exclusiv in format electronic.

Nu uitati sa consultati intotdeauna Regulamentul concursului pentru a afla noutatile! http://www.yo3ksr.ro/despre-yo3ksr/concursul-cwssb-bucuresti-hf-2011/

73! de YO3HJV

Tombola “RadioMagazinYO”

Lunar, prin tragere la sorti, se desemneaza un castigator al premiului pus in joc pentru cititorii care se aboneaza pentru distributia online a revistei. Premiul consta in echipamente si accesorii pentru statiile radio. Castigatorul va fi anuntat in numarul urmator al revistei sau pe site-ul radioclubului, www.yo3ksr.ro, premiul urmand sa fie ridicat de la radioclub sau expediat pe adresa castigatorului. La tragerea la sorti nu participa angajatii sau reprezentantii partenerilor care ofera premiul si nici echipa redactionala.

Mai multe detalii puteti gasi intotdeauna pe www.yo3ksr.ro

Premiul lunii februarie:

Antena VHF/UHF F.23 (D510), oferita de LCCOM SRL

http://www.yo3ksr.ro/despre-yo3ksr/concursul-cwssb-bucuresti-hf-2011/

http://www.yo3ksr.ro

http://www.lccom.ro/product_info.php?cPath=31_43&products_id=282&osCsid=9606a8ee04071f375ac7dbc136dff8de



“ANTENELE MELE”

YO9FNP Antena Optibeam OB17-4 este in momentul de fata instalata la 20 m inaltime si este rotita cu un PST 71, un rotor extrem de robust de la Pro Sistel Italia. Acesta este un rotor extrem de bine proiectat si realizat din punct de vedere mecanic, insa are o problema din punct de vedere al rezistentei la apa. Cu toate acestea, il recomand tuturor utilizatorilor de antene de mari dimensiuni, cu conditia protejarii la apa prin realizarea unei cutii de protectie sau orice alta solutie similara.



Eu am montat initial rotorul neprotejat, insa dupa circa 2 luni de vara - cu multe ploi -potentiometrul multitura care indica pozitia s-a intrerupt din cauza apei care s-a infiltrat pe langa axul central al rotorului. Am schimbat potentiometrul si, intrucat nu am mai putut construi o cutie de protectie din tabla la 20 de metri inaltime, am protejat rotorul cu o "mantie" din poliplan cauciucat (care se foloseste la realizarea de bannere publicitare). Astfel, de peste 1 an si jumatate nu am mai avut nici un fel de probleme... Din discutiile purtate si cu alti radioamatori YO utilizatori de rotoare PST, am inteles ca si ei au avut aceeasi problema, deci putem considera protectia la apa un "bug" al rotorului respectiv. Dar, repet, chiar daca are aceasta mica problema, rotorul este unul extrem de robust si bine realizat mecanic.

Antena este montata cu un rulment Yaesu GS-065 si este fixata pe un mast de 60mm in diametru. Este alimentata cu un singur cablu coaxial, printr-un balun de 5 kW de la Optibeam. De remarcat excelentul suport tehnic din partea producatorului; Tom DF2BO este extrem de amabil sa gaseasca o solutie la orice problema ar putea sa apara. La simpozionul de la Friederichshafen din 2010 am avut chiar placerea de a-l cunoaste personal si a sta de vorba cca 30 de minute.



Antena TH7DX de la Hy-Gain este, de asemenea, o antena de care sunt foarte multumit. Este instalata la 15 m inaltime, tot pe un pilon home made, patrat in sectiune, cu latura de 45 cm, identic celui de la OB.

Antena este manevrata cu un rotor Yaesu 800DXA, un rotor de clasa mai mica decat PST, dar care nu mi-a facut nici un fel de problema in cei trei ani de utilizare. Antena este montata pe un mast de 45 mm sustinut de asemenea de un rulment Yaesu GS-065. Antena are balun Hy-Gain original. Fiind o antena cu trapuri, puterea maxima pe care o suporta este de 1.5 KW, conform indicatiilor producatorului. In locatia mea de concurs mai sunt instalate si antene filare, unele alimentate separat cu cablu coaxial RG-213, altele trecute printr-un comutator de la Ameritron RCS 10-X de care, de asemenea sunt foarte multumit. Poate comuta pana la 8 antene pe un singur cablu de coborare.

Mai am instalate:

- Inverted V pentru banda de 160 m - Inverted L pentru banda de 160 m

Ambele au fost testate cu rezultate bune atat in CQWW CW 2010, cat si in CQWW 160 m CW 2011.

Antena Inverted V este alimentata direct, fara balun. Intentionez sa ii montez un balun 1:1 in aceasta primavara.

Antena Inverted L este sustinuta de pilonul antenei Optibeam, are circa 20 m pe verticala si tot atatia pe orizontala. Alimentarea se realizeaza printr-un balun 1:1 home made si are 16



contragreutati de cate 40 m intinse direct pe pamant, plus inca doi tarusi de impamantare din teava zincata, fiecare de cate 2m. O antena foare buna la emisie (mai ales la dx), si complet ineficienta la rx. La emisie folosesc ambele antene, invertedul V fiind mai eficient pentru distante scurte, pentru statiile europene.

Alte antene filare:

- deltaloop pentru banda de 80 m, orizontal, instalat la circa 7 m deasupra pamantului, utilizat aproape exclusiv in concursurile YO; este alimentat la unul din colturi printr-un balun home made 4:1 inverted V pentru 3.5 MHz acordat in segmentul dedicat CW, utilizat in concursuri internationale si DX - inverted V pentru 3.5 MHz, acordat in segmentul dedicat SSB, utilizat in concursuri internationale si DX

Cam asta ar fi... Nu ma pricep sa ofer prea multe detalii tehnice; nu sunt un mare specialist in antene, nu am nici un fel de studii tehnice... HI (sunt economist de meserie).

Va stau oricand la dispozitie pentru alte detalii. 73,

Dan YO9FNP / YR9F

Analizoarele de antena Low Cost RigExpert AA30 / AA54

Gama de frecventa: AA-30: 0.1 la 30 MHz, AA-54: 0.1 la 54 MHz Gama SWR masurata: 1 to 10 Smasuratori de SWR pentru sisteme pe 50 si 75 Ohm Indicatie SWR cu valoarea sau cu progress-bar R si X in gama: 0…1000, -1000…1000 in mod numeric si 0…200, -200…200 in mod grafic Afisare pe ecran: - SWR per frecventa (AA-54 poate afisa SWR pe mai multe frecvente) - SWR, R, X, Z, L, C la frecventa aleasa - Grafic SWR cu 100 puncte - Grafic R, X cu 100 puncte Iesire RF (generator de semnal): - Conector: UHF (SO-239) - Nivelul semnalului de iesire: + 13 dBm (pe sarcina de 50 Ohm) Alimentare: - Doua baterii / acumulator Ni de 1.5V, tip AA - 3 ore masuratori, maxim 2 zile standby cu bateriile incarcate - Se alimenteaza din USB cand este conectat la calculator Temperatura de utilizare: 0 – 40 oC Greutate: 400 g (inclusiv baterii)

http://www.matra-systems.ro/categ_det.php?id=306&idc=12

http://www.radioamator.eu



Pauza de radio

Cum stii ca esti radioamator “adevarat”? - Cumperi banda izolatoare in pachete de 10; - Dezizolezi firele cu dintii; - I-ai spus copilului: “toate astea iti vor apartine la un moment dat” dar el nu iti raspunde si te priveste ciudat; - Pui antene la amici in loc sa iti faci curat in propriul shack; - Ai arsuri de RF de la antene; - Dai control RST convorbirii telefonice; - Ai apucat letconul de partea incinsa; - Cand sotia reclama aparitia unui nou aparat ii spui ca “asta e de muuult aici”; - Ai ceasul potrivit doar pe UTC; - Pui un GPS in masina sotiei doar ca sa ai ce urmari pe APRS; - Claxonezi alti radioamatori cu “CQ CQ”; - Cunosti coodonatele GPS ale locuintei;

