anul 6 nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri....

28
Anul 6 Nr. 24 informaþii analize dezbateri AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU Gala Medica ACTUALITATE AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU Gala Medica pag. 6-7 PRIORITÃÞILE SÃNÃTÃÞII în noul mandat DOSAR PRIORITÃÞILE SÃNÃTÃÞII în noul mandat pag. 12-17

Upload: others

Post on 15-Oct-2019

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

Anul 6 �� Nr. 24

informaþii

analize

dezbateri

AAUU ÎÎNNCCEEPPUUTT ÎÎNNSSCCRRIIEERRIILLEE PPEENNTTRRUUGala Medica

�� ACTUALITATE

AAUU ÎÎNNCCEEPPUUTT ÎÎNNSSCCRRIIEERRIILLEE PPEENNTTRRUUGala Medicapag. 6-7

PPRRIIOORRIITTÃÃÞÞIILLEE SSÃÃNNÃÃTTÃÃÞÞIIIIîn noul mandat

�� DOSAR

PPRRIIOORRIITTÃÃÞÞIILLEE SSÃÃNNÃÃTTÃÃÞÞIIIIîn noul mandatpag. 12-17

Page 2: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

Page 3: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

ªi unde, dacã nu în medicinã? Mãrefer la cãutare.Pentru cã umanã este relaþia,aproape inexplicabilã, între medicºi pacientul sãu. Nu un pacientoarecare, în nici un caz o boalã(ºi, deci, nu „histerectomia de la107”). O legãturã care, însã, cere maimult decât ritualul vindecãrii fizice.Ea, legãtura, cere timp. Timp pen-tru umanul din pacient, nu numaipentru microbii sau boala care îl

macinã. Dar avem timp? Câþipacienþi trebuie sã „vedem”, pen-tru a bifa statistici, pentru a primipe toþi cei care aºteaptã sau pen-tru a încerca (de cele mai multeori, iluzoriu) sã încropim un traidecent? Iar pacienþii noºtrii aunevoie de mai mult decât de me-dicii care suntem. ªi medicamen-tele nu rãspund la întrebãri.Pentru cã, în condiþiile preocupãrii– normale – pentru bunãstare ºi a

editorial

3

2010 � nr. 24 � MEDICA

PPrrooff.. uunniivv.. ddrr.. VVllaadd TTiiccaa

În cãutareaumanismului(pierdut?)

SU

MA

RAAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--77

Noutãþi SMR-UK

Piaþa farmaceuticã, în scãdere

Au început înscrierile pentru Gala Medica

PPaacciieennþþii ppaagg 88

Forumul Naþional al Asociaþiilor de Pacienþi

EEttiiccãã ppaagg 1100--1111

Probleme etice ºi legale în diagnosticul bolnavilorneurologici

DDoossaarr ppaagg 1122--1177

Prioritãþile Sãnãtãþii, în noul mandat

LLeeggiissllaaþþiiee ppaagg 1188--2200

Asigurarea pentru rãspunderea civilã în domeniul medical

CCoonnggrreessee ppaagg 2211--2233

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255

Imagisticã la bolnavii cardiaci – din pagina cãrþii la ecranul computerului

„ªI NOI CE MAI MÂNCÃM - Noua ordine alimentarã“

detalii în pagina 5

(continuare în pagina 4)

Page 4: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

Noutăţi SMR-UKactualitate

4

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

ÎÎNN CCÃÃUUTTAARREEAA UUMMAANNIISSMMUULLUUII ((PPIIEERRDDUUTT??)) (urmare din pagina 3)

traiului într-o þarã departe de geografia Renaºterii, majori-tatea omenilor în alb nu au acceptat înlocuirea artei ºi de-dicaþiei medicale cu o afacere – chiar dacã, în acesti ter-meni, profitabilã.Pentru cã vorbesc depre o profesiune de umanism ºi con-strucþia fericirii - între graniþele condiþiei umane. Nu a nemu-ririi. Asta nu e pentru oameni. Dar îndepãrtarea inevitabilu-lui, da. Lupta, da. Speranþa, da. Diligentã, stãruinþa, da.Compasiunea, desigur.Pentru cã ºtim tot mai mult despre tot mai puþin. Ne bântu-ie spectrul devenirii tehnicieni de organe. Avem nevoie deintegratori ai bunastãrii, cu o viziune a persoanei, întregi –care, da, sa apeleze la tehnicieni straluciþi. Integratori per-cepuþi în mod just de societate: apreciaþi, motivaþi, remune-raþi. Profesioniºti luminaþi, cu întinderea pe orizontala crea-þiilor, esenþelor umanismului, a spiritului sãu. Pentru a pu-tea, în aspiraþia spre verticalã, sã poatã sonda în profun-zime. Fiinþa umanã. Cãci aºa am jurat.

Iar cãutare este ºi recunoºterea limitelor. Umane ºi profe-sionale. A nevoii de confirmãri. A defectelor noastre, a ne-împlinirilor. Uneori, a eºecurilor. Acceptarea lor. Lupta pen-tru transcenderea lor. Sublimarea lor în miraculoase pro-vocãri - sau nebãnuite reuºite. Pentru cã instrumentãm o luminã izvorâtã nu din Divin, cidin noi. Apreciabilã. Observabilã. Foarte important, deci,perfecþionabilã.Pentru cã ºi dacã nu îl cãutãm, chiar fãrã sã ne dãmseama, umanismul ne va gãsi pe noi. În diferite feluri. De-pinde însã de noi cum sã îl trãim ºi cum, în consecinþã, îloferim. Nouã ºi Celorlalþi. Ca cel mai uman dintre darurile(supra)omeneºti. Ca cel mai preþios dar.Instrumentãm, astfel, mulþi, energia ºtergerii semnului deîntrebare din titlu. Cu parantezã cu tot. În numele, substeagul, din substanþa ºi cu acelaºi preþ. Umanismul. Esenþa medicinii. Umanul, adicã. Transfigurat.Meritã. Y

DDrr GGaabbrriieellaa BBaaddeeaa,, FFoouunnddaattiioonn DDooccttoorr,, LLoonnddoonn DDeeaanneerryy

VViiccee--pprreessiiddeenntt SSMMRR UUKK,, PPrrooffeessssiioonnaall mmaatttteerrss

Societatea Medicalã Românã din UKa avut o activitate foarte bogatã anultrecut, un eveniment foarte importantfiind ºi lansarea noului website alSMR-UK (http://www.smruk.org/) laînceputul anului 2009. Un eveniment de marcã a fost ºi Ex-poziþia de picturã organizatã de DrVlad Schlezak, la Institutul CulturalRomân din Londra. Vernisajul a gãz-duit peste 100 de persoane ºi a con-stituit inaugurarea noului departmentSMR-UK: Artã ºi Culturã.În noiembrie 2009, doctorii români dinMarea Britanie au fost invitaþi, împre-unã cu prietenii ºi familia, la Balul deCrãciun. Acest eveniment, organizatde cãtre Dr Gabriela Frunzã, a avutun scop caritabil. Invitat de onoare afost Ambasadorul României la Lon-dra, Dr Ion Jinga. Cu ocazia balului

am reuºit sã strângem, cu ajutorulgeneros al invitaþilor, suma de 1.000de euro care a fost donatã Asociaþiei«Apelul Inima copiilor».Pentru anul 2010 plãnuim sã conti-nuãm promovarea valorilor româneºtiîn Marea Britanie. De asemenea, do-

rim sa extindem colaborarea cu medi-cii din România. Dr Mihalea Cârmaciuºi Dr Radu Burþan vor participa la Con-ferinþa Naþionalã de Medicina Familiei24-27 Marie 2010, Bucureºti. Dr Fe-licia Buruianã va organiza întâlnireaanualã SMR-UK în luna Mai 2010. Y

