anuarul statistic 2010

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Coordonator al ediþiei:

Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Colectivul de coordonare a lucrãrii:

Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ, Beátrix GERÉD, Gabriel JIFCU, Ilie DUMITRESCU,Adriana CIUCHEA, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Doina BADEA

Responsabil de lucrare:

Doina BADEA

Responsabil de CD-ROM:

Rodica-Elena SOLOVÃSTRU

Editare CD:

Laura ENACHE, Lenuþa POPESCU

Coperta:

Alexandru POPESCU

Colectivul de elaborare a capitolelor Anuarului:

Adriana CIUCHEA, Ion FLORESCU,

Daniela ªTEFÃNESCU, Dr. ªtefan TRICÃ,

Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela

ISTRATE, Mihai GHEORGHE, Maria Ioana NICOLA,

Constantin MÎNDRICELU, Nina ALEXEVICI,

Virginia BALEA, Lucia Cecilia SINIGAGLIA,

Florentina GHEORGHE.

Colectivul de design ºi editare:

Ilie DUMITRESCU, Doina BADEA, Lavinia POPESCU,

Vitty-Cristian CHIRAN, Rodica-Elena SOLOVÃSTRU,

Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Minodora RÃDULESCU,

Elena TUDOR, Genia MIHOC, Mihaela Elena ªTEFAN,

Gabriela ZAGALCA, Laura ENACHE,

Valentina MUNTEANU, Lenuþa POPESCU,

Daniela BUCUR, Daniela POPESCU.

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃB-dul Libertãþii 16, sector 5, Bucureºti

Telefon: 318.18.71; 317.77.70 Fax: 312.48.75

e-mail: [email protected]

http://www.insse.ro

Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã,în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistemde regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace

sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.

Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativsau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã

numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.

Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S se pot contracta prin:Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti”

Telefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74e-mail: [email protected]

Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticã se pot procura de la sediul I.N.S. prin:Librãria „Ion Ionescu de la Brad”

tel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479

e-mail: [email protected]

Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã

ISSN 1841 - 5431

ISSN - L1220 - 3246

© INS 2011

Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU,

Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã

CUVÂNT ÎNAINTE

O nouã ediþie a Anuarului Statistic al

României - serii de timp se aflã acum la

dispoziþia dumneavoastrã.

Este o ediþie cuprinzãtoare ºi relevantã, în

linia celor apãrute în ultimii ani, având ca

factor comun preocuparea noastrã de a

rãspunde exigenþelor mereu crescute ale

cititorilor doritori sã primeascã, într-un

format prietenos ºi uºor de consultat,

sinteza informaþiilor statistice privind evoluþia multisectorialã

economicã ºi socialã a þãrii, nu ca o entitate izolatã, ci privitã în

contextul lumii contemporane, o lume caracterizatã prin

interconectarea, cu o dinamicã tot mai accentuatã la nivel global, a

tuturor fenomenelor demografice, economice, sociale ºi de mediu.

Este o lume în care rolul ºi locul statisticii a devenit mereu mai

pregnant ºi mai recunoscut ca singura sursã oficialã de date viabile

pe care se pot clãdi politicile de dezvoltare, fie acestea la nivel

comunitar, în cazul Uniunii Europene, la nivel naþional sau regional.

Nu întâmplãtor, Anuarul Statistic al României - serii de timp

ediþia 2010 iese de sub tipar la doar patru luni dupã ce importanþa

statisticii în viaþa societãþii planetare a fost consacratã prin

sãrbãtorirea, practic, în toate statele lumii, la 20 octombrie 2010,

pentru prima datã, a Zilei Mondiale a Statisticii. Multe pasaje din

mesajul transmis cu aceastã ocazie de secretarul general al ONU, cea

mai cuprinzãtoare organizaþie internaþionalã, cred cã pot fi aºezate,

fãrã a greºi, ca deschidere a publicaþiei pe care v-o oferim acum.

„Statisticile ating toate aspectele vieþii moderne. Ele substanþiazã

numeroasele decizii ale autoritãþilor publice, ale întreprinderilor, ale

colectivitãþilor. Ele ne informeazã asupra tendinþelor ºi forþelor care ne

influenþeazã viaþa. Realizate cu ajutorul anchetelor ºi cercetãrilor

exhaustive sau selective, statisticile sunt indispensabile dezvoltãrii

economice ºi sociale, cu condiþia ca datele lor sã fie reunite ºi analizate”.

Acestui deziderat îi rãspunde plenar Anuarul, publicaþia fanion a

oricãrei statistici naþionale demnã de acest nume, prin volumul,

calitatea ºi maniera sistematicã de prezentare a informaþiilor. Ediþia

2010 a Anuarului Statistic al României - serii de timp, care vã stã

acum la dispoziþie, constituie cel mai convingãtor argument.

Persoana învestitã cu autoritatea de a elabora ºi decide în spaþiul

economic sau social, omul politic, omul de afaceri, exponenþii

mediului universitar academic, dascãlii ºi discipolii lor, cercetãtorul

aplecat asupra înþelegerii mecanismelor profunde ale evoluþiei

societãþii, simplul cititor stãpânit de curiozitatea de a cunoaºte, mai

profund ºi mai temeinic, devenirea þãrii în care trãieºte, gãsesc în

paginile Anuarului, datele statistice de care fiecare are nevoie pentru

a-ºi contura, clarifica ºi optimiza proiectele, pentru a emite opþiuni ºi

soluþii, în cunoºtinþã de cauzã, asupra deciziilor esenþiale, pentru

propriul destin, pentru destinul comunitãþii din care face parte, pentru

destinul þãrii.

Ca ºi ediþiile care l-au precedat, Anuarul Statistic al României - serii

de timp ediþia 2010 rãspunde, totodatã, integral, asumãrii

standardelor ºi normelor internaþionale, în primul rând celor ale

Uniunii Europene, pe care statistica oficialã din þara noastrã le-a

asimilat încã din momentul aderãrii.

Din considerente de volum, toate informaþiile gãsesc exclusiv în

formatul pe CD-ROM al publicaþiei, valorificând astfel posibilitãþile,

mult mai generoase, pe care le oferã suportul electronic, pentru

tezaurizarea unui volum sporit de informaþii pe un spaþiu restrâns ºi,

nu în ultimul rând, cu mult mai puþine costuri ºi cu posibilitatea ca

informaþiile sã poatã fi preluate, fãrã eforturi de transcriere, pentru

inserarea în diferite studii ºi analize.

Concluzionând, consider cã ediþia 2010 a Anuarului Statistic al

României - serii de timp constituie o bunã pledoarie pentru

literatura statisticã româneascã ºi literatura statisticã ºi economicã în

general, satisfacþia cititorului fiind, în ultimã instanþã, rãsplata

cuvenitã statisticienilor pentru eforturile pe care, cu devoþiune ºi

profesionalism, le aºazã ca piatrã de temelie a activitãþii lor.

SINTEZA CUPRINSULUI

Notã metodologicã generalã

Prescurtãri folosite pentru unitãþile de mãsurã

Simboluri folosite

1. Geografie, meteorologie ºi mediu înconjurãtor

2. Populaþie

3. Piaþa forþei de muncã

4. Veniturile, cheltuielile ºi consumul populaþiei

5. Locuinþe ºi utilitãþi publice

6. Securitate ºi asistenþã socialã

7. Sãnãtate

8. Educaþie

9. Culturã ºi sport

10. Preþuri

11. Conturi naþionale

12. Investiþii ºi imobilizãri corporale

13. ªtiinþã, tehnologie ºi inovare

14. Agriculturã ºi silviculturã

15. Activitatea întreprinderii

16. Industrie ºi construcþii

17. Transporturi, poºtã ºi telecomunicaþii

18. Comerþ internaþional

19. Comerþ interior ºi servicii de piaþã

20. Turism

21. Finanþe

22. Justiþie

23. Statisticã internaþionalã

VII

NOTÃ METODOLOGICÃ GENERALÃ

1. Cadrul legal privind activitatea statisticã este statuat

prin Ordonanþa Guvernului nr. 9/1992 republicatã, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare. În Ordonanþã se

regãsesc contextul ºi prevederile care definesc

elementele constitutive ale procesului statistic,

respectiv, culegerea, prelucrarea, analiza ºi constituirea

seriilor de date statistice oficiale, cu caracter

demografic, social, economic, financiar ºi juridic,

precum ºi principiile fundamentale care stau la baza

funcþionãrii statisticii oficiale în România.

Statistica oficialã în România este organizatã ºi

coordonatã de Institutul Naþional de Statisticã, organ de

specialitate al Administraþiei Publice Centrale, în

subordinea Guvernului, finanþat de la bugetul de stat.

Institutul Naþional de Statisticã este autorizat sã

solicite ºi sã obþinã cu titlu gratuit datele ºi informaþiile

statistice de la toate persoanele, fizice sau juridice, care

deþin capital sub orice formã sau desfãºoarã activitate de

orice fel pe teritoriul României.

Principiile pe care se întemeiazã activitatea statisticã,

în deplinã concordanþã cu principiile fundamentale privind

funcþionarea statisticii într-o societate democraticã,

adoptate pe plan internaþional, constau în: autonomie,confidenþialitate a datelor individuale, transparenþã,relevanþã, proporþionalitate, deontologie statisticã ºiraport cost/eficienþã.

Atât contextul general, cât ºi principiile de funcþionare

a statisticii, precum ºi producerea de date statistice de

calitate, armonizate cu normele ºi standardele Uniunii

Europene, conferã rezultatelor activitãþii statistice

garanþia satisfacerii cerinþelor utilizatorilor de date

statistice.

2. Sursele de date statistice. Datele prezentate în

Anuarul statistic sunt rezultatul a douã categorii de

surse:

� cercetãrile statistice exhaustive sau prin sondajcuprinse în Programul Statistic Anual (PSA);

� surse administrative.

3. Programul Statistic Naþional Anual (PSNA)reprezintã instrumentul de bazã prin care Institutul

Naþional de Statisticã ºi ceilalþi producãtori de statistici

oficiale sunt autorizaþi sã realizeze colectarea, stocarea,

procesarea, analiza ºi diseminarea datelor statistice

oficiale, în vederea asigurãrii informaþiilor necesare

utilizatorilor interni, precum ºi a celor ce decurg din

legislaþia Uniunii Europene ºi din recomandãrile altor

organizaþii internaþionale.

GENERAL METHODOLOGICAL NOTE

1. The legal framework concerning the statistical

activity is represented by Government Ordinance no.

9/1992, republished with its further amendments and

completions. The Ordinance includes the context and the

provisions defining the constitutive elements of the

statistical process, namely: collection, processing,

analysing and compiling official statistical data series, of

demographic, social, economic, financial and juridical

nature, as well as the fundamental principles on which

the functioning of official statistics in Romania is defined.

In Romania, the official statistics is organised and

coordinated by the National Institute of Statistics,

specialised body of central public administration,

subordinated to Government and financed from the state

budget.

The National Institute of Statistics is entrusted to ask

for and to obtain, free of charge, statistical data and

information from all natural and legal persons, owing any

type of capital or developing any kind of activity on

Romania’s territory.

The principles on which statistical activity are based,

fully compliant with the fundamental principles related to

statistics functioning in a democratic society, adopted al

international level, consists in: autonomy, individualdata confidentiality, transparency, relevance,proportionality, statistical deontology and costeffectiveness.

Both the general context and the principles of

statistics functioning, as well as the production of

statistical data of high quality, compliant with the

European Union’s norms and standards confer the

statistical activity results the guarantee of meeting the

statistical data users requirements.

2. Statistical data sources. The data presented within

the Statistical Yearbook result from two data sources

categories:

� exhaustive or sample statistical surveys, included

in the Annual Statistical Programme (ASP);

� administrative sources.

3. The Yearly National Statistical Programme(YNSP) represents the basic tool by means of which the

National Institute of Statistics and the other producers of

official statistics are authorized to carry out the

collection, storage, processing, analysis and

dissemination of official statistical data, in order to

provide the information necessary to domestic users, as

well as those resulting from the legislation of European

Union and from the recommendations of other

international organizations.

VIII

Programul Statistic Naþional Anual cuprinde

informaþii, responsabilitãþi, resurse ºi termene de

realizare, cu privire la: cercetãri statistice; lucrãri de

sintezã, studii ºi analize statistice; publicaþii statistice.

Programul Statistic Naþional Anual se avizeazã de

Consiliul Statistic Naþional ºi se aprobã prin hotãrâre a

Guvernului.

4. Cercetarea statisticã reprezintã o lucrare complexã

de culegere, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor

cu privire la starea ºi evoluþia fenomenelor ºi proceselor

economice ºi sociale. Cercetarea statisticã se realizeazã

pe bazã de proiecte în care sunt definite concepte

generale, scopul cercetãrii ºi instrumentarul statistic ce

stã la baza acesteia (modul de organizare a cercetãrii;

chestionarul, clasificãrile, nomenclatoarele, normele,

instrucþiunile etc.). Potrivit criteriului sferei de cuprindere,

datele din Anuarul statistic au fost determinate pe baza

a douã tipuri de cercetãri statistice:

� Cercetare statisticã exhaustivã (totalã). În cadrul

acestui tip de cercetare datele sunt înregistrate de la

toate unitãþile populaþiei statistice, denumitã ºi

colectivitate statisticã, bine delimitatã. Populaþia

statisticã desemneazã totalitatea elementelor

supuse observãrii statistice, de aceeaºi naturã,

asemãnãtoare sau omogene din punctul de vedere

al anumitor criterii. Prin astfel de cercetãri statistice

exhaustive se obþin rezultate detaliate în diferite

structuri administrative, geografice, grupãri pe

activitãþi potrivit Clasificãrii Activitãþilor din Economia

Naþionalã (CAEN) etc.

Cele mai cunoscute cercetãri exhaustive sunt

recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor,

recensãmântul produselor ºi serviciilor industriale,

recensãmântul general agricol.

� Cercetare statisticã prin sondaj. În cadrul acestui

tip de cercetare, datele sunt înregistrate doar de la o

parte a populaþiei statistice, numitã eºantion.

Eºantionul este determinat pe baza criteriilor de

reprezentativitate, prin utilizarea unor metode

probabiliste, ale cãror rezultate sunt extinse la

întreaga populaþie statisticã.

5. Sursele administrative reprezintã sursele de

evidenþã organizate ºi deþinute de organisme ale

administraþiei publice sau non-guvernamentale pentru

alte scopuri decât cele statistice. Sunt utilizate numai

acele surse care au un potenþial adecvat cerinþelor

statistice ºi corespund rigorilor ºtiinþifice de sferã de

cuprindere, calitate ºi completitudine care le fac

utilizabile ºi în scopuri statistice. Folosirea acestor surse

de date ºi informaþii în scopuri statistice se realizeazã fie

direct, ca date de bazã (asimilate datelor statistice), fie

prin prelucrãri ºi adaptãri corespunzãtoare pentru a

satisface cerinþele de calitate, comparabilitate ºi

The Yearly National Statistical Programme includes

information, responsibilities, resources and deadlines,

regarding: statistical surveys, synthesis papers,

statistical studies and analyses, statistical publications.

The Yearly National Statistical Programme is

endorsed by the National Statistical Council and it is

approved by Government decision.

4. The statistical survey is a complex activity of

collection, processing, analysis and dissemination of

data related to the economic and social phenomena

situation and dynamics. The statistical survey is carried

out based on projects, where the general concepts, the

survey purpose and the statistical tools on which it is

based are defined (survey organisation: questionnaire,

classifications, nomenclatures, norms, guidelines a.s.o.).

According to the coverage criterion, the data included in

the Statistical Yearbook were determined based on two

statistical surveys types:

� Exhaustive (total) statistical survey. Under this

type of survey, data are recorded from all statistical

population units, called statistical collectivity, which is

well defined. The statistical population represents all

the elements subject to statistical observation, of the

same nature, similar or homogenous from certain

criteria standpoint. Based on such exhaustive

statistical surveys, detailed results are obtained in

various administrative and geographical structures,

by group of activities according to the Classification of

Activities of National Economy (CANE) a.s.o.

The most well-known exhaustive surveys are

population and housing censuses, industrial products

and services census, general agricultural census.

� Sample statistical survey. Under this type of survey,

data are recorded only from part of the statistical

population, called sample. The sample is determined

based on representativeness criteria, by using

probabilistic methods, whose results are further

extended to the whole statistical population.

5. Administrative sources means the evidence

sources organised and managed by public

administration or non-governmental bodies, for other

purposes than the statistical ones. Only the sources with

an appropriate potential for statistical requirements and

scientific rigour concerning coverage, quality and

completeness making them also usable for statistical

purposes are used. The use of these data and

information sources for statistical purposes is achieved

either directly, as basic data (assimilated to statistical

data), or after appropriate processing and adaptation, in

view to meet quality, comparability and coherence

IX

coerenþã, fie pentru reconciliere ºi validarea datelor

statistice obþinute în urma cercetãrilor statistice.

6. Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate în

Anuar caracterizeazã ansamblul economiei naþionale, cu

excepþia cazurilor când, prin notele specifice care

prefaþeazã fiecare capitol al Anuarului, se precizeazã

altfel.

7. Mãrimile statistice folosite:

În Anuar sunt prezentate, cu precãdere, dateabsolute ºi date relative (indici, ponderi, indicatori de

intensitate etc.).

� Indicatorul statistic este expresia numericã a unor

fenomene, procese, activitãþi sau categorii

economice sau sociale, manifestate în timp, spaþiu ºi

structuri.

� Indicele este un raport între valori ale aceleiaºi

variabile înregistrate în unitãþi de timp sau teritoriale

diferite.

Indicii statistici utilizaþi în Anuar sunt:

� Indicele Laspeyres este o medie aritmeticã

ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile;

ponderile utilizate sunt cele din perioada de bazã;

� Indicele Paasche este o medie aritmeticã

ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile,

ponderile utilizate fiind din perioada curentã.

� Unitatea statisticã este un obiect al cercetãrii ºi

purtãtor al caracteristicilor statistice urmãrite prin

program.

� Unitatea de observare este acea entitate de la

care/pentru care sunt colectate date ºi informaþii

primare, pe baza cãreia se construiesc statistici.

� Unitatea de raportare este entitatea care furnizeazã

datele ºi informaþiile primare în cadrul unei cercetãri

statistice.

� Unitatea cu personalitate juridicã reprezintã

entitatea (întreprinderea, societatea comercialã,

asociaþia, instituþia bugetarã, organizaþia fãrã scop

patrimonial etc.) care desfãºoarã o activitate

economicã, are contabilitate proprie ºi ia decizii în

exercitarea funcþiei principale.

� Unitatea fãrã personalitate juridicã reprezintã o

persoanã, o gospodãrie, o familie, o asociaþie sau

orice altã entitate ce nu dispune de autonomie de

decizie în exercitarea funcþiei principale.

8. Datele în preþuri curente se referã la volumul

producþiei, veniturilor, cheltuielilor sau valoarea

produselor, serviciilor etc. exprimate în preþurile anului

curent. Valorile din diferite perioade în preþuri curente

nu sunt direct comparabile ºi, în consecinþã, nu pot fi

utilizate la calculul indicilor fãrã a fi, în prealabil,

deflatate cu indicii de preþuri corespunzãtori.

requirements, or for reconciliation and validation of

statistical data obtained from statistical surveys.

6. Coverage. The data presented within the Statistical

Yearbook characterise the whole national economy,

except cases where specific notes that preface each

chapter of the Yearbook stipulates otherwise.

7. Statistical measures used:

The Yearbook mainly presents absolute and relativedata (indices, weights, propensity indicators a.s.o.).

� The statistical indicator is the numerical expression

of certain phenomena, processes, activities or

economic and social categories, manifested over

time, area and structures.

� The index is a ratio between values of the same

variables recorded in various time or territorial units.

The statistical indices used within the Yearbook are:

� Laspeyres index - weighted arithmetic mean of

individual indices of the same variable; the used

weights refer to the base period;

� Paasche index - weighted arithmetic mean of

individual indices of the same variable; the used

weights refer to current period.

� The statistical unit is subject to the survey and

bearer of the statistical characteristics observed

through the programme.

� The observation unit is the entity from/for which

primary data and information are collected, based on

which statistics are compiled.

� The reporting unit is the entity supplying primary

data and information under a statistical survey.

� The unit with legal status in the entity (enterprise,

commercial company, association, budgetary

institution, non-profit organisation a.s.o.) carrying out

an economic activity, with own bookkeeping and

taking decisions when exercising its main function.

� The unit without legal status is a natural person, a

household, a family, an association or any other entity

without decisional autonomy when exercising its main

function.

8. Data expressed in current prices refer to the

volume of production, income or expenses or to the

value of products, services a.s.o., expressed in the

current year prices. The values expressed in current

prices corresponding to various periods are not directly

comparable and, as consequence, cannot be used for

indices compilation without being previously deflated

with the corresponding price indices.

X

9. Formele de proprietate sunt:

� proprietate majoritar de stat - cuprinde capitalul

integral de stat, public, de interes naþional ºi local ºi

mixt, unde statul deþine 50% ºi peste din capitalul

social;

� proprietate majoritar privatã - cuprinde capitalul

integral privat, mixt, în care peste 50% din capitalul

social este privat, capital integral strãin, cooperatist ºi

obºtesc. Tot aici sunt cuprinse ºi activitãþile

desfãºurate de cãtre persoanele fizice ºi/sau

gospodãriile populaþiei.

10.Clasificãri ºi nomenclatoare. Sunt principalele

instrumente care fac posibilã structurarea dupã criterii

obiective ºi corecte a unitãþilor statistice, a proceselor ºi

fenomenelor observate. Clasificãrile utilizate în Anuar,

potrivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de

activitate, sunt:

� Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã(CAEN) reprezintã un sistem coordonat ºi coerent de

grupare, dupã criterii ºtiinþifice de omogenitate, a

datelor referitoare la unitãþile statistice.

� În Anuar este utilizatã versiunea actualizatã a CAEN,

respectiv CAEN Rev.2, implementatã prin Ordinul

nr. 337/2007 al Preºedintelui Institutului Naþional de

Statisticã, publicat în Monitorul Oficial nr. 293/2007 ºi

revizuit în Monitorul Oficial nr. 403/2008. CAEN Rev.2

respectã standardele europene, fiind total armonizatã

cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea

Europeanã NACE Rev.2.

Structura CAEN Rev.2 este urmãtoarea:

� Secþiuni - codificate printr-o literã;

� Diviziuni - codificate prin douã cifre;

� Grupe - codificare prin trei cifre;

� Clase - codificate prin patru cifre.

Pentru interpretarea corectã a structurii datelor

potrivit CAEN Rev.2, în “Anexa nr. 1” a Notei

metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul

secþiunilor ºi diviziunilor.

De asemenea, în Anuar este utilizatã ºi versiunea

CAEN Rev.1, implementatã prin Ordinul nr. 601/2002 al

Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, în

conformitate cu Hotãrârea Guvernului României nr.

656/1997. CAEN Rev.1 este total armonizatã cu

Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã

NACE Rev.1.1.

Structura CAEN Rev.1 este urmãtoarea:

� Secþiuni - codificate printr-o literã;

� Subsecþiuni - codificate prin douã litere;

� Diviziuni - codificate prin douã cifre;

� Grupe - codificare prin trei cifre;

� Clase - codificate prin patru cifre.

9. Ownership types:

� state majority ownership - comprises integral state,

public, national and local interest and mixed capital,

where the states own 50% or more of the social

capital;

� private majority ownership - comprises integral

private or mixed capital, where over 50% of the social

capital is private, integral foreign or co-operative and

community capital. The activities carried out by

natural persons and/or population households are

also included here.

10.Classifications and nomenclatures. These are

the main tools allowing for the structuring of observed

processes and phenomena according to objective and

accurate criteria related to statistical units. The

classifications used within the Yearbook, according to

various purposes or fields of activity are:

� The Classification of Activities of NationalEconomy (CANE) is a coordinated and coherent

system for grouping, according to scientific criteria

related to homogeneity, the data referring to

statistical units.

� The updated version of CANE is used in the

Yearbook, respectively CANE Rev.2, implemented

through the Order no. 337/2007 of the National

Institute of Statistics’ President, published in the

Official Journal no. 293/2007 and revised in the

Official Journal no. 403/2008. CANE Rev.2 observes

the European standards, being fully compliant with

the Nomenclature of Activities from the European

Community NACE Rev.2.

The CANE Rev. 2 structure is the following:

� Sections - coded at one letter level;

� Divisions - coded at two digits level;

� Groups - coded at three digits level;

� Classes - coded at four digits level.

In view to reach an accurate interpretation of data

structure according to CANE Rev.2, the ”Annex no. 1” to

the General methodological note includes the

classification at section and division level.

At the same time, the updated version is used within

the Yearbook CANE Rev.1, implemented based on

Order no. 601/2002 of the President of the National

Institute of Statistics, in accordance with Romania’s

Government Decision no. 656/1997. CANE Rev.1 fully

complies with the Nomenclature of Activities of the

European Community NACE Rev. 1.1.

The CANE Rev.1 structure is the following:

� Sections - coded at one letter level;

� Sub-sections - coded at two letters level;

� Divisions - coded at two digits level;

� Groups - coded at three digits level;

� Classes - coded at four digits level.

XI

În cuprinsul Anuarului, datele sunt prezentate, de

regulã, pe secþiuni sau pe diviziuni CAEN. Pentru

interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN

Rev.1, în “Anexa nr. 2” a Notei metodologice generale se

prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor.

� Gruparea dupã mãrime a întreprinderilor;� Clasificarea produselor asociate activitãþilor

utilizatã de Uniunea Europeanã - CPA;� Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate

activitãþilor - CPSA 2002;� Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate

activitãþilor - CPSA 2008, aprobatã prin Hotãrârea

de Guvern nr. 53/1999 ºi revizuitã prin

Ordinul Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã

nr. 605 / 15.X.2008.

CPSA 2008 reprezintã o detaliere a CAEN Rev.2, prin

ordonarea dupã principiul omogenitãþii a tuturor familiilor

de produse ºi servicii pe niveluri ierarhice succesive.

CPSA 2008 asigurã informaþii pentru:

– satisfacerea cerinþelor de agregare ºi detaliere a

datelor referitoare la producþia de bunuri ºi servicii;

– identificarea sistematizatã a produselor ºi serviciilor

din economia naþionalã;

– compararea ºi interpretarea unitarã a datelor

statistice.

CPSA 2008 este total armonizatã cu Clasificarea

Produselor Asociate Activitãþilor (CPA 2008) utilizatã în

cadrul UE. Clasificarea conþine explicaþii la nivelul

diverselor entitãþi de clasificare în funcþie de necesitãþi.

� PRODROM - Nomenclatorul de produse ºi serviciiindustriale elaborat de Institutul Naþional de

Statisticã (INS) ºi utilizat pentru cercetãri statistice

privind producþia industrialã. Nomenclatorul

PRODROM este armonizat cu lista PRODCOM

utilizatã în cadrul Uniunii Europene. Legãtura CAEN

Rev.1 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru

cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost

realizate prin detalierea subclaselor elementare

CPSA 2002, iar legãtura CAEN Rev.2 cu PRODROM

este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât

poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea

subclaselor elementare CPSA 2008.

11.Definirea activitãþilor. În practicã, majoritatea

unitãþilor de producþie efectueazã activitãþi cu caracter

mixt, respectiv activitate principalã, activitãþi

secundare ºi activitãþi auxiliare. Identificarea activitãþii

secundare este necesarã pentru a încadra o unitate

într-o anumitã poziþie din CAEN Rev.1, respectiv

CAEN Rev.2.

Within the Yearbook, as a rule, data are presented by

CANE section or division. In view to reach an accurate

interpretation of data structure according to CANE Rev.1,

the ”Annex no. 2” to the General methodological note

includes the classification at section and division level.

� Enterprises grouping by size;� Classification of products associated to activities

used by the European Union - CPA;� Classification of products and services

associated to activities - CPSA 2002;� Classification of products and services

associated to activities - CPSA 2008, adopted by

the Government Decision no. 53/1999 and revised by

the National Institute of Statistics President Order

no. 605 / 15.10.2008)

CPSA 2008 represents a detailed version of CANE

Rev.2, whose organisation relies on the principle of

homogeneity of all families of products and services by

successive hierarchical levels.

CPSA 2008 classification provides information in order to:

– respond to the requirements of aggregation and

detailed data regarding the production of goods and

services;

– identify the products and services from our national

economy;

– ensure the comparability of statistical data.

CSPA 2008 classification is fully harmonised with

Classification of Products Associated to Activities (CPA

2008) used in EU. The classification contains

explanatory notes for various classification entities

according to the necessities.

� PRODROM - the Nomenclature of industrialproducts and services drawn up by the National

Institute of Statistics and used for statistical surveys

on industrial production. The PRODROM

nomenclature complies with the PRODCOM list used

within the European Union. CANE Rev.1 link with

PRODROM is ensured at four digits level (class),

since PRODROM headings were established by

detailing elementary sub-classes of CPSA 2002, and

the link of CANE Rev.2 with PRODROM is ensured at

four digits level (class), since PRODROM headings

were established by detailing elementary sub-classes

of CPSA 2008.

11. Activities definition. In practice, most of the

production units carry out activities of mixed nature,

namely main activity, secondary and ancillary activities.

The identification of secondary activity is needed in view

to frame a unit under a certain heading of CANE Rev.1,

respectively CANE Rev.2.

XII

� Activitatea principalã, în sensul clasificãrii, este

identificatã prin metoda ordinii descrescãtoare (de sus

în jos). Ea reprezintã acea activitate care contribuie în

cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a

unitãþii luate în considerare.

� Activitatea secundarã este orice altã activitate

din cadrul unitãþii producãtoare de bunuri sau servicii.

� Activitatea auxiliarã este o activitate conexã,

indispensabilã funcþionãrii unei entitãþi, precum:

contabilitate, transport, depozitare, achiziþionare

promovare, întreþinere ºi reparaþie etc.

12. Împãrþirea teritorialã. Din punct de vedere al

structurii teritoriale, datele din Anuar sunt prezentate

la nivel naþional (pe întreaga þarã), precum ºi pe

diferite unitãþi teritoriale, în funcþie de specificul

indicatorilor. Unitãþile teritoriale, dupã statutul lor,

sunt administrative (comunã, oraº, oraº-municipiu,

judeþ) ºi non-administrative (macroregiune ºi regiune

de dezvoltare).

Pânã în anul 1998, prin lucrãrile ºi publicaþiile

statistice, s-au prelucrat ºi diseminat, de regulã, doar

date la nivel de judeþ, municipii, oraºe ºi comune.

Începând din anul 1998, în structura teritorialã ºi, ca

urmare, în publicaþiile statistice, au fost prezentate date

ºi la nivelul regiunilor de dezvoltare.

Începând cu ediþia 2008, potrivit Legii nr. 315/2004

privind dezvoltarea regionalã în România, în structura

teritorialã sunt prezentate date ºi la nivelul

macroregiunilor, constituite conform Legii privind

stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice

din România ºi cerinþelor Regulamentului

CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului

European privind stabilirea unui nomenclator comun al

unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.

13.Conform Legii nr. 348/14 iulie 2004 privind

denominarea monedei naþionale a României(începând cu data de 1 iulie 2005), seriile de date

exprimate în valori absolute au fost recalculate în

lei (RON).

Un leu nou (RON) este egal cu 10000 lei vechi (ROL).

Seriile de indici nu sunt afectate de denominare.

� The main activity, in the sense of classification, is

identified by top-down method. This is the activity

contributing to the largest extent to the total value

added of the concerned unit.

� The secondary activity is any other kind of activity

carried out within the unit producing goods or

services.

� The ancillary activity is an auxiliary activity,

indispensable for the functioning of an entity, such

as: bookkeeping, transport, storage, purchase,

promotion, maintenance and repair a.s.o.

12.Territorial breakdown. From territorial structure

standpoint, the data included in the Yearbook are

presented at national level (for the whole country), as

well as by various territorial unit, depending on

indicators specific. According to their status, territorial

units are either administrative (commune, town, town-

municipality, county) or non-administrative

(macroregion and development region).

Till 1998, within the statistical works and publications,

only data at county, municipality, town and commune

level were, as a rule, processed and disseminated.

Beginning with 1998, according to the territorial

structure, the statistical publications also included data at

development regions level.

Starting with 2008 edition, according to the Law no.

315/2004 on regional development in Romania, territorial

structure also presents data at macroregional level,

constituted according to the Law on setting up the

nomenclature of statistical territorial units in Romania

and to requirements of the EC Regulation no. 1059/2003

of the European Parliament and of the Council regarding

the setting up of a common nomenclature of statistical

territorial units – NUTS, published in Official Journal of

European Union no. L 154/2003.

13.According to the Law no. 348/ July 14, 2004 on the

process of national currency of Romaniadenomination (beginning with July 1, 2005), data series

expressed in absolute values were recalculated in lei

(RON).

One leu (RON) is equivalent with 10000 former

lei (ROL).

Statistical indices series are not affected by

denomination.

Oraºe / Towns

Legendã / Legend:

Municipii / Municipalities

Reºedinþe de judeþ / County residence

Judeþe / Counties

Regiuni de dezvoltare / Development regions

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE

COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION

MACROREGIUNEA 1 / MACROREGION 1



MACROREGIUNEA 4 / MACROREGION 4SATU MARE

MARAMUREª

SUCEAVA

BOTOªANI

NEAMÞ

VASLUIBACÃU

IAªI

MUREª

HARGHITA

BIHOR

SÃLAJ

CLUJ

ARAD ALBA

TIMIª

OLT

DOLJ

TELEORMAN

GORJ

SIBIU

ARGEª

VÂLCEA

BUZÃU

DÂMBOVIÞA

GIURGIU

CÃLÃRAªI

BRAªOVCOVASNA

VRANCEAGALAÞI

PRAHOVA

BRÃILATULCEA

ILFOV

BUCUREªTI

Baia Mare

Satu Mare

Zalãu

Oradea

Cluj-NapocaTârgu Mureº

Miercurea Ciuc

Bacãu

Piatra-Neamþ

Vaslui

Iaºi

Botoºani

Suceava

Bistriþa

Cluj-Napoca

Alba Iulia

Sibiu

Târgu Jiu

DrobetaTurnu Severin

Deva

Reºiþa

Arad

Timiºoara

Braºov

SfântuGheorghe

RâmnicuVâlcea

Focºani

Galaþi

Brãila

Ploieºti

Piteºti

Târgoviºte Buzãu

Tulcea

Cãlãraºi

Slobozia

CraiovaSlatina

Alexandria

Giurgiu

Sud - MunteniaSouth - Muntenia

Bucureºti - IlfovBucharest - Ilfov

Nord - VestNorth - West

CentruCenter

VestWest

Sud - EstSouth - East

HUNEDOARA

MEHEDINÞI

CARAª-SEVERIN

CONSTANÞA

BISTRIÞA-NÃSÃUD

IALOMIÞA

Nord - EstNorth - East

Constanþa

Sud - Vest OlteniaSouth - West Oltenia

XIV

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARECOUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION

Macroregiunea Regiunea de dezvoltare JudeþulMacroregion Development region County

MACROREGIUNEA UNU Nord - Vest BihorMACROREGION ONE North - West Bistriþa-Nãsãud

ClujMaramureºSatu MareSãlaj

Centru AlbaCenter Braºov

CovasnaHarghitaMureºSibiu

MACROREGIUNEA DOI Nord - Est BacãuMACROREGION TWO North - East Botoºani

IaºiNeamþSuceavaVaslui

Sud - Est BrãilaSouth - East Buzãu

ConstanþaGalaþiTulceaVrancea

MACROREGIUNEA TREI Sud - Muntenia ArgeºMACROREGION THREE South - Muntenia Cãlãraºi

DâmboviþaGiurgiuIalomiþaPrahovaTeleorman

Bucureºti - Ilfov IlfovBucharest - Ilfov Municipiul Bucureºti

Bucharest Municipality

MACROREGIUNEA PATRU Sud - Vest Oltenia DoljMACROREGION FOUR South - West Oltenia Gorj

MehedinþiOltVâlcea

Vest AradWest Caraº-Severin

HunedoaraTimiº

Notã: Datele statistice în profil teritorial sunt prezentate pe judeþe, conform Decretului - Lege nr. 2/1968 cu modificãrile ulterioare, iar judeþeleau fost grupate pe regiuni de dezvoltare.Prin rectificarea apãrutã în Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regionalã în România, au fost redenumite trei regiuni,dupã cum urmeazã:

- Regiunea de dezvoltare Sud este redenumitã Sud - Muntenia,- Regiunea de dezvoltare Sud - Vest este redenumitã Sud - Vest Oltenia,- Regiunea de dezvoltare Bucureºti este redenumitã Bucureºti - Ilfov.

S-au constituit patru macroregiuni, conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România ºicerinþelor Regulamentului CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun alunitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.Denumirile oficiale ale macroregiunilor sunt prezentate în tabele, în mod convenþional, în expresie numericã.

Note: Statistical data at territorial level are presented by county, according to the Decree - Law no. 2/1968 further amended, whilethe counties were grouped by development region.Through the rectification introduced in Law no. 315/28.06.2004 on regional development in Romania, three regions were renamed,as follows:

- The development region South is renamed South - Muntenia,- The development region South - West is renamed South - West Oltenia,- The development region Bucharest is renamed Bucharest - Ilfov.

Four macroregions were constituted, according to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romaniaand to the requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting upof a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no. L 154/2003.The official names of the macroregions are presented in the tables, conventionaly, by numerical expression.

XV

Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division

A AGRICULTURÃ, SILVICULTURÃ ªI PESCUIT AGRICULTURE, FORESTRY AND FISHING01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Crop and animal production, hunting and related

service activities02 Silviculturã ºi exploatare forestierã Forestry and logging03 Pescuitul ºi acvacultura Fishing and aquaculture

B INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING05 Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Mining of coal and lignite06 Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extraction of crude petroleum and natural gas07 Extracþia minereurilor metalifere Mining of metal ores08 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying09 Activitãþi de servicii anexe extracþiei Mining support service activities

C INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING10 Industria alimentarã Manufacture of food products 11 Fabricarea bãuturilor Manufacture of beverages12 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products13 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles14 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Manufacture of wearing apparel15 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture

de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi of travel and leather goods, harness and footwear;încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor preparation and dyeing of furs

16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn Manufacture of wood and of products of wood ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles paie ºi din alte materiale vegetale împletite of straw and plaiting materials

17 Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of paper and paper products18 Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi Printing and reproduction of recorded media

a înregistrãrilor19 Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor Manufacture of coke and refined petroleum

obþinute din prelucrarea þiþeiului products20 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products21 Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a Manufacture of basic pharmaceutical products and

preparatelor farmaceutice pharmaceutical preparations22 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral

products24 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals25 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products,

din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii except machinery and equipment26 Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor Manufacture of computer, electronic and

electronice ºi optice optical products27 Fabricarea echipamentelor electrice Manufacture of electrical equipment28 Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. Manufacture of machinery and equipment n.e.c.29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Manufacture of motor vehicles, trailers and

a remorcilor ºi semiremorcilor semi-trailers30 Fabricarea altor mijloace de transport Manufacture of other transport equipment31 Fabricarea de mobilã Manufacture of furniture32 Alte activitãþi industriale n.c.a. Other manufacturing activities n.e.c.33 Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor Repair, maintenance and installation of machinery

ºi echipamentelor and equipment

Anexa nr. 1Annex no. 1

CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 2(aprobat prin Ordinul nr. 337/20. IV. 2007 privind actualizarea Clasificãrii activitãþilor din economia naþionalã - CAEN,

publicat în M.O. nr. 293/03. V.2007 ºi revizuit în M.O. nr. 403/29. V.2008)THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 2

(approved through Order no. 337/20. IV. 2007 on the classification of activities in the national economy - CANE updating,published in the Official Journal no. 293/03. V. 2007 and revised in the Official Journal no. 403/29. V. 2008)

XVI

D PRODUCÞIA ªI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICITY, GAS, STEAM AND ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE, APÃ AIR CONDITIONING PRODUCTION AND SUPPLYCALDÃ ªI AER CONDIÞIONAT

35 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and air conditioning termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat production and supply

E DISTRIBUÞIA APEI; SALUBRITATE, WATER SUPPLY; SEWERAGE, WASTE GESTIONAREA DEªEURILOR, MANAGEMENT AND DECONTAMINATION ACTIVITÃÞI DE DECONTAMINARE ACTIVITIES

36 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Water catchment, treatment and distribution37 Colectarea ºi epurarea apelor uzate Used water collection and purification38 Colectarea, tratarea ºi eliminarea deºeurilor; Waste collection, purification and disposal;

activitãþi de recuperare a materialelor reciclabile activities of recycling materials recovery39 Activitãþi ºi servicii de decontaminare Activities and services of decontamination

F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION41 Construcþii de clãdiri Construction of buildings42 Lucrãri de geniu civil Civil engineering43 Lucrãri speciale de construcþii Specialised construction activities

G COMERÞ CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL; WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF REPARAREA AUTOVEHICULELOR ªI MOTOR VEHICLES AND MOTORCYCLESMOTOCICLETELOR

45 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Wholesale and retail trade and repair of motor repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor vehicles and motorcycles

46 Comerþ cu ridicata cu excepþia comerþului cu Wholesale trade, except of motor vehicles and autovehicule ºi motociclete motorcycles

47 Comerþ cu amãnuntul, cu excepþia Retail trade, except of motor vehicles and autovehiculelor ºi motocicletelor motorcycles

H TRANSPORT ªI DEPOZITARE TRANSPORTATION AND STORAGE49 Transporturi terestre ºi transporturi prin conducte Land transport and transport via pipelines50 Transporturi pe apã Water transport51 Transporturi aeriene Air transport52 Depozitare ºi activitãþi auxiliare pentru transporturi Warehousing and support activities for transportation53 Activitãþi de poºtã ºi de curier Postal and courier activities

I HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS 55 Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare Hotels and other accommodation facilities56 Restaurante ºi alte activitãþi de servicii de alimentaþie Restaurants and other catering services

J INFORMAÞII ªI COMUNICAÞII INFORMATION AND COMMUNICATION58 Activitãþi de editare Publishing activities59 Activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de Motion picture, video and television programme

programe de televiziune; înregistrãri audio ºi production, sound recording and music publishing activitãþi de editare muzicalã activities

60 Activitãþi de difuzare ºi transmitere de programe Programming and broadcasting activities61 Telecomunicaþii Telecommunications62 Activitãþi de servicii în tehnologia informaþiei Computer programming, consultancy and

related activities63 Activitãþi de servicii informatice Information service activities

K INTERMEDIERI FINANCIARE ªI ASIGURÃRI FINANCIAL AND INSURANCE INTERMEDIATION64 Intermedieri financiare, cu excepþia activitãþilor Financial intermediation, except insurance and

de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii pension funding65 Activitãþi de asigurãri, reasigurãri ºi ale fondurilor Insurance, reinsurance and pension funding

de pensii (cu excepþia celor din sistemul public (except compulsory social security)de asigurãri sociale)

66 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare, Activities auxiliary to financial intermediation,activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii insurance activities and pension funds


XVII

L TRANZACÞII IMOBILIARE REAL ESTATE ACTIVITIES68 Tranzacþii imobiliare Real estate activities

M ACTIVITÃÞI PROFESIONALE, ªTIINÞIFICE PROFESSIONAL, SCIENTIFIC AND ªI TEHNICE TECHNICAL ACTIVITIES

69 Activitãþi juridice ºi de contabilitate Legal and accounting activities70 Activitãþi ale direcþiilor (centralelor), birourilor Activities of head offices; management consultancy

administrative centralizate; activitãþi de management activitiesºi de consultanþã în management

71 Activitãþi de arhitecturã ºi inginerie; activitãþi de Architectural and engineering activities; technical testãri ºi analizã tehnicã testing and analysis

72 Cercetare-dezvoltare Scientific research and development73 Publicitate ºi activitãþi de studiere a pieþei Advertising and market research74 Alte activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Other professional, scientific and technical activities75 Activitãþi veterinare Veterinary activities

N ACTIVITÃÞI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ªI ADMINISTRATIVE AND SUPPORT SERVICE ACTIVITÃÞI DE SERVICII SUPORT ACTIVITIES

77 Activitãþi de închiriere ºi leasing Rental and leasing activities78 Activitãþi de servicii privind forþa de muncã Employment activities79 Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor; Travel agency, tour operator reservation service and

alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã related activities80 Activitãþi de investigaþii ºi protecþie Security and investigation activities81 Activitãþi de peisagisticã ºi servicii pentru clãdiri Services to buildings and landscape activities82 Activitãþi de secretariat, servicii suport ºi alte activitãþi Office administrative, office support and other

de servicii prestate în principal întreprinderilor business support activities

O ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY

84 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory sistemul public social security

P ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION85 Învãþãmânt Education

Q SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HUMAN HEALTH AND SOCIAL WORK ACTIVITIES86 Activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã Human health activities87 Servicii combinate de îngrijire medicalã ºi asistenþã Residential care activities

socialã, cu cazare88 Activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare Social work activities without accommodation

R ACTIVITÃÞI DE SPECTACOLE, CULTURALE ªI ARTS, ENTERTAINMENT AND RECREATIONRECREATIVE

90 Activitãþi de creaþie ºi interpretare artisticã Creative, arts and entertainment activities91 Activitãþi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor Libraries, archives, museums and other cultural

ºi alte activitãþi culturale activities92 Activitãþi de jocuri de noroc ºi pariuri Gambling and betting activities93 Activitãþi sportive, recreative ºi distractive Sports activities and amusement and recreation

activities

S ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII OTHER SERVICE ACTIVITIES94 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organisations95 Reparaþii de calculatoare, de articole personale Repair of computers and personal and household

ºi de uz gospodãresc goods96 Alte activitãþi de servicii Other personal service activities


XVIII


T ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRIVATE ACTIVITIES OF HOUSEHOLDS AS EMPLOYERS;ÎN CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL UNDIFFERENTIATED GOODS AND SERVICES-CASNIC; ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRODUCING ACTIVITIES OFPRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI ªI HOUSEHOLDS FOR OWN USESERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU

97 Activitãþi ale gospodãriilor private în calitate de Activities of households as employers of domestic angajator de personal casnic personnel

98 Activitãþi ale gospodãriilor private de producere Undifferentiated goods and services producing de bunuri ºi servicii destinate consumului propriu activities of private households for own use

U ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ACTIVITIES OF EXTRATERRITORIAL ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE ORGANISATIONS AND BODIES

99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor Activities of extraterritorial organisations and bodiesextrateritoriale


A AGRICULTURÃ, VÂNÃTOARE, SILVICULTURÃ AGRICULTURE, HUNTING AND FORESTRY01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Agriculture, hunting and related service activities

02 Silviculturã, exploatare forestierã ºi servicii anexe Forestry, logging and related service activities

B PESCUITUL ªI PISCICULTURA FISHERY AND PISCICULTURE05 Pescuitul, piscicultura ºi serviciile anexe Fishing, operation of fish hatcheries and fish farms;

service activities incidental to fishing

C INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING10 Extracþia ºi prepararea cãrbunelui Mining of coal and lignite; extraction of peat

11 Extracþia hidrocarburilor ºi servicii anexe Extraction of crude petroleum and natural gas;

service activities incidental to oil and gas

extraction excluding surveying

12 Extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive Mining of uranium and thorium ores

13 Extracþia ºi prepararea minereurilor metalifere Mining of metal ores

14 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying

D INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING15 Industria alimentarã ºi a bãuturilor Manufacture of food products and beverages

16 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products

17 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles

18 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte; aranjarea ºi Manufacture of wearing apparel; dressing and

vopsirea blãnurilor dyeing of fur

19 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture of

de voiaj ºi marochinãrie, a harnaºamentelor luggage, handbags, saddlery, harness

ºi încãlþãmintei and footwear

20 Fabricarea lemnului ºi a produselor din lemn ºi Manufacture of wood and of products of wood

plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles

împletiturã de pai ºi alte materiale vegetale of straw and plaiting materials

21 Fabricarea celulozei, hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of pulp, paper and paper products

22 Edituri, poligrafie ºi reproducerea pe suporþi Publishing, printing and reproduction of

a înregistrãrilor recorded media

23 Industria de prelucrare a þiþeiului, cocsificarea Manufacture of coke, refined petroleum products

cãrbunelui ºi tratarea combustibililor nucleari and nuclear fuel

24 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products

25 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products

26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral products

27 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals

28 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products, except

din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii machinery and equipment

29 Industria de maºini ºi echipamente Manufacture of machinery and equipment n.e.c.

30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ºi de birou Manufacture of office machinery and computers

31 Industria de maºini ºi aparate electrice Manufacture of electrical machinery and apparatus

Anexa nr. 2Annex no. 2

CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 1(aprobat prin Ordinul nr. 601/26.XI.2002 apãrut în M.O. nr. 908/13.XII.2002 privind actualizarea CAEN,

aprobat prin H.G. nr.656/1997)THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 1

(approved through Order no. 601/26.XI.2002 published in the Official Journal no. 908/13.XII.2002 on CANE updating,approved by Government Decision no.656/1997)

XIX

XX

32 Industria de echipamente pentru radio, televiziune Manufacture of radio, television and

ºi comunicaþii communication equipment

33 Industria de aparaturã ºi instrumente medicale, Manufacture of medical, precision and optical

de precizie, optice ºi fotografice, ceasornicãrie instruments, watches and clocks34 Industria mijloacelor de transport rutier Manufacture of motor vehicles, trailers and

semi-trailers

35 Industria altor mijloace de transport n.c.a. Manufacture of other transport equipment n.e.c.

36 Producþia de mobilier ºi alte activitãþi industriale n.c.a. Manufacture of furniture; manufacturing n.e.c.

37 Recuperarea deºeurilor ºi resturilor de Recycling

materiale reciclabile

E ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE ªI APÃ ELECTRICITY, GAS AND WATER SUPPLY

40 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and hot water supply

termicã, gaze ºi apã caldã

41 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Collection, purification and distribution of water

F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION

45 Construcþii Construction

G COMERÞUL CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL, WHOLESALE AND RETAIL TRADE;REPARAREA AUTOVEHICULELOR, REPAIR OF MOTOR VEHICLES,MOTOCICLETELOR ªI A BUNURILOR MOTORCYCLES AND PERSONAL AND PERSONALE ªI DE UZ GOSPODÃRESC HOUSEHOLD GOODS

50 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Sale, maintenance and repair of motor vehicles andrepararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþ motorcycles; retail sale of automotive fuelcu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule

51 Comerþ cu ridicata ºi servicii de intermediere Wholesale trade and commission trade în comerþul cu ridicata (cu excepþia comerþului cu (except of motor vehicles and motorcycles)autovehicule ºi motociclete)

52 Comerþ cu amãnuntul (cu excepþia comerþului cu Retail trade (except of motor vehicles and autovehicule ºi motociclete); repararea bunurilor motorcycles); repair of personal and personale ºi gospodãreºti household goods

H HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS55 Hoteluri ºi restaurante Hotels and restaurants

I TRANSPORT, DEPOZITARE ªI COMUNICAÞII TRANSPORT, STORAGE AND COMMUNICATION60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte Land transport; transport via pipelines61 Transporturi pe apã Water transport62 Transporturi aeriene Air transport63 Activitãþi anexe ºi auxiliare de transport, activitãþi Supporting and auxiliary transport activities;

ale agenþiilor de turism activities of travel agencies64 Poºtã ºi telecomunicaþii Post and telecommunications

J INTERMEDIERI FINANCIARE FINANCIAL INTERMEDIATION65 Intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de Financial intermediation (except insurance and

asigurãri ºi ale caselor de pensii) pension funding)66 Activitãþi de asigurãri ºi ale caselor de pensii (cu Insurance and pension funding (except compulsory

excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale) social security)67 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare Activities auxiliary to financial intermediation


XXI

K TRANZACÞII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ªI REAL ESTATE, RENTING AND BUSINESS ACTIVITÃÞI DE SERVICII PRESTATE ACTIVITIESÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR

70 Tranzacþii imobiliare Real estate activities

71 Închirierea maºinilor ºi echipamentelor, fãrã operator ºi Renting of machinery and equipment without a bunurilor personale ºi gospodãreºti operator and of personal and household goods

72 Informaticã ºi activitãþi conexe Computer and related activities73 Cercetare-dezvoltare Research and development74 Alte activitãþi de servicii prestate în Other business activities

principal întreprinderilor

L ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY

75 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory

sistemul public social security

M ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION80 Învãþãmânt Education

N SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HEALTH AND SOCIAL WORK85 Sãnãtate ºi asistenþã socialã Health and social work

O ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII COLECTIVE, OTHER COMMUNITY, SOCIAL AND SOCIALE ªI PERSONALE PERSONAL SERVICE ACTIVITIES

90 Eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate; asanare, Sewage and refuse disposal, sanitation and

salubritate ºi activitãþi similare similar activities

91 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organization n.e.c.

92 Activitãþi recreative, culturale ºi sportive Recreational, cultural and sporting activities

93 Alte activitãþi de servicii personale Other service activities

P ACTIVITÃÞI ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN PRIVATE HOUSEHOLDS WITH EMPLOYEDGOSPODÃRII PARTICULARE PERSONS

95 Activitãþi ale personalului angajat în gospodãrii personale Private households with employed persons

96 Activitãþi desfãºurate în gospodãrii private, de producere Private households activities producing

a bunurilor destinate consumului propriu self-consumption goods

97 Activitãþi ale gospodãriilor private, de servicii pentru Private households services

scopuri proprii for own purposes

Q ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI EXTRA-TERRITORIAL ORGANIZATIONS ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE AND BODIES

99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale Extra-territorial organizations and bodies


U.M. = unitate de mãsurã M.U. = measurement unit

mm = milimetru= millimetre

m = metru= metre

m2 = metru pãtrat= square metre

m3 = metru cub= cubic metre

ha (10000 m2) = hectar= hectare

km = kilometru= kilometre

km2 = kilometru pãtrat= square kilometre

microgr. = microgram= microgram

mg = miligram= miligram

g = gram= gram

kg = kilogram= kilogram

t = tonã= tonne

tdw = tonã deadweight= tonne deadweight

l = litru= litre

dal = decalitru= decalitre

hl = hectolitru= hectolitre

W = watt= watt

kW = kilowatt= kilowatt

kWh = kilowatt - orã= kilowatt - hour

kVA = kilovoltamper= kilovoltamper

MVA = megavoltamper= megavoltamper

CP = cal putereHP = horse power

kcal = kilocalorie= kilocalorie

Gcal = gigacalorie= gigacalorie

kO = kilooctet= kilooctet

'' = secundã= second

' = minut= minute

h = orã= hour

0 = grad= degree

nr. = numãrno. = number

% = procent= percentage

mii = miithou = thousands (thou)

mil. = milionmill. = million

mild. = miliardbn = billion

echiv. = echivalentequiv. = equivalent

S.A. = substanþã activãA.S. = active substance

buc. = bucatãpcs. = pieces

per. = pereche= pair

garnit. = garniturã= set

PRESCURTÃRI FOLOSITE PENTRU UNITÃÞILE DE MÃSURÃABBREVIATIONS USED FOR UNITS OF MEASUREMENT

SIMBOLURI FOLOSITESYMBOLS USED

- = nu este cazul= data not applicable

... = lipsã date= data not available

~ = date neînsumabile= nontotalized data

c = date confidenþiale= confidential data

G = grafic= graph

*) = date mai mici decât 0,5= magnitude less than 0.5

**) = date mai mici decât 0,05= magnitude less than 0.05

***) = date mai mici decât 0,005= magnitude less than 0.005

XXII

GEOGRAFIE, METEOROLOGIEªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

GEOGRAPHY, METEOROLOGYAND ENVIRONMENT

1

3

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru

protecþia mediului, completatã de operatori

economici ºi unitãþile administraþiei publice.

Surse administrative:� Institutul de Geografie Bucureºti;

� Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din

cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor;

� Administraþia Naþionalã de Meteorologie;

� Ministerul Mediului ºi Pãdurilor;

� Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului;

� Regia Naþionalã a Pãdurilor;

� Administraþia Naþionalã „Apele Române”.

GEOGRAFIE ªI ORGANIZAREADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

Prezentare

România este situatã în centrul geografic al Europei

(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula

Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta

Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului

Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km)

ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se

intersecteazã în apropiere de centrul geometric al þãrii, la

100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti.

Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este

a 12-a þarã ca mãrime a Europei.

Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din

bazinul Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin

intermediul acesteia, cu restul lumii.

Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe

245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi

localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).

Relieful României se compune din trei trepte

majore: cea înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf

Moldoveanu 2544 m), cea medie care corespunde

Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a

câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Delta Dunãrii, cea

mai tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are

altitudinea medie de 0,52 m.

Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt

proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri,

33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor

majore ale reliefului.

Clima României este temperat-continentalã de

tranziþie, cu influenþe oceanice dinspre vest,

mediteraneene dinspre sud-vest ºi continental-excesive

din est. Temperatura medie multianualã este diferenþiatã

latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi peste 11°C în sud, ºi

altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul montan

(Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie

(oraºul Zimnicea - judeþul Teleorman).

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical survey on environment protection

expenditure, filled in by economic operators and

public administration units.

Administrative sources:� Institute of Geography Bucharest;

� General Inspectorate of Border Police within the

Ministry of Administration and Interior;

� National Administration of Meteorology;

� Ministry of Environment and Forests;

� National Agency for Environment Protection;

� National Company of Forests;

� National Administration ”Romanian Waters”.

GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANISATION

Description

Romania is situated in the geographical centre of

Europe (south-east of Central Europe) at the north of the

Balkan Peninsula, at half the distance between Atlantic

Coast and The Urals, inside and outside the Carpathians

Arch, on the Danube lower course (1075 km) and has

exit to the Black Sea.

Otherwise, the 45°N parallel with the 25°E meridian

intersects near the geometrical centre of the country,

100 km N-V of the country capital, Bucharest.

Romania is the twelfth country of Europe, having an

area of 238391 km2.

The exit to the sea enables the connections with the

countries in the Black Sea basin, in the Mediterranean

Sea basin and, by means of this, rest of the world.

Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245

km, between Musura stream (at the border with Ukraine)

and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria).

Romania's relief consists of three major levels: the

highest one in the Carpathians (the highest peak

Moldoveanu 2544 m), the middle one which corresponds

to the Sub-Carpathians, to the hills and to the plateaus

and the lowest one in plains, meadows and Danube

Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under

permanent formation, has the average height of 0.52 m.

Main features of relief units are proportionality (31%

mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and

meadows) and concentric display of the relief major

levels.

Romania’s climate is temperate-continental of

transition, with oceanic influences from the West,

Mediterranean ones from South-West and continental-

excessive ones from the East. Multiannual average

temperature is latitudinally different, 8°C in the North and

over 11°C in the South, and altitudinally, with values of

-2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif)

and 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).

4

Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la

est, respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm

în Câmpia Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi

circa 350 mm pe litoral, pentru ca în regiunile muntoase

sã ajungã la 1000-1500 mm.

Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial,

marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul

colector al acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate

þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se

varsã în Marea Neagrã.

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale

(numeroase tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile

majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul

Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m) la limanele

fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi prin lacuri

antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief.

Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de

elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere

etajatã a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de

pãduri de conifere (îndeosebi molid), pãduri de amestec

(fag, brad ºi molid) ºi pãduri de fag. Pe culmile mai înalte

se aflã pajiºti alpine ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr,

afin, meriºor ºi altele.

