antrenor şi maestru internaţional rememorări şahiste · volodia vaisman antrenor şi maestru...

of 28/28
Volodia Vaisman antrenor şi maestru internaţional 20 Rememorări şahiste

Post on 20-Oct-2019

14 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Volodia Vaismanantrenor şi maestru internaţional

    20

    Rememorărişahiste

    Volodia Vaisman este binecunoscut ca maestru internaţional,cu un parcurs marcat de nenumărate competiţii, ca antrenor de elită,care a crescut generaţii întregi de şahişti, şi ca erudit cronicar şahist,care a scris multe pagini despre jocul nostru.

    În rememorările sale, el ne prezintă un decupaj în perioade deviaţă unde, parcurgând cele mai bune competiţii şi realizări ale sale,aruncă şi o privire critică, atât asupra vieţii de zi cu zi a unui şahistde performanţă, cât şi asupra situaţiei generale a celor două ţări încare a trăit – România şi Franţa.

    Cartea cuprinde un număr impresionant de partide, la tablă şiprin corespondenţă, multiple analize, precum şi câteva compoziţii deşah artistic, alegerea fiind făcută în funcţie de calitatea lor, dar şi dupămodul în care reflectau concepţiile şi nivelul său de joc din perioadelerespective.

    Autorul este o personalitate extrem de complexă şi toată viaţasa n–a fost numai şahul, dar după cum spunea Gustav Flaubert:«… Omul nu–i nimic, totul stă în opera sa». Şi toate acestea reprezintăamintirile sale cele mai plăcute, întâi pentru agreabila senzaţie a victoriei şi apoi pentru plăcerea estetică a creaţiei reuşite.

    ISBN: 978–606–92338–3–2

  • Cuprins

    Cuvânt înainte ........................................................................ 7

    Anii tinereţii ......................................................................... 10«Hold–up»–ul comunist ............................................. 17

    Şahul artistic ........................................................................ 19Represiune şi teroare .................................................. 24

    Perioada de acumulări ........................................................ 27Epurări şi «arderi pe rug» ......................................... 41

    Jocul prin corespondenţă .................................................... 44Partidul unic (implicit) totalitar ................................ 57

    Căsătorit în plin Decret ....................................................... 60Politica natalistă în România .................................... 71

    Devin antrenor ..................................................................... 72Învăţământul în România ........................................... 78

    Ascensiunea mea .................................................................. 79Mascarada alegerilor ................................................. 90

    În elita naţională .................................................................. 91«Prietenul» care–ţi vrea binele ................................ 102

    Cu echipa României .......................................................... 104Federaţia Română de Şah ........................................ 119

    Indelicateţea în şah ............................................................ 122Bârfelile în jurul Ceauşeştilor .................................. 128

    Pus la index ........................................................................ 133Viaţa culturală în România ...................................... 146

    Campion naţional pe echipe ............................................. 148Perioada de hibernare voluntară ..............................159

    Plecarea din ţară .................................................................169Dizidenţa română ..................................................... 173

    Bilanţul carierei mele române .......................................... 174Criza anilor ‘80 ........................................................ 177

    În ţara drepturilor omului ................................................ 178Mulţumiri tuturor prietenilor mei! ........................... 191

    De ce n–am ajuns mare maestru? .................................... 192Căderea tiranului ..................................................... 200

    Rememorări şahiste 5

  • Simultanele mele ................................................................ 201Visul european .......................................................... 208

    Şahul în cadrul «Place aux sports» .................................. 210Alegerile franceze ..................................................... 217

    Concursurile de şah rapid ................................................ 220Miniaturile mele ....................................................... 230

    Formator de antrenori ...................................................... 240Finalurile mele ......................................................... 245

    Cât costă pentru a juca şah? ............................................ 261Sărmană Franţă, încotro te îndrepţi? ...................... 266

    Regele a murit, trăiască regele! ........................................ 269Prietenul nostru Lulu ............................................... 275

    Pasiunea scrisului .............................................................. 278Turneele de veterani ................................................. 283

    Confruntări teoretice ......................................................... 298Vechea Benoni cu ‡d7–f8 şi h7–h5 ...................... 300Siciliana Sozin – pro şi contra ............................... 3077.‰d3 contra Sicilienei Najdorf ........................... 317Benoni clasic cu †c8–g4 şi †e7–g5 ..................... 327Pionul damei ........................................................... 335Greşeala este umană ............................................... 350

    De acelaşi autor .................................................................. 365

    6 Volodia Vaisman

  • Cuvânt înainte

    «Încearcă să faci pace cu trecutul pentru ca să nu–ţi descumpăneşti prezentul»

    Ca mulţi alţi copii, am învăţat jocul de şah în mod cu totul întâmplătorde la un coleg de şcoală. Nu ştiu dacă aveam sau nu un talent deosebit, darimediat am fost atras de proprietăţile fascinante ale acestor mici figurine careîmi ofereau o asemenea bogăţie de posibilităţi, cum niciun alt joc n–a reuşitsă–mi procure. Marea majoritate a oamenilor pot desigur resimţi ceea cenumim în mod curent o «mare pasiune» care ar putea să le înfrumuseţezeviaţa. Pentru mine a fost acest cocktail de joc – ştiinţă – artă, care corespundeaprobabil naturii mele secret–introvertite şi meditativ–profunde.

    Din fericire, şahul a fost şi a rămas un joc plăcut şi captivant care,atunci când rezultatul trece pe primul plan, devine competiţie sportivă pentruca, la un moment dat, să capete valenţe de ştiinţă şi de artă. Adevărata saproblemă este că el este extrem de complex, neputându–se descoperi decâtîncetul cu încetul. Şi, cu cât pătrundem în secretele sale, începem sădescoperim soluţii interesante, să–i gustăm ideile subtile, să disecămprofunzimile poziţiilor, să savurăm armonia structurilor, să apreciemfrumuseţea luptei şahiste între adversari din ce în ce mai puternici. Toateacestea au darul de a ne atrage, de a ne captiva, chiar de a ne subjuga, şiamplitudinea acestui magnetism va depinde de natura şi capacităţilejucătorului, ca şi de gradul de atracţie al acestui univers fermecător asupranoastră.

    De aceea, la un anumit moment de asemenea «încătuşare psihologică»,când oscilează între reuşite aducătoare de satisfacţii şi eşecuri pline deamărăciune, orice şahist îşi va pune întrebarea dacă, în loc să trudească dingreu în această lume invizibilă plină de lacrimi, n–ar fi mai bine să se ocupede altceva mai plăcut sau mai profitabil existenţei sale reale?!

    Unii au şi făcut asemenea treceri spre alte jocuri mai rentabile sauocupaţii onorabile, acceptând dinainte o anumită scădere a performanţelor lorşahiste. Alţii – ca mine – au devenit profesionişti ai şahului, cu toateneajunsurile unei meserii cu totul aparte.

    De atunci au trecut peste 60 de ani de când îmi consacru toată existenţa

    Rememorări şahiste 7

  • Iată una din primele mele partidemai «serioase» jucate la nivelregional.

    V. Vaisman – Tr. VoroncaSuceava 1955

    1.e4 c5 2.‡f3 d6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 g6 6.†e2†g7 7.†e3 0–0 8.0–0 a6 9.‰d2‡c6 10.ˆad1 ‰c7?! (nivelul seobservă imediat: mutările 8 şi 10 nuprea fac parte din dragonul negrului)11.‡b3 b5 12.a3 †b7 13.f3 ˆfd814.‰e1 ‡e5 15.‰f2 ‡fd716.†d4 ˆac8 17.f4 ‡c4 18.†xc4bxc4 19.†xg7 ‹xg7 20.‡d4 ‡c521.ˆde1 e5?! (nu face decât săfavorizeze jocul albului) 22.fxe5dxe5 23.‰f6+ ‹g8 24.‡f5!(sacrificiul indispensabil caredeschide poziţia regelui negru)

    24...gxf5 25.ˆxf5 ˆd626.ˆg5+ ‹f8 27.‰g7+ ‹e828.ˆf1 ‡e6 29.‰g8+ ‹d7 (la29...‡f8 30.ˆxe5+) 30.ˆxf7+‹c6 31.ˆxc7+ ‹xc7 32.‰f7+‹b8 33.ˆxe5 ‡d4 34.ˆe7 ˆb635.‰f2 ˆd8 36.‡d5 [1–0]

    Ca orice absolvent de liceu,mi–am încercat şi eu şansa admiteriila facultate, cu speranţa de a–miface un loc în viaţă şi, în acelaşitimp, de a mă perfecţiona înpasiunea mea şahistă. Căci, învăţândsă joc destul de târziu şi neavând unmediu şahist şi condiţii favorabile laBotoşani, speram să recuperez astfeltimpul pierdut. Aşa că m–amîndreptat spre Iaşi, important centrucultural şi universitar, care avea şi ofrumoasă tradiţie şahistă.

    Timp de patru ani (1955–1959),a trebuit să manevrez întrecompetiţiile şahiste şi studiile meleuniversitare, unde eram obligatsă–mi păstrez bursa, căci un tatăpetrecăreţ nu reuşea să asigure oîntreţinere convenabilă nici pentrucele două fiice ale sale.

    Să vedem câteva dintre partidelemele jucate în perioadastudenţească.