Page 5: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

actualitate

5

2010 � nr. 24 � MEDICA

Piaþa produselor farmaceutice dinRomânia a înregistrat anul trecut oscãdere de 1,7% ºi un volum al vân-zãrilor mai mic cu 9,1%, pe fondul de-precierii puterii de cumpãrare apopulaþiei, relevã raportul Cegedimpe 2009.„Este o scãdere importantã, care nearatã tuturor cã avem o problemãsemnificativã în asistenþa cu medica-mente la nivel naþional”, susþine direc-torul general Cegedim, Petru Crãciun. Potrivit datelor prezentate în raport,stagnarea în zile de tratament (- 0,3%pe piaþa totalã ºi +0,1% pe piaþa far-

maciilor) aratã cã nevoia de tratamenteste mare, se menþine ºi este deter-minatã - poate mai mult decât eranevoie - de capacitatea farmaciilor dea susþine eliberarea de medicamente.În ceea ce priveºte impactul regle-mentãrilor din domeniu asupra farma-ciilor, Petru Crãciun spune cã procen-tul de 75% farmacii în apropierea fali-mentului pare „extrem de verosimil”.„Am atras atenþia, de mai multã vre-me, cã 25% dintre farmacii sunt lalimita funcþionãrii, dar asta era înaintede amânarea plãþilor de anul trecut. Înfuncþie de vânzãrile medii lunare - far-

maciile cu vânzãri mari sunt în pro-porþie de 24%, cele medii în 29% dintotal, iar 47% dintre farmacii au vân-zãri care pot fi catalogate ca mici faþãde media naþionalã”, spune el.Dacã pânã în 2009, jumãtate dintrefarmaciile mici aveau vânzãri care nule fãceau sustenabile la nivelul mar-jelor existente, în 2009 situaþia s-a în-rãutãþit semnificativ, amânarea plãþilorputând duce în faliment toate farmaci-ile mici ºi mijlocii, în condiþiile în careîntr-o farmacie costul vânzãrilor (alproduselor la distribuitori) reprezintãpeste 85% din cifra de afaceri. Y

Piaþa farmaceuticã, în scãdere

Page 6: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

Au început înscrierile pentru

GALA MEDICA

actualitate

6

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Colegiul Medicilor din România aducepe lista evenimentelor medicale „re-per” ale acestui an Gala Medica.Aceasta se aflã la cea de a doua edi-þie ºi se va desfãºura în luna aprilie, înBucureºti. Gala Medica a debutat anul trecut caeveniment cu valoare de marcã pen-tru CMR. Impunînd Gala Medicadrept eveniment socio-medical de

înaltã þinutã, Colegiul Medicilor dinRomânia ºi-a propus sã revinã con-secvent an de an pentru a încuraja ºisusþine, în mod simbolic, oameni, acþi-uni ºi instituþii care aduc plus valoareºi fac onoare domeniului medical. Cei cãrora Gala Medica le acordã dis-tincþii sunt eroii anonimi ai cotidianului,oamenii care pãstreazã în miºcare unsistem medical presat de mari frã-

mântãri ºi lipsuri. Meritul lor cel maimare este acela de a pãstra normali-tatea în condiþiile în care doar extraor-dinarul mai atrage atenþia. Acþiunile lor nu sunt neapãrat spec-taculoase, ci valoroase prin cumulareºi demne de recunoaºtere. Domeniulmedical românesc are nevoie de coe-renþã. Fãrã consecvenþa celor carepopuleazã acest domeniu evoluþia sa

Prof. Astãrãstoae ºi unul dintre premianþii Galei, dr. Florin Chirculescu

Page 7: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

nu poate fi decât permanent înfrâ-natã. În contextul în care zilnic suntem asal-taþi de mesaje puternice ºi ºtiri spec-taculoase, CMR subliniazã persoaneºi acþiuni demne de atenþie.„Ne dorim sã exprimãm printr-un gestpublic, pentru al doilea an consecutiv,susþinerea faþã cei mai activi actori aisistemului medical din România. Celmai adesea, sunt mediatizate aspec-tele negative ale sistemul nostru sani-tar. Mai existã însã oameni dedicaþi ºiinstituþii care fac cinste profesiei ºi gã-sesc mijloace pentru a face sistemulsã funcþioneze în favoarea pacienþilorºi a sãnãtãþii publice, cu toate condiþiivitrege pe care le cunoaºtem cu toþiisau, poate, în ciuda acestora. GalaMedica îºi propune sã le recunoscãmeritele”, a declarat prof. Dr. VasileAstãrãstoae, preºedintele ColegiuluiMedicilor din România. Cei care doresc sã participe la a douaediþie a Galei Medica trebuie sã seînscrie în perioada 15 februarie – 15martie trimiþând un e-mail la [email protected] cu numeleîntreg, un CV, categoria la care do-resc sã participe, motivaþia pentrucare o fac ºi descrierea proiectului(acolo unde este cazul).

Structura evenimentului va pãstra ºiîn acest al doilea an, existând premiipentru aceste 9 categorii: 1. Jurnalism de sãnãtate (presã scri-sã, audio-video, online)2. Cel mai bun comunicator medic3. Cea mai activã asociaþie de pa-cienþi4. Cea mai activã asociaþie studen-þeascã din universitãþile de medicinã5. Cel mai bun produs de finanþarepentru medici6. Cea mai bunã iniþiativã în domeniulbancar pentru medici

7. Premiu pentru inovaþie medicalã8. Internet medical (cel mai activ sitepentru medici în 2009, blogul anului)9. Premiul cititorilorDupã încheierea perioadei de înscri-ere, juriul format din reprezentanþi aiColegiului Medicilor din România vaface trei nominalizãri. Acestea vor fipostate pe site-ul gala.medicalnet.ro,iar cititorii îºi vor putea exprima prefe-rinþele prin vot. Persoana sau proiec-tul care vor obþine cel mai marenumãr de voturi va primi un premiuspecial al cititorilor.Cele trei nominalizãri din fiecare cate-gorie vor fi prezentate atât în cadrulGalei dar ºi într-un numãr special alrevistei Medica, dedicat acestui eveni-ment.Prima ediþie a Galei Medica s-a desfã-ºurat pe scena Teatrului Odeon, prin-tre cei cãrora le-au fost oferite distincþiinumãrându-se Tudor Ciuhodaru, Flo-rin Chirculescu, Cristian Roºu, preºe-dintele UNOPA. Evenimentul a reunitpeste 300 de persoane si s-a bucuratde participarea unor personalitãþi, pre-cum ministrul Sãnãtãþii, preºedinþiiComisiilor de Sãnãtate din CameraDeputaþilor ºi Senat, rectorii Universi-tãþilor de Medicinã ºi Farmacie Bu-cureºti ºi Craiova etc. Y

actualitate

7

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Adrian Pãduraru a prezentat prima ediþie a Galei Medica

Tudor Ciuhodaru, cel mai bun

comunicator medic

Page 8: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

Forumul reuneºte peste 400 de mem-bri ai federaþiilor ºi asociaþiilor de paci-enþi afiliate sau neafliate COPAC. Deasemenea, participã reprezentanþi aiForumului European al Pacienþilor ºi aaltor asociaþii europene de pacienþi. Scopul principal al Forumului este dea-i aduce împreunã pe membrii asoci-aþiilor de pacienþi pentru a purta undialog într-un cadru adecvat ºi a punebazele unui schimb real de experienþãîntre asociaþii. Forumul îºi propune sãinformeze autoritãþile, personalul me-dico-sanitar ºi întreaga societate de-spre activitatea asociaþiilor de pacienþiºi sã sublinieze importanþa existenþeiunor astfel de organisme care luptãpentru promovarea ºi apãrarea drep-turilor pacienþilor în sistemul româ-nesc de sãnãtate.În cadrul Forumului va fi abordatã ºiproblematica implicarii pacienþilor înproiecte ºi iniþiative dedicate sau rela-þionate cu domeniul sãnãtãþii, dar ºi înpolitici de sãnãtate la nivel naþional ºiregional cu susþinerea Colegiului Me-dicilor din România. Reprezentanþii COPAC sperã ca înurma acestui eveniment, asociaþiilede pacienþi sã fie recunoscute ca fiindo parte importantã a sistemului de sã-nãtate.Cezar Irimia, preºedintele COPAC aprecizat cã a decis organizarea aces-tui Forum pentru a gãsi soluþiile imple-mentarii unui sistem public de sãnã-tate centrat pe pacient, aºa cum se în-tâmplã în toate þãrile civilizate, pentrua avea un dialog real ºi constructiv cudecidenþii din sãnãtate, pentru a obþi-ne o finanþare corectã ºi transparentãa sistemului, toate sub sloganul „Ni-mic pentru noi, fãrã noi”. Y

pacienþi

8

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România organizează în perioada 5-7 martie 2010 la Rin Grand Hotel prima ediţie

a Forumului Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi.

Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi

Foto: ArhivaFoto.ro

Page 9: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA
Page 10: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

eticã

10

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Probleme etice ºi legale în diagnosticul bolnavilor neurologici

AAnnccaa IInnddrreeii,, LLiilliiaannaa FFooiiaa,, DDuummiittrruu PPããdduurraarruu,, RRooddiiccaa PPaannaaiinnttee

Lezarea anumitor zone din creier saudiencefal poate produce modificãricomportamentale. În orice spitalul deneurochirurgie sunt prezenþi bolnavicare prezintã leziuni ale sistemuluinervos central, cu modificãri compor-tamentale. Ei nu au posibilitatea de ase interesa de diagnosticul radiologicsau anatomo-patologic al bolii lor, decele mai multe ori din cauza incapaci-tãþii de deplasare, dar în alte situaþii ºidin cauza schimbãrii de personalitate.Rude ale pacienþilor internaþi în Spita-lul „Prof. Dr. N. Oblu” din Iaºi cu diag-nosticul de glioblastom au relatat oschimbare a comportamentului bol-navilor. Nu s-a acordat foarte multãatenþie acestor schimbãri (veselieexageratã sau dimpotrivã introvertire),punându-se acestea pe seama vârs-tei sau eventual a etilismului. Dar, înmulte situaþii, pacienþii cu glioblastoa-me au fost internaþi pentru o schimba-re bruscã a comportamentului, însoþi-tã de halucinaþii. Întrebarea care sepune din punct de vedere legal sauchiar al expertizei medico-legale este:bolnavii aveau discernãmânt în mo-mentul respectiv? Aici intervine pro-blema cu care se confruntã medicii: pa-cientul este informat asupra stãrii salede sãnãtate, dar este el capabil sã în-þeleagã ºi este capabil sã ia deciziacorectã, chiar ºi în ceea ce priveºtedelegarea unei persoane care sã fieinformatã asupra stãrii sale de sãnã-tate? O opinie a unui specialist îndrept a formulat urmãtoarele conclu-

zii: a) Soluþia expertizei psihiatriceeste posibilã practic numai dacã nueste vorba de o urgenþã. Altfel rãmâ-ne doar posibilitatea ca medicul neu-rolog sã ia în considerare propriuldiagnostic ºi propriile constatãri pri-vind abolirea sau diminuarea discer-nãmântului ºi sã acþioneze în conse-cinþã. b) Reglementarea actualã nuprezintã soluþii nuanþate pentru o rea-lizare realã a dreptului la informare ºila confidenþialitate al pacientului. Prinurmare, apreciem cã se impune con-siderarea ºi reglementarea situaþiilormedicale speciale de tipul celor pre-zentate ºi creºterea drepturilor deci-zionale ale medicului neurolog în situ-aþii de urgenþã. În orice spital de neurochirurgie suntprezenþi mulþi bolnavi care prezintã le-ziuni mai mult sau mai puþin întinseale sistemului nervos central. Ei nu auposibilitatea de a se interesa de diag-nosticul radiologic sau anatomo-pato-logic al bolii lor, de cele mai multe oridin cauza incapacitãþii de deplasare,dar în alte situaþii ºi din cauza schim-bãrii de personalitate. Multe dintre ru-dele pacienþilor internaþi în Spitalul deNeurochirurgie „Prof. Dr. N. Oblu” dinIaºi cu diagnosticul de glioblastom aurelatat o schimbare a comportamen-tului bolnavilor în urma cu câteva luni.Nu s-a acordat foarte multã atenþieacestor schimbãri (veselie exageratãsau dimpotrivã, introvertire) fiind pusepe seama vârstei sau, eventual, a eti-lismului. Dar, în multe situaþii, pacienþiicu glioblastoame au fost internaþi pen-tru o schimbare bruscã a comporta-

mentului, însoþitã de halucinaþii: inco-erenþe în vorbire, cu agresarea per-soanelor apropiate pe care nu le mairecunoºteau ºi discuþii cu persoaneimaginare care nu se aflau de faþã,afectarea funcþiilor cognitive, datecare concordã ºi cu literatura de spe-cialitate. Întrebarea care se pune dinpunct de vedere legal sau chiar alexpertizei medico-legale: bolnaviiaveau discernãmânt în momentulrespectiv? Art.6. Pacientul are dreptul de a fi in-format asupra stãrii sale de sãnãtate,a intervenþiilor medicale propuse, ariscurilor potenþiale ale fiecãrei proce-duri, a alternativelor existente la pro-cedurile propuse, inclusiv asupra nee-fectuãrii tratamentului ºi nerespectãriirecomandãrilor medicale, precum ºi

Page 11: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

cu privire la date despre diagnostic ºiprognostic. Art. 9. Pacientul are drep-tul de a cere în mod expres sã nu fieinformat ºi de a alege o altã persoanãcare sã fie informatã în locul sãu. Art.10. Rudele ºi prietenii pacientului potfi informaþi despre evoluþia investigaþi-ilor, diagnostic ºi tratament, cu acor-dul pacientului. Art. 21. Toate infor-maþiile privind starea pacientului, re-zultatele investigaþiilor, diagnosticul,prognosticul, tratamentul, datele per-sonale sunt confidenþiale chiar ºi dupãdecesul acestuia. Art. 22. Informaþiile cu caracter confi-denþial pot fi furnizate numai în cazul

în care pacientul îºi dã consimþãmân-tul explicit sau dacã legea o cere înmod expres. Art. 25. Orice amestec înviaþa privatã, familialã a pacientuluieste interzis, cu excepþia cazurilor încare aceasta imixtiune influenþeazãpozitiv diagnosticul, tratamentul ori în-grijirile acordate ºi numai cu consim-þãmântul pacientului. În þãrile vesticepacienþii stabilesc din timp persoanelecare pot lua decizii în locul lor ºi chiarpersoanele executoare testamentare.Mãrturisim cã de când practicãm me-dicina în România nu am avut foartemulte persoane care sã prezinte con-simþãmântul pacientului atunci cândse intereseazã de starea lui de sãnã-tate. Aici intervine problema cu carese confruntã medicii din spitalele deneurologie: este informat pacientul

asupra stãrii sale de sãnãtate, dareste el capabil sã înþeleagã acest fe-nomen ºi este capabil sã ia deciziacorectã, chiar ºi în ceea ce priveºtedelegarea unei persoane din anturajulsãu care sã fie informatã asupra stãriide sãnãtate? O altã problemã, nu nu-mai eticã, dar ºi legalã este aceasta:bolnavul neuro-logic nu a delegat opersoanã care sã se intereseze dediagnosticul sãu sau o persoanã caresã ia decizii în locul sãu. Medicul neu-rolog, anatomo-patolog sau radiologîncalcã, fãrã îndoialã, legea cândcomunicã date asupra stãrii de sãnã-tate a pacientului, chiar ºi rudelor

apropiate ale acestora, fãrã consim-þãmântul pacientului. Dar acest pa-cient este capabil de un raþionamentcorect? Hotãrârile sale pot fi atacate injustiþie? Poate fi considerat un astfel de pa-cient responsabil pentru faptele sale?Pentru a rãspunde la aceste proble-me complexe am solicitat o pãrere aunui specialist în drept, care a prezen-tat urmãtoarele argumente. Din modulîn care sunt enunþate dispoziþiile lega-le invocate, ce consacrã drepturile pa-cienþilor, reies douã concluzii esenþia-le. Prima este aceea cã unul dintredrepturile fundamentale ale pacientu-lui este acela de a alege: de a alegeîntre a fi sau a nu fi informat cu privirela diagnosticul stabilit de cãtre medic