În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri

de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul;

pe dealurile joase ºi câmpiile înalte, adesea, principalele

specii care alcãtuiesc pãdurile sunt cerul ºi gârniþa.

Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile

cu deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia

Românã, Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi

Criºanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin

culturi agricole.

Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate

în funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar

elemente relicte precum capra neagrã ºi vulturul de

munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite mamifere:

urs, cerb, râs, lup, mistreþ, cãprior, veveriþã ºi un numãr

mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se

mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul de

mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt

rãspândite: iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri,

ºopârle, batracieni º.a.; pentru zonele de stepã sunt

caracteristice rozãtoarele (popândãul ºi hârciogul).

Fauna acvaticã este reprezentatã îndeosebi prin pãstrãv

în apele de munte (lostriþa, mai rãspânditã în trecut, a

devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în regiunile de

deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de câmpie

ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea

inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni.

Resursele minerale utile ale României sunt variate.

Printre principalele resurse minerale utile pot fi

menþionate: petrolul, cu vechi tradiþii de exploatare;

gazele naturale; cãrbunii, în special huila cocsificabilã,

Yearly precipitations decrease in intensity from west

to east, from over 600 mm to less 500 mm in the East

Romanian Plain, under 450 mm in Dobrogea and about

350 mm by seaside, in the mountainous areas they

reach 1000-1500 mm.

Romanian running waters are radially displayed,

most of them having the springs in the Carpathians.Their

main collector is the Danube river, which crosses the

country in the south on 1075 km length and flows into the

Black Sea.

The lakes are represented by natural lakes

(numerous genetic types) spread in all major units of

relief, from glacial ones in the alpine floor (Mioarelor

Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime banks

(Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well

in all relief units.

The vegetation is determined by the relief and by

pedo-climatic elements, being displayed in floors.

Mountainous regions are covered by coniferous forests

(especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree,

spruce fir) and beech forests. Higher peaks are covered

by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper,

bilberry, red bilberry a.s.o.

In the hills and plateaus regions there are broad-

leaved forests, prevailing beech, common oak or durmast

oak; the main forest species often met on low hills and

high plains are Quercus cerris and Quercus frainetto.

The steppe and silvosteppe vegetation, which

covered the areas of low humidity in Dobrogea Plateau,

Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Criºana

Plain has been mostly replaced by agricultural crops.

Romania's fauna is grouped by different areals

according to each species biotype. Relict elements as

black goat (chamois) and mountain vulture live in the

alpine area. In the Carpathian forests live various

animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,

squirrel and several species of birds. In a few

mountainous areas both mountain cock and birch cock

are still met. In the hill and field areas there are hares,

moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachia

a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are

characteristic for the steppe areas. Water fauna is

represented especially by trout in the mountainous

waters (huck which was mostly spread in the past has

become quite rare); dace and barbel in the hill region;

carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field region

and Danube Delta; sturgeon species are also met in the

marine territorial waters and on the downstream Danube.

Romania's useful minerals resources are various.

Among the main useful minerals resources we can

mention: crude oil, with old exploitation traditions; natural

gas; coal, especially coking pitcoal, brown coal and

5

cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi neferoase,

zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; rezerve mari de

sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.

O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie

cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe

pentru consum ºi tratamente medicale.

Teritoriul României este împãrþit din punct de

vedere administrativ în: sate, comune, oraºe, municipii

ºi judeþe.

Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului

unitãþilor teritoriale statistice din România s-au constituit

patru macroregiuni (în concordanþã cu prevederile

Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionalã în

România ºi armonizarea cu cerinþele Regulamentului

CE nr.1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului

European privind stabilirea unui nomenclator comun al

unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 154/2003.

Macroregiunile nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale

ºi nu au personalitate juridicã; sunt constituite pentru a

asigura colectarea, elaborarea ºi difuzarea statisticilor

regionale amortizate la nivelul Uniunii Europene.

Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost

create 8 regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea

mai multor judeþe.

Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã

tradiþionalã în România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în

funcþie de condiþiile geografice, economice, social-

politice ºi de legãturile culturale ºi tradiþionale ale

populaþiei. Teritoriul României este organizat în 42 de

judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti).

Municipiul este un oraº cu un rol economic, social,

politic ºi cultural însemnat având, de regulã, funcþie

administrativã.

Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþie

administrativã ºi un mod de viaþã specific ariilor urbane

ºi o structurã profesionalã a populaþiei în care predominã

cea ocupatã în ramurile neagricole.

Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care

cuprinde populaþia ruralã unitã prin comunitate de

interese ºi tradiþii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe

sate (din care unul este reºedinþã de comunã).

Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având

caracteristicile aºezãrilor de tip rural.

Oraºele principale: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara,

Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,

Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu.

Porturile principale:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu

Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,

Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,

Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

lignite; ferrous and non-ferrous ores, gold, silver and

bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as

numerous non-metalliferrous resources. A special

category of subsoil riches is constituted by over 2000

mineral water springs, with consumption and medical

treatments valences.

Romanian territory is divided from administrative

viewpoint into: villages, communes, towns, municipalities

and counties.

According to the Law on setting up the nomenclature

of statistical territorial units in Romania, fourmacroregions were constituted (according to the Law

no. 315/2004 on regional development in Romania and

harmonisation to the requirements of the EC Regulation

no. 1059/2003 of the European Parliament and of the

Council regarding the setting up of a common

nomenclature of statistical territorial units – NUTS,

published in Official Journal of European Union

no.L 154/2003.

Macroregions are not administrative territorial units

and have no legal entity, they are constituted to assure

the collection, compilation and transmission of

harmonised regional statistics at European Union level.

As territorial (non-administrative) units, 8 regions of

development were created, gathering several counties.

County represents traditional administrative-

territorial unit in Romania, including towns and

communes, depending on geographical, economical and

social-political conditions and population cultural and

traditional relations. Romanian territory is organized into

42 counties (including Bucharest Municipality).

Municipality is a town, with an important economic,

social, political and cultural role, usually having

administrative function.

Town represents a human concentration with

administrative function and a life specific to urban areas

and with a population professional structure where the

population employed in non-agricultural branches prevails.

Commune is a territorial-administrative unit which

comprises rural population united by interest and

traditional community, including one or several villages

(from which one is commune residence).

Village is the smallest territorial unit, having

characteristics of rural settlements.

Main cities: Bucharest, Iaºi, Timiºoara, Cluj-

Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti,

Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu.

Main harbours:– at the Black Sea: Constanþa, Mangalia;

– at the Danube: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-

Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele,

Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã,

Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.

6

Aeroporturile principale: Bucureºti („Henri Coandã” -Otopeni ºi „Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa („Mihail

Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca,

Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava,

Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

Capitala: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori,

la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare administrative.

Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459,

ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti

începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi

Capitala României, din anul 1862, municipiul Bucureºti

este cel mai important centru politic, economic ºi

cultural-ºtiinþific al þãrii.

Limba oficialã: limba românã.

Drapelul României este tricolor; culorile sunt

aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la

lance: albastru, galben, roºu.

Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie.

Imnul naþional al României este „Deºteaptã-te

române”.Forma de guvernãmânt a României este republica:

– Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºi

modificatã în 2003;

– Puterea legislativã este reprezentatã de un

parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi

Senatul), iar puterea executivã este exercitatã de

guvern, condus de un prim-ministru desemnat de

preºedintele þãrii;

– Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor

alegerilor generale prin scrutin universal pentru un

mandat de 5 ani.

Moneda naþionalã: Leu, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa

valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro.

PRECIZÃRI METODOLOGICE

METEOROLOGIE

Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din

atmosfera terestrã, care determinã starea timpului ºi

clima, are la bazã mãsurãtorile ºi observaþiile

meteorologice ce se efectueazã permanent sau periodic

în diferite puncte de pe suprafaþa globului terestru ºi la

diferite înãlþimi în atmosfera liberã. Programul unitar al

mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte activitãþi

meteorologice se asigurã prin colaborare

internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de

Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã.

Main airports: Bucharest (”Henri Coandã” -

Otopeni and ”Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa

(”Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (”Traian Vuia”),Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,

Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

The capital: Bucharest Municipality (1944226

inhabitants on July 1, 2009), organised into six

administrative sectors. The first documentary mention

was on 20.IX.1459, as residence of Vlad Þepeº. Capital

of Þara Româneascã since the second half of the XVIIth

century and Capital of Romania since 1862, Bucharest

Municipality is the most important political, economic and

cultural-scientific center of the country.

Official language: Romanian.

Flag of Romania: is three - coloured; the colours

are placed vertically in the following order from the

lance: blue, yellow, red.

National day of Romania: December, 1.

National anthem of Romania is ”Wake up,

Romanian”.Government form in Romania is the republic:

– Republic, according to the Constitution adopted in

1991 and modified in 2003;

– Legislative power is represented by two chamber

Parliament (Chamber of Deputies and Senate), and

executive power is carried out by Government led

by Prime Minister appointed by the country’s

President;

– President of the country is elected based on

general elections results by universal vote for a 5

years mandate.

National currency: Leu, with ”ban” as subdivision.

The exchange rate is set on the interbank currency

market on a daily basis, reference currency being euro.

METHODOLOGICAL NOTES

METEOROLOGY

The research on physical processes and phenomena

in the terrestrial atmosphere, which determine the weather

and the climate, relies on the meteorological measurements

and observations, permanently or periodically carried out in

different points on the terrestrial globe surface and at

various altitudes in the free atmosphere. The unitary

programme of measurements and observations, as well as

other meteorological activities are assured by international

co-operation within National Administration of Meteorology,

with the World Meteorology Organisation.

7

Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe

suprafaþa terestrã unde se efectueazã observaþii ºi

mãsurãtori asupra tuturor elementelor ºi fenomenelor

meteorologice, conform programului stabilit. Majoritatea

observaþiilor, mãsurãtorilor ºi determinãrilor

meteorologice de la staþii se efectueazã pe platforma

meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic pentru

regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de

26 m x 26 m.

Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor

atmosferice ºi pentru calculul diferiþilor parametri

meteorologici ºi climatici, este necesarã raportarea

observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se realizeazã atât în

spaþiu, cât ºi în timp.

Programul climatologic reprezintã complexul

observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se

executã la staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la

termenele fixe, cât ºi continuu în 24 de ore. Permanent,

la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu

local) se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra:

presiunii atmosferice, vântului, temperaturii ºi umezelii

aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii,

precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul

zilei ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor

fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori,

electrometeori etc.).

Observaþiile asupra temperaturii aerului constau

în mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi

în determinarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia

în intervalele de timp dintre aceste termene.

Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu

citire directã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã,

termometrul de maximã cu mercur ºi termometrul de

minimã cu alcool ºi cu aparate înregistratoare

(termografe). Pentru ca instrumentele cu care se

mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fie

influenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã,

de precipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în

adãpostul meteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra

solului.

Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din

precipitaþii atmosferice sau care se depun din alþi

hidrometeori se efectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar

înregistrarea continuã a precipitaþiilor (lichide) se face cu

pluviograful. Cantitãþile de apã se mãsoarã zilnic la

termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºi se exprimã prin

grosimea stratului de apã cãzutã, în mm (1mm=1l / m2).

The meteorological station represents the point

from the terrestrial surface, where measurements and

observations on all meteorological elements and

phenomena are carried out in keeping with the

programme. Most of meteorological observations,

measurements and determinations from the stations are

performed on the meteorological area situated on an

open land, typical for the respective region, with the

standard dimension of 26 m x 26 m.

In order to observe the atmospheric processes and

phenomena and to compute various meteorological and

climatic parameters, it is necessary to report

observations and measurements, carried out both in

space and over time.

The climatic programme represents the complex of

meteorological observations and measurements

performed at stations, according to the local average solar

time, both at fixed deadlines and continuously during 24

hours. Permanently, at the climatic deadlines (1, 7, 13, 19

local average solar time), the observations and

measurements are done for: atmospheric pressure, wind,

air temperature and humidity, ground surface temperature,

cloudiness, precipitations, horizontal visibility.

Continuously, during all day and night, the characteristics

of all meteorological phenomena (hydrometeors,

litometeors, electrometeors a.s.o.) are determined.

Air temperature observations consist of air

temperature measurement at the observation deadlines

and of determining its maximum and minimum values,

during the intervals between the climatic observation

deadlines.

Air temperature is measured with direct reading

instruments, the psychrometer with artificial ventilation,

the thermometer of maximum with mercury and the

thermometer of minimum with alcohol and with recording

apparatus (thermographs). In view to ensure that the

instruments for measuring air temperature and humidity

are not directly influenced by the solar, terrestrial

radiation, by precipitations and by wind gusts, they

should be placed in the meteorological shelter situated at

2 meters high above the ground.

The measurement of water quantities coming

from atmospheric precipitations or deposited by other

hydrometeors is carried out by means of pluviometer and

the continuous recording of precipitations (liquids) is

performed with the pluviograph. Water quantities are

daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) and

they are expressed by the thickness of the fallen water

layer, in mm (1mm=1l / m2).

8

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic

format din apele de suprafaþã ºi subterane în regim

natural ºi amenajat, inventariate la începutul anului, din

care se asigurã alimentarea diverselor folosinþe.

Ariile naturale protejate, conform O.U.G.

nr. 57/2007, reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau

subterane, cu perimetrul legal stabilit ºi având un regim

special de ocrotire ºi conservare, în care existã specii de

plante ºi animale sãlbatice, elemente ºi formaþiuni

biogeografice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã,

ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind:

– rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al

cãror scop este protecþia ºi conservarea unor zone

de habitat natural ºi a diversitãþii biologice specifice;

– parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror

scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane

reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional;

– parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror

scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri

peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane

cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã

distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi/sau

culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã;

– rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror

scop este protecþia ºi conservarea unor habitate

naturale terestre ºi/sau acvatice, cuprinzând

elemente reprezentative de interes ºtiinþific;

– rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror

scop este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi

specii naturale importante sub aspect floristic,

faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,

paleontologic, pedologic;

– monumente ale naturii - arii naturale protejate al

cãror scop este protecþia ºi conservarea unor

elemente naturale cu valoare ºi semnificaþie

ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã deosebite ;

– zone umede de importanþã internaþionalã sunt

acele arii naturale protejate al cãror scop este

asigurarea protecþiei ºi conservãrii siturilor naturale

cu diversitate biologicã specificã zonelor umede;

– arii de protecþie specialã avifaunisticã sunt acele arii

naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea,

menþinerea, ºi acolo unde este cazul, readucerea într-

o stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri ºi

a habitatelor specifice, desemnate pentru protecþia

speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice;

– situri de importanþã comunitarã reprezintã acele arii

care, în regiunile biogeografice în care existã,

contribuie semnificativ la menþinerea sau restaurarea la

o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale.

ENVIRONMENT

Water resources represent the hydrological

potential consisting of the superficial and underground

waters, under natural and arranged conditions, registered

at the beginning of the year, of which the utilities are fed.

Natural protected areas, according to G.P.O.

no. 57/2007, represents terrestrial, aquatic and/or

underground areas, with legally settled perimeter and

with a special protection and preservation regime, where

wild plants and animal species, bio - geographic

elements and formations or of other nature, with special

ecological, scientific or cultural value exist and include:

– reservations of biosphere - protected natural areas

whose purpose is the protection and preservation of a

natural habitat areas and of specific biologic diversity;

– national parks - natural protected areas whose

purpose is the protection and preservation of

representative samples for the national bio -

geographic space;

– natural parks - natural protected areas whose

purpose is the protection and preservation of

landscape piles in which human activities

interactions in time created a distinct area, with

landscape and/or cultural significant value, often

with a great biological diversity;

– scientific reservations - natural protected areas

whose purpose is the protection and preservation of

terrestrial and/or aquatic natural habitats, including

representative elements of scientific interest;

– natural reservations - natural protected areas


important natural habitats and species from flora,

fauna, forestry, hydrological, geological, speological,

paleontological, pedological point of view;

– natural monuments - natural protected areas


natural elements and of ecological, scientific,

landscape special significance ;

– wetlands of international importance are those

protected natural areas whose purpose is to ensure

the protection and preservation of the natural sites

with a wetland-specific biological diversity;

– special avifaunistic protection areas are those

protected natural areas whose purpose is the

preservation, maintenance and where necessary

the conservative rehabilitation of the bird species

and specific habitats designated for wild migratory

bird species protection;

– sites of community interest reprezent areas

located in biogeographical regions, contributing

significantly to the maintenance or restoration to a

favourable preservation state of the natural habitats.

9

Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în

monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici,

fizico-chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi

evacuaþi în cantitãþi importante.

Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, se disting 5

clase de calitate, definite astfel:

– clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã

alterãri (sau sunt foarte mici) ale valorilor

elementelor fizico-chimice ºi hidromorfologice de

calitate pentru tipul de corpuri de apã de suprafaþã

faþã de cele asociate în mod normal cu acel tip în

condiþii nemodificate;

– clasa de calitate II - stare bunã - valorile

elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp

de apã de suprafaþã prezintã nivele scãzute de

schimbare datoritã activitãþilor umane, dar deviazã

uºor faþã de acele valori normale asociate cu tipul de

corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate;

– clasa de calitate III - stare moderatã - valorile

elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp

de apã de suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea

care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de

apã de suprafaþã în condiþii nemodificate. Valorile

prezintã semne moderate de perturbare ca urmare a

activitãþilor umane ºi sunt esenþial perturbate faþã de

valorile din condiþiile de stare bunã;

– clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de

alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de

calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi

în care comunitãþile biologice importante deviazã

semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul

de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii

nemodificate;

– clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de

alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de

calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi

în care pãrþi mari din comunitãþile biologice

importante care sunt în mod normal asociate cu tipul

de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii

nemodificate, sunt absente.

Cheltuielile pentru protecþia mediului includ

investiþiile ºi cheltuielile curente interne pentru

desfãºurarea activitãþilor de supraveghere ºi protecþie a

mediului, ºi care se referã la prevenirea sau repararea

pagubelor aduse acestuia.

Investiþiile pentru protecþia mediului includ

cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de

instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje,

mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de

noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea,

reconstrucþia celor existente, cu scopul de protecþie a

mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor

legate de transferul de proprietãþi al mijloacelor fixe

existente ºi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane,

cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare).

The evaluation of the superficial watersquality is carried out by monitoring the biological

hidro - morfological parameters, physico - chemical,

the prioritary pollution agents or other pollution

agents evacuated in important quantities.

According to Law no.310/2004, annex 11, 5 quality

classes are distinguished, defined as follows:

– the first quality class - very good state - no

alterations (or very few) of physico-chemical and

hydro-morfological quality elements value exist for

the type of superficial waters bodies as against

those normally associated with specific type in

unchanged conditions;

– the second quality class - good state - biological

quality elements values for superficial water body

type presents low levels of change because of

human activity, but it slightly deviate as against those

normal values associated with superficial water

bodies type in unchanged conditions;

– the third quality class - moderate state - biological

quality elements values for superficial water body

type moderately deviates as against those which are

normally associated with superficial water body type

in unchanged conditions. These values presents

moderate perturbation signs because of human

activities and are essentially perturbated as against

the good state conditions values;

– the fourth quality class - poor - presents major

alteration proofs of the biological quality elements

values for superficial water bodies type in which

important biological communities significantly

deviates from the normal values associated with

superficial water bodies type in unchanged

conditions;

– the fifth quality class - bad - presents major

alteration proofs of the biological quality elements

values for superficials water bodies type and in

which big parts from important biological

communities which are normally associated with

superficial water bodies type in unchanged

conditions are absent.

Environment protection expenditure include

investment and internal current expenditure for carrying

out the activities of environment observation and

protection and refer to environment damages prevention

or repair.

Investments for environment protection include

the expenditure made for construction, installations and

building works, for equipment, transport means

purchasing, other expenditure meant to create new fixed

assets for the development, modernization,

reconstruction of the already existent ones, having the

purpose of environment protection. They also include the

value of services related to existent fixed assets and land

ownership transfer (taxes, materials, commissions,

loading-unloading transport expenditure).

10

Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului

însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea,

repararea ºi întreþinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru

protecþia mediului de cãtre personalul întreprinderii. Ele

includ salariile ºi impozitele aferente ºi cheltuielile

materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie,

apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile

pentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi.

Categoriile de producãtori de servicii pentruprotecþia mediului sunt:

– producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o

activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã

sau auxiliarã la o activitate principalã. Activitatea

principalã nu este una de protecþia mediului. Aceste

unitãþi se regãsesc în sectorul producþie (CAEN Rev.2,

diviziunile: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51);

– producãtorii specializaþi - unitãþi care executã

activitãþi de protecþia mediului ca activitate principalã,

conform CAEN Rev.2, diviziunile: 36; 37; 38; 39 ºi

clasa 4677;

– administraþia publicã - toate unitãþile administraþiei

publice locale ºi centrale a cãror producþie de

servicii de protecþia mediului „non-piaþã” este

destinatã consumului individual ºi colectiv

(CAEN Rev.2, clasa 8411).

Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt

grupate dupã domeniile de mediu, astfel:

– prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia

aerului, protecþia apei, managementul deºeurilor,

protecþia solului ºi a apelor subterane);

– protecþia resurselor naturale ºi conservareabiodiversitãþii (protecþia speciilor, arii protejate,

remediere ºi reconstrucþie ecologicã, refacerea

mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale

periculoase);

– alte domenii (cercetare-dezvoltare, administrare

generalã a mediului, reducerea zgomotului ºi a

vibraþiilor, protecþia împotriva radiaþiilor, educaþie,

instruire, informare).

Current internal expenditure for environment

protection are made of the expenditure for operating,

repairs and maintenance of installations and equipment

for environment protection by enterprise staff. They

include salaries and taxes and material expenditure (raw

materials, materials, fuels, energy, water a.s.o.). The

current internal expenditure do not include

environmental services purchased from thirds.

Categories of service producers for environmentprotection are:

– non-specialised producers - units carrying out an

activity of environment protection as their

secondary or auxiliary activity. Their main activity is

not the environment protection. These units are

found in the sector of production (CANE Rev. 2,

divisions: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51);

– specialised producers - units carrying out an activity

of environment protection as their main activity,

according to CANE Rev.2, divisions: 36; 37; 38 ; 39

and 4677 class;

– public administration - local and central units of

public administration whose ”non-market” production

of environment protection services is meant for

individual and collective consumption (CANE Rev.2,

8411 class).

Specific activities of environment protection are

grouped by environmental domains, as follows:

– pollution prevention and reduction (air protection,

water protection, wastes management, soil and

underground waters protection);

– natural resources protection and biodiversitypreservation (species protection, protected areas,

ecological remedy and reconstruction, aquatic

environment restoration, prevention of dangerous

natural phenomena);

– other domains (research-development,

environment general administration, noise and

vibrations reduction, protection against radiation,

education, training, looking for information).

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

1.1 Poziþia geograficã a României1.2 Lungimea frontierelor României1.3 Principalele altitudini muntoase1.4 Lungimea principalelor cursuri de apã de pe teritoriul României1.5 Principalele lacuri naturale1.6 Principalele lacuri antropice1.7 Altitudinea medie a principalelor oraºe din România1.8 Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2009

METEOROLOGIE

1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã) 1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi minima absolutã

lunarã ºi anualã)1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã)

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

1.12 Ariile protejate, în anul 20091.13 Rezervaþii ale biosferei, în anul 20091.14 Parcurile naþionale ºi parcurile naturale, în anul 20091.15 Resursele de apã asigurate, potrivit gradului de amenajare,

în anul 20091.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 20091.17 Investiþii pentru protecþia mediului, în anul 20091.18 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului, în anul 2009

11 GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR

POPULAÞIE

POPULATION

2

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Recensãmintele populaþiei;

� Statistici din evidenþa curentã a populaþiei, pentru

datele referitoare la numãrul ºi structura demograficã

a populaþiei;

� Înregistrãri din evidenþa stãrii civile:

Buletine statistice demografice completate de oficiile

de stare civilã cu date referitoare la naºteri, decese,

cãsãtorii ºi de judecãtorii pentru divorþuri.

Surse administrative:� Baza de date a Ministerului Administraþiei ºi

Internelor, privind evidenþa persoanelor, pentru

migraþia internã ºi internaþionalã, determinatã de

schimbarea domiciliului.


Numãrul populaþiei în perioada intercensitarã s-a

determinat pe baza datelor de la recensãminte ºi a celor

din evidenþa curentã referitoare la miºcarea naturalã ºi

migratorie.

Numãrul populaþiei s-a calculat pornind de la datele

Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor, 18 martie

2002, cu privire la populaþia cu domiciliul în România, la

care s-a adãugat sporul natural al populaþiei ºi soldul

migraþiei internaþionale determinat de schimbãrile de

domiciliu, pentru populaþia la nivel naþional; pentru

populaþia la nivel de localitate s-a adãugat soldul

migraþiei interne determinat de schimbãrile de domiciliu

ºi numãrul persoanelor cu reºedinþa în localitate.

Repartizarea populaþiei pe medii s-a realizat astfel:

– pentru anul 1960, pânã în anul 1966, în mediul urban

sunt cuprinse municipiile, oraºele ºi cele 183

localitãþi asimilate mediului urban;

– pentru anii 1966 ºi 1967, în mediul urban sunt

incluse datele referitoare la municipii, oraºe ºi 238

comune asimilate urbanului;

– începând cu anul 1968, în mediul urban sunt

cuprinse numai municipiile ºi oraºele.

Vârsta este exprimatã în ani împliniþi (de exemplu, o

persoanã care are vârsta de 24 ani ºi 11 luni la 1 iulie,

este cuprinsã la vârsta de 24 ani).

Definiþiile evenimentelor demografice sunt în

concordanþã cu principiile ºi recomandãrile Comisiei de

Statisticã a Organizaþiei Naþiunilor Unite:

– nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzat sau

extras complet din corpul mamei, independent de

durata sarcinii ºi care, dupã aceastã separare,

prezintã un semn de viaþã (respiraþie, activitate

cardiacã, pulsaþii ale cordonului ombilical sau

contracþii musculare dependente de voinþã);

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Population censuses;

� Statistics from current evidence of population, for

data referring to population number and

demographic structure;

� Registrations from civil register evidence:

Statistical demographic reports filled in by civil

register offices with data on births, deaths, marriages

and respectively by the law courts for divorces.

Administrative sources:� Database of Ministry of Administration and Interior,

for persons’ evidence, for internal and international

migration, determined by domicile change.


For intercensus years, the inhabitants numberhas been determined based on data from censuses and

those from current evidence referring on vital and

migration statistics.

The inhabitants number was calculated from data

of the Population and Housing Census, March 18, 2002,

regarding the population with permanent residence in

Romania, plus natural increase and balance of internal

and international migration determined by permanent

residence changes for population at national level; for

population at locality level the balance of internal

migration determined by permanent residence changes

and number of persons with temporary residence in

locality was added.

Population breakdown by area was as follows:

– for 1960, until 1966, urban area included

municipalities, towns and the 183 localities

assimilated to the urban area;

– for 1966 and 1967, urban area included

municipalities, towns and 238 communes

assimilated to the urban area;

– starting with 1968, urban area includes only

municipalities and towns.

Age is expressed in the years reached during the

year (for instance, a person of 24 years old and 11

months at July 1, is considered to be of 24 years old).

The definitions of vital events are in compliance

with the principles and recommendations of the United

Nations Statistical Commission:

– live-birth is a product of conception completely

ejected or extracted from the mother's body,

regardless of the pregnancy duration, who after this

separation gives a sign of life (respiration, heart

activity, beats of umbilical cord or muscular

contractions dependent of will);

– nãscut-mort este produsul concepþiei, expulzat sau

extras complet din corpul mamei dupã o duratã a

sarcinii de cel puþin 28 sãptãmâni ºi care, dupã

aceastã separare, nu prezintã nici un semn de viaþã;

– decedatã este persoana cãreia i-au încetat definitiv

funcþiile vitale dupã trecerea unui timp oarecare de

la naºtere;

– cãsãtoria reprezintã uniunea dintre un bãrbat ºi o

femeie, încheiatã în concordanþã cu legislaþia þãrii, în

scopul întemeierii unei familii ºi din care rezultã

drepturi ºi obligaþii între cei doi soþi, precum ºi ale

acestora faþã de copii;

– divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtorii

încheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a

organelor judecãtoreºti.

Sporul natural reprezintã diferenþa dintre numãrul

nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor decedate, în anul

de referinþã.

Durata medie a vieþii reprezintã numãrul mediu de

ani pe care îi are de trãit un nou-nãscut, dacã ar trãi tot

restul vieþii în condiþiile mortalitãþii pe vârste din perioada

de referinþã.

Rata de natalitate reprezintã numãrul de nãscuþi-vii

dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv

ºi se exprimã în numãr de nãscuþi-vii la 1000 locuitori.

Rata de mortalitate reprezintã numãrul persoanelor

decedate dintr-un an raportat la populaþia medie din anul

respectiv ºi se exprimã în numãr de decese la 1000

locuitori.

Rata mortalitãþii infantile reprezintã numãrul de

decedaþi în vârstã de sub 1 an la 1000 nãscuþi-vii din

anul respectiv.

Rata de mortinatalitate reprezintã numãrul anual

de nãscuþi-morþi dintr-un an, raportat la numãrul de

nãscuþi-vii ºi morþi din acelaºi an ºi se exprimã în

numãrul de nãscuþi-morþi la 1000 nãscuþi-vii ºi morþi din

anul respectiv.

Rata de nupþialitate reprezintã numãrul

cãsãtoriilor dintr-un an raportat la populaþia medie din

anul respectiv ºi se exprimã în numãr de cãsãtorii la

1000 locuitori.

Rata de divorþialitate reprezintã numãrul

divorþurilor dintr-un an raportat la populaþia medie din

anul respectiv ºi se exprimã în numãr de divorþuri la 1000

locuitori.

Repartizarea evenimentelor demografice în profilteritorial (pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare ºi

judeþe) s-a fãcut dupã urmãtoarele criterii:

– pentru nãscuþi-vii ºi nãscuþi-morþi, dupã domiciliul

mamei;

– pentru decese, dupã domiciliul persoanei decedate;

– pentru cãsãtorii, dupã locul înregistrãrii cãsãtoriei;

– pentru divorþuri, dupã ultimul domiciliu comun al

soþilor.

– dead-born child is a product of conception

completely ejected or extracted from the mother's

body after a pregnancy duration of at least 28 weeks

who, after this separation, gives no sign of life;

– deceased is the person whose vital functions

definitively ceased after a certain time passed from

his birth;

– marriage represents an union between a man and a

woman concluded according to the country’s

legislation, in order to set up a family, where

husband and wife have rights and obligations

against one another as well as against their children;

– divorce represents the dissolution of a legally

concluded marriage, according to a final decision of

judicial bodies.

Natural increase represents the balance between

the number of live-births and the number of deceased

persons during the reference year.

Life expectancy represents the average number of

years an infant would live, if he / she lived all his / her life,

under the conditions of mortality by age corresponding to

the reference period.

Birth rate represents the ratio between the number

of live-births in a year and the average population of the

respective year and is expressed by the number of live-

births per 1000 inhabitants.

Mortality rate represents the ratio between the

number of deceased persons in a year and the average

population of the respective year and is expressed by the

number of deaths per 1000 inhabitants.

Infant mortality rate represents the number of

deaths for infants under one year of age per 1000 live

births in a given year.

Late foetal-deaths rate is the ratio between the

number of late foetal-deaths in a year and the total

number of live births and late foetal deaths in the same

year, and is expressed by the number of deaths per 1000

live births and late foetal deaths.

Marriages rate represents the ratio between the

number of marriages in a year and the average

population of the respective year and is expressed by the

number of marriages per 1000 inhabitants.

Divortiality rate represents the ratio between the

number of divorces in a year and the average population

of the respective year and is expressed by the number of

divorces per 1000 inhabitants.

Demographic events breakdown at territoriallevel (by macroregion, development region and county)

was done according to the following criteria:

– for live-births and dead-born children, by mother's

residence;

– for deaths, by residence of the deceased person;

– for marriage, by place of marriage registration ;

– for divorces, by last common residence of the

spouses.

Migraþia internã reprezintã schimbãrile de domiciliu

ºi stabilirile temporare de reºedinþã în altã localitate

decât cea de domiciliu în interiorul graniþelor þãrii.

Schimbarea domiciliului s-a înregistrat în cazul

persoanelor pentru care organele de poliþie au înscris

noul domiciliu în cartea de identitate ºi în fiºa de evidenþã

a persoanei. Începând cu anul 1992, sunt cuprinse ºi

schimbãrile de domiciliu dintr-un sector în altul al

Municipiului Bucureºti. Nu sunt incluse schimbãrile de

domiciliu în interiorul aceleiaºi localitãþi sau în acelaºi

sector, ºi nici dintr-un sat în altul, în cadrul aceleiaºi

comune.

Migraþia internaþionalã reprezintã schimbarea

domiciliului în altã þarã sau, din altã þarã în România.

Datele cu privire la emigranþi se referã la cetãþenii

români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate.

Datele cu privire la imigranþi se referã la cetãþenii

din altã þarã care ºi-au stabilit domiciliul în România.

Soldul migraþiei internaþionale reprezintã diferenþa

dintre numãrul imigranþilor ºi cel al emigranþilor, în anul

de referinþã.

Internal migration represents changes of

permanent residence and temporary settling of

residence in another locality, different from that of

permanent residence inside the borders of the country.

Change of permanent residence was registered in

case of persons for whom police wrote down the new

permanent residence in the identity card and in persons’

evidence file. Starting with 1992, data also include

changes of permanent residence from one sector to

another within Bucharest Municipality. There are not

included permanent residence changes inside the same

locality or sector, or from one village to another, in the

same commune.

International migration represents the change of

permanent residence to another country or, from another

country to Romania.

Data on emigrants refer to Romanian citizens who

settled their permanent residence abroad.

Data on immigrants refer to citizens from another

country who settled their permanent residence in

Romania.

Net international migration represents the

difference between the number of immigrants and the

number of emigrants during the reference year.

Populaþia pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009Population by sex and area, on July 1, 20092.G1

��

��

� ��

��

Total Urban Rural

Masculin / Male Feminin / Female

Urban Rural

Total Masculin / Male Feminin / Female

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009Population by age and sex, on July 1, 20092.G3

Populaþia pe medii, la 1 iuliePopulation by area, on July 12.G2

��

��

��

�

�

�

Urban Rural

%

� � ��

��

��

�

MasculinMale

Mii persoaneThou persons

Mii persoaneThou persons

FemininFemale

VârstaAge

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþieiBirth rate, mortality and natural increase2.G4

Rate de fertilitate, pe grupe de vârstãFertility rates, by age group2.G5

�

�

��

�

�

��

Natalitate / Birth rate Mortalitate / Mortality rate

Sporul natural pozitivPositive natural increase

Sporul natural negativNegative natural increase

Rate (la 1000 locuitori) /Rates (per 1000 inhabitants)

� �

� ��

��

� �

��

��

��

��

�

�

�

Nãscuþi-vii la 1000 femei /Live-births per 1000 women

30 – 34 ani / years

25 – 29 ani / years 45 – 49 ani / years



Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)Life expectancy, by sex (years)2.G6

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilorEvolution of marriages and divorces2.G7

��

��

��

��

��

��

��

� ��

� ��

��

��

��

� � � � � �

�

�

�

�

�

MasculinMale

FemininFemale

� �

��

��

��

��

�

�

��

� � �

mii / thou

CãsãtoriiMarriages

DivorþuriDivorces

2.1 Populaþia pe sexe ºi medii2.2 Populaþia pe grupe de vârstã ºi sexe, la 1 iulie2.3 Populaþia pe vârste, sexe ºi medii, la 1 iulie 20092.4 Populaþia judeþelor, municipiilor ºi oraºelor, la 1 iulie 20092.5 Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor,

la 1 iulie 20092.6 Miºcarea naturalã a populaþiei2.7 Miºcarea naturalã a populaþiei, pe medii2.8 Nãscuþii - vii dupã grupa de vârstã a pãrinþilor2.9 Nãscuþii-vii dupã rangul nãscutului-viu ºi grupa de vârstã a mamei

2.10 Vârsta medie a mamei la naºtere, pe medii2.11 Întreruperi de sarcinã, pe grupe de vârstã2.12 Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstã ºi indicele conjunctural

al fertilitãþii2.13 Decesele, pe grupe de vârstã ºi sexe2.14 Decesele sub 1 an dupã grupa de vârstã2.15 Decese, pe cauze de deces2.16 Ratele de mortalitate, pe grupe de vârstã ºi sexe2.17 Decese sub 1 an, pe cauze de deces2.18 Rate specifice de mortalitate, pe cauze de deces2.19 Durata medie a vieþii, pe sexe ºi medii2.20 Cãsãtoriile dupã grupa de vârstã a soþilor2.21 Cãsãtoriile dupã starea civilã a soþilor înainte de cãsãtorie2.22 Vârsta medie la cãsãtorie ºi vârsta medie la prima cãsãtorie, pe medii2.23 Divorþurile dupã grupa de vârstã a soþilor2.24 Divorþurile dupã numãrul copiilor minori rãmaºi

prin desfacerea cãsãtoriei2.25 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,

pe medii ºi sexe2.26 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,

pe grupe de vârstã ºi medii2.27 Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate

de schimbarea domiciliului2.28 Emigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã

(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)2.29 Emigranþii, dupã naþionalitate ºi þara de destinaþie

(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)2.30 Imigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã

(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)2.31 Imigranþii, dupã þara de provenienþã

(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)2.32 Migraþia internaþionalã determinatã de schimbarea domiciliului,

pe sexe

Teritorial

2.33 Populaþia ºi densitatea populaþiei, în profil teritorial, la recensãminte2.34 Populaþia, în profil teritorial, pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009 2.35 Populaþia, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, la 1 iulie 2009 2.36 Miºcarea naturalã a populaþiei, în profil teritorial ºi pe medii,

în anul 20092.37 Ratele de fertilitate, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã,

în anul 2009 2.38 Durata medie a vieþii, în profil teritorial, pe sexe ºi medii,

în anul 2009 2.39 Decesele, pe cauze de deces, în profil teritorial, în anul 2009 2.40 Vârsta medie a soþilor la data încheierii cãsãtoriei, în profil teritorial

ºi pe medii, în anul 20092.41 Divorþurile, dupã numãrul copiilor minori rãmaºi prin

desfacerea cãsãtoriei, în profil teritorial, în anul 20092.42 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, în profil

teritorial ºi pe medii, în anul 2009 2.43 Emigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 2.44 Imigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 2.45 Migraþia internaþionalã, în profil teritorial ºi pe sexe, în anul 2009

22 POPULAÞIE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

LABOUR MARKET

3

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în

gospodãrii, pentru datele privind populaþia ocupatãºi ºomajul BIM (definit conform criteriilor BirouluiInternaþional al Muncii);

� Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã înunitãþile economico-sociale, pentru datele referitoarela numãrul salariaþilor (conform RegulamentuluiConsiliului ºi Parlamentului European nr. 530/1999privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºicostului forþei de muncã);

� Cercetarea statisticã trimestrialã asupra locurilor demuncã vacante, pentru datele referitoare la rata locurilorde muncã vacante (conform Regulamentului Consiliuluiºi Parlamentului European nr. 453/2008 privindstatisticile referitoare la locurile de muncã vacante);

� Balanþa forþei de muncã, pentru datele privindpopulaþia ocupatã civilã pe activitãþi ale economieinaþionale, pe forme de proprietate ºi pe judeþe.

Surse administrative:� Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de

Muncã, pentru datele privind ºomajul înregistrat ºinumãrul persoanelor cuprinse în cursuri de calificareºi recalificare;

� Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,pentru datele privind condiþiile de muncã.


FORÞA DE MUNCÃ

Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã îngospodãrii (AMIGO) este conceputã ca o sursãimportantã de informaþii intercenzitare asupra forþei demuncã; ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, dateesenþiale asupra principalelor segmente de populaþie (activã- ocupatã ºi în ºomaj - inactivã), cu numeroase posibilitãþi decorelare ºi structurare dupã caracteristici demo - socio -economice diverse, în condiþii de comparabilitateinternaþionalã. Începând cu anul 1996, ancheta forþei demuncã în gospodãrii se realizeazã trimestrial, ca o cercetarecontinuã, permiþând astfel obþinerea de date conjuncturaleasupra mãrimii ºi structurii ofertei de forþã de muncã ºievidenþierea fenomenelor cu caracter sezonier care semanifestã pe piaþa forþei de muncã. Din anul 2004, volumuleºantionului pe care se realizeazã ancheta este de 28080locuinþe/trimestru. Datele anuale se calculeazã ca mediiaritmetice ale datelor trimestriale.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Household labour force statistical survey, for data

on employment and ILO unemployment (definedaccording to the International Labour Officecriteria);

� Labour cost survey carried out in economic andsocial units, for data regarding the number ofemployees (according to the Regulation of theEuropean Parliament and of the Councilno.530/1999 regarding statistics of earnings andlabour cost structures);

� Quarterly job vacancy survey, for data related to rateof vacancies (according to the Regulation of theEuropean Parliament and of the Councilno.453/2008 regarding statistics of vacancies);

� Labour force balance, for data on civil employmentby activity of national economy, by type of ownershipand by county.

Administrative sources:� National Agency for Employment, for data on the

number of registered unemployment and the numberof persons who attend qualification andrequalification courses;

� Ministry of Labour, Family and Social Protection, fordata on working conditions.


LABOUR FORCE

Household Labour Force Survey (HLFS) isconceived as an important source of inter-censusinformation about labour force; the survey provides, in acoherent way, essential data about main populationsegments (economically active - employed andunemployed - non-economically active), with numerouspossibilities of correlation and structuring by demo-socio-economical features, under international comparabilityconditions. Beginning with 1996, household labour forcesurvey is quarterly carried out, as a continuous survey,resulting in short-term data on the labour force size andstructure and pointing out seasonal phenomena takingplace on the labour market. Since 2004, the samplevolume is of 28080 dwellings/quarter.The yearly data arecalculated as quartely data arithmetic means.

Cercetarea statisticã privind costul forþei demuncã este o cercetare statisticã anualã complexã carefurnizeazã elementele necesare efectuãrii unor analizeprivind evoluþia diferitelor componente ale costului forþei demuncã ºi corelaþiile dintre ele, oferind, totodatã, elementelenecesare calculului mãrimii brute ºi nete, lunare ºi orare, acâºtigului salarial structurat pe activitãþi ale economieinaþionale, forme de proprietate, forme juridice, categorii desalariaþi, sexe, regiuni de dezvoltare ºi judeþe. Serealizeazã pe un eºantion de circa 29500 de operatorieconomici ºi sociali, aparþinând tuturor claselor de mãrimea întreprinderii, indiferent de numãrul de salariaþi. Suntexcluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N.,M.A.I., S.R.I. etc.).

Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncãvacante este o cercetare statisticã selectivã trimestrialã,având ca perioadã de referinþã luna de mijloc atrimestrului, furnizeazã elementele necesare calculãriiratei trimestriale a locurilor de muncã vacante. Cercetareastatisticã se realizeazã pe un eºantion de circa 24000 deîntreprinderi/unitãþi locale. Sunt excluse forþele armate ºipersonalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).

Balanþa forþei de muncã este o lucrare care serealizeazã pe baza informaþiilor din mai multe surse dedate: statistica demograficã; cercetarea statisticã privindcostul forþei de muncã; cercetarea statisticã asupra forþeide muncã în gospodãrii (AMIGO); surse administrative.

Populaþia ocupatã civilã cuprinde, potrivitmetodologiei balanþei forþei de muncã, toate persoanelecare, în anul de referinþã, au desfãºurat o activitateeconomico-socialã aducãtoare de venit, cu excepþiacadrelor militare ºi a persoanelor asimilate acestora(personalul din Ministerul Apãrãrii Naþionale, MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii),a salariaþilor organizaþiilor politice, obºteºti ºi a deþinuþilor.

Populaþia activã (persoanele active) - din punct devedere economic - cuprinde toate persoanele de 15 aniºi peste, care furnizeazã forþa de muncã disponibilãpentru producþia de bunuri ºi servicii; include populaþiaocupatã ºi ºomerii BIM.

Populaþia ocupatã cuprinde, conform metodologiei„Cercetãrii statistice asupra forþei de muncã îngospodãrii”, toate persoanele de 15 ani ºi peste, care audesfãºurat o activitate economicã producãtoare debunuri sau servicii de cel puþin o orã1) în perioada dereferinþã (o sãptãmânã), în scopul obþinerii unor veniturisub formã de salarii, platã în naturã sau alte beneficii.

ªomerii BIM, conform criteriilor BirouluiInternaþional al Muncii (BIM), sunt persoanele de 15-74 ani, care în perioada de referinþã îndeplinescsimultan urmãtoarele condiþii:– nu au loc de muncã ºi nu desfãºoarã o activitate în

scopul obþinerii unor venituri;

Labour cost survey is a complex yearly statisticalsurvey which provides the necessary elements for theanalysis on the evolution of various components oflabour cost and correlations among them, offering, aswell, the necessary elements for the calculation of netand gross size, monthly and hourly, of the earningsstructured by national economy activity, ownership type,legal form, employees category, sex, development regionand county. It is achieved on a sample of about 29500economic and social operators, from all enterprise sizeclasses, irrespective of employees number. There areexcluded armed forces and similar staff (Ministry ofNational Defence, Ministry of Administration and Interior,Romanian Intelligence Service etc.).

Job vacancy survey is a quarterly statisticalsample survey, having as reference period the quartermiddle month; it provides the necessary elements forthe calculation of vacancies quarterly rate. It is carriedout on a sample of about 24000 enterprises / localunits. There are excluded armed forces and similar staff(Ministry of National Defence, Ministry of Administrationand Interior, Romanian Intelligence Service etc.)

Labour force balance is a paper drawn up basedon the information from several data sources:demographic statistics, labour cost survey; householdlabour force survey (HLFS); administrative sources.

Civil employment includes, according to themethodology used for the labour force balance, allpersons who, during the reference year, carried out asocio-economic lucrative activity, excepting military staffand similar (Ministry of National Defence, Ministry ofAdministration and Interior, Romanian IntelligenceService staff), political and community organisationsemployees and the convicts.

Economically active population (active persons)comprises all persons aged 15 years and over, providingavailable labour force for the production of goods andservices; it includes employed population and ILOunemployed.

Employment includes, according to themethodology of ”Household labour force survey” allpersons aged 15 years and over, who carried out aneconomic activity producing goods or services of at leastone hour1) during the reference period (one week) inorder to get income as salaries, payment in kind or otherbenefits.

ILO unemployed, according to International LabourOffice (ILO) criteria, are persons aged 15-74 years who,during the reference period, simultaneously meet thefollowing conditions:– have no job and are not carrying out any activity in

order to get income;

1) Pentru lucrãtorii pe cont propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi care lucreazã în agriculturã, durata minimã este de 15 ore.For self-employed and contributing family workers who work in agriculture, minimum duration is 15 hours.

– sunt în cãutarea unui loc de muncã, utilizând înultimele patru sãptãmâni diferite metode activepentru a-l gãsi (înscrierea la agenþii de ocupare aforþei de muncã sau la agenþii particulare de plasare,acþiuni pentru începerea unei activitãþi pe contpropriu, publicarea de anunþuri, apel la prieteni,rude, colegi, sindicate etc.);

– sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele douã sãptãmâni, dacã s-ar gãsi imediat un loc de muncã.Rata de activitate reprezintã raportul dintre

populaþia activã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani,exprimat procentual.

Rata de ocupare reprezintã raportul dintrepopulaþia ocupatã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani, exprimat procentual.

Rata ºomajului BIM reprezintã raportul dintrenumãrul ºomerilor BIM ºi populaþia activã, exprimatprocentual.

Rata ºomajului BIM de lungã duratã reprezintãponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste înpopulaþia activã.

Rata ºomajului BIM de lungã duratã pentru tineri(15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri aflaþi înºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã tânãrã.

Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratãreprezintã ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luniºi peste în total ºomeri.

Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã pentrutineri (15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineriaflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în total ºomeri tineri.

Statutul profesional reprezintã situaþia uneipersoane ocupate, în funcþie de modul de obþinere aveniturilor prin exercitarea unei activitãþi ºi anume:– salariat, persoana care-ºi exercitã activitatea pe

baza unui contract de muncã într-o unitateeconomicã sau socialã - indiferent de forma ei deproprietate - sau la persoane particulare, înschimbul unei remuneraþii sub formã de salariu,plãtit în bani sau naturã, sub formã de comision etc.;

– patron, persoana care-ºi exercitã ocupaþia (meseria)în propria sa unitate (întreprindere, agenþie, atelier,magazin, birou, fermã etc.), pentru a cãrei activitate areangajaþi unul sau mai mulþi salariaþi;

– lucrãtor pe cont propriu, persoana care-ºi exercitãactivitatea în unitatea proprie sau într-o afacereindividualã, fãrã a angaja nici un salariat, fiind ajutat,sau nu, de membrii familiei, neremuneraþi;

– lucrãtor familial neremunerat, persoana care-ºiexercitã activitatea într-o unitate economicã familialãcondusã de un membru al familiei sau o rudã, pentrucare nu primeºte remuneraþie sub formã de salariusau platã în naturã; gospodãria þãrãneascã(agricolã) este consideratã o astfel de unitate;

– are looking for a job, undertaking certain actionsduring the last four weeks (registering atemployment agencies, or private agencies forplacement, attempts for starting an activity on ownaccount, publishing notices, asking for a job amongfriends, relatives, mates, trade unions a.s.o.);

– are available to start work within the next two weeks,if they immediately find a job.Activity rate represents the ratio between active

population and total population aged 15-64 yearsexpressed as percentage.

Employment rate represents the ratio betweenemployed population and total population aged 15-64 years expressed as percentage.

ILO unemployment rate represents the ratiobetween the number of ILO unemployed and activepopulation expressed as percentage.

Long term ILO unemployment rate represents theweight of unemployed for 12 months and over in activepopulation.

Long term ILO unemployment rate for young people(aged 15-24 years) represents the weight of youngunemployed for 6 months and over in young active population.

Incidence of long term ILO unemploymentrepresents the weight of unemployed for 12 months andover in total unemployed.

Incidence of long term ILO unemployment for youngpeople (aged 15-24 years) represents the weight of youngunemployed for six months and over in total young unemployed.

Status in employment represents the situation ofan employed person, depending on the way of achievingincome from his activity, namely:– employee, a person who carries out his activity

based on an employment contract into an economicor social unit - no matter of its ownership type - or forprivate persons, for a remuneration as salary, incash or in kind, as commission a.s.o.;

– employer, a person who carries out his occupation(trade) in his own unit (enterprise, agency,workshop, shop, office, farm a.s.o.) for whose activityhe has one or several employees;

– self-employed, a person who carries out his activityin his own unit or in an individual business, withouthiring any employee, being helped, or not, bycontributing family workers;

– contributing family worker, a person who carriesout his activity into a family economic unit, run by amember of the family or a relative, for which he getsno remuneration as salary or payment in kind;peasant (agricultural) household is considered sucha unit;

– membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole, persoana care a lucrat fieca proprietar de teren agricol într-o societateagricolã constituitã conform legii, fie ca membru alunei cooperative meºteºugãreºti, de consum sau decredit.Numãrul mediu al salariaþilor reprezintã o medie

aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice alesalariaþilor, inclusiv din zilele de repaus sãptãmânal,sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare împãrþitã lanumãrul total al zilelor calendaristice (365 zile). În efectivulzilnic al salariaþilor luat în calculul numãrului mediu, nu secuprind: salariaþii aflaþi în concedii fãrã platã, în grevã,detaºaþi la lucru în strãinãtate. În zilele de repaussãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare se iaîn calcul ca efectiv zilnic numãrul salariaþilor din ziuaprecedentã, mai puþin cei al cãror contract/raport a încetatîn aceastã zi. Salariaþii care nu au fost angajaþi cu normãîntreagã s-au inclus în numãrul mediu proporþional cutimpul de lucru prevãzut în contractul de muncã.

Începând cu anul 2003 din efectivele zilnice luate încalculul numãrului mediu au fost excluºi salariaþii alcãror contract de muncã/raport de serviciu a fostsuspendat, conform Legii nr.53/2003 Codul muncii, art.49-54, privind „Suspendarea contractului individual demuncã” ºi Legii nr.161/2003 referitor la suspendarearaportului de serviciu (exemple: concediu dematernitate, concediu pentru incapacitate temporarã demuncã, exercitarea unei funcþii în cadrul unei autoritãþiexecutive, legislative ori judecãtoreºti pe toatã duratamandatului º.a.).

Numãrul salariaþilor la 31 decembrie (efectivulsalariaþilor) reprezintã numãrul de salariaþi angajaþi cucontract individual de muncã pe duratã determinatã saunedeterminatã, în program complet sau parþial (inclusivcei cu contract de muncã/raport de serviciu suspendat)existenþi în evidenþele întreprinderii la sfârºitul anului. Nusunt cuprinºi salariaþii detaºaþi la lucru în strãinãtate ºicei care cumuleazã mai multe funcþii ºi nu au funcþia debazã la unitatea raportoare.

Repartizarea salariaþilor pe activitãþi ale economieinaþionale s-a realizat dupã activitatea omogenã aîntreprinderii, iar pe judeþe în funcþie de localitatea încare aceºtia îºi desfãºoarã activitatea.

ªomerii înregistraþi reprezintã persoanele careîndeplinesc cumulativ condiþiile prevãzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentruºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi care seînregistreazã la agenþia pentru ocuparea forþei de muncãîn a cãrei razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz,reºedinþa, ori alt furnizor de servicii de ocupare, carefuncþioneazã în condiþiile prevãzute de lege, în vedereaobþinerii unui loc de muncã.

– member of an agricultural holding or of a non-agricultural co-operative, a person whoworked either as owner of agricultural land into anagricultural holding set up according to legalprovisions, or as a member of a craftsmen,consumption or credit co-operative.Average number of employees represents a simple

arithmetic mean resulted from the sum of dailyemployees number, including from the weekly rest days,legal holidays and other non-working days divided to thetotal calendar days of the year (365 days). In daily numberof employees taken into calculation for average number,there are not included: employees under unpaid leave,on strike, detached to work abroad. In weekends, legalholidays, other days off it is taken into calculation as dailynumber the number of employees from previous day, lessthat of those whose labour contract ceased the same day.Employees who were not employed in full time areincluded in average number of employees, proportionallywith the working time from the labour contract.

Beginning with 2003 out of the daily total numbertaken into account when computing the average numberexcluded the employees whose labourcontract/agreement was suspended according to theLaw no. 53/2003 - Labour Code, art. 49-54, regarding the”Suspension of the individual labour contract” and theLaw no. 161/2003 regarding suspension of the workagreement (examples: maternity leave, temporarilylabour disability leave, exercising a function within anexecutive, legislative or judiciary authority duringduration of the mandate a.s.o.).

Number of employees on December 31 (numberof employees) represents the number of employeesemployed with individual labour contract with definite ornon-definite duration, with full or part-time (includingthose with suspended labour contract/agreement)existent in the enterprise records at the end of the year.The employees detached abroad and those who holdmore than one position and are not having the mainposition at the reporting unit are not included.

The breakdown of employees by activity of thenational economy was carried out according tohomogeneous activity of the enterprise and by countyaccording to the locality where they work.

Registered unemployed represent persons whofulfill the cumulative conditions stipulated by the Law no.76/2002 regarding the system of unemploymentinsurance and employment incentives and who registerto the employment agency in the territorial zone theyhave domicile or, by case, residence, or to anotherprovider of employment services, functioning accordingto the law, in order to get a job.

Conform legislaþiei în vigoare, calitatea de ºomero are persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarelecondiþii:

a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârstade minimum 16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor depensionare;

b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihiceo fac aptã pentru prestarea unei munci;

c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri saurealizeazã din activitãþi autorizate potrivit legii, veniturimai mici decât valoarea indicatorului social de referinþãdefinit în textul Legii nr.76/2002;

d) este disponibilã sã înceapã lucrul în perioadaimediat urmãtoare dacã s-ar gãsi un loc de muncã;

Asimilaþi ºomerilor sunt:– absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii

ºcolilor speciale pentru persoane cu handicap învârstã de minim 16 ani, care, într-o perioadã de 60de zile de la absolvire, nu au reuºit sã se încadrezeîn muncã potrivit pregãtirii profesionale;

– persoanele care înainte de efectuarea stagiuluimilitar nu au fost încadrate în muncã ºi care într-operioadã de 30 de zile de la data lãsãrii lor la vatrãnu s-au putut încadra în muncã;Rata ºomajului înregistrat reprezintã raportul

dintre numãrul ºomerilor (înregistraþi la agenþiile pentruocuparea forþei de muncã) ºi populaþia activã civilã(ºomeri + populaþie ocupatã civilã, definitã conformmetodologiei balanþei forþei de muncã).

Locuri de muncã vacante

Rata locurilor de muncã vacante reprezintãraportul dintre numãrul locurilor de muncã vacante ºinumãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi vacante,exclusiv cele blocate sau destinate numai promovãriiîn interiorul întreprinderii sau instituþiei), exprimatprocentual.

Datele medii anuale privind numãrul locurilor demuncã vacante ºi numãrul total de locuri de muncã secalculeazã ca medii aritmetice simple ale datelortrimestriale corespunzãtoare fiecãruia dintre cei doiindicatori.

Numãrul locurilor de muncã vacante includenumãrul posturilor plãtite, nou create, neocupate, saucare vor deveni vacante, pentru care:– angajatorul întreprinde acþiuni concrete spre a gãsi

un candidat potrivit pentru ocuparea postuluirespectiv (exemple de acþiuni concrete întreprise deangajator: anunþarea existenþei locului vacant prinserviciile de ocupare a forþei de muncã, publicitateprin ziare, media, Internet, contactare directã aposibililor candidaþi etc.);

– angajatorul doreºte ocuparea imediatã sau într-operioadã specificã de timp. Perioada maximãnecesarã ocupãrii locului de muncã vacant poate finelimitatã.

According to the legislation in force, unemployedposition is held by person who fulfills the followingcumulative conditions:

a) he is looking for a job from 16 years old at least to pension age;

b) his health, his physical and psychical capacitiesmake him able to work;

c) he has no job, he gets no income or, from legalactivities, he gets an income lower than the value ofreference social indicator according to the Lawno.76/2002;

d) he is available to start work in the next period if hefinds a job;

Assimilated unemployed are:– graduates of educational institutions and graduates

of special schools for disabled persons aged 16years at least, who, during a 60 days period sincegraduation, did not succeed in being employedaccording to their vocational training;

– persons who, before carrying out their militaryservice, were not employed and who, during a 30days period since the end of military service, couldnot be employed;Registered unemployment rate represents the ratio

between the number of unemployed (registered at theagencies for employment) and civil economically activepopulation (unemployed + civil employment, definedaccording to the methodology of labour force balance).

Job vacancies

Vacancies rate represents the ratio between thenumbers of vacancies and total number of jobs(occupied and vacant, excluding the blocked ones ormeant for promotion inside the enterprise orinstitution), expressed as percentage.

Yearly average data on the number of vacancies andtotal number of jobs are calculated as simple arithmeticmeans of quarterly data corresponding to each of thetwo indicators.