    V. Vaisman – Gh. PitpinicIaşi 1956

    1.e4 c5 2.‡f3 d6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 a6 6.f4 e57.‡f3 ‰c7 8.†d3 ‡bd7 (înprincipiu, negrul poate economisiuna din ultimele sale două mutări)9.a4 b6 10.0–0 †e7 11.‹h1 0–012.‰e1 †b7 13.‡h4 ˆfe814.‡f5 †f8 15.fxe5 ‡xe5 16.†g5‡fd7 17.‰g3 ‹h8 (schema deatac este bine cunoscută, dar restuljocului meu este pură improvizaţie)18.h4 f6 19.†f4 ‡c5 20.ˆad1

    bzyYbzkzzmQbzozoozbzbDozzbHbOczbbzozpzbzPbCbzbzbbPpzbzpPzbzbTtRb

    12 Volodia Vaisman

  • Şahul artistic

    Şahul artistic înglobează poziţiile construite artificial şi deci mai mult saumai puţin apropiate de practica concursurilor. Dacă problemele (ortodoxe saufeerice) nu pot să ne ofere decât o anumită plăcere estetică, studiile (artisticesau analitice) au meritul de a ne aminti că poziţii în aparenţă banale potascunde mari subtilităţi. Ele ne invită să nu încetăm niciodată să facem eforturide imaginaţie pentru a căuta soluţii imprevizibile, reprezentând – din acestpunct de vedere – un excelent antrenament pentru partida practică. Uneori seîntâmplă chiar că numai cunoaşterea ideii unui studiu să ne permită sărezolvăm problemele noastre de final, în timp ce ignoranţa poate să seplătească scump.

    Datorită naturii mele artistice, mi–a plăcut întotdeauna să mă aplec asupraunui studiu sau a unei probleme de şah, care îmi erau în special prezentate dePaul Leibovici (1907–1968).

    În timpul studiilor mele la Iaşi (1955–59), Paul m–a luat sub aripa luiprotectoare. Fiind suferind, el nu mai juca, dar uneori analizam împreunădiverse poziţii şi încetul cu încetul a încercat (cu un oarecare succes) să măatragă în domeniul problemistic. În toamna lui 1968 el a murit şi, făcându–imai târziu o vizită soţiei sale, aceasta mi–a încredinţat un caiet cu diagrame şio serie de foi disparate, cuprinzând compoziţii ale soţului său. Probabil că întretimp se aflase despre aceasta, întrucât după câţiva ani, m–am trezit că mi secere să fac un material omagial cu cele mai bune compoziţii ale sale. Cuajutorul acestui caiet şi a revistelor române de şah, am compus (cu mijloacelerudimentare de atunci) o plachetă, care a apărut ca supliment nr. 5 alBuletinului Problemistic al F.R.Ş. din 1977. Am considerat că–mi fac astfeldatoria faţă de marele problemist.

    Dar fugind din ţară în 1984, am lăsat acolo, din păcate, aceste noteîmpreună cu cea mai mare parte a bibliotecii mele.

    De altfel, Paul Leibovici mă considera discipolul său, şi de aceea,impulsionat de el, m–am apropiat şi mai mult de acest domeniu, încercândchiar să fac primii mei paşi de compozitor. Din zecile de încercări, iată câtevadin realizările mele din acele vremuri.

    Rememorări şahiste 19

  • «Problema» 1959Premiul IV

    3#

    Cheia 1.‰g6! pregăteşte 2.‡c5şi 3.‰xe6#

    Apărându–se, negrul încearcă săcontroleze câmpul c5 sau să câştigetimp. Şi atunci, la fiecare tentativă,albul opune o mutare unică curegele lui care – paradoxal – îlexpune unui şah. Marea subtilitate aproblemei este că, la fiecare şah,urmează un contraşah care este înacelaşi timp mat!

    1...†d4 2.‹f1! †c4+/‹c43.ˆe2/‰xe6#

    1...exd6 2.‹g3! †xe5+ 3.ˆf4#1...†c4 2.‹g1! †d4+ 3.ˆe3#1...†xe5 2.ˆd4+ ‹xd4/†xd4

    3.‰d3/‰xe6#

    Compoziţie rapidă 1959

    2#

    Un amuzant meredith (maximum12 piese) compus în mai puţin de 10minute, reluat în BuletinulProblemistic şi în cartea lui AnatoleF. Ianovcic Şahul artistic, 1976.

    1.ˆc4! (ameninţă 2.‰a4#)1...ˆb6 2.ˆxc5#1...ˆa6 2.‰xc5#1...ˆc6 2.‡a3#1...‹xc4 2.†d3#1...dxc4 2.a4#1...‹c6 2.‡d4#

    bzbCbzbzHyzbObzdbPoPozbOTozkPbObcPbztzozPmzbzbzbbzpzbzrzMbzbzbzn

    bzbzbzbzDbzbzbzbbYbzozbzzkOoPbzbtzbznzbzzbzbzbzbpzcRbzbzzbzbzbzb

    20 Volodia Vaisman

  • Perioada de acumulări

    În anii tinereţii mele botoşănene, nu existau nici antrenori, nici cluburi deşah permanente, iar puţinii şahişti mai «răsăriţi» nu jucau decât la ei acasă.Aceasta a temperat ardoarea mea şahistă în detrimentul altor sporturi şi aîntârziat mult afirmarea mea pe plan naţional.

    Odată cu venirea mea la Iaşi, situaţia s–a schimbat mult, încât, prins învâltoarea competiţiilor de tot felul, aproape că mi–am ratat studiileuniversitare care nu mă mai atrăgeau deloc.

    Dupà terminarea lor, am predat timp de doi ani într–un colegiu la ţară.Neavând un eventual înlocuitor, participarea mea la competiţii a avut desuferit. Cu toate acestea, puţinele rezultate au fost în general bune: astfel,încep cu o victorie în campionatul regional Suceava cu 16/17, continui cu unloc 7 în semifinala de la Bacău 1960 cu 7½/13 (+5 =5 –3), iar anul următorîmpart primul loc în semifinala din Iaşi: Botez şi Vaisman (+8 =6 –1) 11/15,M. Rădulescu, Soos şi Moisini 9½, Şuta, Stanciu şi G. Alexandrescu 9 (16participanţi).

    Rememorări şahiste 27

  • A. Ghilea – V. VaismanSuceava 1960

    1.e4 c5 2.‡f3 d6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 a6 6.f3?!(mutare utilă în unele sisteme, darprea pasivă în altele) 6...e6 7.†c4†e7 8.†b3 0–0 9.†e3 ‡c610.‰d2 ‡a5 11.0–0–0 †d7 (eradeja posibil 11...b5!) 12.g4 b5 13.h4‡c4 14.‰d3 (problema albuluieste: care dintre nebunii săi estemai folositor?!) 14...ˆc8 15.‹b1‰a5 16.h5 d5! (contrajocul tip încentru, care deschide liniile spreregele alb)

    17.exd5 ‡xb2! (o incizie clasicăîn rocada albului) 18.‹xb2 ˆxc319.‰d2 (19.‰xc3 †a3+)19...†b4 20.‰e2 ‡xd5 21.†d2ˆfc8 22.g5 (ceva mai bine era22.‹b1) 22...‰b6 23.ˆh4 †c524.‰e5 ˆc4 25.†c1 (25.h6 †xd426.ˆxd4 ‰xd4) 25...†d6 26.‰e1e5 27.‡e2 †b4 28.‰g3 ‡c329.ˆxd7 ‡xe2 30.‰h3 ‰g131.‰h1 ˆxh4 [0–1]

    V. Vaisman – A. MarcoviciIaşi 1961

    1.d4 d5 2.c4 dxc4 3.‡f3 c5?!4.d5 e6 5.e4 exd5 6.exd5 ‡f67.†xc4 †d6 8.0–0 0–0 9.‡c3 a6(era mai bine 9...†g4) 10.a4(trebuia desigur 10.†g5!) 10...†g411.h3 †h5 (preferabil 11...†xf312.‰xf3 ‡bd7 cu ameninţarea‡e5 =) 12.†g5 ‡bd7 13.‡e4‡e5 14.†e2 †g6 15.‡xf6+ gxf616.†h6 ˆe8 17.‡h4 f5 18.g3‡d7? (o retragere nemotivată;trebuia 18...c4!? 19.‰d4 ˆc8 sau19.f4 ‡d3!) 19.†d3 f4 20.‡f5‡b6 21.‰g4!? ‡xd5 (luareapionului creează albului obiective deatac pe coloana deschisă) 22.ˆad1‡f6 23.‰h4 ‡d5 24.†g5 f625.†h6 †e5 26.†c4 †d427.‡xd4 cxd4 28.ˆxd4 ˆe529.gxf4 ˆh5 (albul va decide acumcu mutări energice)

    30.ˆxd5! ˆxd5 31.ˆd1 †e432.‰g4+ ‹f7 33.ˆd4!? (eraposibil 33.†xd5+ †xd5 34.‰h5+)33...‰d6 34.‰g7+ ‹e6 35.ˆxe4+‹f5 36.‰xh7# [1–0]

    bzyzbYkzzbzmMoOoozbzozbzQozozbzpbzhCpzpzznCdNpzbpPpzbzbzzrztzbzt yzbQbzkz

    zozbzbzoozbzbOmNzbzhzbzypznTbPbDzbzbzbzpbPbzbPbzzbzbztRb

    28 Volodia Vaisman

  • În prima mea finală naţională, înanul 1961, ajung într–o companieselectă pe locurile 9–11 cu 10/19:Ciocâltea 15, Ghiţescu 14,Gheorghiu 12, Georgescu şi Drimer11½, Soos 11, Mititelu şi M.Rădulescu 10½, Vaisman (+7 =6–6), Günsberger şi Radovici 10,Botez, Bozdoghină şi Urseanu 8½,Partoş, Szabo 7½, Reicher 7, Pavlov6½, I. Fischer 5½, Puşcaşiu 4½.

    Revista de Şah scria cu aceastăocazie: «... O foarte plăcutăsurpriză a constituit–o VolodiaVaisman care îndeplineşte norma demaestru la debutul său în finală.După un început timid, Vaisman“s–a încălzit”, reuşind de la rundăla rundă partide tot mai bune. Vommai auzi de acest jucător ...»

