Anul al iOO-lca Nr. 70 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 12 Septemvrie 1937

GAZETA 1R1S IM IE I Semnul electoral a!

„Frontului Românesc*

R ED ACŢIA fi ADMINISTRAŢIA BRAŞO V SI RADA LUNGA Nr. 6.

- Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Pentru streinătate 600 lei.Pertru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 lei Anunţuri, reclame, după tarii

FONDili 11 IMS Dl GEEORGHIBARITID.Apwe ie trai ori pe săptămână

P e urma unui discurs.

Gând omulnu’şi dă seama ce vorbeşte

Dumineca trecută a avut loc la Caracal o întrunire publică a organizaţiei partidului radi* cal-ţărănesc din judeţul Roma* nafi. A participe t şi a vorbit cu această ocazie şi d*l Gr. Iunian, şeful acestui partid.

Apreciind importanţa „eveni­mentului*, n’ar mai fi nevoe să stăruim asupra înirunirei iunia* nlste dela Caracal. E de prisos să te laşi oprit de chestiuni, cari nu interesează.

A făcut însă d-1 Iunian unele declaraţii, cari, trecute prin prisma intereselor româneşti, nu pot fi lăsate fără comentar.

Am spune prea puţin, dacă pornirea d*lui Iunian împotriva mişcării naţionaliste am numi*o numai: greşită, D-sa a vorbit cu atâta repeziş nesocotit, încât pare a’şi fi uitat cu totul că a* tunci când a luat cuvântul, an* gaja tactul, sentimentele şi cali­tăţile de şef al unui partid — fie cât de mărunţel! — în Ţara Românească.

Că d sa resp'nge „cu.indig- nare* acuzaţiile că part dul d-sale ar fi „bolşevic“ seu „filosemit*— nu ne interesează. Din înăl­ţimea, dela care vorbeşte d*sa, vede şi judecă lucrurile aşa cum îi convine. Dă însă dovadă de prost gust atunci când face analiza naţionalismului. Şi, nu mai puţin, de mic suflet româ* nesc î

E surprinzător că d 1 Iunian a înţeles atât de superficial ros Iul dureros al atâtor statistici, cari de ani de zile arată pri* mejdia ce o prezintă pentru Ro* mâni puhoiul feră de sfârşit al scurgerii streinilor şi pistruiaţi* lor in ţara noastră.

Creiul clar şi obiectiv el ci* firelor reci giâsueşte prea pu* iernic. E de prisos să mai do­vedim că a te ridica împotriva naţionalismului este egal cu a încerca să*i iai neamului româ­nesc singura armă, cu care se mai poate apăra împotriva peri­colului, care’l ameninţă din par­tea streinilor şi înstrăineţilor.

Şi atunci, d*l Iunian?C e ţinteşte când despre cele

4 milioane de minoritari, — în al căror jug economic a încă­put elementul românesc al ţării noastre, — spune că avem da­toria de a „ni-i face prieteni şi să*i atregem în partidele noas­tre*. (Cităm declare ţi a după »Curentul*).

Au făcut aceşti „prieteni* ai d’ lui Iunian dovada dregostii, după care aleargă d*sa?

Dacă da, — umfle'şi partidul cu ei ! Şi să se felicite de pa­trioticul act, prin care a deschis calea spre arena vieţii publice a ţării ace'or elemente, cari îşi ştiu baricada atât de puternic şi de calculat porţile marilor lor întreprinderi, în faţa elemen­tului românesc.

Dacă d-1 Iunian recunoaşte c& „elementul românesc trebue să domine*; — de ce uită, că pen­tru a dom na, trebue să scapi,

să te ridici din dominaţia celui ce te stăpâneşte ? !

Numai de dragul de a bârfi şi a Iovi în lupta sfântă a naţio* nalismului ? A acelui isvor de rezistentă şi tărie românească, pentru care s’au ridicat cu a* tâta patriotic avânt toţi bărbaţii mari ai sufletului românesc în frunte cu I. P. S. Sa Patriarhul Miron, capul bisericii române ortodoxe.

Departe se situează şeful par­tidului radical-ţărănesc de locul de cinste şi de dstorie, de unde glăsuesc aceia împotriva ac­ţiunii româneşti a cărora se vânzoleşte d l Iunian, „anti-filo* semitul*!

Căci, ascultaţi 1: „Recunosc— spune d*sa — că există o problemă evreiască, dar dacă scoatem pe evrei din viaţa eco- , nomică a ţării şi punem în lo- 1

cui lor pe naţionaliştii români, ce folosiţi dv.* ?

Cu alte cuvinte: lăsaţi*i dra­cului Români, şi nu*i cocoţaţi unde nu li este locul, căci viaţa economică a Ţării Româneşti este hărăzită şi cinstită jidanilor !

Şî, pentru aceea — încheie d*l Iunian — „noi (iunianiştii) nu vom permite ca pe calul contribuabilului român să se pună alt călăreţ cu pinteni mai ascuţiţi, mai nesăţios şi mai brutal. . .*

Pentru d l Iunian Românul na ţionajist, Românul care’şi iu beşte ţara şi neamul, este un călăreţ cu pinteni mai ascuţiţi, mai nesăţios şi mai brutal de cât neomul lui ludai

Are drept să protesteze că nu e „filosemit* !

Din împărăţia liniştei vecinice cei opt sute de mii de martiri ai întregirii neamului privesc înmărmuriţi....

Şi şeful ţărăniştilor radicali ai Ţării Româneşti, în patrioticul său avânt face pe caraghiosul Don Quijote, la Caracal 11

D e Ziua C rucii

La umbra CruciiZilele de toamnă sosite aduc

prl ejul de trăire sfâ&tă sub sem nul cei de viată dltător, sub umbra Crucii. Ziua Crucii, Ziua înălţării ei de sub pejfştea vre« mfloF, de .pe Golgote, îa răs­crucea lumii creştine, cftnd îm­părăteasa Elena ti educe cel mai înalt prinos, reînviază In Iu mea, ce o Înconjoară mereu ezi,o putere nouă de vieţi dreaptă şi eroică. Cu gândul mereu epre Acelp, ce pe deelul Căpălinii, pe un astfel de Ierna a adus cea ita! ideală învăţătură a vieţii şi prin pilda vieţii Sale de jertfă Indtă pentru a noastră rânduire, ne*a lisat cel mai curat idealism al |ertfef* noi ezi cu toţii Inge- nunchrm emeriţi.

La picioarele Crucii ezi ob­ştea toetă caută spre cer, acolo de unde vine Isvorul iu minei pentru viaţi şi caută pe Hristos c d ce pe breţele ei ş ia întins trup dumnezeesc*, pentru ca prin jertfa Sa de sânge să calce de* monul vieţii, să învingă ura, să înveţe adevărata slujire, sfi des* meticească toată încăpăţlnarea răutăţii şi o marel rătăciri

Când heosul vremii ceu!ă să Iniduşe răsunetul mare al mân­tuirii aduse de Hristos şi când se tar, puiând stăpânire pe îm­părăţiile păgânătăţii de atunci, stăruia să treacă prin sabie In* tregul eroism creştin — răsare Crucea ca o lumină orbitoare In besna de păcete şi încălzeşte în jurul ei pe toţi năpăstuiţii, pe toti neufregieţii pgmSntului du* cându i spre orizonturi nod de viejă, spre lume nouă, lumea creştinătăţii de aur, clipe de viaţă superioară, pusă In slujba mun­cii, a adevărului, a slujirii cin* stite fată de cele încredinţate pe pământ ş! a* ascultării nelimitate fa{ă de Dumnezeu.