Number of vacancies includes the number of paid,newly created jobs, unoccupied or becoming vacancies,for which:– employer takes concrete actions to find an adequate

candidate for that job (examples of concrete actionstaken by employer: announce of vacancy existencethrough employment services, advertising in thenewspapers, mass media, internet, direct contactwith possible candidates;

– employer whishes to occupy at once or in specificperiod of time. Maximum period needed to occupythe vacancy can be unlimited.

Sunt considerate locuri de muncã vacante posturiledestinate persoanelor din afara întreprinderii (dar pecare pot concura ºi persoane din interiorul întreprinderii),indiferent dacã sunt posturi pe duratã determinatã saunedeterminatã, în program de lucru normal sau parþial.

Nu se considerã vacante, posturile neocupate:

– destinate exclusiv promovãrii persoanelor dininteriorul întreprinderii sau instituþiei;

– din unitãþile administraþiei publice, blocate printr-unact normativ.Posturile ocupate de persoanele care absenteazã o

anumitã perioadã de timp (concedii de maternitate, pentruîngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fãrã platã,alte absenþe), se considerã vacante, dacã angajatoruldoreºte substituirea pe perioadã determinatã (temporarã)ºi dacã întreprinde acþiuni de gãsire a candidaþilor.

Numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºivacante) include efectivul salariaþilor la sfârºitul lunii(exclusiv cei cu contract de muncã/raport de serviciususpendat) ºi numãrul locurilor de muncã vacante.

CONDIÞII DE MUNCÃ

Accident de muncã reprezintã vãtãmarea violentãa organismului, precum ºi intoxicaþia acutã profesionalã,care s-au produs în timpul procesului de muncã, înîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de naturajuridicã a contractului în baza cãruia se desfãºoarãactivitatea ºi care provoacã incapacitatea temporarã demuncã de cel puþin trei zile, invaliditate sau deces.

În raport cu urmãrile produse ºi cu numãrulpersoanelor accidentate, accidentul de muncã seclasificã în:– accident care produce incapacitate temporarã de

muncã de cel puþin 3 zile;– accident care produce invaliditate;– accident mortal;– accident colectiv, respectiv cel în care sunt

accidentate în acelaºi timp ºi din aceeaºi cauzã celpuþin trei persoane.Rata accidentelor de muncã reprezintã frecvenþa

de accidentare sau numãrul accidentaþilor ce revin la1000 salariaþi.

Conflictele de interese se referã la întreruperiletemporare ale lucrului declanºate, în general, în scopurirevendicative sau pentru normalizarea raporturilor demuncã dintre unitate, pe de o parte, ºi salariaþii acesteia,pe de altã parte conform Legii nr.168/1999 privindsoluþionarea conflictelor de muncã.

Greva constituie o încetare colectivã ºi voluntarã alucrului într-o unitate, conform Legii nr. 168/1999.

There are considered vacancies those jobs forpersons outside the enterprise (for which can alsocompete those from inside the enterprise) no matter ifthey are jobs for definite or indefinite period, full time orpart time.

There are not considered vacancies theunoccupied jobs:– exclusively meant to promote persons from inside

the enterprise;– from units of public, local administration blocked by

normative documents.Jobs occupied by persons who are absent a certain

period of time (maternity leaves, child care, sick leaves,unpaid ones, others) are considered vacancies if theemployer wishes substitution during definite ortemporary period and if he looks for candidates.

Total number of jobs (occupied and vacant)includes the number of employees at the end of themonth (except those with suspended labour contract /agreement) and number of vacant jobs.

WORKING CONDITIONS

Accident at work represents the violent body injuryas well as the acute professional intoxication, takingplace during labour process or when accomplishingduties at work, irrespective of the legal nature of contracton which the activity is based and which causes thetemporary incapacity of work for at least three days,invalidity or death.

According to consequences and to the number ofpersons injured, accidents at work are classified asfollows:– accident causing temporary incapacity of work for at

least 3 days;– accident causing invalidity;– fatal accident at work;– collective accident, when at least 3 persons are

injured at the same time and due to the samecause.Rate of accidents at work represents accidents

frequency or number of injured persons per 1000 employees.

Conflicts of interest refer to work temporaryinterruptions, generally for claiming purposes or in viewto normalize the labour relationships between the unit,on the one side, and its employees, on the other sideaccording to the Law no.168/1999.

Strike represents a collective and voluntary ceasingof work within a unit, according to the Law no. 168/1999.

Conform CAEN Rev.2Industria include activitãþile de: industrie extractivã,

industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea deenergie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aercondiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare.

Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ,transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþiiºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri,tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºitehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi deservicii suport.

Serviciile sociale includ activitãþile de:administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale dinsistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþãsocialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeativeºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.

According to CANE Rev.2Industry includes: mining and quarrying,

manufacturing, electricity, gas, steam and airconditioning production and supply, water supply,sewerage, waste management and decontaminationactivities.

Trade services include: trade, transport andstorage, hotels and restaurants, information andcommunication, financial intermediation and insurance,real estate activities, professional, scientific andtechnical activities, activities of administrative servicesand of support services.

Social services include: public administration anddefence, social insurance of public sector, education,health and social assistance, shows, culture andrecreation activities, other activities of nationaleconomy.

Populaþia ocupatã civilã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionaleCivil employment, by main activities of national economy3.G1

��

��

��

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturãAgriculture, hunting and forestry

2008CAEN Rev. 2 / CANE Rev. 2

2009

Industrie1)

Industry1)

ConstrucþiiConstruction

ServiciiServices

1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and water supply;sewerage, waste management and decontamination activities.

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe sexe ºi medii,în anul 2009Employment structure, by status in employment, by sex and area, in 20093.G2

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Structura populaþiei ocupate în activitãþi neagricole, pe sexe, în anul 2009Employment structure in non-agricultural activities, by sex, in 20093.G3

��

��

��

��

��

��

��

SalariatEmployee

PatronEmployer

Lucrãtor pe cont propriu ºi membru al unei societãþi agricolesau al unei cooperativeSelf employed and member of an agricultural holding orof a co-operative

Lucrãtor familial neremuneratContributing family worker

%

Notã: Industria include activitãþile de: industrie extractivã, industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºiaer condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri, tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport.Serviciile sociale includ activitãþile de: administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþãsocialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.

Note: Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning production and supply, water supply, sewerage,waste management and decontamination activities.Trade services include: trade, transport and storage, hotels and restaurants, information and communication, financial intermediation and insurance, real estate activities, professional, scientific and technical activities, activities of administrative services and of support services.Social services include: public administration and defence, social insurance of public sector, education, health and social assistance, shows, cultureand recreation activities, other activities of national economy.

IndustrieIndustry


Masculin / Male Feminin / Female

CAEN Rev.2 / CANE Rev.2

Total

Servicii comercialeTrade services

Servicii socialeSocial services

Evoluþia numãrului mediu al salariaþilorEvolution of average number of employees3.G4

��

� ��

��

��

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului înregistratNumber of registered unemployed and unemployment rate3.G5

� � ��

��

��

�

��

��

��

��

��

� ��

�

��

��

��

��

�

�

�

Numãrul mediu al salariaþilor - totalAverage number of employees - total

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat1)

Average number of employees from integral private sector1)

mii persoane / thou persons

Numãrul ºomerilor înregistraþi - totalNumber of registered unemployed - total

Numãrul ºomerilor înregistraþi - femeiNumber of registered unemployed - women

Rata ºomajului - totalUnemployment rate - total

Rata ºomajului - femeiUnemployment rate - women

mii persoane / thou persons %

1) Include: proprietate integral privatã, proprietate integral strãinã. / Including: private integral ownership, foreign integral ownership.

Rata ºomajului BIM, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009ILO unemployment rate, by age group, sex and area, in 20093.G6

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

�

��

MasculinMale

FemininFemale

%

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO) - 2009.Source: Household Labour Force Survey (HLFS) - 2009.

RuralUrban

ani / years

ani / years

%

FORÞA DE MUNCÃ

3.1 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, pe sexe ºi medii3.2 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, dupã nivelul de educaþie,

pe sexe ºi medii3.3 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale

ºi pe grupe de vârstã, în anul 20093.4 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale

ºi dupã statutul profesional, în anul 20093.5 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã,

pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.6 Structura populaþiei ocupate, dupã nivelul de educaþie, pe grupe

de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.7 Structura populaþiei ocupate, pe grupe de ocupaþii, grupe de

vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.8 Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe grupe

de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.9 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale

(la sfârºitul anului)3.10 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi

pe forme de proprietate, în anul 2009 (la sfârºitul anului)3.11 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.12 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe3.13 Numãrul mediu al salariaþilor, pe forme de proprietate, clase

de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe3.14 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei 3.15 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe 3.16 Salariaþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe,

la 31 decembrie 2009 3.17 Salariaþii, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe, la 31 decembrie 20093.18 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului (la sfârºitul anului)3.19 Persoanele cuprinse în cursuri de formare profesionalã3.20 ªomerii înregistraþi, dupã nivelul de educaþie ºi pe grupe

de vârstã, la 31 decembrie 20093.21 ªomerii înregistraþi, beneficiari de indemnizaþii de ºomaj,

pe grupe de vârstã ºi dupã durata ºomajului, la 31 decembrie 2009 3.22 ªomajul BIM de lungã duratã, pe sexe ºi medii

CONDIÞII DE MUNCÃ

3.23 Numãrul accidentaþilor în muncã, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009

3.24 Revendicãrile care au declanºat conflicte de interese3.25 Conflictele de interese ºi frecvenþa lor lunarã3.26 Greve declanºate, cu respectarea procedurii prevãzute

în Legea nr. 168 / 19993.27 Conflictele de interese, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.28 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale3.29 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii

Teritorial

3.30 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial,pe sexe ºi medii

3.31 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe sexe ºi medii, în anul 2009

3.32 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009

3.33 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe grupe de vârstã,sexe ºi medii, în anul 2009

3.34 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã statutul profesional, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009

3.35 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009

3.36 Populaþia ocupatã civilã, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 (la sfârºitul anului)

3.37 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial 3.38 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe sexe 3.39 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale

economiei naþionale, în anul 2009 3.40 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului, în profil teritorial, la 31 decembrie 20093.41 ªomerii înregistraþi, în profil teritorial, pe categorii de personal

ºi nivel de educaþie, la 31 decembrie 20093.42 ªomajul BIM de lungã duratã, în profil teritorial, pe sexe ºi medii3.43 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei

naþionale, în profil teritorial, în anul 2009 3.44 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii,

în profil teritorial, în anul 20093.45 Numãrul accidentaþilor în muncã, în profil teritorial, în anul 20093.46 Conflictele de interese, în profil teritorial, în anul 2009

33 PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ

VENITURILE,CHELTUIELILE

ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

POPULATION INCOME,EXPENDITURE

AND CONSUMPTION

4

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã a bugetelor de familie;

� Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã,

în unitãþile economico-sociale (conform

Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului

European nr. 530/1999 privind statisticile structurii

câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã);

� Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor

salariale, în unitãþile economico-sociale (conform

Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului

European nr. 1165/1998 ºi nr. 1158/2005 privind

statisticile pe termen scurt);

� Cercetarea statisticã a salariilor, în luna octombrie,

în unitãþile economico-sociale;

� Alte cercetãri statistice asupra producþiei industriale

ºi agricole;

� Legislaþia în vigoare la 1 iulie a anului pentru

care se calculeazã indicatorul.

Surse administrative:� Direcþia Poliþiei Rutiere din cadrul Inspectoratului

General al Poliþiei Române, pentru datele privind

autovehiculele înscrise în circulaþie;

� Statistica vamalã;

� Evidenþele societãþilor de telefonie;

� Compania Naþionalã „Poºta Românã”.


VENITURILE POPULAÞIEI

Cercetarea statisticã a bugetelor de familiepermite colectarea informaþiilor privind componenþa

gospodãriilor, veniturile, cheltuielile ºi consumul acestora

ºi alte aspecte ale nivelului de trai al populaþiei. Ancheta

este organizatã ca o cercetare trimestrialã continuã pe o

perioadã de 3 luni consecutive, pe un eºantion de 9360

locuinþe permanente, repartizate în subeºantioane

lunare independente de câte 3120 locuinþe permanente.

Cercetarea s-a desfãºurat în 780 centre de

cercetare repartizate în toate judeþele þãrii ºi în

sectoarele municipiului Bucureºti (427 în mediul urban ºi

353 în mediul rural).

Includerea unei gospodãrii într-o anumitã categorie

socio-economicã s-a realizat pe baza statutului

ocupaþional principal al capului gospodãriei. În categoria

„Agricultori” s-au inclus gospodãriile de lucrãtori pe cont

propriu în agriculturã ºi membrii asociaþiilor agricole.

În cadrul gospodãriilor de „Pensionari” s-au inclus ºi

pensionarii agricoli.

Gruparea gospodãriilor pe decile de venit s-a

efectuat pe baza venitului total pe o persoanã, deflatat cu

indicele preþurilor de consum al populaþiei cu bazã

ianuarie 2009. Decilele împart seria gospodãriilor

ordonate crescãtor dupã nivelul venitului mediu lunar pe

o persoanã în 10 pãrþi egale (grupe decilice).

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Family budgets survey;

� Labour cost survey, in socio- economic units

(according to Regulation (EC) no. 530/1999 of the

European Parliament and of the Council

concerning structural statistics on earnings and on

labour costs);

� Monthly survey on earnings, in socio-economic

units (according to Regulation (EC) no.1165/1998

and no. 1158/2005 of the European Parliament and

of the Council concerning short-term statistics);

� Survey on salaries, in October, in

socio-economic units;

� Other surveys on industrial and agriculture

production;

� The national legislation in force on July 1st of the

year for which the structural indicator is computed.

Administrative sources:� Road Police Directorate within General

Inspectorate of Romanian Police, for data regarding

registered motor vehicles;

� Customs statistics;

� Phone companies records;

� National Company ”Romanian Post”.


POPULATION INCOME

Family budgets survey allows to collect information

on households composition, income, expenditure and

consumption and other aspects of population living

standard. The survey is organized as a quarterly

continuous survey for a period of 3 successive months,

on a sample of 9360 permanent dwellings, distributed in

monthly independent sub-samples of 3120 permanent

dwellings.

The survey has been carried out in 780 survey

centers distributed in all counties of the country and in

Bucharest Municipality sectors (427 in urban area and

353 in rural area).

A household was included in a certain socio-

economic category based on the main occupational

status of the household reference person. The category

”Farmers” includes households of self-employed in

agriculture and members of agricultural associations.

The households of ”Pensioners” also include agricultural

pensioners.

Households were grouped by income decilesbased on total income per person, deflated by population

consumer price index with January 2009 as base. The

deciles divide the household series structured ascending

according to the level of monthly average income per

person into 10 equal parts (decile groups).

Cercetarea statisticã privind costul forþei demuncã: caracteristicile cercetãrii sunt prezentate în

capitolul nr. 3 - Piaþa forþei de muncã (pagina 85).

Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilorsalariale asigurã producerea informaþiilor necesare pentru

evaluarea tendinþelor pe termen scurt ale câºtigurilor

salariale medii ºi ale numãrului de salariaþi la nivel de

activitãþi ale economiei naþionale. Cercetarea se realizeazã

cu periodicitate lunarã, fiind cercetate circa 24000

întreprinderi ºi unitãþi locale. Unitãþile din sectorul bugetar

sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepþie fãcând

unitãþile administraþiei publice locale pentru care datele la

nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bazã de

eºantion reprezentativ la nivel de judeþ (cca. 770 de unitãþi).

Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare

unitãþile cu 4 salariaþi ºi peste, care reprezintã 92,73%

din numãrul total al salariaþilor din acest sector. Sunt

excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N.,

M.A.I., S.R.I. etc.). Rezultatele acestei cercetãri sunt

utilizate pentru calculul indicilor trimestriali ai costului

orar al forþei de muncã.

Cercetarea statisticã asupra salariilor în lunaoctombrie este o cercetare statisticã anualã care are ca

obiectiv asigurarea informaþiilor privind numãrul de

salariaþi pe grupe de salarii de bazã ºi realizate, pe

grupe majore de ocupaþii, salariul mediu brut de bazã ºi

realizat, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe,

în luna octombrie. Se realizeazã pe un eºantion de circa

23600 de operatori economici ºi sociali. Sunt excluse

forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I.,

S.R.I. etc.).

Structura veniturilor pe surse de provenienþãeste determinatã de caracterul eterogen al gospodãriilor,

în funcþie de statutul ocupaþional al membrilor acestora.

În anul 2009, componenþa gospodãriilor pecategorii de gospodãrii, dupã statutul ocupaþional almembrilor gospodãriei se prezintã astfel:

Labour cost survey: the characteristics of the

survey are presented in chapter no. 3 - Labour market

(page 85).

Monthly survey on earnings ensures the necessary

information for evaluating the average earnings short-term

trends and number of employees at level of activities of the

national economy. The survey is monthly carried out by

observing approximately 24000 enterprises and local

units. The units of the budgetary sector are exhaustively

surveyed, excepting the local public administration units

for which the data at communal local councils level are

collected based on a sample, representative at county

level (about 770 units). As for the economic sector, the

units with 4 employees and over have been included in the

survey, these accounting for 92,73% of total number of

employees in this sector. The military staff, as well as the

assimilated staff (Ministry of National Defence, Ministry of

Administration and Interior, Romanian Intelligence Service

etc.) is excluded. The results of this survey are used when

computing the quarterly indices of hourly labour cost.

The survey on salaries in October is a yearly

statistical survey having as objective to ensure the

information about the number of employees by basic and

obtained salary group, by major occupation group, basic

and obtained average gross salary, by activity of national

economy and by sex, in October. It is carried out on a

sample of approximately 23600 economic and social

operators.The military staff, as well as the assimilated staff

(Ministry of National Defence, Ministry of Administration and

Interior, Romanian Intelligence Service etc.) is excluded.

Income structure by origin source is determined

by the heterogeneous character of households,

depending on the occupational status of their members.

In 2009, the composition of households byhousehold category, by occupational status ofhousehold members is presented as follows:

TotalStatutul ocupaþional gospodãrii din care, gospodãrii de: / of which, households of: Occupational status al membrilor Total Salariaþi Agricultori ªomeri Pensionari of household gospodãriei households Employees Farmers Unemployed Pensioners members

Total persoane 2,905 3,161 3,482 3,368 2,463 Total personsPersoane Economicallyactive 1,282 1,917 1,729 1,992 0,564 active persons

Salariaþi 0,847 1,738 0,210 0,590 0,326 EmployeesPatroni ºi lucrãtori Employers and pe cont propriu în self-employed in activitãþi neagricole1) 0,114 0,031 0,102 0,112 0,055 non-agricultural activities1)

Agricultori 0,189 0,050 1,382 0,048 0,103 Farmersªomeri 0,132 0,098 0,035 1,242 0,080 Unemployed

Persoane Non-economically inactive 1,623 1,244 1,753 1,376 1,899 active persons

Pensionari 0,688 0,120 0,095 0,144 1,405 PensionersElevi ºi studenþi 0,479 0,661 0,718 0,644 0,215 Pupils and studentsCasnice 0,156 0,161 0,176 0,221 0,107 HousewivesAlte persoane 0,300 0,302 0,764 0,367 0,172 Other persons

numãr mediu de persoane / gospodãrie / average number of persons / husehold

1)Inclusiv membrii cooperativelor neagricole. / Including members of non-agricultural holdings.

Veniturile totale cuprind:

– veniturile bãneºti pe surse de provenienþã (salarii,

venituri din activitãþi pe cont propriu, vânzãri,

ajutoare de ºomaj, pensii, alocaþii pentru copii, burse

ºi alte prestaþii de protecþie socialã, venituri din

proprietãþi etc.);

– contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii)

gratuite sau cu reducere de preþ, evaluatã la preþul

de vânzare al unitãþii ofertante;

– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii(producþie, stoc etc.), determinatã pe baza preþurilor

medii lunare ale produselor respective.

Câºtigul salarial nominal brut cuprinde:

– salariile, respectiv drepturile în bani ºi în naturã

cuvenite salariaþilor pentru munca efectiv prestatã

(inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar), potrivit

formei de salarizare aplicatã, sporurile ºi

indemnizaþiile acordate ca procentaj din salariu sau

în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii,

sumele plãtite pentru timpul nelucrat (indemnizaþiile

pentru concediile de odihnã ºi de studii, zile de

sãrbãtoare ºi alte zile libere, sumele plãtite din

fondul de salarii pentru concediile medicale),

premiile, primele de vacanþã ºi alte sume plãtite din

fondul de salarii potrivit prevederilor legislaþiei în

vigoare sau contractelor colective de muncã;

– sumele plãtite din profitul net ºi din alte fonduri(inclusiv contravaloarea tichetelor de masã).

Câºtigul salarial nominal net se calculeazã

scãzând din sumele brute aferente câºtigului salarial

nominal brut urmãtoarele elemente:

– impozitul aferent;

– contribuþia salariaþilor la bugetul asigurãrilor pentru

ºomaj;

– contribuþia individualã de asigurãri sociale de stat;

– contribuþia salariaþilor pentru asigurãrile sociale de

sãnãtate.

Indicele câºtigului salarial real se calculeazã ca

raport între indicele câºtigului salarial nominal mediu net

ºi indicele general al preþurilor de consum al populaþiei,

exprimat procentual.

Costul forþei de muncã reprezintã totalitatea

cheltuielilor suportate de angajator pentru forþa de

muncã ºi anume:

– sume brute plãtite direct salariaþilor (cheltuieli

directe): salarii, sume plãtite pentru timpul nelucrat,

premii ºi alte stimulente, drepturi în naturã plãtite din

fondul de salarii sau din alte fonduri, sume pentru

protecþia socialã din fondul de salarii ºi din

contribuþia de asigurãri sociale;

– alte cheltuieli ale unitãþii cu forþa de muncã(cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionalã,

Total income include:

– money income by origin sources (salaries, income

from own account activities, sales, unemployment

benefits, pensions, children allowances, scholarships

and other allowances of social protection, income

from properties a.s.o.);

– equivalent value of free or lower cost provisions(sales and services), estimated at selling price of

offerer;

– equivalent value of consumption of food andnon-food products from own resources(production, stock a.s.o.), determined based on

monthly average prices of respective products.

The gross nominal earnings includes:

– salaries, in cash and in kind for employees actually

done work (including for supplementary worked

time), according to the salary type applied, bonuses

and indemnities granted as salary percentage or as

fixed amounts, other bonuses according to the law,

amounts paid for unworked time (indemnities for

holiday and study leaves, holidays and other free

days, amounts paid from salary funds for medical

leaves), premiums, holiday bonuses and other

amounts paid from salary funds according to the

legislation provisions in force or to employment

collective contracts;

– amounts paid from net profit and other funds(including equivalent value of lunch tickets).

The net nominal earnings is calculated by

subtracting from gross sums related to gross nominal

earning the following elements:

– afferent tax;

– employees contribution to unemployment insurance

budget;

– individual contribution to state social insurance;

– employees contribution to health insurance.

The real earnings index is calculated as a ratio

between the average net nominal earnings index and the

population general consumer price index, expressed as

percentage.

The labour cost represents all the expenditure

supported by the employer for the labour force, namely:

– gross amounts directly paid to employees (direct

expenditure): salaries, amounts paid for unworked

time, premiums and other incentives, rights in kind

paid from salary funds or from other funds, amounts

for social protection from salary funds and from

social insurance contribution;

– other expenditure of the unit with labour force(indirect expenditure) for vocational training,

contribuþii pentru ajutorul de ºomaj ºi asigurãri

sociale, servicii pentru protecþie socialã, alte

cheltuieli.

Costul mediu lunar al forþei de muncã pe unsalariat s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unitãþii

pentru forþa de muncã la numãrul mediu al salariaþilor ºi

numãrul de luni ale anului.

Costul mediu orar al forþei de muncã s-a calculat

prin raportarea cheltuielilor unitãþii pentru forþa de muncã

la numãrul de ore-om plãtite.

Indicele trimestrial al costului forþei de muncãeste un indicator pe termen scurt care permite evaluarea

tendinþelor costurilor orare suportate de angajator cu

forþa de muncã salariatã. Metodologia utilizatã ºi seriile

de date sunt construite în conformitate cu prevederile

Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European

nr. 450/2003 privind indicii costului forþei de muncã.

Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã se

calculeazã ca indici de tip Laspeyres, pentru costul total

cu forþa de muncã ºi cele douã componente ale acestuia:

cheltuieli directe (salariale) ºi cheltuieli indirecte

(non-salariale), cu anul de referinþã 2008 pentru

activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2.

Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã sunt

calculaþi ca indici provizorii pentru anul (N), urmând a fi

recalculaþi ca definitivi în anul (N+1), când devin

disponibile datele (date definitive) din ancheta anualã

asupra costului forþei de muncã.

Sursa datelor: Calculul indicilor trimestriali ai

costului orar al forþei de muncã se realizeazã pe baza

informaþiilor obþinute din douã surse de date statistice:– Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor

salariale (conform Regulamentului Consiliului ºi

Parlamentului European nr. 1165/1998 ºi

nr.1158/2005 privind statisticile pe termen scurt);

– Cercetarea statisticã anualã asupra costului forþei de

muncã (conform Regulamentului Consiliului ºi

Parlamentului European nr.530/1999 privind

statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului

forþei de muncã).

Datele pentru perioada 2000-2008 au fost estimate

conform noii Clasificãri a Activitãþilor din Economia

Naþionalã (CAEN Rev.2), armonizatã cu clasificarea

europeanã în domeniu (NACE Rev.2). Metoda de

estimare aplicatã se bazeazã pe matricea de conversie a

activitãþilor economice definite conform CAEN Rev.1, în

activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2.

La baza construirii matricei de conversie au stat datele

colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin

cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale,

în cursul anului 2008, respectiv prin cercetarea statisticã

anualã asupra costului forþei de muncã, pentru anul 2007.

contributions to unemployment benefit and social

insurance, social protection services, other

expenditure.

Monthly average labour cost per employee is

calculated as the ratio between the unit’s expenditure for

labour force and the average number of employees and

the number of months during one year.

Average hourly labour cost is calculated as the

ratio between the unit’s expenditure for labour force and

the number of hours-man paid.

The quarterly labour cost index is a short-term

indicator showing the assessment of hourly labourcosts trends incurred by the employers as result of

engaging the labour work force. The methodology used

and data series built up are in accordance with the

Regulation (EC) no. 450/2003 of the European Parliament

and of the Council concerning the labour cost index.

The quarterly labour cost indices are calculated as

Laspeyres type indices for total labour cost and its main

components: wages and salaries and other labour costs

(non-wage costs), with reference year 2008 for economic

activities according to CANE Rev.2.

The quarterly labour cost indices are calculated as

provisional indices for year (N) and recalculated as final

during year (N+1), when the data (final data) from the

annual survey on labour costs become available.

Data source: Quarterly labour cost indices are

calculated based on the information obtained from two

statistical data sources:– Monthly statistical survey on earnings (according to

the Regulation of European Council and Parliament

no. 1165/1998 and no. 1158/2005 regarding

statistics of earnings and labour cost structure);

– Yearly statistical survey on labour cost (according to

the Regulation of European Council and Parliament

no. 530/1999 regarding statistics of earnings and

labour cost structure).

Data for 2000-2008 period were estimated

according to the new Classification of Activities in the

National Economy (CANE Rev.2), compliant with the

European classification in this field (NACE Rev.2).

The estimation method applied relies on the conversion

matrix of economic activities defined according to

CANE Rev. 1 in economic activities defined according to

CANE Rev.2. Conversion matrix was built based on data

collected according to both CANE versions, by means of

monthly statistical survey on earnings, during 2008,

respectively by means of yearly statistical survey on

labour cost for 2007.

Costul total cu forþa de muncã - reprezintã

totalitatea cheltuielilor – directe ºi indirecte – suportate

de angajator cu forþa de muncã salariatã. Conform

metodologiei europene, se exclud cheltuielile suportate

de angajator cu formarea profesionalã a angajaþilor,

recrutarea personalului ºi echipamentul de protecþie.

Cheltuielile directe cu forþa de muncã - includ

sumele brute plãtite din fondul de salarii pentru timpul

lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile

în naturã ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din

contractele colective de muncã), sumele brute plãtite

salariaþilor (ca stimulente) din profitul net realizat de

unitate, sumele brute plãtite din alte fonduri (inclusiv

drepturi în naturã) acordate conform legislaþiei în vigoare.

Cheltuielile indirecte cu forþa de muncã - includ

contribuþiile angajatorului la fondurile de asigurãri ºi

protecþie socialã (ºomaj, sãnãtate etc.), sumele brute

plãtite salariaþilor care pãrãsesc unitatea (ieºire la

pensie, transfer, detaºare etc.), sumele brute plãtite

pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaþilor,

alte cheltuieli cu forþa de muncã.

Costul mediu orar al fortei de muncã reprezintã

raportul dintre cheltuielile angajatorului cu forþa de

muncã ºi timpul efectiv lucrat.

Timpul efectiv lucrat cuprinde numãrul total de ore

lucrate în program normal de lucru ºi numãrul de ore

lucrate suplimentar (în zilele lucrãtoare, peste programul

normal de lucru ºi în zilele de repaus sãptãmânal,

sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare).

Sfera de acoperire: Începând cu anul 2008, indicii

trimestriali ai costului forþei de muncã se calculeazã

pentru activitãþile economice definite, conform Clasificãrii

Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2),

armonizatã cu clasificarea europeanã în domeniu

(NACE Rev.2).

Pe lângã seria indicilor trimestriali ai costului forþei

de muncã în formã brutã (neajustatã) se calculeazã ºi

seriile în formã:

a) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare;

b) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare ºi

sezonier, eliminându-se efectul variaþiei

numãrului de zile lucrãtoare de la un trimestru la

altul, precum ºi efectul variaþiei sezoniere.

Ajustarea s-a realizat prin metoda regresivã, în

conformitate cu recomandãrile Regulamentului

Consiliului ºi Parlamentului European nr. 450/2003

privind indicii trimestriali ai costului forþei de muncã.

Pentru ajustare s-a folosit pachetul de programe

DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care realizeazã

estimarea efectului numãrului de zile lucrãtoare diferit de

la un trimestru la altul ºi efectul calendarului (Paºtele

ortodox, an bisect ºi alte sãrbãtori naþionale) precum ºi

identificarea ºi corectarea valorilor extreme (schimbãri

ocazionale de nivel, tranzitorii sau permanente).

Total labour cost - represent the total expenditure –

direct remuneration and other expenditure – incurred by

the employer as result of engaging the labour work force.

According to European methodology, vocational training

costs, recruitment costs and expenditure on working

clothes are excluded.

Wage and salary costs - include gross payments

as direct remuneration for hours worked (including

bonuses), payment for days not worked, payments in

kind (according to collective agreements), gross

payment from net profit of the unit, gross payments from

other funds (including in kind) according to national

legislation in force.

Other labour costs (non-wage costs) - include the

employers’ social contributions (for unemployment,

health etc.), gross payment for employees leaving the

unit (retirement, transfer, detachment etc.), gross

payments for work breaks not-imputed to the employees,

other labour costs.

Average hourly labour cost represents the ratio

between the employers’ costs as result of employing the

labour work force and the number of hours actually worked.

Number of hours actually worked includes the

total number of hours worked during the usual working

time and the over time (additional to the normal working

hours, during the weekends, holidays etc.).

Coverage: Starting with 2008, quarterly labour cost

indices are calculated for economic activities defined,

according to the Classification of Activities in the

National Economy (CANE Rev. 2), harmonized with

European classification in the field NACE (Rev.2).

Besides quarterly indices series of unadjusted

labour cost, the following series are calculated:

a) adjusted by working days effect;

b) adjusted by working days and seasonal effect,

being eliminated the effect of working days

variation from one quarter to another, as well as

effect of seasonal variation.

Adjustment was done by regressive method,

according to the recommendations of European

Parliament and Council Regulation no. 450/2003

regarding quarterly indices of labour cost.

For adjustment, the DEMETRA software package

was used (TRAMO/SEATS method) estimating the effect

of working days number different from one quarter to

another and calendar effect (orthodox Easter, leap year

and other national holidays) as well as identification and

correction of extreme values (level occasional changes,

transitory or permanent).

Seria ajustatã dupã numãrul de zile lucrãtoares-a obþinut prin eliminarea acestor efecte din seria brutã,

cu ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie

de modelul de regresie utilizat (aditiv sau multiplicativ).

Ajustarea s-a realizat prin metoda indirectã,

respectiv prin aplicarea metodei de ajustare la nivelurile

inferioare (asupra componentelor indicilor), indicii

ajustaþi calculându-se din componentele ajustate.

Estimarea componentelor neobservate: trend-ciclu,

sezonalitate ºi componenta neregulatã se realizeazã de

cãtre programul SEATS pe baza modelelor ARIMA.

Seriile ajustate sezonier s-au obþinut prin

eliminarea componentei sezoniere din seria ajustatã

dupã efectul zilelor lucrãtoare.

Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru

fiecare serie se face anual ºi implicã recalcularea seriilor

ajustate calculate în anul precedent (recalculare datoratã

modificãrii modelelor adoptate, numãrului de regresori

folosit ºi numãrului de observaþii disponibile).

Disparitatea salarialã de gen - în formã neajustatã,

reprezintã ponderea diferenþei dintre câºtigul salarial

mediu brut realizat de bãrbaþi ºi cel realizat de femei în

câºtigul salarial brut realizat de bãrbaþi.

Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã asupra

salariilor în luna octombrie.

Urmãtorii indicatori structurali (sarcina fiscalã asupra

costului forþei de muncã, capcana ºomajului, capcana

salariului mic, sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil)

se calculeazã - conform metodologiei Eurostat ºi OECD -

pentru o unitate etalon (notatã în continuare cu AW)

reprezentatã de salariatul cu program complet de lucru

din activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii

comerciale (secþiunile C - K, conform CAEN Rev.1,

respectiv secþiunile B - N, conform CAEN Rev.2 începând

cu anul de referinþã 2008).

Sarcina fiscalã asupra costului forþei de muncã -reprezintã proporþia tuturor reþinerilor (contribuþii sociale

ºi impozit) suportate de angajat ºi de angajator în totalul

costului forþei de muncã pentru un AW care realizeazã

67% din câºtigul mediu brut al activitãþilor de industrie,

construcþii ºi servicii comerciale.

Capcana ºomajului - permite evaluarea

consecinþelor financiare în cazul transferului din ºomaj în

câmpul muncii ca AW care realizeazã 67% din câºtigul

mediu brut al activitãþilor de industrie, construcþii ºi

servicii comerciale.

Indicatorul mãsoarã proporþia sumelor reþinute din

câºtigul brut ca efect al impozitãrii ºi plãþii contribuþiilor

de asigurãri ºi protecþie socialã ºi sistarea indemnizaþiei

de ºomaj ºi a altor beneficii sociale, în condiþiile în care

o persoanã iese din ºomaj ºi intrã în câmpul muncii.

Adjusted series by working days number was

obtained by eliminating these effects from the adjusted

series, by means of some correction coefficients, set up

according to the regression model used (additive or

multiplicative).

Adjustment was done by indirect method,

respectively applying the adjustment method at lower

levels (over indices components), adjusted indices being

calculated from adjusted components.

Estimation of unobserved components trend-cycle,

seasonality and irregular component is carried out by

SEATS software based on ARIMA models.

Seasonal adjusted series were obtained by

eliminating seasonal components from adjusted series

by working days effect.

Regression models used for each series are yearly

set up and involve recalculation of adjusted series

calculated in the previous year (recalculation due to the

change of adopted models, number of regression used

and number of available observations).

Gender pay gap - in unadjusted form, express the

difference between men’s and women’s average gross

earnings as a percentage of men’s average gross

earnings.

Coverage: The statistical survey on salaries in

October.

The following structural indicators (tax wedge on

labour cost, unemployment trap, low wage trap, tax rate

on disposable earnings) are calculated - according to the

Eurostat and OECD methodology - for an averageworker (noted further on as AW) who is a full-time

employee working in activities of industry, construction

and commercial services (sections C - K of CANE Rev.1,

respectively sections B - N according to CANE Rev.2

since reference year 2008).

Tax wedge on labour cost - is defined as share of

total tax rates and social security contributions payable

by the employee and employer in the gross labour costs

for an AW who earns 67% of the average gross earnings

of the activities on industry, construction and commercial

services.

Unemployment trap - measures the financial

consequences of an AW, earning 67% of the average

gross earnings of the activities on industry, construction

and commercial services, who moves from

unemployment to employment.

Unemployment trap measures what percentage of

gross earnings is ”taxed away” by higher tax and social

security contributions, and also the withdrawal of

unemployment and other social benefits, under the

conditions where a person is no longer unemployed and

become employed person.

Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre

câºtigul brut ºi creºterea venitului net (când iese din

ºomaj ºi intrã în câmpul muncii) în câºtigul brut.

Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri

particulare:

– fãrã reîncadrare în muncã pe durata perioadei de

ºomaj - caz în care se evalueazã consecinþele

financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul

muncii, dar nu în timpul perioadei de ºomaj, ci la un

moment de timp ulterior, nespecificat;

– cu reîncadrare în muncã dupã 2 luni de ºomaj - caz

în care se evalueazã consecinþele financiare în

cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii, dupã

2 luni de ºomaj. În acest caz, conform prevederilor

legale, persoana beneficiazã din momentul angajãrii

pânã la sfârºitul perioadei pentru care era

îndreptãþitã sã primeascã indemnizaþia de ºomaj, de

o sumã lunarã suplimentarã. Acest caz este introdus

conform metodologiei revizuite a OECD ºi este

relevant pentru politicile de încurajare a reîncadrãrii

în muncã a ºomerilor.

Capcana salariului mic - permite evaluarea

consecinþelor financiare în cazul în care o persoanã

salariatã îºi mãreºte efortul de muncã depus ºi implicit,

nivelul salariului câºtigat, adicã, mãsoarã proporþia

sumelor reþinute din câºtigul brut ca efect al impozitãrii,

plãþii contribuþiilor de asigurãri, protecþie socialã ºi orice

alte reduceri sau sistãri ale beneficiilor sociale, în

condiþiile în care are loc o creºtere a câºtigului brut.

Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre

creºterea câºtigului brut ºi cea a venitului net (creºteri

determinate de mãrirea efortului de muncã) în creºterea

câºtigului brut.

Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri

particulare:

– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, în ipoteza în

care, de la un nivel al câºtigului de 33% din câºtigul

salarial mediu brut al unui AW ar atinge un nivel al

câºtigului de 67% din câºtigul salarial mediu brut al

unui AW;

– cuplu cãsãtorit, cu doi copii, din care un singurpãrinte lucreazã, în ipoteza în care, de la un nivel al

câºtigului de 33% din câºtigul salarial mediu brut al

unui AW ar atinge un nivel al câºtigului de 67% din

câºtigul salarial mediu brut al unui AW.

Sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil -

exprimã cota corespunzãtoare tuturor reþinerilor

(contribuþii sociale individuale ºi impozit) aplicate

câºtigurilor brute formate din câºtiguri salariale ºi sume

transferate de stat sub formã de alocaþii acordate

familiei. În determinarea indicatorului se iau în calcul

câºtigurile brute ºi nete pentru 13 cazuri particulare care

þin cont de starea civilã, numãrul câºtigãtorilor de salarii

(din familie) ºi numãrul de copii în întreþinere:

Unemployment trap express a report between the

gross earnings and the growing of net incomes (when the

employee moves from unemployment to employment).

The indicator is calculated for two particular cases:

– without rehiring during unemployment period - when

there are evaluated financial consequences in case

of unemployment transfer in labour field, but not

during unemployment period, at a subsequent time

moment not specified.

– with rehiring after two unemployment months -when

there are evaluated financial consequences in case

of unemployment transfer in labour field, after two

unemployment months. In this case, according to

legal stipulations, person benefits from hiring

moment till the end of period due to receive

unemployment indemnity, of an additional monthly

amount. This case is introduced according to OECD

revised methodology and it is relevant for policies

encouraging the unemployed rehiring.

Low wage trap - measures the financial

consequences for a person or a family when the employed

person increases his/her work effort and implicitly the

achieved earnings, i.e. it measures the share of amounts

taken over from the gross earnings for the payment of

taxes, insurance contributions, social protection and any

other deductions or ceased social allowances, under the

conditions of increased gross earnings.

The indicator represents the weight of the difference

between gross earnings increase and net income

increase (entailed by the increased labour effort) in the

gross earnings increase.

Low wage trap is computed for two particular cases:

– single person without children moving from 33%to 67% of the average earnings of an AW;

– one-earner couple with two children moving from

33% to 67% of the average earnings of an AW.

Tax wedge on disposable earnings - is defined as

share of total retentions (tax rates and individual social

security contributions) applied to gross earnings that

contains the gross earnings and cash transfers from the

government as family allowances. For determining the

indicator the gross and net earnings are taken into

account for 13 different family situations. Differences

exist with respect to marital status, number of workers (in

the family) and number of dependent children:

– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã

67% din câºtigul salarial mediu brut al AW;











– persoanã necãsãtoritã, cu 2 copii, care realizeazã


– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, un singur pãrinte lucreazã

ºi realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al

AW;

– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã,

unul realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul

salarial mediu brut al AW;


fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu

brut al AW;


unul realizeazã 100%, iar celãlalt 67% din câºtigul


– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, unul

realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul


– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã,

fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu

brut al AW.

Indicatorul se calculeazã ca diferenþã între 100% ºi

raportul dintre câºtigul disponibil ºi câºtigul salarial

mediu brut pentru fiecare din cele 13 cazuri particulare.

Câºtigul disponibil se calculeazã ca sumã a

câºtigului salarial mediu net ºi sumelor transferate de

stat sub formã de alocaþii acordate familiei (conform

legislaþiei naþionale: alocaþia de stat pentru copii, alocaþia

familialã complementarã, alocaþia de susþinere pentru

familia monoparentalã).

Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã privind

costul forþei de muncã. Pentru calcularea reþinerilor se

utilizeazã legislaþia în vigoare la 1 iulie - începând cu

anul de referinþã 2008, conform metodologiei OECD.

CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

Cheltuielile totale cuprind:

– cheltuielile bãneºti, indiferent de destinaþie

(consum, impozite ºi plãþi obligatorii, cumpãrãri de

animale ºi pãsãri, imobile ºi terenuri, alte cheltuieli

– single person without children, earning 67% of the

average gross earnings of AW;











– single person with 2 children, earning 67% of the


– married couple with 2 children, only one parent is

working and earns 100% of the average gross

earnings of AW;

– married couple with 2 children, both parents are

working, one earns 100% and the other earns 33%

of the average gross earnings of AW;


working and earn100% of the average gross

earnings of AW;




– married couple with no children, both persons are



– married couple with no children, both persons are

working and earn 100% of the average gross

earnings of AW.

The indicator is calculated as a difference from

100% and the report between the disposable earnings

(take-home pay) and gross earnings for each of the 13

family situations.

The disposable earnings (take-home pay) is

calculated as a sum of the net earnings and cash

transfers from the government as family allowances

(according to national legislation: state allowance for

children, supplementary family allowance, sustaining

allowance for single parent family).

Coverage: The statistical labour cost survey. In view to

calculate the retentions, the legislation in force on July 1st

is used - starting with the reference year 2008, according

to OECD methodology.

POPULATION EXPENDITURE AND CONSUMPTION

Total expenditure include:

– money expenditure, irrespective of their destination

(consumption, taxes and compulsory payments,

purchases of animals and poultry, real estate and

de investiþii etc.), inclusiv contravaloarea prestaþiilor

(mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ,

evaluatã la preþul de vânzare al unitãþii ofertante;

– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii(producþie, stoc etc.) determinatã pe baza preþurilor

medii lunare ale produselor respective.

Cheltuielile totale de consum cuprind:

– cheltuielile bãneºti pentru cumpãrarea produselor

alimentare consumate, a mãrfurilor nealimentare ºi

pentru plata serviciilor, inclusiv contravaloarea

prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu

reducere de preþ;

– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii.Consumul mediu anual de produse alimentare

pe locuitor, exprimat în unitãþi fizice, reprezintã

cantitãþile de produse alimentare consumate în medie pe

locuitor, în anul de referinþã, indiferent de forma sub care

se consumã (naturalã sau prelucratã), de sursa de

aprovizionare (magazine alimentare, piaþa liberã,

consumul din resurse proprii etc.), sau de locul unde se

consumã (gospodãrii individuale, restaurante, cantine,

gospodãrii instituþionale etc.).

Consumul mediu anual de bãuturi, pe locuitorreprezintã cantitãþile de bãuturi alcoolice ºi bãuturi

nealcoolice, consumate în medie, pe locuitor, în anul de

referinþã, indiferent de sursa de aprovizionare (magazine

alimentare, piaþa liberã ºi producþia proprie a

producãtorilor agricoli numai pentru consumul de vin) ºi

de locul unde se consumã (gospodãriile individuale ale

populaþiei, restaurante, cantine etc.).

Atât consumul de produse alimentare cât ºi

consumul de bãuturi se calculeazã ca disponibil deconsum (producþie + import - export - prelucrare

industrialã - pierderi - variaþie de stocuri) raportat la

populaþia totalã de la 1 iulie, anul de referinþã.

Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat încalorii ºi factori nutritivi, pe locuitor reprezintã

conþinutul în calorii ºi factori nutritivi al consumului

alimentar mediu zilnic ºi se determinã pe baza datelor

privind consumul mediu net zilnic (exclusiv partea

necomestibilã a unui produs alimentar care se

îndepãrteazã atât în timpul prelucrãrii industriale sau

culinare cât ºi în momentul consumului efectiv) ºi a

compoziþiei alimentelor, exprimatã în calorii ºi factori

nutritivi (proteine, lipide ºi glucide).

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþãîndelungatã, se exprimã prin numãrul de bunuri de

folosinþã îndelungatã în stare de funcþionare care revin în

medie la 100 de gospodãrii (exclusiv bunurile închiriate

sau împrumutate de la alte persoane sau instituþii).

lands, other investment expenditure a.s.o.), including

equivalent value of free or at lower prices provisions

(goods and services), evaluated at selling price of

offering unit;

– equivalent value of consumption of food andnon-food products from own resources(production, stock a.s.o.), determined based on

monthly average prices of respective products.

Total consumption expenditure include:

– money expenditure for buying consumed food

products, non-food goods and for payment of

services, including equivalent value of free or at

lower prices provisions (goods and services);

– equivalent value of food and non-food productsconsumption from own resources.

Yearly average consumption of food productsper inhabitant expressed in physical units, represents

the quantities of food products consumed in average per

capita in the reference year regardless the consumption

type (natural or processed), the supply source

(food stores, free market, consumption from own

resources a.s.o.) or the consumption place (individual

households, restaurants, canteens, institutionalised

households a.s.o.).

Yearly average consumption of beverages, perinhabitant represents quantities alcoholic beverages,

nonalcoholic beverages, consumed as average, per

inhabitant in the reference year no matter of supply

source (food stores, free market and own production of

agricultural producers only for wine consumption) and of

consumption place (population individual households,

restaurants, conteens a.s.o.).

Both food products consumption and beverages

consumption are calculated as available forconsumption (production + import - export - industrial

processing - losses - change in stocks) related to total

population on July 1st, reference year.

Daily average food consumption expressed incalories and nutrients, per inhabitant represents the

content in calories and nutrients of daily average food

consumption and is determined based on data regarding

daily net average consumption (excluding non-edible

part of a food product being removed both-during

industrial processing or cooking as well as in the moment

of effective consumption) and food composition

expressed in calories and nutrients (proteins, fats and

carbohydrates).

Households endowment with durable goods, is

expressed by the number of durable goods in function,

as average per 100 households (excluding goods rented

or borrowed from other persons or institutions).

Structura veniturilor bãneºtiStructure of money income4.G1

Câºtigul salarial mediu brut, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009Average gross earnings, by activity of national economy, in 20094.G2

Salarii brute ºi alte drepturi salarialeGross salaries and other salary rights

Venituri din agriculturãIncome from agriculture

Venituri din prestaþii socialeIncome from social provisions

Alte venituriOther income

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

lei/salariat / lei/employeeCAEN Rev.2 (secþiuni) CANE Rev.2 (sections)

1)Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate,gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply andwater supply; sewerage, waste management and decontamination activities.

��

��

��

��

Venituri din activitãþi neagricole independenteIncome from non-agricultural independent activities

2004 2009

1 - Agriculturã, silviculturã ºi pescuitAgriculture, forestry and fishing

2 - Industrie1)

Industry1)

3 - ConstrucþiiConstruction

4 - Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºimotocicletelorWholesale and retail; repair of motor vehicles and motorcycles

5 - Transport ºi depozitareTransport and storage

6 - Hoteluri ºi restauranteHotels and restaurants

7 - Informaþii ºi comunicaþiiInformation and communication

8 - Intermedieri financiare ºiasigurãriFinancial intermediations and insurance

9 - Tranzacþii imobiliare Real estate activities

10 - Activitãþi profesionale, ºtiinþificeºi tehniceProfessional, scientific andtechnical activities

11 - Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport

Activities of administrative servicesand of support services

12 - Administraþie publicã ºi apãrare;asigurãri sociale din sistemulpublicPublic administration and defence;social insurance of public sector

13 - ÎnvãþãmântEducation

14 - Sãnãtate ºi asistenþã socialãHealth and social assistance

15 - Activitãþi de spectacole,culturale ºi recreativeShows, culture and recreationactivities

16 - Alte activitãþi de serviciiOther service activities

Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexeAverage gross and net nominal monthly earnings, by sex4.G3

Structura cheltuielilor totale de consum, în anul 2009Structure of total consumption expenditure, in 20094.G4

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Total gospodãrii / Total households

Salariaþi / Employees

ªomeri / Unemployed

Agricultori / Farmers

Pensionari / Pensioners

Cheltuieli pentru mãrfuri nealimentareExpenditure for non-food goods

Cheltuieli pentru plata serviciilorExpenditure for payment of services

BãrbaþiMen

FemeiWomen

lei/salariat / lei/employee

Cheltuieli pentru produse alimentare Expenditure for food products

Structura cheltuielilor totale ale gospodãriilorStructure of total households expenditure4.G5

Evoluþia consumului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii, pe locuitorEvolution of daily average food consumption, expressed in calories, per inhabitant4.G6

��

��

��

��

��

Cheltuieli de consumConsumption expenditure

Cheltuieli pentru investiþiiExpenditure for investment

Impozite, contribuþii, cotizaþii, taxeTaxes, contributions, dues, fees

Cheltuieli de producþieProduction expenditure

Alte cheltuieliOther expenditure

2004 2009

calorii / calories

Notã: Conform nomenclatorului Eurostat ºi FAO. / Note: According to the Eurostat and FAO nomenclature.

Calorii - totalCalories - total

Glucide (în echiv. calorii)Carbohydrates (in equiv. calories)

Lipide (în echiv. calorii)Fats (in equiv. calories)

Proteine (în echiv. calorii)Proteins (in equiv. calories)

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

�

�

VENITURILE POPULAÞIEI

4.1 Veniturile totale ale gospodãriilor4.2 Veniturile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor

din componenþã4.3 Veniturile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009

(total gospodãrii)4.4 Distribuþia gospodãriilor ºi persoanelor din gospodãrii, pe decile,

în anul 20094.5 Salariile medii brute, realizate pe principalele activitãþi

ale economiei naþionale, în luna octombrie 20094.6 Structura salariaþilor, pe grupe de salarii brute, realizate

în luna octombrie 4.7 Indicii câºtigului salarial real4.8 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale ºi pe sexe4.9 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe forme de proprietate,

clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.10 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale - total salariaþi 4.11 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale4.12 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale ºi pe sexe4.13 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe forme de proprietate,

clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.14 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei4.15 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei

ºi pe sexe4.16 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei 4.17 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei

ºi pe sexe4.18 Indicii trimestriali ai costului orar al forþei de muncã4.19 Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã, pe activitãþi economice4.20 Indicatori structurali din statisticile câºtigurilor salariale

ºi costului forþei de muncã4.21 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,

pe activitãþi ale economiei naþionale4.22 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,

pe activitãþi ale industriei

CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

4.23 Cheltuielile totale ale gospodãriilor4.24 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor

din componenþã4.25 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009

(total gospodãrii)4.26 Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodãriilor4.27 Structura cheltuielilor bãneºti de consum ale gospodãriilor4.28 Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare

ºi bãuturi, pe locuitor4.29 Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii ºi factori

nutritivi, pe locuitor4.30 Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã

(la sfârºitul anului)4.31 Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã

Teritorial

4.32 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, în profil teritorialºi pe sexe, în anul 2009

4.33 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009

4.34 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009

4.35 Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009

4.36 Cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009

44 VENITURILE, CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI

LOCUINÞE ªIUTILITÃÞI PUBLICE

DWELINGS ANDPUBLIC UTILITIES

5

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã privind modificãrile fondului de

locuinþe;

� Cercetarea statisticã privind locuinþele terminate;

� Cercetãri statistice privind alimentarea cu apã,

canalizare publicã ºi spaþii verzi, salubritatea ºi

distribuþia energiei termice, a gazelor naturale ºi alte

cercetãri statistice pentru domeniul edilitar.


Fondul de locuinþe se determinã pe baza datelor

obþinute la recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor ºi a

modificãrilor intervenite în cursul fiecãrui an, respectiv:

– intrãrile, reprezentând locuinþele date în folosinþã

(locuinþe noi ºi spaþii cu altã destinaþie transformate

în locuinþe);

– ieºirile, reprezentând demolãrile ºi schimbarea

locuinþelor în spaþii cu altã destinaþie.

Locuinþa este construcþia, formatã din una sau mai

multe camere de locuit situate la acelaºi nivel al clãdirii

sau la niveluri diferite, prevãzutã, în general, cu

dependinþe (bucãtãrie, baie etc.) sau cu alte spaþii de

deservire, independentã din punct de vedere funcþional,

având intrarea separatã din casa scãrii, curte sau stradã

ºi care a fost construitã, transformatã sau amenajatã în

scopul de a fi folositã, în principiu, de o singurã

gospodãrie.

Locuinþa terminatã în cursul unui an este acea

construcþie care nu a existat anterior ºi ale cãrei

elemente, inclusiv fundaþia, s-au construit pentru prima

datã, la care s-au realizat toate categoriile de lucrãri

prevãzute în documentaþia de execuþie ºi care au fost

recepþionate de beneficiar.

Camera de locuit reprezintã o încãpere dintr-o

locuinþã care serveºte pentru locuit, având suprafaþa de

cel puþin 4 m2, înãlþimea de cel puþin 2 m pe cea mai

mare parte a suprafeþei sale ºi care primeºte luminã

naturalã fie direct prin ferestre ºi / sau uºi exterioare, fie

indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor ºi / sau uºilor,

sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor.

Astfel, sunt considerate camere de locuit: dormitoarele,

camerele de zi, holurile locuibile, încãperile cu dublã

utilizare (din a cãror suprafaþã, o parte este folositã pentru

locuit) ºi de asemenea, alte încãperi destinate pentru

locuit.

Suprafaþa (aria) construitã desfãºuratã (totalã)reprezintã suma suprafeþelor secþiunilor orizontale ale

tuturor nivelurilor clãdirii (subsol, parter, etaje ºi

mansardã, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile),

delimitate de conturul exterior al pereþilor exteriori. Nu se

cuprind suprafeþele aferente treptelor exterioare,

teraselor neacoperite, ariile curþilor interioare ºi exterioare

de luminã sau de acces, mai mari de 4 m2, subsolurile

tehnice.

Statistical surveys:� Statistical survey on the changes in dwellings stock;

� Statistical survey on finished dwellings;

� Statistical surveys on water supply, public sewerage

and green spaces, sanitation and distribution of

electric energy, natural gas and other statistical

surveys in urbanistic field.


Dwellings stock is determined based on data

obtained from Population and Housing Censuses and on

changes occurred each year, namely:

– inputs, representing dwellings in use (new dwellings

and spaces with another destination changed into

dwellings);

– outputs, representing demolitions and change of

dwellings into spaces with another destination.

A dwelling is the construction, made up by one or

more habitation rooms situated at the same floor of

the building or at different floors, generally endowed with

outhouses (kitchen, bathroom a.s.o.) or with other

service spaces, functionally independent, with separated

entrance from the staircase hall, yard or street and which

has been built, transformed or arranged with a view to

be used, in principle, by a single household.

A finished dwelling built during one year, is that

building which did not exist before and whose elements,

including the foundation, were built for the first time, for

which all categories of work foreseen into the execution

documentation were performed and which were received

by beneficiary.

Habitation room represents a room from a dwelling

used for habitation, having an area of at least 4 sq.m, a

height of at least 2 m on largest part of its area, which

gets natural light either directly through windows and / or

exterior doors, or indirectly through veranda by means

of windows and / or doors, or by other habitation rooms

by means of French windows. Thus, the following are

considered habitation rooms: bedrooms, dining rooms,

habitation halls, rooms with double use (of whose area,

one part is used for habitation) and also, other rooms for

habitation purpose.

The total built up area represents the sum of

horizontal section areas of all the building floors

(basement, land-floor, floors and attic, excluding passing

or non-passing garrets) limited by the outside contour of

the external walls. The areas afferent to outside steps,

uncovered terraces, inside yards and outside yards for

lighting or access purposes exceeding 4 sq.m and

technical basements are not included.

SURSA DATELOR DATA SOURCE

Suprafaþa (aria) utilã desfãºuratã (totalã) rezultã

din suprafaþa construitã desfãºuratã, din care se scade

suprafaþa ocupatã de pereþi (exclusiv pereþii amovibili).

Suprafaþa (aria) locuibilã desfãºuratã (totalã)reprezintã suma suprafeþelor destinate pentru locuit a

tuturor locuinþelor sau spaþiilor de locuit din clãdire.

Transportul public local de pasageri reprezintã

operaþiunea de transport de pasageri care se

efectueazã cu un vehicul rutier de transport, precum ºi

cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a

unei localitãþi, fãrã a depãºi limitele acesteia.

Lungimea totalã simplã a reþelei de distribuþie aapei potabile reprezintã lungimea tuburilor ºi

conductelor instalate pe teritoriul localitãþii respective,

pentru transportul apei potabile de la conductele de

aducþiune sau de la staþiile de pompare pânã la

punctele de branºare a consumatorilor.

Apa potabilã distribuitã consumatorilor este

cantitatea totalã de apã potabilã livratã efectiv tuturor

consumatorilor, populaþiei ºi operatorilor economici,

pentru nevoi productive ºi neproductive (casnice, bãi

publice, clãdiri social-culturale ºi administrative,

hoteluri, stropitul strãzilor, spaþii verzi etc.) prin reþele de

distribuþie sau direct prin conducte de aducþiune; se

determinã cu ajutorul apometrelor instalate la

consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de

consum pauºal.

Lungimea totalã a conductelor de distribuþie agazelor naturale se referã la totalitatea conductelor

(din reþea ºi direct din conductele magistrale de

transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii

dintr-o localitate, începând de la staþiile de reglare a

presiunii ºi predare a gazelor de cãtre furnizori pânã la

punctele de branºare a consumatorilor.

Gazele naturale distribuite efectiv reprezintã

volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor

prin reþele de distribuþie (inclusiv gazele naturale

consumate de unitatea distribuitoare).

Useful area (total area) results from unfolded built

surface, of which the surface occupied by the walls is

subtracted (excluding removable walls).

Total unfolded living floor represents the sum of

the areas meant for habitation of all dwellings or living

spaces in the building.

Local public passengers transport includes

passengers transport operations carried out using a

road transport vehicle as well as the subway, within the

administrative-territorial area of a locality, without

exceeding its boundaries.