    I. Szabo – V. VaismanBucureşti 1961

    1.e4 c5 2.‡f3 ‡c6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 d6 6.†g5 e67.‰d3!? (atacul Richter–Rauzercontinuă de obicei cu 7.‰d2)7...†e7 (7...a6 8.ˆd1 †d7 9.†e2,de exemplu: 9...‰a5 10.†xf6 gxf611.0–0 †e7 12.‡b3 ‰c7 13.f40–0–0 14.†h5 ˆdf8 15.‹h1, B.Miklos – G. Kluger, Budapesta 1954sau 9...†e7 10.0–0 ‰c7 11.‡b3‡e5 12.‰d2 0–0 13.f4 ‡c6 14.e5dxe5 15.fxe5 ‡d5 16.‡xd5 exd517.†f6 gxf6 18.exf6 ‰e5 19.‰h6[1–0], H. Platz – J. Szily, Ol.Helsinki 1952) 8.ˆd1 (mai agresiveste 8.0–0–0) 8...‰a5 (cunoşteam

    aici: 8...0–0 9.†e2 h6 10.†xf6†xf6 11.‡xc6 bxc6 12.‰xd6 ‰b613.0–0 ‰xb2 14.e5 ‰xc3 15.exf6‰xf6 16.†d3 g6 17.ˆfe1 ˆd818.‰xc6 ˆb8 19.ˆb1 ˆxb120.ˆxb1 ‹g7 21.‰c7 ‰d4 22.h3‰d7 23.‰e5+ ‹g8 24.‰f6 ‰c725.ˆb4 ˆd5 26.ˆc4 ˆc5 27.ˆh4h5 28.ˆd4 ˆd5 29.ˆxd5 exd530.f4 ‰c5+ 31.‹h2 d4 32.†e4 a533.‹g3 ‰c3+ 34.‹h2 ‰c5 35.a4h4 36.‰xh4 ‹g7 37.‰d8 †e638.‰b8 ‰c3 39.‰e5+ ‹h6, [1–0],G. Ravinsky – E. Geller, U.R.S.S.1955) 9.†c1?! (o mutareexcentrică, în stilul maestruluiGyula) 9...0–0 10.†e2 a6 11.0–0‡xd4 12.‰xd4 b5 13.a3 †b714.‹h1 ˆac8 15.†d2 ‰c716.†g5 (greşeala recunoscută estepe jumătate iertată) 16...ˆfd817.†d3 h6 18.†h4 ‰b8 19.f3ˆd7 20.a4?! e5 21.‰f2 b422.†xf6 †xf6 23.‡d5 †xd524.exd5 ˆdc7 (cu jocul săusimplist, albul n–a obţinut nimic, deaceea el se aventurează într–ooperaţiune de schimb ciudată)

    bQyzbzkzzbYbzoObozbObMbOzbzpObzbpObzbzbzzbznzpzbbPpzbDpPzbztztzr

    Rememorări şahiste 29

  • 25.†xa6?! ˆxc2 26.ˆd2ˆxd2 27.‰xd2 †g5 28.‰d3(nu dădea nimic bun 28.f4 †xf429.ˆxf4 exf4 30.†xc8 ‰xc831.‰xf4 ‰c2!) 28...ˆc5 29.†c4‰c5 30.b3 ˆc7 31.ˆa1 ˆa732.ˆa2 g6 33.g3 ‹g7 34.‹g2‰b6 (jocul pe câmpuri negre estecaracteristic în acest gen de poziţii)35.†b5 ˆc7 36.†c6 ‰c1 37.ˆe2f5 38.a5 ˆf7! 39.a6 ‰a1 40.‰c4e4! (un sacrificiu de pion tematic,pentru a degaja drumul coleguluisău) 41.fxe4 (41.f4 †f6 cuameninţarea †d4) 41...f4! 42.ˆf2f3+! 43.‹h3 †e3 44.‰f1 ‰f645.†b7 h5 (46.ˆa2 g5 –+) [0–1]

    D. Drimer – V. VaismanBucureşti 1961

    1.g3 ‡f6 2.†g2 d5 3.‡f3 e64.0–0 †e7 5.c4 0–0 6.‰c2(alte mutări jucate aici sunt 6.d4 sau6.b3) 6...b6!? (aici se mai joacă6...c5, 6...d4, 6...dxc4 sau 6...‡bd7)7.cxd5 exd5 8.d4 †b7 9.†f4(albul a reuşit o catalană favorabilă)9...†d6 10.‡bd2 (mai simplu era10.†xd6) 10...ˆe8 11.ˆfe1 †xf412.gxf4 ‡bd7 13.b4 ˆc8 14.‰b2‡e4 15.ˆac1 ˆe6 16.‡xe4 dxe417.‡g5 ˆg6 18.‹h1 h6!?(sacrifică un pion pentru atac)19.†xe4 †xe4+ 20.‡xe4 ‰h421.‰d2 ˆe8 22.‡g3 ‡f6 23.e4ˆg4! (recuperează un pion)24.‰d3 ˆxf4 25.f3 ‰h3 26.ˆg1‡xe4! (o combinaţie destul desimplă: 27.fxe4 ˆf2 –+)

    27.‡xe4 ˆfxe4 28.ˆg3 ˆe1+29.ˆxe1 ˆxe1+ 30.ˆg1 ‰e6!31.‰c3 ˆxg1+ 32.‹xg1 c6(negrul a rămas cu un pion în plus şistructură superioară) 33.a4 ‰d534.a5 b5 35.‹f2 h5 36.‰e3 g637.‰f4 ‹g7 38.h4 ‰a2+ 39.‹g3‰e6 40.‹f2 ‰f6 41.‰e4 ‰d642.‹e3 ‰xb4 43.‰e5+ ‹h744.‰c7 ‰e1+ 45.‹d3 ‹g7 [0–1]

    V. Vaisman – O. PuşcaşuBucureşti 1961

    1.e4 c5 2.‡f3 e6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡c6 5.‡c3 a6 6.†e3 (semai poate juca 6.g3, 6.f4, 6.†f4)6...‡f6 7.f4?! (trebuia jucat 7.†d3sau 7.†e2) 7...†b4 8.‰d3 d59.exd5 ‡xd5 (merita atenţie9...exd5) 10.‡xc6 †xc3+ 11.bxc3bxc6 12.†d2 ‰c7 13.‰g3! 0–014.c4 ‡f6 15.†d3 ‰b6 16.†c3‡e8 17.‰f2 ‰xf2+?! (trebuia17...c5, căci finalul este mai bunpentru alb) 18.‹xf2 c5 19.ˆab1 f520.ˆb6 †d7 21.ˆhb1 ‡f6 22.h3ˆa7 23.†e5 (albul controlează totflancul damei)

    bzbzyzkzObObzoObbObzbzbOzbzbzbzbbPbPhYbzzbzdzpCqpzbzbzbPzbTbzbTr

    30 Volodia Vaisman

  • Căsătorit în plin Decret

    Cu toţii căutăm mereu – şi sperăm s–o găsim! – «marea dragoste», iar euam avut şansa de a o întâlni! Astfel, după o curte de aproape doi ani şijumătate, ne–am decis să ne căsătorim după ce aleasa inimii mele îşi vatermina studiile de laborantă medicală. Fascinată de puternica meapersonalitate şi grăbită, ca majoritatea fetelor, să–şi părăsească coconulfamilial, ea nu ştia probabil la ce se înhamă. De altfel, căsătoria nu reprezintăniciodată o fuziune perfectă între două persoane identice, dar nici un sens unic,unde unul impune celuilalt gusturile şi activităţile sale. Un adevărat cuplu secompune din două personalităţi complementare care fac totul ca unirea lor săreziste furtunilor vieţii.

    Şi într–adevăr, primii noştri ani au fost dificili căci, la problemelemateriale inerente unui început de viaţă comună, s–a adăugat şi lipsa totală deexperienţă a tinerei mele soţii.

    În plus, datorită necesităţii unei pregătiri permanente, a complexităţii uneivieţi eminamente interiorizate şi a absenţelor prelungite de acasă ale unuiprofesionist al şahului, a suporta un asemenea gen de bărbat nu era deloc uşor.

    Analizând situaţia, am înţeles repede că, pentru ca o asemenea căsnicie sămeargă, va trebui să fac şi eu eforturi oferindu–i anumite compensaţii. Dinfericire, premiile câştigate îmi permiteau să mă întorc din turnee cu valizelepline de cadouri şi, din timp în timp, s–o iau cu mine la concursuri. Ea s–aobişnuit repede, învăţând întâi să mute piesele şi apoi integrându–se încetul cuîncetul în această lume specială a jucătorilor de şah. Dintre cei care au avutocazia să joace la turneele mele, mulţi au cunoscut–o şi pe soţia mea care, cao turistă pasionată, mă însoţea deseori. În ceea ce o priveşte, ea s–a obişnuitsă se achite de obligaţiile sale de zi cu zi şi a întreţine microclimatul spiritualindispensabil unui sportiv de performanţă. Ea mi–a dăruit în 1969 o fiică, carea făcut studii superioare şi, măritată apoi în Franţa cu un profesor deinformatică, ne–a fericit cu doi nepoţi minunaţi. De–a lungul anilor, multecupluri din jurul nostru s–au desfăcut dar, timp de 45 de ani de viaţă comună,iubita mea Marcela a rămas mereu lângă mine, continuând să gireze cu multtalent şi afecţiune viaţa noastră de fiecare zi, până în ultima ei clipă.

    Deci, abia căsătorit, participarea mea la turneele din 1966 a suferit decapriciile... dragostei!