«Crucii Tale ne închinăm, Hris* toeseV, era imnul, care Inăita

Ici mile celor luminaţi fn decur­sul vremurilor,

Azi. Huietul năpraznte el bă' laurului epoceliptic deia apusuri şl cu capul in răsărituri şuieră din adâscur! de Intunerec §1 ne o rfinduielă şi cutremură sufletele, frfind să le prindă. Stăruie să stingă sunetele clopotelor, ur­me şU celor ce odnioară ztfle* neau pe Hristos In drama c a mal mare a mântuirii noastre în suferinţa Crucii de pe Golgota şi se pă locuri de dinamită sub bisericile ce aduc In feţa P&” poarelor lumina adevărului, lu­mina Crucii, semnul cel de bl* ruinţă al tuturor veacurilor. Cruci la cimitire, 1er pe steegurile ţării Iubite, ce poertă cu strălucire semnul biruinţil creştine, dete de Dumnezeu !n mâna Voevo- zilor noştri, să fluture obscena încârligsre de secere şl ciocan. De, asta o vor duşmanii ţ!ri), călăii dinastiilor, groparii popoa­relor şi pângăritorii Crucii.

Treziţi *ă freţii mei de neam şl de credinţă ! Duşmanul a in* trat printre no?. Puneţi* i In feţă puterea voastră de neam creştin. Fiţt deci la detorie. Crucet», deci credinţa noastră slrămo şească a avut darul să aducă lumină vieţii şt existenţii noastre de neam, susţinându ne Itrpo* triva tuturor duşmanilor noştri secu'ari la suprafaţa aspireţii'or noastre ca ţară şl popor. Cru­cea lui Hristos am ridiceto In inima şl cugetarea noastră In* totdeauna drept simbol de aju■ tor şl de ocrotire pentru înde­plinirea misiunii noastre, este deci arma de Dumnezeu lăsată să străbatem haosul necredinţii, orr oră tor al vremii, leorille pier zătoere şl râvna duşmană ce ne ameninţă.

Ce feeric luminează crucea pe muntele Caraimanul, ridicată pe piedestal de granit [In Inima

Tct viitorul unei ţări se reazimă pe copiii de astăzi, Deci sufhful lor, creşterii lor, trebue să Îndreptăm toate gândurile şî toete sfmţSrile noastre.

Lozinca noastră trebue să fie salvarea 2ilei de mâine, prin o Integrală educatiune a tineretului.

M» S, Regele Carol 11,

ţării ca simbol al creştinătăţii sufletelor şl meleagurilor aces* tui popor eroic. Piedestalul de granit, pe care se va aşeza Crucea biruitoare a vieţi*, ocro­titoarea neamului românesc şl a tuturor bizuinteicr sale, este azi sufletul vostru. In el să pătrundă ca o săgeata, cere nu mal poste leş! decât cu el odată eroismul cres’fn el v re jii de apărare a lui Hristos şi legii sfinte, al Re­

gelui şi Tronului SSi ocrotitor şl [e\ neţiei româneşti şi glia sfântă a sa.

Stând de strajă pentru ţară, neem, Rege şi Lege, din prilejul acestei sărbători :„Semnul Tău vrem, să se arele Doamnei Semnul Crucii ’n veac nebiruit ;Să*l sim{im în suflete cum creşte Ca un fulger din Apus în Răsărit 1“

Pr. Alex, Fiorea- Vlădenh

Scumpirea traiuluiII.

Adevăratele cauze ale scum* pirii traiului, ale urcării preţului la obiectele de primă necesitate pentru viaţă, irebuesc căutate nu în devalorizarea monetei noastre, nu în înmulţirea popu- laţiunei, nici în faptul că oraşul nostru nu are încă o piaţă mare şi Încă mai puţin în fapiul că Braşovul este o staţiune clima* terică... ci în altă parte.

Două sunt cauzele principale cari, determină scumpirea traiu­lui la Braşov, independent de cauzele secundare mai sus ară­tate.

Propriu zis nu er exista de* cât o singură cauză, datorită că­reia apare cealaltă ca o inevi* tabilă şi tristă, dureros de tristă, realitate.

1. Dispariţia completă, lipsa aproape totală, a elementului românesc din ori ce ramură de activitate economică a oraşului nostru.

2. Puternica invazie a străini* lor în domeniul economic — da­torită căreia consumatorii sunt azi la dispoziţia bunului lor plac.

Aceste cauze principale în scumpirea traiului la Braşov se pot verifica cu uşurinţă, la tot pasul.

Invazia elementului străin în dom eniu econom ic, e cheia specu le i în oraşu l Braşov.

înainte vreme exista la Braşov un puternic centru economic românesc. Faima negustorilor români străbătea, atunci, adânc Orientul şl Occidentul Europei; iar meseriaşii români erau cău­taţi pretutindeni.

Azi constatăm, cu durere, dis­pariţia aproape totală a comer­cianţilor şi meseriaşilor români braşoveni.

Cine străbate centrul oraşului, principalele străzi ori străzi'e periferice ale cartierelor mărgi­naşe, rar, foarte rar, va întâlni firmă românească.

Iar cine va încerca să facă o numărătoare, fie a comercianţi* lor fie a meseriaşilor, în Braşov, va rămâne surprins de uriaşa disproporţie, existentă azi, între elementul românesc şi cel stre­in, în domeniul economic.

La Braşov, nu mai avem azi nici comercianţi nici mereriaşi români. Au dispărut negustorii, au dispărut meseriaşii români cari conduceau altă dată viata economică a oraşului nostru. Şi în locul lor avem lume nouă, lume străină.

Azi, la Braşov, negustorii sunt străini, brutarii sunt străini, mă­celarii sunt străini, lăptarii sunt

străini, zarzavagii sunt străini, proprietarii sunt străini, croitorii sunt străini, cismarii sunt străini, frizerii sunt străinii « Toţi câţi au un cât de mic rol economic, în Braşov, sunt azi într’o covârşi­toare majoritate, străini de nea­mul şi pământul românesc.

Ai noştrii, românii, din lipsă de organizare şi sprijin, din cauza nepăsării în care se com­plac, şi mai cu seamă din do­rinţa de a deveni „domni*, de a câştiga mai uşor o existentă— mizeră — în birouri, ca func­ţionari ai statului bineînţeles, au fugit, au fost alungaţi şi au dis­părut aproape cu totul dintr’o situaţie pentru care veacuri de- arândul înaintaşii lor luptaseră din greu.

Locurile lor însă n’au rămas goale. In locurile lor, în comerţ, în mica industrie, în meserii, au pătruns, cu timpul, străinii, pri­păşiţi aci, şi cari astăzi, nestân­jeniţi de nimeni au invadat în voe întregul domeniu economic al oraşului.