Simple total length of supply network drinkingwater represents the length of tubes and pipes placed

in the respective locality, for drinking water transport

from feed pipes or from pumping pipes up to the

consumers connection points.

Drinking water supplied to the users is the total

quantity of drinking water actually delivered to all

consumers, to the population and to economic

operators, for productive and non-productive needs

(domestic, public baths, social-cultural and administrative

buildings, hotels, street wash, green spaces a.s.o.)

through distribution networks or directly aduction by

pipes; it is determined by means of water gauges

installed at the consumers and if they are not present by

means of common consumption norms.

Total length of distribution pipes of natural gasrefers to all pipes (from network and directly from main

transport pipes) distributing gas to the consumers in

one locality, starting from pressure adjustment and gas

delivery stations of suppliers up to the consumers

connection points.

Actually distributed natural gas represents the

total volume of natural gas delivered to the consumers

by means of distribution networks (including natural gas

consumed by distribution unit).

Locuinþe terminate, pe mediiFinished dwellings, by area5.G1

Urban Rural

2004 2009

��

Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuitFinished dwellings, by number of habitation rooms5.G3

Locuinþe terminate, pe surse de finanþareFinished dwellings, by financing sources5.G2

2004 2009

Fonduri privatePrivate funds

Fonduri publicePublic funds

Total locuinþe terminateTotal of finished dwellings

cu o camerãwith one room

cu trei camerewith three rooms

cu patru camere ºi pestewith four rooms and over

cu douã camerewith two rooms

Numãr locuinþe (mii)Number of dwellings (thou)

��

� ��

��

�

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

5.1 Fondul de locuinþe5.2 Balanþa fondului de locuinþe5.3 Locuinþe terminate5.4 Locuinþe terminate, dupã tipurile de instalaþii cu care sunt dotate

ºi fondurile de finanþare5.5 Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit ºi sursele

de finanþare5.6 Strãzile orãºeneºti (la sfârºitul anului)5.7 Transportul public local de pasageri5.8 Transportul public local de pasageri, pe tipuri de vehicule

de transport 5.9 Canalizare publicã ºi spaþii verzi (la sfârºitul anului)

5.10 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite5.11 Reþeaua ºi volumul apei potabile distribuite

Teritorial

5.12 Fondul de locuinþe, în profil teritorial ºi pe forme de proprietate, la 31 decembrie 2009

5.13 Locuinþe terminate, în profil teritorial, în anul 20095.14 Transportul public local de pasageri, în profil teritorial,

la 31 decembrie 20095.15 Strãzile orãºeneºti, în profil teritorial, la 31 decembrie 20095.16 Canalizare publicã ºi spaþii verzi, în profil teritorial,

la 31 decembrie 20095.17 Volumul de apã potabilã distribuitã consumatorilor,

în profil teritorial, în anul 20095.18 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite, în profil teritorial,

în anul 20095.19 Localitãþi în care se distribuie energie termicã, în profil teritorial,

la 31 decembrie 20095.20 Reþeaua de distribuþie a apei potabile, în profil teritorial,

în anul 2009

55 LOCUINÞE ªI UTILITÃÞI PUBLICE

SECURITATE ªIASISTENÞÃ SOCIALÃ

SOCIAL PROTECTION ANDASSISTANCE

6

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã asupra unitãþilor ºcolare de

învãþãmânt preuniversitar special.� Cercetarea statisticã asupra numãrului de pensionari

ºi pensiei medii lunare;

� Colectarea naþionalã de date asupra statisticii

protecþiei sociale, conform metodologiei europene

ESSPROS (European System of Integrated Social

Protection Statistics) pentru statisticile privind

protecþia socialã;

� Colectarea naþionalã de date asupra politicilor

privind piaþa muncii, conform metodologiei europene

LMP (Labour Market Policies) pentru statisticile

privind politicile care acþioneazã pe piaþa muncii.

Surse administrative:� Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã,

pentru datele privind protecþia socialã a ºomerilor

înregistraþi;

� Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de

Asigurãri Sociale, pentru datele privind protecþia

socialã a pensionarilor de asigurãri sociale, precum

ºi datele pentru biletele de tratament ºi odihnã;

� Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional -

Secretariatul de Stat pentru Culte;

� Casa de Asigurãri a Avocaþilor;

� Ministerul Apãrãrii Naþionale;

� Ministerul Administraþiei ºi Internelor;

� Serviciul Român de Informaþii;

� Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu

Handicap, pentru datele privind: cheltuielile pentru

protecþia specialã a persoanelor cu handicap

neinstituþionalizate, numãrul minorilor cu deficienþe

din unitãþile proprii specializate, centrele pentru

asistarea adulþilor, numãrul persoanelor asistate în

centre, pe tipuri de deficienþe;

� Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Familiei ºi a

Drepturilor Copilului ºi Oficiul Român pentru Adopþii,

pentru indicatorii din sistemul de protecþie a copilului

aflat în dificultate (preîntâmpinarea situaþiilor ce pun

în pericol securitatea ºi dezvoltarea copiilor cuprinde

prevenirea prenatalã a abandonului copilului sau

menþinerea copilului în familia naturalã);

� Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,

pentru datele privind cãminele pentru persoane

vârstnice ºi pentru datele privind alocaþiile de stat ºi

suplimentare, alocaþia familialã complementarã ºi

alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã ºi

alte ajutoare acordate de la bugetul statului ºi

bugetele locale.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical survey on special preuniversity education

units.

� Statistical survey on number of pensioners and

monthly average pension;

� National data collection on social protection

statistics, according to ESSPROS European

methodology for social protection statistics;

� National data collection on labour market policies,

according to LMP European methodology for labour

market statistics

Administrative sources:� National Agency for Employment, for data on

registered unemployed social protection;

� National Pension and Other Social Insurance Rights

Office, for data on social protection of social

insurance pensioners, as well as the data for

balneary treatment and rest tickets;

� Ministry of Culture, Religions Affairs and National

Heritage - State Secretariate for Cults;

� Lawyers Insurance Office;

� Ministry of National Defence;

� Ministry of Administration and Interior;

� Romanian Intelligence Office;

� National Authority for Disabled People, for data on

expenditure for special protection of

noninstitutionalised disabled persons, number of

under age persons with deficiencies from own

specialized units, centers for assisting adults,

number of persons assisted in centers, by type of

deficiency;

� National Authority for Family and Child Rights

Protection and Romanian Office for Adoptions, for

indicators from the protection system of child under

difficulty (preventing the situations jeopardizing the

children security and growth, refers to the prenatal

prevention of child abandonment or maintaing the

child within his natural family);

� Ministry of Labour, Family and Social Protection, for

data on elderly persons hostels and for data on state

and additional allowances, complementary family

allowance and support allowance for mono-parental

family and other benefits granted from state budget

and local budgets.


PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR

Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor :

Ajutorul de ºomaj ºi ajutorul de integrareprofesionalã reprezintã sumele acordate, la cererea

persoanelor îndreptãþite, potrivit Legii nr. 1/1991,

republicatã în anul 1994 ºi completatã prin Ordonanþa de

Urgenþã a Guvernului nr. 47/1997, pe o perioadã de cel

mult 270 de zile calendaristice.

Indemnizaþia de ºomaj (conform Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea

ocupãrii forþei de muncã intratã în vigoare la data de 1

martie 2002) reprezintã o compensaþie parþialã a

veniturilor care se acordã persoanelor aflate în ºomaj, ca

urmare a pierderii locului de muncã sau absolvenþilor

instituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat

stagiul militar ºi care nu s-au putut încadra în muncã

ºi venituri de completare, conform legislaþiei în vigoare.

Alocaþia de sprijin reprezintã suma ce s-a acordat

persoanelor care au beneficiat de ajutorul de ºomaj,

sau ajutorul de integrare profesionalã ºi care nu au

putut sã se încadreze în muncã. Alocaþia de sprijin se

acordã pe o perioadã de cel mult 18 luni (conform

Legii nr.1/1991, republicatã în anul 1994 ºi completatã

prin O.U.G. nr. 47/1997).

Cheltuieli pentru formarea profesionalãreprezintã cheltuielile efectuate pentru calificarea,

recalificarea, perfecþionarea ºi specializarea persoanelor

aflate în cãutarea unui loc de muncã; formarea

profesionalã se realizeazã prin cursuri, stagii de practicã

ºi specializare, organizate pe niveluri de pregãtire, pe

baza planului naþional de formare profesionalã.

Plata absolvenþilor reprezintã suma acordatã

angajatorilor care au încadrat în muncã, pe duratã

nedeterminatã, absolvenþi ai unor instituþii de

învãþãmânt. Suma lunarã se stabileºte conform

Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 1 cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare.

Plãþile pentru stimularea ºomerilor care seangajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomajreprezintã sumele plãtite în completarea veniturilor

salariale ºomerilor (cu experienþã în muncã ºi

absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt) conform

Legii nr. 76/2002 - art. 72 ºi art. 73 cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare.

Plãþile pentru stimularea mobilitãþii forþei demuncã reprezintã sumele acordate ca prime de

încadrare persoanelor (ºomere) care se încadreazã în

muncã înainte de expirarea perioadei în care beneficiazã

de indemnizaþie de ºomaj, într-o localitate situatã la o

distanþã mai mare de 50 km de localitatea în care îºi au


UNEMPLOYED SOCIAL PROTECTION

Expenditure for unemployed social protection:

Unemployment benefit and vocationalintegration allowance represent the amounts granted

at the request of eligible persons, according to

Law no. 1/1991, republished in 1994 and amended by

the Government Priority Ordinance no. 47/1997, for 270

calendar days at most.

Unemployment indemnity (according to the

Law no. 76/2002 on unemployment insurance system

and employment stimulation coming into force since

March 1, 2002) represents a partial compensation of

income granted to the unemployed after losing their jobs

or to the graduates of educational institutions and to the

military staff who ended their military service and who

could not get employed, as well as income in completion,

according to the legislation in force.

Support allowance represents the amount granted

to persons who got unemployment benefit, or vocational

integration allowance and who could not find a job.

Support allowance is granted for 18 months at most

(according to the Law no. 1/1991, republished in 1994

and amended by the G.P.O. no. 47/1997).

Expenditure for vocational training represent

expenditure for the qualification, re-qualification, training

and specialization of persons looking for a job; vocational

training is done by means of courses, practice and

specialization stages, organized by training levels, based

on the national plan of vocational training.

Graduates remuneration represents the amounts

granted to the employers who employed graduates of

educational institutions, for indefinite duration. Monthly

amount granted is established based on Law no. 76/2002

- art. 80, alin. 1, with subsequent amendments.

Incentives for unemployed getting employedbefore expiring their unemployment period represent

the amounts paid to complete salary income for

unemployed (with work experience and to graduates of

educational units) according to the Law no. 76/2002 -

art. 72 and art. 73, with subsequent amendments.

Incentives for labour force mobility represents the

amounts granted as tax free employment bonuses for

persons (unemployed) who get employed before expiring

their period of receiving unemployment benefit in one

locality situated at over 50 km far from their stable

domicile locality and as installation bonuses for the

domiciliul stabil ºi ca prime de instalare persoanelor

(ºomere) care se încadreazã în muncã înainte de

expirarea perioadei în care beneficiazã de indemnizaþie

de ºomaj, într-o altã localitate ºi, ca urmare a acestui

fapt, îºi schimbã domiciliul. Primele de încadrare ºi de

instalare se stabilesc conform Legii nr. 76/2002 - art. 74,

75, 76 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Plãþile pentru stimularea angajatorilor careîncadreazã ºomeri din categoria defavorizaþireprezintã sumele acordate angajatorilor care au

încadrat în muncã, pe duratã nederminatã, absolvenþi

din rândul persoanelor cu handicap. Suma lunarã se

stabileºte conform Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 2, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Plãþile compensatorii efectuate în cadrulprogramelor de restructurare, privatizare ºi lichidarereprezintã sumele acordate persoanelor cãrora li s-au

desfãcut contractele individuale de muncã ca

urmare a concedierilor colective (O.G. nr. 7/1998 ºi

O.U.G. nr. 98/1999 cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare).

Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub formã

de credite întreprinderilor mici ºi mijlocii pentru

înfiinþarea de noi locuri de muncã, precum ºi cele

necesare administrãrii fondului pentru plata ajutorului de

ºomaj.

Conform metodologiei LMP, intervenþia publicã pe

piaþa muncii reprezintã intervenþia publicã ce are ca scop

atingerea unei funcþionãri eficiente ºi corectarea

dezechilibrelor apãrute pe piaþa muncii. Intervenþiile

publice se disting de celelalte intervenþii ale

administraþiei publice prin faptul cã sunt destinate unor

grupuri particulare de persoane considerate ca de

interes pentru buna funcþionare a pieþei muncii.

Intervenþiile publice sunt de urmãtoarele tipuri:

– Servicii privind piaþa muncii - se referã la

intervenþiile pe piaþa muncii adresate persoanelor

(participanþilor) aflate în cãutarea unui loc de muncã,

fãrã modificarea statutului lor pe piaþa muncii, ci

doar în scopul mijlocirii gãsirii unui loc de muncã.

– Mãsuri privind piaþa muncii (mãsuri active) - se

referã la intervenþiile pe piaþa muncii privind

participanþii a cãror principalã activitate este cãutarea

activã a unui loc de muncã ºi care se finalizeazã prin

modificarea statutului lor pe piaþa muncii.

– Suporturi financiare privind piaþa muncii (mãsuripasive) - se referã la intervenþiile care furnizeazã

indivizilor asistenþã financiarã, direct sau indirect,

pentru persoanele dezavantajate pe piaþa muncii.

Transferurile cãtre indivizi - reprezintã cheltuielile

publice transferate direct cãtre indivizi ºi care sunt plãtite

în bani sau sub forma unei reduceri a impozitelor

obligatorii.

persons (unemployed) who get employed before expiring

their period of receiving unemployment benefit, into

another locality and therefore change their domicile. The

employment and installation bonuses are established

according to Law no. 76/2002 - art. 74, 75, 76, with

subsequent amendments.

Incentives for employers who hire unfavouredunemployed represent the amounts granted to

employers who employed, for indefinite duration,

graduates among disabled persons.The monthly amount

is established according to the Law no. 76/2002 - art. 80,

alin. 2, with subsequent amendments.

The compensations granted within theprogrammes of restructuring, privatization andliquidation are the amounts granted to those persons

for whom individual employment contracts ceased as

consequence of collective lay off (G.O. no. 7/1998 and

G.P.O. no. 98/1999 with subsequent amendments and

completions)

Other expenditure include the amounts granted

as credits to the small and medium enterprises to create

new jobs, as well as those needed for the management

of unemployment benefit funds.

According to LMP methodology, publicintervention on the labour market represents public

intervention aiming at efficient functioning and

disequilibria correction on the labour market. Public

interventions are different from other interventions of

general government because they are meant for special

groups of persons of interest for the good functioning of

labour market.

Public interventions are of various types:

– Labour market services - refer to interventions on

the labour market for persons (participants) seeking

for a job, without changing their status on the labour

market, only in order to find a job.

– Labour market measures (active measures) -

refer to interventions on the labour market regarding

participants whose main activity is to seek for a job

actively, and ends by changing their status on the

labour market.

– Labour market financial supports (passivemeasures) - refer to interventions providing financial

assistance, directly or indirectly, for disadvantaged

persons on the labour market.

Transfer to persons - represent public expenditure

directly transferred to persons paid in cash or as

discounts of compulsory taxes.

Transferuri cãtre angajatori - se referã la

cheltuielile publice transferate direct angajatorilor ºi care

sunt plãtite în bani sau sub forma unei reduceri ale

impozitelor obligatorii.

Transferurile cãtre furnizorii de servicii - sunt

cheltuielile publice transferate direct producãtorilor de

bunuri ºi/sau servicii care sunt oferite indivizilor sau

angajatorilor ca servicii directe (de exemplu formare

profesionalã sau consiliere) în beneficiul participanþilor.

Alte cheltuieli - sunt acele cheltuieli care nu pot fi

detaliate dupã tipul beneficiarului direct.

ASIGURÃRI SOCIALE

Pensia medie lunarã s-a calculat prin raportarea

sumelor cuvenite (conform deciziilor) pensionarilor

existenþi în platã în anul de referinþã, la numãrul mediu

lunar al acestora înmulþit cu 12.

De la 1 iulie 2000, sumele cuvenite pentru calculul

pensiei medii lunare cuprind ºi valoarea impozitului

aferent sumelor ce depãºesc plafonul stabilit prin lege

(O.U.G. nr. 87/2000).

Începând cu 1 ianuarie 2003, sumele cuvenite drept

pensii nu mai includ contribuþia pentru asigurãrile sociale

de sãnãtate (O.U.G. nr. 147/2002).

Indicele pensiei reale s-a calculat, numai pentru

pensionarii de asigurãri sociale de stat, ca raport

procentual între indicele pensiei medii nominale ºi

indicele general al preþurilor de consum. Pensia medienominalã utilizatã în calculul pensiei reale a

pensionarilor de asigurãri sociale de stat cuprinde ºi

pensia suplimentarã.

Pentru comparabilitatea seriei de date, începând cu

1 iulie 2000, s-a dedus ºi valoarea impozitului.

Conform metodologiei ESSPROS, protecþia socialã

reprezintã expresia tuturor intervenþiilor întreprinse de

organismele publice sau private în scopul protejãrii

gospodãriilor ºi indivizilor de consecinþele unui set definit

de riscuri sociale sau nevoi, în condiþiile în care nu este

implicat niciun aranjament simultan de reciprocitate sau

unul individual.

Funcþia de protecþie socialã se defineºte în

termenii scopului final pe care trebuie sã îl atingã

protecþia socialã, adicã de protejare a indivizilor ºi

familiilor/gospodãriilor împotriva riscului social major

identificat.

Prestaþiile de protecþie socialã se clasificã pe opt

funcþii de protecþie socialã, corespunzãtoare celor opt

riscuri sociale majore identificate de ESSPROS.

Transfer to employers – refer to public expenditure

directly transferred to employers paid in cash or as

discounts of compulsory taxes.

Transfer to providers of services – are public

expenditure directly transferred to providers of goods

and /or services for persons or employers as direct

services (for instance, vocational training or consulting)

for the benefit of participants.

Other expenditure – are those expenditure which

cannot be detailed by type of direct beneficiary.

SOCIAL INSURANCE

Monthly average pension has been computed as a

ratio between the amounts granted (in accordance with

the pension decision) to the pensioners on payment

during the reference year, and their monthly average

number multiplied by 12.

Since July 1, 2000, the amounts for the calculation

of monthly average pension also comprise the value of

tax for the amounts exceeding the threshold set up by

the Law (G.P.O. no. 87/2000).

Starting with January 1, 2003, amounts representing

pensions do not include anymore health social insurance

contribution (G.P.O. no. 147/2002).

Real pension index has been calculated, only for

state social insurance pensioners, as a percentage ratio

between nominal average pension index and general

consumer price index. Nominal average pension used

for the calculation of real pension of state social

insurance pensioners contains supplementary pension

as well.

For the data series comparability, beginning with

July 1, 2000, the value of tax is also deducted.

According to ESSPROS methodology, social

protection represents the expression of all interventions

of public or private bodies in order to protect the

households and persons against the consequences of a

set of social risks or needs, if no simultaneous mutual or

individual arrangement is involved.

Social protection function is defined in terms of

final purpose for social protection, namely to protect

persons and families/ households against major social

risk identified.

Provisions of social protection are divided into eight

functions of social protection, according to those eight

major social risks identified by ESSPROS.

Funcþiile de protecþie socialã sunt:

– boalã/îngrijirea sãnãtãþii;

– invaliditate;

– limitã de vârstã;

– urmaº;

– familie/copii;

– ºomaj;

– locuinþã;

– excluziune socialã (neclasificatã în altã parte).

Cheltuielile de protecþie socialã cuprind:

– cheltuieli cu prestaþiile sociale;

– costuri administrative;

– alte tipuri de cheltuieli (de exemplu: dobânzi bancare

în conexiune cu fondurile sociale).

Cheltuieli cu prestaþiile sociale reprezintã

valoarea resurselor de protecþie socialã alocate

beneficiatilor în numerar sau în naturã (bunuri ºi/sau

servicii).

Costuri administrative reprezintã cheltuielile pe

care le implicã organizarea ºi administrarea schemelor

de protecþie socialã.

Prestaþiile dependente de un prag al venituluisunt cele care se acordã condiþionat, respectiv dacã

nivelul venitului beneficiarului se situeazã sub un prag

prestabilit.

Prestaþiile independente de un prag al venituluisunt cele care se acordã necondiþionat de nivelul

veniturilor beneficiarului.

Social protection functions are:

– sickness/health care;

– disability;

– old age;

– survivor;

– family/children;

– unemployment;

– housing;

– social exclusion / non-classified elsewhere).

Expenditure of social protection include:

– expenditure for social protection benefits;

– administrative costs;

– other types of expenditure (for instance, bank

interests related to social funds);

Expenditure for social protection benefitsrepresent the value of social protection resources

allocated to the beneficiaries in cash or in kind (goods

and/or services).

Administrative costs represent the expenditure for

the organization and administration of social protection

schemes.

Means - tested benefits are conditioned provisions,

respectively if the level of the beneficiary income is under

a preset threshold.

Non-means tested benefits are unconditioned

provisions by the level of the beneficiary income.

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilorEvolution of average number of pensioners6.G1

Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor de asigurãri socialeEvolution of average number of social insurance pensioners6.G2

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Pensionari - totalPensioners - total

Pensionari de asigurãri socialeSocial insurance pensioners



��

��

��

��

��

��

��

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)Social insurance pensioners (excluding farmers)

Pensionari de asigurãri sociale de statState social insurance pensioners

Evoluþia pensiei medii nominale ºi realeEvolution of nominal and real average pension6.G4

Evoluþia pensiei medii lunareEvolution of monthly average pension6.G3

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

Pensionari de asigurãri socialeSocial insurance pensioners

Pensionari de asigurãri sociale de statState social insurance pensioners

Pensionari de asigurãri sociale - agricultoriSocial insurance pensioners - farmers

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

�

��

��

�

Indicele pensiei nominaleNominal pension index

%

Indicele pensiei realeReal pension index

anul precedent = 100 / previous year = 100

lei / persoanã / lei person

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR

6.1 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor6.2 Indemnizaþii de ºomaj6.3 Cheltuielile publice pe piaþa muncii, pe categorii de cheltuieli

ºi tipuri de intervenþii publice

ASIGURÃRI SOCIALE

6.4 Numãrul mediu al pensionarilor 6.5 Pensia medie lunarã 6.6 Pensionarii de asigurãri sociale de stat, dupã nivelul pensiei,

la 31 decembrie 20096.7 Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurãri sociale de stat6.8 Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate

prin asigurãrile sociale6.9 Biletele pentru tratament balnear acordate prin asigurãrile

sociale de stat, pe staþiuni balneoclimaterice

ASISTENÞÃ SOCIALÃ

6.10 Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei (sume plãtite)6.11 Numãrul centrelor de plasament funcþionale ºi al serviciilor

alternative (la sfârºitul anului)6.12 Numãrul copiilor din centrele de plasament, pe grupe de vârstã

(la sfârºitul anului)6.13 Unitãþile din învãþãmântul special (la începutul anului ºcolar)6.14 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, dupã nivelul de educaþie

ºi pe vârste (la începutul anului ºcolar) 6.15 Minorii cu deficienþe din unitãþi de asistenþã socialã

(la sfârºitul anului)6.16 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, primar ºi gimnazial,

pe tipuri de unitãþi (la începutul anului ºcolar)6.17 Centre pentru asistarea adulþilor, la 31 decembrie6.18 Numãrul beneficiarilor din sistemul de protecþie a copilului

aflat în dificultate6.19 Persoane adulte îngrijite în centre de asistenþã socialã ale

autoritãþii naþionale pentru persoanele cu handicap, pe tipuri de deficienþe, la 31 decembrie 2009

6.20 Cheltuielile pentru protecþia socialã a persoanelor cu handicap, neinstituþionalizate

6.21 Veniturile ºi cheltuielile de protecþie socialã6.22 Cheltuielile de protecþie socialã, pe funcþii de protecþie socialã

ºi categorii de cheltuieli6.23 Ponderea cheltuielilor din cadrul fiecãrei funcþii de protecþie socialã,

în totalul cheltuielilor de protecþie socialã ºi în produsul intern brut

Teritorial

6.24 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor, în profil teritorial,în anul 2009

6.25 Numãrul mediu al pensionarilor ºi pensia medie lunarã de asigurãri sociale de stat, în profil teritorial, în anul 2009

6.26 Cantine de ajutor social, în profil teritorial, în anul 2009

66 SECURITATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ

SÃNÃTATE

HEALTH

7

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice realizate în unitãþile sanitare.

Surse administrative:� Ministerul Sãnãtãþii, pentru datele privind: numãrul

cazurilor noi de îmbolnãvire ºi al pacienþilor ieºiþi din

spital; asistenþa medicalã de urgenþã; activitatea de

recoltare ºi conservare a sângelui; numãrul cazurilor

de SIDA înregistrate.


Reþeaua unitãþilor sanitare este urmãritã atât

pentru sectorul majoritar de stat, cât ºi pentru cel privat,

datele reflectând situaþia înregistratã la sfârºitul anului.

Tabelul privind ,,cazurile noi de îmbolnãvire pe clasede boli” se referã numai la datele raportate de medicii de

familie care au contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri

de Sãnãtate. Datele din tabelul privind ,,pacienþii ieºiþidin spital” se referã numai la unitãþile din sectorul

majoritar de stat (numai reþeaua Ministerului Sãnãtãþii).

Numãrul laboratoarelor medicale din sectorul

majoritar de stat nu s-a urmãrit separat pânã în anul 2006,

acestea fiind integrate în numãrul spitalelor, policlinicilor,

dispensarelor ºi altor tipuri de unitãþi medicale.

În numãrul medicilor, stomatologilor ºipersonalului sanitar mediu este inclus ºi personalul

corespunzãtor din alte ministere ºi instituþii cu reþea proprie.

În numãrul personalului sanitar mediu sunt

incluºi: asistenþi medicali; surori medicale; tehnicieni

sanitari; oficianþi medicali; moaºe; laboranþi ºi alte

categorii de personal sanitar cu studii medii asimilate.

În numãrul personalului sanitar auxiliar sunt

incluºi: infirmiere, agenþi DDD (dezinsecþie, dezinfecþie,

deratizare), brancardieri, bãieºi, gipsari, nãmolari,

ambulanþieri ºi alte categorii de personal asimilat.

În numãrul paturilor de spital sunt incluse ºi cele

pentru nou nãscuþi din spitalele sau secþiile de obstetricã-

ginecologie; nu sunt incluse paturile pentru însoþitori.

În numãrul paturilor de spital:– la specialitatea interne sunt incluse paturile pentru:

interne, endocrinologie, boli profesionale, cardiologie,

reumatologie, nutriþie ºi diabet, gastroenterologie ºi

hematologie;

– la specialitatea chirurgie sunt incluse paturile

pentru: chirurgie generalã; chirurgie maxilofacialã;

chirurgie infantilã; chirurgie plasticã ºi reparatorie;

chirurgie cardiovascularã; neurochirurgie; chirurgie

toraco-pulmonarã; ortopedie ºi urologie;

_ la specialitatea psihiatrie sunt incluse paturile

pentru psihiatrie ºi paturile pentru recuperare

neuro - psiho - motorie;

– la specialitatea pediatrie sunt incluse paturile

pentru pediatrie ºi distrofici.

În numãrul paturilor de spital pentru copii sunt

cuprinse atât paturile din spitalele ºi secþiile de pediatrie,

cât ºi cele pentru copiii din alte spitale.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical surveys carried out in sanitary units.

Administrative sources:� Ministry of Health, for data on: the number of new

cases of diseases and out of hospital patients,

emergency medical assistance; blood collecting and

preserving; AIDS number of registered cases.


The network of sanitary units is observed both for

the state majority sector and for the private one, the data

reflecting the situation registered at the end of the year.

The table concerning ”new cases of illness, by diseaseclasses”, refer only to the data raported by family

doctors that have contracts with National House of

Health Insurance. Data in the table concerning ”out ofhospital patients” refer only to the state majority

sector’s units (only Ministry of Health network).

The number of medical labs of state majority

sector was not separately observed until 2006, being

included in the number of hospitals, polyclinics,

dispensaries and other types of medical units.

The number of physicians, dentists and ancillarymedical staff also includes the corresponding staff from

other ministries and institutions with own network.

The number of ancillary medical staff includes:

medical assistants; medical nurses; sanitary technicians;

medical officiants; midwives; laboratory assistants and

other categories of medical staff with equivalent

secondary school degrees.

The number of auxiliary medical staff includes:

sick nurses, DDR staff (disinsection, disinfection,

raticide), stretcher bearers, washers, gypsum, mud,

ambulance staff and other categories of ancillary staff.

The number of hospital beds also includes the beds

for newborn children in hospitals or obstetrics-gynaecology

section; beds for accompanying persons are not included.

The number of hospital beds for:– internal medicine includes beds for: internal

medicine, endocrinology, professional diseases,

cardiology, rheumatology, nutrition and diabetes,

gastro-enterology and haematology;

– surgery includes beds for: general surgery; jaw -

face surgery; infant surgery; plastic surgery;

cardiovascular surgery; neurosurgery; thorax - lung

surgery; orthopaedics and urology;

_ psychiatry includes beds for psychiatry and neuro -

psycho - motor recovery;

– pediatrics includes beds for pediatrics and

distrophics.

The number of hospital beds for children covers

the beds from pediatrics hospitals and departments, as

well as those for children from other hospitals.

Evoluþia principalelor unitãþi sanitareEvolution of main sanitary units7.G1

Evoluþia principalelor categorii de personal medico-sanitarEvolution of main categories of medical-sanitary staff7.G2

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

numãr unitãþi / number of units

SpitaleHospitals

PolicliniciPolyclinics

Cabinete medicale de familieFamily doctors offices

Cabinete medicale de specialitateHealth specialized offices

Cabinete stomatologiceDentist offices

Farmacii ºi puncte farmaceuticePharmacies and pharmaceutical points

CreºeCrèches

StomatologiDentists

Medici (exclusiv stomatologi)Physicians (excluding dentists)

Personal sanitar mediuAncillary medical staff

FarmaciºtiPharmaceutical chemists

��

� � � � ��

� � � � ��

��

��

��

��

��

��


Cazuri noi de îmbolnãvire prin boli infecþioaseNew cases of infectious diseases7.G4

Paturile din unitãþile sanitareBeds from sanitary units7.G3

PaturiBeds

��

��

��

�

��

��

��

��

�

��

�

�

�

�

�

�

mii paturi / thou beds paturi la 1000 locuitori beds per 1000 inhabitants

Paturi la 1000 locuitoriBeds for 1000 inhabitants

��

��

��

��

��

�

��

��

�

��

��

��

��

��

TuberculozãTuberculosis

Boli diareice acuteAcute diarrhoea diseases

Hepatitã viralãViral hepatits

mii / thou

7.1 Unitãþile sanitare, pe forme de proprietate7.2 Personalul medico-sanitar 7.3 Paturile din unitãþile sanitare 7.4 Paturile de spital aferente anumitor specialitãþi medicale 7.5 Cazuri noi de îmbolnãvire prin unele boli infecþioase ºi parazitare7.6 Cazuri noi de îmbolnãvire, pe clase de boli, declarate

de medicii de familie7.7 Repartizarea cazurilor de SIDA, dupã anul înregistrãrii, pe grupe

de vârstã, sexe ºi cale de transmitere (la sfârºitul anului)7.8 Repartizarea persoanelor admise la tratament, ca urmare

a consumului de droguri, pe sexe, grupe de vârstã ºi tipuri de droguri

7.9 Numãrul pacienþilor ieºiþi din spital, pe clase de boli7.10 Asistenþa medicalã de urgenþã, în unitãþi cu proprietate

majoritar de stat7.11 Activitatea de recoltare ºi conservare a sângelui, în unitãþi

cu proprietate majoritar de stat

Teritorial

7.12 Unitãþile sanitare, în profil teritorial, în anul 20097.13 Paturile din spitale ºi personalul medico-sanitar,

în profil teritorial, în anul 2009

77 SÃNÃTATE

EDUCAÞIE

EDUCATION

8

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice realizate la începutul ºi sfârºitul

anului ºcolar (universitar) în unitãþile de învãþãmânt

de toate tipurile, pe forme de proprietate ºi niveluri

de educaþie.


Datele statistice privind numãrul copiilor ºi elevilor

înscriºi, absolvenþilor ºi personalului didactic din

învãþãmântul preuniversitar (preºcolar, primar ºi

gimnazial, liceal, profesional, postliceal) cuprind ºi pe

cele din învãþãmântul special.

Profilurile, calificãrile profesionale ºi specializãrile în

care se pregãtesc elevii ºi studenþii sunt stabilite conform

prevederilor legislaþiei în vigoare, referitoare la

organizarea ºi funcþionarea învãþãmântului în România ºi

pe baza „Nomenclatorului profilurilor, calificãrilor

profesionale ºi specializãrilor”, întocmit de Institutul

Naþional de Statisticã împreunã cu Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Datele statistice privind învãþãmântul universitar(numãrul facultãþilor, studenþii înscriºi, absolvenþii ºi

personalul didactic) includ ºi învãþãmântul superior de

scurtã duratã (colegii), precum ºi studenþii strãini care

studiazã în România; nu sunt incluºi studenþii români

care studiazã în alte þãri.

Cadrele didactice sunt înregistrate o singurã datã la

unitatea unde au cartea de muncã. În aceeaºi categorie

sunt incluºi ºi maiºtrii instructori, care desfãºoarã

activitate instructiv-educativã în sistemul de învãþãmânt.

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei devârstã ºcolarã reprezintã raportul dintre numãrul elevilor

dintr-o anumitã grupã de vârstã, indiferent de nivelul de

educaþie ºi totalul populaþiei de aceeaºi grupã de vârstã.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical surveys carried out at the beginning and

at the end of school year (academic year) in

educational units of all types, by type of ownership

and level of education.


Data on the number of enrolled children and pupils,

graduates and teaching staff of preuniversity education

(pre-school, primary and secondary, high school, post

high school) also refer to special education.

Profiles, vocational qualifications and specializations

for pupils and students are set up according to the

stipulations of the in force legislation, referring to

education organisation and functioning in Romania and

based on ”Nomenclature of profiles, vocational

qualifications and specialisations”, drawn up by the

National Institute of Statistics together with the Ministry

of Education, Research, Youth and Sport.

Statistical data on tertiary education (number of

faculties, enrolled students, graduates and teaching

staff) also include short term higher education (colleges),

as well as foreign students who study in Romania;

Romanian students who study in other countries are not

included.

Teaching staff is registered only once at the unit

where there is the work record. Foremen trainers who carry

out training-educational activity within the educational

system are also included in the same category.

Enrollment rate for school aged populationrepresents the ratio between number of pupils from a

certain age group, no matter of education level and total

population of the same age group.

Personalul didactic, pe niveluri de educaþie Teaching staff, by level of education8.G1

Populaþia ºcolarã, pe niveluri de educaþie (exclusiv postuniversitare)School aged population, by level of education (excluding post-university education)8.G2

Învãþãmânt preºcolarPre-school education

Învãþãmânt primar ºi gimnazialPrimary and secondary education

Învãþãmânt licealHigh school education

Învãþãmânt profesional ºi de uceniciVocational and apprenticeship education

Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtriPost high school and foremen education

Învãþãmânt superiorTertiary education

��

��

��

��

��

��

2004 / 2005 2009 / 2010

Preprimar (preºcolar)Pre-primary (pre-school)

Primar (clasele I-IV)Primary (forms I-IV)

SecundarSecondary

Post secundarPost secondary

Terþiar (superior)Tertiary (higher)

��

��

��

��

��

�

�

�

�

��

%

Absolvenþii, pe niveluri de educaþie Graduates, by level of education8.G4

Ponderea elevilor care studiazã o limbã strãinã (prima limbã modernã),în total elevi din învãþãmântul preuniversitarWeight of pupils learning a foreign language (first foreign language),in total number of pupils from pre-university education8.G3

Învãþãmânt primar Primary education

Învãþãmânt gimnazialSecondary education




��

��

� ��

��

2004 / 2005 2009 / 2010

Învãþãmânt gimnazialSecondary education




Învãþãmânt superiorTertiary education

��

��

��

��

��

��

��

� ��

2004 / 2005 2008 / 2009

Ponderea absolvenþilor din învãþãmântul liceal, pe profiluri Weight of high-school graduates, by profile8.G5

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior Students in higher education institutes, by specialization groups8.G6

Licee ºi colegii teoretice (inclusiv liceele de informaticã)Theorethical high schools and colleges (including the informatics high schools)

Licee industriale (inclusiv liceele de metrologie)Industrial high schools (including the metrology high schools)

Licee economice ºi administrativeEconomic and administrative high schools

Alte liceeOther high schools

TehniceTechnical

Medico-farmaceuticeMedicine and pharmacy

ªtiinþe economiceEconomics

ªtiinþe juridice Law science

Universitar-pedagogiceUniversity-pedagogy

ArtisticeArtistic

Anul universitar / Academic year

��

��

� ��

��

��

��

2004 / 2005 2009 / 2010

��

��

��

��

2004 / 2005 2008 / 2009

8.1 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)

8.2 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi sexe (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)

8.3 Personalul didactic pe niveluri de educaþie ºi sexe8.4 Absolvenþii pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral,

cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.5 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi tipuri de ºcoli 8.6 Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã8.7 Elevii înscriºi în învãþãmântul preuniversitar,

dupã studiul limbilor moderne8.8 Învãþãmântul preuniversitar, dupã limba de predare (învãþãmânt

de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.9 Învãþãmântul liceal, pe profiluri (învãþãmânt de zi, seral,

cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.10 Învãþãmântul profesional, de ucenici, postliceal ºi de maiºtri,

pe tipuri de ºcoli ºi profiluri de pregãtire8.11 Învãþãmântul special8.12 Învãþãmântul superior, pe localitãþi (învãþãmânt de zi, seral,

cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.13 Învãþãmântul superior, pe grupe de specializãri (învãþãmânt de zi,

seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.14 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe localitãþi,

în anul universitar 2009/20108.15 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe grupe

de specializãri8.16 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie din instituþiile private 8.17 Numãrul elevilor care au promovat clasa a VIII-a ºi examenul

de bacalaureat (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)8.18 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar

Teritorial

8.19 Populaþia ºcolarã, în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar 2009/2010

8.20 Învãþãmântul preºcolar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010

8.21 Învãþãmântul primar ºi gimnazial, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)

8.22 Învãþãmântul liceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)

8.23 Învãþãmântul profesional, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)

8.24 Învãþãmântul postliceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)

8.25 Învãþãmântul de maiºtri, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)

8.26 Învãþãmântul superior, în profil teritorial, în anul universitar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)

8.27 Numãrul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat,în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)

8.28 Absolvenþii în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar / universitar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)

8.29 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009

88 EDUCAÞIE

CULTURÃ ªI SPORT

CULTURE AND SPORT

9

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind activitatea bibliotecilor,

muzeelor ºi instituþiilor de spectacol.

Surse administrative:� Biblioteca Naþionalã a României, pentru datele

privind intrãrile în Depozitul Legal al cãrþilor ºi

broºurilor, ziarelor ºi revistelor, manualelor ºi

cursurilor universitare tipãrite în anul de referinþã;

� Societatea Românã de Televiziune, Centrul Naþional

al Cinematografiei (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“,

Sahiafilm, Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm etc.),

pentru numãrul ºi activitatea cinematografelor,

producþia, distribuþia ºi proiecþia filmelor;

� Consiliul Naþional al Audiovizualului, Societatea

Românã de Televiziune, Societatea Românã de

Radiodifuziune, pentru emisiunile de radio ºi

televiziune;

� Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional, pentru

activitatea instituþiilor publice de culturã ºi culte.

� Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.


CULTURÃ

Producþia de cãrþi ºi broºuri cuprinde toate

publicaþiile neperiodice imprimate ºi editate în þarã, oferite

publicului, ºi care ar trebui sã figureze în bibliografia

naþionalã a þãrii, cu excepþia publicaþiilor editate în scopuri

publicitare, cataloage, prospecte de reclamã comercialã,

industrialã ºi turisticã, publicaþii care atrag atenþia asupra

unor produse ºi servicii furnizate de editor, publicaþii cu

caracter efemer: orare, tarife, anuare telefonice, programe

de spectacole, expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri,

calendare, opere muzicale, producþie cartograficã (cu

excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). În producþia de cãrþi se mai

cuprind: publicaþiile oficiale ale administraþiei publice (cu

excepþia celor confidenþiale), manualele ºcolare, cursurile

ºi tezele universitare, cãrþi ºi broºuri reeditate, lucrãri

ilustrate, culegeri de gravuri ºi reproduceri de artã,

desene, albume de cãrþi ºi broºuri ilustrate, albume de

benzi desenate. O publicaþie este consideratã cã a fost

oferitã publicului atunci când s-a putut cumpãra din

comerþ, contra cost sau a fost oferitã gratuit.

În „Numãrul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrateîn Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale“ s-au

cuprins lucrãrile apãrute pe întreg teritoriul þãrii realizate

de editurile publice ºi particulare, atelierele instituþiilor de

învãþãmânt superior, oficiile de informare ºi documentare

cu activitate editorialã.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical surveys on libraries, museums and

entertainment institutions activity.

Administrative sources:� The National Library of Romania, for data on inputs

in Legal Stock of books and booklets, newspapers

and magazines, school books and university

courses printed in the reference year;

� Romanian Television Company, Cinema National

Center (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Sahiafilm,

Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm a.s.o.), for

cinemas number and activity, film output, distribution

and projection;

� Audio-visual National Council, Romanian Television

Company, Romanian Broadcasting Company, for

radio and television broadcasts;

� Ministry of Culture and National Heritage, for public

institutions of culture and cults activity.

� National Authority of Sports and Youth.


CULTURE

Output of books and booklets comprises all

occasional publications printed and issued in the country

for the public and which should be included in the national

bibliography, excepting publications issued for advertising

purposes, catalogues, prospects of commercial, industrial

and tourism advertisment, those which draw attention over

some products and services supplied by the publisher,

transient publications: time-tables, tariffs, telephone

yearbooks, shows, exhibitions and fairs programs, statutes

and balance-sheets, calendars, musical operas,

cartography output (excepting atlases and maps). Books

output also includes: official publications of public

administration (excepting confidential ones), school

books, university courses and theses, republished books

and booklets, illustrated papers, collections of engravings

and art reproductions, designs, albums of illustrated books

and booklets, albums of cartoons. A publication is

considered as released when it could be bought on the

market or when is offered free of charge.

"Number of printed books and booklets whichentered the Legal Book Stock of the National Library"comprises papers issued on the whole country territory

printed by public and private publishing-houses,

workshops of tertiary education institutions, information

and documentation offices.

Titlul publicaþiei este utilizat ca unitate de mãsurã

a numãrului de lucrãri ce se editeazã sau se publicã -

prezentat sub forma unui volum de sine stãtãtor din

punct de vedere tipografic. În cazul ziarelor ºi revistelor

se considerã ca „titlu“ denumirea separatã a fiecãrui ziar

sau revistã.

Tirajul este numãrul exemplarelor în care s-a tipãrit

o carte, o broºurã, un ziar sau revistã, sau orice altã

tipãriturã.

Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii:

Cartea reprezintã publicaþia neperiodicã având cel

puþin 49 pagini;

Broºura reprezintã publicaþia neperiodicã care

conþine între 5 ºi 48 pagini.

Biblioteca este instituþia, compartimentul sau

structura specializatã al cãrei scop principal este de a

constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta ºi a conserva

colecþii de cãrþi, publicaþii, alte documente specifice ºi

baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop

de informare, cercetare, educaþie sau recreere.

Biblioteca Naþionalã a României este instituþia

autorizatã prin lege sã exercite funcþia de agenþie

naþionalã, de depozit legal ºi este responsabilã de

culegerea ºi conservarea tuturor publicaþiilor editate în

þarã (indiferent dacã sunt destinate difuzãrii comerciale

sau gratuite) de cãtre persoane fizice sau juridice

române, ori executate de acestea peste hotare,

întocmeºte statistica oficialã a ediþiilor naþionale, are rolul

de centru naþional de informare bibliograficã, stabileºte

cataloagele colective etc.

Noþiunile utilizate pentru caracterizarea activitãþii

bibliotecilor au urmãtoarele semnificaþii:

Volume de bibliotecã sunt considerate cãrþile,

broºurile, colecþiile de ziare ºi reviste cu minimum 5

pagini, precum ºi materialele audiovizuale (casete cu

benzi magnetice, diafilme, CD-uri, DVD-uri etc.) pentru

toate tipurile de biblioteci: naþionale, judeþene, municipale,

orãºeneºti ºi comunale, ale instituþiilor de învãþãmânt

superior, ale operatorilor economici ºi ale unitãþilor

ºcolare;

Utilizator, persoanã care consultã în sediul

bibliotecii sau împrumutã pentru acasã cel puþin o datã

într-un an calendaristic o carte, broºurã sau o altã

publicaþie aparþinând bibliotecii respective.

Producþia ziarelor ºi revistelor cuprinde toate

publicaþiile periodice editate ºi imprimate în þarã, oferite

publicului ºi care, în general, ar trebui sã figureze în

bibliografia naþionalã a þãrii; sunt exceptate publicaþiile

editate în scopuri publicitare: reclamã comercialã,

industrialã ºi turisticã, publicaþiile produselor ºi serviciilor

furnizate de editori, publicaþiile cu caracter ocazional:

orare, tarife, anuare telefonice, programe de spectacole,

expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri ale societãþilor,

directive ºi circulare, calendare ºi opere muzicale,

producþia cartograficã (cu excepþia atlasurilor ºi hãrþilor).

Mai sunt cuprinse în producþia de ziare ºi reviste: colecþiile

Title of the publication is used as measurement

unit of papers number, printed or issued as independent

volume from printing viewpoint. In case of newspapers

and magazines, "title" is considered every separate

name of newspaper or magazine.

Number of printed copies represents the number

of copies printed for a book, a booklet, a newspaper or

magazine or any other publication.

The terms used have the following meaning:

Book represents an occasional publication of at

least 49 pages;

Booklet represents an occasional publication of

5 - 48 pages.

Library is the institution, compartment or

specialized structure whose main purpose is to

constitute, organize, process, develop and preserve

collections of books, publications, other specific

documents and databases in order to facilitate their use

for information, research, education or recreation.

The National Library of Romania is the institution

authorized by law to exercise the position of a national

agency, of legal deposit and it is responsible to deal with

the collection and preservation of all publications issued

in the country (irrespective of being meant to

commercial or free of charge dissemination) by

Romanian natural or legal persons or issued abroad; it

builds up the official statistics of national publications; it

plays the role of a national center of bibliographical

information; it sets up collective catalogues a.s.o.

The terms used for characterizing the libraries

activity have the following meaning:

Volumes of library comprise books, booklets,

collections of newspapers and magazines of minimum 5

pages, as well as audio-visual materials (magnetic tape

cassettes, film-strips, CD, DVD, a.s.o.) for all types of

libraries: national, county, municipality, town and

communal, higher education institutions, economic and

school operators;

User, natural person who lends for home (or

consults inside the library) at least once a year a book, a

booklet or another publication belonging to a library.

Output of newspapers and magazines includes all

periodicals printed and issued in the country for the

public and which, generally, should be comprised in the

national bibliography, excepting publications printed for

advertising purposes: commercial, industrial and tourism

advertisment, publications on products and services

supplied by publishers, occasional publications: time-

tables, tariffs, telephone yearbooks, shows, exhibitions

and fairs programs, statutes and balance sheets of

companies, directives and circulars, calendars and

musical operas, cartography output (excepting atlases

and maps). Output of newspapers and magazines also

de legi ºi regulamente ale administraþiei publice (cu

excepþia celor confidenþiale sau rezervate unor distribuþii

interne), periodicele academice ºi ºtiinþifice, universitare ºi

ale instituþiilor de cercetãri sau culturale, periodice ale

organizaþiilor profesionale, sindicale, politice, sportive,

buletine parohiale ºi ºcolare, programele de radio ºi

televiziune dacã sunt publicate sub formã de reviste.

Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii:

Ziarul reprezintã publicaþia cotidianã sau cu o

periodicitate mai mare în care se publicã ºtiri, informaþii,

comentarii asupra celor mai recente evenimente interne

ºi internaþionale: politice, sociale, culturale, profesionale,

sportive etc.;

Revista reprezintã publicaþia periodicã prin care se

trateazã fie subiecte de interes general fie unele de

specialitate (studii ºi informaþii documentare referitoare

la unele probleme din diverse domenii: legislaþie, politicã,

economie, culturã, filozofie, tehnicã, medicinã, modã,

sport etc.).

Producþia naþionalã de filme este formatã din

totalitatea filmelor cu bandã normalã ºi îngustã destinate

proiecþiei cinematografice comerciale (nu sunt cuprinse

filmele realizate pentru televiziune); un film este

considerat produs în cursul unui an de referinþã dacã, în

anul respectiv a fost încheiatã producþia ºi a fost

proiectat în public pentru prima oarã.

Distribuþia filmelor reprezintã activitatea

întreprinderilor specializate care au distribuit reþelei

cinematografice naþionale filme integral naþionale, filme

în coproducþii ºi filme strãine.

Exploatarea filmelor este activitatea de difuzare

cãtre public a totalitãþii filmelor (integral naþionale, în

coproducþie ºi strãine) prin reþeaua comercialã fixã (sãli)

sau în aer liber ºi prin grupurile mobile de proiecþie

dotate cu echipamente tehnice de specialitate.

Emisiunile la radio ºi televiziune reprezintã

programele staþiilor de radioemisiune ºi de televiziune

transmise, având ca tematicã activitãþile sociale,

economice, politice, artistice etc. Unitatea de mãsurã a

emisiunilor este „ora-program“.

SPORT

În numãrul secþiilor sportive afiliate pe ramuri desport aparþinând cluburilor publice ºi private, precum ºi

asociaþiilor sportive sunt cuprinse cele care s-au afiliat la

federaþiile naþionale sportive.

Sportivii legitimaþi sunt acei sportivi aflaþi în

evidenþa federaþiilor naþionale ºi care participã la

sistemul competiþional organizat de cãtre acestea. În

rândul acestora nu sunt cuprinºi sportivii aflaþi în

evidenþa comisiilor judeþene constituite pe ramuri de

sport sau cei care practicã activitãþi sportive

necompetiþionale.

În numãrul antrenorilor cu normã întreagã sauarbitrilor sunt cuprinse persoanele care au o calificare

recunoscutã de federaþiile naþionale ºi au desfãºurat

activitate în anul 2009.

includes: collections of laws and regulations of public

administration (excepting confidential ones or those for

internal use), academic and scientific, university

periodicals of research or cultural institutions, periodicals

of vocational, trade-union, political, sport organizations,

parish and school bulletins, radio and TV programs if are

issued as magazines.

The terms used have the following meaning:

Newspaper represents a daily publication or with

higher periodicity, issuing news, information, comments

on the most recent internal and international events of

political, social, cultural, vocational, sport a.s.o.;

Magazine represents a periodical on a subject of

general interest or specialised (documentary studies and

information referring to topics from various fields:

legislation, policy, economy, culture, philosophy,

technique, medicine, fashion, sport a.s.o.).

National output of films represents all films of

normal and narrow strip for commercial cinema

projection (TV films are not included); a film is

considered as released during the reference year, when

the production was finished and it was projected in public

for the first time.

Distribution of films represents the activity of

specialized enterprises which distributed to the national

cinemas network entirely national films, coproduction

and foreign films.

Exploitation of films represents all films (national,

in coproduction and foreign) broadcasted for the public

by fixed commercial network (own halls) or in the open

air and by mobile groups of projection endowed with

specialized technical equipment.

Radio and TV broadcasts represent programs

broadcasted by radio and TV stations having as topics

social, economic, political, artistic a.s.o. activities. The

measurement unit of broadcasts is "hour-program".

SPORT

The number of affiliated sport sections by sportbranches, belonging to the public and private clubs and

associations, includes those affiliated to national sport

federations.

The legitimated sportsmen are those sportsmen in

the evidence of national federations and taking part in

the competitions system organized by them. Sportsmen

in the evidence of the county commissions by sport

branches or practising non-competitivity sport activities

are not included among them.

The number of full time coaches or refereesincludes those having a qualification recognized by the

national federations and who carried out an activity in

2009.

Numãrul ºi tirajul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii NaþionaleNumber and copies of printed books and booklets, which entered the Legal Book Stock of the National Library9.G1

Volume existente ºi eliberate din biblioteciExisting and lent volumes of libraries9.G2

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Titluri / Titles Tiraj - mii / Copies - thou

Volume existenteExisting volumes

Volume eliberateLent volumes

milioane volume / million volumes

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodiceNewspapers, magazines and other periodicals9.G3

Structura emisiunilor la radio în limbile minoritãþilor naþionaleStructure of radio broadcasts in national minorities languages9.G4

��

��

��

��

��

��

��

� � � ��

��

��

��

��

��

��

Titluri - total / Titles- total

Cotidiene / Daily newspapers

Alte periodicitãþi / Other periodicities

numãr / number

2004 2009

��

��

��

��

Maghiarã / Hungarian Sârbã / Serbian

Germanã / German Alte limbi / Other languages

CULTURÃ

9.1 Cãrþile ºi broºurile tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale

9.2 Manuale ºcolare ºi cursuri universitare tipãrite, dupã limba de predare

9.3 Biblioteci9.4 Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice9.5 Muzee9.6 Cinematografe9.7 Producþia de filme9.8 Instituþii de spectacol9.9 Emisiuni la radio ºi televiziune (proprietate majoritar de stat)

9.10 Structura programelor difuzate la posturile de radio ºi televiziune(proprietate majoritar privatã)

SPORT

9.11 Federaþiile sportive9.12 Clasamentul general la competiþiile internaþionale oficiale

pe federaþii, în anul 20099.13 Medaliile obþinute de sportivii români la Jocurile Olimpice,

Campionatele Mondiale ºi Europene9.14 Medaliile obþinute de sportivii români, pe ramuri de sport,

la Jocurile Olimpice, în perioada 1896-20089.15 Participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice

Teritorial

9.16 Biblioteci, în profil teritorial, în anul 20099.17 Cinematografe, în profil teritorial, în anul 20099.18 Activitatea sportivã, în profil teritorial, în anul 2009

99 CULTURÃ ªI SPORT

PREÞURI

PRICES

10

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã a bugetelor de familie ºi

cercetarea statisticã structuralã în întreprinderi,

pentru elaborarea sistemelor de ponderare folosite

la calculul indicelui de preþuri;

� Cercetarea statisticã privind preþurile ºi tarifele

mãrfurilor ºi serviciilor care intrã în consumul

populaþiei, realizatã pe eºantioane reprezentative de

sortimente, precum ºi unitãþi de observare

(magazine, pieþe ºi unitãþi prestatoare de servicii),

pentru calculul indicilor preþurilor de consum;

� Cercetarea statisticã privind preþurile de producþie

ale produselor ºi serviciilor industriale, realizatã pe

eºantioane reprezentative de produse, sortimente,

precum ºi unitãþi de observare (operatori

economici), pentru calculul indicilor preþurilor

producþiei industriale;

� Cercetarea statisticã privind preþurile de

achiziþie/vânzare ale produselor agricole, realizatã la

circa 200 operatori economici (procesatori,

comercianþi, societãþi comerciale agricole) ºi în 50

oboare, pe un nomenclator de 180 produse/varietãþi;

� Cercetarea statisticã asupra preþurilor principalelor

produse vândute de cãtre producãtorii particulari în

pieþele agroalimentare, pe un eºantion de

138 produse/varietãþi, în 100 de pieþe din

95 localitãþi urbane;

� Cercetarea statisticã privind preþurile principalelor

produse care reprezintã consum intermediar în

agriculturã, realizatã la circa 120 operatori

economici (procesatori, comercianþi, societãþi

comerciale agricole), pe un eºantion de

1260 produse/sortimente.


INDICELE PREÞURILOR DE CONSUM (IPC)mãsoarã evoluþia de ansamblu a preþurilor mãrfurilor

cumpãrate ºi a tarifelor serviciilor utilizate de cãtre populaþie

într-o anumitã perioadã (denumitã perioadã curentã), faþã

de o perioadã anterioarã (denumitã perioadã de bazã sau

de referinþã). Indicele preþurilor de consum se calculeazã

numai pentru elementele care intrã în consumul direct al

populaþiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii,

cheltuielile cu caracter de investiþii ºi acumulare, dobânzile

plãtite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele

etc., precum ºi cheltuielile aferente plãþii muncii pentru

producþia agricolã a gospodãriilor individuale.

Preþurile sunt colectate din circa 7000 de unitãþi aflate în

68 de centre de colectare selectate din 42 localitãþi urbane,

în funcþie de volumul vânzãrilor ºi de numãrul populaþiei.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Family budgets statistical survey and structural

business statistical survey, to carry out the

weighting systems used in the calculation of the

price index;

� Statistical survey on prices and tariffs of goods and

services included in population consumption, carried

out based on representative samples of

assortments, as well as observation units (shops,

markets and units rendering services), for the

calculation of consumer price indices;

� Statistical survey on production prices of industrial

products and services, carried out on representative

samples of products, assortments, as well as

observation units (economic operators), for the

calculation of industrial production price indices;

� Statistical survey on purchase/ selling prices of

agricultural products, carried out for about

200 economic units (processers, tradesmen, trade

agricultural companies) and 50 markets, on a

nomenclature of 180 products/items;

� Statistical survey on prices for main agricultural

products, sold by private producers in agro-food

markets on a sample of 138 products (varieties) in

100 markets and 95 urban localities;

� Statistical survey on prices of main products which

represent intermediate consumption in agriculture,

carried out for about 120 economic units

(processers, tradesmen, trade agricultural

companies), on a sample of 1260 products/items.


CONSUMER PRICE INDEX (CPI) measures the

overall evolution of prices for purchased goods and tariffs

of services used by the population during a certain

period (called current period), as against a previous

period (called base or reference period). The Consumer

Price Index is calculated only for the elements that form

part of the population's direct consumption, excluding

the following: consumption from one's own resources,

investment and accumulation expenses, interest paid on

credits, insurance rates, fines, taxes, etc., as well as

expenses for the payment of the work done for the

agricultural production of individual households.

Prices are collected from circa 7000 units located in

68 collection centres selected from 42 urban localities,

depending on the volume of sales and the population number.

Perioadele de referinþã pentru colectarea preþurilor

sunt 1-7, 10-17, 21-27 ale fiecãrei luni, astfel ca pentru

cele aproximativ 1700 de sortimente selectate în

eºantionul de bunuri ºi servicii se înregistreazã periodic

circa 94000 de preþuri.

Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor

individuali la nivel de post de cheltuieli, grupã

(alimentarã, nealimentarã ºi servicii) ºi total.

Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ de

consum sunt obþinute din cercetarea statisticã a bugetelor

de familie ºi rezultã din structura cheltuielilor medii lunare

efectuate de o gospodãrie pentru cumpãrarea bunurilor ºi

plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.

Ponderile se actualizeazã anual, luându-se în considerare

cea mai recentã estimare a cheltuielilor populaþiei.

Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum (IAPC) au

luat fiinþã în Uniunea Europeanã ca rãspuns la necesitatea

de a stabili indici comparabili ai preþurilor de consum la

nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care sã

permitã mãsurarea stabilitãþii preþurilor la nivelul zonei euro

dar ºi mãsurarea gradului de convergenþã a preþurilor,

criteriu de aderare la Uniunea Monetarã Europeanã.

Diferenþele dintre cei doi indici de preþ de consum

sunt nesemnificative în cazul României ºi constau în:

– clasificarea utilizatã pentru agregarea ºi prezentarea

indicilor armonizaþi este cea convenitã de

CEE/Eurostat/OECD;

– IAPC reflectã evoluþia preþurilor ºi tarifelor achiziþionate

ºi consumate pe teritoriul României atât de persoanele

fizice rezidente cât ºi de cele nerezidente (acestea din

urmã nu sunt incluse în IPC naþional);

– ponderile aferente anului de bazã stabilit în calcul

IPC sunt rescalate la luna decembrie a anului

precendent în cazul IAPC;

– perioada de referinþã utilizatã pentru prezentarea

IAPC este anul 2005.

INDICELE PREÞURILOR PRODUCÞIEIINDUSTRIALE (IPPI) mãsoarã evoluþia în timp a

preþurilor produselor industriale fabricate de producãtori

interni, livrate atât pe piaþa internã cât ºi pe piaþa externã.

Indicele preþurilor producþiei industriale este calculat

conform cerinþelor ºi standardelor Regulamentului

Consiliului CE nr.1165/1998, amendat prin

Regulamentul CE nr.1158/2005 cu privire la statisticile

pe termen scurt ºi acoperã aproape în totalitate

sectoarele industriilor extractivã ºi prelucrãtoare, precum

ºi sectorul energetic.

Preþurile colectate sunt preþuri de producãtor, adicã

includ accizele ºi alte impozite pe produs, dar nu includ

TVA.

Preþurile sunt colectate de la aproximativ 2000 de

operatori economici, selectaþi în funcþie de cifra de afaceri

raportatã în cadrul cercetãrii statistice Ancheta Statisticã

Anualã (structuralã) în întreprinderi (ASA) realizatã în

perioada aferentã anului de bazã (2005). Gradul de

acoperire obþinut este cuprins între 60% ºi 100% din cifra

de afaceri aferentã fiecãrei clase CAEN Rev. 2.

The reference periods for price collection are 1-7,

10-17, 21-27 each month; thus, for the approximately

1700 assortments selected in the sample of goods and

services, circa 94000 prices are recorded periodically.

The index is calculated by aggregating the individual

indices at the level of expenditure items, groups (food,

non-food and services) and overall.

The weights used to aggregate the Consumer Price

Indices are obtained from the Family Budget Survey and

result from the structure of the monthly average expenditure

incurred by a household for the purchase of goods and the

payment of services necessary for meeting living needs.

The weights are updated annually, taking into account the

most recent estimation of the population's expenditure.

The Harmonised Indices of Consumer Prices (HICP)

were created within the European Union in response to

the need to establish comparable Consumer Price

Indices at the level of EU Member States, in order to

allow the measurement of price stability in the euro area

as well as the measurement of price convergence, a

criterion for joining the European Monetary Union.

The differences between the two Consumer Price

Indices are insignificant in the case of Romania and

consist in the following:

– the classification used to aggregate and present

harmonised indices is the one agreed upon by

EEC/Eurostat/OECD;

– the HICP reflects the evolution of the prices of goods and the

tariffs of services purchased and consumed on Romanian

territory both by resident and non-resident physical persons

(the latter are not included in the national CPI);

– the weights of the base year set in the calculation of

the CPI are rescaled to the previous year's

December in the case of the HICP;

– the reference period used for the presentation of the

HICP is the year 2005.

THE INDUSTRIAL PRODUCTION PRICE INDEX(IPPI) measures the evolution over time of the prices of

industrial products manufactured by domestic producers,

delivered on the domestic and non-domestic markets.

The Industrial Production Price Index is calculated in

accordance with the requirements and standards of

Council Regulation (EC) No. 1165/98 concerning

short-term statistics, amended by Regulation (EC)

No. 1158/2005 of the European Parliament and of the

Council, and covers almost fully the mining and quarrying

sector, the manufacturing sector and the energy sector.

The prices collected are producer prices, meaning

they include duties and other taxes on products, but do

not include the VAT.

Prices are collected from approximately 2000

economic operators, selected depending on the turnover

reported in the annual Structural Business Survey

conducted during the period corresponding to the base

year (2005). The coverage obtained ranges between

60% and 100% of the turnover corresponding to each

CANE Rev. 2 class.

Colectarea se realizeazã o datã pe lunã ºi constã în

înregistrarea preþurilor la nivel de sortiment, considerat

reprezentativ de cãtre fiecare operator economic inclus

în eºantion.

Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor

individuali la nivel de produs/operator economic, produs

PRODROM, clasã CAEN Rev. 2, diviziune CAEN Rev. 2,

secþiuni CAEN Rev. 2 ºi total industrie.

Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preþurilor

producþiei industriale sunt stabilite separat pe destinaþii

(piaþa internã sau piaþa externã). Valorile de ponderare

pentru toate nivelurile de agregare s-au determinat din

Ancheta Statisticã Anualã (structuralã) în întreprinderi

(ASA) realizatã în perioada aferentã anului de bazã

(2005).

PREÞURILE MEDII ªI INDICII PREÞURILORPRINCIPALELOR PRODUSE AGRICOLE

Observarea ºi culegerea preþurilor care intrã în

calcularea preþurilor medii se realizeazã pe canale de

vânzare reprezentative, în funcþie de natura produsului,

utilizând un eºantion de 100 de pieþe agroalimentare, 50

oboare, circa 100 procesatori, circa 60 angrosiºti ºi 50

societãþi comerciale agricole ºi unitãþi de cercetare ºi

producþie agricolã.

Preþurile nu includ costuri de transport, stocare etc.,

subvenþiile pe produs ºi TVA.

Colectarea preþurilor se realizeazã cu frecvenþã

sãptãmânalã în pieþele agroalimentare ºi lunarã în oboare, la

procesatori, angrosiºti ºi la societãþile comerciale agricole.

Preþurile medii anuale ale produselor vândute în

pieþele agroalimentare sunt obþinute ca medie aritmeticã

simplã a preþurilor sãptãmânale.

Preþurile medii anuale ale produselor agricole

achiziþionate de operatorii economici sunt obþinute ca

medie aritmeticã simplã a preþurilor medii lunare, la nivel

de produs/þarã.

Indicii preþurilor produselor agricole mãsoarã variaþia

în timp a preþurilor de vânzare a acestor produse de

cãtre producãtorii agricoli interni.

Indicii individuali sunt agregaþi la diferite nivele de

clasificare ale produselor de origine vegetalã sau animalã,

pânã la obþinerea indicelui pentru total produse agricole.

Sistemul de ponderi utilizat în calculul preþurilor medii ºi

al indicilor lunari ai preþurilor la nivel de produs se bazeazã

pe datele (cantitãþi) care provin din cercetãrile statistice

„Producþia vegetalã la principalele culturi” ºi „Efectivele de

animale la 1 decembrie ºi producþia animalã”, din anul 2005.

Sistemul de ponderi folosit în calculul indicilor

agregaþi este obþinut pe baza datelor din Conturile

Economice în Agriculturã - 2005.

Indicii preþurilor principalelor produse carereprezintã consum intermediar în agriculturã (input-uri)mãsoarã variaþia în timp a preþurilor de vânzare a

acestor produse cãtre producãtorii agricoli interni.

Prices are collected once a month. They are

recorded at the level of assortments considered

representative by each economic operator included in

the sample.

The index is calculated by aggregating individual

indices at the level of products/economic operators,

PRODROM products, CANE Rev. 2 classes, CANE Rev. 2

divisions, CANE Rev. 2 sections and for industry overall.

The weights used to calculate Industrial Production

Price Indices are established separately according to the

destination (the domestic market or the non-domestic

market). The weighting values for all aggregation levels

were determined from the annual Structural Business

Survey conducted during the period corresponding to the

base year (2005).

AVERAGE PRICES AND PRICE INDICES FOR THEMAIN AGRICULTURAL PRODUCTS

The observation and collection of the prices that are

taken into account for the calculation of average prices are

performed based on representative sales channels,

depending on the nature of the product, using a sample of

100 agro-food markets, 50 fairs, circa 100 processors,

about 60 wholesalers and 50 agricultural trading

companies and agricultural research and production units.

Prices do not include the costs for transport, storage

etc., the subsidies on products and the VAT.

Prices are collected weekly in the agro-food markets

and monthly as regards the fairs, processors,

wholesalers and agricultural trading companies.

The annual average prices of the products sold in

agro-food markets are obtained as a simple arithmetic

mean of weekly prices.

The annual average prices of the agricultural

products purchased by economic operators are obtained

as a simple arithmetic mean of monthly average prices,

at product/country level.

The price indices for agricultural products measure

the change over time in the prices at which these

products are sold to domestic agricultural producers.

Individual indices are aggregated at various crop or

animal product classification levels, until obtaining the

index for agricultural products overall.

The system of weights used in the calculation of

average prices and monthly price indices at product level

is based on data (quantities) resulting from the statistical

surveys ”Crop production for main crops” and ”Livestock

on December 1 and livestock production” of 2005.

The system of weights used to calculate aggregate

indices is obtained based on the data from the Economic

Accounts for Agriculture - 2005.

The price indices for the main products thatrepresent intermediate consumption in agriculture(inputs) measure the change over time in the prices at

which these products are sold to domestic agricultural

producers.

Preþurile sunt colectate trimestrial de la aproximativ

120 de operatori economici care desfãºoarã activitate de

producþie ºi/sau de comercializare de input-uri agricole

(din producþia internã sau din import) ºi vând direct cãtre

producãtorii agricoli.

Preþurile includ costurile de transport, stocare etc,

dar nu cuprind TVA ºi subvenþiile pe produs.

Înregistrarea preþurilor se realizeazã la nivel de

sortimente reprezentative pentru fiecare produs,

selectate pe baza caracteristicilor specifice ºi a celor mai

comune condiþii de comercializare.

Indicii sunt agregaþi la diferite nivele de clasificare a

produselor utilizând un sistem de ponderi.

În structura indicelui global sunt cuprinse ºi

produse/grupe de produse pentru care nu se culeg date

(ex: Energie ºi lubrifianþi), acestea provenind de la alte

cercetãri statistice din cadrul INS ºi reprezintã fie indici

agregaþi, fie indici la nivel de produse care se agregã

pânã la nivelul impus de structura indicelui global.

Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ

de input în agriculturã rezultã din structura valorilor

anuale a produselor care reprezintã consum

intermediar, înregistratã în conturile economice din

agriculturã în anul 2005.

Prices are collected on a quarterly basis from

approximately 120 economic operators who produce

and/or market agricultural inputs (from the domestic

production or from imports) and sell the products directly

to agricultural producers.

Prices include the costs for transport, storage etc.,

but do not include the VAT and the subsidies on products.

Prices are recorded at the level of assortments that

are representative for each product, selected on the

basis of specific characteristics and of the most common

marketing conditions.

Indices are aggregated at various product

classification levels using a system of weights.

The structure of the overall index also includes

products/groups of products for which data are not

collected (e.g.: Energy and lubricants), as they come

from other statistical surveys conducted by the NIS and

represent either aggregate indices or indices at product

level which are aggregated up to the level imposed by

the structure of the overall index.

The weights used for the aggregation of the input

price indices in agriculture result from the structure of the

annual values of the products that represent intermediate

consumption, recorded in the Economic Accounts for

Agriculture in 2005.

Notã: Toþi indicii de preþ prezentaþi mai sus sunt de tip Laspeyres.Note: All price indices presented above are Laspeyres-type indices.

Evoluþia indicilor preþurilor de consum ºi ai cursului de schimb mediu anualEvolution of consumer price and yearly average exchange rate indices10.G1

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

�

��

�

an curent / an precedentcurrent year / previous year

%

Indicii preþurilor de consum - total / Consumer price indices - total

Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/euro) Yearly average exchange rate indices (lei/euro)

Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/dolar SUA)Yearly average exchange rate indices (lei/USD)

10.1 Indicii preþurilor de consum10.2 Indicii preþurilor de consum, pentru principalele

grupe de mãrfuri ºi servicii10.3 Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum, pentru grupele

de mãrfuri ºi servicii constituite conform clasificãrii COICOP10.4 Indicii preþurilor producþiei industriale10.5 Preþurile medii de achiziþie la principalele produse agricole10.6 Indicii preþurilor principalelor produse agricole10.7 Indicii preþurilor principalelor produse care reprezintã

consum intermediar în agriculturã10.8 Preþurile medii ale principalelor produse vândute în pieþele

agroalimentare, în anul 2009

1100 PREÞURI

CONTURI NAÞIONALE

NATIONAL ACCOUNTS

11

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Valorificarea rezultatelor cercetãrilor statistice

elaborate în cadrul sistemului statisticii oficiale.

Surse administrative:� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din

execuþia bugetului public naþional, bilanþurile

contabile, precum ºi pentru datele privind

impozitarea veniturilor persoanelor fizice

independente ºi asociaþiilor familiale;

� Banca Naþionalã a României, pentru datele din

balanþa de plãþi.


Conturile naþionale au fost elaborate pe baza

principiilor metodologice ale Sistemului European de

Conturi 1995 (SEC 1995).

Contabilitatea naþionalã reprezintã un ansamblu

coerent ºi detaliat de conturi ºi tabele ce oferã o imagine

comparabilã ºi completã a activitãþii economice a unei

þãri. Aceasta clasificã marea varietate de fluxuri

economice într-un numãr restrâns de categorii

fundamentale ºi le înscrie într-un cadru de ansamblu ce

permite obþinerea unei reprezentãri a circuitului

economic adaptatã nevoilor de analizã, previziune ºi

politicã economicã.

Principalele conturi ce se elaboreazã în cadrul

contabilitãþii naþionale sunt:

– contul de producþie;

– contul de distribuire primarã a venitului;

– contul de exploatare;

– contul de alocare a veniturilor primare;

– contul de venit al întreprinderii;

– contul de alocare a altor venituri primare;

– contul de distribuire secundarã a venitului;

– contul de redistribuire a venitului în naturã;

– contul de utilizare a venitului;

– contul de utilizare a venitului disponibil;

– contul de utilizare a venitului disponibil ajustat;

– contul de capital;

– contul variaþiilor nete datorate economiei ºi

transferurilor de capital;

– contul achiziþiilor de active nefinanciare;

– contul financiar;

– contul altor modificãri de active;

– conturile de patrimoniu;

– contul restului lumii.

Tranzacþiile din conturile naþionale sunt clasate pe

sectoare instituþionale.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Turning into account the results of statistical surveys

carried out within the system of official statistics.

Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data provided on the

execution of the state budget, the balance sheets, as

well as for data concerning the tax on the income of

family associations and individual natural persons;

� National Bank of Romania, for data from the balance

of payments.


The national accounts have been drawn up

according to the methodological principles of European

System of Accounts 1995 (ESA 1995).

National accounting represents a coherent and

detailed whole of accounts and tables, which give a

comparable and complete picture of the economic

activity of a country. It classifies the wide variety of

economic flows into a low number of basic categories

inscribing them in a frame allowing for obtaining a

representation of the economic circuit adapted to

the analyses, forecasts and economic policies

requirements.

The main accounts compiled within national

accounting are:

– production account;

– primary distribution of income account;

– generation of income account;

– allocation of primary income account;

– entrepreneurial income account;

– allocation of other primary income account;

– secondary distribution of income account;

– redistribution of income in kind account;

– use of income account;

– use of disposable income account;

– use of adjusted disposable income account;

– capital account;

– change in net worth due to saving and capital

transfers account;

– acquisition of non-financial assets account;

– changes in assets;

– other changes in volume of assets account;

– balance sheets;

– rest of the world account.

Transactions of national accounts are classified by

institutional sector.

Sectorul instituþional reprezintã ansamblul

unitãþilor instituþionale ce au un comportament economic

asemãnãtor. Unitãþile instituþionale sunt clasate în

sectoare, în funcþie de douã caracteristici reprezentative

pentru comportamentul lor economic:

– categoria de producãtori;

– natura activitãþilor ºi a funcþiilor lor principale.

Ansamblul de unitãþi instituþionale rezidente (unitãþi

ce au centrul de interes pe teritoriul economic al unei

þãri) se grupeazã în cinci sectoare instituþionale: societãþi

nefinanciare; societãþi financiare; administraþii publice;

gospodãriile populaþiei; instituþii fãrã scop lucrativ în

serviciul gospodãriilor populaþiei.

Sectorul societãþi nefinanciare cuprinde unitãþile

instituþionale dotate cu personalitate juridicã care sunt

producãtori de piaþã ºi a cãror activitate principalã constã

în producerea de bunuri ºi servicii nefinanciare. În acest

sector se include activitatea regiilor autonome ºi a

societãþilor comerciale nefinanciare, precum ºi a cvasi-

societãþilor nefinanciare.

Sectorul societãþi financiare cuprinde ansamblul de

societãþi ºi cvasi-societãþi a cãror funcþie principalã constã în

furnizarea de servicii de intermediere financiarã ºi/sau în

exercitarea de activitãþi financiare auxiliare. În acest sector au

fost incluse urmãtoarele tipuri de unitãþi: Banca Naþionalã a

României, Bãncile comerciale româneºti ºi strãine, Casa de

Economii ºi Consemnaþiuni (CEC Bank), Case de Ajutor

Reciproc (CAR), Companiile/societãþile de brokeraj, Societãþi de

investiþii financiare, Bursa de valori, Case de schimb valutar,

RASDAQ, Cooperative de credit, Societãþi de Asigurare, Fondul

de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul Privat de Pensii.

Sectorul administraþii publice cuprinde toate

unitãþile instituþionale a cãror producþie non-piaþã este

destinatã consumului individual ºi colectiv; resursele lor

provin, în cea mai mare parte, din contribuþiile obligatorii

vãrsate de unitãþile aparþinând altor sectoare ºi/sau toate

unitãþile instituþionale a cãror activitate principalã o

constituie efectuarea de operaþii de redistribuire a

veniturilor ºi a patrimoniului naþional.

Sectorul administraþii publice se compune din

urmãtoarele subsectoare:

– Administraþia centralã;

– Administraþiile locale;

– Administraþiile de securitate socialã.

„Administraþiile publice” includ: organismele

administrative publice care conduc ºi finanþeazã un

ansamblu de activitãþi ce constau, în principal, în furnizarea

de bunuri ºi servicii non-piaþã pentru colectivitate; instituþiile

fãrã scop lucrativ ce produc servicii nedestinate pieþei

controlate ºi majoritar finanþate de cãtre administraþiile

publice; fondurile de pensii autonome.

Sectorul gospodãriile populaþiei cuprinde indivizi

sau grupuri de indivizi, atât în calitatea lor de consumatori

cât ºi, eventual, de întreprinzãtori, ce produc bunuri sau

servicii financiare ºi nefinanciare de piaþã.

Institutional sector groups together all the

institutional units, which have a similar type of economic

behaviour. Institutional units are grouped into sectors,

according to the two following criteria, characteristic for

their economic behaviour:

– producers class;

– the nature of activities and of their main economic

function.

The resident institutional units (units whose center of

interest is placed on the economic territory of a certain

country) are grouped in five institutional sectors: non-

financial corporations; financial corporations; general

government; households; non-profit institution serving

households.

Non-financial corporations sector comprises the

non-financial institutional units with legal status, that are

market producers and whose function consists of

producing non-financial market goods and services. This

sector includes the activity of autonomous, non-financial

corporations and non-financial quasi-corporations.

Financial corporations sector includes all

corporations and quasi-corporations, which are mainly

involved in financial intermediation and/or auxiliary

financial activities. This sector includes the following

categories of units: National Bank of Romania,

Romanian and foreign Commercial Banks, Savings

Bank, Mutual insurance fund, Brokerage companies,

Financial investment companies, Stock Exchange,

Exchange offices, R.A.S.D.A.Q, Credit co-operatives,

Insurance companies, Guarantee Fund of the Banking

Deposits, Private Pension Fund.

General government sector comprises all

institutional units, that are other non-market producers

whose output is intended for individual and collective

consumption and mainly financed by compulsory

payments made by units belonging to other sectors,

and/or all institutional units principally engaged in the

redistribution of national income and wealth.

The general government sector is divided into the

following sub-sectors:

– Central government;

– Local government;

– Social security funds.

“General government” includes: general government

entities which manage and finance a group of activities,

mainly providing non-market goods and services, intended

for the benefit of the community; non-profit institutions

recognized as independent legal entities which are other

non-market producers and which are controlled and mainly

financed by general government; autonomous pension funds.

Households sector covers individuals or groups of

individuals as consumers and possibly also as

entrepreneurs producing market goods and

non-financial and financial services.

Sectorul instituþii fãrã scop lucrativ în serviciulgospodãriilor populaþiei grupeazã unitãþile

instituþionale rezidente care produc, în principal, servicii

de non-piaþã pentru gospodãrii ºi ale cãror resurse, în

cea mai mare parte, provin din vânzãri ocazionale,

contribuþii voluntare efectuate de gospodãrii, vãrsãminte

provenite de la administraþiile publice ºi din venituri din

proprietate. De asemenea se includ: organizaþii

religioase (de cult), sindicate, partide politice, uniuni,

fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive.

Sectorul restul lumii este caracterizat printr-un set

de conturi care reflectã tranzacþiile ce au loc între

unitãþile rezidente ºi cele nerezidente. Conturile specifice

acestui sector furnizeazã o vedere de ansamblu asupra

relaþiilor economice care leagã o þarã cu restul lumii.

Produsul intern brut (PIB), principalul agregat

macroeconomic al contabilitãþii naþionale, reprezintã

rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor

producãtoare rezidente. Acesta se poate calcula prin

urmãtoarele metode:

a) Metoda de producþie:PIB = VAB + IP + TV - SP, unde:

PIB = Produsul intern brut (preþuri de piaþã)

VAB = Valoarea adãugatã brutã

(preþuri de bazã)

IP = Impozitele pe produse

TV = Taxele vamale

(drepturi asupra importurilor)

SP = Subvenþiile pe produse

b) Metoda cheltuielilor:PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde:

CF = Consumul final efectiv

FBCF= Formarea brutã de capital fix

VS = Variaþia de stoc

E = Exporturile de bunuri ºi servicii

I = Importurile de bunuri ºi servicii

c) Metoda veniturilor:PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV – SP,

unde:

R = Remunerarea salariaþilor

EBE = Excedentul brut de exploatare

AIP = Alte impozite pe producþie

ASP = Alte subvenþii pe producþie

IP = Impozite pe produse

TV = Taxe vamale

SP = Subvenþii pe produse

Venitul naþional brut (VNB) reprezintã ansamblul

veniturilor primare primite de cãtre unitãþile instituþionale

rezidente: remunerarea salariaþilor, impozitele pe

producþie ºi importuri minus subvenþiile, veniturile din

proprietate (cele de primit minus cele de plãtit),

excedentul de exploatare (brut) ºi venitul mixt (brut).VNB

(la preþuri de piaþã) este egal cu PIB diminuat cu

veniturile primare vãrsate de unitãþile nerezidente ºi

mãrit cu veniturile primare primite de la restul lumii de

cãtre unitãþile rezidente.

Non-profit institutions serving households (NPISHs)

sector consists of resident institutional units, which serve

households and which are mainly non-market producers;

their principal resources, apart from those derived from

occasional sales, are derived from voluntary contributions in

cash or in kind from households in their capacity of

consumer, from payments made by general government and

from property income. Also includes: religious organizations

(of cults), trade unions, political parties, unions, foundations,

cultural and sports associations.

Rest of the world sector is represented by a group

of accounts that reflects transactions that occur between

the resident units and the non-resident ones. Rest of the

world accounts reflect the operations carried out

between resident units and non-resident units.

Gross domestic product (GDP), the main

macroeconomic aggregate of national accounting,

represents the final result of the production activity of

resident producer units. This aggregate could be

calculated according to the following approaches:

a) Production approach:GDP = GVA + TP + D – SP, where :

GDP = Gross domestic product (market prices)

GVA = Gross value added

(basic prices)

TP = Taxes on products

D = Import duties

SP = Subsidies on products

b) Expenditure approach:

GDP = FC + GFCF + CS + (E–I), where:

FC = Final consumption

GFCF= Gross fixed capital formation

CS = Change in inventories

E = Exports of goods and services

I = Imports of goods and services

c) Income approach:

GDP = C+ GOS + OTP – OSP+TP + D – SP,

where:

C = Compensation of employees

GOS = Gross operating surplus

OTP = Other taxes on production

OSP = Other subsidies on production

TP = Taxes on products

D = Import duties

SP = Subsidies on products

Gross national income (GNI) represents total primary

income receivable by resident institutional units:

compensation of employees, taxes on production and

imports less subsidies, property income (receivable less

payable), (gross) operating surplus and (gross) mixed

income. GNI (at market prices) equals GDP minus

primary income paid by resident units to non-residents

plus primary income received by resident units from the

rest of the world.

Estimãrile privind economia neobservatãîncorporate în conturile naþionale se realizeazã pentru:

– sectorul formal, prin estimarea muncii la negru ºi a

fraudei la declararea taxei pe valoarea adãugatã;

– sectorul informal, prin estimarea valorii producþiei

nedeclarate obþinute de cãtre asociaþiile familiale ºi

întreprinzãtorii individuali.

Serviciile de intermediere financiarã indirectmãsurate (SIFIM) se mãsoarã convenþional prin soldul

dintre dobânzile încasate ºi cele plãtite de instituþiile

financiare, fiind rezultatul activitãþii de intermediere

financiarã a acestora.

Producþia ºi valoarea adãugatã brutã au fost calculate

în preþuri de bazã (inclusiv subvenþiile pe produse ºi exclusiv

impozitele pe produs ºi taxa pe valoarea adaugatã).

Indicii produsului intern brut au fost calculaþi pe

baza datelor în preþuri comparabile, fiind utilizate preþurile

anului anterior celui de calcul. Legãtura între datele

calculate pentru diferite perioade s-a fãcut pe baza

înlãnþuirii indicilor.

Datele pentru anul 2008 sunt definitive, iar celepentru anul 2009 sunt semidefinitive.

Datele sunt prezentate în capitol, conform CAEN Rev.1.

Estimarea ocupãrii forþei de muncã se realizeazã în

cadrul contabilitãþii naþionale, conform cerinþelor

metodologice ºi a conceptelor ºi clasificãrilor prevãzute de

SEC 1995. Unitãþile de mãsurã utilizate sunt: „mii persoane”

ºi „mii ore lucrate”.

Populaþia ocupatã cuprinde persoanele (salariate ºi

independente) angajate într-o activitate productivã

conform SEC 1995.

Salariaþii reprezintã toate persoanele care lucreazã,

pe baza unui contract formal sau informal, pentru o altã

unitate instituþionalã rezidentã în schimbul unei remuneraþii

în bani sau în naturã.

Lucrãtorii independenþi (pe cont propriu) reprezintã

persoane care sunt unici proprietari sau coproprietari ai

unei întreprinderi fãrã personalitate juridicã, în care

muncesc. Din aceastã categorie mai fac parte: lucrãtorii

familiali neremuneraþi ºi lucrãtorii la domiciliu care produc

pentru piaþã, lucrãtorii care exercitã, individual sau colectiv,

activitãþi de producþie destinate în întregime consumului

final propriu sau formãrii proprii de capital.

Productivitatea muncii pe o persoanã ocupatã a

fost calculatã ca raport între valoarea adãugatã brutã ºi

numãrul de persoane ocupate.

Productivitatea orarã a muncii a fost calculatã ca

raport între valoarea adãugatã brutã ºi numãrul de ore

lucrate.

Conturile regionale reprezintã versiunea la nivel

regional a conturilor naþionale ºi respectã principiile

metodologice ale SEC 1995. Conform nomenclatorului

unitãþilor statistice teritoriale a UE (NUTS), regiunea

corespunde nivelului 2. În România, produsul intern brut

regional (PIBR) se calculeazã pentru cele patru macroregiuni,

The non-observed economy estimates included in

national accounts are calculated for:

– formal sector, by estimating underground labour and

the tax evasion on value added tax;

– informal sector, by estimating the undeclared output of

family associations and self-employed persons.

Financial intermediation services indirectlymeasured (FISIM) are, by convention, measured by the

balance between the interests received and those paid by

credit institutions as result of their financial intermediation

activity.

The output and gross value added were calculated

in basic prices (including the subsidies on products and

excluding the taxes on product and value added tax).

The indices of gross domestic product were

calculated on the basis of data expressed in comparable

prices making use of the prices recorded in the previous

year. The relation between data for different periods was

based on chaining indices.

The data for 2008 are final and those for 2009 aresemi-final.

The data are presented in chapter according toCANE Rev.1.

Employment estimation is performed in the framework

of national accounting, according to the methodological

requirements, concepts and classifications of ESA 1995.The

measure units used are: “thousands persons” and

“thousands hours-worked”.

Employment covers all persons (employees and self-

employed) engaged in a productive activity as defined by

ESA 1995.

Employees are defined as all persons who principally

work, based on a formal or informal agreement, for

another resident institutional unit in return for remuneration

in cash or in kind.

Self-employed persons are defined as persons

who are the sole owners, or joint owners, of the

unincorporated enterprises without legal personality, in

which they work. In this category are also included:

contributing family workers and home workers who

produce for market, workers engaged in production

undertaken entirely for their own final consumption or

own capital formation, either individually or collectively.

Labour productivity per employed person was

calculated as a ratio between gross value added and

employment.

Labour productivity per hour worked was

calculated as a ratio between gross value added and the

number of hours worked.

Regional accounts represent the version of national

accounts at regional level and they are in accordance with the

methodological rules of the ESA 1995. According to the EU

nomenclature of territorial units for statistics (NUTS), the region

corresponds to the level 2. In Romania the compilations of

regional gross domestic product (RGDP) are made for the four

cele opt regiuni de dezvoltare ºi pentru extra-regiuni. Pentru

România, extra-regiunile se referã la platforma continentalã

aflatã în Marea Neagrã ºi enclavele teritoriale (ambasadele

ºi consulatele române din strãinãtate). Regionalizarea

indicatorilor se poate realiza dupã metodele ascendente,

descendente sau mixte, în conturile regionale româneºti

fiind utilizate, în principal, metoda descendentã ºi, în funcþie

de datele disponibile, metoda mixtã.

Metodele sunt descrise mai jos:

Metoda ascendentã („de jos în sus”) presupune a

pleca de la informaþiile relative ale unitãþilor rezidente

dintr-o regiune ºi apoi a le însuma, pânã la obþinerea

totalului regional al agregatului respectiv. Suma valorilor

regionale trebuie sã fie egalã cu valorile naþionale.

Metoda descendentã („de sus în jos”) presupune

repartizarea cifrei naþionale a valorii adãugate brute pe

regiuni, folosind diverse chei de distribuþie, reflectând pe

cât posibil caracteristicile estimate.

Metoda mixtã presupune combinarea celor douã

metode mai sus prezentate în funcþie de datele

disponibile ºi fiabile la nivel regional.

DEFINIÞII

Capacitatea (+) sau necesarul (-) de finanþarereprezintã soldul contului de capital ºi aratã suma netã a

resurselor pe care economia totalã le pune la dispoziþia

restului lumii (dacã este pozitivã) sau pe care le primeºte de

la restul lumii (dacã este negativã).

Cheltuiala pentru consum final acoperã cheltuielile

efectuate de cãtre un sector pentru achiziþionarea de

bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface

direct nevoile individuale sau colective ale membrilor

colectivitãþii. Cheltuiala pentru consumul final poate fi

efectuatã pe teritoriul economic sau în restul lumii.

Cheltuiala pentru consum final al administraþiilorpublice cuprinde douã categorii de cheltuieli:

– valoarea bunurilor ºi serviciilor produse de

administraþiile publice în alte scopuri decât formarea

de capital pentru sine sau vânzare;

– cheltuielile pe care administraþiile publice le consacrã

cumpãrãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre

producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în

vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrare, gospodãriilor

populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.

Cheltuiala pentru consum final al gospodãriilorpopulaþiei acoperã cheltuielile pentru achiziþionarea de

bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface direct

nevoile individuale ale membrilor acestora.

Cheltuiala pentru consum final al instituþiilor fãrãscop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþieicuprinde cheltuielile pe care aceste instituþii le consacrã

achiziþionãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre

producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în

vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrãri, gospodãriilor

populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.

macroregion, for the eight development regions and for extra-

regions. In Romania case, extra-regions refer to the

continental platform from the Black Sea and territorial

enclaves (Romanian embassies and consulates from

abroad). The regionalisation of indicators could be made

using the bottom-up, top-down or mixed methods, the

Romanian regional accounts compilation being based mainly

on the top-down method and, depending on the available

data, on the mixed one.

The methods are described below:

Bottom-up method considers as starting point the

information related to units located in a certain region

and their summing-up, thus obtaining the regional total of

the respective aggregate. The sum of regional values is

to be equal to national values.

Top-down method means a breakdown of national

gross value added figure by regions, using various

conversion keys, reflecting as far as possible the

estimated characteristics.

Mixed method means a combination of the above

two methods, depending on the available data, reliable at

regional level.

DEFINITIONS

Net lending (+) or net borrowing (-) is the

balancing item of the capital account and shows the

resources that the nation puts at the disposal of the rest

of world or that it receives from the rest of the world (in

case a borrowing occurs).

Final consumption expenditure consists of

expenditure incurred by resident institutional units for the

purchase of goods and services that are used for directly

meeting of individual needs or the collective needs of the

community members. Final consumption expenditure may

take place on the domestic economic territory or abroad.

Final consumption expenditure of governmentincludes two categories of expenditure:

– the value of the goods and services produced by

general government itself for other purpose than

own-account capital formation or sale;

– purchases by general government of goods and

services produced by market producers that are

supplied to households without any transformation

as social transfers in kind.

Household final consumption expenditure covers

the expenditure for purchasing goods and services to

directly meet the individual needs of resident household

members.

Final consumption expenditure of non-profitinstitutions serving households (NPISHs) includes

expenditure by NPISHs on goods or services produced

by market producers that are supplied - without any

transformation - to households for their consumption as

social transfers in kind.

Consumul final colectiv efectiv al administraþiilorpublice cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al

administraþiilor publice (servicii publice generale, apãrare

naþionalã ºi securitatea teritoriului, menþinerea ordinii ºi

securitãþii publice, activitãþi legislative ºi de reglementare,

cercetare ºi dezvoltare etc.)

Consumul final individual efectiv al gospodãriilorpopulaþiei cuprinde: cheltuielile gospodãriilor populaþiei

pentru cumpãrarea de bunuri ºi servicii în scopul

satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru

consum individual al administraþiilor publice (învãþãmânt,

sãnãtate, securitate socialã ºi acþiuni sociale, culturã,

sport, activitãþi recreative, colectarea de deºeuri

menajere) ºi cheltuiala pentru consum individual al

instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor.

Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile

achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentru

satisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi

colective.

Consumul intermediar reprezintã valoarea

bunurilor ºi serviciilor, excluzând activele fixe, utilizate ca

intrãri în cursul producþiei ºi care sunt fie transformate,

fie consumate în totalitate în timpul procesului de

producþie.

Cotizaþiile sociale în sarcina patronilor pot fiefective sau imputate.

Cotizaþiile sociale efective în sarcina patronilorcuprind vãrsãmintele pe care aceºtia le efectueazã, în

beneficiul salariaþilor lor, cãtre organismele de asigurare.

Cotizaþiile sociale imputate în sarcina patronilorreprezintã contravaloarea prestaþiilor sociale furnizate

direct de patroni salariaþilor lor, foºtilor salariaþi ºi altora

care au acest drept, fãrã sã fi recurs în acest scop la o

societate de asigurãri sau la un fond de pensii autonom sau

la constituirea unui fond specific sau unei rezerve distincte.

Economia brutã reprezintã soldul contului de

utilizare a venitului disponibil ºi mãsoarã partea de venit

disponibil brut care nu este destinatã cheltuielii pentru

consum final.

Economia neobservatã reprezintã totalul activitãþilor

economice care sunt ascunse observaþiilor statistice.

Excedentul brut de exploatare este soldul contului

de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea

adãugatã creatã în procesul de producþie dupã

remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie.

Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã

ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii

României cãtre nerezidenþi prin intermediul vânzãrilor,

trocului, donaþiilor sau transferurilor.

Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea

bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale),

destinate altor scopuri decât cele militare, achiziþionate de

unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate

Government’s actual collective finalconsumption comprises government expenditure for

collective consumption (management and regulation of

society, security and defence, the maintenance of law

and order, legislation and regulation, research and

development a.s.o. ).

Households actual individual final consumptionconsists of households expenditure on purchasing goods

and services in order to directly meet the individual

needs of resident households members, government

expenditure for individual consumption (education,

health, social security, and welfare, culture, sport,

recreation, collection of households refuse) and NPISH

expenditure for individual consumption.

Actual final consumption consists of the goods or

services that are purchased by resident institutional units

for directly meeting of human needs, whether individual

or collective.

Intermediate consumption consists of the value of

the goods and services, excluding fixed assets,

consumed as inputs in a process of production that are

either transformed or entirely consumed within the

production process.

Employer’s social contributions may be actualand imputed.

Employer’s actual social contributions consist of

the payments made by employers for the benefit of their

employees, to insurance bodies.Employer’s imputed social contributions represent

the counterpart to social benefits paid directly by employers

to their employees or former employees and other eligible

persons without involving an insurance enterprise or

autonomous pension fund and without creating special

fund or segregated reserve for the purpose.

Gross savings represent the balancing item of the

use of disposable income account and it measures the

part of gross disposable income that is not intended to

final consumption expenditure.

Non-observed economy represents the total of

economic activities hidden to statistical observations.

Gross operating surplus is the balancing item of

operating surplus account and it corresponds to the

value added after deducting compensation of employees

and the taxes on production.

Exports of goods and services consist of

transactions in goods and services (sales, barter, gifts or

grants) from residents to non-residents of Romania.

Gross fixed capital formation represents the value

of the durable goods (tangible and intangible assets) for

non-military purposes, purchased by the resident

producing units to be used at least one year in the

timp de cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi

valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã

ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi

cãtre rezidenþii României prin intermediul vânzãrilor,

trocului, donaþiilor sau transferurilor.

Impozitele curente pe venit, patrimoniu etc.cuprind toate vãrsãmintele obligatorii, fãrã contrapartidã,

în bani sau în naturã, prelevate în mod periodic de

administraþiile publice ºi de restul lumii asupra venitului ºi

patrimoniului unitãþilor instituþionale, cât ºi anumite

impozite periodice, care nu sunt percepute nici asupra

venitului, nici a patrimoniului.

Impozitele pe producþie ºi importuri sunt

vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în

naturã, prelevate de administraþiile publice sau de

instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în:

– impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de

bun sau de serviciu produs sau schimbat);

– alte impozite pe producþie (impozite pe care

întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de

producþie, independent de cantitatea sau valoarea

bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate).

Prestaþiile sociale cuprind transferurile în naturã

sau numerar atribuite persoanelor pentru acoperirea

unor riscuri sau nevoi ca: boalã, bãtrâneþe, deces,

invaliditate, ºomaj, accidente de muncã, boli

profesionale. Ele cuprind de asemenea alocaþiile pentru

copii ºi ajutoare pentru unele categorii de familii.

Producþia este o activitate socialmente organizatã

pentru a realiza bunuri ºi servicii în cursul unei perioade

date.

Producþia de bunuri ºi servicii destinate pieþeireprezintã producþia vândutã sau destinatã vânzãrii pe

piaþã la un preþ semnificativ din punct de vedere

economic. Prin convenþie, conform conturilor naþionale

toate bunurile sunt considerate destinate pieþei. Serviciile

destinate pieþei reprezintã acele servicii care pot face

obiectul cumpãrãrii pe piaþã ºi care sunt realizate de o

unitate economicã ale cãrei resurse provin, în cea mai

mare parte, din vânzarea producþiei realizate.

Producþia pentru consumul final propriu cuprinde

bunurile sau serviciile pe care o unitate instituþionalã le

produce ºi le pãstreazã, fie în scopul consumului final, fie

în scopul formãrii brute de capital fix (numai gospodãriile

populaþiei pot pãstra produse în scopul consumului final

propriu, ca de exemplu produsele agricole conservate de

agricultori; în schimb toate sectoarele pot pãstra

produsele în scopul formãrii brute de capital fix pentru

sine, cum ar fi: maºini, unelte fabricate de cãtre

întreprinderi, locuinþe construite de cãtre populaþie,

construcþiile pentru sine efectuate de întreprinderi).

production process, as well as the value of services

incorporated in fixed capital goods.

Imports of goods and services consist of

transactions in goods and services (purchases, barter,

gifts or grants) from non-residents to residents of

Romania.

Current taxes on income, wealth a.s.o. cover all

compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,

levied periodically by general government and by the rest

of the world on the income and wealth of institutional

units, and some periodic taxes which are assessed

neither on the income, nor the wealth.

Taxes on production and imports cover all

compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,

levied periodically by general government and by the

European Union units. Taxes on production and imports

are divided into:

– taxes on products (due taxes on goods or services

unit produced or transformed);

– other taxes on production (taxes paid by enterprises

as a result of production activity independent of the

amount or value of goods and services sold or

transformed).

Social benefits comprise all current transfers in

kind or in cash, provided to individuals in order to cover

certain risks or needs such as: sickness, old age, death,

disability, unemployment, work injury, occupational

disease. They comprise also allowances for children and

for certain family categories assistance.

Production is an activity organized within the

society in order to produce goods and services during a

given period.

Market production of goods and services is the

output sold at prices that are economically significant or

intended to be sold on the market. By convention and

according to national accounts rules, all the goods are

considered to be sold on the market. The output of

market services covers all services which could be

purchased on the market and are produced by an

economic unit whose resources are mainly covered by

revenue from sales of their own output.

Output for own final use covers goods or services

that are retained either for final consumption by the

institutional unit or for gross fixed capital formation. Only

households can produce and retain output for own final

consumption, for example, agricultural goods produced

and consumed by members of the same household.

Goods or services used for own gross fixed capital

formation can be produced by any kind of enterprise.

They include, for example, machine tools produced for

their own use by enterprises, dwellings or extensions to

dwellings produced by households.

Producþia non-piaþã constã în producþia

administraþiilor publice ºi instituþiilor fãrã scop lucrativ în

serviciul gospodãriilor populaþiei furnizatã altor unitãþi

instituþionale, fie cu titlu gratuit, fie la un preþ

nesemnificativ din punct de vedere economic.

Ramura de activitate reprezintã o grupare de

unitãþi cu producþie omogenã (ce grupeazã unitãþile cu

activitate economicã localã). Aceste unitãþi se

caracterizeazã printr-o activitate unicã ºi anume prin

intrãri de produse ºi servicii, prin procese de producþie ºi

ieºiri cu produse omogene.

Remunerarea salariaþilor este definitã, în

contabilitatea naþionalã, din punct de vedere al

angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncã

cuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate

formele de remunerare directã ºi indirectã.

Salariile nete primite reprezintã sumele primite de

angajaþi în contrapartida muncii depuse (inclusiv prime,

sporuri, avantaje în naturã), din care se scad cotizaþiile

sociale în sarcina salariaþilor, precum ºi impozitul pe

venit.

Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã

contrapartidã pe care administraþiile publice sau

instituþiile Uniunii Europene le varsã producãtorilor

rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie,

preþurilor lor sau remunerãrii factorilor de producþie.

Existã douã categorii de subvenþii:

– subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de

bun sau serviciu produsã sau importatã);

– alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot

beneficia unitãþile producãtoare rezidente, în funcþie

de activitãþile lor de producþie).

Unitatea instituþionalã reprezintã centrul elementar

de decizie economicã caracterizat prin unicitate de

comportament, cu autonomie de decizie în exercitarea

funcþiei sale principale ºi care dispune de o contabilitate

completã.

Valoarea adãugatã brutã este soldul contului de

producþie reprezentând valoarea nou creatã în procesul

de producþie.

Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea

intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din

stoc ºi cu eventualele pierderi curente ale stocurilor

datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale

sau furturilor. Stocurile reprezintã bunurile, altele

decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de

unitãþile de producþie.

Venitul disponibil brut este soldul contului de venit

ºi mãsoarã partea din valoarea creatã de care dispune

naþiunea, pentru consum final ºi economie brutã.

Veniturile fiscale sunt vãrsãminte obligatorii cãtre

administraþiile publice sub forma impozitelor pe producþie

ºi importuri, a impozitelor pe venit ºi patrimoniu ºi a

impozitului pe capital.

Other non-market output consists of goods and

individual or collective services produced by general

government and NPISHs that are supplied free, or at

prices that are not economically significant, to other

units.

The industry represents a grouping of units with

homogeneous production (formed by local kind of activity

units). These units are characterised by unique activity

i.e inputs of products and services, by production

processes and outputs of homogeneous products.

Compensation of employees is defined in national

accountancy, from the employer standpoint and

represents the labour force cost, comprising not only

stated salaries, but all forms of direct and indirect

compensation.

Net salaries received include the amounts received

directly by the employees in return for their work

(including bonuses, enhanced rates of pay, payments in

kind) after deducting the social compulsory contributions

of employees and tax on income.

Subsidies are current unrequited payments which

general government or the institutions of the European

Union make to resident producers, with the objective of

influencing their levels of production, their prices or the

remuneration of the production factors.

Subsidies are classified into:

– subsidies on products (subsidies payable per unit of

goods or services produced or imported);

– other subsidies on production (amounts which

resident producer units may receive depending on

their producing activities).

Institutional unit is an elementary economic

decision-making center characterized by uniqueness of

behavior, decision-making autonomy in the exercise of

its principal function and which keeps (or can compile at

request) a complete set of accounts.

Gross value added is the balancing item of the

production account and measures the value newly created

within the production process.

Change in inventories is measured by the value of

the inventories less the value of withdrawals and the

value of any recurrent losses of goods held in inventories

due to physical deterioration, or accidental damage or

pilfering. Inventories include all goods, other than fixed

capital goods, held at a given moment in time by

producer units.

Gross disposable income is the balancing item of

the income account and measures the part of the

created value at the nation’s disposal intended for final

consumption and gross saving.

Fiscal revenues represent compulsory payments to

general government taking the form of taxes on

production and import, taxes on income and wealth and

the taxes on capital.

Veniturile nete din proprietate ale întreprinderiireprezintã veniturile încasate de întreprinderi sub forma

dobânzilor, a rentelor asupra terenurilor ºi activelor

nemateriale închiriate pentru exploatare, a dividendelor

ºi a altor venituri încasate, din care se scad veniturile de

aceeaºi naturã plãtite de întreprindere altor unitãþi

(sectoare, societãþi etc.).

Net property and entrepreneurial income covers

the income of an enterprise which takes the form of

interests, rents on land and intangible assets, rented for

production purposes, dividends and other income, after

deducting the income of the same nature paid by the

enterprise to other units (sectors, companies a.s.o.).

Variaþia creºterii produsului intern brutGross domestic product growth variation11.G1

anul precedent = 100 / previous year = 100%

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

�

��

��

Notã: Datele pentru perioada 1995 - 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 1995 - 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

��

��

Evoluþia productivitãþii munciiEvolution of labour productivity11.G2

anul precedent = 100 / previous year = 100%

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised and for 2006 - 2008 are final.

INDICI VALORICIVALUE INDICES

Valoarea adãugatã brutãGross value added

Productivitatea orarã a munciiLabour productivity per hour worked

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatãLabour productivity by employed person

Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de resurseContributions to gross domestic product growth, by category of resources11.G3

%

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Produsul Intern BrutGross Domestic Product

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturãAgriculture, hunting and forestry

IndustrieIndustry

ConstrucþiiConstructions

ServiciiServices

Impozite neteNet taxes

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de utilizãriContributions to gross domestic product growth, by category of uses11.G4

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.

Produsul Intern BrutGross Domestic Product

Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþieiHouseholds actual individual final consumption

Consumul final colectiv efectiv al administraþiilor publiceGovernment’s actual collective final consumption

Formarea brutã de capital fixGross fixed capital formation

Export net (export-import)Net export (export-import)

Variaþia stocurilorChange in inventories

%

11.1 Produsul intern brut, pe categorii de resurse11.2 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse11.3 Produsul intern brut, pe categorii de utilizãri11.4 Indicii produsului intern brut, pe categorii de utilizãri11.5 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse

ºi categorii de utilizãri11.6 Agregatele macroeconomice ale sectoarelor instituþionale11.7 Indicatori specifici ai sectoarelor instituþionale11.8 Principalele agregate, pe locuitor11.9 Rate specifice conturilor naþionale

11.10 Populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional

11.11 Ore lucrate de populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional

11.12 Productivitatea muncii, pe persoanã ocupatã11.13 Productivitatea orarã a muncii 11.14 Producþia, consumul intermediar ºi valoarea adãugatã brutã,

pe activitãþi11.15 Indicii producþiei, consumului intermediar

ºi valorii adãugate brute, pe activitãþi

Teritorial

11.16 Produsul intern brut regional, în anul 199511.17 Produsul intern brut regional, în anul 199611.18 Produsul intern brut regional, în anul 199711.19 Produsul intern brut regional, în anul 199811.20 Produsul intern brut regional, în anul 199911.21 Produsul intern brut regional, în anul 200011.22 Produsul intern brut regional, în anul 200111.23 Produsul intern brut regional, în anul 200211.24 Produsul intern brut regional, în anul 200311.25 Produsul intern brut regional, în anul 200411.26 Produsul intern brut regional, în anul 200511.27 Produsul intern brut regional, în anul 200611.28 Produsul intern brut regional, în anul 200711.29 Produsul intern brut regional, în anul 200811.30 Produsul intern brut regional

1111 CONTURI NAÞIONALE

INVESTIÞII ªIIMOBILIZÃRI CORPORALE

INVESTMENTS ANDTANGIBLE FIXED ASSETS

12

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi;

� Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate

de: operatorii economici, unitãþile social-culturale,

unitãþile administraþiei publice ºi organizaþiile

neguvernamentale, pentru datele privind investiþiile;

� Cercetãri statistice privind investiþiile în instituþiile

administraþiei publice;

� Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate

de operatorii economici (aparþinând proprietãþii

publice, mixte, private ºi cooperatiste) ºi unitãþile

social-culturale, unitãþile administraþiei publice,

organizaþiile politice ºi obºteºti, pentru datele privind

imobilizãrile corporale.


INVESTIÞII NETE

Investiþiile nete (noi) reprezintã cheltuielile

efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de

montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de

transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noimijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea,

reconstrucþia celor existente, precum ºi valoarea

serviciilor legate de transferul de proprietate al

mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor preluate cu

platã de la alte unitãþi (taxe notariale, comisioane,

cheltuieli de transport, de încãrcare-descãrcare) etc.

Nu se cuprinde în volumul investiþiilor nete (noi)

valoarea terenurilor ºi a mijloacelor fixe din þarã care au

mai fost folosite (cumpãrate de la alte unitãþi).

Investiþiile nete sunt prezentate pe activitãþi

omogene ale economiei naþionale, forme de proprietate,

surse de finanþare ºi elemente de structurã.

Investiþiile nete cuprind urmãtoarele elemente destructurã:– construcþii - reprezintã ansamblul lucrãrilor prin

care se realizeazã construcþiile noi, reconstruirea,

dezvoltarea, modernizarea clãdirilor cu destinaþie

industrialã, agricolã etc. De asemenea, în construcþii

se mai cuprind ºi lucrãrile de montaj ale utilajelor

tehnologice ºi funcþionale cu întregul complex de

operaþii prin care se realizeazã asamblarea pe

ºantier a componentelor lor, precum ºi fixarea pe

fundaþii a acestora (inclusiv valoarea probelor ºi

rodajelor mecanice la utilaje ºi linii tehnologice);

– utilaje (cu ºi fãrã montaj) - reprezintã maºinile,

echipamentele, liniile ºi instalaþiile tehnologice care

pot funcþiona numai dupã asigurarea lucrãrilor de

montaj, respectiv cele care pot funcþiona independent.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Structural business survey;

� Statistical surveys and accounting balance sheets

filled in by: economic operators, socio-cultural units,

public administration units and non-governmental

organizations, for data on investments;

� Statistical surveys on public administration

institutions investments;

� Statistical surveys and accounting balance sheets

filled in by economic operators (under to public,

mixed, private and co-operative ownership), by

socio-cultural units, public administration units,

political and community organizations, for data on

tangible fixed assets.


NET INVESTMENTS

Net (new) investments represent expenditure for

construction, installations and assembly works, for

equipment and transport means purchasing, other

expenditure for creating new fixed assets, for

developing, modernizing, rebuilding the existing ones, as

well as the value of services related to ownership

transfer of existing fixed assets and lands paid from

other units (notary duties, commissions, transport,

loading - unloading expenditure) a.s.o.

Volume of net (new) investments does not include

value of lands and fixed assets from the country which

were used before (bought from other units).

Net investments are presented by homogeneous

activity of national economy, type of ownership, financing

source and structural elements.

Net investments comprise the followingstructural elements:– construction - represent all works carried out in

order to create new buildings, rebuilding, developing,

modernizing the buildings with industrial, agricultural

destination a.s.o. At the same time, construction also

comprise the assembly works for technological and

functioning equipment with all operations needed for

assembling their components on the building site, as

well as for their fixation on foundations (including the

value of mechanical tests and running in the

technological equipment);

– outfits (with and without assembly) - represent

technological machinery, installations, equipment

and lines which can function only after ensuring

assembly works, respectively those that can function

De asemenea, în aceastã grupã sunt cuprinse ºi

mijloacele de transport. Acestea reprezintã acele

mijloace folosite pentru deplasarea în exteriorul ºi în

interiorul unitãþii, cum ar fi: mijloacele de transport

rutier, naval (inclusiv platforme de foraj ºi de

exploatare), feroviar, aerian, biciclete, motociclete,

vehicule pentru invalizi, vehicule cu tracþiune manualã

ºi animalã.

– lucrãri geologice ºi de foraj - reprezintã ansamblul

lucrãrilor pentru: identificarea de noi rezerve de

substanþe minerale utile, în stare solidã ºi fluidã, în

cadrul perimetrelor aflate în exploatare, în structuri noi

ºi în curs de cercetare; promovarea rezervelor de

substanþe minerale utile în categorii superioare;

precizarea unor caracteristici ale rezervelor de

substanþe minerale utile în vederea încadrãrii lor în

grupa rezervelor de bilanþ; obþinerea datelor de

proiectare a construcþiilor energetice, hidrotehnice,

industriale etc., pentru determinarea structurii ºi

compoziþiei solului, a regimului de ape freatice, pentru

terenurile unde urmeazã sã fie amplasate obiective

de investiþii; extragerea substanþelor minerale utile în

stare fluidã (foraj de exploatare); creºterea factorului

de recuperare ºi a ritmului de exploatare a þiþeiului,

prin injectarea de fluide în zãcãmânt;

– alte investiþii nete - reprezintã cheltuielile efectuate

pentru cumpãrarea animalelor de muncã, de

producþie ºi reproducþie, plantaþii de vii, pomi,

împãduriri, achiziþionarea obiectelor de inventar

gospodãresc de natura mijloacelor fixe, plata

studiilor de cercetare ºi proiectare pentru obiective

de investiþii, comisionul bãncilor pentru operaþiuni

efectuate în legãturã cu investiþiile.

Indicii privind evoluþia investiþiilor nete au fost

calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.

IMOBILIZÃRI CORPORALE

Imobilizãrile corporale sunt active nefinanciare

produse care constau în: locuinþe, alte clãdiri (clãdiri

industriale, clãdiri comerciale, hoteluri ºi restaurante,

clãdiri destinate educaþiei, spitale etc.); structuri

(autostrãzi, strãzi, cãi ferate, aerodromuri etc.); maºini ºi

echipamente (echipamente pentru transport,

echipamente radio-TV ºi comunicaþii, instrumente

medicale, mobilã, instrumente muzicale etc.); plantaþii ºi

animale.

Începând cu anul 1992, imobilizãrile corporale au

fost reevaluate conform legislaþiei specifice.

Din anul 1994, în valoarea imobilizãrilor corporale

s-a inclus ºi valoarea terenurilor deþinute de operatorii

economico-sociali.

Indicii privind evoluþia imobilizãrilor corporale au

fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.

independently. This group also comprises means of

transport. They represent means used for movement

inside and outside unit, such as: means of road, sea

(including dwilling and exploitation platforms), rail

and air transport, bycicles, motorcycles, vehicles for

disabled persons, manual and animal hand vehicles.

– geological and drilling works - represent all works

carried out: to identify the new reserves of useful

mineral substances in solid or liquid state, within the

areas under exploitation, in new structures and

those areas under research; to promote useful

mineral substances reserves in superior categories;

to specify some characteristics of useful mineral

substances reserves in order to classify them within

balance reserves group; to obtain designing data for

energy, hydrotechnical, industrial construction a.s.o.,

in order to determine the soil structure and

composition, the surface water regime, for the lands

of investment objectives; to dig out liquid useful

mineral substances (exploitation drilling), as well as

works performed in order to increase the retrieving

factor and the pace of crude petroleum extraction, by

injecting fluids in the oil deposits;

– other net investments - represent the expenditure

made for purchasing animals for work, production

and breeding, vineyards, orchards, afforestations,

purchasing of household inventory objects, as fixed

assets, payments of research and design studies for

investment objectives, bank commissions for

operations made in correlation with investments.

Indices regarding net investments evolution were

computed on the basis of data expressed in comparable

prices.

TANGIBLE FIXED ASSETS

Tangible fixed assets are non-financial produced

assets that consist of: dwellings, other buildings

(industrial buildings, commercial buildings, hotels and

restaurants, educational buildings, hospitals a.s.o.);

structures (highways, streets, railways, airfields a.s.o.);

machinery and equipment (transport equipment, radio,

television and communication equipment, medical

instruments, furniture, musical instruments a.s.o.);

plantations and livestock.

Beginning with 1992, data on tangible fixed assets

were reevaluated according to the specific legislation.

Starting with 1994, the value of land under economic

and social operators ownership was also included in the

value of tangible fixed assets.

Indices on the evolution of tangible fixed assets were

calculated based on the data in comparable prices.

Investiþii nete realizate, pe surse de finanþareNet investments, by financing source12.G2

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionaleNet investments, by main activities of national economy12.G1

Agriculturã, silviculturã ºi pescuitAgriculture, forestry and fishing

ServiciiServices

IndustrieIndustry


��

��

��

��

CAEN Rev.2 / CANE Rev.2

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Surse propriiOwn sources

Credite interneInternal credits

Capital strãinForeign capital

Buget de stat ºi bugete localeState budget and local budgets

Credite externeExternal credits

Alte surseOther sources

2008 2009

2008 2009

Investiþii nete, pe elemente de structurãNet investments, by structural elements12.G3


UtilajeOutfits

Alte cheltuieli de investiþiiOther investments expediture

Lucrãri geologiceGeological works

2008 2009

��

��

��

Imobilizãri corporale, pe forme de proprietateTangible fixed assets, by type of ownership12.G4

Proprietate majoritar de statState majority ownership

Proprietate majoritar privatãPrivate majority ownership

2004 2009

��

��

INVESTIÞII NETE

12.1 Investiþii nete, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.2 Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare12.3 Investiþii nete, pe forme de proprietate12.4 Investiþii nete, pe elemente de structurã12.5 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.6 Indicii investiþiilor nete, conform CAEN Rev.112.7 Investiþii nete, pe activitãþi ale industriei 12.8 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale industriei

IMOBILIZÃRI CORPORALE

12.9 Balanþa imobilizãrilor corporale12.10 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.11 Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate12.12 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi

ale economiei naþionale 12.13 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale industriei 12.14 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi ale industriei

1122 INVESTIÞII ªI IMOBILIZÃRI CORPORALE

ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIEªI INOVARE

SCIENCE, TECHNOLOGYAND INNOVATION

13

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind activitatea de cercetare-

dezvoltare;� Cercetãri statistice privind inovarea în industrie ºi

servicii, având la bazã Ancheta Comunitarã deInovare (CIS) a Uniunii Europene.