- Copii refuza sa mearga cu masina ta pentru ca seamana cu un arici; - Raspunzi la telefon cu indicativul si inchei convorbirea cu “73”; - Ai indicativul pe sepci, tricouri si alte accesorii; - Cand te uiti la un gratar vezi numai ground-plane; - Folosesti cuvantul “radiatie” ca sa sperii lumea; - In fiecare stalp vezi un pilon de antena; - Inca auzi semnale SSTV dupa ce inchizi statia; - Trusa de urgenta are mai multe haine decat dulapul; - Iti pui familia in spate si pe locul din fata pui statia; - Vecinii cred ca esti spion sau agent secret; Adaptare dupa: KE4FVU, http://my.att.net/p/s/community.dll?ep=87&subpageid=310373&ck

GEOCACHING

Radioamatorii doritori de iesiri in natura au la dispozitie, pe langa field-day, programul WFF si programul SOTA-YO, si posibilitatea de a participa la “vanatoarea de comori” – Geocaching. Ce reprezinta Geocaching-ul? Este un fel de “de-a fata ascunselea” in care se incearca gasirea unor cutii ce contin diverse obiecte, cu ajutorul coordonatelor GPS. Coordonatele sunt accesibile pe site-ul http://www.geocaching.com/ iar pentru a le putea accesa este nevoie sa va deschideti un cont pe acest site.

Regula principala este ca puteti lua orice obiect lasat in cutia respectiva dar cu conditia sa lasati ceva in loc. Tot in cutia respectiva se gaseste si un log, in care va scrieti numele si data la care ati gasit cutia. In prezent, pe intreaga suprafata a globului sunt peste 1 milion de astfel de cutii disponibile.

http://www.geocaching.com/



http://www.lccom.ro/index.php?cPath=22_47&osCsid=9606a8ee04071f375ac7dbc136dff8de



BATERII

Acumulatorul cu plumb In numarul trecut al revistei am abordat acumulatorii pe baza de Li ca prim pas intr-o incursiune in lumea acumulatorilor folositi in echipamentele pentru uzul radioamatorilor (si nu numai). In acest numar o sa ne “ocupam” de bateriile pe baza de plumb. Folosite in industria auto pentru obtinerea tensiunii de 12 V si 24 V, acumulatorii pe baza de plumb au dovedit ca pot supravietui cu bine tuturor revolutiilor din industria surselor de tensiune ba chiar au stat la baza standardului de alimentare al echipamentelor din shack-ul nostru (13,8 V). Acumulatorul pe baza de plumb a fost inventat in 1859 de catre Gaston Plante si, un an mai tarziu, prezentat Academiei Franceze de Stiinte. In anii care au trecut, acest tip de acumulator a fost studiat si perfectionat, cautandu-se modalitatile de reducere a dezavantajelor, astfel incat, in prezent, este capabil sa satisfaca multe din asteptarile utilizatorilor.

Chimia acumulatorului Pb

Anodul: Plumb poros, in forma metalica Pb + SO4

2- > PbSO4 + 2e- (0,356V) Catodul: Dioxid de plumb (PbO2) PbO2 + SO4

2- + 4H+ + 2e- > PbSO4 + 2H2O (1,685V) Electrolit: Acid sulfuric diluat Tensiunea electrochimica per element: 2.05 V Densitate energetica: 30-40W/kg

Avantaje

- Cost per W deosebit de avantajos; - De incredere dupa mai mult de 150 de

ani de dezvoltare; - Robustete si toleranta la abuzuri; - Rezistenta la supraincarcare; - Impedanta interna scazuta;

de YO3HJV

- Curenti mari de descarcare; - Posibilitatea de a fi utilizati in regim

flotant sau de a fi lasati in circuitul de incarcare in mod “trickle”;

- Stocare pe termen indefinit fara electrolit;

- Furnizori in toata lumea; - Reciclabilitate 99 %.

Dezavantaje

‐ Greutate mare; ‐ Randament de incarcare destul de

scazut (in jur de 70 %, 90-95 % in anumite tipologii constructive);

‐ Pericol de supraincalzire in timpul incarcarii;

‐ Timp indelungat de incarcare; ‐ Necesitatea stocarii in stare incarcata

pentru a evita deteriorarea; ‐ Degajare de Oxigen si Hidrogen pe

durata incarcarii, ce poate genera un mediu exploziv;

‐ Sulfatarea, la stocarea in stare descarcata si la supraincarcare;

‐ Coroziunea electrozilor in cazul descarcarii excesive;

‐ Reducerea semnificativa a capacitatii de stocare a energiei sub 15 grade Celsius.

Variatiuni ale bateriilor pe baza de Pb

Cei 150 de ani de dezvoltare au condus la diverse tipuri de baterii pe baza de Pb. Utilizatorul poate astfel sa aleaga modelul adecvat pentru aplicatia dorita:

Pb-Ca (Plumb – Calciu)

Bateriile cu adaos de calciu in electrozi sunt destinate, in principal, aplicatilor care necesita absorbtie mare de curent pentru scurt timp. Ele sunt mult mai rezistente la coroziunea electrozilor si sunt capabile sa opereze la temperaturi mai scazute in comparatie cu bateria clasica. De asemeni prezinta o rezistenta mai mare la autodescarcare si la descompunerea (O2 si H) mai mica decat varianta “clasica”. Sunt baterii adecvate pentru aplicatiile de starter.



Pb-Sb (Plumb - Antimoniu)

Acest tip de baterie a fost dezvoltat pentru aplicatiile de propulsie vehiculara si este caracterizat de electrozii realizati din aliaj plumb-antimoniu), tolerand descarcarile complete. Un alt avantaj al acestor baterii il reprezinta durata mare de serviciu. Din pacate, aceste avantaje aduc un dezavantaj major: rata de autodescarcare mult mai mare in comparatie cu chimia “clasica” (2 % - 10 % per saptamana, comparativ cu 1 % - 5 % pentru bateriile Pb – Ca).