sau, în general, cu privire la starea sade sãnãtate; dreptul de a alege ºi de-semna persoana, din familie sau dinafara familiei, care sã fie informatã decãtre medic asupra diagnosticului/stã-rii sale de sãnãtate etc. A doua con-cluzie se referã la faptul cã premisareglementãrii este aceea a pacienþilorcare pot uza în mod deplin conºtientde drepturile lor ºi îºi pot exprima înmod valabil consimþãmântul, discer-nãmântul lor nefiind afectat de afecþi-unile de care suferã. Cu alte cuvinte,legiuitorul a avut în vedere numai pa-cienþii suferinzi de boli somatice, bolicare însã, în plus, nu le influenþeazãîntr-o mãsurã evidentã capacitãþilecognitive, mentale, comportamentale.Aºadar, legiuitorul a omis sã regle-menteze situaþiile speciale, precumcele arãtate anterior, în care afecþiu-nile neurologice ale pacienþilor afec-teazã comportamentul acestora într-oastfel de mãsurã încât suspiciunilemedicilor de afectare a discernãmân-tului sau chiar a responsabilitãþii suntîntemeiate. Reglementarea actualã nu oferã solu-þii nuanþate pentru o realizare realã adreptului la informare ºi la confiden-þialitate al pacientului. Totodatã, nicinu oferã un suport legal care sã îl pro-tejeze pe medicul specialist neurologaflat la graniþa dintre deciziile medi-cale rapide pe care trebuie sã le ia îninteresul pacientului ºi conduita im-pusã de normele legale ce reglemen-teazã drepturile acestuia, extrem derestrictive în ceea ce priveºte posibili-tatea luãrii acestor decizii fãrã con-simþãmântul pacientului. Prin urmare,apreciem cã, de lege ferendã, se im-pune considerarea ºi reglementareasituaþiilor medicale speciale de tipulcelor prezentate ºi creºterea dreptu-rilor decizionale a medicului specialistneurolog în situaþii de urgenþã. Articolul a fost preluat din Revista Ro-mânã de Bioeticã, textul integral îlputeþi citi pe www.bioetica.ro. Y

eticã

11

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 12: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

dosar

12

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Ministrul este de pãrere cã 2010 va fiun an greu în Sãnãtate din punct devedere financiar ºi nu numai. BugetulMinisterului Sãnãtãþii pentru anulacesta este de 4191,6 milioane lei,aproximativ la nivelul anului 2009atunci când pentru Sãnãtate au fostalocate 4 044,6 milioane de lei.„Vom avea dificultãþi în susþinereaprogramelor de sãnãtate (82% faþã de2009), a programelor de investiþii îninfrastructurã ºi în aparaturã medical(53% faþã de 2009). De asemenea,ne vom confrunta cu probleme în asi-gurarea necesarului de medicamenteºi materiale sanitare în unitãþile deprimiri urgenþe (UPU) –(50%) ºi celede transfuzie sanguinã (50%). Totuºi,am speranþa cã vom putea corela fi-nanþarea cu nevoile sistemului sani-tar, dar, pe de altã parte trebuie sã ºieficientizãm folosirea resurselor finan-ciare în sistem” a declarat ministrulSãnãtãþii.“Nu sunt mulþumit de bugetul alocatdomeniului sanitar, este un bugetpentru un an de crizã. Aºa cum s-aarãtat ºi în raportul privind sistemulsanitar din anul 2008 al Comisiei Pre-zidenþiale, este nevoie de un procentde 6% alocat din PIB în 4-7 ani” a maiadãugat Cseke Attila.

UUnn ssiisstteemm mmaaii ttrraannssppaarreennttCseke Attila, ministrul Sãnãtãþii spunecã “în sistemul sanitar este nevoie demai multã transparenþã ºi corectitu-dine în cheltuirea banilor publici”Ministrul Sãnãtãþii a cerut direcþiilor desãnãtate publicã ºi unitãþilor sanitarecu paturi sã facã publice, transparent,toate informaþiile privind activitatea lu-narã. Instituþiile din sistem au obligaþiade a posta pe site-urile proprii infor-maþii privind: bugetul de venituri ºicheltuieli, contractul cu casa de asigu-

rãri de sãnãtate, contractele de achizi-þii publice pe anul 2009, cheltuielile cuserviciile medicale ºi nemedicale ex-ternalizate, structura organizatoricã,membrii comitetului director ºi ai con-siliului consultative, declaraþiile deavere ºi interese. De asemenea, managerii au obligaþiaafiºãrii lunare pe site-ul MS, a cheltu-ielilor bugetare, la secþiunea Monitori-zare cheltuieli spitale.„În sistem este nevoie de o egalizarea tarifelor pe caz ponderat ce sunt

decontate pentru intervenþiile efectu-ate în diferite unitãþi spitaliceºti”, con-siderã ministrul Sãnãtãþii.Potrivit ministrului, este necesarã re-aºezarea sistemului din punct de ve-dere financiar, în special corelarea ta-rifelor decontate pentru intervenþiileefectuate în cadrul spitalelor. „Nu este corect ca pentru acelaºi tipde intervenþie sã decontãm sume di-ferite pentru spitale de acelaºi tip ºi deacelaºi nivel de competenþã. Acestetarife pe caz ponderat trebuie unifi-

Priorităţile Sănătăţii în noul mandat

Noul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, şi-a fixat drept priorităţi descentralizarea sistemului, identificarea unor surse suplimentare de finanţare a sistemului, informatizarea şireforma structurală a sistemului medical cu punct de plecare medicina primară.

Page 13: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA
Page 14: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

cate pentru ca în sistemul de sãnãtatesã ajungem la o anumitã normalitatepe care am pierdut-o de ani buni”, amai spus Cseke Attila.

AAuuttoorriittããþþiillee llooccaallee ttrreebbuuiiee ssãã ssee iimmpplliiccee

„Implicarea autoritãþilor locale poateaduce un plus în funcþionarea instituþi-ilor sanitare” – a declarat ministrul Sã-nãtãþii, Cseke Attila. „În prezent avem un sistem cu douãcapete: clãdirile aparþin de autoritãþilelocale, iar managementul spitaleloraparþine de minister. Trebuie sã nedecidem în ce sens ne continuãm

drumul, pentru cã momentan stãmcam în mijlocul drumului. Deci ori dãmînapoi statului clãdirile spitelelor, oritransferãm ºi managementul cãtreautoritãþile locale sau judeþene, adicãdescentralizãm sistemul. ªi Mureºuleste un exemplu foarte bun în ce pri-veºte rezultatele implicãrii autoritãþilorlocale în dezvoltarea infrastructurii lo-cale: Consiliul Judeþean Mureº a alo-cat fonduri, sigur, în limita posibilitãþi-lor, pentru reabilitãri, pentru moder-nizarea unor secþii de spital ºi se vederezultatul - a declarat ministrul.Cseke Attila a reluat ideea cã trebuieelaboratã o strategie pentru a menþinecadrele medicale ºcolarizate în Ro-mânia în sistemul autohton de sãnã-tate. „Aceºti oameni au învãþat în Ro-mânia, statul a investit într-un fel în eiºi cât timp ne confruntãm cu o lipsã decadre medicale, nu ne putem permite

sã-i pierdem”, a declarat ministrul Sã-nãtãþii.