Aceştia, străinii, după ce au pus mâna pe comerţ, pe indus­trii şi pe meserii, s’au organizat şi astfel puternici, sunt azi stă­pânii de fapt pe întreaga viaţă economică a Braşovului.

Ei fac azi atât de scumpă, ne- mai văzut de scumpă, viata în acest oraş.

Cartelaţi, aceşti străini, intruşi în viaţa economică a Braşovu­lui şi stăpâni pe ea, dictează azi preţurile tuturor obiectelor de primă necesitate. Străinii, stă­pâni torii vieţii economice la Bra­şov sunt cauza scumpirii traiului ; ei urcă preturile la desfacere micşorând pe cele, de cumpă­rare, ale materiilor prime. Da­torită lor se face azi atâta ne­ruşinată speculă în oraşul nos­tru — tolerată de autorităţile noa­stre, în fapt, cu toate măsurile teoretic luate.

Şi pentru ca şi cetitorul acestor rânduri să se convingă de adevărul de mai sus îl ru­găm să facă un mic calcul la e- xemplul pe care îl vom aduce aci.

Se plâng mereu comercianţii că datorită taxelor prea mari sunt nevoiţi să ceară — cum au făcut acum câteva zile la co- misiunea de maximalizare a mu­nicipiului — urcarea preţurilor la toate articolele necesare tra­iului. Plângerea aceasta insă nu-i cu nimic justificată.

Dimpotrivă. Scăzând preţul de cumpărare — a unui porc, spre exemplu — din preţul de vân­zare, după ce, în prealabil, am scăzut totalul taxelor pe care negustorul — măcelar — le ptă- teşte la comună, stat, şi în alte

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 70—1931— — .... - .... — - I ii i i

diferite parti, vom constata că se realizează câştiguri imense (numai la un porc de circa 200 kgr. se câştigă minimum 800 iei)

Deci nu existenţa acestor taxe constitue cauza preţurilor urcate la principalele obiecte necesare vieţii şi, nici alte motive nu poa* te justifica scumpirea traiului, la Braşov.

Căci, în primul rând, specula acestor negustori străini fac viaţa scumpa la noi. Preţurile urcate la principalele alimen* te necesare vieţii sunt determi­nate de pofta de câştig, cât mai mare, a acestor negustori străini, de dorinţa lor nepotolită de a se îmbogăţi cât mai repede pe spatele bieţilor consumatori. Spe* cula, neruşinata speculă pe care o fac străini, negustori şi meseriaşi, la noi este cauza principală, reală, a scumpirii traiului în Braşov.

Acesta este adevărul 1Iar dacă suntem azi în Braşov

cu toţii speculaţi de aceşti ne­gustori şi meseriaşi străini, vina este a noastră, a românilor, cari am părăsit meseriile, comerţul şi întregul domeniu economic al oraşului, lăsând j>1 pe mâinile străinilor cari azi, fără scrupule, ne umilesc şi ne domină, pu* nându ne în situaţia dureroasă de a cumpăra ceie necesare vieţii cu preturile fixate de ei, după socotelile şl bunul lor plac. ,

Iată pentruce se impune din 1 partea autorităţilor noastre — şi noi cerem insistent — o ener­gică iniţiativă de reorganizare a vieţii econnmice româneşti în oraşul Braşov.

Numai organizaţi şi sprijiniţi efectiv de guvern şi români, ne* gustorii şi meseriaşii noştri, a* lungând pe ; străini din comerţ, din industrii şi meserii, iîşi vor putea reocupa locurile în eco­nomia oraşului nostru.

Când din iniţiativa guvernan­ţilor, cu sprijinul lor şi al tuturor românilor, din oraş, se va or ganiza un comerţ românesc, o industrie românească, meserii româneşti, scumpetea excesivă a traiului în Braşov va d spare şi odată cu aceasta o nouă viată economică va înflori pe meleagu­rile acestea în cari altădată s'au afirmat şi au strălucit atâţia vestiţi negustori şi meseriaşi români...

Pe când, ca un in demn, vom avea, pentru români, la Braşov, brutării comunale, măcelării co­munale, lăptarii comunale, etc., etc. ?..

Pe când, spre a înlătura spe­cula neruşinată a străinilor, con* sumatorii români, organizaţi, vor deschide, adj câteva coopera­tive de consum??

In vremea speculei de acum asemenea initiative, traduse cât mai grabnic în fapt, sunt eştep* tate şi se impun cu necesitate.

dorii.

întreprinderileparticulare din Braşovşi protecţia muncii naţionale

Corelaţia elementelor streine şi româneştiIII

U r m a r e

Publicăm, în continuare» tabloul personalului, pe categorii, la diferite întreprinderi industriale din Braşov:

Fabrica Hess — Braşovt>'n‘ Cetăţeni Români

atreim români de sânge

Consiliul de adm inistraţie.......................„ » c e n z o r i ..............................

Administraţia superioară...........................„ in ferioară ...........................

Asimilaţi cu lucrători c a lif ic a ţ i...............„ „ lucrători . . . . . . . . .

Personalul technic superior.......................„ „ in fe r io r .......................

Lucrători calificaţi......................................„ necalificaţi..................................

Ardeleana Comandău

531

187511

20281

234

Consiliul de administraţie . .n » cenzori . . .

Administraţia superioară . . .„ inferioară . . .

Asimilaţi cu lucrători calificaţi „ „ lucrători . . . .

Lucrători calificaţi...................„ necalificati...............

Donohia — Breţcu

Cetăţeniromâni

Români de sânge

6 56 31

33 315 617 992 46

779 315

Cetăţeni Româniromâni de sânge

Consiliul de adm inistraţie....................... 2 2 1„ cen zorilo r.................................. 1 2 1

Personal administrativ superior............... 1* * in fe r io r ............... 1 5

Asimilaţi cu lucrători c a lif ic a ţ i............... 1 7Asimilaţi cu lu c r ă to r i .............................. 5 1Personalul technic s u p e r io r ................... 1

„ „ inferior,....................... 12 25 7

Lucrători necalificaţi.................................. 368 285— Va urma.

I. St. Kulex

Cum contribue autorităţile superioare la învrăjbirea populaţiei rurale

Cazul comunei Mărcuş (jud. Braşov)

Ni se scrie :După efectuarea alegerilor co*

munale din com. MSrcuş Braşov, au trecut aproape 2 luni până câad forul superior a dat ordin de constituire.

In acest interval s’au fáéit diferite manevre pestru a se a< sigura reuşita lui Gheorgh* Şsr* ban ca primer, favoritul clubului liberai. In ziua de 31 folie a. c.

Sărbătorirea unui savantal ştiinţei alimentare

Dr. M Bircher Benner, Zürich a împlinit 70 ani*)

Savantul dela Zürich a cărui nume esta azi cunoscut pe în­treg continentul a împlini ia 22 August a. c. vârsta de 70 de ani. La această impozantă ani versare a zilei naşterei Sâle a fost obiectul celor mai vii sim palii şi omegii din pjitea nu m eioşifor săi coleg», prieteni, admiratori şi a iubitei sa e fa* m lll Ne asociem şi noi ia feli­citările celor mulţi urâaduîîncă mulţi eni fericiţi de ro doică ac* tivilate pe tărâmul ştiinţei aii mentare, activitate care l’a dis­tins atât de mult, încât poate să spună cu drept cuvânt : ,«xe* gi monumentum •••iii nan omnis moriar". Şi dacă ar avea sS nu­mere la activul său numai : vin decarea unui număr foarte mare de bolnavi pe cari i-a tratat îa sanatoriul s lu : »Forţa vie“ (Le­

bendige Kraft) prin sistemul său terapeutic, cu regimul său spe cial şi atunci zic că numele lui va rămâne nemuritor pettru toate timpuriie.