VRLA – SLA (Valve Regulated Lead Acid – Sealed Lead Acid)

Principala cauza pentru scurtarea duratei de exploatare a bateriilor pe baza de plumb este evaporarea electrolitului in cursul ciclurilor de incarcare - descarcare. Producatorii au incercat sa reduca acest fenomen si, in mod firesc, s-au orientat catre o solutie de etanseizare. Desigur, simpla capsulare a bateriei conduce catre o crestere a presiunii interne a celulei putand cauza fenomene violente si periculoase (explozii). Folosind diversi catalizatori s-a ajuns la o solutie complexa ce implica prezenta unor supape de protectie la suprapresiune dar si la recombinarea catalitica a oxigenului si hidrogenului in care se descompune electrolitul. In randul utilizatorilor de astfel de baterii se produce o confuzie intre bateriile care au capace de protectie pentru a impiedica contactul cu electrolitul acid si cele care au supape; acestea din urma nu numai ca impiedica accesul la electrolit dar deschiderea supapei pentru eliberarea surplusului de gaz are loc in conditii extreme de presiune. Aceste baterii pot fi identificate prin instructiunile de utilizare intr-o anume pozitie ce impiedica obturarea supapei de electrolitul lichid.

AGM (Absorbed Glass Matt)

Aceste celule au electrolitul “imobilizat” intr-o structura bazata pe fibra de sticla. Spre deosebire de varianta de celula “Gel”, electrolitul este in stare lichida insa este retinut prin capilaritate in aglomerarea de fibra de sticla. Pentru cresterea capacitatii de retentie a electrolitului, fibra de sticla este, la randul ei, poroasa. In aceste baterii, electrolitul este in deficit fata de capacitatea

de “imbibare” a fibrei de sticla. Din acest motiv aceste baterii sunt numite si “insetate”! Aantajul major este legat de securitatea in exploatare (nu prezinta scurgeri de electrolit) precum si de curentii mari pe care ii poate livra datorita prezentei electrolitului in stare lichida “amorsat” in tesatura de fibra de sticla. Bateriile AGM, aproape in totalitate sunt de tip VRLA/SLA. Rata de autodescarcare este mica, in jur de 2%/luna.

Baterii SLI (Starting Light and Ignition)

Acestea sunt bateriile folosite in industria autovehiculelor. Sunt proiectate sa asigure curentii mari necesari pornirii motorului si sunt optimizate pentru utilizarea la temperaturi scazute. Elementii acestor baterii sunt realizati sub forma unor placi poroase, asemanator fagurilor. In acest fel se obtine o suprafata mare de contact cu electrolitul si celula poate furniza curenti foarte mari pentru scurt timp. Dezavantajul este ca, la descarcare sub 50 % din capacitate, electrozii se descompun, scurtand durata de exploatare a bateriei. In exploatarea curenta, pierderea de capacitate produsa prin pornirea motorului (in jur de 5 %) este imediat recuperata de sistemul de incarcare al autovehicolului. Electrolitul este in stare lichida si, pe carcasa bateriei, sunt prezente sisteme de protectie impotriva stropirii (VRLA), fara ca acestea sa transforme celula intr-una SLA. Electrolitul pierdut in utilizare se completeaza, fiind recomandata o verificare periodica cu densimetrul, chiar si cand producatorul pretinde ca nu este necesara mentenanta.

Baterii “Deep Cycle”

Acestea sunt baterii cu Pb destinate utilizarii in submarine si in vehicole actionate electric si sunt proiectate special sa suporte descarcari profunde, pana la 100% din capacitate. Electrozii sunt masivi, special proiectati sa suporte temperaturile mari dezvoltate la incarcarea dupa descarcarea de 100%. Totusi, aceste baterii nu pot furniza curenti mari pentru perioade scurte de timp, nefiind adecvate utilizarii ca SLI.



Baterii cu Gel

In aceste baterii, electrolitul este prezent in forma de gel semisolid. Aceasta forma de electrolit le face deosebit de sigure in exploatarea curenta si corecta, ele fiind proiectate in vederea recombinarii gazelor degajate. Sunt baterii de tip SLA iar eventuala descompunere a electrolitului este recuperata catalitic (totusi, intr-o mica masura). Aceste baterii au fost dezvoltate pentru utilizarea in surse neinteruptibile si sunt deosebit de populare in randul radioamatorilor ca sursa pentru echipamentele portabile. Vom vorbi despre exploatarea lor in cele ce urmeaza.

SOC (State Of Charge)

Inainte de a aborda procedura de incarcare a unei baterii pe baza de Pb, trebuie subliniat faptul ca, intre tensiunea la borne si capacitatea disponibila (SOC – State of Charge) exista o relatie aproximativ liniara, putandu-se face o estimare a starii de incarcare prin citirea tensiunii la borne. Din acest punct de vedere putem spune ca exista unele similitudini cu acumulatorii pe baza de Li. Constructiv, celulele Gel se prezinta sub forme diferite ce incorporeaza 3 sau 6 celule (marea majoritate a bateriilor), corespunzatoare tensiunii generice de 6 V si 12 V, cu capacitati cuprinse intre 1 Ah si 150 Ah. Aceste baterii sunt destinate, dupa cum am spus mai sus, utilizarii in UPS-uri (Uninterruptible Power Supply) in IT si in industria IT & C. datorita plajei largi de aplicatii, iar preturile acestor baterii sunt convenabile pentru utilizarea “radioamatoriceasca”, in formatul cu 6 celule si cu tensiunea de 12 V.

Incarcarea corecta a acumulatorului Gel

Caracteristica bateriilor cu Pb este relatia directa intre tensiune si SOC, incarcarea lenta, pe durata a 9 - 12 ore si determinarea starii de incarcare completa pe baza tensiunii la borne a acumulatorului. Incarcarea completa a unei baterii Pb Gel este intotdeauna un compromis: pe de-o parte, urmarim incarcarea la capacitatea maxima si impiedicarea sulfatarii la electrodul negativ, pe de alta parte, mentinerea la tensiunea de incarcare maxima conduce la corodarea electrodului pozitiv si la generarea de gaze periculoase care duc, la randul lor, la consumarea electrolitului. Alegerea tensiunii corecte de terminare a incarcarii este critica, aceasta situandu-se intre 2,3 V si 2,45 V per celula (13,8 V – 14,7 V pentru acumulatorii cu 6 celule). Incarcarea unei baterii SLA incepe cu o prima faza, in care curentul de incarcare este limitat la 0,8 – 1 C (unde “C” este capacitatea

in Ah furnizata de producator). Aceasta faza continua pana la atingerea tensiunii-prag, stabilita si ea potrivit indicatiilor producatorului bateriei, intre 2,3 V si 2,54 V per celula. Atunci cand bateria atinge aceasta tensiune prag, capacitatea bateriei este de aproximativ 70% din cea maxima. Indata ce tensiunea la borne a atins tensiunea-prag,

incarcarea trece in faza a II-a, cunoscuta sub denumirea de “topping” si in care bateria atinge capacitatea maxima (SOC=100%). Aceasta a doua faza realizeaza incarcarea la teniune constanta, cu urmarirea curentului absorbit.

SOC – referinta rapida • Tensiunea unei celule 100 %

incarcata este de 2,10 – 2,13 V. • Tensiunea unei celule descarcate

este de 1,95 – 2 V. Tensiunile de mai sus sunt masurate la 20

oC, fara consumator la borne.