    60 Volodia Vaisman

  • V. Vaisman – D. GhizdavuBucureşti 1968

    1.‡f3 g6 2.e4 †g7 3.d4 d6 4.c4‡d7 5.‡c3 e5 6.†e2 ‡e7 (uniipreferă aici 6...‡h6!?) 7.h4 (altecontinuări sunt: 7.0–0, 7.d5, 7.dxe5)7...h6 (s–au mai întâlnit 7...exd48.‡xd4 ‡c6 sau 7...h5 8.d5 0–0)8.d5 (interesant este şi 8.g4 cu ideea:8...0–0?! 9.g5 h5 10.d5 f5 11.gxf6‡xf6 12.‡g5 ‹h8 13.ˆg1 ±,J. Piket – D. Reinderman, Olanda1998) 8...0–0 9.h5! (mai bine decât9.†d2 f5!, V. Litvinov –B. Vladimirov, U.R.S.S. 1974) 9...g510.g4 ‡f6 11.‡d2 c6 12.f3 a613.‡f1 b5!? (sufocat pe flanculregelui, negrul joacă activ pe flanculdamei) 14.dxc6 ‡xc6 15.†e3 bxc416.†xc4 †e6 17.†d5 ˆc818.‡g3 ‡d4 19.0–0 ‰a5 20.ˆf2ˆc7 21.ˆd2 ˆb8 22.‹h1 ˆb4(aici sau la mutarea următoare,merita atenţie 22...ˆxb2!? 23.ˆxb2‰xc3) 23.a3 ˆb8 24.†xe6 fxe625.b4 ‰b6 26.‡ce2 ˆc4 27.ˆc1ˆbc8 28.ˆxc4 ˆxc4 29.‡xd4exd4 30.†xd4 ‰c7 31.‹g2(negrul a rămas fără pion)31...d5 32.†xf6 †xf6 33.exd5 exd534.ˆxd5 ˆc1 35.‰e2 ‰b636.‰e8+ (36...‹h7 37.‰g6+ sau37.ˆd7+ †g7 38.ˆxg7+!) [1–0]

    Tr. Stanciu – V. VaismanBucureşti 1968

    1.e4 c5 2.‡f3 d6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 a6 6.f4 ‡bd77.†d3 (ceva mai bine este de a

    intercala mutarea 7.a4) 7...e5 8.‡f3b5 9.0–0 †b7 10.‹h1 †e7 11.‰e10–0 12.fxe5 dxe5 (unii preferă să reia12...‡xe5) 13.a3 ˆe8 14.‰g3 ˆc815.‰h3 †f8 16.†g5 ‰b617.ˆae1 ‰e6 18.‰xe6 (neobţinândnimic, albul schimbă damele)18...ˆxe6 19.‡d5 ‡e8 20.†d2 f621.a4 ‡c5 22.axb5 ‡xd3 23.cxd3axb5 24.d4 exd4 25.‡xd4 †xd526.exd5 ˆd6 27.‡xb5 ˆxd528.‡a7 (obligat, două figuri albefiind în priză) 28...ˆc2 29.†c3‡d6 30.‡c6 ‡b5 31.‡e7+ †xe732.ˆxe7 ‡xc3 33.bxc3 ˆdd234.ˆg1 ˆxc3 35.h3 h5 36.ˆa7‹h7 37.ˆa5 ‹h6 38.ˆa6 ˆcc2(acest final cu un singur turn ar firemiză, în timp ce perechea deturnuri negre mai activă faceapărarea extrem de dificilă)

    39.ˆb6 ˆf2! (pentru a susţineavansarea ›f) 40.ˆb3 f5 41.ˆa3f4 42.ˆb3 ‹g5 43.ˆa3 ‹h444.g3+ (o ultimă încercare) 44...fxg345.ˆgxg3 g5 46.‹g1 ˆfd247.ˆgf3 ˆd1+ 48.ˆf1 ˆxf1+49.‹xf1 ˆh2 50.‹g1 ˆxh3 [0–1]

    bzbzbzbzzbzbzbObtzbzbObKzbzbzbzbbzbzbzbzzbzbzbzpbzyYbzpzzbzbzbTr

    70 Volodia Vaisman

  • Mascarada alegerilor

    Comuniştii români au practicat întotdeauna o politică de duplicitate: pe de o parte,după prevederile Constituţiei, România era o democraţie populară, cu toată panopliade instituţii şi de organizaţii indispensabile, iar pe de altă parte, ei acţionau dupăprincipiul centralismului de stat: naţionalizare masivă şi deci absenţa oricăreiproprietăţi private, colectivizarea extensivă a agriculturii, planificarea de sus aeconomiei etc., asigurându–şi în acelaşi timp toate mijloacele pentru punerea lor înpractică, precum şi mijloacele de reprimare.

    Culmea acestei mistificări a fost atinsă cu mascarada alegerilor: prezentarea decătre un «front» (evident, condus de partid) a unui singur şi unic candidat şi obligareacetăţenilor de a veni la votare (ghiciţi pentru cine?!), de unde toţi erau aleşi «înunanimitate». În ultimii ani, erau în sfârşit prezentaţi doi candidaţi, dar, amândoi fiinddin acelaşi front, alegerea era complet întâmplătoare.

    Departe de a fi un mijloc de a selecţiona guvernanţii ţării, alegerile în Româniaaveau un singur scop: de a consacra legitimitatea conducătorilor partidului şi de aface în acest fel educaţia politică a poporului. Şi, pentru a crea iluzia unei mai marireprezentativităţi sociale, comuniştii au prezentat de–a lungul anilor diverse Fronturi:al Democraţiei populare (1948–1968), al Unităţii socialiste (1968–1980), alDemocraţiei şi unităţii socialiste (1980–1989). Scorurile comunicate erau fărăsurpriză: 93,2% (1948), 98,84% (1952), 98,88% (1957), 99,77% (1961), 99,85%(1965), 99,75% (1969), 98,80% (1975), 98,52% (1980), 99,73% (1985). Această«reţetă» se aplica de altfel la toate nivelele vieţii de zi cu zi.

    Absenţa unei alternative de reînnoire a conducerii de partid, şi deci a ţării, a avutconsecinţe nefaste: conducători bătrâni şi ramoliţi, instaurarea unui cult alpersonalităţii şefului suprem, înconjurat de un clan care se agăţa de putere.

    Pentru a înţelege decalajul care exista între aceste ciudate alegeri şi realitate, estesuficient să ne amintim că în noiembrie 1989 Ceauşescu se face ales «triumfal» pentrua nu ştiu câta oară, dar acelaşi popor se revoltă imediat, pentru a–l executa o lună maitârziu şi a scoate partidul comunist în afara legii!

    Existenţa alegerilor este atuul unei democraţii, de aceea desemnareaconducătorilor unei ţări este problema întregului popor, indiferent de naţionalităţi şicredinţe. De aceea, oricând este bine să aruncăm o privire în trecut pentru a vedeacând şi de ce ne–am pus pe nas ochelarii cu dioptriile altora?!

    Sarcina unui preşedinte de ţară şi a guvernului său este de a dezvolta economia şisă asigure sănătatea şi bunăstarea poporului său, să nu încarce ţara şi generaţiileviitoare cu datorii şi cheltuieli disproporţionate, să–şi ocrotească populaţia,asigurându–i libertatea de exprimare şi nu să folosească serviciile secrete, poliţia şijustiţia pentru menţinerea intereselor sale. Apoi, spre deosebire de aleşii locali bunigestionari, ce rost are să realegi un preşedinte de ţară a doua sau a nu ştiu câta oară?!Ceea ce, eventual, n–a reuşit să facă în primul său mandat, de ce ar putea–o face dupăaceea?! De altfel, o infimă doză de precaritate profesională la toţi «aleşii poporului»le–ar permite să resimtă un pic senzaţia unui şomer, ajutându–i astfel să–şi facă maibine treaba pe perioada mandatului lor.

    90 Volodia Vaisman

  • În elita naţională

    În anul 1974 am avut trei turnee internaţionale.La turneul de la Bucureşti, am făcut cunoştinţă cu «sistemul» federal, după

    care la mijlocul competiţiei se făceau socotelile, obligându–i pe outsideri să–i«ajute» pe favoriţi să facă norme sau să se claseze în frunte. Chiar şi în acestecondiţii, am putut realiza 6½/14 (+3 =7 –4), având cel mai bun rezultat al unuiromân împotriva străinilor (5½/9), dar numai două remize contra a 5 români!De atunci, acest turneu a început să nu prea mă mai intereseze...

    Puternicul turneu din Wroclaw (Polonia) a fost un triumf: Vaisman 10½/15(+8 =5 –2), cu două partide acceptate la premiul de frumuseţe, Szilagyi 10,F. Portisch 9½, Ilievski, Manasterski şi Witkowski 9, Grabczevski 8½,Kuligowski 8, Pojesziniec şi Babev 7½, Grossman 7, Kluger şi Akvist 6½,Cerny şi Nevole 4½, Vlahovic 2½.

    Turneul internaţional masculin al României – Bucureşti, 1974

    Rememorări şahiste 91

  • V. Vaisman – R. GrabczewskiWroclaw 1974

    1.‡f3 ‡f6 2.c4 e6 3.‡c3 d54.d4 c5 5.cxd5 ‡xd5 (mai des sejoacă 5...exd5) 6.e4 ‡xc3 7.bxc3cxd4 8.cxd4 ‡c6 (aici sau lamutarea următoare se poate juca8...†b4+ 9.†d2 †xd2 10.‰xd20–0 11.†c4) 9.†c4 b5!? 10.†e2!?(mai bine decât 10.†d3 †b4+11.†d2 †xd2+ 12.‰xd2 a6 13.a40–0 14.‰c3 †b7, B. Spasski – R.Fischer, meci 1972) 10...a6 11.0–0†b7?! (sau 11...†e7 12.a4 bxa413.†f4 ‡b4 14.‰xa4+ †d715.‰b3 †c6 16.d5!, M. Romm –M. Peretz, Netanya 1973) 12.a4 b413.d5! exd5? (trebuia 13...‡a5)14.exd5 ‡a5 15.†b5+!! (pentru adegaja cu tempo coloana de atac e)

    15...axb5 16.ˆe1+ ‹d7(16...†e7 17.d6 +–) 17.‡e5+ ‹c7(sau 17...‹c8 18.‰g4+ ‹b819.†f4 ‹a7 20.axb5) 18.‰c2+‡c4 (18...‹b8 19.†f4 †d620.‡xf7 +–) 19.‡xc4 bxc420.‰xc4+ ‹b8 21.ˆe8! (poantacombinaţiei care a determinat

    premiul de frumuseţe al turneului)21...‰xe8 22.†f4+ ‹a7 23.‰d4+‹a6 24.†c7 [1–0]

    Am câştigat un interesant turneuopen din oraşul polonez Przemysl,cu 19 participanţi în 11 runde:Vaisman (+7 =2 –2) şi Witkowski8/11, Marcovici şi Ehrenfeucht 7½,Maciejewski şi Szymczak 7,Chojnicki 6½, Gromek şi Mamrot 6,Kojder şi Klusek 5½ etc.