Surse administrative:� Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM), pentru

datele referitoare la brevete de invenþie ºi alteobiecte ale proprietãþii industriale.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical surveys on research-development activity;

� Statistical surveys on innovation in industry andservices, based on the Community InnovationSurvey (CIS) of the European Union.

Administrative sources:� State Office for Inventions and Trademarks (SOIT),

for the data on patents and other objects of industrialproperties.


Domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii prezentat înacest capitol cuprinde statistici referitoare la: cercetare-dezvoltare, brevete de invenþie ºi alte obiecte aleproprietãþii industriale, inovare.

CERCETARE - DEZVOLTARE

Sfera de cuprindere: unitãþile specializate (cuactivitate principalã) în cercetare-dezvoltare, unitãþileeconomice ºi sociale care au colective de cercetare-dezvoltare, staþiuni ºi institute de cercetare ºi producþieagricolã, unitãþile de învãþãmânt superior ºi clinicileuniversitare care au structuri de cercetare-dezvoltare,organizaþii non-profit care au desfãºurat activitate decercetare-dezvoltare.

Cercetarea-dezvoltarea - activitatea sistematicã ºicreatoare iniþiatã pentru a spori volumul de cunoºtinþe,inclusiv cunoºtinþele despre om, culturã ºi utilizareaacestor cunoºtinþe pentru noi aplicaþii.

Tipuri de cercetare-dezvoltare:– cercetarea fundamentalã, activitate experimentalã

sau teoreticã iniþiatã în primul rând, pentruacumularea de noi cunoºtinþe privind aspectelefundamentale ale fenomenelor ºi faptelorobservabile fãrã sã aibã în vedere o aplicaþiedeosebitã sau specificã;

– cercetarea aplicativã, activitate de investigareoriginalã în scopul acumulãrii de noi cunoºtinþe, fiindînsã orientatã, în principal, spre un scop sau unobiectiv practic, specific;

– dezvoltarea experimentalã, activitate sistematicã,ce se foloseºte de cunoºtinþele existente acumulatede pe urma cercetãrii ºi/sau a experienþei practice învederea lansãrii în fabricaþie de noi materiale,produse ºi dispozitive, introducerea de noiprocedee, sisteme ºi servicii sau îmbunãtãþireasubstanþialã a celor deja existente.


Science, technology and innovation field presentedin this chapter comprises statistics regarding research-development and other objects of industrial property,innovation.

RESEARCH - DEVELOPMENT

Coverage: specialised units (with main activity) inresearch-development, economic and social units havingresearch-development staff, agricultural production andresearch institutes and stations, higher-education unitsand university clinics which have research-developmentstructures, non-profit organisations which carried outresearch-development activity.

Research-development - the systematic andcreative activity initiated to enhance the volume ofknowledge, including those on human being, culture andusing them for new applications.

Types of research-development:– fundamental research, experimental or theoretical

activity primarily initiated to accumulate newknowledge on the fundamental aspects ofphenomena and facts that could be examined,without having in view a special or specificapplication;

– applicative research, activity of originalinvestigation in order to accumulate new knowledge,being mainly oriented towards a specific practicalpurpose or objective;

– experimental development, systematic activitywhich uses the knowledge accumulated as a resultof research and/or practical experience in order tolaunch in fabrication new materials, products anddevices, to introduce new procedures, systems andservices or to significantly improve those alreadyexisting.

Datele statistice aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare includ ºi proiectarea tehnologicã.

Resursele umane ºi financiare din cercetare-dezvoltare sunt prezentate pe sectoare de performanþã,conform metodologiei prevãzutã în Manualul Frascati alOECD, ediþia 2002, dupã modelul celor din SistemulConturilor Naþionale, astfel:– sectorul de performanþã întreprinderi cuprinde

unitãþile din mediul de afaceri al economiei naþionalecare au activitate principalã sau secundarã decercetare-dezvoltare ºi de obicei îºi desfãºoarãactivitatea pe bazã de contracte cu beneficiarii.

Acest sector include: toate firmele, organizaþiileºi instituþiile care au ca activitate principalãproducerea de bunuri ºi servicii (altele decâtînvãþãmântul superior) în scopul vânzãrii cãtrepublicul larg, la un preþ economic semnificativ,precum ºi toate instituþiile private non-profit care ledesevesc pe acestea.

Nucleul de bazã al sectorului de performanþãBES este format din întreprinderi private (corporaþiisau cvasi-corporaþii), chiar dacã obþin sau nu profit.Printre aceste întreprinderi pot fi gãsite unele firme,pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare esteprincipala activitate (ca de exemplu: instituþiicomerciale de cercetare-dezvoltare ºi laboratoare).

Adiþional, acest sector poate sã includãîntreprinderi publice (corporaþii publice sau cvasi-corporaþii guvernamentale) angajate în producþia ºivânzarea unui anumit tip de bunuri ºi servicii caresunt de obicei furnizate de cãtre întreprinderi pivate.

Acest sector include de asemenea ºi instituþiilenon-profit care sunt direct producãtoare debunuri ºi servicii, altele decât serviciile deînvãþãmânt superior cum ar fi:– instituþiile non-profit angajate în producþia de piaþã care

au ca activitate principalã producerea de bunuri ºiservicii în scopul vânzãrii la un preþ care acoperãprincipalele costuri de producþie. În acest sector se potinclude institute de cercetare, anumite clinici ºi spitaleprivate, firme cu diverse practici medicale contra uneitaxe, care sunt în mãsurã sã atragã fondurisuplimentare sub formã de donaþii sau din active proprii.

– instituþiile non-profit care deservesc sectorulmediului de afaceri. Acestea sunt create ºiîndrumate de asociaþii din mediul de afaceri careau ca scop promovarea propriei activitãþi, cum arfi asociaþiile comerciale sau agricole.

– sectorul de performanþã guvernamental cuprindeunitãþile care furnizeazã servicii publice, cele cuactivitãþi de cercetare-dezvoltare ale administraþieicentrale, locale sau guvernamentale, precum ºiinstitutele naþionale de cercetare dezvoltare. Tot aicise includ ºi instituþiile non-profit care sunt finanþatedirect de la guvern, altele decât cele dinînvãþamântul superior.

Statistical data related to research-developmentactivity also include technological design.

Human and financial resources from research-development are presented by sectors of performance,according to the methodology stipulated in the FrascatiManual of OECD, 2002 edition, observing the model ofthose used in the National Accounts System, as follows:– Sector of enterprises performance includes units

from the business environment of national economy,whose main or secondary activity is R&D andusually carry out their activity based on contractswith users.

This sector includes: all the firms, organisationsand institutions having as main activity production ofgoods and services (others than higher education) inorder to sell to the public at large, at a significanteconomic price, as well as all non profit privateinstitutions they serve.

Basic nucleus of performance sector BESconsists in private enterprises (corporations orquasi-corporations), irrespective if they get profit ornot. Among those enterprises there can be foundsome firms for which R&D activity is the main activity(for instance: R&D commercial institutions and labs).

Additionally, this sector can include publicenterprises (public corporations or governmentalquasi-corporations) involved in the production andsale of a certain type of goods and services whichare usually supplied by private enterprises.

This sector also includes non profit institutionswhich directly produce goods and services otherthan higher education services such as:

– non profit institutions involved in the marketproduction having as main activity production ofgoods and services in order to sell for a pricecovering the main production costs. This sectorcan include research institutes, certain privateclinics and hospitals, firms with various medicalpractices for a fee which can draw over additionalfunds as donations or from own assets.

– non profit institutions serving business sector.They are created and guided by businessassociations having as purpose to promote theirown activity, such as commercial or agriculturalassociations.

– governmental performance sector includes unitsrendering public services those with R&Dactivities of governmental, central or localadministration, as well as research developmentnational institutes. Here are also included non profitinstitutions financed directly by the government,others than those from higher education.

– sectorul de performanþã învãþãmânt superiorcuprinde unitãþile de profil care desfãºoarã în modorganizat activitãþi de cercetare-dezvoltare.

Acest sector de performanþã include: toateuniversitãþile, colegiile sau alte institute deînvãþãmânt cu educaþie superioarã, indiferent desursele de finanþare, cu statut legal.

De asemenea, acest sector de performanþãinclude toate instituþiile de cercetare, staþiileexperimentale ºi clinicile medicale care se aflã subîndrumarea directã sau administrate în asociaþie cuinstituþii din sectorul învãþãmânt superior.

– sectorul de performanþã privat non-profitcuprinde uniuni, fundaþii, centre, asociaþii,organizaþii, sindicate, partide ºi formaþiuni politicecare desfãºoarã activitãþi de cercetare-dezvoltare.Aici se includ ºi asociaþiile familiale.

Aceste unitãþi furnizeazã de regulã serviciicolective sau individuale fãrã platã sau cu un preþtotal nesemnificativ.

Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare este constituit din persoanele care participãla realizarea temelor de cercetare sau furnizeazã serviciidirecte legate de aceastã activitate.

Personalul de cercetare-dezvoltare a fost grupatdupã mai multe criterii (unele se referã la personalul cucalificare superioarã), astfel:

a) dupã ocupaþie:– cercetãtori - specialiºti care lucreazã la conceperea

sau crearea de cunoºtinþe, noi produse ºi procedee,metode ºi sisteme noi. În aceastã categorie suntincluºi cercetãtorii ºtiinþifici atestaþi ºi alte categoriide personal cu studii superioare care desfãºoarãnemijlocit activitate de cercetare-dezvoltare;

– tehnicieni ºi asimilaþi - personalul cu un nivelmediu de pregãtire sau completat cu o pregãtirepostlicealã de specialitate într-un domeniu tehnicsau de altã naturã, ºi care participã la activitatea decercetare-dezvoltare sub controlul direct alcercetãtorilor;

– alte categorii - muncitorii ºi personalul desecretariat ºi de birou care participã la execuþiaproiectelor de cercetare-dezvoltare sau care suntdirect implicaþi în executarea unor astfel de proiecte.b) dupã nivelul de pregãtire:

– personal cu studii superioare;– personal cu studii postliceale;– personal cu studii liceale;– alte situaþii.

Conform Clasificãrii Internaþionale Standard aEducaþiei (CISE) dupã nivelul de pregãtire, datelepentru anii 2008 ºi 2009, sunt prezentate astfel:– deþinãtori ai titlului de doctor;– studii postuniversitare (exclusiv deþinãtori ai titlului

de doctor);

– sector of higher education performance includesprofile units which carry out R&D organizedactivitites.

This sector of performance includes all theuniversitites, colleges or other higher educationinstitutes, no matter of financing sources with legalstatus.

This sector of performance also includes all theresearch institutions, experimental stations andmedical clinics under direct guidance oradministered in association with institutions fromhigher education sector.

– non profit private performance sector includesunions, foundations, centres, associations,organizations, trade unions, political parties andformations which carry out R&D activities. Familyassociations are also included here.

These units usually provide collective orindividual services free of charge or at aninsignificant price.

Staff from research-development activity isconstituted of persons who participate in carrying outresearch themes or who provide services directly relatedto this research-development activity.

Research-development staff was broken-down byseveral criteria (some refer only to the staff with higherqualification), as follows:

a) by occupation:– researchers - experts working for accumulating

knowledge, concepts, creating new products andprocedures, methods and systems. This categoryincludes certified scientific researchers and othercategories of higher education staff, directly carryingout research-development activity;

– technicians and assimilated - persons with high-school education or completed by post high-schoolspecialised training for a technical field or another,and who take part in research-development activity,under direct control of researchers;

– other categories - workers and secretariate andoffice staff who take part in research-developmentprojects or are directly involved in such projects.

b) by level of training:– tertiary education staff;– post high-school education staff;– high-school education staff;– other situations.

According to the International StandardClassification of Education (ISCED), by training level,the data for the years 2008 and 2009, are the following:– doctorate holders;– post-university education (excluding doctorate

holders);

– studii superioare de lungã duratã;– studii superioare de scurtã duratã;– altã pregãtire (studii postliceale ºi de maiºtri, studii

liceale, profesionale ºi de ucenici, alte situaþii).

Începând cu anul 1993, personalul din activitatea decercetare-dezvoltare s-a calculat ºi în „echivalentnormã întreagã” prin transformarea numãrului delucrãtori cu normã parþialã în echivalent de lucrãtori cunormã întreagã, corespunzãtor timpului de lucru destinatacestei activitãþi.

Evaluarea resurselor umane s-a fãcut astfel:

– normã întreagã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii(90% din timp sau peste);

– lucreazã, în principal, în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (50% - 90% din timp);

– normã parþialã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (maipuþin de 50% din timp).Cheltuielile curente cuprind toate plãþile,

reprezentând costul forþei de muncã ºi al materialelor.Cheltuielile de capital (investiþii) cuprind plãþile

efectuate în cursul unei perioade pentru realizarea delucrãri de construcþii, achiziþionarea de aparate,instrumente, maºini ºi echipamente sau alte cheltuieli deaceastã naturã, menite sã contribuie la creºtereavolumului de mijloace fixe ale unitãþii.

Cheltuielile totale (curente ºi de capital) aferenteactivitãþii de cercetare-dezvoltare s-au grupat dupã oserie de caracteristici, astfel:

a) dupã sursa de finanþare:– de la întreprinderi, destinate realizãrii lucrãrilor de

cercetare-dezvoltare contractate de acestea,precum ºi din resursele provenite din activitãþile deproducþie, microproducþie, economii la cheltuielilegenerale ale unitãþii ºi alte surse de care dispuneunitatea;

– din fondurile publice, administrate în principal decoordonatorii de fonduri ºi utilizate pentru finanþarealucrãrilor de cercetare-dezvoltare realizate pe bazãde contracte ºi programe generale finanþate de labuget;

– din fondurile publice generale universitare, carecuprind sumele acordate prin granturi de ministerulcoordonator ºi creditele de la diferite organismeinternaþionale;

– de la unitãþile din învãþãmântul superior, pentrurealizarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltarecontractate de acestea precum ºi încasãrile dinmicroproducþie, vânzãri de reviste, jurnale, taxe de lastudenþi, închirieri de spaþii etc.;

– de la instituþii fãrã scop lucrativ, pentru realizarealucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate deorganizaþii profesionale, asociaþii sindicale, culturale,organizaþii de caritate sau întrajutorare etc.;

– long-term tertiary education;– short-term tertiary education;– other training (post high-school and foremen

education, high-school, vocational andaprenticeship, other situations).Starting with 1993, the staff from research-

development activity has been also calculated in ”full-time equivalent“ converting the number of part timeworkers in equivalent of full-time workers, correspondingto the working time devoted to this activity.

The evaluation of human resources wasperformed as follows:– full-time in the field of research-development (90% of

time or over);– mainly working in the field of research-development

(50-90% of time);– part-time in the field of research-development (less

than 50% of time).Current expenditure include all payments,

representing the labour cost and cost of materials.Capital expenditure (investments) include

payments made during a period for construction works,purchase of apparatus, instruments, machinery andequipment or other similar expenditure, meant tocontribute to the increase in the unit’s fixed assetsvolume.

Total expenditure (capital and current ones) forresearch-development activity were structured byseveral features, as follows:

a) by financing source:– from enterprises, to achieve research-development

works contracted by them, as well as from resourcescoming from production activities, microproduction,savings of unit general expenses and any otheravailable sources of the unit;

– from public funds, mainly managed by fundscoordinators and used to finance research-development works based on contracts and generalprograms financed from the budget;

– from university public general funds, whichcomprise grants from coordinator ministry andcredits from various international bodies;

– from tertiary education units, to achieve research-development works contracted by them as well asreceipts from microproduction, sales of magazines,newspapers, student taxes, space rents a.s.o.;

– from non-lucrative institutions, to achieveresearch-development works contracted byprofessional organisations, trade unions, culturalassociations, charity or mutual assistanceorganisations a.s.o.;

– din fondurile din strãinãtate, pentru activitãþi decercetare-dezvoltare, inclusiv sursele primite de laorganizaþii internaþionale, guverne sau instituþii strãine.b) dupã obiective socio-economice, cheltuielile

aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare sunt structuratepe tipuri de programe ºtiinþifice utilizate pe planinternaþional (conform „Nomenclatorului pentru analiza ºicomparaþia bugetelor ºi programelor ºtiinþifice” - NABS).

INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII

Sfera de cuprindere: Întreprinderile active cu peste9 salariaþi, care desfãºoarã activitãþi comerciale ºi care auactivitatea economicã principalã în urmãtoarele domenii:– industrie (CAEN Rev.2, diviziunile: 05-09, 10-33,

35, 36-39);– servicii (CAEN Rev.2, diviziunile: 46, 49-53, 58, 61,

62, 63, 64-66, 71).Inovarea este o activitate din care rezultã un produs

(bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunãtãþit sauun proces nou sau semnificativ îmbunãtãþit, o metodãnouã de marketing sau o metodã nouã organizaþionalã.Inovarea este bazatã pe rezultatele unor tehnologii noi, aunor dezvoltãri tehnologice, a noi combinaþii aletehnologiei existente sau utilizarea altor cunoºtinþeobþinute de întreprindere. Inovarea trebuie sã fie nouãpentru întreprindere, dar nu este necesar sã fie nouãpentru sectorul de activitate sau pentru piaþã. Nu areimportanþã dacã inovarea a apãrut iniþial înîntreprinderea repondentã sau în alte întreprinderi.

Inovarea de produs înseamnã introducerea pepiaþã a unui bun sau serviciu nou sau semnificativîmbunãtãþit cu respectarea însuºirilor sale, de exempluun software îmbunãtãþit, introducerea de elemente deutilizare prietenoase, componente sau subsisteme.

Inovarea de proces corespunde implementãriiunui proces productiv, unei metode de distribuþie sauunei activitãþi auxiliare noi sau semnificativîmbunãtãþite.

Inovarea organizaþionalã reprezintãimplementarea unei metode noi în practicile de afaceriale întreprinderii, în organizarea locului de muncã sau înrelaþiile externe.

Inovarea de marketing se referã la implementarea uneimetode noi de marketing ce implicã schimbãri semnificativeîn design-ul sau în ambalarea produsului, în plasareaprodusului, promovarea acestuia sau în stabilirea preþului.

Întreprinderi inovative sunt întreprinderile care aulansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativîmbunãtãþite pe piaþã sau au introdus procese noi sausemnificativ îmbunãtãþite sau noi metode de organizaresau de marketing. Termenul acoperã toate tipurile deinovatori, inovatorii de produs, de proces, de metode deorganizare sau de metode de marketing, precum ºiîntreprinderile cu inovãri nefinalizate sau abandonate ºise referã la întreprinderile active.

– external funds, for research-development activities,including sources from international bodies,governments or foreign institutions.b) by socio-economic objectives, the expenditure for

research-development activity are structured by types ofscientific programmes used at international level (accordingto the ”Nomenclature for analysis and comparison ofbudgets and scientific programmes” - NABS).

INNOVATION IN INDUSTRY AND SERVICES

Coverage: active enterprises with over 9 employees,which develop commercial activities and which have theirmain economic activity in the following fields:– industry (CANE Rev.2, divisions: 05-09, 10-33, 35,

36-39);– services (CANE Rev.2, divisions: 46, 49-53, 58, 61,

62, 63, 64-66, 71).Innovation is an activity resulting in a new or

significantly improved product (good or service) or a newor significantly improved process, a new marketingmethod or a new organizational method. Innovation isbased on results of new technologies, technologicaldevelopment, new combinations of existent technologiesor using other knowledge obtained by the enterprise.Innovation should be new for the enterprise, but it is notnecessary to be new for activity sector or for the market.It is not important if innovation initially appeared inrespondent enterprise or in other enterprises.

Product innovation means introduction on themarket of a new or significantly improved good orservice respecting its features, for instance an improvedsoftware, introduction of elements of friendly use,components or subsystems.

Process innovation corresponds to theimplementation of a new or significantly improvedproductive process, distribution method or auxiliaryactivity.

Organisational innovation represents theimplementation of a new method in enteprise businesspractices, in the work place organization or in externalrelations.

Marketing innocation refers to implementation of anew marketing method involving significant changes inthe product design or its package, in product placementits promotion or price set up.

Innovating enterprises are enterprises whichlaunced new or significantly imrpoved products(goods orservices) on the market or introduced new or significantlyimproved processes or new organization or marketingmethods This term covers all the types of innovators,product, process, organization method or marketingmethods, as well as enterprises with unfinalized orabandoned innovations and refer to active enterprises.

Întreprinderile cu inovare tehnologicã sunt aceleîntreprinderi care au produse sau procese noi sausemnificativ îmbunãtãþite.

Întreprinderile cu inovare non-tehnologicã suntacele întreprinderi care au introdus metode de organizaresau de marketing noi sau semnificativ îmbunãtãþite.

Întreprinderile cu inovãri nefinalizate sauabandonate sunt întreprinderile care au avut inovarenefinalizatã sau abandonatã pentru dezvoltarea sauintroducerea produselor noi sau semnificativ îmbunãtãþite(bunuri sau servicii) sau implementarea noilor procese,inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare.

Întreprinderile non-inovative sunt întreprinderilecare nu au avut activitate inovativã în perioada analizatã.Aceste întreprinderi au rãspuns la un set limitat deîntrebãri din ancheta statisticã, cu privire la absenþaactivitãþii inovative.

Cheltuielile pentru inovare cuprind atât cheltuielilepentru inovarea finalizatã, cât ºi cele pentru inovareanefinalizatã sau abandonatã. Principalele componenteale cheltuielilor sunt:– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-

dezvoltare internã - cheltuieli pentru activitãþilecreatoare întreprinse sistematic în cadrulîntreprinderii, în vederea creºterii volumului decunoºtinþe ºi a utilizãrii lor în scopul realizãrii deproduse (bunuri sau servicii) ºi procese noi ºiîmbunãtãþite (inclusiv dezvoltare de software).

– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare externã - cheltuieli pentru activitãþile decercetare-dezvoltare realizate de cãtre alteîntreprinderi sau institute de cercetare.

– Cheltuieli pentru achiziþia de maºini,echipamente ºi software - cheltuieli pentruachiziþionarea de maºini performante, echipamente,hardware sau software pentru obþinerea produselorºi/sau proceselor noi sau cu îmbunãtãþirisemnificative.

– Cheltuieli pentru achiziþii de alte cunoºtinþeexterne care includ achiziþia de licenþe de brevete ºiinvenþii nebrevetate, know-how ºi alte tipuri decunoºtinþe de la alte întreprinderi sau organizaþii.Finanþarea publicã a inovãrii include sprijin

financiar sub formã de granturi (împrumuturinerambursabile), credite, subvenþii ºi garanþii pentrucredite, primite de întreprinderi din partea diferitelororganisme: autoritãþi locale sau regionale, guvern(inclusiv instituþii ce lucreazã în numele guvernului) ºiUniunea Europeanã.

Cooperarea în domeniul inovãrii înseamnãparticipare activã la proiecte comune de cercetare-dezvoltare ºi la alte proiecte de inovare cu alteîntreprinderi sau instituþii. Din aceastã cooperare nu esteneapãrat necesar ca ambii parteneri sã aibã beneficiicomerciale imediate comune. Contractarea de lucrãri,fãrã o colaborare activã, nu înseamnã cooperare.

Enterprises with technological innovation arethose enterprises which have new or significantlyimproved products or processes.

Enterprises with non technological innovationare those enterprises which introduced new orsignificantly improved organization or marketing methods.

Enterprises with unfinalized or abandonedinnovations are enterprises which had unfinalized orabandoned innovation to develop or introduce new orsignificantly improved products (goods or services) orimplement new processes, including R&D activity.

Non-innovative enterprises are enterprises whichhave no innovative activity in the analyzed period. Theseenterprises responded to a limited set of questions fromstatistical survey regarding absence of innovativeactivity.

Expenditure for innovation include bothexpenditure for finalized innovation and those frorefinalized or abandoned innovation. Main componentsof expenditure are– Expenditure for internal R&D activity -

expenditure for creative activities systematicallydeveloped within the enterprises in order to increasevolume of knowledge and their use to achieve newand improved products (goods and services) andprocesses (including software development).

– Expenditure for external R&D activity -expenditure for R&D activities achieved by otherenterprises or research institutes.

– Expenditure for purchasing machinery,equipment and software - expenditure forpurchasing performing machinery, equipment,hardware or software to obtain new or significantlyimproved products and/or processes.

– Expenditure for purchasing other externalknowledge which include purchasing patent licencesand not patented inventions, know-how and other typesof knowledge from other enterprises or organisations.Public financing of innovation includes financial

support as grants (non reimbursable loans), credits,subsidies and guarantees for credits, received byenterprises from various bodies: local or regionalauthorities, government (including institutions working ongovernment behalf) and European Union.

Cooperation in the field of innovation meansactive participation in common R&D projects and otherinnovation projects with other enterprises or institutions.Out of this cooperation, it is not absolutely necessarythat both partners should have common immediatecommercial benefits. Contracting works, without activecollaboration, does not mean cooperation.

Sursele de informare pentru inovare se referã laprincipalele surse cu grad ridicat de importanþã,necesare pentru iniþierea de noi proiecte de inovare,pentru contribuþia la completarea proiectelor de inovareexistente sau pentru utilizarea drepturilor de proprietateintelectualã. Ele se clasificã în surse interne, surse depiaþã, surse instituþionale ºi alte surse.

Obiectivele inovãrilor se referã la intenþiaîntreprinderii privind activitãþile inovative. Sunt selectateobiective cu grad ridicat de importanþã, respectiv:extinderea gamei de bunuri ºi servicii, înlocuireaproduselor sau proceselor vechi, intrarea pe noi pieþe,creºterea ponderii pieþei, îmbunãtãþirea calitãþii bunurilorºi serviciilor, îmbunãtãþirea flexibilitãþii pentru producereade bunuri ºi servicii, creºterea capacitãþii de producerede bunuri ºi servicii, îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi graduluide securitate a muncii, reducerea costurilor cu forþa demuncã pe unitatea de produs rezultat.

BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

Datele au la bazã reglementãrile din legilespeciale de proprietate industrialã ºi HotãrâreaGuvernului nr. 573/1998 în care sunt prevãzutesarcinile ºi competenþele Oficiului de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci (OSIM), organ de specialitate aladministraþiei publice centrale, cu autoritate unicã peteritoriul României în domeniul protecþiei proprietãþiiindustriale, în conformitate cu legea ºi cu prevederileconvenþiilor internaþionale la care statul român esteparte.

Proprietatea industrialã cuprinde: invenþii, modelede utilitate, soiuri de plante, mãrci ºi indicaþii geografice,desene ºi modele, respectiv topografiile produselorsemiconductoare.

Solicitant - persoana fizicã sau juridicã care cere înscris la OSIM, acordarea unui titlu de protecþie pentru unobiect de proprietate industrialã (brevet sau certificat deînregistrare).

Titular - persoana fizicã sau juridicã cãreia îiaparþine dreptul conferit prin titlul de protecþie acordat(brevet sau certificat de înregistrare).

Brevet de invenþie - titlul de protecþie care seacordã de cãtre OSIM pentru orice invenþie având caobiect un produs sau un procedeu, în toate domeniiletehnologice, cu condiþia ca aceasta sã fie nouã, sãimplice o activitate inventivã ºi sã fie susceptibilã deaplicare industrialã.

Cerere de brevet de invenþie, redactatã în limbaromânã, cuprinde:– solicitarea acordãrii unui brevet ºi datele de

identificare ale solicitantului;– o descriere a invenþiei (prezentarea în scris a

invenþiei);– una sau mai multe revendicãri (partea de brevet

care cuprinde obiectul protecþiei solicitate ºi al cãruiconþinut determinã întinderea protecþiei);

– desenele la care se face referire în descriere saurevendicãri.

Information sources for innovation refer to mainvery important sources, necessary to initiate newinnovation projects, for contribution to completeinnovation projects existent or for use of intellectualproerty rights. They are classified in internal sources,market sources, institutional sources and other sources.

Objectives of innovations refer to enterpriseintention regarding innovative activities. There areselected very important objectives, namely: extension ofgoods and services range, replace of obsolete productsor processes, enter new markets, growth of marketweight, improve the quality of goods and services,improve the flexibility of goods and services production,increase of capacity for goods and services production,improve health and work security , reduce labour costsper unit of product.

PATENTS AND OTHER OBJECTS OF INDUSTRIAL PROPERTY

Data rely on the regulations from industrial propertyspecial laws and Government Decision no.573/1998stipulating tasks and competences of State Office forInventions and Trademarks (SOIT), specialized body ofpublic central government, with unique authority on theterritory of Romania in the field of industrial propertyprotection, in accordance with the law and stipulations ofinternational conventions where the Romanian state isparty.

Industrial property includes inventions, utilitymodels, types of plants, marks and geographicalindications, drawings and models, respectivelytopographies of semi-conductor products.

Applicant - natural or legal person who asks SOITin writing, for granting a protection title for an object ofindustrial property (patent or registration certificate).

Titular - natural or legal person who holds the rightgranted by protection tile (license or registrationcertificate).

Patent - protection title granted by SOIT for anyinvention having as object a product or procedure, in alltechnological fields, provided that it should be new,involve an inventive activity and susceptible of industrialapplication.

Patent application elaborated into Romaniancomprises:– request for a patent and identification data of

applicant;– invention description (written presentation);

– one or several claims (patent part presenting objectof requested protection and whose contentdetermines protection extent);

– drawings referred to in the description and claims.

Publicarea brevetului reprezintã difuzareainformaþiei într-un mod accesibil publicului.

Brevet european - brevetul de invenþie eliberat deOficiul European de Brevete, în conformitate cuConvenþia privind brevetul european, adoptatã laMünchen la 5 octombrie 1973.

Brevet european validat în România - este unbrevet european care are efecte în România.

Clasificarea Internaþionalã a Brevetelor (CIB),instituitã în baza Aranjamentului de la Strasbourg în anul1971, împarte domeniul tehnic în opt secþiuni cuaproximativ 70000 de subdiviziuni. Simbolurile CIB,formate din cifre arabe ºi litere ale alfabetului latin, seaplicã pe documentele de brevet (cereri de brevetpublicate ºi brevete acordate) de cãtre oficiile deproprietate industrialã, naþionale sau regionale, carepublicã aceste documente. CIB se utilizeazã în mai multde 100 de þãri, care publicã anual peste un milion dedocumente de brevet.

Modelul de utilitate protejeazã orice invenþietehnicã, cu condiþia sã fie nouã, sã depãºeascã nivelulsimplei îndemânãri profesionale ºi sã fie susceptibilã deaplicare industrialã.

Cererea de model de utilitate conþine:– datele de identificare ale solicitantului;– solicitarea protecþiei prin model de utilitate, însoþitã

de titlul invenþiei;– o descriere a invenþiei;– una sau mai multe revendicãri;– desenele la care se face referire în descriere sau în

revendicãri.Certificatul de model de utilitate este un titlu de

protecþie acordat de OSIM în condiþiile prevãzute de lege.Brevet pentru soi de plantã - se acordã de OSIM

dacã acesta este nou, distinct, uniform ºi stabil.Soi - grupul de plante aparþinând unui taxon botanic

de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:– definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un

anumit genotip sau dintr-o anumitã combinaþie degenotipuri;

– distinct faþã de orice alt grup de plante, prin expresiaa cel puþin unuia dintre caracterele prevãzute maisus;

– considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sade a fi reprodus ca atare.Desen sau model - aspectul exterior al unui produs

sau al unei pãrþi a acestuia, redat în douã sau treidimensiuni, rezultat din combinaþia dintre principalelecaracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formã, texturãºi/sau materiale ºi/sau ornamentaþia produsului în sine.

Cererea de înregistrare a desenului saumodelului cuprinde:– solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului

ºi datele de identificare ale solicitantului;– numãrul de desene sau modele pentru care se cere

Patent publication represents informationdissemination to be accessible for the public.

European patent - patent released by EuropeanPatent Office, in accordance with the Convention onEuropean patent, adopted in Munich on October 5, 1973.

European patent validated in Romania - is anEuropean patent which has effects in Romania.

International Patent Classification (IPC), basedon Strasbourg Agreement in 1971, divides technical fieldinto eight sections with about 70000 subdivisions, IPCsymbols, comprising Arabian digits and Latin letters,being applied on patent documents (issued patentapplication and patents granted) by national or regionalindustrial property offices, issuing these documents. IPCare used in over 100 countries, issuing yearly over onemillion patent documents.

Utility model protects any technical invention if itis new, exceeds the level of simple professional skill andis susceptible of industrial application.

Demand of utility model contains:– Identification data of petitioner– Protection request by utility model, accompanied by

invention title;– Invention description;– One or more claims;– Designs referred to in the description or claims.

Certificate of utility model is a protection titlegranted by SOIT according to legal stipulations.

Patent for plant type - is granted by SOIT if it isnew, distinct, unform and stable.

Type - group of plants belonging to a botanic taxonof the lowest known range, which can be:– defined by expression of characters resulted from a

certain genotype or a certain combination ofgenotypes;

– distinct as against any other group of plants, byexpression of at least one of characters stipulatedabove;

– considered as an entity regarding its capacity to bereproduced as such;Drawing or model - outer aspect of a product or of

its part, given in two or three dimensions, resulted fromthe combination between main characteristics,especially lines, outlines, colors, forms, texture and /orornamentation of the product itself.

Registration application of drawing or modelcontains:– application to register the drawing or model and

identification data of applicant;– number of drawings or models for which the

Structura salariaþilor1) din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe sectoare de performanþãStructure of employees1) from research - development activity,by sectors of performance13.G1

protecþia;– descrierea elementelor noi, caracteristice desenului

sau modelului;– reprezentãrile grafice ale desenului sau modelului;– indicarea produselor în care este încorporat desenul

sau modelul, când este cazul.Certificat de înregistrare a desenelor / modelelor

publicate - titlul de protecþie acordat de OSIM pentrudesenele / modelele înregistrate ºi publicate.

Marcã - semnul susceptibil de reprezentare graficãservind la deosebirea produselor sau serviciilor uneipersoane fizice sau juridice de cele aparþinând altorpersoane. Pot constitui mãrci semne distinctive cum ar fi:cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre,elemente figurative, forme tridimensionale ºi în specialforma produsului sau ambalajului sãu, combinaþii deculori, precum ºi orice combinaþie a acestor semne.

Cerere de înregistrare a unei mãrci - conþinedatele de identificare ale solicitantului, reproducereamãrcii precum ºi indicarea produselor sau serviciilorpentru care înregistrarea este cerutã, redactatã în limbaromânã.

Indicaþie geograficã - denumirea servind laidentificarea unui produs originar dintr-o þarã, regiunesau localitate a unui stat în cazurile în care o calitate, oreputaþie sau alte caracteristici determinate pot fi în modesenþial atribuite acestei origini geografice.

protection is asked;– description of new elements, characteristic for the

drawing or model;– graphs of drawing or model;– indication of product in which drawing or model is

incorporated, if case.Registration certificate of drawing or model

published - protection title granted by SOIT for drawingsor models registered and published.

Trademark - sign susceptible of graphicpresentation used to distinguish products or services ofnatural or legal persons from those belonging to otherpersons. Trademarks can be also distinct signs, such as:words, including personal names, drawings, letters,digits, figurative elements, three dimensional forms,especially product form or its package, colorcombinations, as well as any combination of these signs.

Registration application of trademark - comprisesidentification data of the applicant, trademarkreproduction as well as products or services indicationfor which the application is done into Romanian.

Geographical indication - name identifying aproduct from one country, region or locality of a state ifone quality, reputation or other characteristics can beessentially granted to this geographical origin.

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

Sectorul guvernamentalGovernment sector

Sectorul întreprinderiEnterprises sector

%

Sectorul privat non-profitPrivate non-profit sector

Sectorul învãþãmânt superiorTertiary education sector

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.

1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.

Structura salariaþilor din activitatea de cercetare - dezvoltare,dupã nivelul de pregãtire, în anul 2009Structure of employees from research - development activity,by training level, in 200913.G2

��

�

��

��

Studii licealeHigh school

Studii superioareTertiary education

Alte situaþiiOthers

Studii postlicealePost high school

283981)

��

��

��

��

��

��

��

��

Structura cercetãtorilor din activitatea de cercetare-dezvoltare,pe domenii ºtiinþificeStructure of researches from research-development activity, by scientific field13.G3

ªtiinþe naturale ºi exacteNatural and exact sciences

ªtiinþe inginereºti ºi tehnologiceEngineering and technological sciences

ªtiinþe medicaleMedical sciences

ªtiinþe umanisteHumanities

ªtiinþe agricoleAgricultural sciences

ªtiinþe socialeSocial sciences

2004 2009

Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe surse de finanþareStructure of total expenditure from research - development activity,by financing source

Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe sectoare de performanþãStructure of total expenditure from research - development activity,by sectors of performance13.G4

13.G5

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

Sectorul guvernamentalGovernment sector

Sectorul întreprinderiEnterprises sector

Sectorul privat non-profitPrivate non-profit sector

Sectorul învãþãmânt superiorTertiary education sector

%

��

��

��

��

� ��

Unitãþi din învãþãmântul superiorTertiary education units

ÎntreprinderiEnterprises

Fonduri publicePublic funds

Fonduri din strãinãtate Humanities

Fonduri publice generale universitare University general public funds

2004 2009

CERCETARE - DEZVOLTARE

13.1 Principalii indicatori din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi forme de proprietate

13.2 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, dupã ocupaþie ºi nivel de pregãtire

13.3 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi ocupaþii

13.4 Cercetãtorii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ºtiinþifice13.5 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare

de performanþã ºi nivel de pregãtire13.6 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare

de performanþã ºi nivel de pregãtire, conform clasificãrii internaþionale standard a educaþiei (CISE)

13.7 Cercetãtorii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi grupe de vârstã

13.8 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã ocupaþie

13.9 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã nivelul de pregãtire

13.10 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi tipuri de cercetare

13.11 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi categorii de cheltuieli

13.12 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi surse de finanþare

13.13 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi categorii de cheltuieli

13.14 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente

13.15 Cheltuielile de capital din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente

13.16 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de programe de cercetare-dezvoltare conform nabs ºi surse de finanþare

INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII

13.17 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii 13.18 Întreprinderile inovative, pe activitãþi economice ºi clase de mãrime 13.19 Tipologia inovatorilor 13.20 Întreprinderi cu inovare tehnologicã care au indicat cea mai importantã

sursã de informare pentru inovare, în total întreprinderi inovative13.21 Întreprinderi cu inovare non-tehnologicã, dupã tipul inovãrii13.22 Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inovare de produse,

în cifra de afaceri totalã a întreprinderilor inovative13.23 Ponderea întreprinderilor cu produse ºi/sau procese inovative care au

indicat obiective cu grad ridicat de importanþã, în total întreprinderi inovative 2006 - 2008

13.24 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra produselor ºi alte efecte ale inovãrii, în total întreprinderiiinovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice

13.25 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra proceselor inovãrii, în total întreprinderi inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice

13.26 Cheltuielile pentru inovare tehnologicã 13.27 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care au primit fonduri

publice în total întreprinderi inovative, pe tipuri de fonduri publice13.28 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care coopereazã, în total

întreprinderi inovative, dupã locaþia geograficã a partenerului

BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE

ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

13.29 Cererile de brevet de invenþie depuse 13.30 Brevete de invenþie acordate ºi publicate 13.31 Alte obiecte de proprietate industrialã

Teritorial

13.32 Activitatea de cercetare-dezvoltare, în profil teritorial13.33 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil teritorial

ºi pe ocupaþii13.34 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil

teritorial ºi pe categorii de cheltuieli13.35 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii, în profil teritorial13.36 Tipologia inovatorilor, pe clase de mãrime, activitãþi economice,

în profil teritorial13.37 Tipologia inovatorilor, în profil teritorial13.38 Întreprinderi inovative ºi non-inovative, pe clase de mãrime,

activitãþi economice, în profil teritorial13.39 Cheltuielile de inovare, pe clase de mãrime, activitãþi economice,

în profil teritorial ºi elemente componente13.40 Cererile de brevet de invenþie depuse de solicitanþi români, în profil teritorial13.41 Cererile de înregistrare a desenelor / modelelor, ale solicitanþilor

români, în profil teritorial 13.42 Cererile de înregistrare a mãrcilor, ale solicitanþilor români, în profil teritorial

1133 ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE ªI INOVARE

AGRICULTURÃ ªISILVICULTURÃ

AGRICULTURE ANDFORESTRY

14

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Anchetele Structurale în Agriculturã 2005 ºi 2007;

� Cercetãri statistice realizate prin sondaj aliniate la

acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole

privind suprafeþele ºi producþia vegetalã, efectivele

de animale ºi producþia animalã;

� Pentru anii anteriori, cercetãri statistice bazate pe

surse administrative;

� Cercetãri statistice curente privind fondul forestier,

masa lemnoasã recoltatã, suprafaþa parcursã cu

tãieri, împãduriri ºi volumul de lemn exploatat.

Surse administrative:� Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã,

pentru fondul funciar dupã modul de folosinþã pentru

perioada 2004 - 2006 ºi Ministerul Agriculturii ºi

Dezvoltãrii Rurale pentru perioada 2007 - 2009.

� Administraþia Naþionalã a Îmbunãtãþirilor Funciare,

pentru suprafaþa agricolã irigatã;

� Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, pentru

îngrãºãmintele chimice ºi naturale folosite în

agriculturã ºi pentru parcul de tractoare ºi maºini

agricole principale din agriculturã aferent sfârºitului

de an al perioadei 2005 - 2009.


AGRICULTURÃ

Fondul funciar reprezintã totalitatea terenurilor,

indiferent de destinaþie, de titlul pe baza cãruia sunt

deþinute sau de domeniul public sau privat din care fac

parte.

Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã,

include terenurile cu destinaþie agricolã, aflate în

proprietatea persoanelor fizice sau juridice ºi care se

clasificã astfel: teren arabil, pãºuni ºi fâneþe naturale, vii

ºi pepiniere viticole, livezi ºi pepiniere pomicole.

Terenul arabil reprezintã suprafaþa care se arã în

fiecare an sau la mai mulþi ani ºi se cultivã cu plante

anuale sau perene.

Pãºunile reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie

ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin

însãmânþare, destinate pãºunatului animalelor.

Fâneþele reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie

ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin

însãmânþare ºi destinate recoltãrii pentru obþinerea de fân.

Viile ºi pepinierele viticole reprezintã suprafeþele

cu plantaþii viticole, pepiniere viticole ºi terenul în

pregãtire pentru vii.

Livezile ºi pepinierele pomicole reprezintã

suprafeþele cu plantaþii pomicole, arbuºti fructiferi,

pepiniere pomicole ºi terenul în pregãtire pentru livezi.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Farm Structure Surveys 2005 and 2007;

� Statistical sample surveys aligned to community

acquis in the field of agriculture statistics on crop

area and production, livestock and animal

production;

� For previous years, statistical surveys based on

administrative sources;

� Statistical current surveys regarding forest land,

harvested timber, cutting wood area, afforestations

and volume of wood exploited.

Administrative sources:� National Agency of Cadastre and Real Estate

Advertising, for land fund by use for the interval

2004-2006 and Ministry of Agriculture and Rural

Development for the internal 2007 - 2009;

� National Administration for Land Arrangements, for

irrigated agricultural area;

� Ministry of Agriculture and Rural Development, for

chemical and natural fertilizers used in agriculture

and for park of tractors and of main agricultural

machinery related to the end of year, of 2005 - 2009

period.


AGRICULTURE

Land fund represents all lands no matter of

destination, of the title based on which they are owned or

of public or private sector to which they belong.

Agricultural area includes, by use, the lands with

agricultural destination, owned by natural or legal

persons, classified as follows: arable land, natural

pastures and hayfields, vineyards and vine nurseries,

orchards and tree nurseries.

Arable land represents the area which is ploughed

each year or at several years, cultivated with annual or

perennial plants.

Pastures represent lands covered with herbal

vegetation, grown in natural way, or regenerated by

sowing, for animal pasturing.

Hayfields represent the lands covered with herbal

vegetation, grown in natural way, or regenerated by

sowing, for hay harvesting.

Vineyards and nurseries represent the areas

covered with vineyards, vine nurseries and land

prepared for vineyards.

Orchards and tree nurseries represent the areas

covered with tree plantations, fruit younglings, tree

nurseries and land prepared for orchards.

Suprafaþa cultivatã reprezintã suprafaþa

însãmânþatã/ plantatã în ogor propriu, în anul agricol de

referinþã (1 octombrie - 30 septembrie) cu o culturã

principalã (care ocupã terenul cea mai mare perioadã de

timp) sau în anii agricoli precedenþi pentru culturile

bienale, trienale sau perene.

Suprafaþa agricolã irigatã reprezintã suprafaþa pe

care s-a aplicat cel puþin o udare în anul agricol de

referinþã.

Producþia ramurii agricole se determinã conform

metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice

pentru Agriculturã” ºi cuprinde: valoarea tuturor

producþiilor de produse agricole (inclusiv valoarea

producþiei de vin obþinutã în unitãþile agricole care nu

dispun de instalaþii industriale de vinificaþie) ºi valoarea

serviciilor agricole efectuate de unitãþile specializate.

Aceastã producþie nu cuprinde: valoarea consumului de

sãmânþã din producþie proprie pentru culturile la care

însãmânþãrile se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaþi

în producþia de vin a unitãþilor agricole care nu dispun de

instalaþii industriale de vinificaþie, valoarea laptelui

consumat de animale, valoarea ouãlor puse la incubat ºi

pierderile la producãtori dupã recoltare.

Producþia ramurii agricole cuprinde ºi valoarea

activitãþilor secundare neagricole neseparabile ºi este

diminuatã cu valoarea laptelui transformat în derivate în

aceeaºi fermã.

Activitãþile secundare neagricole neseparabile sunt

activitãþi legate direct de producþia agricolã ºi nu pot fi

separate de activitatea agricolã principalã din punct de

vedere al costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în

ferma zootehnicã).

Producþia ramurii agricole este exprimatã în preþuri

curente de bazã (preþurile la producãtor la care se

adaugã subvenþiile pe produs ºi se scad impozitele pe

produs) ale fiecãrui an.

Indicii producþiei ramurii agricole se calculeazã

ca raport între valoarea producþiei din anul curent

exprimatã în preþurile anului anterior ºi valoarea

producþiei din anul anterior.

Producþia agricolã vegetalã reprezintã producþia

fizicã obþinutã în perioada de referinþã (anul în care se

face recoltarea), mai puþin pierderile la recoltare,

exprimatã în unitãþi fizice în funcþie de natura produselor

ºi a grupelor de produse ºi cuprinde:

– producþia culturilor în ogor propriu;

– producþia culturilor intercalate;

– producþia culturilor succesive;

– producþia obþinutã în grãdinile familiale

(pentru legume, cartofi, fructe ºi struguri).

Producþia medie reprezintã cantitatea de produse

(pe fiecare culturã) obþinutã pe unitatea de suprafaþã

cultivatã.

Cultivated area represents the area sown/planted

in own field, in the agricultural reference year (October, 1

- September, 30) with a main crop (covering the land for

the majority of time period) or in previous agricultural

years for biennial, triennial or perennial crops.

Irrigated agricultural area represents the area on

which at least one irrigation was done during in

agricultural reference year.

Agricultural branch production is determined

according to the Eurostat methodology on ”Economic

Accounts for Agriculture” and comprises: the value of all

agricultural products (including the value of wine

production obtained in agricultural units having no wine

industrial installations) and the value of agricultural

services carried out by specialised units. This production

does not comprise: the value of the seed consumption

from own production for the crops where sowings are

done in autumn, the value of grapes used for wine

production of agricultural units having no wine industrial

installations, the value of milk consumed by animals, the

value of eggs in incubator and producers losses after

harvesting.

The agricultural branch production includes the

value of non-agricultural inseparable secondary activities

and it is diminished with the value of milk changed into

derivates in the same farm.

Non-agricultural inseparable secondary activities

are directly related to agricultural production and cannot

be separated by main agricultural production from the

viewpoint of costs (ex.: production of cheese products in

livestock farms).

Agricultural branch production is expressed in

current, basic prices (producer prices plus subsidies on

product, minus taxes on product) of each year.

Agricultural branch production indices are

calculated as the ratio between production value in

current year expressed in the prices of the previous year

and production value in the previous year.

Crop agricultural production represents the

physical production obtained in the reference period

(year when harvesting is done) except harvesting losses,

expressed in physical units by nature of products and

groups of products and includes:

– production in own field;

– production in combined crops;

– production in successive crops;

– production obtained in kitchen gardens

(for vegetables, potatoes, fruit and grapes).

Average yield represents the quantity of products

(for each crop) obtained on the unit of cultivated area.

Producþia de fructe reprezintã cantitatea de fructe

pe specii, obþinutã de la pomii din livezi ºi rãzleþi, arbuºtii

fructiferi ºi cãpºuni.

Greutatea în viu a animalelor destinatesacrificãrii pentru consum cuprinde greutatea în viu a

animalelor sacrificate în exploataþiile agricole, a celor

vândute pentru sacrificare la abatoare, direct pe piaþã,

export direct ºi a celor sacrificate în abatoare, dar

restituite exploataþiilor agricole.

Efectivele de bovine cuprind totalitatea taurinelor ºi

bubalinelor masculi ºi femele, pe diferite grupe de vârstã

ºi destinaþie economicã.

Efectivele de porcine cuprind totalitatea porcinelor

din exploataþia agricolã (inclusiv porcinele aflate în

maternitãþi, crescãtorii ºi îngrãºãtorii), indiferent de sex,

categorii de greutate ºi destinaþie economicã.

Efectivele de ovine cuprind toate animalele din

specia ovine, indiferent de sex, vârstã, destinaþie

economicã ºi locul unde se aflã.

Efectivele de caprine cuprind toate caprinele

indiferent de sex, vârstã, destinaþie economicã ºi locul

unde se aflã.

Efectivele de cabaline cuprind cabalinele de

muncã, armãsarii reproducãtori, tineret pânã la 3 ani,

alte cabaline. Nu sunt incluºi caii de curse ºi caii de

cãlãrie, folosiþi pentru divertisment.

Efectivele de pãsãri cuprind toate categoriile de

pãsãri existente în exploataþia agricolã (gãini, curci, raþe,

gâºte, alte pãsãri: struþi, prepeliþe, bibilici etc.).

Familii de albine reprezintã numãrul de familii de

albine, destinate producþiei de miere.

Producþia de lapte reprezintã cantitatea de lapte de

vacã, bivoliþã (inclusiv consumul viþeilor), oaie ºi caprã.

Parcul de tractoare ºi maºini agricole (fizice)principale din agriculturã (la sfârºitul anului) este

aferent unitãþilor care au agricultura ca activitate

principalã (inclusiv exploataþiile agricole individuale).

Îngrãºãmintele chimice sunt produse industriale

care dupã conþinutul lor pot fi: azotoase, fosfatice,

potasice, sau în amestec ca îngrãºãminte complexe; ele

se exprimã în substanþã activã.

Îngrãºãmintele naturale cuprind gunoiul de grajd

de la toate speciile de animale ºi de la pãsãri (în stare

prospãtã sau fermentatã) precum ºi dejecþiile în stare

lichidã; acestea se exprimã în greutate brutã.

Fruit production represents the quantity of fruit, by

species, obtained from orchard trees and isolated trees,

fruit and berry species and strawberries.

Live weight of animals intended to beslaughtered for consumption includes live weight of

animals slaughtered in agricultural holdings, of those

sold to be slaughtered within slaughtering houses,

directly on the market, direct export and of those

slaughtered within slaughtering houses, but given back

to agricultural holdings.

Cattle population comprises all male and female

bulls and buffalos by various age group and economic

destination.

Pigs population comprises all pigs in agricultural

holding (including pigs in maternity, breeding and

fattening farms) not matter of sex, weight category and

economic destination.

Sheep population comprises all animals of sheep

species, no matter of sex, age, economic destination and

place.

Goats population comprises all goats no matter of

sex, age, economic destination and place.

Horses population comprises labour horses, stud

horses, young horses until 3 years old, other horses.

Race horses and saddle horses used for amusement are

not included.

Poultry population comprises all categories of

poultry existent in agricultural holding (hens, turkey hens,

ducks, geese, other poultry: ostrich, quails, guinea fowl

etc).

Bee families represent number of bee families for

honey production.

Milk production represents the quantity of cow,

buffalo cow (including the calves consumption), sheep

and goat milk.

Park of tractors and of main (physical)agricultural machinery in agriculture (end of year) is

related to the units having agriculture as their main

activity (including individual agricultural holdings).

Chemical fertilizers are industrial products which

by content can be nitrous, phosphatic, potassic or

combined, as complex fertilizers; they are expressed in

active substance.

Natural fertilizers include muck from all species of

animals and poultry (fresh or fermented) as well as liquid

dejections; they are expressed in gross weight.

SILVICULTURÃ

Fondul forestier reprezintã suprafaþa totalã a

pãdurilor, a terenurilor destinate împãduririi, a celor care

servesc nevoilor de culturã, producþie ºi administrare

silvicã, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele

cuprinse în cadastrul apelor), precum ºi alte terenuri cu

destinaþie forestierã ºi neproductive incluse în

amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de

proprietate.

Suprafaþa pãdurilor reprezintã totalitatea

suprafeþelor de teren acoperite cu vegetaþie forestierã,

constând din arbori ºi arbuºti, reproduºi natural sau

artificial, care îºi creeazã un mediu specific de

dezvoltare biologicã ºi care constituie componenta direct

productivã a fondului forestier, având o suprafaþã

individualã de cel puþin 0,25 hectare.

Pãdurile sunt clasificate dupã marile grupe de specii,

în pãduri de rãºinoase, fag, stejar ºi diverse specii.

Împãduririle reprezintã ansamblul de lucrãri prin

care se planteazã sau se însãmânþeazã o suprafaþã de

teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe

terenuri forestiere exploatate, cât ºi pe terenuri lipsite de

vegetaþie forestierã.

Suprafaþa parcursã cu tãieri reprezintã suprafaþa

pãdurilor pe care s-au desfãºurat acþiuni de recoltare a

arborilor în vederea valorificãrii lor ºi pentru asigurarea

condiþiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor.

Tãieri succesive - tãierile de regenerare prin care

pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori

relativ uniform repartizate spaþial, eºalonate în timp

corespunzãtor instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii

naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân

ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii.

Tãieri progresive - tãierile de regenerare prin care

pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori

amplasate în anumite porþiuni (ochiuri), care se lãrgesc

treptat pe mãsura instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii

naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân

ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii.

Tãieri grãdinãrite - tãierile cu caracter continuu,

prin care se urmãreºte recoltarea selectivã a unor arbori

sau grupe mici de arbori, în vederea realizãrii ºi

menþinerii unei structuri diversificate a pãdurii.

Tãieri rase - extragerea integralã a arboretului

bãtrân printr-o singurã tãiere, regenerarea pãdurii

realizându-se prin împãduriri.

Operaþiunile de igienã ºi curãþire a pãdurilorcuprind lucrãrile ce se aplicã periodic arboretului din

momentul constituirii stãrii de masiv prin extragerea

produselor de igienã care rezultã din procesul normal de

eliminare naturalã (arbori doborâþi, rupþi, uscaþi, atacaþi

de insecte).

Tãierile de îngrijire în pãdurile tinere cuprind

operaþiile executate în culturile rezultate din împãduriri

pânã la realizarea stãrii de masiv, ce au drept scop

asigurarea reuºitei culturilor ºi dezvoltarea puieþilor în

bune condiþii.

FORESTRY

Forest fund represents the total area of forests,

lands meant for afforestration, those serving the needs of

crops, production and forest administration of ponds,

brooks (others than those from water cadastre) as well

as other areas intended for forestry and non-productive

lands included in forest arrangements, no matter of

ownership right.

Forest area represents all land areas covered with

forest vegetation, namely trees and shrubs, naturally or

artificially reproduced, which create a specific

environment of biological development and which

constitute direct productive component of forest fund,

having an individual area over 0.25 hectares.

Forests are classified by broad species groups in

forests of resinous, beech, oak and various species.

Afforestations represent all works by which an area

is planted or sown in order to create new trees, both on

exploited forest lands and on lands without forest

vegetation.

Cutting area represents forest area on which tree

harvesting actions were developed for their turning into

account and in view to ensure favourable conditions for

young tree development.

Successive cuttings – regeneration cuttings by

which forest is crossed by repeated extractions of trees

relatively uniformly distributed in space, staggered

according to natural regeneration installation and

development, until integral harvesting of old tree and

passing to a new generation of forest.

Progressive cuttings – regeneration cuttings by

which forest is crossed by repeated extractions of trees

placed in certain portions (eyes) which get larger step by

step at the same time with natural regeneration

installation and development until integral harvesting of

old tree and passing to a new generation of forest.

Garden cuttings – continuous cuttings which

pursue the selective harvesting of trees or small groups

of trees in order to achieve and keep a diversified

structure of forest.

Flat cuttings - integral extraction of old tree by a

single cutting, forest regeneration being done by

afforestration.

Forest hygienic and cleaning operations include

works periodically applied to the stand since reaching

the massive status, taking out hygienic products resulted

from normal process of natural elimination (cut down,

split, punk, attacked by insects trees).

Fostering cuttings in young forests include

operations in the crops resulted from afforestations up to

the bulk situation in order to assure the crop success and

the development of seedlings in good conditions.

Tãierile de produse accidentale reprezintã

recoltarea produselor brute lemnoase, rezultate

întâmplãtor datoritã calamitãþilor naturale sau a unor

defriºãri.

Volumul de lemn recoltat reprezintã volumul de

lemn (volum brut) recoltat pânã la sfârºitul anului, destinat

agenþilor economici ºi pentru aprovizionarea populaþiei.

Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii

economici cu activitate de exploatare forestierã

reprezintã volumul rezultat în procesul de exploatare a

lemnului ºi evidenþiat în documentele primare ale

operatorului economic, inclusiv volumul cojii ºi al altor

sortimente secundare.

Volumul de lemn rotund reprezintã volumul de

lemn de lucru ºi lemn pentru foc.

Buºteni pentru prelucrare în cherestea reprezintã

volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea ºi în

alte sortimente obþinute prin debitare.

Buºteni pentru furnire reprezintã volumul de

buºteni destinaþi prelucrãrii în furnire estetice sau furnire

tehnice prin tãiere planã sau prin derulare.

Buºteni pentru rezonanþã reprezintã volumul de

buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea în vederea

producerii de instrumente muzicale; lemnul se

caracterizeazã printr-o structurã finã care-i conferã

calitatea de rezonator.

Lemn pentru celulozã reprezintã volumul de lemn

destinat prelucrãrii în celulozã.

Lemn pentru plãci reprezintã volumul de lemn

destinat prelucrãrii în plãci din aºchii de lemn (PAL) ºi

plãci din fibre de lemn (PFL).