Imediat ce se detecteaza o scadere a curentului sub 3 % din C, incepe faza a III-a, menita sa compenseze autodescarcarea (“float charge”). Tensiunea de mentenanta este mai mica in comparatie cu cea din faza a II-a pentru a reduce riscul de corodare a electrodului pozitiv si de generare a gazelor. Incarcarea bateriilor de capacitate mare (peste 35 Ah) se realizeaza intr-un interval de timp mai mare, curentul de incarcare fiind limitat la un procent mai scazut din C (in jur de 20-30% din C). Curentul de incarcare in faza a II-a este un indicator sensibil al starii bateriei: o baterie auto in stare buna prezinta un curent de incarcare de aproximativ 30-45 mA la tensiunea-prag in timp ce o baterie deteriorata sau uzata depaseste 100 mA la aceeasi tensiune. Temperatura bateriei este si ea un factor ce trebuie avut in vedere pentru o corecta incarcare.

Descarcarea bateriilor Gel

Este de preferat sa utilizam bateriile Gel in situatii in care este necesara instalarea lor in paralel cu sursa de alimentare, ele fiind concepute special pentru astfel de situatii. Dimensionarea capacitatii bateriei in functie de aplicatie este o etapa importanta in corecta exploatare a unei baterii pe baza de plumb. Bateriile Gel “prefera” sa livreze curent mic pe o durata mai mare de timp. Capacitatea bateriei trebuie aleasa astfel incat, curentul maxim absorbit de consumator sa fie in plaja C(Ah) / 3 – C(Ah)/10. Asadar, daca un consumator are un curent de varf de 5 A, vom cauta o baterie cu capacitatea de cel putin 15 Ah (optim ar fi 50 Ah!). Acest aspect deriva din “Legea lui Peukert”, potrivit careia, cantitatea de energie pe care o baterie cu plumb o livreaza descreste dupa o ecuatie exponentiala in functie de marimea curentului absorbit. Mai multe detalii aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Peukert%27s_law In cursul descarcarii este foarte importanta monitorizarea tensiunii acumulatorului, recomandandu-se

deconectarea consumatorului atunci cand tensiunea scade sub valoarea de 1,8 V / celula (10,8 V pentru o baterie de 12 V). Majoritatea echipamentelor de uz radioamatoricesc intrerup functionarea cand tensiunea de alimentare scade sub 11V, protejand astfel bateriile pe baza de plumb. Totusi, bateria trebuie scoasa din circuit dupa descarcare intrucat, chiar si inchise, aparatele

moderne prezinta un curent de repaos de ordinul zecilor de mA ce pot deteriora bateria daca raman conectate pe durate extinse de timp.

Stocarea bateriilor cu plumb

Spre deosebire de bateriile pe baza de Li, bateriile cu plumb se stocheaza in stare de incarcare 100%. Periodic se recomanda

verificarea tensiunii la borne si compensarea capacitatii pierdute prin autodescarcare (float charge). Aceasta incarcare trebuie realizata la aproximativ o luna-doua.

Circuite de incarcare

In prezent, exista o plaja diversa de producatori ce realizeaza circuite specializate in monitorizarea si incarcarea bateriilor pe baza de plumb. Unul din cele mai simple circuite de incarcare poate fi realizat cu circuitul UC3906 produs de Texas Instruments (http://focus.ti.com/lit/ds/slus186c/slus186c.pdf). Acesta este un circuit care incorporeaza toate functiile necesare pentru incarcarea corecta si rapida a unei baterii SLA dar constructorul amator poate realiza si montaje simple cu piese aflate la indemana, daca are in vedere sa realizeze incarcarea la temperatura camerei (20-25 oC) intrucat, dupa cum am aratat mai sus, aceasta este un factor important ce trebuie luat in calcul. In numarul anterior al revistei am prezentat o schema de incarcator pentru baterii pe baza de Li. Ei bine, aceeasi schema, dar cu setarea corespunzatoare a tensiunii de incarcare se poate folosi si pentru bateriile pe baza de plumb! Pentru bateriile cu 6 celule Pb, tensiunea incarcatorului trebuie aleasa pentru o valoare intre 2,3 V/celula – 2,45 V/celula.



Din fericire, majoritatea producatorilor de baterii Gel ofera toate aceste informatii pe corpul bateriei. Incarcatorul este adecvat pentru baterii cu capacitatea maxima de 15 Ah. Constructorii mai pretentiosi pot aborda o schema mai complexa ce permite incarcarea bateriilor de capacitate mai mare si care compenseaza tensiunea de incarcare cu temperatura ambianta. Toate detaliile asupra schemei propuse le puteti gasi aici: http://www.sentex.ca/~mec1995/circ/bcgla.htm In incheiere, doresc sa va atrag atentia ca bateriile moderne de tip SLA si VRLA pot sa devina periculoase in cazul in care sunt tratate cu “dezinteres” si ca o minima investitie intr-un circuit de incarcare corecta va poate scuti de necazuri mari!

R.V.S.U. – Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta

Va invitam sa participati la programul RVSU al Societatii Romane a Radioamatorilor. “Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta” este un program care se adreseaza tuturor radioamatorilor ce doresc sa devina voluntari pentru asigurarea redundantei comunicatiilor Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania. Programul vizeaza asistenta in radiocomunicatii pentru acele situatii in care suntem indreptatiti sa credem ca retelele “clasice” de comunicatie pot fi afectate fie congestionate, caz in care aportul radioamatorilor poate fi unul decisiv in mentinerea

legaturilor intre filialele Crucii Rosii dar si intre aceasta si celelalte institutii cu atributii in aceste cazuri. Participarea la acest program nu este conditionata de apartenenta la vreo organizatie a radioamatorilor, orice radioamator autorizat ANCOM putand participa. Va recomandam urmatoarele link-uri: -Programul RVSU > http://www.asrr.org/index.php?option=com_content&view=section&layout=blog&id=30&Itemid=92

-Protocolul SRR – SNCRR > http://www.yo3ksr.ro/rvsu-si-crucea-rosie-din-romania/ -Fisa de evidenta > http://www.yo3ksr.ro/fisa-de-evidenta-rvsu/ -Manualul RVSU > http://www.yo3ksr.ro/manualul-rvsusituatii-de-urgenta-si-dezastre/

http://www.asrr.org/index.php?option=com_content&view=article&catid=90%3Aproiectul&id=202%3Aprezentarea-conceptului&Itemid=92



http://www.lccom.ro/index.php?osCsid=9606a8ee04071f375ac7dbc136dff8de



DIGIMODES de YO3FTI

Aplicatii Android pentru radioamatori Aparitia telefoanelor performante – asa numitele “smartphone-uri” - adevarate minicalculatoare de buzunar a trezit si interesul radioamatorilor in a crea programe utile lor in special in conditii de lucru in mobil sau portabil. Cea mai rapida ascensiune a avut-o sistemul de operare dezvoltat de Google – Android – estimandu-se ca numarul smartphone-urilor care ruleaza acest sistem de operare a depasit 30% din piata mondiala la finele anului trecut intrecand toti ceilalti producatori de smartphone-uri. Vom trece in revista cateva aplicatii interesante si utile in acelasi timp pentru smartphone-uri care ruleaza acest sistem de operare. Mai intai de toate pentru a putea descarca aplicatiile pe care le dorim trebuie sa intram pe site-ul www.appbrain.com unde pe baza contului de Gmail putem cauta aplicatii in baza de date (aici gasim informatii mult mai detaliate decat in aplicatia nativa Android market disponibila pe telefoane). Pentru a putea beneficia de utilitatea acestor aplicatii avem nevoie de un telefon care ruleaza o versiune de Android mai noua de versiunea 1.6 (pentru unele aplicatii este nevoie de versiunea 2.1 sau mai noua) si de o