    V. Vaisman – W. EhrenfeuchtPrzemysl 1974

    1.‡f3 g6 2.d4 ‡f6 3.c4 †g74.‡c3 0–0 5.e4 d6 6.†e2 e5 7.d5‡h5 (aici se joacă îndeosebi 7...c5,7...c6, 7...a5, 7...‡a6, 7...‰e8)8.g3! f5?! (din nou, trebuia alesîntre 8...c6, 8...a5, 8...‡a6) 9.exf5gxf5 10.‡xe5! ‡xg3 11.hxg3 dxe512.†h6 f4? (trebuia continuatădezvoltarea cu 12...‡d7) 13.†xg7‹xg7 14.†d3 †f5 15.†xf5 ˆxf516.‰d3 ‰g5 17.g4!? (albulsacrifică un pion pentru a deschideliniile spre regele advers)

    yzbQkMbYzmzbzoOoozbzbzbzHnzpzbzbpObzbzbzzbzbzczbbPbzbPpPTbNdztRb yHbzbzbz

    OoObzbKobzbzbzbzzbzpOyQbbzpzbOpzzbCdzbzbpPbzbPbzTbzbRbzt

    92 Volodia Vaisman

  • 17...‰xg4 18.‹d2! ˆg5(singura apărare) 19.‰xh7+ ‹f820.‰xc7 ‡a6 21.ˆh8+ ˆg822.‰xe5 ‹f7 23.ˆh7+ ˆg724.ˆxg7+ ‰xg7 25.‰xf4+ ‹g826.‰g3 (se putea deja ceda liniştit)26...‡c5 27.ˆg1 ‰xg3 28.ˆxg3+şi, în această poziţie, negrul a maiprelungit lupta încă zece mutări[1–0]

    În ceea ce priveşte concursurileinterne, încep cu un excelent rezultatpe masa 1–a în divizia A pe echipe:7/9, cu câteva partide bune.

    V. Vaisman – D. GhizdavuPoiana Braşov 1974

    1.d4 ‡f6 2.c4 c5 3.d5 b5 4.a4b4 5.‡d2 e5 6.e4 d6 7.b3 †e78.†b2 ‡bd7 9.g3 ‡f8 10.h4 h511.†h3 (într–o poziţie blocată, unschimb favorabil nebunului rău)11...†xh3 12.‡xh3 ‰d7 13.f30–0–0 14.‰e2 ‰e8 15.0–0–0 (albuldispune de un spaţiu mai mare demanevră şi de o mobilitatesuperioară a figurilor) 15...‡6d716.‡f2 f6 17.‡d3 g5 (o mutare«activă» care slăbeşte iremediabilcâmpul f5) 18.‡f1 ‡g6 19.‡e3‹c7 20.‡f5 ‰f7 21.ˆdf1 ˆdg822.‹b1 †d8 23.‰e3! a5 (seameninţa 24.‡xb4!) 24.f4! (unicastrăpungere, realizată la momentulpotrivit) 24...gxf4 25.gxf4 ‰h726.ˆf2 †e7 (26...‡e7 27.‡xd6!‹xd6 28.fxe5+ fxe5 29.†xe5+!‡xe5 30.‰xc5+) 27.‰h3 ˆe8

    28.fxe5 fxe5 29.ˆhf1 ˆhf830.†c1! (acum, toate piesele albeocupă poziţii excelente) 30...†f631.‹a2 †h8 (negrul îşi punesperanţe în mutarea ‡f4 care i–armai înviora jocul) 32.†h6 ˆf633.†g5 ˆff8 34.‰e3 ˆc835.‰g3 ˆce8 36.‰h3 (acum,la 36...ˆc8 ar fi urmat 37.‡xd6!‹xd6 38.‰e6+ ‹c7 39.ˆf7 +– şicum alte mutări mai bune nu se văd,presat de criza de timp, negrulgafează) 36...‰g8? 37.‡h6! [1–0]

    V. Vaisman – M. BreazuPoiana Braşov 1974

    1.e4 e5 2.‡f3 ‡c6 3.†c4 ‡f64.d4 exd4 5.e5 d5 (deşi inferioare,5...‡e4 sau chiar 5...‡g4 oferăsuficiente posibilităţi pentru egalare)6.†b5 ‡e4 (mutarea extravagantă6...‡d7 este mai bună decât pare laprima vedere) 7.‡xd4 †d78.†xc6 bxc6 9.0–0 †c5 10.†e3 (ometodă poziţională pe care ampreferat–o continuării principale10.f3 ‡g5 11.†e3 †b6 [11...0–0]12.‰d2 [12.f4 ‡e4] 12...h613.‡b3 0–0 14.‡c3 f5 15.f4)10...0–0 (la 10...‰e7 11.ˆe1apărând indirect ›e5)11.‡d2 ‡xd2 12.‰xd2 ‰e7 (sau12...†b6 13.†g5 ‰e8 14.ˆfe1 c515.†f6! cu atac câştigător. E. Haag– E. Varnusz, Budapesta 1958)13.‡b3! †b6 14.ˆae1 ˆfe8 15.f4†f5 16.‰c3 ‰d7 17.†c5 ˆab8(întârzie cu o mutare blocadacompletă pe câmpurile negre)

    Rememorări şahiste 93

  • Pus la index

    Viaţa, o carieră, reuşita sunt, din păcate, noţiuni inconstante şi efemerecare nu depind de mare lucru. Odată ajuns pe culmea artei tale, crezi că poţiprofita de anumite avantaje, dar noul rang îţi scoate în cale alte probleme.

    În România, comuniştii preamăreau desigur libertatea, egalitatea,democraţia, coexistenţa paşnică şi alte asemenea cuvinte frumoase dar, decând au ajuns la putere, unicul lor scop era de a–şi păstra prin orice mijloaceprivilegiile. Dintr–o doctrină presupusă să apere poporul său, comunismul adevenit dictatura unei mici minorităţi care, pentru a se putea menţine la putere,a trebuit să se doteze cu aparate de represiune. Şi, în absenţa statului de drept,omniprezenta Securitate dispunea de puteri discreţionare, domeniile sale deintervenţie fiind nelimitate: acordarea locurilor de muncă şi a locuinţelor,promovarea sau stigmatizarea social–politică, întocmirea dosarelor personaleşi eliberarea paşapoartelor etc. Pe lângă îndoctrinarea ideologică, mizeriamaterială şi suferinţa morală, ea ştia de asemenea să întreţină o atmosferă denesiguranţă, de anxietate şi de frică a denunţurilor, care puteau să vină în oricemoment şi de peste tot.

    Rezultatele ultimelor ani şi, îndeosebi, calitatea partidelor mele arată că amajuns la un nivel de mare maestru şi, dacă mi s–ar fi dat condiţiile necesare,fără îndoială că mi–aş fi continuat ascensiunea. Dar probabil că persoana meanu intra în tiparele unui «demn reprezentant al sportului românesc» şi în anul1977 încep să apară primele semne ale îndepărtării mele ca sportiv deperformanţă. Dar în viaţă – din care şi sportul face desigur parte integrantă –este mai puţin important să nu te poticneşti, ci de fiecare dată să poţi să teridici şi să porneşti mai departe!

    Nefiind deloc trimis în străinătate, dar trebuind totuşi să continui să joc, amcăutat să mă descurc prin propriile mele mijloace, ca turist sau prin club, caprintr–un meci amical Iaşi – Rzeszow, unde câştig cele două partide de pemasa 1–a.

    Rememorări şahiste 133

  • V. Vaisman – J. NowakRzeszow 1977

    1.d4 ‡f6 2.c4 e6 3.‡c3 †b44.e3 ‡e4?! 5.‰c2 f5 6.†d3 ‡f6?!(era mai bine 6...0–0!? 7.‡ge2 b68.0–0 †xc3 9.‡xc3 ‡xc310.‰xc3 †b7 11.b4) 7.a3 †xc3+8.‰xc3 b6 9.‡e2 †b7 10.f3 0–011.b4 ‡h5 12.0–0 ‰h4 13.†d2ˆf6 14.g3! ‰h3 15.ˆf2 g5 16.d5!ˆh6 17.e4 ˆg6 18.exf5 exf519.‰e5 d6 20.‰e8+ ‹g7 21.†c3+ˆf6 22.†xf6+ ‡xf6 23.‰e7+‹g6 24.‡d4 †c8 25.ˆe1 ‡a626.ˆe6! †xe6 27.dxe6 (27...‰h628.‰f7#) [1–0]

    J. Nowak – V. VaismanRzeszow 1977

    1.‡f3 d6 2.c4 g6 3.g3 †g74.†g2 e5 5.e4?! (era mai bine5.‡c3) 5...‡c6 6.‡c3 †g4(negrul ia sub control câmpul d4)7.h3 †xf3 8.†xf3 ‡d4 9.†g2‡e7 10.d3 0–0 11.0–0 a6(pentru contrajocul pe flanculdamei) 12.f4 exf4 13.gxf4 ˆb814.†e3 f5! («stopul» clasic)15.‰d2 b5 16.‰f2 c5 17.ˆae1‰a5 18.‹h1 b4! (forţeazăevenimentele) 19.‡d5 ‡xd520.exd5 b3! 21.a3 ‡c2 22.†d2‰c7 23.ˆb1 †d4 (câmpul d4va servi de manevre pentru figurilenegrului) 24.‰g3 ‰g7 25.†c1ˆfe8 26.†f3 ˆb7 27.†d1 ˆbe7(activitatea pieselor negre estemaximală)