Înainte ireme — cu vie'o cinci decenii în urmă — alimentaţia defectuasă şi sefaţionelă nu fâ cea încă ra regii tn proporţiile ce le cunoaştem astăzi. Această a iimentaţie proastă (dacă se poate spune aşa) este eauza primor­dială de distrugerea sănătăţii popoarelor civiiizate. Medicina clasică nici azi nu cunoaşte încă bine legătura dintre alimentaţie şi sănătate, respectiv dintre ali­mentaţie şi boaiă.

*) Nr. din August a- c. al revistei germ. «Der Wendepunkt im Leben und im Leiden“ a apărut ca număr festiv, dedicat fiind lui Or. M. Bircher-Benner.

gar. Conform legei consilier de dr-pt trebuia să fie numit §d*l Vesile Goicea director şcolar, care este mai vechi în grad de cât d l A h!m Schîopu N ’a fost însă numit d i V. Goicea pe mo­ţi 7 că nu este liberal şi că f ice politică vaidistl. A fost numit Alexe N. Comşa consilier de drept, pentru că este omul Iui Gh. Şerban.

Prin această manevră Ch Şer« ban a căpătat un vot tn plus. Procedându se la validarea man* dJelor concilierilor al?şi s’a în cercat invalidarea consilierului liberal Maris Spiridoa. Pună» duse h vot consiliu cu majori' tate de voturi a validat mania tul consilierului Marin Spiridon, Invalidarea a cerut-o Ch Şsr ban, ştiind că Marin Spiridon va candid3 de primar.

Notez: Msrin Spiridon este un om corect iubit de populaţie şi fic e cinste acestei coturn*, nur tă ca dintre consilierii libe ral! să fie ales de primar.

Procedându se la alegerea de prmar, Marin Spiridon cu ma ioriläte de voturi este ales pri­mar. După aceasta s'a procedat la alegerea ajutorului de primar şi a comisiei de verificare. După ce s’au terminat toate, d l prin* r retor a dat ordin d lui notar Octivian Tunaru să procedeze ia ?area îa prlmfre a ia vesta iu'ui.

D i noter o încurcat iţe'e câ teva zlla până câad a adus o fiţuică dela Prefectură, că se a nulează constituirea, vechiul con­siliu rămănând mai departe îa funcţie.

După o lună de zile, pe ziua de 4 Sept, consilierii suat con­vocat! Ia a doua constituire, care este făcută ecurn de d 1 Birsea, secrete ral Preturei. Câad s’a ejuns ia validarea mandate* lor consilierilor aieşî, nu se mai validează mandatul consilierului Marin Spiridon pe motiv că, casa lai este închiriată de co- miteiu' şcolar ca local de şcoală. Adevărul esle că Marin Spiridon a fost invalidât la ordin, de sus.

Notez i Marin Spiridon a func* ţionat în vechiul consiliu ş! tût deauna când au fsst liberali la putere, cu toate că atunci avea contract cu comuna ţ nând taurii

comunali, atunci a fost validat, căci era unealta lui Gh. Şerban,

In felul acesta Gh Şrrban a obţinut acuma 7 voturi, 1er con­tra candidatul 6 v. Consilierii cari l’au ales p î Gh Şerban sunt : «preotul comunei, învăţă* torul A Schiopu din cătu&ul Lunca, căruia îi promite că i va face şcoală, aşa 1 a minţit de când au ven-l liberalii la putere cn să şl 1 aibă de partea Iui, celălalt consilier de drept şi încă3 consilieri aleşi cari sont : un fin, un cunătru şi un cuscru.

Ceilalţi 6 consilieri eleşl car! cpî-s au votat pe consiirerui Alexe Gh. Riducen suat într’a ievăr otmani, ceri sunt simpatizaţi de Întreaga populaţie.

Aceste evenimente au promus0 mare n« mdfumire în această comună. Alegerea a fost con* testată.

Un consilier comunal

Conservatorulde m ozid „âstra " Braşoî

Anul şcolar 1937^-1938al X lea an de funcţiona e

înscrierile se fac zilnic între orele 5 -7 d, a. începând dela1 Sept. a. c. cursurile în :ep ca ziua de Mier auri 15 Septembrie,

Corpul Profesoral : Clasele de Pian : V. Mureşiemi, E. Dima, Ilona Wdiss. Im. Bernfeld, W. Schlandf. Clasele de Vioară : W. Teuis:h( R, Ardelean. Cla­sele de Violoncel şi muzică de cameră : A. Moldrik, clasa de Canto şi dicţiune : F. Ciur cu, Clasa de Teorie şi armonie D I Ni cules cu.

Releţiuiii detailate privitor la înscrieri şi ia examene de ad­mitere se dau la Secretariat.

Preşedintele conservatorului, Dr. Tib Brediceanu,

s'a deplasat în com, Mărcuş d 1 prtmpretor al plasei Buzău Ar* delean, cere conform ordin lui Preferturei a procedat la con­stituirea consiliului comunal, care a decurs In felul următor :

întâi d 1 pri.«pretor a cetit de­cizia d Iui prefect prin care nu­meşte 3 cons’lfcrl de drept, pe pr. loan G.^ceeui?, îav, Ath mS Jiiopu şi Alexe N. Comşa piu*

Dr. Bircher-Bennar este acela caie în opoziţie cu ştiinţa cîasi- <ă susţine că cuantumul de ca­lorii nu are în alimentaţia noas* tră zilnică importanţa pe care ştiinţa clasică vrea să o ahibue caloriilor. Chestiunea cu totul altcum se pune. Alimentarea ce lulelor şi ţesuturilor organizmu- lui nostru nu se, face prin ca* lorii, ci prin o energie mai di­ferenţială, de ordin mai înalt, energ;e de organizare superb oară,**)

Fructele, cerealele comestibi* le, h g mele cu rădăcină, frun­zele verzî ale plantelor ***) tre bue&c considerată »un integral alimentar* tn care sunt cuprinşi după o reţetă secretă : toţi fac torii alimentari într’un echilibru armonic adică în corelaţii bine determinate. Bircher Benner con* ststă că acest echilibru ermonic

**) Scrierile lui Dr. Bircher-Benner au apărut în editura casei »Wende­punkt-Verlag A. O., Zürich, şi la Hip- pokrates-Verlag, G. m. b. H. Stuttgart-S.

•**) Vezi : „Wesen und Organisa­tion der Nahrungsenergie* 1986 apă­rută ta Hippokrates Verl. G. m. b. H. Stuttgart.