SSppiittaallee,, mmaaii fflleexxiibbiilleeSpitalele trebuie sã deþinã structuri fle-xibile care sã rãspundã nevoilor pa-cienþilor.Conform unei dispoziþii a MinisteruluiSãnãtãþii, spitalele îºi vor putea modi-fica structura organizatoricã în funcþiede gradul de ocupare al paturilor.“Este nevoie de mai multã flexibilitate.Spitalele, unitãþile sanitare în general,trebuie sã rãspundã nevoilor pacien-þilor. Avem unele secþii ºi comparti-mente supraaglomerate, unde pacien-þii stau câte doi în pat ºi alte structuri încare adresabilitatea este scãzutã. Amcerut managerilor sã analizeze gradulde ocupare al paturilor ºi situaþia dinfiecare unitate ºi le-am dat posibilitateaca, în funcþie de necesitãþi, sã poatãmodifica structura unitãþii sanitare sau,pentru o perioadã determinatã, sã in-terneze pacienþii unei secþii supraaglo-merate în alte secþii libere, astfel încâtsã evitãm disfucþionalitãþile”, a declaratministrul Sãnãtãþii.Managerii ºi directorii medicali vor firesposabili pentru utilizarea eficientãa paturilor din unitãþile sanitare, astfelîncât sã fie evitat disconfortul pacien-þilor, posibilele disfuncþionalitãþi gener-ate în special de condiþiile epidemio-logice necorespunzãtoare.În situaþia în care adresabilitatea estecrescutã într-o anumitã specialitate,pentru o perioadã determinatã, pa-cienþii pot fi internaþi în secþiile/com-partimentele cu profil medical sau chi-rurgical, cu utilizare scãzutã, în funcþiede patologie ºi recomandarea medi-cului epidemiolog. Dacã situaþiile desupraaglomerare a unor secþii/com-partimente reprezintã o situaþie per-manentã este necesar ca structura or-ganizatoricã sã fie modificatã prin re-ducerea numãrului de paturi la secþiileneutilizate corespunzãtor ºi crestereaacestora la cele cu adresabilitatecrescutã.

AAllttee sscchhiimmbbããrrii ddee mmaannaaggeerriiMinistrul Sãnãtãþii, Attila Cseke, a de-clarat cã de la preluarea portofoliuluinu a schimbat niciun manager de

dosar

14

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 15: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA
Page 16: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

spital din þarã, însã vor urma schim-bãri, în primul rând pe criterii de efi-cienþã.“Pânã în prezent nu am schimbat niciun manager de spital din Româ-nia, ceea ce nu înseamnã cã poate demâine nu voi schimba zece. Nu mãîntrebaþi dacã voi face sau nu, dar nudoresc sã fac valuri de schimbãri doarpentru cã au venit alþii ºi doresc sã îºipunã oamenii în sistem. Acolo undeva fi cazul, acolo vom schimba fãrã în-doialã. ªi vor fi schimbãri, asta pot sãvã spun în mod sigur, în foarte scurttimp, ºi schimbãri semnificative. Darnu vom schimba pe toatã lumea pen-tru cã eu totuºi cred ºi am vãzutexemple care atestã cã sunt ºi exem-ple bune, cã nu numai finanþarea con-teazã câteodatã, conteazã ºi omul,conteazã ºi calitatea managerului despital. Nu doresc sã fac comentariiasupra unor înþelegeri (politice - n.r.)sau neînþelegeri la nivel local’, a afir-mat ministrul.Întrebat dacã va respecta proto-coalele PD-L - UDMR semnate la ni-vel local ºi care privesc inclusiv împãr-þirea unor funcþii la conducerile spita-lelor, Attila Cseke a precizat cã, deo-camdatã, nu a luat în considerareacest lucru.“Este o problemã care s-a încheiat lanivel local ºi eu nu vreau sã o comen-tez. Nu o sã fac schimbãri la nivel deprocente, 10% sau 20, cã atunci voiface exact ceea ce am vorbit (schim-bãrile fãcute de predecesorii sãi lacârma Ministerului Sãnãtãþii - n.r.),despre un cadru legislativ schimbat. Eacelaºi lucru ca a schimba 100%.Vom face o analizã ºi sã ºtiþi cã vor fischimbãri, pentru mine am niºte ideicã vor fi schimbãri, pentru cã sem-nalele din aceastã lunã aratã cã laconducerea unor spitale sunt pro-bleme”, a subliniat Cseke.Acesta a þinut sã arate cã nu îºi pro-pune sã schimbe conducerile tuturorspitalelor.

„Dacã mergeþi puþin înapoi o sã ve-deþi, din directori au devenit directorigenerali, din directori generali, ma-nageri, ceea ce a determinat sigurschimbarea tuturor oamenilor din con-ducerea spitalelor. Eu nu am fãcutacest lucru ºi nici nu îmi propun nicide acum încolo“, a mai spus ministrulSãnãtãþii.

TTrraannssppoorrttuull ppaacciieennþþiilloorr,, rreegglleemmeennttaatt

Ministerul Sãnãtãþii a reglementatprintr-un Ordin transportul interspita-licesc al pacienþilor care nu se aflã înstare criticã, precum ºi decontareaacestuia. Mãsura era necesarã deoarece, în lip-sa unor reglementãri exprese în acestdomeniu, au fost semnalate în ultimaperioadã de cãtre unitãþile sanitare

mai multe situaþii în care serviciilepublice de ambulanþã solicitau sumeimportante, chiar ºi de 400 lei pe dis-tanþe mici, pentru realizarea trans-portului sanitar neasistat. „Anul acesta avem nevoie de mãsurirapide pentru stoparea pierderilor dinsistemul sanitar ºi eficientizarea aces-tuia. Este nevoie de reaºezarea ser-viciilor din punct de vedere financiar.Din aceastã perspectivã avem nevoiede un sistem medical unitar. Nu estenormal ca unele servicii sã fie supra-taxate, fapt pentru care vom corectaaceste situaþii”, a spus el. Potrivit noului ordin pentru transportulpacienþilor neinternaþi de la unitãþi-le/compartimentele de primiri urgenþela alte unitãþi sanitare sau pavilioaneale aceleaºi unitãþi, se va decontanumai costul per kilometru, sub forma

dosar

16

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 17: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

unei solicitãri obiºnuite, din FondulUnic de Asigurãri de Sãnãtate, fãrã ase adãuga cost suplimentar.Transportul pacienþilor internaþi de launitatea respectivã cãtre o altã unitatese deconteazã de cãtre unitatea soli-citantã, la tariful prevãzut de Casa Na-þionalã de Asigurãri de Sãnãtate, fãrãdecontarea costului pe solicitare.Prin noua reglementare se interzicetaxarea pacienþilor de cãtre serviciilede ambulanþã publice pentru efectu-area unor transporturi interclinicenecesare îngrijirii acestora.De asemenea, prin acelaºi act nor-mativ, spitalele care deþin ambulanþede tip A1 ºi A2 sunt obligate sã le uti-lizeze cel puþin pe durata programuluinormal de lucru.Transportul pacientului în stare criticãeste reglementat print-un alt Ordin al

ministrului Sãnãtãþii, 1091/2006 carerãmâne nemodificat.

MMeeddiicciinnaa ddee ffaammiilliiee ttrreebbuuiiee ssãã eevvoolluueezzee

Medicina de familie este poarta deintrare în sistemul medical românescºi practic primul sector reformat realîn sistemul sanitar, a declarat minis-trul Sãnãtãþii, Cseke Attila, prezent la prima Conferinþã a Federaþiei Na-þionale a Patronatelor Medicilor deFamilie. Ministrul considerã cã este timpul camedicina de familie sã evolueze, iarmedicul de familie sã devinã un realfurnizor de servicii medicale care sãdepindã mai puþin de contractele cucasele de asigurãri de sãnãtate ºi sãpoatã veni în relaþie cu mai multeentitãþi. Primul pas pe care Ministerul

Sãnãtãþii îl va face în acest sens va fiplata unor servicii pe care medicul defamilie le va realiza în cadrul a douãnoi programe de sãnãtate, fiind vorbadespre programele de screening decol uterin ºi de boli cardiovasculare. Acesta a mai spus cã în acest an vacãuta în primul rând sã regândeascãmodul de finanþare a sistemului ºi sãstopeze pierderile de fonduri. ‘’Nu mi se pare în regulã ca în Româ-nia sã cheltuim peste 46% din FondulNaþional de Asigurãri de Sãnãtatepentru servicii medicale acordate înunitãþile spitaliceºti, în timp ce pentrumedicina de familie sã alocãm doar5,8%. Aici trebuie reaºezat sistemul.De asemenea, în acest an, vreau sãavem finanþare egalã pentru acelaºitip de intervenþie în douã spitalediferite’’, a spus Cseke Attila. Y

dosar

17

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Foto: ArhivaFoto.ro

Page 18: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

legislaþie

18

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Asigurarea Pentru RãspundereaCivilã în Domeniul MedicalArt.1. – (1) Acoperirea prejudiciuluicauzat pacienþilor prin acte medicalese poate face în mod amiabil, în con-diþiile prezentei legi, între pacient, so-cietatea de asigurare ºi unitatea me-dicalã .(2) Medicii care nu sunt încadraþi cucontract de muncã rãspund civil înmod exclusiv pentru eventualul preju-diciu rezultat din serviciul medical fur-nizat dacã nu sunt asiguraþi pentrumalpraxis.