conexiune mobila la internet. Prima aplicatie care ne-a atras atentia se numeste „HAM” si ne arata conditiile de propagare in benzile de unde scurte si ultrascurte in timp real. De asemenea aplicatia are si o pagina dedicata interogarii site-ului www.qrz.com (pe baza

subscriptiei contra cost existente pentru utilizarea in conjunctie cu diferite programe de log – cum ar fi Ham Radio Deluxe). Aplicatia este gratuita si se poate descarca de aici: http://www.appbrain.com/app/ham/com.smerty.ham

O alta aplicatie interesanta si utila se numeste HamSatDroid si este destinata folosirii satelitilor. Pe baza informatiilor primite de la

GPS-ul telefonului ne arata o predictie a trecerii satelitilor de radioamatori prin zona in care ne aflam. Aplicatia arata ca in imaginile de mai jos, este de asemenea gratuita si poate fi descarcata de aici:

http://www.appbrain.com/app/hamsatdroid/net.jcrq.HamSatDroid

O alta aplicatie utila pentru lucrul din mobil este un calculator al QTH-ului pe baza aflarii pozitiei reale cu ajutorul Google Maps. Aceasta aplicatie este gratuita insa functioneaza doar de la Android versiunea 2.1 in sus. Aplicatia de numeste „QTH Locator” si se poate

descarca de aici: http://www.appbrain.com/app/qth-locator/de.arbeiterwaschmaschine



Pentru tinerea logurilor in cazul lucrului in mobil sau portabil exista doua aplicatii utile. Prima dintre ele – se numeste „Amateur Radio Call Log” – si poate fi descarcata la adresa: http://www.appbrain.com/app/amateur-radio-call-log/com.apklabs.android.calllog

O aplicatie mai performanta pentru tinerea logurilor care insa nu este gratuita – costand 0,99 USD - se numeste HamLog. Aplicatia exporta logul in format ADIF, se conecteaza la QRZ, calculeaza azimutul si multe altele intocmai ca o aplicatie serioasa pentru PC. Aplicatia se poate descarca de la adresa: http://www.appbrain.com/app/hamlog/com.n3wg.hamlog O aplicatie mai mult interesanta decat utila pentru radioamatorii din Romania se numeste „Scanner Radio” si are o lista impresionanta de statii care pot fi ascultate: de la statii care transmit date meteo, statii ale pompierilor sau politiei din SUA pana la repetoare de radioamatori din lumea intreaga – din pacate insa nu si din Romania. http://www.appbrain.com/app/scanner-radio/com.scannerradio.

Exista si aplicatii care monitorizeaza balizele NCDXF (Northern California DX Foundation) fiind utila in verificarea conditiilor de propagare. Mai multe detalii despre proiectul celor de la NCDXF se gasesc aici: http://www.ncdxf.org/beacon/beaconschedule.html

Aplicatia este gratuita si arata ca in imaginea de mai sus putand fi descarcata de la adresa: http://www.appbrain.com/app/ncdxf-beacon/com.wolphi.clock

Ultima aplicatie pe care o supunem atentiei este un client de APRS – se numeste APRSDROID si se gaseste la aceasta adresa: https://github.com/ge0rg/aprsdroid/wiki/ Aplicatia arata ca in imaginile de mai jos si se bazeaza pe existenta unui cont la unul din nodurile APRS-IS raportand pozitia data de sistemul GPS al telefonului la un interval de minim 30 de secunde.



BUNE MANIERE

CONCURSURILE RADIOAMATORILOR Concursurile sunt activitatile in cadrul carora radioamatorii pot sa isi evalueze performanta echipamentelor si a operatorului. Cum poti deveni un bun competitor? Multi competitori de nivel mondial au inceput prin a participa si castiga concursurile locale. Ca si in sport, poti ajunge campion printr-un indelungat antrenament. Sunt multe concursuri? Aproape la fiecare sfarsit de saptamana are loc un concurs, totalizand peste 200 de concursuri anuale. Cam 20 dintre acestea au statut de concurs international (echivalentul curselor de Formula 1 pentru radioamatori). Calendarul competitional se gaseste pe diferite web site-uri, cum ar fi: http://ng3k.com/Contest/. In cele mai multe dintre concursuri, participantul trebuie sa realizeze cat mai multe legaturi radio, inclusiv cu cat mai multe tari sau zone radio ori careuri; acestea sunt denumite multiplicatori si vor fi folosite pentru ca, impreuna cu numarul de legaturi, sa stabileasca scorul final al participantului. Concursurile internationale se intind pe durata a 24 - 48 de ore in timp ce concursurile locale 3 - 4 ore. Concursurile se desfasoara in cea mai mare parte a benzilor de radioamatori, din HF pana in SHF. In asa-numitele Benzi WARC nu se desfasoara concursuri deoarece latimea benzii este insuficienta. Competitorii ar face aceste benzi prea aglomerate ca sa mai poata fi utilizate cu placere de catre ceilalti radioamatori. In concursuri, o legatura este valida atunci cand se schimba intre corespondenti indicativul, urmat de raportul de receptie si, de obicei, un numar de control (sau locatorul, varsta, zona etc).

Importante intr-un concurs sunt: - viteza - eficienta si - acuratetea. Se asteapta de la participant sa se limiteze sa spuna doar ceea ce este strict necesar. Nu este nici locul nici momentul pentru amabilitati. Acestea sunt doar o pierdere de vreme in concursuri. Daca esti incepator in activitatea competitionala, cel mai bine ar fi sa asisti la un concurs langa un radioamator cu experienta. Cand te-ai hotarat sa participi la concursuri, incepe prin a asculta cam o jumatate de ora (sau mai mult) ca sa observi cum decurge rutina legaturilor. Incearca sa gasesti procedura cea mai eficienta pentru realizarea de legaturi. Ai grija insa, caci nu tot ce vei auzi reprezinta un bun exemplu! O chemare eficace intr-un concurs este de forma: “YO1ABC, Yankee Oscar one Alfa Bravo Charlie contest/apel concurs”. Intotdeauna sa va anuntati indicativul de doua ori (o data pe litere, in alfabetul fonetic international) cu exceptia situatiilor in care sunteti intr-un pile-up masiv, caz in care este suficient sa il anuntati o singura data. Care este motivul pentru care terminati in “contest/apel concurs”? Simplu, procedand astfel, atunci cand cineva ajunge pe respectiva frecventa la sfarsitul apelului dumneavoastra, va sti ca este vorba de un apel intr-un concurs. In aceste situatii se renunta si utilizarea expresiei “CQ” pentru ca aceasta nu aduce o informatie utila. Este suficient ca cel care raspunde la un asemenea apel sa isi anunte indicativul o singura data. Daca nu primeste un raspuns in maxim o secunda, va mai anunta indicativul inca o data (doar atat!). Daca indicativul celui care raspunde la apelul de concurs a fost retinut, replica va fi de