Cumpăraţi Cumpăraţi

Lustre şi Lămpidela

„ELIM A " S. A.în 10 RATE lunare

Strada Voevodul Mlhai 24 st Strada Regele Carol 19 B R A Ş O V

655 1—6

al f-ctorilor component!, această eucorelafie (cuna o numeşte d se) stă în cea mai sirlnsă legătură cu facultatea energetică a eii mentelor. Este bjza pe care e voluţio lă mai târzia ştiinţa de- sp e organizarea biologică-ener- getică a alimentelor, Dacă a- ce stă armonie a componente­lor alimentare, această eucore- leţie, acest integral alimentar este distrus într’o farmi oare­care: fiind extrase din alimente parf! esenţiale în mod arbitrar, ca de ex, : substanţe nutritive şi titad aces’e fra ţismi de sab- stanţe întrebuinţate excluzlv la alimentare un regim ca accsta aduce mai mult ca s!gur, pr;ju- di;ll alimentare. Este cazul când ne alimentăm cu prljitud din făină albă, pâine albă, zahăr alb (extras din sfeelă de zahăr)

Nu este aci la mijloc o teo­rie pronunţată dela masa verde— cum 8*ar zice — ci este re* zultatul unei experienţe bogate adunate cu multă asidui late (şi mare ebnegaţiune) la patul bolnavilor în decurs de aproape

I patru decenii. Dr, Bircher Benaer

a putut să observe vreme îod&* iungată modul cum se co portă organismul bolnavilor déndu-iî-se o h*«nă terapeutică optimală.

Trebue să admifăm în per­soana sărbătoritului puterea de muncă extra ordinară şi mai pre sus de toate curajul spiritual\ curajul de a g V i di însuşi (inde­pendent) şi de a desăvârşi gân­durile, de a le traduce îa faptă, de a întreprinde Câva extraordi- n r cu persistenţă, avâad în a* celeş timp curajul de a renunia la a^eea c<-i a *uce recunoştinţă şi îi face piécut şi curajul de a mai nvăte ceva încă la vârsta sa atât de înaintată. Curajul a* c st j al spatului este ceva ce nu se p04<e co rp nsa cu slă­biciunile inirnel omeneşti, ntfilnd din lumea aceasta.

D.'. Bir,h;r Benner e te apos­tolul unei ere noui, apostolul care a pregătit catea unei epoci noui în alimentat e Q T,

de depuneri »Ban* ca Albina* Infor-

maţiiîni Str. Prundului 17.m 3-0

Nr. 70.-1937. GAZETA TRANSILVANIEI Pagire 1..... .. . —ir>-

Teatrul National din BucureştiTurneul G C IPR IAN . Sala Redoute.

Luni 20 Septem vrie 1937 se reprezintă marele succes al stagiunii

Patima RoşieComedie In 3 «cte de d i Mihail Sorbul D irecta de s^enă d l Paul G jsîî, în fmnte cu creator» rolurilor societari, al Teatrului National i D l G. CipHar, d-aa Naliy Dordea, d ra V k y Corclov,

d l N eu Dicnltriu şi d 1 Aurică Alanasescu.

Bilete se găsesc <?*e vânzare la Agenţia Teatrală, d-na Mafia Băciîă Tel-f sa 10 56 Colectara Campus & Bessa.

I m b r ă c a ţ i - v ă l a

W E S T E M E A Nc o n f e c f i u n i ş i c r o i t o r i e

B R A Ş O V

Strada Regele Carol Nr. 51.Telefon 710 Telefon 7i0

667 l - l

d e p o z i t u l d e d e s f a c e r e

BRAŞOV

Strada Regele Carol 26( f o s t S ' r a d a P o r j i i )

c o n t i n u ă v â n z a r e a p â n ă

Sâmbătă 18 Septemvrie irevocabil cu următoarele

preturi ,î n c a r e s c o p s - a p r im i t n o u i t r a n s p o r t u r i d e m ă r f u r i :

I

Lei 22, 29, 3 * , 39

Lei 29, 49, 59

Ciorapi bărbăteşti

Ciorapi 3/4 pentru domni Ciorapi de mătase cat. l-a pentru

doamne Lei 39, 49, 59, 69, 79, 89

Ciorapi de fil d'Ecosse pentru doamne Lei 36> 44, 49

Chausette pentru strand dela Lei 16 în sus

Chiloţi de copii, macoo, l-a cal. Lei 14, 16, 19, 24, 28

Chiloţi de damă din mătase cal. I. dela Lei 39, 44 şi 59

Combinezoane mătase charmeuză dela Lei 179 în sus

Chiloţi de damă siluetă Lei 29, 32, 35, 38

Bluze de damă pentru sport Lei 59, 69, 99

Cămăşi bărbăteşti, sport, dela Lei 89 în sus

Cămăşi de copii, sport, deîa Lei 49 în sus

Deosebit desfacem jachete de damă, pulovere

de lână pentru stradă şî sport, bluze de damă,

din mătase, precum şi alte diferite piese desor-

tate CU PREŢURI M U LT M A I REDUSE.

Primărie Municipiului Braşe*.

No. 26038—1937.Serv. technic

P f l l c a î i n Us l i sIn zluajie 24 Septembrie 1937*

orele 12 se va ţine la P.imărie Municipiului Braşov, In cabine* tal Primarului o licitaţie pentru darea îa antrepriză a lucrărilor de complecta re a pave ja lui din

-str. Nicolae Iörga,V a loa re lucrărilor este de

1050.000 iei.Termen de execuţi î 30 de zile

de la comanda.Garan)ia provizorie este de

5°/o după valoarea ofertei. Pianul, devizul şi caietul de

sarcini se pot ved e ia Servi *dul Technic al Municipiului,

Braşov, la 2 Septembrie 1937«

Primar,Dr. T. Prişcu.

Secretar generai î Dr. V. Voicu,

p. Şeful Serviciului : leg. şef Treiber.

661 1— 1

Primăria Municipiului Braşov

No. 26 696/1937.Serv. economic

Publicaţiuney Se aduce la cunoştinţă „publ* că, că s’au găsit în »Pöiana* 1 Iapa murgă şi 2 megt-n fără âtăpân,

Auimalele sun! adăpostite in grajdul D lui A Guâbeth din Str. de Mijlcc Nf. 105.

Proprie ţârii se invită să se prezinte In termen de 8 zile cu dovezile de proprietate plătind laxele de întreţinere cuvenite, In caz contrar animalele se vor vinde prin licitare publica în sensul tiispozlţiunilor legii asu pra politiei rurale.

Braşov, ia 4 Septembrie 1937.

Primer,Dr. T. Prişcu,

Secretar genera! « Dr. Virgii Voicu

662 2—2

Vă transpiră pi c i o a r e l e

?Vindecateleîntrebuinţând

SoluţiaŞl

PudraP E D O X Y LMijloc sigur şi inofensiv

Preţu l am belor preparate

L e i 3 0

FARMACIA

G H C U T E A N UBRAŞOV

Sir. I G. Duca (Lungi) Nr, 1.431 8 - 0

Primăria Municipiului Br&ştn

Nr. 26.730/1937 Serv. economic

Pentru închirierea pe timp de 1 an a gheretelor de vânzare Nr. 1, 4, 5, 6, 7 şi 8 din curtea casei Piaţa Libertăţii Nr. 14, se va { ne în ziua da 16 Septem brie 1937, ora 12, la Primădd Braşov o licitaţie publică cu o* iede iigilate şl timbrate.