Lemn pentru minã reprezintã volumul de lemn

utilizat pentru susþinerea lucrãrilor miniere în subteran.

Lemn pentru construcþii rurale reprezintã volumul

de lemn utilizat pentru construcþii în special în zonele

rurale.

Lemn pentru distilare reprezintã volumul de lemn

destinat prelucrãrii prin distilare uscatã în retorte.

Lemn pentru tananþi reprezintã volumul de lemn

destinat prelucrãrii de extracte tanante vegetale.

Lemn pentru mangalizare reprezintã volumul de

lemn destinat pentru producerea cãrbunelui de lemn,

prin carbonizare în bocºe.

Lemn pentru alte utilizãri reprezintã volumul de

lemn utilizat pentru araci, spalieri etc.

Lemn pentru foc reprezintã volumul de lemn

destinat arderii pentru încãlzire, pregãtirea hranei,

uscarea sau deshidratarea unor produse etc.

Volumul cojii reprezintã volumul stabilit prin

aplicarea procentului cojii la volumul de lemn exploatat.

Alte sortimente secundare reprezintã volumul de

crãci, resturi de exploatare ºi consumuri tehnologice.

Accidental cuttings represent the harvest of raw

wooden products, resulted accidentally because of

natural calamities or of clearings.

Harvested wood volume represents wood volume

(gross volume) harvested until the end of the year, meant

for economic units and population supply.

Volume of wood exploited by economic operators

having forestry activity represents the volume resulted in

the process of wood exploitation and recorded in primary

accounting of economic operator, including bark volume

and other secondary assortments.

Volume of round timber represents the volume of

industrial round wood and fuel wood.

Logs for sawn timber represents the volume of

logs to be processed, in sawn timber and other items

obtained by cutting.

Logs for veneer represents the volume of logs to be

processed in decorative or technical veneers obtained by

plane cutting or winding off.

Logs for resonance represents the volume of

logs to be processed in view to produce musical

instruments; the wood is characterised by a specific

fine structure for resonance purpose.

Pulpwood represents the volume of wood to be

processed in pulp.

Wood for boards represents the volume of wood to

be processed in particleboards and fibreboards.

Fender represents the volume of wood used for the

reinforcement of underground mining works.

Wood for rural buildings represents the volume of

wood used for buildings, especially in rural areas.

Wood for distillation represents the volume of wood

to be processed by dry distillation in distilling vessel.

Tanning wood represents the volume of wood to be

processed for the extraction of vegetable tannings.

Charcoal wood represents the volume of wood

intended for charcoal production by pit carbonization in

kilns.

Wood for other uses represents the volume of

wood used for stakes, espaliers a.s.o.

Fuel wood represents the volume of wood to be

burnt for heating, food preparation, drying or dehydration

of various products a.s.o.

Volume of bark represents the volume of bark

obtained by the bark coefficient applied to the volume of

wood exploited.

Other secondary assortments represents the

volume of branches, wood residues and tehnological

consumption.

Indicii producþiei ramurii agricoleAgricultural branch production indices14.G2

Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, în anul 2009 (la sfârºitul anului)Agricultural area, by use, in 2009 (end of year)14.G1

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

�� ArabilArable land

Pãºuni Pastures

Fâneþe Hayfields

Vii ºi livezi Vineyards and orchards

Total

Producþia vegetalã / Crop production Servicii agricole / Agricultural services

Producþia animalã / Animal production

% 2005=100

��

��

��

��

��

Diverse specii tari Various strong species

Stejar Oak

Diverse specii moi Various soft species

Rãºinoase Coniferous

FagBeech

Structura volumului de lemn recoltat, în anul 2009Structure of harvested wood volume, in 200914.G3

Evoluþia producþiei principalelor cerealeEvolution of main cereals production14.G4mii tone / thou tonnes

Cereale pentru boabe - totalCereals for grains - total

Grâu ºi secarãWheat and rye

Porumb boabeMaize grains

Orz ºi orzoaicãBarley and two-row barley

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

�

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

1)La 1 decembrie. / On December, 1.

Efectivele de animale1)

Livestock1)14.G5mii capete / thou heads

Porcine / Pigs

Bovine / Cattle

Caprine / Goats

Ovine / Sheep Cabaline / Horses

AGRICULTURÃ

14.1 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)14.2 Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)14.3 Exploataþiile agricole care au utilizat suprafeþe agricole ºi / sau

au deþinut efective de animale, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole

14.4 Exploataþiile agricole, suprafaþa agricolã utilizatã ºi suprafaþa agricolã utilizatã ce a revenit în medie pe o exploataþie agricolã, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole

14.5 Exploataþiile agricole, pe categorii de folosinþã ºi pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate

14.6 Exploataþiile agricole cu principalele culturi în teren arabil, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate

14.7 Exploataþiile agricole cu efective de animale ºi efectivele de animale pe specii, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate

14.8 Producþia ramurii agricole 14.9 Producþia principalelor produse agricole, pe locuitor

14.10 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi14.11 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi14.12 Producþia medie la hectar, la principalele culturi14.13 Suprafaþa viilor pe rod ºi producþia de struguri14.14 Producþia de fructe14.15 Efectivele de animale (la sfârºitul anului)14.16 Animale ce revin la 100 hectare teren (la sfârºitul anului)14.17 Producþia agricolã animalã14.18 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã

(la sfârºitul anului)14.19 Îngrãºãminte chimice ºi naturale folosite în agriculturã

SILVICULTURÃ

14.20 Fondul forestier (la sfârºitul anului)14.21 Împãduriri14.22 Suprafaþa parcursã cu tãieri14.23 Volumul de lemn recoltat14.24 Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii economici

cu activitate de exploatare forestierã

Teritorial

14.25 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009

14.26 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi, în profil teritorial,în anul 2009

14.27 Producþia ramurii agricole, în profil teritorial, în anul 200914.28 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi,

în profil teritorial, în anul 2009 14.29 Producþia medie la hectar, la principalele culturi,

în profil teritorial, în anul 200914.30 Suprafaþa viilor pe rod, în profil teritorial, în anul 2009 14.31 Producþia de struguri, în profil teritorial, în anul 2009 14.32 Producþia medie de struguri la hectar, în profil teritorial,

în anul 2009 14.33 Producþia de fructe, în profil teritorial, în anul 2009 14.34 Efectivele de animale, în profil teritorial, la 1 decembrie 2009 14.35 Producþia agricolã animalã, în profil teritorial, în anul 200914.36 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã,

în profil teritorial, în anul 2009 (la sfârºitul anului)14.37 Volumul de lemn recoltat, în profil teritorial, în anul 2009

1144 AGRICULTURÃ ªI SILVICULTURÃ

ACTIVITATEAÎNTREPRINDERII

ENTERPRISEACTIVITY

15

Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi ºi alte cercetãri

realizate de Institutul Naþional de Statisticã privind

activitatea întreprinderilor din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii;

� Registrul statistic al întreprinderilor, gestionat de

Institutul Naþional de Statisticã.

Surse administrative:� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din Registrul

Fiscal, pentru datele din bilanþurile contabile ale firmelor,

pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor

fizice ºi asociaþiilor familiale, precum ºi pentru datele

privind statele de funcþiuni ale unitãþilor bugetare;

� Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, pentru

datele privind structura capitalului social;

� Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea

Participaþiilor Statului, pentru datele privind

întreprinderile privatizate;

� Banca Naþionalã a României, pentru datele privind

situaþia societãþilor cu activitate bancarã;

� Alte ministere ºi organizaþii neguvernamentale,

pentru structura privind mãrimea ºi activitãþile

întreprinderilor din subordine.


Operator economic reprezintã organizaþia

(pluridisciplinarã sau unipersonalã) ce poate fi o

persoanã fizicã/juridicã creatã pentru a desfãºura

activitãþi definite în baza Legii nr. 15 / 1990, a

Legii nr. 31 /1990 cu modificãrile ulterioare ºi a

Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 44 /2008.

Operator social reprezintã organizaþia

(pluripersonalã sau unipersonalã) cu personalitate

juridicã, creatã pentru a desfãºura o activitate dedicatã

interesului social.

Unitate legalã reprezintã orice operator economic

sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate

sã încheie în nume propriu contracte cu terþi ºi sã-ºi

apere interesele în justiþie - are personalitate juridicã.

Unitãþile legale sunt fie persoane fizice autorizate,

întreprinderi individuale, întreprinderi familiale

(în calitatea lor de întreprinzãtori), fie persoane juridice.

Registrul Statistic (REGIS) reprezintã un instrument

statistic de evidenþã a datelor de identificare ºi a unor

indicatori economici principali pentru toate unitãþile legale,

care desfãºoarã o activitate economicã sau socialã.

Registrul este actualizat pe baza urmãtoarelor surse:– Registrul Fiscal;– Registrul Comerþului;– Bilanþul contabil al operatorilor economici;– Bilanþul contabil al organizaþiilor neguvernamentale;– Date ºi informaþii furnizate de Autoritatea pentru

Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºide Banca Naþionalã a României;

– Cercetãri statistice organizate de Institutul Naþionalde Statisticã.

Statistical surveys:� Structural business survey and other surveys carried

out by the National Institute of Statistics on the

activity of industry, construction, trade and other

services enterprises;

� Statistical business register managed by the

National Institute of Statistics.

Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data from Fiscal

Register, for data on firms balance sheets, data on

income taxation for natural persons and family

associations, as well as for data on the functions roll

of budgetary units;

� National Office of Trade Register, for data on social

capital structure;

� Authority for State Assets Privatisation and

Management, for the data on privatised enterprises;

� National Bank of Romania, for the data situation of

banking companies;

� Other ministries and NGOs, for the structure data on

size and activity of subordinated enterprises.


Economic operator represents the (pluridisciplinary

or unipersonal) organisation which can be a legal / natural

person created to develop activities defined according to

the Law no. 15 / 1990, Law no. 31 / 1990, with subsequent

amendments and Government Priority Ordinance

no. 44 / 2008.

Social operator represents an organisation

(consisting of one or several persons) with legal

personality, created in order to carry out an activity

devoted to social interest.

Legal unit represents any economic or social

operator having own patrimony; it can conclude contracts

with third parties in own name and defend his interests in

justice - it has legal status. Legal units are either

authorized natural persons, individual enterprises, family

enterprises (quality of entrepreneurs), or legal persons.

Statistical register (REGIS) represents a statistical

instrument for records of identification data and for some

main economic indicators for all legal units carrying out

an economic or social activity. The register is updated

based on the following sources:– Fiscal Register;– Trade Register;– Balance sheets of economic operators;– Balance sheets of non-governmental organisations;– Information supplied by Authority for State Assets

Privatisation and Management and by the NationalBank of Romania;

– Statistical surveys organised by the NationalInstitute of Statistics.

SURSA DATELOR DATA SOURCE

Întreprinderea1) este o grupare de unitãþi legale

care se constituie ca o entitate organizaþionalã de

producþie de bunuri, servicii comerciale, sau servicii de

interes social, ce beneficiazã de o autonomie de decizie,

mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente.

O întreprindere exercitã una sau mai multe activitãþi, în

unul sau mai multe locuri (sedii - unitãþi locale ale

întreprinderii). În mod convenþional sunt asimilate

întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile

individuale ºi întreprinderile familiale care desfãºoarã

activitãþi economice pe bazã de liberã iniþiativã potrivit legii,

instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale.

Unitatea localã1) este o întreprindere sau o parte a

acesteia (atelier, fabricã, depozit, birou, minã sau staþie

etc.) situatã la o adresã identificabilã.

În acest loc se desfãºoarã o activitate economicã,

pentru care - în afara unor cazuri excepþionale - lucreazã

una sau mai multe persoane (cu normã întreagã sau

parþialã) pentru aceeaºi întreprindere.

Întreprinderea activã este entitatea care, din punct

de vedere economic, este activã în perioada de

observare, respectiv realizeazã bunuri sau servicii,

înregistreazã cheltuieli ºi întocmeºte bilanþ contabil.

Întreprinderea dormantã este entitatea care existã

juridic, dar este inactivã, din punct de vedere economic,

în perioada de observare.

În funcþie de principalele caracteristici ale

comportamentului lor economic, întreprinderile - în sensul

larg al cuvântului - se clasificã în urmãtoarele categorii:

– Întreprinderi cu activitate economicã nefinanciarã:

întreprinderi agricole; întreprinderi din industrie,

construcþii, comerþ ºi alte servicii;

– Întreprinderi financiare, bancare ºi de asigurãri;– Instituþii din administraþia publicã centralã ºi

localã ºi instituþii din sfera securitãþii sociale;

– Organizaþii neguvernamentale - fãrã scop

patrimonial;

– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate,

întreprinderi individuale, întreprinderi familiale,

persoane ce desfãºoarã activitãþi liberale.

Întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - dupã

formele juridice de organizare, sunt urmãtoarele:

– Regii autonome ºi institute naþionale înfiinþate

prin Hotãrâri guvernamentale sau ale administraþiei

locale;

– Societãþi comerciale înfiinþate în baza

Legii nr. 31 /1990, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, de tipul:

- societãþi în nume colectiv;

- societãþi în comanditã simplã;

- societãþi în comanditã pe acþiuni;

- societãþi pe acþiuni, inclusiv societãþi ºi companii

naþionale;

- societãþi cu rãspundere limitatã.

Enterprise1) is a group of legal units constituted as

an organizational entity of goods production, trade

services or social interest services, which benefits of a

decisional autonomy, especially in view to ensure its

current resources.

An enterprise is carrying out one or several

activities, on one or several places (headquarters - local

units of enterprises). The natural persons and the family

associations carrying out economic activities based on

free initiative according to the law, the public institutions

and the NGOs are conventionally assimilated to

enterprises.

The local unit1) is an enterprise or part thereof

(workshop, factory, warehouse, office, mine or station

a.s.o.) situated in a geographically identifiable place.

At this place an economic activity is carried out for

which - save for certain exceptions - one or more

persons work (even if only part - time) for one and the

same enterprise.

Active enterprise is the entity which, from

economic standpoint, is active during the survey period,

that is, it produces goods or services, records

expenditure and draws up balance sheets.

Dormant enterprise is the entity existing from

juridical standpoint, but inactive, from the economic

standpoint, during the survey period.

According to the main characteristics of their

economic behaviour, enterprises - in the broad meaning

of the word - are classified in the following categories:

– Enterprises with non-financial economic activity:

agricultural holdings; enterprises from industry,

construction, trade and other services;

– Financial, banking and insurance companies;

– Institutions of central and local government andinstitutions from social security field;

– Non-governmental organisations - non-patrimony

purpose;

– Private entrepreneurs - authorized natural

persons, individual enterprises, family enterprises,

persons developing liberal activities.

Enterprises - in the broad meaning of the word -

according to juridical organisational types are the following:

– Autonomous companies and national institutes,

created on the basis of central or local government

decisions;

– Commercial companies created on the basis of

Law no. 31/ 1990, with subsequent amendments,

such as:

- partnerships;

- simple limited partnerships;

- joint-stock partnerships;

- joint-stock companies, including national societies

and companies;

- limited liability companies.

1)Definiþie în conformitate cu „Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 696/1993”, privind unitãþile de observare statisticã. / Definition incompliance with ”The Council Regulation (EEC) no. 696 / 1993”, on the statistical observation units.

– Societãþi agricole înfiinþate sau reorganizate în

baza Legii nr. 36/1991;

– Societãþi cooperatiste reprezintã societãþile cu

capital de tip cooperatist înfiinþate sau reorganizate

în baza Decretului - Lege nr. 66 /1990, a

Legilor nr. 109 / 1996 ºi 1 /2005;

– Alte instituþii ale administraþiei publice centraleºi locale înfiinþate prin decrete, legi;

– Instituþii bugetare înfiinþate prin hotãrâri de guvern

sau decizii ale organelor administraþiei locale;

– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate,

întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale,

înfiinþate în baza Ordonanþei de Urgenþã a

Guvernului nr. 44 / 2008, profesiile liberale aºa cum

sunt definite de legile speciale.

– Organizaþii neguvernamentale - asociaþii ºi

fundaþii, sindicate, partide politice, organizaþii ale

cultelor religioase înfiinþate în baza Ordonanþei

Guvernului nr. 26 / 2000 ºi Legii nr. 54 / 2003,

Legii nr.14 / 2003, Legii nr. 489 / 2006.

Dupã forma juridicã de organizare, întreprinderile

au caracter comercial sau necomercial. În categoria

formelor juridice necomerciale sunt incluse instituþiile

bugetare, administraþia publicã centralã ºi localã,

precum ºi organizaþiile neguvernamentale.

În sfera economicã se includ formele juridice cu

caracter comercial: regii autonome ºi institute naþionale,

societãþi comerciale, societãþi cooperatiste, societãþi

agricole. În aceastã categorie nu se includ societãþile

care desfãºoarã activitãþi cu caracter social, respectiv

activitãþile didactic-educative ºi de asistenþã sanitarã.

Aceste activitãþi nu sunt asimilate cu un act de comerþ ºi

nu pot conferi comercialitate societãþii care o desfãºoarã.

Mãrimea întreprinderii este evaluatã dupã criteriul

numãrului mediu de salariaþi, în perioada de referinþã, în

concordanþã cu criteriile emise de Eurostat. Se utilizeazã

urmãtoarele intervale:

– întreprinderi micro: 0 - 9 salariaþi;

– întreprinderi mici: 10 - 49 salariaþi;

– întreprinderi mijlocii: 50 - 249 salariaþi;

– întreprinderi mari: 250 salariaþi

ºi peste.

Activitatea principalã a întreprinderii este stabilitã

în funcþie de produsele sau serviciile a cãror realizare

implicã cele mai mari pãrþi ale resurselor umane sau care

aduc cele mai mari venituri întreprinderii ºi se determinã

utilizând Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã

(CAEN Rev.2).

Cifra de afaceri - suma veniturilor rezultate din

vânzãri de bunuri, vânzãri de mãrfuri, executarea de

lucrãri ºi prestãri de servicii, mai puþin rabaturile,

remizele ºi alte reduceri acordate clienþilor.

Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA.

– Agricultural holdings created or restructured on

the basis of Law no. 36 / 1991;

– Cooperative companies - represent cooperative

type capital companies created or reorganized based

on the Decree - Law no. 66 / 1990, Law no. 109 / 1996

and Law no. 1 / 2005.

– Other institutions of government central and localadministration created on the basis of Decree, Laws;

– Budgetary institutions created on the basis of

central or local government decisions;

– Private entrepreneurs - authorized natural

persons, individual enterprises or family enterprises,

created according to the Government Ordinance

no. 44 / 2008, liberal professions as they are defined

by social laws.

– Non-governmental organisations - associations

and foundations, unions, political parties, religious

associations created according to the Government

Ordinance no.26 / 2000, Law no. 54 / 2003,

Law no. 14 / 2003, Law no. 489 / 2006.

By legal organisation type, there are commercial or

non-commercial enterprises. The category of non-

commercial types includes budgetary institutions, central

and local government, as well as non-governmental

organisations.

The economic field includes commercial legal types:

autonomous bodies and national institutes, commercial

companies, cooperative and agricultural holdings. This

category does not include companies developing social

activities, respectively teaching educational activities and

sanitary assistance. These activities are not assimilated

with the trade activity and can not provide commercial

nature to the respective company.

The size of an enterprise is assessed according to

the average number of employees, during the reference

period. In accordance with Eurostat criteria the following

intervals are used:

– micro-enterprises: 0 - 9 employees;

– small enterprises: 10 - 49 employees;

– medium enterprises: 50 - 249 employees;

– large enterprises: 250 employees

and over.

The main activity of an enterprise is established

depending on the goods or services whose production

involves the largest share of human resources or which

entails the highest revenues of the enterprise and is

determined based on the Classification of Activities of

National Economy (CANE Rev. 2).

Turnover - the amount of income resulted from

sales of goods and commodities, execution of works and

rendering services, excluding rebate, commissions and

other discounts for the customers.

Data on turnover do not include VAT.

Investiþii brute în bunuri corporale - valoarea

investiþiilor efectuate în cursul perioadei de referinþã în

toate bunurile corporale, incluzând pe lângã mijloacele

fixe puse în funcþiune ºi valoarea cumpãrãrilor de

terenuri ºi mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpãrate

de la alte unitãþi) corectatã cu diferenþa (±) soldurilor de

imobilizãri corporale în curs (investiþii neterminate), cu

diminuãrile prin: investiþii care nu creeazã mijloace fixe,

investiþii definitiv sistate, investiþii în curs vândute ºi

investiþii în curs de execuþie cedate la terþi.

Investiþii nete: caracteristicile investiþiilor nete sunt

prezentate în capitolul nr. 12 - Investiþii ºi imobilizãri

corporale (pag. 354).

Exporturi directe reprezintã cifra de afaceri

obþinutã de întreprindere în urma vânzãrii la export a

produselor ºi/sau serviciilor proprii, fãrã intermedierea

unei întreprinderi de comerþ exterior.

Valoarea adãugatã brutã la costul factorilor - suma

salariilor ºi altor elemente legate de costul factorilor de

muncã, a profitului, a subvenþiilor de exploatare, a

amortizãrii capitalului fix, din care se scad impozitele

legate de producþie.

Rezultatul brut al exerciþiului - diferenþa dintre

suma veniturilor din exploatare, a celor financiare ºi celor

extraordinare ºi suma cheltuielilor de exploatare,

financiare ºi a cheltuielilor extraordinare. Diferenþa

pozitivã reprezintã profitul, iar cea negativã, pierderile.

Repartizarea principalilor indicatori economici ºi

financiari pe clase de mãrime s-a realizat în funcþie de

numãrul mediu de persoane ocupate.

Repartiþia macroregionalã ºi pe regiuni de

dezvoltare a rezultatelor întreprinderilor s-a determinat

în funcþie de structura unitãþilor locale active din

industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii.

Gross investments in tangible goods - the value

of investments carried out during the reference period for

all tangible goods also including, besides the fixed

assets put in function, the value of lands and fixed assets

purchases (second-hand or purchased from other units),

adjusted with the difference (±) between the balancing

items of ongoing tangible assets (unfinished

investments) and subtracting the investments which do

not lead to fixed assets creation, the investment

definitively ceased, sold ongoing investments and

ongoing investments yielded to third parties.

Net investmentes: the characteristics of net

investments are presented in chapter no. 12 - Investments

and tangible fixed assets (page 354).

Direct exports represent turnover obtained by the

enterprise following export sales of own products and/or

services, without brokerage of a foreign trade enterprise.

Gross value added at factors cost - the amount of

salaries and other elements related to labour factors

cost, profit, exploitation subsidies, fixed capital

amortisation, after subtracting production taxes.

Gross result of exercise - the difference between

the revenues from exploitation, financial and

extraordinary income and the amount of exploitation,

financial and extraordinary expenditure. Positive

difference represents profit, and negative ones, losses.

The breakdown of main economic and financial

indicators by size class was done depending on the

average number of employed persons.

The breakdown of enterprises by macroregion and

by development region is determined depending on the

structure of local units belonging to industry,

construction, trade and other services.

Structura operatorilor economico-sociali activi din economia naþionalã Structure of active economic and social operators of national economy15.G1

2004 2009

��

��

��

��

Administraþie privatã Private administration

ÎntreprinderiEnterprises

Întreprinzãtori privaþi Private enterpreneurs

Administraþie publicã Public administration

15.1 Operatorii economico-sociali activi din economia naþionalã, pe clase de mãrime

15.2 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.3 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale

ºi pe clase de mãrime15.4 Operatorii economici noi ºi activi din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe forme juridice15.5 Concentrarea întreprinderilor, pe activitãþi

ale economiei naþionale, în anul 200915.6 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale

ºi pe forme juridice15.7 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale

ºi forme de proprietate, dupã natura capitalului social15.8 Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale15.9 Ponderea personalului din întreprinderile active mici ºi mijlocii

în personalul total al întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

15.10 Ponderea cifrei de afaceri realizatã de întreprinderile active mici ºi mijlocii în cifra de afaceri a întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

15.11 Principalii indicatori economici ºi financiari ai întreprinderilor, pe clase de mãrime ºi forme de proprietate

15.12 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de industrie ºi construcþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate

15.13 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de comerþ, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate

15.14 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate

15.15 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate

15.16 Întreprinzãtorii privaþi, pe activitãþi15.17 Întreprinderile cu activitate financiarã, bancarã ºi de asigurãri15.18 Instituþiile administraþiei publice, pe tipuri15.19 Organizaþiile administraþiei private, pe tipuri

Teritorial

15.20 Unitãþile locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009

15.21 Cifra de afaceri a unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009

15.22 Investiþiile brute ºi nete ale unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009

15.23 Personalul unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009

1155 ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

INDUSTRIEªI CONSTRUCÞII

INDUSTRYAND CONSTRUCTION

16

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi;

� Cercetãri statistice privind produsele ºi serviciile cu

caracter industrial;

� Cercetãri statistice privind producerea ºi utilizarea

energiei electrice, termice, a combustibililor ºi

structura utilajului energetic;

� Cercetãrile statistice privind producþia de energie

primarã ºi transformatã.

Surse administrative:� Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), pentru datele

privind importul / exportul de energie primarã ºi

transformatã.


INDUSTRIE

Industria cuprinde: industria extractivã, industria

prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie

electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat

(secþiunile: B, C, D ºi E, conform CAEN Rev.2).

Producþia industrialã reprezintã valoarea

produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrãrii, a

semifabricatelor livrate din producþie proprie, a prelucrãrii

materiilor prime ºi a materialelor clienþilor, a lucrãrilor

(serviciilor) cu caracter industrial prestate terþilor,

producþiei imobilizate, precum ºi a diferenþei de stoc de

produse finite, semifabricate ºi producþie neterminatã.

Gruparea s-a realizat dupã activitatea omogenã,

indiferent de activitatea principalã a întreprinderii.

Începând cu anul 2001, cercetarea statisticã privind

produsele ºi serviciile cu caracter industrial se adreseazã

operatorilor economici cu activitate principalã ºi / sau

secundarã de industrie. Întreprinderile cercetate acoperã

90% din cifra de afaceri totalã în cadrul fiecãrei activitãþi

industriale (nivel diviziune CAEN Rev.2). În funcþie de

concentrarea întreprinderilor, în cadrul fiecãrei activitãþi

industriale, au fost incluse în cercetare întreprinderile cu:

a) sub 20 salariaþi (diviziunile CAEN Rev.2: 8, 10,

13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35);

b) 20 salariaþi ºi peste (diviziunile CAEN Rev.2 : 5-7,

9, 11, 12, 15, 21, 29).

Nomenclatorul de produse ºi servicii cu caracterindustrial PRODROM, utilizat la culegerea primarã a

datelor, reprezintã versiunea naþionalã a “Listei de

produse ºi servicii cu caracter industrial - PRODCOM”

utilizatã la colectarea datelor privind producþia industrialã

de cãtre þãrile membre ale Uniunii Europene.

Indicele producþiei industriale este un indice de tip

Laspeyres, având ca an de referinþã anul 2005.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Structural business survey;

� Statistical surveys on products and services of

industrial nature;

� Statistical surveys on producing and using electric,

thermal energy, fuels and on the structure of energy

equipment;

� Statistical surveys on primary and transformed

energy production.

Administrative sources:� The National Customs Authority (NCA), for the data

for import / export of primary and transformed

energy.


INDUSTRY

Industry includes: mining and quarrying,

manufacturing, electricity, gas, steam and air

conditioning supply (sections: B, C, D and E, according

to CANE Rev.2).

Industrial production represents the value of

manufactured finished products, delivered or which are

to be delivered, semifabs delivered from own production,

the value of processing of the customers raw materials

and materials, works (services) of industrial nature

rendered to third parties, immobilized production, as well

as the stock balance of finite products, semifabs and

unfinished production.

Grouping was carried out by homogeneous activity,

no matter of main activity of enterprise.

Beginning whith 2001, the statistical survey on

products and services of industrial nature addreses

economic operators having industry as their main and/ or

secondary activity. The surveyed enterprises cover 90% of

total turnover within each industrial activity (CANE Rev.2

division level). According to enterprises concentration,

within each industrial activity, the following enterprises

were included in the survey:

a) below 20 employees (CANE Rev.2, divisions:

8, 10, 13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35);

b) 20 employees and over (CANE Rev.2, divisions:

5-7, 9, 11, 12, 15, 21, 29).

Nomenclature of industrial products andservices PRODROM used for primary data collection,

represents the national version of “List of industrial

products and services PRODCOM” used for data

collection on industrial production by European Union

member states.

Industrial production index is an index of

Laspeyres type, with 2005 as reference year.

Indicii productivitãþii muncii pe activitãþi s-au

calculat prin raportarea indicilor producþiei industriale la

indicii numãrului mediu de salariaþi pentru operatorii

economici cu activitate industrialã.

RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE

Indicatorii balanþelor energetice sunt elaboraþi ºi

prezentaþi în sistemul energiei finale, sistem utilizat de

þãrile Uniunii Europene ºi de majoritatea þãrilor lumii. În

aceste condiþii, datele conþinute în aceastã secþiune

permit comparaþia directã, fãrã calcule de echivalenþã,

cu datele privind energia din statistica internaþionalã.

Sistemul energiei finale exprimã toate fluxurile pe

baza potenþialului energetic al fiecãrei resurse, fiind

prezentate cantitãþile de energie puse efectiv la

dispoziþia utilizatorilor.

Unitatea de mãsurã utilizatã este tona echivalentpetrol. Aceasta reprezintã un combustibil convenþional

cu puterea calorificã de 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg).

Resursele de energie primarã cuprind:– producþia purtãtorilor de energie primarã (cãrbune

net, þiþei, gaze naturale utilizabile, lemne de foc,

energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi energie

din surse neconvenþionale);

– importul de energie primarã ºi transformatã;

– stocurile la 1 ianuarie ale purtãtorilor de energie

primarã la unitãþile producãtoare, consumatoare, cât

ºi la cele de distribuire.

Consumul intern brut de energie reprezintã

cantitatea de energie rezultatã prin însumarea la

producþia de energie primarã, a produselor recuperate, a

importului ºi a stocului la începutul perioadei de referinþã

din care se scad exportul, buncãrajul ºi stocul la sfârºitul

perioadei de referinþã.

Energia electricã primarã - suma producþiilor de

energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi eolianã,

precum ºi a importului de energie electricã. Pentru

energia hidroelectricã ºi energia electricã din import,

transformarea în combustibil convenþional s-a efectuat

pe baza potenþialului energetic real al energiei electrice

(0,086 kg echivalent petrol / kWh sau 3600 kJ / kWh).

Pentru energia nuclearo-electricã, energia primarã este

energia materialului fisionabil corespunzãtoare producþiei

realizate (considerându-se un randament al centralei de

33%, în conformitate cu recomandarea Agenþiei

Internaþionale pentru Energie). Din anul 1999, randamentul

luat în calcul este 35,11%.

Stocurile cuprind cantitãþile de purtãtori de energie

primarã ºi transformatã existente la unitãþile

producãtoare, consumatoare ºi la cele de distribuire.

Importul reprezintã cantitãþile de energie intrate pe

teritoriul naþional, indiferent dacã au fost sau nu vãmuite.

Labour productivity indices by activity have been

calculated as the ratio between industrial production

indices and the employees average number indices for

the economic operators with industrial activity.

ENERGY RESOURCES AND CONSUMPTION

Energy balance indicators are compiled and

presented in the final energy system, this system being

used by European Union countries and most of countries

in the world. Under these circumstances, data from this

section allow for direct comparison, without equivalence

calculations, with data on energy from international

statistics.

Final energy system expresses all the flows based

on energy potential of each resource, being presented

the energy quantities effectively put at the users

disposal.

Measurement unit used is tonne of oil equivalent.It represents a conventional fuel with the calorific power

of 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg).

Primary energy resources include:– production of primary energy bearers (net coal,

crude oil, usable natural gas, fire wood, hydroelectric,

nuclear-electric energy and energy from nonconventional

sources);

– imports of primary and transformed energy;

– the stocks of primary energy bearers at producer,

consumer and distributor units on January,1.

Gross domestic consumption of energyrepresents the energy quantity resulted by adding to

primary energy production the recovered products,

imports and stock at the beginning of reference period,

of which exports, bunkers and stock at the end of

reference period are subtracted.

Primary electric energy - the sum of

hydroelectric, nuclear-electric and wind energy

production, as well as imports of electric energy. For

hydroelectric energy and imported electric energy, the

transformation into conventional fuel was carried out

based on real energy potential of electric energy

(0.086 kg oil equivalent / kWh or 3600 kJ / kWh).

For nuclear-electric energy, primary energy is the

energy of fission material corresponding to achieved

production (considering a power station efficiency of

33%, according to the recommendation of International

Energy Agency). Since 1999, the considered efficiency is

35.11%.

Stocks include quantities of primary and

transformed energy bearers existing at producer,

consumer and distributor units.

Imports represent the quantities of energy entering

the national territory, irrespective of being or not being

duty-paid.

Exportul reprezintã cantitãþile de energie ieºite în

afara teritoriului naþional, indiferent dacã au fost sau nu

vãmuite.

Consumul final energetic reprezintã suma

cantitãþilor de energie utilizate în diferite sectoare de

activitate în scopul realizãrii de bunuri materiale ºi

servicii. Nu sunt cuprinse cantitãþile utilizate în scop

neenergetic ºi cantitãþile utilizate pentru producerea altor

combustibili. De asemenea, nu se cuprind consumurile

în sectorul energetic ºi pierderile în transport ºi

distribuþie.

Sectorul energetic cuprinde urmãtoarele activitãþi:

extracþia cãrbunelui superior ºi inferior; extracþia

petrolului brut ºi gazelor naturale (exclusiv

prospecþiunile); extracþia ºi prepararea minereurilor

radioactive; fabricarea produselor de cocserie ºi a

produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului; producþia ºi

furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã

caldã ºi aer condiþionat.

În industrie (inclusiv construcþii) sunt cuprinse

activitãþile: extractivã, exclusiv extracþia produselor

energetice; prelucrãtoare, exclusiv fabricarea produselor

de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea

þiþeiului; gospodãrirea resurselor de apã, captarea,

tratarea ºi distribuþia apei; activitatea de construcþii.

Consumul populaþiei reprezintã cantitãþile de

energie primarã ºi transformatã, livrate efectiv populaþiei

ºi utilizate exclusiv pentru consumul menajer.

Pierderile în transport ºi distribuþie reprezintã

cantitãþile de energie electricã, energie termicã,

combustibili ºi carburanþi, pierdute în activitatea de

transport ºi distribuþia cãtre consumatori.

Gradul de independenþã energeticã se exprimã în

procente ºi reprezintã raportul dintre producþia de

energie primarã ºi cantitatea de energie primarã

disponibilã în perioada de referinþã. Aceastã cantitate se

calculeazã prin scãderea din resursele de energie a

exportului ºi a stocurilor la sfârºitul perioadei de

referinþã.

Puterea instalatã a unui grup electrogen reprezintã

puterea nominalã la arborele motorului primar (turbinã

hidraulicã, motor eolian etc.) multiplicatã cu randamentul

generatorului ºi al transmisiei mecanice, dacã acestea

existã.

Puterea instalatã a unei centrale electrice este

suma puterilor instalate ale grupurilor electrogene ale

centralei.

Consumul specific de combustibil pentru

producerea energiei electrice reprezintã cantitatea de

combustibil consumatã pentru producerea unei unitãþi de

energie termoelectricã (1000 kWh).

Exports represent the quantities of energy leaving

the national territory, irrespective of being or not being

duty-paid.

Final energy consumption represents all

energy quantities used in various sectors of activity in

order to produce material goods and services.

There are excluded quantities used for

non-energy purpose and quantities used to produce

other fuels. There are also excluded the consumption in

energy sector and losses in transport and distribution.

Energy sector includes the following activities:

mining of coal and lignite; crude petroleum and natural

gas extraction (excluding prospections); radioactive ores

extraction and preparation; manufacture of coke and

rafined petroleum products; electricity, gas, steam and

air conditioning production and supply.

Industry (including construction) includes the

following activities: mining and quarrying, excluding

energetic products extraction; manufacturing, excluding

manufacture of coke and rafined petroleum products;

water resources administration, water collection,

treatment and distribution; construction.

Population consumption represents the quantities

of primary and transformed energy, actually delivered to

the population and exclusively used for household

consumption.

Losses in transport and distribution represent the

quantities of electric, thermal energy, fuels and

carburants, lost during transport and distribution to

consumers.

Energy independence degree is expressed as

percentage and represents the ratio between the

production of primary energy and the quantity of primary

energy available during the reference period. This

quantity is calculated by subtracting from energy

resources, the exports and stocks at end of reference

period.

Installed power of a power unit represents the

nominal power of primary mover shaft (hydraulic turbine,

aeolian engine a.s.o.) multiplied with the generator yield

and yield of mechanical transmission, if existing.

Installed power of an electric station is the sum of

installed powers of power station generating sets.

Fuel specific consumption used to produce

electric energy represents the quantity of fuel consumed

to produce a thermoelectric energy unit (1000 kWh).

CONSTRUCÞII

Lucrãrile de construcþii reprezintã ansamblul de

activitãþi desfãºurate în scopul producerii de bunuri

imobiliare concretizate în clãdiri ºi construcþii civile noi,

precum ºi restaurarea, repararea ºi întreþinerea celor

existente, de cãtre toate întreprinderile, indiferent de

activitatea principalã.

Construcþii în antreprizã - lucrãri executate de

cãtre operatori economici cu activitate principalã de

construcþii. Dacã operatorii economici au altã activitate

principalã decât cea de construcþii, dar au în subordine

unitãþi specializate în construcþii, întreaga valoare a

lucrãrilor de construcþii se considerã executatã în

antreprizã.

Construcþii în regie - lucrãri executate prin forþele

proprii ale operatorilor economici ºi sociali care au altã

activitate principalã decât construcþiile.

– Lucrãrile de construcþii noi - activitãþiile de construcþii

ce determinã direct crearea de noi spaþii de locuit

sau alte spaþii utilizabile precum ºi crearea de noi

structuri la construcþiile civile existente;

– Lucrãrile de reparaþii capitale - complexul de lucrãri

care se executã dupã expirarea fiecãrui ciclu de

funcþionare prevãzut în normativele tehnice ºi care

au ca scop asigurarea menþinerii caracteristicilor

tehnico-economice ale construcþiilor pe întreaga

duratã de serviciu normatã;

– Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente -

ansamblul de operaþii care se realizeazã la o

construcþie existentã pentru a se asigura continuitatea

folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide ºi

prelungirea duratei de funcþionare (lucrãri curente de

zidãrie, lucrãri de vopsitorie, lucrãride încãlzire ºi

climatizare, lucrãri de instalaþii de distribuþie a

gazului etc.).

Clãdirea rezidenþialã reprezintã clãdirea folositã

integral sau în cea mai mare parte (peste 50% din spaþiul

locuibil sau din volumul construit) pentru locuit.

Clãdirile nerezidenþiale sunt destinate în

exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele

rezindenþiale, din aceastã categorie fãcând parte

clãdirile administrative ºi alte clãdiri.

Valoarea lucrãrilor de construcþii este exprimatã

în preþuri de deviz curente. Se referã la ansamblul de

lucrãri cuprinse în proiectele de execuþie realizate

integral sau parþial, acceptate la platã de beneficiar.

Indicii lucrãrilor de construcþii au fost calculaþi în

preþuri comparabile. Pentru deflatarea valorilor curente

s-au utilizat indicii de cost în construcþii.

Indicii productivitãþii muncii s-au calculat prin

raportarea indicilor lucrãrilor de construcþii la indicii

numãrului mediu de salariaþi.

CONSTRUCTION

Construction works account for all the activities

carried out in view to produce real estate assets,

materialised in new buildings and civil engineering, as

well as those meant to restoration, repair and

maintenance of the existing ones, by all the enterprises,

no matter of main activity.

Construction under contract - execution works

carried out by economic operators having construction

as main activity. If the economic operators have another

main activity than construction, but have subordinated

units specialised in construction, the whole value of

construction works should be considered as being

carried out under contract.

Construction under own management - execution

works performed by economic and social operators

having another main activity than construction.

– New construction works - construction works

which directly determine the creation of new housing

spaces or other useful spaces, as well as the

creation of new structures for the existing civil

engineering;

– Capital repair works - all works performed after the

end of each functioning cycle provided for in the

technical normative and which are aiming at

ensuring the maintenance of technical and economic

features of buildings during the whole normed

service life;

– Current maintenance and repair works - the

whole operations performed on an existing building

in view to ensure the continuity in using it, to prevent

its quick wear and tear and to the prolongation of its

functioning duration (current works of masonry,

painting, heating and air conditioning, plumbing for

gas distribution a.s.o.).

Residential building represents the building

entirely or mostly (over 50% of habitation area or of the

built up volume) used for habitation purpose.

Non-residential buildings are exclusively or mainty

intended for other purposes than the resindential one,

this category including administrative buildings and other

buildings.

The value of construction works are expressed

into current estimated prices. It refers to the whole works

included in the execution projects, entirely or partly

performed, accepted for payment by the beneficiary.

The indices of construction works were

calculated in comparable prices. In order to deflate

current values, the indices of construction costs were

used.

The indices of labour productivity were compiled

as ratio between the indices of construction works and

the indices of average number of employees.

Structura valorii producþiei industrialeStructure of industrial production value16.G1

2008

CAEN Rev.2 (secþiuni)CANE Rev.2 (sections)

Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminareWater supply; severage, wast management and decontamination activities

Industrie extractivãMining and quarrying

Industrie prelucrãtoareManufacturing

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionatElectricity, gas, steam and air conditioningproduction and supply

2009

Indicii producþiei industrialeIndustrial production indices16.G2

CAEN Rev.2 (secþiuni)CANE Rev.2 (sections)

2005 = 100

Total

Industrie extractivãMining and quarrying

Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionatElectricity, gas, steam and air conditioningproduction and supply

Industrie prelucrãtoareManufacturing

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� � � � � � �

�

�

�

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

Resursele de energie primarã, în anul 2009Primary energy resources, in 200916.G3

42729 mii tone echivalent petrolthou tonnes of oil equivalent

Producþie + stoc la 1 ianuarieProduction + stock on January 1

ImportImports

Energia electricã, în anul 2009Electric energy, in 200916.G4

ExportExport

Consumul populaþieiPopulation consumption

Consumul în economieConsumption in economy

Termocentrale ºi centralenuclearo-electriceThermal power stations andnuclear-electric power stations

ProducþieProduction

ImportImport

Hidrocentrale ºicentrale eolieneHydro-power stationsand aeolian power stations

Iluminatul publicPublic lighting

Consumul propriu tehnologicîn reþele ºi staþiiTehnological own consumptionin networks and power stations

��

��

��

��

��

��

��

��

TOTAL DESTINAÞII / TOTAL DESTINATIONS = 58667 mil. kWhTOTAL RESURSE / TOTAL RESOURCES = 58667 mil. kWh

Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþieConstruction works, by manner of performing16.G5

��

��

Construcþii noi ºi reparaþii capitaleNew construction and capital repairs

Întreþinere ºi reparaþii curenteMaintenance and current repairs

2008 2009

2008 2009

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecteStructure of construction works on contract, by category of objects16.G6

��

��

��

��

Alte construcþii ºi lucrãri inginereºtiOther construction and works engineering

Infrastructuri de transportTransport infrastructures

Clãdiri rezidenþialeResidential buildings

Clãdiri nerezidenþialeNon residential buildings

INDUSTRIE

16.1 Producþia industrialã, pe activitãþi ale industriei16.2 Structura producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei16.3 Indicii producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei16.4 Indicii productivitãþii muncii, pe un salariat ºi pe activitãþi

ale industriei

RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE

16.5 Resursele de energie primarã16.6 Producþia de energie primarã16.7 Gradul de independenþã energeticã16.8 Consumul de energie16.9 Puterea instalatã ºi producþia de energie electricã

16.10 Structura producþiei de energie termoelectricã, dupã felul combustibilului consumat

16.11 Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice

CONSTRUCÞII

16.12 Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie ºi pe forme de proprietate

16.13 Indicii lucrãrilor ºi productivitãþii muncii în construcþii16.14 Lucrãrile de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte

1166 INDUSTRIE ªI CONSTRUCÞII

TRANSPORTURI,POªTÃ ªI

TELECOMUNICAÞII

TRANSPORT,POST AND

TELECOMMUNICATIONS

17

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind transportul de mãrfuri ºi

pasageri pe diverse moduri de transport privind

infrastructura ºi mijloacele de transport ºi activitãþile

de poºtã ºi telecomunicaþii.

Surse administrative:� Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele

privind autovehiculele înscrise în circulaþie ºi

accidentele de circulaþie rutierã;

� Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, pentru

aeronavele civile cu certificat de navigabilitate,

înmatriculate în Registrul de Înmatriculare al

Aeronavelor;

� Autoritatea Navalã Românã, pentru navele maritime

ºi fluviale înmatriculate.

� Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, prin

Autoritatea Rutierã Românã, pentru datele

conþinute în Registrul operatorilor de transport

rutier, respectiv Registrul întreprinderilor.


TRANSPORTURI

Datele statistice din cadrul acestui capitol reflectã

activitatea de transport feroviar, rutier, maritim, pe cãi

navigabile interioare, aerian ºi prin conducte.

Sunt prezentaþi indicatori privind transportul de

pasageri ºi mãrfuri, infrastructurã ºi mijloace de

transport.

Mãrfurile transportate în perioada de referinþã se

exprimã prin greutatea lor, în tone.

În statistica modurilor de transport rutier, aerian ºi

maritim, greutatea înregistratã este greutatea brutã a

mãrfurilor. Datele privind transportul feroviar ºi cel pe cãi

navigabile interioare considerã greutatea brutã - brutã a

mãrfurilor, care include atât greutatea proprie a mãrfurilor

ºi ambalajelor, cât ºi greutatea (tara) echipamentului de

transport, respectiv paleþi ºi containere.

Statistica transportului feroviar, rutier ºi pe cãi

navigabile interioare includ date privind transportul de

tranzit.

Transportul pe calea feratã cuprinde mãrfurile

încãrcate în vagoane ºi expediate pe reþeaua de cale

feratã, indiferent de destinaþie ºi mãrfurile din vagoanele

intrate prin staþii de frontierã, având ca destinaþii staþii de

pe reþeaua naþionalã de cale feratã sau aflate în tranzit

spre staþii din strãinãtate.

În statistica transportului rutier, sunt incluse

mãrfurile transportate cu mijloace de transport rutier

înmatriculate în þarã.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Statistical surveys on goods and passengers

transport by various modes of transport, related to

the infrastructure and to the transport means and on

post and telecommunications activities.

Administrative sources:� Ministry of Administration and Interior, for data

regarding registered motor vehicles and road traffic

accidents;

� Romanian Civil Aeronautic Authority, for civil

aircrafts registered in the Aircrafts Register, which

have navigability certificate;

� Romanian Naval Authority, for registered sea and

river ships.

� Ministry of Transport and Infrastructure, through the

Romanian Roads Authority, for the data recorded in

the Register of road transport operators,

respectively in Business Register.


TRANSPORT

The statistical data included in this chapter reflect

the rail, road, sea, inland waterways, air and oil

pipelines transport activity.

Indicators on the transport of passengers and

goods, infrastructure and means of transport are

presented.

The goods transported in the reference period are

expressed through their weight, in tonnes.

In the statistics on road, air and maritime transport

modes, the weight recorded is the gross weight of

goods. For rail and inland waterways transport, the

gross weight of goods includes both the own weight of

goods and packaging, and the weight (tare) of transport

equipment, namely pallets and containers.

The rail, road and inland waterways transport

statistics includes data on the transit transport.

Railway transport includes goods loaded in

wagons and sent by railway network, irrespective of their

destination, and goods loaded in wagons entered

through border stations, having as destination a station

of the national railway network or in transit to a station

abroad.

In road transport statistics, the goods transported

with transport means registered in the country are

recorded.

Transportul rutier public este transportul rutier

efectuat pe bazã de contract, contra platã, prin încasarea

unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii, cu

vehicule deþinute ºi utilizate în condiþiile legii, de cãtre

operatorii de transport rutier înregistraþi în Registrul

operatorilor de transport rutier.

Transportul rutier în cont propriu se efectueazã

fãrã încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori

în servicii al acestuia, pe baza certificatului de transport

în cont propriu.

Datele statistice privind transportul maritim, pe cãinavigabile interioare ºi aerian se referã la mãrfurile

transportate, indiferent de naþionalitatea de înregistrare a

mijloacelor de transport.

Transportul prin conducte petroliere magistralecuprinde volumul produselor petroliere pompate prin

conducte ºi ajunse la destinaþie.

Parcursul mãrfurilor, exprimat în „tone-km” se

determinã funcþie de greutatea mãrfurilor transportate ºi

de distanþele parcurse de mijloacele de transport

utilizate pentru efectuarea transportului, între locul de

încãrcare ºi locul de descãrcare. Indicatorul este calculat

pentru modurile de transport feroviar, rutier, pe cãi

navigabile interioare ºi prin conducte.

Transportul portuar prezintã date care reflectã

operaþiunile din porturile maritime privind mãrfurile ºi

pasagerii, respectiv transportul de mãrfuri pe cãi

navigabile interioare.

Transportul aeroportuar prezintã operaþiunile

privind pasagerii, mãrfurile ºi poºta înregistrate în

aeroporturi.

Pasagerii transportaþi sunt pasagerii care

efectueazã o cãlãtorie, utilizând mijloace de transport

caracteristice modului de transport considerat.

Transportul naþional reprezintã transportul efectuat

între douã localitãþi situate pe teritoriul naþional.

Transportul internaþional reprezintã transportul

între teritorii naþionale diferite, o localitate fiind situatã pe

teritoriul naþional.

Transportul public local de pasageri reprezintã

operaþiunea de transport de pasageri care se efectueazã

cu un vehicul rutier de transport, precum ºi cu metroul, în

interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localitãþi,

fãrã a depãºi limitele acesteia.

Parcursul pasagerilor, indicator exprimat în

„pasageri-km”, se determinã în funcþie de numãrul

pasagerilor transportaþi ºi de distanþa efectiv parcursã de

fiecare pasager.

Datele privind infrastructura de transport feroviar

prezintã lungimea liniilor de cale feratã în exploatare,

definite ca linii deschise transportului feroviar de mãrfuri

ºi pasageri, iar cele privind infrastructura de transport

rutier se referã la drumuri.

Public road transport means the road transport

carried out on contractual basis, under payment, by

cashing a tariff or its counterpart in kind or in services,

with vehicles owned and used under legal conditions,

by the road transport operators recorded in the Register

of road transport operators.

Road transport on own account is carried out

without cashing a tariff or its counterpart in kind or in

services, based on the licence for carrying out transport

on own account.

The statistical data on maritime, inland waterwaysand air transport comprise transported goods,

irrespective of the nationality where the means of

transport are registered.

Oil pipelines transport includes the volume of oil

products pumped through pipes and which reached the

destination.

The transport performance, expressed in

”tonnes-km”, is determined by the weight of transported

goods and by the distances covered by the means that

carry out the transport from the loading place to the

unloading place. The indicator is calculated for rail, road,

inland waterways and oil pipelines transport modes.

Transport at ports reflects the operations involving

goods and passengers, which are carried out in sea

harbours, respectively the transport of goods on inland

waterways.

Airport transport presents the operations involving

passengers, goods and mail which are registered at

airports.

Transported passengers are passengers who

make a trip using means of transport characteristic of

each transport mode.

National transport is transport carried out between

two localities belonging to the national territory.

International transport is transport between

countries different, one locality belonging to the national

territory.

Local public passengers transport includes

passengers transport operations carried out using a road

transport vehicle as well as the subway, within the

administrative-territorial area of a locality, without

exceeding its boundaries.

Passengers transport performance, indicator

expressed in ”passengers-km”, is determined by the

number of transported passengers and by the distance

actually covered by each passenger.

The data on railway transport infrastructure reflect

the length of railways in operation, which includes the

lines open to the transport of goods and passengers,

while those related to road transport infrastructure

comprises roads.

510

Drumurile publice sunt cãile de comunicaþie terestrã,

cu excepþia cãilor ferate, special amenajate pentru traficul

pietonal ºi rutier, deschise circulaþiei publice.

Drumurile naþionale asigurã legãtura capitalei þãrii

cu municipiile-reºedinþe de judeþ, legãturile între

acestea, precum ºi cu þãrile vecine.

Drumurile judeþene ºi comunale asigurã legãturile

între municipiile-reºedinþã de judeþ ºi reºedinþele de

comune, municipii, oraºe ºi alte obiective importante,

între comune ºi satele din judeþ, precum ºi legãtura între

municipii, oraºe, comune ºi sate între ele.

Datele privind echipamentele de transport se referã

la mijloacele de transport înmatriculate, caracteristice

fiecãrui mod de transport. În capitol sunt prezentate date

privind accidentele de circulaþie rutierã.

POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII

Trimiterea poºtalã se referã la expedierea ºi

livrarea unui bun, prin mijloace diferite de cele

electronice, la adresa indicatã de expeditor, utilizând

serviciile de poºtã. Sunt incluse trimiterile de

corespondenþã, imprimatele ºi coletele poºtale.

Trimiterea de corespondenþã este comunicarea

scrisã, tipãritã, imprimatã sau înregistratã pe orice

suport material care urmeazã sã fie transportatã ºi

livratã la adresa indicatã de expeditor (altfel decât

electronic) pe suport sau pe ambalajul acesteia.

Imprimatele (cãrþi, cataloage, ziare ºi periodice)

sunt trimiteri poºtale care nu sunt incluse în categoria

trimiterilor de corespondenþã.

Trimiterile poºtale recomandate sunt acele

trimiteri pentru care se oferã o garanþie forfetarã

împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totalã sau

parþialã, deteriorare ºi pentru care se elibereazã la

cerere o dovadã privind depunerea la punctul de acces

sau la destinatar.

Trimiterile poºtale cu valoare declaratã sunt acele

trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului,

distrugerii totale sau parþiale, deteriorãrii, pentru o sumã

egalã cu valoarea declaratã de expeditor.

Coletul poºtal este o trimitere poºtalã conþinând

bunuri cu sau fãrã valoare comercialã; coletele poºtale

nu trebuie sã conþinã alte trimiteri poºtale.

În numãrul de conexiuni la serviciile de telefoniesunt cuprinse conexiunile persoanelor fizice ºi juridice la

serviciile de telefonie fixã ºi mobilã.

Numãrul de conexiuni la serviciul de telefoniefixã este reprezentat de numãrul de linii telefonice fixe

conectate pentru care se plãtesc abonamente.

Numãrul de conexiuni la serviciul de telefoniemobilã este reprezentat de numãrul de cartele SIM pe

bazã de abonament ºi cartele SIM preplãtite active.

Public roads represent the terrestrial communication

ways, excepting railways, specially built up for walkers and

vehicles traffic, open to public circulation.

National roads ensure the connection between the

country’s capital and county seat municipalities, the

connections among the latter, as well as with

neighbouring countries.

County and communal roads ensure the

connections between county seat municipalities and

commune seats, municipalities, towns and other

important objectives, between communes and the

villages within a county, as well as the connection

between municipalities, towns, communes and villages.

Data on transport equipment refer to registered

transport means, characteristic to each transport mode.

Data on road traffic accidents are also presented in this

chapter.

POST AND TELECOMMUNICATIONS

A postal item is an item sent and delivered, through

other means than the electronic ones, at the address

indicated by the sender, using postal services. Items of

correspondence, printed matter and postal packages are

included.

An item of correspondence is a communication in

written form, printed or on any kind of physical medium

to be conveyed and delivered at the address indicated by

the sender (otherwise than electronically) on the medium

support or package.

Printed matters (books, catalogues, newspapers

and periodicals) means postal items that are not

included under items of correspondence.

Registered items are items for which a flat-rate

guarantee against risks of loss, theft, full or partial

destruction, deterioration is provided and, upon request,

proof of the handing in at the access point or to the

recipient is supplied.

Postal items with a declared value are items

insured against loss, theft, full or partial destruction or

deterioration, for an amount equal to the value declared

by the sender.

A postal package is a postal item containing

goods with or without commercial value and does not

include other postal items.

The number of connections to telephoneservices comprises the connections of natural and legal

persons to fixed and mobile telephone services.

The number of connections to the fixed telephoneservice is represented by the number of connected fixed

telephone lines for which subscriptions are paid.

The number of connections to the mobiletelephone service is represented by the number of

subscription-based SIM cards and active prepaid SIM

cards.

Principalele tipuri de mãrfuri transportate pe cãile ferate, în anul 2009Main types of goods subject to railways transport, in 200917.G1

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Cãrbune ºi lignit; þiþei ºi gazenaturaleCoal and lignite; crude petroleumand natural gas

Minereuri metalifere ºi alteproduse de minerit ºi exploatarede carierã; turbã; uraniu ºi thoriuMetal ores and other mining andquarrying products; peat; uraniumand thorium

Cocs, produse rafinate din petrolCoke and refined petroleumproducts

Structurã calculatã din date în “mii tone”Structure calculated from data in “thou tonnes”

Chimicale, produse chimice ºifibre manufacturate; produse dincauciuc ºi din mase plastice;combustibil nuclearChemicals, chemical products andman-made fibres; rubber andplastic products; nuclear fuel

Metale de bazã; produsefabricate din metal, cu excepþiamaºinilor ºi a echipamentelorBasic metals; fabricated metalproducts, except machinery andequipment

Alte tipuri de mãrfuriOther types of goods

Transportul portuar maritim, în anul 2009Maritime transport at ports, in 200917.G2

��

Mãrfuri descãrcateUnloaded goods

Mãrfuri încãrcateLoaded goods

Structurã calculatã din date în “mii tone-km”Structure calculated from data in “thou tonnes-km”

Transportul portuar pe cãi navigabile interioare, în anul 2009Inland waterways transport at ports, in 200917.G3

Numãrul de conexiuni (la sfârºitul anului)Number of conections (end of year)17.G4

Sursa : Autoritatea Naþionalã pentru Administrare în Comunicaþii.Source: National Authority for Management and Regulation in Communication.

Transport naþionalNational transport

Transport internaþionalInternational transport

TranzitTransit

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

Serviciul de telefonie mobilãMobile telephony service

milioane / million

Serviciul de telefonie fixãFixed telephony service

17.1 Transportul de mãrfuri, pe moduri de transport17.2 Mijloacele de transport feroviar, pe cãi navigabile interioare

ºi maritim17.3 Liniile de cale feratã în exploatare (la sfârºitul anului)17.4 Principalele grupe de mãrfuri transportate pe cãile ferate17.5 Transportul feroviar, pe tipuri de mãrfuri17.6 Transportul portuar, pe grupe de mãrfuri, în anul 200717.7 Transportul portuar, pe tipuri de mãrfuri17.8 Transportul rutier de mãrfuri, pe destinaþii ºi tipuri de transport17.9 Transportul rutier de mãrfuri, pe tipuri de autovehicule,

capacitãþi de transport ºi tipuri de transport17.10 Transportul rutier, pe grupe de mãrfuri ºi tipuri de transport,

în anul 200717.11 Transportul rutier, pe tipuri de mãrfuri ºi categorii de transport17.12 Transportul rutier de mãrfuri, pe categorii de mãrfuri

periculoase ºi tipuri de transport17.13 Transportul de pasageri, pe moduri de transport17.14 Autovehicule înmatriculate în circulaþie ºi accidentele

de circulaþie rutierã (la sfârºitul anului) 17.15 Drumurile publice (la sfârºitul anului)17.16 Aeronavele civile înmatriculate (la sfârºitul anului)17.17 Transportul aeroportuar17.18 Unitãþile de poºtã ºi telefonie (la sfârºitul anului)17.19 Activitãþile de poºtã ºi telefonie17.20 Mijloacele de radiocomunicaþii (la sfârºitul anului)

Teritorial

17.21 Drumurile publice, în profil teritorial, la 31 decembrie 200917.22 Liniile de cale feratã în exploatare, în profil teritorial,

la 31 decembrie 200917.23 Activitãþile de poºtã, în profil teritorial, în anul 200917.24 Activitãþile de telefonie, în profil teritorial, în anul 2009

1177 TRANSPORTURI, POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII

COMERÞINTERNAÞIONAL

INTERNATIONALTRADE

18

DATA SOURCE

� For 2004 - 2006:– The National Customs Authority (NCA) which

collects and processes export and import customs

declarations.