forma “* 59001 (unde * este indativul statiei care a raspuns)”. Schimbul de rapoarte este succint, restul fiind inutil in conditii de concurs. Daca ati copiat incomplet indicativul statiei care v-a chemat, cand reveniti, transmiteti raportul si numarul serial direct catre statia corespondenta, chiar daca indicativul acesteia a fost receptionat chiar si incomplet. Corespondentul va realiza ca ati receptionat incomplet indicativul sau si va accentua partile lipsa din indicativ. Orice alta procedura va va face sa pierdeti timp. Atunci cand partea care nu a fost receptionata corect este chiar controlul de concurs, se va solicita doar repetarea lui. In continuare, ceea ce mai ramane este finalizarea legaturii, in forma “thanks/multumesc YO1ABC contest/apel concurs” . Procedand astfel, sintetizati 3 actiuni: - finalizati legatura precedenta - va identificati - anuntati statiile din frecventa ca sunteti in concurs. Nu incheiati legatura prin “QSL” sau “QRZ?”! Aceste prescurtari nu spun nimic despre identitatea dumneavoastra si faptul ca asteptati un raspuns la apelul de concurs. Desigur, sunt posibile si unele variante la procedura de mai sus. Important este insa sa retineti ca esentiale sunt: viteza, eficienta, acuratetea si utilizarea corecta a codurilor Q. Multi dintre operatori folosesc in concursuri un program de log pe calculator. Inainte de a trece la utilizarea acestei metode in concurs, asigurati-va ca il stapanaiti la perfectie prin testarea intensiva in afara concursurilor. In afara chemarii CQ intr-un concurs, pentru a face QSO-uri, puteti cauta benzile in vederea gasirii multiplicatorilor sau a statiilor cu care inca nu ati lucrat. Atunci cand ati auzit o astfel de statie, stabiliti-va frecventa exact pe cea a statiei corespondente (zero beat). Anuntati-va indicativul propriu doar o singura data, fara indicativul statiei chemate (aceasta isi cunoaste,

cu siguranta propriul indicativ). Daca nu vi se raspunde in aproximativ o secunda, mai chemati inca o data. In unele concursuri cu participare internationala (CQWW, WPX, ARRL DX, CQ-160m), in fonie si in CW, operatorii nu respecta in intregime planul de banda stabilit de IARU. Motivul este spatiul restrans (mai ales in benzile de 160m si 40m). Desi deranjanta, aceasta situatie trebuie privita cu ingaduinta, fiind o dovada a faptului ca radioamatorii sunt preocupati de aceste evenimente. *-“Etica si procedurile de operare ale radioamatorului” - De John Devoldere, ON4UN si Mark Demeuleneere, ON4WW Versiunea romana YO3HJV, YO3MAC, YO3JW

http://www.matra-systems.ro/price.php?id=10



http://www.lccom.ro/index.php?cPath=31&osCsid=9606a8ee04071f375ac7dbc136dff8de



HAI-HUI de YO3AAS

Dragii mei, Zilele trecute am avut posibilitatea de a urca pe unul dintre cele mai inalte masive muntoase ale Spaniei, Sierra Nevada, reusind sa ajung la aproximativ 2900 metri peste nivelul marii. Desi obiectivul meu era unul dintre cele trei varfuri (Mulhacen – 3478 m, Veleta – 3394 m sau Alcazaba – 3371 m), conditiile meteorologice mi-au fost potrivnice, cu viscol si vizibilitate redusa sub 10 metri, asa ca nu am riscat sa merg mai departe de punctul cel mai inalt la care puteam ajunge cu transportul pe cablu care functiona la momentul respectiv. Si chiar in conditii ideale de vreme, aerul rarefiat te apasa pe piept precum o menghina, iar orice efort se dubleaza in intensitate. Inca odata, daca era necesar, muntele mi-a confirmat ca fara echipament adecvat si o pregatire minima, orice pas facut in afara statiunii turistice este o loterie, un risc imens. Poate acest lucru ar trebui avut in vedere de cei ce se aventureaza, chiar si la altitudini mai mici (ex. Cota 1400 din Bucegi) in blugi si pantofi cu toc, devenind victime sigure ale naturii, si clienti ai Salvamontului. Masivul Sierra Nevada este amplasat in partea de sud a Peninsulei Iberice si se intinde pe suprafata a doua provincii, Granada si Almeria avand aproximativ 2000 km2. A fost declarat „Rezerva a biosferei” in 1986 de catre UNESCO, iar in 1999 „Parc national” de catre statul spaniol, ceea ce a adus atat recunoastere stiintifica cat si turistica. Parcul National Sierra Nevada este recunoscut international pentru 2 obiective: Statiunea de ski Sierra Nevada (altitudine 2100

m) si Observatorul Astronomic „Loma de Dilar” (altitudine 2896 m). Statiunea de ski Sierra Nevada a gazduit Campionatelor Mondiale de Ski din 1996 si de mai multe ori a candidat pentru organizarea Jocurile Olimpice de Iarna. Nu este de mirare, avand in vedere ca statiunea beneficiaza de 116 partii de ski sau pentru alte sporturi de iarna, de diferite nivele de dificultate, totalizand 102,8 km.

Infrastructura statiunii este una dintre cele mai moderne, cu parcari subterane pentru mii de vehicule, locuri de cazare pentru toate bugetele (de la pensiuni rurale la hoteluri de 4 stele), resturante, magazine, centre de inchirieri echipament, spital, dar mai ales o sosea, lunga de 36 km, pe alocuri cu 4 benzi, ce face legatura cu Granada. Totodata este statiunea de ski cea mai apropiata de Ecuator, fiind la doar 200 km in linie dreapta de Stramtoarea Gibraltar si coasta de nord a Africii.



In ciuda climei mediteraneene ce inconjoara masivul, partiile de ski sunt deschise, de obicei, din octombrie pana in aprilie. Este fascinant sa vezi, in timp ce urci, evolutia vegetatiei, de la palmieri si portocali in Granada, la baza muntelui, apoi la padure de foioase, padure de pini, jnepi, ca in final, vegetatia sa fie de stepa, totul in 20 de minute cat dureaza calatoria pana la statiune.

Cu atat mai ciudata este vremea! La inceput ai soare, pe la 1800m ploua torential pentru ca la 2000 m sa ninga viscolit. Mai sus nici nu va spun... vanturi de peste 100 km/h si 2 metri de zapada. In cele 3 zile cat am stat in zona nu a nins mereu, doar in ultima zi, timp de 30 - 45 minute, a aparut o bresa in stratul de nori ce a permis soarelui sa lumineze intreaga zona in timp ce ma aflam pe la 2700 m, imaginile fiind greu de descris in cuvinte. Mai sus de Statiunea Sierra Nevada, la

2654 m peste nivelul marii, se afla zona Boreguilles, capat de linie pentru cele 2 telecabine care urca pe versantul vestic si principala zona de refugiu pentru turisti/skiori, fiind concentrate aici restaurante, magazine,

centre de reparatii ski, de inchirieri, salvamont etc - un mic oras!