    28.†d2 ‰h6 29.†xc2 bxc230.ˆbc1 ˆe2! (sacrificiu de piondecisiv) 31.ˆxc2 †e3 32.†c1ˆxc2 33.†xe3 ˆxb2 34.ˆf2ˆb1+ 35.‹g2 ‰h5 (ameninţă‰d1–h1+) [0–1]

    Caut să compensez lipsa ieşirilorîn străinătate cu câteva participări lacompetiţii interne:

    – în divizia A pe echipe, fac5½/9, iar după un clasament separat,cei doi juniori ai echipei noastredevin campioni ai ţării;

    – organizez şi joc MemorialulM. Sadoveanu din Iaşi:Popov 9/11, Kertesz şi Bielczyk 8,Szilagyi, Botez şi Stanciu 7,Bellon Lopez 6½, Vaisman şi Foişor6, R. Szmetan 5, Marcovici 4,Gumrukomoglu 3½, Cojocaru 2;

    – particip la un turneu din oraşulConstanţa: Biriescu 8/11,Vaisman (+4 =6 –1) şi Stanciu 7,Mititelu şi Grabcewski 6,Onat, Illijin şi Voiculescu 5½,Pantaleev 5, Kertesz 4½,R. Szmetan 4, Martin 2.

    bzbzyzkzzbzbYbQoozbObzozzbOpzozbbzpMbPbzPozpzbDpbPhzbzbzztNnztzr

    134 Volodia Vaisman

  • V. Vaisman – R. AlexandrescuMangalia 1977

    1.e4 ‡f6 2.e5 ‡d5 3.d4 (se maipoate juca şi 3.†c4 ‡b6 4.†b3 d55.d4 †f5 6.‡e2 e6 7.‡g3 †g68.0–0 h5 9.c3 c5 10.†e3 ‡c611.‡d2 cxd4 12.†xd4 ‡xd413.cxd4 ˆc8 14.‡e2 a6 15.h3†b4 16.a3 †a5 17.‡f4 †f518.‡f3 ‡c4 19.‡d3 g5 20.‡c5‡xb2 21.‰e2 g4 22.‡h2 ˆxc523.dxc5 ‡d3 24.†c2 ‡xc525.†xf5 exf5 26.ˆab1 ‰d727.ˆfc1 ‡e4 28.‰b2 ˆh629.‰xb7 ‰xb7 30.ˆxb7 †b631.ˆc8+ †d8 32.ˆbb8 [1–0],V. Vaisman – A. Kertesz, Bucureşti1975) 3...d6 4.‡f3 g6 (continuareaprincipală este 4...†g4 5.†e2 şiaici 5...e6 sau 5...c6) 5.†c4 ‡b66.†b3 †g7 7.‡g5!? (aici se maijoacă 7.a4, 7.‰e2 şi 7.exd6 cxd68.0–0) 7...d5 (sau 7...e6 8.‰f3 ‰e79.‡e4) 8.f4 (se mai poate juca8.0–0 0–0 9.f4 f6 10.‡f3 †g411.‡bd2 ‡c6 12.c3 ‰d7 13.h3†xf3 14.‡xf3, V. Vaisman – R.Szmetan, Iaşi 1978) 8...f6 9.‡f3†g4 (sau 9...‡c6 10.c3 0–0 11.0–0†f5 12.‡bd2 ‡a5 13.†c2 fxe514.‡xe5 ‡ac4 15.‡df3, A.N.Zaiţev – J. Pribyl, Graz 1979)10.‡bd2 ‡c6 11.c3 0–0 (poatetrebuia preferat 11...‰d7 urmat de0–0–0) 12.h3 †xf3 13.‡xf3 e614.†c2! ‰d7 (urmează un atac tipasupra rocadei regelui negru)15.h4!? †h6? (o mare greşeală)16.h5 gxh5 (trebuia poate blocat cu

    16...fxe5 17.fxe5 g5 18.‡h2!)17.ˆxh5 ‰g7 18.‹f2! fxe519.fxe5 †xc1 20.‰xc1 h621.ˆxh6 [1–0] O sinucidere clasică,datorată slabelor cunoştinţeteoretice.

    V. Vaisman – O. FoişorIaşi 1977

    1.d4 ‡f6 2.c4 g6 3.‡c3 †g74.e4 d6 5.†e2 0–0 6.†g5 c5 7.d5h6 (erau de asemenea posibile:7...a6, 7...b5, 7...‰a5, 7...e6) 8.†f4ˆe8?! (trebuia 8...e6, fără a seîngrijora de ›d6) 9.‰d2 ‹h710.ˆd1! (desigur, nu 10.0–0–0 b5!?11.f3 ‰a5 12.cxb5 a6) 10...‡a611.‡f3 ‡c7 12.0–0 a6 13.a4 b614.h3 ‡d7 15.ˆfe1 ˆb8 16.†f1(negrul s–a încurcat şi, în faţaameninţării e4–e5, el încearcă săblocheze) 16...‡e5 17.‡xe5 dxe518.†e3 a5 19.†e2 ˆf8 20.‹h1‡e8 21.f4! h5 22.ˆf1 †a6? 23.b3‰d6 24.f5 ˆh8 25.ˆf2 ˆd826.ˆdf1 ‰d7 27.‹g1 ‡d6 28.g4!(ofensiva albului este imparabilă)28...hxg4 29.†xg4 ‰c7 30.‰e2†c8 31.fxg6+ fxg6 32.†e6!(pentru a obţine importantul câmppentru ‡c3) 32...ˆdf8 33.‰g4†f6 34.ˆg2 ˆhg8 35.ˆxf6!(cu încheierea 35...ˆxf6 36.‰h4+‹g7 37.‰h6#) [1–0]

    Gy. Szilagyi – V. VaismanIaşi 1977

    1.d4 c5 2.d5 e5 3.c4 d6 4.‡c3g6 (dintr–un Benoni, trece într–o

    Rememorări şahiste 135

  • De ce n–am ajuns mare maestru?!

    În lunga mea carieră, am bătut sau m–am clasat înaintea destui marimaeştri. Şi atunci, mi s–a pus deseori întrebarea: de ce n–am ajuns maremaestru ca mulţi alţii, chiar mai slabi decât mine?!

    Fără nicio umbră de grandomanie, sunt convins că, la un moment dat,aveam calităţile şi forţa necesare pentru a deveni mare maestru, dar viaţa adecis altfel. Dintre cauzele directe care s–au interpus, pot cita următoarele:

    – pe timpul meu, în România nu prea existau turnee cu norme de maremaestru, iar ca să ieşi din ţară era foarte greu; când mi s–a permis în sfârşit săjoc în ţările prietene, am devenit repede maestru internaţional, câştigândturneele de la Wroclaw, 1974 (10½/15) şi Budapesta, 1975 (10/14);

    – apoi, în cadrul politicii federaţiei române, numai anumiţi maeştri aleşi pesprânceană puteau beneficia de turneele mai importante, ca norme şi premii;

    – personal n–am avut decât foarte rar competiţii adecvate, în timp ce laturneul internaţional din Bucureşti, unde o eventuală rară normă de MMI eraîntotdeauna prea ridicată, conducerea avea preferaţii ei pentru «cotizarea depuncte».

    La reluarea carierei mele şahiste în Franţa, au apărut alte impedimente decu totul altă natură. În primul rând, din motive financiare, eram obligat să joctot ce puteam: openuri, pe echipe, rapide, chiar şi bliţuri, în timp ce turneeclasice aproape că nu se organizau. Apoi, primele turnee cu norme pe carele–am jucat aici mi–au întărit convingerea că pot încă să le realizez: openulinternaţional din Montpellier, 1985, unde am făcut 7½/9 şi turneul SofitelMasters din Montpellier, 1987 cu 7/9. Îmi trebuia încă o a treia normă, chiarcât de mică, dar... Neavând încă naţionalitatea franceză şi deci un paşaport,nu puteam ieşi de pe teritoriu pentru a căuta un open sau un turneu adecvat şi,în plus, legat printr–un contract de antrenor cu Place aux Sports, mi–era teamăsă nu fiu concediat pe timpul când voi fi plecat.

    În fine, anii au trecut şi m–am angajat în tot felul de activităţi şi acţiuni:antrenoratul, scrisul, studiul metodologiei şi al psihologiei şahiste, formareaaltor antrenori etc. care m–au îndepărtat şi mai mult de acest titlu, pe care dealtfel nu l–am râvnit niciodată.

    Venirea şi încadrarea mea în activitatea şahistă din sudul Franţei a dat ideide performanţă conducătorilor de aici, propulsând imediat şahul din oraşulMontpellier în elita naţională.

    192 Volodia Vaisman

  • Astfel, sezonul 1987/88 a fostexcepţional pentru clubul meu:calificarea în Naţionala 1, unde euam realizat 6½/7 şi o finală a CupeiFranţei (1½–2½ contra Dortan),rezultatul meu general fiind 4½/5.