(3) În sensul prezentei legii, prin uni-tate medicalã se înþelege furnizorii deservicii medicale, unitãþi medicale cusau fãrã personalitate juridicã, pre-cum ºi cabinetele înfiinþate potrivit legiica formã liberalã de exercitare a pro-fesiei de medic.Art.2. – (1) În sensul prezentei legi,prejudiciul este rezultatul negativ

care, în mod obiectiv, putea fi evitat ºicare rezultã exclusiv din vãtãmareastãrii de sãnãtate sau a integritãþii cor-porale a pacientului ca urmare a unuiact medical la care acesta a fostsupus, respectiv nu a fost supus deºiar fi trebuit ºi putut , în mod obiectiv,sã beneficieze de acel serviciu me-dical.(2) Prejudiciul trebuie sã fie cert sauevaluabil la data solicitãrii acoperirisale.

Art.3. – (1) Pacientul care a fost pre-judiciat se poate adresa cu o cererede acoperire a prejudiciului cãtre uni-tatea medicalã unde a fost furnizatserviciul medical.(2) Pentru minori cererea se face decãtre reprezentantul legal. Art.4. – (1) Cererea va cuprinde celpuþin urmãtoarele elemente:

a) numele ºi prenumele solicitantului;b) calitatea acestuia;c) domiciliul sau adresa de corespon-denþã;d) unitatea medicalã unde a fost fur-nizat serviciul medical;e) serviciul respectiv serviciile medi-cale de care a beneficiat;f) data la care au fost furnizate servici-ile medicale;g) arãtarea prejudiciului pe care soli-citantul considerã cã l-a suferit;h) cuantumul prejudiciului, atât subaspect patrimonial cât ºi moral;i) acordul pacientului sau a reprezen-tantului cu privire la accesul la datelepersonale cu caracter medical pe totparcursul procedurii de soluþionare acererii;j) semnãtura.(2) La cerere se vor anexa copiile în-scrisurilor doveditoare inclusiv a cali-tãþii.(3) Unitatea medicalã poate solicitaprecizãri suplimentare.Art.5. – (1) Unitatea medicalã esteobligatã ca în termen de maximum 10zile de la primirea solicitãrii sau com-pletarea acesteia sã comunice socie-tãþii de asigurãri cu care are încheiatcontractul de asigurare civilã pentrumalpraxis solicitarea primitã ºi, la cereacesteia, orice date ºi informaþii pecare le deþine legate de furnizareaserviciului medical sau starea desãnãtate a pacientului respectiv.Art.6. – În termen de maximum 30 zilede la primirea informãrii, societatea deasigurãri, împreunã cu unitatea me-dicalã sunt obligate sã evalueze soli-citarea pacientului sau a reprezentan-tului legal al acestuia ºi, dupã caz, sãdecidã acopere prejudiciul solicitat, sã

Colegiul Medicilor din România a modificat proiectul legii privind asigurarea pentru răspundere civilă în domeniul medical şi l-a retrimis Ministerului Sănătăţii.

Page 19: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA
Page 20: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

facã o contraofertã solicitantului sausã respingã motivat cererea deacoperire a prejudiciului.Art.7. – (1) Decizia societãþii de asigu-rare se comunicã solicitantului care vafi invitat, dupã caz, pentru încasareavalorii prejudiciului ºi stingerea litigiuluisau pentru negocierea cuantumuluiacestuia ºi încheierea unei tranzacþii.(2) Dupã comunicarea deciziei de aco-perire a prejudiciului solicitat, litigiulîntre unitatea medicalã, medic ºi pa-cient se considerã stins iar societateade asigurãri este obligatã sã plãteascãvaloarea prejudiciului în maximum 20de zile data comunicãrii deciziei.(3) Dupã comunicarea deciziei deacoperire a prejudiciului sau dupãîncheierea tranzacþiei prevãzute la ali-neatul 1 sau a ori cãrei alte înþelegericu privire la acoperirea prejudiciului,înceteazã rãspunderea juridicã amedicului dacã fapta de malpraxis afost sãvârºitã din culpã.”Art.8. – Pe parcursul negocierii cuan-tumului prejudiciului, pãrþile pot apelainclusiv la servicii de mediere.Art.9. – (1) Dacã cererea este respin-sã de cãtre societatea de asigurãripentru lipsa unui prejudiciu sau dacãnegocierea cuantumului prejudiciuluinu se finalizeazã în termen de celmult 45 de zile de la data emiteriideciziei, pacientul sau reprezentantullegal al acestuia se poate adresainstanþelor de judecatã în vedereaconstãrii existenþei unui prejudiciu, însensul prezentei legi, stabilirea întin-derii lui ºi obligarea societãþii de asi-gurãri la acoperirea prejudiciului.(2) Unitatea medicalã poate interveniîn litigiul dintre pacient ºi societatea deasigurãri în condiþiile Codului deProcedurã Civilã.Art.10. – (1) Modul de încheiere acontractelor de asigurare pentru rãs-punderea civilã în domeniul medical,drepturile beneficiarilor contractelor ºiobligaþiile societãþilor de asigurare sestabilesc printr-un Contractul – cadru

elaborat ºi aprobat de cãtre ComisiaNaþionalã de Supraveghere a Asigu-rãrilor ºi Colegiul Medicilor din Româ-nia.(2) Anual, pânã cel mai târziu la sfâr-ºitul lunii septembrie a fiecãrui an, Co-misia Naþionalã de Supraveghere aAsigurãrilor ºi Colegiul Medicilor dinRomânia vor analiza ºi vor decide cuprivire la modificare Contractului - ca-dru sau elaborarea ºi aprobarea unuinou.(3) Elaborarea ºi adoptarea unui nouContract – cadru privind contractelede asigure pentru rãspunderea civilãîn domeniul medical se va face celmai târziu pânã la întâi noiembrie a

fiecãrui an.Art.11. – (1) Unitãþile medicale suntobligate sã încheie contracte anualede asigurare pentru rãspunderea civi-lã în domeniul medical pentru toatãactivitatea desfãºuratã de întreg per-sonalul medical angajat. (2) Personalul medical din unitateamedicalã asiguratã poate încheia uncontract de asigurare pentru rãspun-dere civilã în domeniul medical doarpentru activitatea medicalã prestatã înafara calitãþii de angajat al unitãþii me-dicale respective.Art.12. – Contractul de asigurare seva negocia între societatea de asigu-rãri ºi beneficiarul asigurãri. Y

legislaþie

20

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 21: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