Cat despre radioamatorism, zona este acoperita de un repetor pe frecventa R1 si de un nod de echolink pe 145.2375 Mhz. Interesant este faptul ca cele doua sunt interconectate acoperind fiecare o anumita parte a versantului vestic, astfel ca este imposibil sa te afli, chiar si cu o portabila, intr-o zona de umbra radio. Traficul radio este intens, in frecventa aflandu-se atat radioamatori locali, cat si din alte zone ale Spaniei deoarece nodul echolink este conectat permanent la reteaua nationala. Acest lucru - cel putin mie - mi-a dat o senzatie de siguranta, stiind ca daca voi avea nevoie de ajutor, cu siguranta cineva este pe receptie. Ocazional am auzit pe frecventele de simplex si indicative straine, in special din Marea Britanie si Olanda, probabil turisti in zona. Din comoditate nu am luat cu mine aparatura HF, ci doar o statie portabila FT-60, desi ulterior mi-a parut rau, intrucat, cu siguranta, de la inaltimea respectiva as fi facut ceva DX-uri. Timpul scurt nu mi-a permis sa cunosc in profunzime comunitatea de radioamatori din zona, desi am avut cateva scurte QSOuri cu statii locale, mereu disponibile la apelul unor indicative din alte zone sau chiar straine. Printre obiectivele mai putin cunoscute din zona se afla Radiotelescopul situat la 2870m (a nu se confunda cu Observatorul Astronomic, mentionat anterior), aflat sub patronajul Insitutului hispano-franco-german de Radioastronomie Milimetrica, cu sediul in Grenoble/Franta, specializat in studiul microundelor.



Constructia, terminata in 1985, beneficiaza de o antena parabolica cu diametrul de 30m (o suprafata de 700m2), ce cantareste 400 de tone. Observatorul face parte din reteaua mondiala de radiotelescoape IRAM (http://www.iram-institute.org), fiind construit simultan cu unul in Irak, distrus ulterior de fortele aliate, considerandu-l obiectiv militar. Dintre „ciudateniile” acestei antene, trebuie amintit sistemul de climatizare ce asigura o temperatura constanta de 0oC, indiferent de anotimp si faptul ca a fost conceputa sa reziste la vanturi de peste 300 km/h, recordul inregistrat pana acum pe acest munte fiind de 270 km/h !!!

Cladirea asigura conditii decente pentru cercetatori si tehnicienii de intretinere, fiind dotata cu locuri de cazare, laboratoare, camere izolate fonic, bucatarie, sala de fitness si chiar un mic atelier. Orice piesa a antenei poate fi duplicata, in teorie, de catre personalul de intretinere, avand in vedere ca datorita conditiilor meteo observatorul ramane izolat chiar si luni intregi. Legatura cu baza din Granada sau cu Institutul din Grenoble se face aproape exclusiv prin internet sau linie telefonica, evitandu-se comunicatiile fara fir, pentru a pastra curat spectrul radio din jurul observatorului. Aparatura observatorului este formata din 18 receptoare, dotate cu sistem individual criogenic cu helium care poate reduce temperatura pana la 0 absolut, un ceas atomic, inclinometru, GPS de mare precizie, precum si sisteme dedicate de alimentare cu electricitate, fie de la retea, fie de la generatoare diesel de mare capacitate. Am parasit statiunea cu amaraciunea ca desi avem zone la fel de pitoresti, nu reusim sa le exploatam, in sensul pozitiv al cuvantului, pentru a atrage turisti, insa cu o imensa dorinta de a reveni...

Cu sentimente de prietenie, ELY - YO3AAS/EA4MI,

„globetrotter de ocazie”

Societatea Romana a Radioamatorilor a incheiat cu Institutul DIAS din Grecia un parteneriat de utilizare a rezultatelor produse de sistemul european de ionosonde. Va oferim si dumneavoastra aceste imagini, care se actualizeaza periodic, de regula din 15 in 15 minute (este necesar un refresh – F5 pentru actualizarea imaginii). Ele reprezinta ionogramele cu frecventa maxim uzabila de la ionosonda catre Europa. Curbele “izobare” de pe imagine reprezinta frecventele maxime pe care, cu certitudine, puteti auzi corespondenti pe directia ionosondei, la frecventele indicate.

http://www.yo3ksr.ro/maximum-usable-frequency/



Tips & Tricks - Contest “E bine sa nu faci niciodata un lucru pentru prima data” spune o vorba. Daca, totusi, decideti sa nesocotiti acest sfat, atunci noi va punem la dispozitie cateva recomandari. In primul rand: - Inainte de a alege concursul in care veti participa, evaluati-va cu grija dotarea si stabiliti la ce nivel puteti incepe; - Stabiliti-va “tinta”; - Pastrati-va autocontrolul si incercati sa va stapaniti tracul. Apoi: Luati in considerare ca ceea ce aude corespondentul in receptorul sau este diferit de ceea ce auziti voi. QRM-ul si QRN-ul precum si efectul propagarii il pot face pe incepator sa traga concluzii gresite cu privire la motivul pentru care corespondentul nu ii raspunde. In nici un caz acesta nu doreste sa va enerveze, nici nu va vorbeste de rau cu microfonul inchis atunci cand va cere sa repetati de zece ori indicativul! Nu, mai mult ca sigur nu este nici surd! Incercati sa dati dovada de rabdare si amandoi veti avea o statie noua in log… In concursuri sunt statii care stau pe o frecventa si cheama si statii care permanent schimba frecventa pentru noi legaturi; daca observati ca aveti un semnal puternic la corespondenti si ca acestia va raspund imediat ce i-ati chemat, incercati sa gasiti un loc liber in banda si sa chemati pe respectiva frecventa devenind statie “chemata”. In cazul in care, faceti apeluri de concurs si nimeni nu va raspunde sau legaturile sunt in numar prea mic, intorceti-va la modul de operare in care dumneavoastra sunteti cel care cauta statiile “fixate” in frecventa.

Totusi, nu fiti prea aspru cu dumneavoastra daca nu realizati o rata de 100 de legaturi pe ora! Cand faceti apelul de concurs, folositi un format repetitiv si, obligatoriu, repetati indicativul dupa fiecare legatura realizata. Creati astfel un “ritm” in care se pot integra corespondentii fara sa se deranjeze reciproc prin suprapunerea chemarii lor peste apelul dumneavoastra. In majoritatea concursurilor, legaturile duplicat nu aduc punctaj dar nici nu va scad din cel deja acumulat, asa ca. daca va aflati intr-o astfel de situatie inscrieti legatura in log daca nu va creeaza probleme de clasament. In cazul concursurilor de 48 de ore, care se desfasoara in mai multe benzi de frecvente, dupa prima parte a concursului (de regula in prima noapte) este bine sa treceti in revista statiile lucrate si sa verificati in ce benzi nu ati lucrat anumite indicative. Apoi, daca ii puteti auzi in benzile in care deja ati lucrat, puteti sa ii intrebati cand vor fi prezenti in frecventele care va intereseaza. Majoritatea logurilor electronice afiseaza lista de legaturi efectuate; incercati sa ascundeti fereastra respectiva intrucat va poate face sa ramaneti in aceeasi banda desi conditiile de propagare s-au schimbat (daca aveti, sa zicem, 350 de legaturi in log in banda de 80 m, veti fi tentat sa ramaneti in banda respectiva pana atingeti cifra de 400 de legaturi desi e dimineata si ar trebui sa profitati de banda de 40 m). Atunci cand nu exista explicatii pentru care corespondentii nu va receptioneaza apelul, opriti-va si verificati echipamentul. Incepeti cu puterea de emisie, cu SWR-ul, apoi verificati daca nu cumva operati “split”.