Conditunfle detailate se pol vedea ia Serviciul economic a Pimăriei.

Braşov, la 31 August 1937.

Primar,Dr. 7. Prişcu

Secretar General Dr. V. Voicu.

In conformitate cu originalul t p. Expeditor Cucu,

647 3— 3

Croitoria

N. Tanislaus’a mutat dela No. 3 la No. 19 Piaţa Libertăţii(Curtea Băncii *Aibina*).

645 3 - 3

Consumaţiv i n u r i l e

firmei

Szegő Árpád504 l l —o

Magazin de man uf act ură

din ceatrul Braşovului

ca u t ă a s o c i a tc u c a p i t a l

A d r e s a l a Z i a r 632 3 - 4

Noutăţiîn stofe de moda pentru toamnă şi iarnă au sosit!

SPECÍ ALIT AŢIîn stofe de mode „Doro­banţul", „Electra“, „Selca“!

„Postaîăria Populară “Braşov,

Piaţa Libertăţii 17.

Membru el Biroului de Credit 656 „Economie* 2—0

De închiriatCu î c i e p re dela 26 O ctom brie 1937 V ilă frum oasă singură în curte „Vila Viky , str. Cloşa Nr. 6

(fostă strada Ţintaş;ior>

compusă din:holl şi cinci camere de locuit, plus toate dependinţele, camere de servitori, magazie, garaj şi grădină.

Amatorii se vor adresa la D-l Ioan Popovici, strada Nicolae Iorga Nr. 4 Etaj I

665 1 -1

Ioan Gottschik din Bra* • şov, Stada Aleis P. Elena

Nr. 26 a perd ut permisul d* cir­culaţie de bicicletă Nr. 843 Br. eliberat de Chestura Pol ţîei Braşov. II declar nul şi fără va* ioare. 671 1—1

0 n îiiindllt un la**t <1« nur din u d ţiul Ulii dosul bisericii ca tolice până în parc. Găsitorul este rugat aă’i predea Ia admi­nistraţia ziarului, uade va primi o bună recompensă. 672 1— 1

Pont Pr° f esoar® de plan şl limba udul francezi. Adresa : I, An­drei Sir. I. G. Duca Nr 159.

669 1 - 2

Q’n rrnoit un aparat f otografic. U 1 ^Qull Păgubaşul se va edrests la d l Vlăsceanu, Corpul 5 Armată, Calea Victoriei

668 1—1

Pontú Şsolare şi de acte din llulilu piele veritabilă în caii tate superioară la curelarul Hai- ser, Str. Mihail W dss 1.

653 3 -4

G M ,ta ll l l , S .ï% .7stfi cu încredere ia institutul de curăjit chimic şi cu aburi «C ris* ta l" Braşov, Str. Sf. Ion 4. E xe­cută în mod recunoscut de frumos. 650 3—10

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 26224 -1937.D. C. 134

Serv. economic.

Pentru închirierea pe t mp de 3 ani e localurilor de p ävälie Nr. 2, 3, 4, 5 şi 11 din casa Str. Hirscher Nr. 1, se va tine în ziua de 18 Septembrie 1937, ora 11 e. m. la Primăria Braşov o licitaţie publică cu oferte si gllate şi timbrate în conformitate cu dispoz'ţ unlle Legii Contabi li te ttî publice.

O ddă cu oferta se va depune o garanţie provizorie de 5% dia chiria anuală oferită.

Chiriaşii vor fi obligaţi a trans* forma vitrinele după indicaţruni* ie serviciului technic.

Condi(iunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov la 27 August 1937.

Primar,Dr. T. Prişcu,

Secretar generált Dr. Virgil V o ia

In conformitate cu originalul p. Expeditor, Cucu

646 3 - 3

* Dealul ZorilorI visuri selecte, g ar anI tat n durale, preferateI d? cunoscători.

! Se găsesc la Braşov, str.! Gh. Barlţiu Nr. 9 (TărguI Cailor) Ia

! B O D E G ĂI 510 1 3 -0

De închiriatper 1 Octombrie 1937: lo ­cuinţă cu 3 camere, bucă» tărie, antreu, baiă, cameră de servitoare etc., în casa sediului Uniuuii de înmor­mântare şi Ajutor a Mese* riaşilor din Braşov. A ser adresa secretarului Uniunii, Str. Mitropolitul D. Fiiittl (fosta Furculiţei de jos) Nr. 5. Parter, între orele 8-1 a. mu

664 2— 2

Braşov, Str. Regele Carol Nr. 30* 632 4 - 4

Stofe, pânzeturi, barcheteşi tot ce aveţi nevoe pentru îmbrăcă­mintea şcolarilor, pentru toamnă şi iarnă,: găsi'i cu p r e ţ u r i i e f t i n e la :

TELLMA.NN & WOCETBRAŞOV, Piaţa Liberté^ 8.

Membru al Creditului Central666 1— 3

#*«ftaa 4. OAZETAITRANSILVANIEI Nr. 70.—1937.

Scumpirea lemnelorO rdonanţa Municipiului din 1 Sept. a fos t apelată.

Asociafia pensionarilor publici din Braşov a introdus în con tra ordonanţei din 1 Sept. a. c. a Primăriei Municipiului Braşov, prin care s’au fixat .preturile maximale pe luna Septembrie pentru articolele de strictă necesitate.

In acest apel se arată că prutul lemnelor de foc s’a fixat pentru mia de klg. netăiate la lei 640 şi la lei 700 lemnele tăiate şi crăpate, preţ ce este cu mult superior valoarei reale după pre- (urile curente din regiune. Ca dovadă lemnele regiunei Braşov transportate la Bucureşti se vând tăiate şi crepate cu preţul de le i 660, pe când la Braşov ordonanţa l a fixat cu lei 700.

Se mai arată în apel că în municipiile Sibiu, Târgovişte etc., unde distanţa de transport e mai mare, a fost menţinut preţul de inia de chilograme la lei 600.

De încheiere se cere ca preţul lemnelor de foc să se fixeze la Braşov, dacă nu e posibil mai redus ca cel din Capitală, cel puţin egal pentru ca locuitorii acestui municipiu să nu se creadă că sunt fii vitregi ai ţării noastre.

0 manifestaţinne a Fr. Rom. în SecuimeS erbătorirea d-lui p ro i. Dr. M ihai Şerban

Gheorgheni, 6 Septemvrie.Organizsţia Fron tu’u! Romă-

»e s c din judeţul Ciur, şt a (leüt Sătnbătă congrrsul Judeţean în oraşul Gheorgheni. Data congre­sului conta ci dând cu cea de a 50 a aniversare a naşterii d-lui prof. Dr. Mihai Şerban, fost ministru, preşedintele organiza fiilor Frontului .Românesc din Judeţele Mureş şl Ciur, acestea au sărbătorit acest eveniment în «edrele unui banchd.

După ce d 1 prof. Dr. Şerban m toastat pentru S. Regele Carol al 2 lea, a luat cuvântul p ir. Artemiu Boer, protopop ca* nonfc şi a arătat cât de ferici ă este organizata judeţului Ciuc

z ! avéa uê prefsdÎEÎ* ş* g crciitor pe d i proi Şei ban. In ch'năad în sănătatea d lui Şer- ben, l'a asigurat de de ve temen lui neprecupeţit al tuturor buni* lor Rcmăni de pe aceste melea­guri înstrăinate.