    V. Vaisman – J. PyMontpellier 1987

    1.‡f3 ‡f6 2.c4 d6 3.d4 ‡bd74.‡c3 e5 5.e4 c6 6.†e2 †e7 7.0–00–0 8.ˆe1 (se poate începe şi cu8.ˆb1) 8...ˆe8 9.†f1 †f8 (merităatenţie 9...‰c7!? urmat de manevra‡f8–g6) 10.ˆb1 a5 (un plan maiactiv era 11...exd4!? 12.‡xd4 a4 şiapoi ‡c5, ‰a5) 11.a3 ‰c7 12.d5!g6 13.b4 †g7 14.h3 cxd5?! (poatetrebuia căutat contrajocul prin14...‡h5!?) 15.‡b5 ‰b8 16.cxd5axb4 17.axb4 ˆf8 18.‰c2 ‡e819.†e3 (în faţa ameninţării †a7,poziţia negrului este deja dificil deapărat) 19...‡df6 (cu ideea 20.†a7ˆxa7 21.‡xa7 †xh3) 20.‡d2!†d7 21.ˆec1 †xb5 22.†xb5‰d8 23.‡b3 ‰e7 24.‡a5 ‡h525.†xe8 ˆaxe8 26.‰c7!

    Albul şi–a realizat planul de jocpe flancul damei şi ›b7 va cădea.26...‰h4 27.‡xb7 ˆe7 28.‰c6‡f4 29.‡xd6!? (de dragul pionilor,sacrifică o calitate)29...‡e2+ 30.‹h2 ‡xc1 31.‰xc1!†f6 32.g3 ‰h5 33.‰d1 ‰xd134.ˆxd1 ˆd7 35.‡c4 ˆb836.†c5 †g7 37.‹g2 f6 38.f4 exf439.gxf4 †f8 40.e5 fxe5 41.fxe5†xc5 42.bxc5 ˆbd8 43.d6 ‹f744.c6 ˆa7 45.c7 ˆh8 46.‡b6(triumful pionilor) [1–0]

    Turneele mele din 1988:– Douai: 6/9, St. Quentin: 5/7,

    Pau: 6/9, Chanac: 5/9, Uzès: 6/9;– Villeneuve–Tolosane: Vaisman,

    Sahovic, Pira, Kosten 6/7, Sharif,Pergericht, Gomez, Hebden, Orlov,Bricard şi Lane 5½, Gunawan, D.Roos, Hector, Santo–Roman 5 etc.;

    – Sofitel Masters – Montpellier:Klaric, Sahovic şi Simic 10/15,Illescas 9½, Anic 9, Miralles,Bischoff, Vaisman, Bricard şiAndruet 8½, Hebden 8, Vincent 7,Pira 5, Santo–Roman 3½, Gachon 3,R. Weill 2½.

    J.M. Matisson – V. VaismanToulouse 1988

    1.d4 c5 2.d5 e5 3.c4 d6 4.e4†e7 5.‡c3 ‡f6 6.†d3 (alteposibilităţi sunt 6.‡f3, 6.g3,6.†e2) 6...‡bd7 (teoria analizeazămai ales 6...0–0) 7.‡ge2 ‡f8!?8.f4 exf4 9.†xf4 ‡g6 10.†g3 0–011.‰d2 ‡g4! (leit–motivul

    bzbzyYkzzoDbQoMobzbObzozCbzpObzhbPbzpzbzzbzbNbzpbzbzbPpzztTbzbRb

    Rememorări şahiste 193

  • Miniaturile mele

    Desigur, în practica şahului există multe elemente care pot să perturbeunitatea şi perfecţiunea unei partide, printre care obligaţia de a respectaanumite reguli stricte, extrema complexitate şi dificultate a jocului, limitele şiimperfecţiunea fiinţei umane, opoziţia unui adversar care ne combate fărăîncetare etc.

    Interferenţa între toate aceste inconveniente cu necesitatea abordăriirealităţilor de pe tabla de joc poate da naştere la incertitudini în minteajucătorului, de unde posibilitatea apariţiei greşelilor.

    Extinderea şi gradul de gravitate al greşelilor sunt extrem de diverse în şah,iar consecinţa lor este de obicei dezavantajul (poziţional sau material) sauchiar pierderea rapidă a partidei. Astfel, se pot comite greşeli încă de laprimele mutări din diverse cauze, precum:

    – încălcarea principiilor fundamentale;– înlănţuirea greşită a unor mutări contradictorii;– confuzie în alegerea unei variante;– reluarea unei recomandări slab fondate;– alegerea unui sistem incorect sau a unui plan greşit;– necunoaşterea unei anumite variante;– utilizarea unei «noutăţi» prost pregătite;– alegerea greşită a variantei de deschidere în funcţie de un anumit

    adversar sau care nu corespunde stilului propriu de joc;– şi, desigur, tot felul de greşeli grave – gafe sau orbiri –, datorate lipsei de

    concentrare, pripelii impulsive, relaxării premature, autosatisfacţiei etc.Toate acestea pot conduce la înfrângeri rapide, chiar sub graniţa celor

    20 de mutări care limitează o miniatură. Pe de altă parte, studierea acestorapoate fi plăcută, pentru că sunt eminamente tactice, deci interesante deurmărit, uşoară, câştigătorul impunându–se relativ repede în urma unorgreşeli adverse, deci nu cer atât de mult timp pentru a le analiza şi memora sauinstructivă, pentru că ne putem da uşor seama de greşeli, de consecinţe şi deceea ce trebuia făcut în locul lor.

    Este desigur o muncă interesantă, dar care cere multă implicare,responsabilitate şi simţ autocritic, cu atât mai mult necesară cu cât, la nivelulde astăzi, o mică inexactitate, chiar contra unui jucător mai puţin puternic,poate conduce implacabil la înfrângere.

    Iată aşadar câteva din miniaturile mele, de care îmi amintesc cu multăplăcere!

    230 Volodia Vaisman

  • V. Vaisman – H. HerşcoviciIaşi 1956

    1.e4 e5 2.‡f3 ‡c6 3.d4 exd44.†c4 †b4+?! 5.c3 dxc3 6.0–0cxb2 7.†xb2 ‡f6 (sau 7...†f88.‡c3 †e7 9.‡d5 ‡f6 10.‡g50–0 11.‡f4 d6 12.†xf6! †xf613.‡xh7! †xa1 14.‰h5 ‡e515.‡g5 ˆe8 16.‡xf7 +–) 8.‡g50–0 9.e5 d5 (9...‡xe5 10.†xe5 d511.‰c2!) 10.exf6 gxf6(sau 10...dxc4 11.‰h5 h6 12.‡e4!c3 13.‡bxc3 gxf6 14.‡d5)11.‡xh7 (o altă continuare aatacului era 11.†d3) 11...‹xh7?(trebuia încercat 11...†e7 sau11...‡e5) 12.‰h5+ ‹g8 13.†d3ˆe8 14.‰h7+ ‹f8 15.‰h8+ ‹e716.‰xf6+ ‹f8 17.‰h6+ ‹e718.†f6+ [1–0]

    V. Vaisman – I. DobrescuConstanţa 1957

    1.e4 e6 2.d4 d5 3.†e3!? dxe44.‡d2 ‡f6 5.f3 exf3 (se putea şidirect 5...‡d5) 6.‡gxf3 ‡d57.‰e2 ‡xe3 8.‰xe3 †e7 9.†d3‡d7 10.c3 (era mai exact 10.0–0)10...a6 11.0–0 0–0 12.‡c4(era posibil şi 12.ˆae1) 12...b513.‡ce5 ‡xe5?! 14.‡xe5 †b715.ˆae1 ˆc8 16.‰h3 (interesantera 16.‡xf7!? ˆxf7 17.†xh7+‹xh7 18.ˆxf7 ‹g8 19.ˆef1)16...g6? (mai rezistent era 16...h6)17.‡xf7! ˆxf7 18.ˆxf7 ‹xf719.‰xh7+ [1–0]

    V. Vaisman – C. CiochinăIaşi 1958

    1.e4 e5 2.‡f3 ‡c6 3.d4 exd44.‡xd4 †c5 (alte posibilităţi:4...g6, 4...‡ge7, 4...‰h4, 4...‡f6)5.‡b3 †b6 6.a4 ‰f6 7.‰e2 a5(ceva mai bine era 7...a6) 8.‡c3‡ge7 (trebuia jucat 8...‡b4! 9.h4)9.†e3 (9.‡d5!?) 9...†xe3?!10.‰xe3 ‡b4 (sau 10...0–011.0–0–0 d6 12.‡b5 †e613.‡3d4 ‡xd4 14.ˆxd4 ‡c615.ˆd2, Vl. Hort – GarciaGonzales, Malta 1980) 11.0–0–00–0 12.‡b5 c6 13.‡d6 ‡ed514.‰g3 ‡b6 15.c3! ‡xa4 16.e5‰h6+ 17.f4 ‡d5 18.ˆxd5! cxd519.‡f5 cu mat sau pierderea damei[1–0]

    V. Vaisman – I. IaroviciVatra Dornei 1958

    1.d4 ‡f6 2.c4 e6 3.‡c3 †b44.e3 c5 5.†d3 ‡c6 6.‡ge2 (6.‡f3permitea 6...†xc3+ 7.bxc3 d6)6...d5?! (era mai bine 6...cxd47.exd4 d5) 7.cxd5 ‰xd5?! 8.0–0†xc3 9.bxc3 cxd4 10.exd4 0–011.‡g3 e5 (se pare că negrul nu areprobleme, dar...) 12.†g5! e413.†xf6 exd3 14.‡h5! g615.‡g3 ‰e6 16.‰f3 ‰g4 17.‰e3‰e6 18.‰f4 (acum nu mai merge18...‰g4 19.‰h6 +–) 18...‡e719.c4 ‡f5 20.‡e4 ˆe8 21.†e5[1–0]