Atunci cand nu ati receptionat ceva din transmisia corespondentului cereti repetarea. Formula consacrata in concursuri este “again, again”. Incercati ca, atunci cand faceti apelul de concurs, sa aveti o tonalitate vie, alerta; procedand astfel, il determinati pe operatorul ocazional sa va raspunda! Majoritatea operatorilor baleiaza banda de la frecventa inferioara catre cea superioara. Incercati sa procedati invers! Va veti “indeparta” astfel de statiile foarte puternice care pot sa va faca viata amara… Daca ati facut o greseala, nu fiti prea aspru cu dumneavoastra dar promiteti-va ca nu mai faceti… Puteti incerca sa deschideti subiectul fata de un radioamator mai experimentat in concursuri si o sa descoperiti ca nu sunteti singur! Atunci cand faceti apel catre cineva, mai ales cand conditiile de propagare sunt la limita, folositi doar strictul necesar. QSB-ul poate reduce orice sansa de comunicatie intr-un rastimp foarte scurt asa ca aveti tot interesul ca informatia sa circule rapid. Daca v-ati decis sa participati la un concurs de 48 ore, atunci lucrati pe intreaga perioada! Totusi, daca nu se poate, nu insistati dar alta data sa aveti in vedere aceasta experienta. Pastrati ritmul efectuarii legaturilor; nu este obligatoriu sa va fixati ca etalon realizarea a 60 de legaturi pe ora dar, daca vedeti ca intre legaturi pauzele incep sa creasca de la legatura la legatura, inseamna ca ati abandonat competitia. Entuziasmul unui competitor se analizeaza dupa onoapte de chemari intr-o banda aparent “moarta” sau care se chinuie sa “scoata” din zgomot un semnal slab. Iar aici, tocmai aici, devine important acel 1 db in plus sau in minus pe care de cele mai multe ori il ignoram!

http://www.lccom.ro/index.php?cPath=60&osCsid=9606a8ee04071f375ac7dbc136dff8de

http://www.matra-systems.ro/categ_det.php?id=307&idc=12



CONTEST Pentru luna Martie 2011 va recomandam urmatoarele concursuri:

Data 03.2011

Orele (UTC) Nume Concurs / Regulament

Organizator Mod lucru Benzi Lucru (m)

01.01-31.12

0000 - 2359 CQ DX MARATHON CQ Amateur Radio

CW/SSB/Digital ALL

05 1800 - 1859 MEMORIAL DR. SAVOPOL 1,8 MHz

YO7KAJ CW / SSB 160

05 1500 - 1659 MEMORIAL DR. SAVOPOL 3,5 MHz

YO7KAJ RTTY / PSK31 80

05 / 06 0000 - 2400 ARRL International DX Contest

ARRL SSB 160,80,40,20,15,10

05 2000 - 2159 Open Ukraine RTTY Championship - Low Band (1)

UCC RTTY 160,80,40,20,15,10

05 2200 - 2359 Open Ukraine RTTY Championship - Low Band (2)

UCC RTTY 160,80,40,20,15,10

06 0800 - 1159 Open Ukraine RTTY Championship - High Band (1)

UCC RTTY 160,80,40,20,15,10

07 1500 - 1659 CAMPIONATUL NATIONAL DE UNDE SCURTE 1

FRR CW / SSB 80

09 1100 – 1200 CWops Mini-CWT Test (1)

The CW Operators Club

CW 80,40,20



CW 80,40,20



CW 80,40,20

12 1400 – 2000 AGCW QRP Contest

Activity Group Telegraphy

CW 80,40,20,15,10

12 – 13 1600 - 1600 EA PSK31 Contest URE BPSK31 80,40,20,15,10 13 0000 - 0400 North American

Sprint Contest National Contest Journal

RTTY 80,40,20

13 1100 – 1500 NSARA CONTEST1 Promoting Radio Amateur in Nova Scotia

CW / SSB 80

13 1700 – 2100 NSARA CONTEST2 Promoting Radio Amateur in Nova Scotia

CW / SSB 80

http://www.yo3ksr.ro/recomandari-concursuri-martie-2011/



13 0700 – 1100 UBA SPRING CONTEST

Belgian Amateur Radio Society

CW 80

13 / 14 1800 – 0100 WISCONSIN QSO PARTY

West Allis Radio Amateur Club

CW / SSB HF + VHF + UHF

14 1500 - 1659 CAMPIONATUL NATIONAL DE UNDE SCURTE 2

FRR CW / SSB 80

16 1900 - 2100 MOON CONTEST OK2VBZ CW / SSB / DIG 80,2,0.7 19 0000 - 2359 10-10

International Mobile QSO Party

TEN-TEN INTERNATIONAL

CW / SSB / DIG / FM

10

19 / 21 0200 - 0200 BARTG HF RTTY CONTEST 2011

BARTG (British Amateur Radio Teledata Group)

RTTY 80,40,20,15,10

19 / 20 1200 - 1200 DARC HF SSTV CONTEST

Deutscher Amateur-Radio-Club

SSTV ALL HF

19 / 20 1200 - 1200 RUSSIAN DX CONTEST - 2011

RDXC CW / SSB 160,80,40,20,15,10

20 0700 - 1100 UBA Spring Contest 6 m

Belgian Amateur Radio Society

CW / SSB 6

21 1600 - 1729 CONCURSUL BUCURESTI 1

YO3JW CW / SSB 80

21 1730 - 1859 CONCURSUL BUCURESTI 2

YO3JW CW / SSB 80

22 1300 - 1300 ZIUA JANDARMERIEI ROMANE

A.S. Delta Jandarmi Tulcea

CW / SSB 80

26 / 27 0000 - 2359 CQ World-Wide WPX Contest

CQ SSB 80,40,20,15,10

28 0000 - 0400 QRP Homebrewer Sprint

NJQRP Club CW / PSK31 80,40,20,15,10

Continutul prezentei reviste este supus reglementarilor specifice drepturilor de autor. Reproducerea, in tot sau in parte a continutului, fara acordul S.R.R. este interzisa. Citarea de fragmente va fi insotita de o notita din care sa rezulte: Numele revistei, autorul materialului si numarul publicatiei din care a fost preluat fragmentul. Distribuirea este permisa sub conditia pastrarii nealterate a fisierului pdf original.

http://www.yo3ksr.ro/recomandari-concursuri-martie-2011/



http://lccom.ro

anul ii – numarul 5 martie 2011 revista lunara editata de ... · tu cel care citesti in acest...

Documents