După eceea d 1 avocat Ion Hamzeo, vicepreşedintele crg. ji d. Ciuc arată, in introduci re,« I d 1 prof. Şerban este născut acum 50 ani în .Seghed nul de pe pusta Ungarie', unde tatăl său a fo11 Jude de Tribunal.

In continuare d-sa arată că In ciuda mediului de un fe roce sovinism din Seghedio, d 1 p îo t Şerban a fost crescut în trun spirit ronrânesc desăvârşit

Revo ta ţărănească dela 19i)7 dfn vech ui Regat l-a impreso nat atât de mult, încâi îndată ee-şi termină studiile egroßo- mice, ecoacnvco financiare ş furidice „dela universităţile din Viena, Halle şi Geneva, pleacă la »tară* şi cutreerându o dela un capăt la altu1, studieză pro bkma (ărăaească Ia fa(a locu­ia!. D l Şerbun este primul din*Ire antelcptătorit exproprierii la lifundiiior şi a împroprietăririi tiranilor. Cunoscuta sa operă, p e tată de Academia Română,

C I N E M A „A S T R AAzi şi în zilele următoare

DESCHIDEREA SEZONULUIP rem ie ră p e Ţ a ră ! P rogram m on d ia l!

BURGTHEATERD ragostea tineretului, ra ze le de toamnă:

D ra go s 'ea unui m are artist clasic, înainte de sfârşitu l ca ­r ie r ii sale. Iată ce tratează acest film extraordinar.

C u : Werner Krauss, Olga Tschehowa, Willy Eichber- ger, Hortense Raky, Hans Moser.

Regia: W IL L Y FORST. , Muzica: PETER KREUDER.

Compiectare: Jurnal nou Paramounft.

a fost considerată — înainte de răsboiu — ca cea mai docu* mer.tată pledoarie In favoarea exproprierii.

In răsboiul din 1913 — con> tinuă d-l Hamzta — 11 găsim volunt*r pe câmpiile Bulgariei, 1er in răsboiul mondial dease- menea îl vedem ca combatant in primele rânduri. Incorporarea sa !n armata română este soco­tită de guvernul maghiar ca un act de trădare de patrie şi drept consecinţă îşi pierde averea fa­miliară.

La vârsta de abia 28 ani a junge profesor de politică agrară ia universitatea din Iaşi. Este un preţios colaborator al dlui Dr. Al. Vaida Voeood la confe­rinţa de pace din 1919. Desă­vârşeşte organizarea învăţămân tului agronomic superior şi face parte din diferite deîegaţiuni a* gricole interparlamentare. Este autor a vre o 20 lucrări social* agrare ştiinţifice, mai multe din acestea fiind scrise în limbi streine. Iotr’un timp când po- puleţia nu mai are încredere fn politicianismul interesat şi de* me gog, prezenţa d iui prof. Şer ben ’ îa fruntea org. Frontului Românesc din acest jude( este o chtzăşie în plus pentru ser!o z tatea luptei nationale deslăn (uite de marele :patriot Dr. AL VaidaVoevod. închină în săoă* tatea d-lui prof. Şerban.

D*1 Dr. Emil Precup, notar public, fost sent tor, omagieză pe şeful suprem al Frontului Ro­mânesc d l Dr. Al. Vaida'Voe- vod. Mai vorbesc pentru Fron- tul Românesc preoţii Icn Bol dor, Simion Iac ob etc.

U tfmul la cuvântul d 1 prof. Şerban şi impresionat de acea stă neaşteptată sărbătorire, mul* {urneşte tuturor şi închină pen* tru izbânda marei cauze naţio1 nale: România a Românilor.

/. H.

Tricouri de Pantaloni de P a n t o f i de Gimnastica T3

«o jî <xv s3 3

648

la S p o r t Gu s t BraşovStr. Voevodul Mibai Nr. 24

3570

120

2— 3

Este adevărat?Din partea mai multor părinţi

de eleve ale unui liceu din Bra­şov primim plângerea că feti­ţele dânşilor sunt obligate să* şi procure obiecte de echipament prin intervenţia chiar a d-nei directoare a liceului.

Cum?Elevele dau fiecare în mâna

d nei directoare suma de 220 lei, pentru procurarea unei pă­lării, a unei cravate şi unui guler pentru uniformă. In schimb pri­mesc din partea d nei direc­toare un bon. Cu bonul primit dela d-na directoare se prezintă la o anumită firmă — una sin-

■ gvră, angajată tot de doamna directoare i — de unde-şi ridică marfa.

Şi mai mult ! Ni se spune că furnizoara aleasă de d-na direc­toare, ar f i o jid an că !

Ne surprinde ! Şi întrebăm: e posibil ? !

Mai ales că tocmai zilele a- ceste cetim în ziare următorul comunicat:

Ministerul educaţiei naţionale tace cunoscut ctât şcolilor cât şi părinţilor elevilor, că nu e- xistă vre o obligaţiune de a cumpăra cărţi, rec hi zi te şi echfr pamente şcolare din anumite locuri. Aceste cimpârături se pot face în mod liber. in caz de recomandări şi presiuni de a cumpăra din anumite locuri, Ministerul oa lua măsuri cen­tra lor.

Ştiri creştineşti din Japonia

— Tokio, 30 Mei 1937-— Mitropolitul Serghie al Ja­

poniei a sărbătorit 25 de ani de cârmuire a turmei ortodoxe japonez?.

— Misiunea ortodoxă din Ja­ponia a deschis în Tokio un in­stitut teologic. Toţi studenţi sunt silitori, pioşi şi convinşi.

— In biserica ortodoxă din Japonia se observă o propăşire în zidirea de biserici. Astfel: mitropolitul Serghie a săvârşit sfinţirea bisericii cu hramul »Sft. Apostol şi Evanghelist Io? n Teo­logul", în Counari, (N. E.); deasemenea şi bisericile din Jokohama şi Sapporo.

— Sunt peste 350.0C0 de creş­tini în Japonia, şi în fiecare an se botează în credinţa creştină aproape 1000 de oameni.

— Japonezii creştini dau de bună voie — anual — aproape 1.000.000 de dinari, pentru şcoa- lele bisericeşti.

G. Cr. Hagiu.

Bnletinul Politiei.C o p il abandonat Marţi seara

la orele 6 s-a găsit cadavrul unui nou născut, de sex mas­culin, aruncat în apa de după ziduri, în dosul cinematografului Capitol. Cadavrul a fost tran­sportat la morga Spitalului Mär­zes cu vechi. Se fac cercetări de Biroul judiciar.

Furturi. Locuitorul Barta Şte­fan din str. Zizinului Nr. 68 a reclamat Chesturei că autori necunoscuţi, în noaptea de 7— 8 a. c., i-a furat dintr’o magazie scule de zidărie, în valoare de 1000 lei.

— |In noaptea de 7 - 8 a. c., autori necunoscuţi s-au înrodus în bucătăria d-nei Suegel Clara din str. Brukental Nr. 14, de unde a furat alimente în valoare de 600 lei.