21

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

congrese

DDrr MMaarriinneellaa OOllaarrooiiuu--vvaann ddeenn HHeeuuvveell

„All human beings are born free andequal in dignity and rights’’ stipuleazãprimul articol al declaraþiei universalea drepturilor omului din 1948. Dezu-manizarea progresivã a serviciilormedico-sociale este unul dintre rezul-tatele dezvoltãrii tehnologice ºi a fostsemnalatã peste tot în lume ºi maiales în legãturã cu populaþia vârst-nicã. În anul 2050 cele mai multe þãrise vor confrunta cu creºtere de 100%a numãrului persoanelor de peste80% ºi de 1.000% a numãrului per-soanelor în vârstã de peste 90 de ani. Definirea ºi clasificarea conceptuluidemnitate, aºa cum este el perceputde-a lungul continentului în contextuldiferitelor comunitãþi naþionale ºi cul-

turale, nu este uºoara. În acest senss-au derulat ºi se deruleazã numeroa-se proiecte internaþionale. Demnitateînseamnã poziþie socialã, titluri, onoa-re, prestigiu, autoritate moralã, a fi tra-tat cu respect etc. Deºi cuvântul dem-nitate este larg utilizat în limbajul zil-nic, în dezbaterile polititce sau în le-gislaþie, el rãmâne un cuvânt dificilpentru omul de rând. În legãtura cubãtrânii, cele mai utilizate conceptesunt „a trãi în demintate“(= a avea ve-nituri suficiente, a primi îngrijiri medi-cale corespunzãtoare...) ºi „a muri îndemnitate“ (= acasã, înconjurat de ceiapropiaþi, ºi fãrã suferinþe inutile...). Dintre persoanele în vârstã, cei cu ne-voi speciale sau frail old sunt de de-parte cei mai dependenþi de serviciilemedico-sociale. De aceea, schimba-

rea atitudinii faþã de aceºti bãtrâni ast-fel încât sã fie trataþi cu respect ºidemnitate ºi percepuþi de toþi ca utili ºinu ca o povarã, ºi /sau mari consuma-tori de servicii, este una dintre marileprovocãri sociale. Într-o Europã careîmbãtrâneºte rapid se va investi ºi pemai departe în combaterea discrimi-nãrii legate de vârstã, promovarea in-dependenþei ºi a unei vieþi active,combaterea izolãrii sociale, îmbunãtã-þirea îngrijirii la domiciliu, sa. În acestcontext, se va organiza în acest an oconferinþã europeanã interactivã re-feritor la demnitatea persoanelor învârstã ºi serviciile medico-sociale inti-tulatã „Dignity for The Frail Old – fromDilemmas to Solutions“ (Bergen, Nor-vegia, 2-5 septembrie 2010). Y

Mai multe amãnunte pe www.Dignityold.com

Demnitatea bãtrânilor fragili

Page 22: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddee PPeeddiiaattrriiee –– UUrrggeennþþee

îînn PPeeddiiaattrriiee.. BBoollii ccrroonniiccee îînn ppeeddiiaattrriiee

Ediþia 2010 a conferinþei va avealoc în perioada 18-20 Martie 2010 laBucureºti ºi va fi gãzduitã de Pala-tul Naþional al Copiilor.Conferinþa abordeazã problemele demare actualitate ºi importanþa pentrusistemul sanitar din România ºi pen-tru sãnãtatea populaþiei în general,centrându-se problemelor medicaleale Urgenþelor în Pediatrie ºi ale Bo-lilor Cronice în Pediatrie.Conferinþa se adreseazã medicilorspecialiºti în pediatrie, medicina de fa-milie ºi specialitãþi conexe ºi esteacreditatã de CMR, participanþii pri-mind Certificat de atestare.Printre secþiunile conferinþei se numã-rã: Cardiologia pediatricã, Gastroen-terologia pediatricã, Hepatologia pedi-atricã, Astmul bronºic, Afecþiuni respi-ratorii, Nefrologie pediatricã, Hemato-Oncologie pediatricã, Intoxicaþii, Dia-betul zaharat, Neurologie pediatricã,Profilaxie ºi prevenþie, Varia.Preºedintele Consiliului ªtinþific esteprof. Dr. Adrian Georgescu. Prezentãrile ºi expunerile vor fi publi-cate în Volumul oficial al conferinþei.Temele dezbãtute în cadrul Conferin-þei Naþionale de Pediatrie fac obiectulunui curs on-line de Educaþie Medica-lã Continuã la Distanþã, acreditat deColegiul Medicilor din România.Alte informaþii puteþi gãsi pe site-ulAsociaþiei Medicale Române -www.medica.ro

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã ddeeMMeeddiicciinnaa FFaammiilliieeii

Societatea Naþionalã de MedicinaFamiliei/medicinã generalã ºi Aso-ciaþia medicilor de Familie Bucu-reºti organizeazã în perioada 24-27martie, la Bucureºti, ConferinþaNaþionalã de Medicina Familiei cu

tema „Medicina de Familie - Di-versitate ºi Complexitate“. Laeveniment vor participa invitaþi dinstrãinãtate ce vor susþine o seriede workshopuri. Evenimentul estecreditat cu credite EMC.Programul conferinþei va include 14ateliere de lucru pe teme diverse,cinci ateliere de lucru în limba engle-zã, sesiuni de comunicarePentru validarea prezenþei la confe-rinþã se vor folosi carduri electronice!Taxa de participare este de 150RON pentru medici de familie, mem-bri SNMF, 230 RON pentru medicide familie, nemembri, 80 RON pen-tru medici rezidenþi ºi pensionarimembri SNMF ºi 120 RON pentrumedici rezidenþi ºi pensionari ne-

membri.Data de 1 martie 2010 este data limitãde înscriere a rezumatelor pentruconferinþã. Pentru informaþii suplimentare puteþiaccesa www.amf-b.ro.

CCoonnggrreessuull NNaaþþiioonnaall ddeeCChhiirruurrggiiee

33--66 mmaaii,, CClluujj NNaappooccaa

Societatea Românã de Chirurgie ºiUniversitatea de Medicinã ºi Farma-cie „Iuliu Haþieganu“ organizeazã înperioada 3-6 mai 2010 cel de al XXV-lea Congres Naþional de Chirurgie. În paralel, se vor desfãºura sesiuniºtiinþifice ale ARCE, SMIT, Asociaþieide Chirurgie HBP ºi Transplant Hepa-

congrese

22

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 23: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

tic, ale celui de-al II-lea Congres Na-þional al SRCUT, ale celei de a III-aConferinþe Naþionale a AsistenþilorMedicali de Chirurgie, precum ºi aleCongresului Naþional Studenþesc deChirurgie.Programul ºtiinþific va cuprinde o va-rietate largã de subiecte din toate do-meniile chirurgiei, cât ºi cursuri pre-congres.

SSRRAATTII 22001100Societatea Românã de Anestezie ºiTerapie Intensivã, Societatea Fran-cezã de Anestezie ºi Reanimare,Societatea Israelianã de Anestezieºi Societatea Românã de Sepsisorganizeazã în perioada 12 - 16 Mai2010 la Centrul Internaþional deConferinþe Sinaia ediþia SRATI2010 (Al 36-lea Congres al SocietãþiiRomâne de Anestezie ºi TerapieIntensivã, Al 4-lea Congres Româno -Francez de Anestezie ºi TerapieIntensivã, Al 2-lea Simpozion Româ-no - Israelian de Actualitãþi în Aneste-zie ºi Terapie Intensivã, Al 9-leaCongres al Asistenþilor de Anestezieºi Terapie Intensivã ºi Al 8-lea Con-gres al Societãþii Române de Sepsis).Reuniunile ºtiinþifice vor fi însoþite deexpoziþia medicalã specializatãATImedica, ediþia a 9-a, unde vor fiexpuse aparate, ustensile si tehno-logii în domeniul anesteziei ºi terapieiintensive.„Sunt sigur cã în dezbaterile noastreprofesionale vom continua sã promo-vãm cele mai înalte standarde de în-grijire ºi siguranþã în anestezie ºi te-rapie intensivã. Întâlnirea noastrã anualã ne oferãdeasemeni oportunitatea unui schimbde experienþã privind cercetãrile pecare noi le facem spre a îmbunãtãþirezultatele obþinute în managementulpacienþilor nostri”, a declarat Prof. Dr.ªerban Marinescu, preºedintele Con-gresului ºi preºedintele Societãþii Ro-mâne de Anestezie ºi Terapie Inten-sivã (S.R.A.T.I.).Informaþii suplimentare privind partici-parea la aceste evenimente pot figãsite pe website-ul oficial al Congre-sului www.sraticongres.ro.