– National Institute of Statistics, which collects and

processes data for imports and exports of electricity

and natural gas from importing/exporting companies

based on statistical forms. These data are

subsequently submitted to NCA in order to be

processed and to complete the data obtained from

customs declarations.

� Starting with 2007:� For EXTRA-EU trade:

– The National Customs Authority (NCA) which

collects and processes export and import

customs declarations.

– National Institute of Statistics which collects and

processes data for imports and exports of

electricity and natural gas from

importing/exporting companies based on

statistical forms. These data are subsequently

submitted to NCA in order to be processed and

to complete the data obtained from customs

declarations.

� For INTRA-EU trade:– INTRASTAT statistical declarations collected by

NIS directly from the trade operators which

achieved a value volume of intra-community

dispatches of goods higher than lei 900000 or a

volume of intra-community arrivals of goods

higher than lei 300000.

– customs declarations collected and processed

by National Customs Autority (NCA) for intra

community trade regarding goods for internal

processing or processing under customs control,

goods from/to the parts of EU statistical territory

which do not belong to EU fiscal territory.

The percentage of collected data was over 95.0% of

total volume of trade, both for intra-community arrivals

and dispatches of goods. Data estimations were

performed for the rest of 5.0 % representing the trade

value below the INTRASTAT thresholds and non-

responses.

SURSA DATELOR

� Pentru perioada 2004 - 2006:– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care

colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de

export ºi import.

– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã pe

formulare statistice ºi prelucreazã datele de import ºi

export de energie electricã ºi gaze naturale de la

societãþile importatoare/exportatoare. Aceste date

sunt transmise la ANV pentru prelucrare ºi întregirea

datelor obþinute din declaraþiile vamale.

� Începând cu anul 2007:� Pentru comerþul EXTRA-UE:

– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care

colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de

export ºi import.

– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã

pe formulare statistice ºi prelucreazã datele de

import ºi export de energie electricã ºi gaze

naturale de la societãþile importatoare/

exportatoare. Aceste date sunt transmise la ANV

pentru prelucrare ºi întregirea datelor obþinute din

declaraþiile vamale.

� Pentru comerþul INTRA-UE:– declaraþiile statistice INTRASTAT colectate de

cãtre INS direct de la operatorii economici care

au realizat un volum valoric al expedierilor

intracomunitare de bunuri mai mare de

900000 lei sau un volum al introducerilor

intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei.

– declaraþiile vamale colectate ºi prelucrate de

cãtre ANV, pentru comerþul intracomunitar privind

bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare

sub control vamal; bunuri care se miºcã din/cãtre

pãrþi ale teritoriului statistic al UE dar, care nu

aparþin teritoriului fiscal al UE.

Gradul de colectare a datelor INTRASTAT a fost de

peste 95,0% atât pentru introduceri cât ºi pentru

expedieri intracomunitare de bunuri, din volumul total al

introducerilor ºi respectiv expedierilor intracomunitare de

bunuri. Pentru restul de cca 5,0% reprezentând valoarea

comerþului sub pragurile INTRASTAT ºi non-rãspunsuri

au fost realizate estimãri de date.


Bunurile ce fac obiectul schimburilor internaþionale

sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC),

care stã la baza tarifului vamal comunitar. Datele

statistice sunt prezentate ºi pe grupe de bunuri din

Clasificarea Standard de Comerþ Internaþional (CSCI,

Rev.4), Marile Categorii Economice (MCE) ºi conform

Clasificãrii Produselor pe Activitãþi (CPA), care se

stabilesc pe baza unor chei de conversie între NC ºi

aceste clasificãri.

Sfera de cuprindere:Pentru comerþul INTRA-UE: se cuprind expedierile

de bunuri din România cu destinaþia alt stat membru UE

ºi introducerile (intrãrile) de bunuri în România având ca

þarã de expediþie un alt stat membru UE.

Expedierile din România includ:

– bunuri în liberã circulaþie care pãrãsesc teritoriul

statistic al României cu destinaþia alt stat membru UE;

– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de

prelucrare activã (în interiorul þãrii) sau prelucrare

sub control vamal în România ºi care sunt destinate

altor state membre.

Introducerile în România includ:

– bunuri în liberã circulaþie într-un stat membru UE

care intrã pe teritoriul statistic al României;

– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de

prelucrare activã sau prelucrare sub control vamal în

alt stat membru UE ºi care intrã pe teritoriul statistic

al României.

Pentru comerþul EXTRA-UE: se cuprind schimburile

de bunuri între România ºi statele nemembre UE, având

ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum,

bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau

zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de

bunuri de origine naþionalã, precum ºi exportul de bunuri

importate, declarate pentru consumul intern.

Se cuprind, de asemenea:

– importurile temporare de bunuri strãine pentru

prelucrare activã (în interiorul þãrii);

– exporturile de produse compensatoare rezultate

dupã prelucrare activã;

– exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare

pasivã (prelucrare în alte þãri);

– importurile de produse compensatoare rezultate

dupã prelucrarea în afara þãrii ºi bunurile importate

sau exportate în sistemul de leasing financiar (la

valoarea integralã a bunurilor).

În comerþul internaþional nu sunt cuprinse:

bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase

în/din þarã (cu excepþia celor pentru prelucrare), bunurile

achiziþionate de organizaþii internaþionale pentru utilizãri

proprii în România, bunurile pentru ºi dupã reparaþii ºi

piesele de schimb aferente.


Goods which are subject to international exchanges

are classified according to the Combined Nomenclature

(CN), on which the community customs tariff is also

based. Statistical data are also presented by commodity

groups of Standard International Trade Classification

(SITC, Rev. 4), Broad Economic Categories (BEC) and

according to Classification of Products by Activities (CPA),

which were set up based on conversion tables between

these nomenclatures and the Combined Nomenclature.

The scope:For INTRA-EU trade: are included dispatches of

goods from Romania to another EU Member State and

arrivals in Romania having as country of dispatch

another EU Member State.

Dispatches from Romania include:

– goods released for free circulation which leave the

statistical territory of Romania with another EU

Member State as destination;

– goods which were placed under customs procedure

of inward processing (inside the country’s territory)

or processing under customs control procedure in

Romania with other Member States as destination.

Arrivals in Romania include:

– goods released for free circulation in a member state

of EU which enter the statistical territory of Romania;

– goods which were placed under customs procedure

of outward processing or processing under customs

control procedure in another EU Member State

which enter the statistical territory of Romania.

For EXTRA-EU trade: are included exchange of

goods between Romania and non-EU Member States,

having as object: direct import of goods for consumption,

imported goods released from customs warehouses or

free zones for consumption, export of national goods and

export of goods imported declared for internal

consumption.

There are also included:

– temporary imports of foreign goods for inward

processing (inside the country’s territory);

– exports of compensatory products which result

following the inward processing;

– temporary exports of goods for outward processing

(processing outside the country’s territory);

– imports of compensatory products which result

following processing outside the country’s territory

and imported or exported goods for financial leasing

(at total value of goods).

The international trade does not include: goods in

transit, goods temporarily admitted/released in/from the

country (except those subject to processing), goods

purchased by international organizations for own use in

Romania, goods for and after repairs and afferent spare

parts.

533

Valoarea bunurilor exportate ºi importate s-a

stabilit pe baza preþurilor efective FOB la exporturi ºi a

preþurilor efective CIF la importuri.

Preþul FOB (în limba englezã Free on Board - Liber

la bord) reprezintã preþul la frontiera þãrii exportatoare,

care include valoarea bunului, toate cheltuielile de

transport pânã la punctul de îmbarcare, precum ºi toate

taxele suportate pentru ca bunul sã fie încãrcat la bord.

Preþul CIF (în limba englezã Cost, Insurance,

Freight-Cost, Asigurare, Navlu) reprezintã preþul la

frontiera þãrii importatoare, care cuprinde atât

elementele componente ale preþului FOB, cât ºi costurile

asigurãrii ºi transportului internaþional.

Datele valorice sunt exprimate în lei, euro ºi dolari

SUA. Conversia în euro, respectiv în dolari, a datelor

valorice exprimate în lei (colectate prin declaraþiile statistice

INTRASTAT ºi declaraþiile vamale), se face utilizând:

– cursul de schimb mediu lunar lei/euro, respectiv

lei/dolar, comunicat de Banca Naþionalã a României,

pentru sistemul INTRASTAT;

– cursul de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar,

comunicat de Banca Naþionalã a României pentru

penultima zi de miercuri a lunii, pentru sistemul

EXTRASTAT.

Indicii valorii unitare pentru export ºi import se

calculeazã având la bazã valorile unitare (medii)

exprimate în euro, pentru un nomenclator de bunuri

reprezentative din Nomenclatorul Combinat (NC), la

nivel de 8 cifre, conform formulei Paasche.

Pentru agregarea indicilor de valori unitare calculaþi la

nivel de 8 cifre pe diverse nivele din NC ºi total exporturi,

respectiv total importuri, se utilizeazã ca element de

ponderare valoarea bunurilor din perioada curentã.

Baza de calcul utilizatã pentru calculul indicilor de

valori unitare este anul precedent, iar indicii de valori

unitare cu alte baze se calculeazã prin înlãnþuire.

Datele cantitative sunt exprimate în general în “tone”,

iar pentru unele bunuri în unitãþi de mãsurã specifice

(bucãþi, m3, kwh etc.).

Gruparea exporturilor/importurilor pe moduri detransport se realizeazã pe baza identitãþii ºi naþionalitãþii

mijlocului de transport care trece frontiera de stat cu

mãrfurile exportate/importate.

Repartizarea pe þãri a schimburilor internaþionale se

realizeazã astfel:

– pentru comerþul INTRA-UE pe baza principiului

„þara de destinaþie” (la expedieri) ºi „þara deexpediþie” (la introduceri);

– pentru comerþul EXTRA-UE pe baza principiului

„þara de destinaþie” (la export) ºi „þara de origine”(la import, cu excepþia cazului în care þara de origine

este un stat membru UE-caz în care se ia în

considerare þara de expediþie).

The value of exported and imported goods was

set up based on actual FOB prices for exports and on

actual CIF prices for imports.

FOB price (Free on Board) represents the price at

exporter country border, including the value of goods, all

transport expenditure until the embarking point, as well

as all the taxes paid for the goods to be loaded on board.

CIF price (Cost, Insurance, Freight) represents the

price at importer country border, including both the

components of FOB price, as well as the insurance and

international transport costs.

Value data are expressed in Lei, Euro and USD. The

conversion for the data in Lei (collected through Intrastat

statistical declarations and customs declarations) in

Euro, respectively USD, is made using:

– average monthly exchange rate Lei/Euro,

respectively Lei/USD, published by National Bank of

Romania, for INTRASTAT system;

– exchange rate Lei/Euro, respectively Lei/USD

published by National Bank of Romania for the

penultimate Wednesday of the month, for

EXTRASTAT system.

Unit value indices for international trade on data

expressed in euro are calculated based on the average

unit values, for a representative goods nomenclature

from the Combined Nomenclature (CN), at 8 digits level,

according to Paasche formula.

For the agregation of unit value indices, calculated at

8 digits level, on different levels, from CN and total

exports, respectively total imports, it is used as weighting

element the goods value from the current period.

The used calculation base for the calculation of unit

value indices is the previous year, and unit value indices

with other bases are calculated by chaining.

Quantitative data are generally in “tonnes” and for

some goods in specific measurement units (pieces, m3,

kwh a.s.o.).

The grouping of exports/imports by modes oftransport is made on the basis of both identity and

nationality of the means of transport which pass the state

frontier with the exported/imported goods.

Foreign exchanges of goods are distributed by

countries as follows:

– for INTRA-EU trade, based on the principle

“country of destination” (for dispatches) and

“country of dispatch” (for arrivals);

– for EXTRA-EU trade, based on the principle

“country of destination” (for export) and “countryof origin” (for import, except the situation when the

country of origin is a EU Member State – when the

country of dispatch is taken into account).

Se considerã „þara de destinaþie” þara în care

bunurile vor fi consumate, „þara de expediþie” þara din

care bunurile au fost expediate ºi „þara de origine” þara în

care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima

transformare substanþialã.

Gruparea þãrilor pe continente ºi pe zone economice

se face conform recomandãrilor Oficiului de Statisticã al

Uniunii Europene (EUROSTAT). Grupãrile pe þãri au

urmãtoarea componenþã:

– Uniunea Europeanã (UE): Austria, Belgia, Bulgaria,

Republica Cehã, Cipru, Danemarca, Estonia,

Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,

Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,

Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,

Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

– Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb (AELS):Islanda, Norvegia, Elveþia, Liechtenstein.

– Organizaþia þãrilor Exportatoare de Petrol(OPEC): Algeria, Arabia Sauditã, Emiratele Arabe

Unite, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar,

Venezuela, Angola.

– OECD-UE: SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua

Zeelandã, Turcia, Mexic, Islanda, Norvegia, Elveþia,

Republica Coreea, Insulele Virgine Americane.

– Comunitatea Statelor Independente (CSI):Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia (Gruzia),

Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova,

Federaþia Rusã, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina,

Uzbekistan.

– Þãri din bazinul mediteranean-UE: Albania,

Bosnia-Herþegovina, Algeria, Egipt, Gibraltar,

Croaþia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc,

Macedonia, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Siria,

Tunisia, Turcia, Ceuta, Kosovo, Melilla, Muntenegru,

Serbia.

Diferenþele între datele pe total ºi valorileobþinute din însumarea diverselor structuri utilizatesunt datorate rotunjirilor.

“Country of destination” is considered the country

where goods will be consumed, “country of dispatch” the

country from where the goods were dispatched and

“country of origin” is the country where the commodity was

produced or last substantial transformation was performed.

The groups of countries by continents and economic

zones are made according to the recommendations of

European Union Statistical Office (EUROSTAT). The

economic groups by countries have the following

components:

– European Union (EU): Austria, Belgium, Bulgaria,

Czech Republic, Cyprus, Denmark, Estonia,

Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy,

Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, United

Kingdom of Great Britain and Northern Ireland,

Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Slovakia,

Slovenia, Spain, Sweden, Hungary.

– European Free Trade Association (EFTA): Iceland,

Norway, Switzerland, Liechtenstein.

– The Organization of Petroleum ExporterCountries (OPEC): Algeria, Saudi Arabia, United

Arabian Emirates, Iraq, Iran, Kuwait, Libya, Nigeria,

Qatar, Venezuela, Angola.

– OECD-EU: USA, Canada, Japan, Australia, New

Zeeland, Turkey, Mexico, Iceland, Norway,

Switzerland, Republic of Korea, Virgin Islands

(United States).

– Commonwealth of Independent States (CIS):Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia (Gruzia),

Kazakhstan, Kyrgyzstan, Republic of Moldova,

Russian Federation, Tajikistan, Turkmenistan,

Ukraine, Uzbekistan.

– Countries from Mediterranean Area-UE: Albania,

Bosnia-Herzegovina, Alger, Egypt, Gibraltar, Croatia,

Israel, Jordan, Libya, Lebanon, Morocco, Macedonia,

Occupied Palestinian Territories, Syria, Tunisia,

Turkey, Ceuta, Kosovo, Melilla, Montenegro, Serbia.

The differences between total data and dataobtained by cumulating the different structures usedare due to rounding up.

18.G1 Exporturile ºi importurile în comerþul internaþional al RomânieiExports and imports in international trade of Romania

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�� !"#"$"��

��

��

Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilorde comerþ internaþional (FOB/CIF)Exports (FOB), imports (CIF) and balance of internationaltrade operations (FOB/CIF)18.G2

Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor decomerþ internaþional (FOB/CIF) cu Uniunea Europeanã (UE)Exports (FOB), imports (CIF) and trade balance (FOB/CIF) withEuropean Union (EU)18.G3

Import CIF Sold FOB / CIFFOB / CIF Balance

Export FOB

milioane euro / euro million

Import CIF Sold FOB / CIFFOB / CIF Balance

Export FOB

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

milioane euro / euro million

Partenerii comerciali ai României, pe principalele grupe de þãri, în anul 2009Romania’s trade partners, by main groups of countries, in 200918.G4

Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF) pe principalele secþiuniconform CSCI, Rev. 4, în anul 2009Exports (FOB) and imports (CIF), by main sections accordingto SITC, Rev. 4, in 200918.G5

TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084TOTAL FOB EXPORTS (euro million)

TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953TOTAL CIF IMPORTS (euro million)

Uniunea Europeanã (UE-27)European Union (EU-27)



Alte þãri din EuropaOther European countries

A.E.L.S.E.F.T.A.

Alte þãriOther countries

��

��

� ��

��

��

� ��

��

��

� ��

�

� ��

��

��

Maºini ºi echipamente pentru transportMachinery and transport equipment

Combustibili minerali, lubrifianþiºi materiale derivateMineral fuels, lubricantsand related materialsArticole manufacturate diverse

Miscellaneous manufactured articles

Mãrfuri manufacturate clasificatemai ales dupã materia primãManufactured goods classifiedmainly by the raw material

Produse chimice ºi produse derivate,nespecificate în altã secþiuneChemicals and related products, n.e.s.

Alte bunuriOther goods

Principalele þãri partenere, în anul 2009The main partner countries, in 200918.G6

Orientarea geograficã a exporturilor ºi importurilor României, în anul 2009Geographical distribution of Romanian exports and imports, in 200918.G7

Uniunea EuropeanãEuropean Union

Asia

Africa

Alte þãri din EuropaOther European countries

America

Oceania

EXPORTURI EXPORTS

IMPORTURIIMPORTS



� ��

��

��

��

� ��

� ��

� ��

� ��

��

��

��

��

��

!��"��!��

!��"��!��

��

��

��

#$�� !��"�#��$��%��&�'

��

��

��

� ��

� ��

� ��

18.1 Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional

18.2 Indicii valorii unitare în comerþul internaþional18.3 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev.3

Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev. 4

18.4 Comerþul internaþional, pe marile categorii economice (MCE)18.5 Comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor

pe activitãþi (CPA 2002), comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor pe activitãþi (CPA 2008)

18.6 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport18.7 Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (1999 - 2006)

Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (2006 - 2009)18.8 Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele

capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (lei)Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (euro)

18.9 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-15), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),în anii 1998-2003

18.10 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-25), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anii 2004, 2005 ºi 2006

18.11 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2007



1188 COMERÞ INTERNAÞIONAL

COMERÞ INTERIOR ªISERVICII DE PIAÞÃ

DOMESTIC TRADE ANDMARKET SERVICES

19

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi.


COMERÞ INTERIOR

Comerþul cu amãnuntul - activitatea de vânzare a

mãrfurilor cãtre consumatorii finali, în general în cantitãþi

mici ºi în starea în care ele au fost cumpãrate, precum ºi

vânzãrile cu amãnuntul prin magazine proprii ale

întreprinderilor producãtoare de bunuri.

Comerþul cu amãnuntul se desfãºoarã prin

magazine specializate, magazine nespecializate, prin

corespondenþã, standuri în pieþe, chioºcuri ºi alte forme

de comerþ.

În valoarea comerþului cu amãnuntul nu se includ:

– vânzãrile directe cãtre populaþie de produse agricole

de cãtre producãtorii agricoli (vânzãrile pe piaþa

þãrãneascã);

– vânzãrile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri

de consum (cereale, seminþe, petrol brut etc.);

– vânzãrile de alimente ºi bãuturi pentru consumul pe

loc;

– valoarea materialelor ºi pieselor de schimb aduse de

populaþie sau operatori economici unitãþilor pentru

reparaþii ºi transformãri de îmbrãcãminte,

încãlþãminte, produse electronice ºi electrice, de

mijloace de transport etc.;

– valoarea obiectelor supuse reparaþiilor sau

transformãrilor.

Comerþul cu ridicata - activitãþile de vânzare a

mãrfurilor (fãrã ca acestea sã sufere transformãri

esenþiale faþã de starea în care ele au fost cumpãrate) în

cantitãþi mari, cãtre comercianþi cu amãnuntul, utilizatori

industriali ºi comerciali, colectivitãþi ºi utilizatori

profesionali, alþi comercianþi cu ridicata sau intermediari

de comerþ cu ridicata ºi nu cãtre consumatori finali.

În comerþul cu ridicata se includ ºi activitãþile de

comerþ prestate de intermediari de comerþ cu ridicata

(activitãþile comisionarilor, intermediarilor de mãrfuri,

precum ºi toate intermedierile care se realizeazã în numele

sau în contul terþilor) indiferent dacã vânzarea se face pe

piaþa internã sau pentru export.

Valoarea vânzãrilor cu ridicata reprezintã volumul

veniturilor rezultate din vânzarea mãrfurilor cu ridicata

ºi/sau comisionul încasat de comisionari din activitatea

de intermediere a comerþului cu ridicata.

În valoarea comerþului cu ridicata nu se includ:

– vânzãrile de produse proprii efectuate de unitãþile

producãtoare direct cãtre unitãþile comerciale sau

alþi producãtori;

– activitatea de bursã a mãrfurilor;

– exporturile de produse proprii realizate direct de

cãtre unitãþile producãtoare.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Structural business survey.


DOMESTIC TRADE

Retail - the activity of selling the goods to the final

consumers, generally in small quantities and as they

were bought, as well as retail through own shops of the

enterprises producing the goods.

Retail is developed through specialised shops, non-

specialised shops, by mail, market outlets, kiosks and

other types of trade.

The value of retail does not include:

– direct sales of agricultural products made by

agricultural producers to the population (sales on the

peasant market);

– sales of products not used as consumption goods

(cereals, seeds, crude oil a.s.o.);

– sales of food and beverages for immediate

consumption;

– value of materials and spare parts brought by the

population or by economic operators for repairs and

transformations of clothing, footwear, electronic and

electric products, transport means a.s.o.;

– value of objects to be repaired or transformed.

Wholesale - the activities of selling the goods

(without suffering essential changes as compared to the

situation as they were bought) in great quantities, to retail

sellers, industrial and commercial users, collectivities

and professional users, other wholesale or intermediate

sellers and not to final users.

Wholesale also includes trade activities provided by

intermediaries of wholesale (activities of commissioners,

intermediaries of goods, as well as all intermediate

activities on own account or on behalf of thirds) no matter

if the sale is on domestic market or for exports.

The value of wholesale represents the amount of

income resulted from goods wholesale and/or the

commission cashed by the commissioners from the

activity of intermediate wholesale.

The value of wholesale does not include:

– sales of own products carried out by producing units

directly to commercial units or other producers;

– the activity of stock market;

– exports of own products directly performed by

producing units.

Comerþul cu amãnuntul ºi comerþul cu ridicatacuprind veniturile realizate, atât în întreprinderile care au

ca activitate principalã comerþul, cât ºi în întreprinderile cu

alte activitãþi, care obþin venituri din activitatea de comerþ.

Datele valorice privind veniturile realizate sunt

prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv

TVA la comerþul cu amãnuntul ºi exclusiv TVA la

comerþul cu ridicata.

Reþeaua comercialã a întreprinderilor cuactivitate de comerþ cu amãnuntul reprezintã numãrul

total de magazine existent la sfârºitul anului.

Indicii de volum ai comerþului cu amãnuntul au

fost calculaþi în preþuri comparabile.

SERVICII DE PIAÞÃ

Serviciile de piaþã - activitãþi care fac obiectul

vânzãrii ºi cumpãrãrii pe piaþã, indiferent de momentul

plãþii, tipul de preþ practicat (preþ de vânzare, tarif etc.) ºi

modalitãþile de încasare.

Activitãþile de servicii de piaþã:

– servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie;

– servicii de piaþã prestate în principal pentru

întreprinderi.

Serviciile de piaþã prestate în principal pentrupopulaþie ºi pentru întreprinderi cuprind veniturile

realizate, atât de întreprinderile care au activitate principalã

de servicii, cât ºi de întreprinderile cu alte activitãþi

principale, care obþin venituri din activitãþi de servicii.

Serviciile de piaþã prestate în principal pentrupopulaþie cuprind urmãtoarele activitãþi, conform

CAEN Rev.2: hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare

(diviziunea 55), restaurante ºi alte activitãþi de servicii de

alimentaþie (diviziunea 56), activitãþi ale agenþiilor

turistice ºi ale tur - operatorilor, alte servicii de rezervare

ºi asistenþã turisticã (diviziunea 79).

Serviciile de piaþã prestate în principal pentruîntreprinderi cuprind urmãtoarele activitãþi, conform

CAEN Rev.2: transporturi ºi depozitare (diviziunile: 49 -

52), poºtã ºi curier (diviziunea 53), informaþii ºi

comunicaþii (diviziunile: 58 - 63), tranzacþii imobiliare

(diviziunea 68), activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice

(diviziunile: 69 - 75), activitãþi de servicii administrative ºi

de servicii suport (diviziunile: 77, 78, 80 - 82), activitãþi de

spectacole, culturale ºi recreative (diviziunile: 90 - 93),

alte activitãþi de servicii (diviziunile: 95 - 96).

Datele valorice privind veniturile realizate sunt

prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv TVA.

Indicii de volum ai serviciilor de piaþã prestate înprincipal pentru populaþie au fost calculaþi în preþuri

comparabile.

Retail and wholesale comprise the income

achieved both by the enterprises having trade as main

activity and by the enterprises having other activities,

getting income from trade activity.

Value data on achieved income are presented in

current prices of each year, including VAT for retail and

excluding VAT for wholesale.

Commercial network of retail enterprisesrepresents total number of shops existing at the end of

the year.

Volume indices of retail were calculated under

comparable prices conditions.

MARKET SERVICES

Market services - activities which are subject to

sale and purchase on the market, no matter of payment

moment, type of practised price (sale price, tariff a.s.o.)

and ways of cashing.

Activities of market services:

– market services mainly rendered to the population;

– market services mainly rendered to enterprises.

Market services mainly rendered to thepopulation and to enterprises include income

achieved both by enterprises having services as their

main activity and by enterprises having other main

activities, which obtain income from service activities.

Market services mainly rendered to thepopulation include the following activities, according to

CANE Rev.2: hotels and other accomodation units

(division 55), restaurants and other catering services

(division 56), tourism agencies activities and tour -

operators, other accomodation services and tourist

assistance (division 79).

Market services mainly rendered to enterprisescomprise the following activities, according to CANE Rev.2:

transport and storage (divisions: 49 - 52), mail and courier

(division 53), information and communications

(divisions: 58 - 63), real estate transaction (division 68),

professional, scientific and technical activities

(divisions: 69 - 75), activities of administrative services

and support services (divisions: 77, 78, 80 - 82), showbiz,

cultural and recreation activities (divisions: 90 - 93), other

activities of services (divisions: 95 - 96).

Value data on income are presented in current

prices of each year, including VAT.

Volume indices of market services mainlyrendered to the population were calculated under

comparable prices.

��

��

��

��

Structura serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþiStructure of market services mainly rendered to the population, by activity19.G1

RestauranteRestaurants

Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similareHotels and other similar accommodation facilities

Alte servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþieOther market services mainly rendered to the population

Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur - operatorilorTravel and tour operator agencies activities

2008 2009

COMERÞ INTERIOR

19.1 Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri19.2 Comerþul cu amãnuntul, pe forme de proprietate19.3 Indicii comerþului cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri19.4 Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu activitate

de comerþ cu amãnuntul19.5 Indicii privind comerþul cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea

ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor, în anul 200919.6 Vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor

ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor19.7 Indicii privind vânzarea, întreþinerea ºi repararea

autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor

19.8 Comerþul cu ridicata, pe forme de proprietate

SERVICII DE PIAÞÃ

19.9 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe forme de proprietate

19.10 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi

19.11 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ºi forme de proprietate

19.12 Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi

19.13 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe forme de proprietate

19.14 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe forme de proprietate

19.15 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe activitãþi ºi forme de proprietate

19.16 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi

19.17 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe forme de proprietate

19.18 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe activitãþi ºi forme de proprietate

1199 COMERÞ INTERIOR ªI SERVICII DE PIAÞÃ

TURISM

TOURISM

20

SURSA DATELOR

Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice exhaustive privind activitatea de

turism a persoanelor juridice ºi fizice (activitatea de

cazare turisticã ºi activitatea agenþiilor de turism).

� Cercetare statisticã selectivã, referitoare la cererea

turisticã a rezidenþilor în România, cu vârsta de cel

puþin 15 ani împliniþi, dintr-un eºantion reprezentativ

de locuinþe.

Surse administrative:� Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele

privind cãlãtoriile internaþionale înregistrate la

frontierele României.


ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICÃ

Structurã de primire turisticã cu funcþiuni decazare turisticã - orice construcþie sau amenajare, care

furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de

cazare ºi alte servicii specifice pentru turiºti.

Vilele turistice, bungalourile ºi pensiunileturistice - structuri de primire turisticã cu funcþiuni de

cazare distincte pentru fiecare clãdire în parte, chiar

dacã au o recepþie comunã pentru mai multe vile,

bungalouri sau pensiuni.

Bungalourile - structuri de cazare turisticã de

capacitate redusã, realizate, de regulã, din lemn sau

materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul

campingurilor, satelor de vacanþã, ca unitãþi

independente în cadrul unor staþiuni sau zone turistice

sau ca spaþii complementare pe lângã alte structuri de

cazare turisticã.

Unitatea de tip cãsuþã - grup independent de

cãsuþe turistice care are recepþie ºi conducere

administrativã comunã.

Pensiunile turistice - structuri de primire turisticã,

având o capacitate de cazare de pânã la 20 de camere

în mediul rural, totalizând maxim 60 de locuri,

funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în clãdiri

independente, care asigurã în spaþii special amenajate

cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi servire a

mesei.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire

turisticã, având o capacitate de cazare de pânã la

8 camere, funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în

clãdiri independente, care asigurã în spaþii special

amenajate cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi

servire a mesei, precum ºi posibilitatea participãrii la

activitãþi gospodãreºti sau meºteºugãreºti.

DATA SOURCE

Statistical surveys:� Exhaustive statistical surveys on tourist activity of

natural and legal persons (touristic accommodation

activity and travel agencies activity).

� Sample statistical surveys on tourist demand of

residents in Romania aged 15 years at least, based

on a representative sample of dwellings.

Administrative sources:� Ministry of Administration and Interior, for data on

international trips registered at Romania’s borders.


TOURISTIC ACCOMMODATION ACTIVITY

Establishment of touristic reception withfunctions of touristic accommodation - any building or

settlement which permanently or seasonally provides the

tourists with accommodation and other specific services.

Touristic villas, bungalows and boarding houses- establishments of touristic reception with functions of

accommodation, distinct for each building, even if they

have the same reception desk for several villas,

bungalows or touristic boarding houses.

Bungalows - low capacity establishments of

touristic accommodation, usually made of wood or

similar materials. They are placed inside campings,

holiday villages, as independent units inside spas or

touristic areas, or as complementary spaces besides

other structures of touristic accommodation.

Houselet - type unit - independent group of touristic

houselets which has the same reception desk and

administrative management.

Touristic boarding houses - establishments of

touristic reception with an accommodation capacity of up

to 20 rooms in rural area, with maximum of

60 accommodation places, operating in the houses of

citizens or in independent establishments that provide

accommodation and conditions to prepare and serve

meals for tourists in spaces properly designed.

Agro-touristic boarding houses are tourist reception

establishments having an accommodation capacity of up

to 8 rooms, functioning in citizens’ dwellings or independent

buildings providing tourist accommodation in special

spaces as well as lunch preparation conditions and

possibility to take part in household and handicraft

activities.

Nu se cuprind în cercetarea statisticã, structurile

de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã cu o

capacitate de cazare instalatã de mai puþin de 5 locuri.

Nu se cuprind în structurile de primire turisticãcu funcþiuni de cazare turisticã: structurile de cazare

folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaºi, pe o

duratã mai mare de un an, indiferent de clasificarea

acestora; locuinþele secundare ale populaþiei, utilizate

în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii

acestora; cãminele, internatele ºcolare pe perioada

anului ºcolar; unitãþile spitaliceºti (cu excepþia

sanatoriilor ºi altor spaþii similare ce practicã în mod

exclusiv activitãþi turistice); vagoanele dormitor;

adãposturile ºi refugiile montane ºi similare; barãcile ºi

dormitoarele pentru muncitori; cãminele de bãtrâni ºi

casele de copii.

În numãrul structurilor de primire turisticã cufuncþiuni de cazare turisticã au fost cuprinse structurile

existente la 31 iulie, din anul respectiv. Se exclud

structurile a cãror activitate a fost întreruptã în vederea

realizãrii unor reparaþii capitale sau pentru modificãri

importante ale capacitãþii de cazare sau / ºi a categoriei

de încadrare.

Locurile aferente structurilor de primire turisticãcu funcþiuni de cazare turisticã complementare(cãsuþe, terenuri de campare etc.) la o structurã de

cazare turisticã de bazã (hotel, motel, camping etc.) ºi

utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de

bazã.

Capacitatea de cazare turisticã existentã(instalatã) reprezintã numãrul de locuri de cazare de

folosinþã turisticã înscrise în ultimul act de recepþie,

omologare sau clasificare al structurii de primire turisticã

cu funcþiuni de cazare turisticã, exclusiv paturile

suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

Sunt luate în calcul numãrul de locuri din structurile

existente la 31 iulie, din anul respectiv.

Capacitatea de cazare turisticã în funcþiune(exprimatã în locuri-zile) reprezintã numãrul de locuri

de cazare puse la dispoziþia turiºtilor de cãtre structurile

de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã,

înmulþit cu numãrul de zile cât sunt deschise structurile

în perioada consideratã. Se exclud locurile din camerele

sau structurile închise temporar din lipsã de turiºti,

pentru reparaþii sau pentru alte motive.

Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazareturisticã în funcþiune se calculeazã prin raportarea

numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de

cazare turisticã în funcþiune, din perioada respectivã.

The establishments of touristic reception having

functions of touristic accommodation with

accommodation capacity of less than 5 places are notincluded in the statistical survey.

Establishments of touristic reception withfunctions of touristic accommodation do notinclude: establishments of accommodation used

exclusively by owners or tenants, during more than one

year, no matter their classification; secondary dwellings

of population used for touristic purposes exclusively by

their owners; hostels, boarding - schools during school

year; hospital units (except for sanatoria and other

similar units exclusively practising touristic activities);

sleeping cars; mountain shelters and refuges and

similar; huts and bedrooms for workers; elderly people

hostels and orphanages.

Establishments of touristic reception withfunctions of touristic accommodation were included

the establishments existing on July 31, of the respective

year. The establishments whose activity was interrupted

for capital repairs or for changing the accommodation

capacity and / or category were excluded.

Basic unit also includes places afferent to theestablishments of touristic reception with functions oftouristic accommodation (houselets, camping grounds

a.s.o.) complementary to a basic establishment of

touristic accommodation (hotel, motel, camping a.s.o.)

and their use.

Existing (installed) touristic accommodationcapacity represents the number of touristic

accommodation places recorded in the last reception,

homologation or classification document of the

establishment of touristic reception with functions of

touristic accommodation, the additional beds that can be

fixed if necessary, excluded. The number of places in the

establishments existing on July 31, of the respective year

are taken into calculation.

Touristic accommodation capacity in operation(by places-days) represents the number of available

accommodation places for tourists in establishments of

touristic reception with functions of touristic

accommodation, multiplied with the number of days when

the establishments are opened during the respective

period. The places in rooms or establishments temporarily

closed because of lack of tourists, for repairs or other

reasons, are excluded.

Indices of net using the touristic accommodationcapacity in operation are calculated by dividing the total

number of overnight stays with the touristic

accommodation capacity in operation, in the respective

period.

ACTIVITATEA AGENÞIILOR DE TURISM

Agenþiile de turism tour operatoare sunt acele

agenþii de turism specializate în organizarea de

programe ºi acþiuni turistice, pe care le comercializeazã

direct sau prin intermediul altor agenþii de turism, pe

bazã de contracte ºi convenþii.

Agenþiile de turism cu activitate de vânzare sunt

acele agenþii de turism care vând programele ºi acþiunile

turistice ale tour operatorilor.

Acþiunea turisticã reprezintã modalitatea specificã

de desfãºurare ºi condiþiile asigurate de operatorul

economic organizator pe parcursul cãlãtoriei turistului.

Turiºtii participanþi la o acþiune turisticã sunt

persoanele care beneficiazã de serviciile oferite ºi

vândute de operatorul economic care organizeazã

activitatea turisticã respectivã.

Numãrul turiºtilor - zile pentru o acþiune turisticã

se determinã prin înmulþirea numãrului persoanelor

participante, cu durata efectivã în zile a acþiunii

respective.

Durata medie a sejurului s-a calculat din împãrþirea

numãrului de turiºti-zile la numãrul de turiºti.

CÃLÃTORIILE INTERNAÞIONALE ÎNREGISTRATELA FRONTIERELE ROMÂNIEI

Vizitator internaþional este, din punct de vedere

statistic, orice persoanã care cãlãtoreºte cãtre o þarã,

alta decât aceea în care îºi are reºedinþa, pentru o

perioadã care sã nu depãºeascã 12 luni, scopul principal

al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activitãþi

remunerate în þara vizitatã.

Sosirile cuprind numãrul vizitatorilor strãini

înregistraþi la intrarea în þarã. Plecãrile cuprind numãrul

vizitatorilor români care cãlãtoresc în strãinãtate ºi sunt

înregistraþi la ieºirea din þarã. Aceeaºi persoanã din

strãinãtate poate realiza, în perioada respectivã, mai

multe cãlãtorii în þarã, fiind înregistratã de fiecare datã ca

o nouã sosire. În acelaºi mod se procedeazã la plecãrile

vizitatorilor români în strãinãtate.

Urmãtoarele categorii de cãlãtori sunt exclusedin sosirile ºi plecãrile vizitatorilor internaþionali:persoanele care intrã sau ies din þarã ca migranþi;

diplomaþii, reprezentanþii consulari ºi membrii forþelor

armate când se deplaseazã spre/dinspre locul unde

trebuie sã-ºi exercite misiunea într-o altã þarã; refugiaþii

sau nomazii.

TRAVEL AGENCIES ACTIVITY

Tour operator travel agencies are those travel

agencies specialized in the organisation of tourism

actions and programs, traded directly or by means of

other travel agencies based on contracts and

conventions.

Travel agencies with sale activity are those travel

agencies selling tourism actions and programs of tour

operators.

Touristic action represents the specific way and

conditions ensured by the organising economic operator

along the tourist’s travel.

Tourists participating to a touristic action are the

persons who benefit of the services provided and sold by

the economic operator organizing the respective touristic

activity.

Number of tourists - days for a touristic action is

determined by multiplying the number of the participating

persons with the effective duration, in days, of the

respective action.

The average duration of the travel was calculated

by dividing the number of tourists - days to the number of

tourists.

INTERNATIONAL TRIPS REGISTEREDAT ROMANIA’S BORDERS

International visitor is, from the statistical point of

view any person who travels to a country, other than the

one of residence, for a period not exceeding 12 months;

the main purpose of his visit being other than carrying

out remunerated activity in the visited country.

Arrivals include the number of foreign visitors

registered at the borders. Departures include the

number of Romanian visitors who travel abroad,

registered at the borders. The same foreign person can

make several trips to the country in the respective period,

every new arrival being registered. The same applies for

the departures of the Romanian visitors abroad, too.

The following categories of travellers areexcluded from arrivals and departures of theinternational visitors: persons who enter or leave the

country as migrants; diplomats, consular representatives

and members of the armed forces when travelling from

their country of origin towards their mission place in

another country; refugees or nomads.

CEREREA TURISTICÃ A REZIDENÞILOR ÎNROMÂNIA

Sfera de cuprindere a anchetei o constituie

persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puþin

15 ani împliniþi, din cadrul unui eºantion reprezentativ de

gospodãrii.

Înregistrarea datelor se face prin metoda interviului

faþã în faþã, rolul principal revenind anchetatorilor, care se

deplaseazã la locuinþele cuprinse în eºantionul anchetei.

Se obþin informaþii referitoare la numãrul de turiºti,

cãlãtorii ºi înnoptãri efectuate de rezidenþii din România

pentru plecãrile în vacanþe (odihnã, recreere, vizite la

prieteni ºi rude) ºi pentru afaceri ºi motive profesionale.

Eºantionul anchetei cuprinde 8728 locuinþe/

trimestru, volumul lui fiind calculat pentru o probabilitate

de garantare a rezultatelor de 95% ºi o eroare de

reprezentativitate de ±5%, asigurând reprezentativitatea

la nivel naþional pentru variabilele esenþiale ale anchetei

(persoanele de 15 ani ºi peste, pe sexe ºi medii de

rezidenþã - urban, rural).

Se exclud cãlãtoriile având ca scop exercitarea unei

activitãþi remunerate în locul vizitat, precum ºi cãlãtoriile

fãrã înnoptare în locul vizitat.

TOURISM DEMAND OF THE RESIDENTS INROMANIA

The coverage of the survey consists of the

Romanian residents aged at least 15 years, within in a

representative sample of households.

The data are registered by face to face interviews,

the main role being played by surveyors who visit the

dwellings included in the survey sample. There, they

obtain information on the number of tourists, trips and

overnight stays of the residents in Romania as to the

holidays (rest, recreation, visits to friends and relatives)

as well as to business and professional reasons.

The survey sample includes 8728 dwellings/

quarter, its volume being calculated for 95% probability

of results guarantee and ±5% representativity error,

providing the representativeness at national level for key

variables of the survey (persons aged 15 years and over,

by gender and residence area - urban, rural).

The trips having as purpose a remunerated activity

as well as the trips without overnight stay in the visited

place are excluded.

Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune, în anul 2009Structure of touristic accommodation capacity in operation, in 200920.G1

��

��

��

��

��

Hoteluri ºi moteluriHotels and motels

Pensiuni agroturisticeAgro-touristic boarding houses

Vile turistice ºi bungalouriTouristic villas and bungalows

Alte structuri de primire turisticãOther establishments of touristic reception

Pensiuni turisticeTouristic boarding houses

Înnoptãrile în structurile de primire turisticã, pe categorii de confort, în anul 2009Overnight stays in the establishments of touristic reception, by categoryof comfort, in 200920.G2

Înnoptãrile pe categorii de confort, în anul 2009Overnight stays, by category of comfort, in 200920.G3

� ��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii înnoptãri / thou overnight stays

Turiºti români / Romanians Turiºti strãini / Foreigners

5 stele / 5 stars

4 stele / 4 stars

3 stele / 3 stars

2 stele / 2 stars

1 stea / 1 star

Neclasificate / Not classified

Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã ºi capacitateade cazare turisticã, pe destinaþii turistice, în anul 2009Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodationand touristic accommodation capacity, by touristic destinations, in 200920.G4

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Staþiuni balneareSpas

Litoral1)

Seaside1)Staþiuni montaneMountain resorts

Oraºe reºedinþã de judeþ3)

County residence towns3)

Delta Dunãrii2)

Danube Delta2)Alte localitãþiOther localities

1) Exclusiv oraºul Constanþa. / Excluding Constanþa town.2) Inclusiv municipiul Tulcea. / Including Tulcea Municipality.3) Inclusiv municipiul Bucureºti ºi exclusiv municipiul Tulcea. / Including Bucharest Municipality and excluding Tulcea Municipality.

Capacitatea de cazare în funcþiune (mii locuri - zile)Accommodation capacity in operation (thou places - days)

Capacitatea de cazare existentã (locuri)Existing accommodation capacity (places)

Structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã (numãr)Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation (number)

20.1 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã20.2 Capacitatea de cazare turisticã20.3 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã

ºi capacitatea de cazare turisticã, pe categorii de confort20.4 Sosiri ale turiºtilor în structurile de primire turisticã cu funcþiuni

de cazare turisticã20.5 Înnoptãri în structurile de primire turisticã cu funcþiuni

de cazare turisticã 20.6 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã,

pe destinaþii turistice20.7 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã,

pe forme de proprietate20.8 Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã

în funcþiune20.9 Turismul organizat de agenþiile de turism, pe acþiuni turistice

ºi zone turistice20.10 Numãrul de turiºti, cãlãtorii ºi înnoptãri, dupã motivul

principal al cãlãtoriei 20.11 Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României20.12 Cãlãtorii în strãinãtate pentru vacanþe ºi afaceri,

pe þãri de destinaþie20.13 Sosirile vizitatorilor strãini în România, pe principalele

þãri de origine ºi plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate20.14 Cãlãtorii interne ale rezidenþilor pentru vacanþe ºi afaceri,

pe zone turistice, dupã durata ºi organizatorul cãlãtoriei

Teritorial

20.15 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, în profil teritorial, la 31 iulie 2009

20.16 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã, în profil teritorial,în anul 2009

2200 TURISM

FINANÞE

FINANCES

21

Structura veniturilor bugetului public naþionalStructure of national public budget revenues21.G1

2008 2009

Structura cheltuielilor bugetului public naþionalStructure of national public budget expenditure21.G2

��

��

��

��

��

��

SURSA DATELOR

Surse administrative:.� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele privind

execuþia bugetului de stat; execuþia bugetelor locale

ºi execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat;

� Banca Naþionalã a României, pentru datele privind

balanþa de plãþi; cursul de schimb mediu anual de

referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele

valute; masa monetarã ºi contrapartida acesteia;

creditul intern; bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a

României; bilanþul monetar agregat al instituþiilor de

credit ºi fonduri de piaþã monetarã.

� Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru

datele privind societãþile de asigurãri, pe forme de

proprietate; investiþiile societãþilor de asigurãri ºi

asigurãrile, pe domenii de activitate.

DATA SOURCE

Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data concerning

execution of the state budget; execution of the local

budgets and execution of the state social insurance

budget;

� National Bank of Romania, for data concerning

balance of payments; annual average reference

exchange rate of national currency, as against main

currencies; broad money and its counterpart;

domestic credit; monetary balance sheet of the

National Bank of Romania; aggregate monetary

balance sheet of monetary financial institutions and

monetary market funds.

� Insurance Supervisory Commission, for data

concerning insurance companies, by type of

ownership; investments of insurance companies and

insurance, by activity fields.

Bugetul asigurãrilor sociale de statState social insurance budget

Bugetul de statState budget

Bugetele localeLocal budget

Bugetul asigurãrilor sociale de statState social insurance budget

Bugetul de statState budget

Bugetele localeLocal budget

2008 2009

��

��

Structura capitalului social subscris al societãþilor de asigurãriStructure of subscribed share capital of insurance companies21.G3

Investiþiile societãþilor de asigurãriInvestments of insurance companies21.G5

��

� ��

��

�

��

�

��

��

��

2004 2009

Proprietate privat mixtãPrivate joint venture ownership

Proprietate privat autohtonãPrivate domestic ownership

Structura capitalului social vãrsat al societãþilor de asigurãriStructure of paid up share capital of insurance companies21.G4

��

��

%

Proprietate privat mixtãPrivate joint venture ownership

Proprietate privat autohtonãPrivate domestic ownership

Alte activeOther assets

PlasamenteInvestments

Active circulanteCurrent assets

2004 2009

21.1 Execuþia bugetului de stat (1991 - 2005)Execuþia bugetului de stat (2006 - 2009)

21.2 Execuþia bugetelor locale (1991 - 2005)Execuþia bugetelor locale (2006 - 2009)

21.3 Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (1991 - 2005)Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (2006 - 2009)

21.4 Balanþa de plãþi (dolari)Balanþa de plãþi (euro)

21.5 Cursul de schimb mediu anual de referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele valute

21.6 Masa monetarã ºi contrapartida acesteia (la sfârºitul perioadei)21.7 Creditul intern (la sfârºitul perioadei)21.8 Bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a României

(la sfârºitul perioadei)21.9 Bilanþul monetar agregat al instituþiilor de credit ºi fonduri

de piaþã monetarã (la sfârºitul perioadei)21.10 Societãþile de asigurãri, pe forme de proprietate

(la sfârºitul perioadei)21.11 Investiþiile societãþilor de asigurãri21.12 Asigurãrile, pe domenii de activitate, în anul 2009

Teritorial

21.13 Execuþia bugetelor locale, in profil teritorial, în anul 2009

2211 FINANÞE

JUSTIÞIE

JUSTICE

22

SURSA DATELOR

Surse administrative:

� Ministerul Justiþiei, privind datele stabilite pe baza

acþiunilor penale sau civile înregistrate la

instanþele judecãtoreºti (judecãtorii, tribunale ºi

curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti penale

ºi civile, pentru anul 2004;

� Consiliul Superior al Magistraturii, privind datele

stabilite pe baza acþiunilor penale sau civile

înregistrate la instanþele judecãtoreºti (judecãtorii,

tribunale ºi curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti

penale ºi civile, pentru perioada 2005 - 2009;

� Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul

Ministerului Administraþiei ºi Internelor, pentru datele

privind infracþiunile cercetate de poliþie.


Infracþiunea este consideratã fapta care prezintã

pericol social, sãvârºitã cu vinovãþie ºi prevãzutã de

legea penalã.

Condamnarea reprezintã aplicarea printr-o

hotãrâre judecãtoreascã a unor pedepse prevãzute de

legea penalã, în cazul în care instanþa constatã cã

fapta existã, constituie infracþiune ºi a fost sãvârºitã de

inculpat. Condamnarea este definitivã dacã hotãrârea

judecãtoreascã prin care a fost pronunþatã nu mai este

susceptibilã de a fi atacatã cu recurs.

În materie penalã, datele se referã la numãrul de

persoane în vârstã de 14 ani ºi peste, condamnate

definitiv pentru infracþiunile sãvârºite.

Recidiviºtii sunt persoanele condamnate care au

sãvârºit din nou, cu intenþie, o infracþiune pentru care legea

penalã prevede, în anumite condiþii, pedeapsa privãrii de

libertate (închisoare) mai mare de un an. În categoria

minorilor condamnaþi definitiv sunt cuprinse persoanele

din grupa de vârstã 14-17 ani. În cazul persoanelor

condamnate pentru mai multe infracþiuni, în statistica

judiciarã s-a înregistrat infracþiunea cea mai gravã.

În materie civilã s-au luat în considerare cauzele

de fond fãrã alte cereri ulterioare judecãrii cauzelor de

fond.

Pentru volumul de activitate în penal ºi civil s-au

inclus ºi cererile ulterioare, precum ºi plângerile

împotriva proceselor verbale de constatare a

contravenþiilor.

În numãrul de judecãtori au fost incluºi ºi

judecãtorii stagiari.

DATA SOURCE

Administrative sources:

� Ministry of Justice, for data obtained based on

penal or civil actions which are registered by the

Courts of Justice (the courts, the courts of law and

the courts of appeal) and on penal and civil

sentences, for 2004;

� Superior Council of Magistracy, for data obtained

based on penal or civil actions which are registered

by the Courts of Justice (the courts, the courts of law

and the courts of appeal) and on penal and civil

sentences, for the interval 2005 - 2009;

� General Inspectorate of Romanian Police within he

Ministry of Administration and Interior, for data on

offences investigated by the Police.


Offence is the deed presenting social danger,

committed by guilt and provided by penal law.

Conviction represents enforcing, by a court order,

the punishments comprised in the penal law, in case the

court finds that the deed exists, is an offence and has

been committed by the defendant. Conviction is declared

final if the court order by which it has been pronounced

is no longer susceptible to be attacked by appeal.

In penal matter, data refer to the number of persons

aged 14 years and over, definitively convicted for the

committed offences.

Recidivists are the persons convicted which

committed again, intentionally, an offence for which the

penal law provides, under certain circumstances, the

punishment of liberty privation (prison) longer than a

year. In the category of under aged definitively convicted

the persons aged 14-17 years are included. In case of

persons convicted for several offences, the most serious

offence was registered in judicial statistics.

In civil matter, the cases at the first court have been

taken into account, without any other further requests to

the judgement of the case.

For the volume of activity, penal and civil matters

include also further requests, as well as complaints

against the reports of finding the offences.

Probation judges are also included in the number of

judges.

Persoanele condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºtiPersons definitively convicted by the Courts of Justice22.G1

��

��

��

��

20092004

20092004

FemeiFemale

BãrbaþiMale

MajoriAdults

Minori (cu vârstãde 14-17 ani)Under age persons(of 14-17 years old)

Persoanele condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuniPersons definitively convicted, by category of offences22.G2

��

��

��

��

�� Infracþiuni contra persoaneiOffences againts person

Alte categorii de infracþiuniOther category of offences

Infracþiuni la regimul circulaþieipe drumurile publice - totalOffences to traffic systemon public roads - total

Infracþiuni contra patrimoniuluiOffences againts patrimony

20092004

Infracþiuni cercetate de poliþieOffences investigated by the Police22.G3

��

��

��

��

Economico - financiareEconomic - financial

De altã naturãOthers

JudiciareJudiciary

��

��

��

Infracþiuni sãvârºite în mediul urbanOffences in urban area

Infracþiuni sãvârºiteîn strãinãtateOffences abroad

Infracþiuni sãvârºite în mediul ruralOffences in rural area

20092004

20092004

22.1 Numãrul de judecãtori ºi cel de cauze penale ºi civile intrate la instanþele judecãtoreºti

22.2 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti22.3 Persoane condamnate definitiv, pe tipuri de pedepse22.4 Persoane condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuni22.5 Persoane condamnate definitiv, pe principalele infracþiuni

ºi mediile în care acestea s-au comis22.6 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare

ºi centre de reeducare (la sfârºitul anului) 22.7 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare,

dupã durata pedepselor (la sfârºitul anului)22.8 Fenomenul judiciar în materie civilã22.9 Infracþiuni cercetate de poliþie

Teritorial

22.10 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti,în profil teritorial

22.11 Rata criminalitãþii, în profil teritorial22.12 Infracþiuni cercetate de poliþie ºi rata infracþionalitãþii,

în profil teritorial

2222 JUSTIÞIE

STATISTICÃINTERNAÞIONALÃ

INTERNATIONALSTATISTICS

23

Sursele de date reprezintã cele mai recent disponibleediþii ale publicaþiilor organismelor internaþionale sauultima actualizare a bazelor de date ale acestoradisponibilã pe internet. Datele aferente þãrilor au fostpreluate ca atare din aceste surse.

Notã: În tabelul 23.2 (pag. 637) este prezentatã denumirea oficialã a þãrilor. În celelalte tabele esteînscrisã denumirea uzitatã (tehnicã) folositã ºi deþara noastrã, în conformitate cu denumirile þãrilordin anuarele ºi buletinele organizaþiilorinternaþionale.

The data sources represent the latest available editionsof international bodies’ publications or the latest updateof their database, accessible via Internet. Statistical datarelated to countries were taken over as such from thesesources.

Note: Table 23.2 (pag. 637) presents the official name ofthe countries. The other tables enlist the name usuallyused by our country as well, according to the name of thecountries from yearbooks and bulletins of internationalorganisations.

SURSA DATELOR / DATA SOURCE

2007 Energy Statistics Yearbook, UN, New York, 2010;2010 World Development Indicators, World Bank, USA;2008 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;2009 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;2010 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;UNSD Demographic Yearbook online – 2007 edition;World Population Prospects – The 2008 Revision;Balance of Payments Statistics Yearbook, IMF, Washington, 2009;Eurostat’s New Cronos Database, Internet - http://epp.eurostat.ec.europa.eu;Electricity Information, International Energy Agency, 2009;Final Sulphur and Sulphuric Acid Statistics 2007 – 2008, International Fertilizers Industry Association, Paris, 2010;FAO Statistical Database, Internet –http://faostat.fao.org/;ILO website, http://laborsta.ilo.org;International Financial Statistics, August 2010, Washington;International Rubber Study Group, Internet – http://www.rubberstudy.comMonthly Bulletin of Statistics, U.N., New York – April 2010;Monthly Bulletin of Statistics, U.N., New York: Internet – http://unstats.un.org/unsd/mbsThe Free Encyclopedia WIKIPEDIA, Internet – http://www.wikipedia.org;UNECE Countries in Figures 2009, UNECE, New York and Geneva, 2009;UNECE online database, Internet - http://www.unece.org/UNESCO online database, Internet - http://www.uis.unesco.org;World Mineral Production 2004 - 2008, British Geological Survey, 2010;Mineral Commodity Summaries 2004 - 2008, US Geological Survey, 2010.

Structura populaþiei pe continente Population structure by continent23.G1

AfricaAfrica

America de Nord North America

America de Sud ºi America Centralã(inclusiv zona Caraibe)South America and Central America(including the Caribbean)

AsiaAsia

Europa Europe

OceaniaOceania

��

��

��

��

��

��

��

2050 (estimãri / estimates)2000

23.1 Populaþia pe continente23.2 Suprafaþa, populaþia la 1 iulie ºi capitalele þãrilor ºi teritoriilor23.3 România în lume, în anul 200823.4 România ºi Uniunea Europeanã, în anul 200923.5 Populaþia pe þãri, la 1 iulie23.6 Miºcarea naturalã a populaþiei, în anul 200923.7 Durata medie a vieþii, în anul 200923.8 Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale, în anul 2008 (conform clasificãrii ISIC Rev. 3)23.9 ªomerii ºi rata ºomajului

23.10 Indicii produsului intern brut23.11 Contribuþia principalelor activitãþi la realizarea

produsului intern brut, în anul 200823.12 Structura produsului intern brut, pe elemente componente,

dupã metoda cheltuielilor, în anul 2008

Rezultatele Programului European de Comparare a produsului intern brut (PIB)

23.13 Produsul intern brut, pe locuitor23.14 Indicii nivelului preþurilor ºi indicii de volum la puterea

de cumpãrare standard (PCS), pe locuitor (UE-27=100)23.15 Indicii producþiei industriale23.16 Indicii producþiei industriale, pe tipuri de activitãþi23.17 Producþia mondialã a unor produse industriale principale23.18 Producþia ºi consumul de energie primarã, pe locuitor,

în anul 200723.19 Producþia principalelor produse industriale23.20 Structura suprafeþei totale, dupã modul de folosinþã,

în anul 200723.21 Producþia principalelor produse agricole23.22 Numãrul animalelor (la începutul anului)23.23 Biodiversitatea23.24 Lungimea ºi densitatea liniilor de cale feratã în exploatare,

în anul 200823.25 Transportul maritim internaþional23.26 Accidente de circulaþie23.27 Balanþa de plãþi, în anul 2008 (sold)23.28 Indicele preþurilor de consum23.29 Utilizatorii de internet ºi numãrul de calculatoare 23.30 Accesul la telecomunicaþii, în anul 200823.31 Populaþia ºcolarã ºi cheltuielile publice pentru educaþie,

în 2008/200923.32 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare ºi cheltuielile

cu cercetarea-dezvoltarea, în anul 200723.33 Rezervele internaþionale, exclusiv aurul23.34 Rezervele de aur (la sfârºitul perioadei)

2233 STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ

anuarul statistic 2010

Documents