— Inginerul Zeck Gheorghe din str. Bruckenthal Nr. 16 a re­clamat că autori ^necunoscuţi în noaptea de 7— 8 a. c., a intrat în pivniţa locuinţei, de unde au furat 10 sticle cu sirop şi alte alimente în valoare de lei 2000. Se fac cercetări de Biroul ju­diciar.

Rezultatul alegerilor comunale din RâmnicRezultatul definitiv al alegerilor ccmunale efeciuite în jude­

ţul Râmnicul Sărat se prezintă astfel: Über«Iii 184 mandate, Fron­tul Rom ânesc 129 mandate, national ţărăniştii 36 m„ georgtşiii 22 m., netional-creştinii 9 m. şi averesetnfi 1 mandat.

Holera bântue în ChinaComandamentul marinei japoneze anunţă că o foarte vio*

lentă epidemie de holeră face ravagii în trupele japoneze del» Paoşan.

INFORMAŢIUNICăpitanul aviator Papană |

— anunţă din Ntw York agenţia ţ Rador, a repurtat un succes stră­lucit la marele concurs aviatic anuel dela Cleveland, unde a fost învitat să participe, împreună cu contele Hîgcnburg, şampio nul Europei ia aerobe ţii.

Hagenburg, dfstrugându-şi a- paratul într’un accident, Papană i a pus la dispoziţie avionul său, pentru care gest a fost viu acla mat de sutele de mii de spec tatori.

După ce şî'a executat progra- mul de sbor şi acrobaţii, stâr nind în public un entuziasm in­descriptibil, avi; torul Papană a primit, dela patru fete Îmbrăca te în costume nationale româneşti, un coş cu flori rare.

D l Babeş, reprezentantul Ro­mâniei, cere a asistat la concurs, a subliniat într’o cuvântare ti* nută la radio meritele aviatoru­lui Papană, urăndu i succes în sborul New York— Bucureşti, pe căre i va întreprinde în a doua jumătate a lunii Septembrie.

•

D iso lvarea Uniunei A s o ­c ia ţiilo r P ro fes ion a le C. F. R. In »Monitorul Oficial* de Joi a apărut următoarea dec!zre mi­nisterială :

Se disohă cu începere dela de ta publicării în „Monitorul Oficial41 a prezentului Jurnal »U ntunea Asociaţiilor Profesionale C. F. R. din serviciul exterior*, cu sediul in Bucureşti, Calea Oriviţei Nr. 213.

Portu l un iform ei p rem ili ’ tare. Se reaminteşte tuturor e- lev lor pre mii »tari, dl spoziţiunil e ord nulul Ministerului Educaţiei Naţionale cu Nr. 177.896 1936 şi provt Ieri le Art. 50 din Legea de Pregătire Premilitară, trens* mise cu Circulara Nr. 13143— 1936 a Inspectoratului Şcolar Secunder local, care prevăd că portul uniformei premiiitare este obligatoriu, in locul un; formei şcoalei respective.

•

Farm acii d e serviciu . In (impui dela 11—25 Septemvrie vor face serviciu peste amiazi, noaptea şi în Dumineci farma­ciile H. Schneider »La Leu de aui* din str, Regele Carol 17 a. şi Iov »La Minerve." din str. Calea Victoriei 7.

•

Serbare câm penească. Foş fii Voluntari Român', aranjeeză Duminică 19 Sept 1937, sau in caz de timp nefavorabil Dumine­ca viitoare o serbare câm pe­nească cam araderească în Poiană (Livada Junilor Bătrâni).

Muzica Bat 2 V. M. va distra publicul. întrunirea membrilor în Ple(a Prundului la ora 772» de unde va fi plecarea.

Ş tiri m edicale. Dr. Carol Fle­chtenmacher junior a instalat in cabinetul slu din Str. Titu Maio- rescv, 6, un aparat modern pen tru tratamente cu unde ultra­scurte. 670 1—2

•C ontra d u rerilo r reumatice,

a moliciunii membrelor, contra durerilor de cap şl a ameţelilor, de cari sufeream regulat la ră celt mai puternice, am luat în- totdeauna cu deosebit succes TcgaL

A ct de mulţumire. Subsem­natul paroh în Cernatu Braşov în numele enoriaşilor mei adus cele mai călduroase mulţumii! onoratei familii Bucur Buaescu d n Bucureşti str. Bărăţiei Nr, 2 care a dăruit pe seama bisericii noastre suma de zece mii lei în numerar pentru termin?rea învelitoarei cu tablă dela turnul biserfeii nouă.

Arătăm acett generos aci de donat e spre a fi un <x mpla de urmet pentru credincioşii de prekt'odeni ai bisericii Preot Silvestru Garcea,

Pentru şcoa la practică de agricu ltură Sft. Petru Braşov se prinne8c ea elevi absolvenţi 8 7 clase primare sau cu studii echivalente Cererile de înscriere se vor adresa Direcţiune! Şcoa* lei până la 20 Sept a. c. Sunt 20 burse. Taxa pentru solvenP este de lei 600 lunar. Duratft învăţământului este de 2 ani, In numărul viitor vom publica con* di ţii le de admitere.

Ştiri agricoleDupă ştirile culese de la MB*

nlsterul Agriculturii, situaţia agri­colă se prezintă astfel:

Pretutindeni se fac ogosrede toamnă. In urma ploilor căzute muncile se fac in excelente con* diţ uiţi.

Semănatul rapiţei a fost 1er minat. Pe alocuri, sau început semănăturile de grâu, mai alei în nordul Moldovei şi pe BărSgan»

Strângerea recoltei şi muncile agricole s’au făcut, pretutindeni, în conditiuni mult mai bune ca anul trecut. S'au cumpărat foarte multe instrumente agricole la special pluguri şi semănători, pentru a îmbunătăţi şi mai rouli culturile.

Ministerul Agriculturii a hotă* rit să ecorde4o subvenţie de 200 lei de fiecare rând, pentru agri­cultorii ceri cumpără maşini di semănat indigene. Subvenţiile var ază după numărul ţevilor şi se cifrează între 3200— 4000 lei de fiecare {Semănătoare,

Problema clasei de mijloc româneşti

O im portantă conferinţă

»Centrala Reuniunilor de me* serieş’, comercianţi, industriaşi şi muncitori români d n Rcml* nia* va aranfa la Braşov Duml* ne că ta 19 Septemvrie 1937 ora 1130 in sala festivă a Camerii de Comerţ o conferenţi despre Problema clasei de mijloc de limbă şi lege românească.

Având în vedere importanta acestei conferinţe de actualitate, îndemnăm comercianţii) mese* riaşii, muncitorii şl marele pu* blic românesc să participe la această manifestaţie romăneaici, când vor ti sărbătorite şi cel» două Societăţi de Comercianţi şi Meseriaşi ( Sodali) români din Braşov.

să-şi pregătea* că bine copil

pentru cursul secundar şi pr!* mar, sau doreşte să înveţe co­rect lfmba română se poate a* dresa d lui I. C. Dogaru str. Muntenia 1. 622 3~(t

V!n M i r n f i f t l e ( r n * R m m a « 17« l i h í r « _ T l n / w i r n f i o i V i r t n f R m b I i p o R m s a v * Redactor-sef şi girant S Victor BranisM