CCoonnggrreessuull SSoocciieettããþþiiii RRoommâânneeddee MMeeddiicciinnãã ddee LLaabboorraattoorr

În perioada 8 – 11 septembrie 2010va avea loc în oraºul Târgu JoiCongresul Societãþii Române deMedicinã de Laborator (SRLM). Congresul SRML are ca obiectiv diag-nosticul în medicina de laborator, eva-luarea riscurilor la pacient, diagnosti-cul de predicþie a bolii, dezvoltarea ºievaluarea strategiilor de prevenire abolilor metabolice, axându-se pe pa-tho-fiziologia bolilor.Vor avea loc cel de al 17-lea CongresNaþional de Medicinã de Laborator, al5-lea Congres Naþional al AsistenþilorMedicali de Laborator ºi al 4 – leaSimpozion de Imunopatologie, cutema „Îmbunãtãþirea performanþelorlaboratorului medical”.În plus, faþã de tipurile clasice de sesi-uni ºtiinþifice, conferinþe în plen, sim-pozioane, prezentare de postere, sevor organiza noi tipuri de sesiuni ºtiin-þifice cum ar fi mese rotunde ºi atelierede lucru.Toate acestea sunt concepute pentrua dezvolta un climat interactiv pentru

a discuta descoperirile ºtiinþice deultimã orã în domeniul medicinii delaborator.Preºedintele Congresului SRML 2010este dr. Aurelian Udriºtoiu.Aceste manifestãri ºtiinþifice tradiþio-nale vor reuni pe lângã un mare nu-mãr de medici din þarã, cadre didac-tice din toate centrele universitare me-dicale ale þãrii ºi invitaþi din strãinãtate.Structura evenimentului va cuprindeconferinþe plenare, comunicãri orale ºisub formã de poster, mese rotunde,simpozioane de firmã.Data de 30.06.2010 este termenullimitã de transmitere a rezumatelorºtiinþifice.Înregistrãrile la Congres pot fi realizatenumai online pe www.srmlcongres.ro.Înregistrarea la Congres este validãodatã cu primirea dovezii efectuãrii plã-þii (copie a viramentului bancar). Y

congrese

23

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Page 24: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

cãrþi

24

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Imagistică la bolnavii cardiaci – din pagina cărţii la ecranul computeruluiSub redacþia Carmen GinghinãEditura Medicalã

Aceastã carte reprezintã al treilea volum al „Imagisticii labolnavii cardiaci“. Primii autori de cazuri clinic expuse sunttineri doctori - rezidenþi în cardiologie. La întrebarea: „Mai era necesarã o asemenea carte?“,autoarea rãspunde da, aducând trei argumente. „Apariþiaunei noi cãrþi înseamnã de regulã naºterea unui punct derezistenþã în mijlocul unor curenþi turbionari. Totul decurgeºi se destramã în matca istoriei de zi cu zi ºi doar din locîn loc cu efort se construiesc insule statatore, stabile -noduri de cristalizare a informaþiei ºtiinþifice. O carte de prezentãri de cazuri clinice respirã viaþã. Ea sealiniazã tendinþei actuale din întreaga publicisticã: literatu-

ra este ajustatã pe nevoia de eveniment autentic, se prac-ticã ficþionalizarea faptului real, a evenimentului unanimrecunoscut, se încurajeazã comentariile despre oameniadevãraþi ºi gesturile lor imperfecte. O carte scrisã de tineri adunã între coperþile ei prospe-þimea gândirii acestora ºi tradiþia ºcolii care i-a format(vechiul ASCAR ºi Clinica de Cardiologie de la Fundeni).Cartea poate fi cititã în cheie didacticã ca o carte deînvãþãturã. Nu existã, din pãcate, o serie de carte medica-lã tip „Biblioteca pentru toþi“ dar volumele de „Imagisticã labolnavii cardiaci“ ar putea fi iniþiatoare ale acesteia“,noteazã prof, dr. Ginghinã. Y

Page 25: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

cãrþi

25

2010 � nr. 24 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Editura Coreus PublishingMesajul din primul volum (dintr-o seriede trei ce vor apãrea), pe care Gheor-ghe Mencinicopschi - doctor Menci - îlcomunicã este acela cã suntem ceeace mâncãm. În mod obiºnuit efecteleadverse ale stilului alimentar nesãnã-tos se vãd dupã un timp mai mult saumai puþin îndelungat, în funcþie desensibilitatea personalã a fiecãruia ºide perioada de timp în care consu-mãm alimente nesãnãtoa-se. Cu cât se începe maidevreme consumul demâncare nesãnãtoasã, cuatât mai tineri vor fi cei carese îmbolnãvi de hiperten-siune arterialã, dislipidemie(colesterol mãrit), maladiicardiovasculare, cerebro-vasculare, cancere, boli au-toimune, artrite reumatoi-de, scãderea eficacitãþii sis-temului imunitar, maladiimetabolice, hepato-renale,îmbãtrânire precoce etc. Doctor Menci ne spune cãa mânca este un act res-ponsabil pentru noi, ºi maiales pentru copii noºtri,care ar trebui învãþat ºi pre-dat la ºcoala. „Astãzi avem aparent omare diversitate de alimen-te, dar în realitate hrananoastrã este monotonã ºiprocesata, o mâncare carenu ne hraneºte, în schimbne îmbolnãveºte ºi ne în-graºã. Mai mult, toata lu-

mea pare sã se priceapã la mâncare,însã trebue sã fim conºtienþi ca o gas-tronomie practicatã fãrã a deþinecunoºtinþe solide de nutriþie, mai de-vreme sau mai târziu, ne va îmbolnãvide maladii grave“, concluzioneazãdoctor Menci. Aceasta carte este un ghid corect alînsuºirii unor deprinderi sãnãtoase dealegere a alimentaþiei. Este o pledoa-rie pentru consumul de alimente sã-

nãtoase, deoarece trebuie sã conºti-entizãm cã suntem ceea ce mâncãm. Cartea cuprinde nouã capitole ºi oconcluzie: 1. „Cum mãnâncã românii“, în careaflãm despre calitatea produselor pecare le consumãm, adevaruri despremâncãrurile tradiþionale ºi ecologice,despre ce mâncãruri gãtite sunt buneºi care indigeste, mezeluri, pate ºi altealimente procesate;

2. „Digestia“ – un capitoldespre asocierile de ali-mente (cele nesãnãtose ºicele sãnãtoase); 3. „Conveniente sociale vs.stil de viaþã sãnãtos“ – încare aflãm cã nu conteazãdacã suntem bogaþi sausãraci, putem mânca la felde bine sau de prost; 4. „Totul despre detoxi-fierea organismului“;5. „Crononutriþia ºi biorit-mul“ – crononutriþia studi-azã ºi recomandã consu-mul în funcþie de perioadade timp, zi, lunã, an; 6. „Alimentele funcþionale ºisuplimente nutritive“;7. „Cum se citeºte ºi cumse interpreteazã etichetaalimentelor“;8. „Falsificarea alimentelor“;9. „Prelucrarea casnicã ºiindustrialã a alimente-lor/Gastronomia nutriþio-nalã“;10. „Concluzii despre amânca bine ºi corect“. Y

„ªI NOI CE MAI MÂNCÃM-

Noua ordine alimentarã”

Page 26: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

26

MEDICA � nr. 24 � 2010 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Emanoil Porumbaru39A, Sector 1,

Bucureºti 011422

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Page 27: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA

Online Shopping Mall

www.directa.ro

Page 28: Anul 6 Nr. 24 - cmr.ro · produselor la distribuitori) reprezintã peste 85% din cifra de afaceri. Y Piaþa farmaceuticã, în scãdere. Au început înscrierile pentru GALA MEDICA