    Rememorări şahiste 231

  • A. Cioană – V. VaismanSinaia 1959

    1.e4 e5 2.‡f3 ‡c6 3.†c4 ‡f64.‡c3 †c5 (celelalte posibilităţisunt 4...†b4 şi 4...‡xe4) 5.0–0 d66.h3? (evită varianta 6.d3 †g4 7.h3h5!?) 6...†e6 7.†b3 ‰d7 8.d3 h69.†e3 g5!? (mutarea normală era9...†b6) 10.†xc5 dxc5 11.†xe6fxe6!? 12.‡h2 h5 13.g3 0–0–014.a3 ‰g7 (cu toate «slăbiciunile»sale de pioni, poziţia negrului estemult mai dinamică) 15.‰c1 ‡d416.b4 c4! 17.dxc4? ‡xe4 (decisiv:18.‡xe4 ‡e2+) 18.‰e3 ‡xc319.ˆfe1 e4 [0–1]

    V. Vaisman – CalmuschiSuceava 1961

    1.e4 e6 2.d4 d5 3.‡c3 ‡f64.†g5 †e7 5.e5 ‡fd7 6.h4 h6(6...†xg5 7.hxg5 ‰xg5 8.‡h3‰e7 9.‡f4 cu atac) 7.†d2 a68.‰g4 †f8 (sau 8...‹f8 9.ˆh3 cuatac) 9.‡ge2 c5 10.‡f4 cxd4?(trebuia 10...‡c6) 11.‡xe6! fxe6(sau 11...‡xe5 12.‡xg7+ †xg713.‰xg7 ‡g6 14.h5!) 12.‰g6+‹e7 13.‡xd5+! (eliberează drumulpionului câştigător) 13...exd514.†b4+ ‡c5 15.†xc5+ ‹d716.e6+ ‹c7 17.†b6+! ‹xb618.e7+ [1–0]

    V. Vaisman – P. DiaconescuIaşi 1961

    1.d4 d5 2.c4 dxc4 3.‡f3 ‡f64.e3 a6 5.†xc4 †g4 (în acestgambit de damă acceptat, există

    două variante distincte cu aceastăieşire: 3...‡f6 4.e3 †g4 5.†xc4 e6şi 3...a6 4.e3 †g4 5.†xc4 e6;viitorul mare maestru princorespondenţă le amestecă şi esteimediat sancţionat) 6.‰b3! (multmai tactic era 6.†xf7+ sau 6.‡e5)6...e6 7.‰xb7 ‡bd7 8.‡bd2 ‰b89.†xa6 †b4 10.‰xb8 ˆxb811.0–0 †xd2 12.‡xd2 0–0 13.a3c5 14.f3 †h5 15.dxc5 ‡xc516.†c4 ˆfd8 17.b4 ‡d3 18.†xd3ˆxd3 19.e4 ‡d7 20.‹f2 şi, rămasfără doi pioni, negrul a cedat [1–0]

    V. Vaisman – I. SzaboBucureşti 1963

    1.e4 c5 2.‡f3 d6 3.d4 cxd44.‡xd4 ‡f6 5.‡c3 a6 6.†g5‡bd7 (mutarea curentă este 6...e6)7.†c4 ‰a5 8.‰d2 e6 (se poateintercala şi mutarea 8...h6!?)9.0–0–0 (o altă idee este 9.0–0 ‡e5sau †e7) 9...b5 10.†b3 (10.†d5b4! 11.†xa8 bxc3 =, în timp ce10.†xe6 nu dă mare lucru)10...†b7 11.ˆhe1 ˆc8 (celelalteposibilităţi sunt aici: 11...0–0–0,11...†e7, 11...‡c5) 12.†xf6(mergea şi 12.e5!? ‡xe5 13.‡xe6fxe6 14.ˆxe5 dxe5 15.†xf6 ‰c716.†xe5 ‰f7 17.f4 †c6 18.‰e2†e7 19.g4 +–, L. Shamkovich –V. Titenko, U.R.S.S. 1963, dar euaveam o idee mult mai simplă)12...‡xf6 13.e5 b4 14.exf6 bxc315.‰f4 d5 16.‡xe6 fxe6 17.fxg7†xg7 18.ˆxe6+ [1–0]

    232 Volodia Vaisman

  • Pionul damei

    Cam prin perioada când am fostpus la index, motivaţia mea pentrustudiul şahului a scăzut mult. Fiindtotuşi obligat să joc din când în când,în special pe echipe, şi, de teama de anu cădea în vreo pregătire aadversarilor mei, m–am îndreptatspre deschideri solide, fără prea marisurprize. În acest fel, Pionul damei aintrat – şi a rămas mult timp – înrepertoriul meu de deschideri.

    Prima pereche de mutări 1.d4‡f6 inaugurează un complex dedeschideri, având dublul avantaj aluniversalităţii şi al diverselorposibilităţi de transpunere. Pionuldamei cuprinde o serie întreagă desisteme, precizate de următoarele2–3 mutări albe şi în funcţie deschemele opuse de negru:

    • 2.†g5 – atacul Trompovsky;• 2.‡f3 e6 3.e3 – sistemul Colle

    –Zukertort;• 2.‡f3 e6 3.†f4 – sistemul

    Londra;• 2.‡f3 e6 3.†g5 d5 – sistemul

    Torre–Petrosian;• 2.‡f3 c5 – cu treceri în diverse

    Benoni;• 2.‡f3 g6 + d6 – cu o schemă de

    Pirc–Ufimţev;• 2.‡f3 g6 + d5 – cu o schemă de

    Grünfeld;• 2.‡f3 c5 3.d5 b5 – contra

    gambitele Blumenfeld şi Volga;• 1.d4 f5 2.‡c3 ‡f6 3.†g5 –

    contra Olandezei.

    V. Vaisman – P. van DongenMontpellier 1991

    1.d4 d5 2.‡f3 e6 3.†f4(desigur, se poate insista cu3.†g5!? de exemplu: 3...†e74.†xe7 ‡xe7 5.‡bd2 b6 6.c3†b7 7.e3 ‡d7 8.†d3 ‡f6 9.‡e50–0 10.‰f3! ˆc8 11.g4!? ‡g612.‡xg6 fxg6 13.‰h3 ‰e7 14.f4c5 15.0–0 ˆc7 16.‡f3 a6 17.‡e5‡e4 18.g5! ˆf5 19.†e2 †c820.†g4 ˆf8 21.‰h4 ‡d6 22.ˆf3‡f5 23.†xf5 gxf5 24.ˆh3 g6?25.‡xg6 [1–0], V. Vaisman –M. Buşe, Bucureşti 1983) 3...‡f64.e3 †e7 (4...†d6 era de asemeneaposibil) 5.h3 (sau direct 5.‡bd2,dar această mutare profilacticătrebuie oricum făcută)5...0–0 6.‡bd2 c5 7.c3 b6 8.‡e5(cu ideea 8...†a6 9.‡c6!?)8...†b7 9.†d3 ‡c6 10.0–0 ‡xe511.†xe5 ‡d7 12.†g3 a513.‰e2 ‰c8 14.ˆac1!? †a615.c4 ‰b7 16.b3 ˆac8 17.‡f3(albul a reuşit să evite schimbulnebunilor de câmpuri albe)17...‡f6 18.†h4 ˆfd8 19.ˆfd1‰a8 20.‡e5! †b7 (recunoaştereagreşelii...) 21.f4 cxd4 22.exd4 dxc423.bxc4 ˆe8 24.ˆe1 ˆcd825.ˆcd1 (25.†xf6 †xf626.†xh7+ ‹xh7 27.‰h5+nu duce decât la şah etern)25...‰b8 26.†c2 g6 27.‰f2 ‰c728.†g5 ‹g7 29.‰h4 ‡g8(albul a construit cu migală o poziţiede atac şi acum totul este gatapentru asaltul final)

    Rememorări şahiste 335

  • 30.‡xf7! ‹xf7 31.‰xh7+ ‹f832.†h6+ ‡xh6 33.‰xh6+ ‹g834.‰xg6+ ‹f8 35.‰h6+ ‹g836.†h7+ ‹f7 37.‰g6+ [1–0]

    V. Vaisman – P. VoiculescuEforie Nord 1982

    1.d4 ‡f6 2.†g5 d5(mai energice sunt 2...‡e4 sau2...c5) 3.e3 c6 4.†d3 ‡bd75.‡f3 ‰b6?! (impulsivitate, dispreţfaţă de principiile dezvoltării saudesconsiderarea adversarului?!)6.‡bd2 ‰xb2 7.0–0(cu toate că albul nu are decât treitempouri pentru pion, dama neagrăva mai pierde şi alte mutări pentrua părăsi «locul crimei»)7...‰c3 8.ˆe1 e6 9.e4 ‡xe4?!(schimbă singura sa figurădezvoltată; evident 9...dxe4 sau9...†e7 erau relativ mai bune)10.†xe4 dxe4 11.‡xe4 ‰a5 12.c4†e7 (12...†b4 13.ˆe3 f6 14.c5!)13.†xe7 ‹xe7 14.d5!(deschiderea cu orice preţ a liniilorpentru a ataca cât mai repede regelederocat)

    14...cxd5 15.cxd5 ‰xd516.‰a4 f6 (16...b6 17.ˆad1 ‡c518.‰b4 ‰h5 19.‡g3 ‰g620.‡e5) 17.ˆad1 ‰h5 (17...‰c618.‰b4+ ‹f7 19.‡eg5+)18.‰b4+ ‹f7 19.‡d6+ ‹g820.‡xc8 ˆxc8 21.ˆxd7 [1–0]

    V. Vaisman – M. SimonetSt. Affrique 2009

    1.d4 d5 2.‡f3 ‡f6 3.e3(desigur, mai activ este †f4 sau†g5, dar un joc solid este liniştitorpentru echipă) 3...c6 4.†d3 †g45.‡bd2 ‡bd7 6.h3 †xf3 7.‡xf3e6 8.0–0 †d6 9.b3 0–0 (o altă ideeera 9...e5 10.dxe5 ‡xe5 11.†b2)10.†b2 ‡e4 11.‡e5 f5 (poziţiaeste aproximativ egală, dar ceea ceeste important, ‡e4 negru esteinstabil) 12.‰e1 ‡xe5 13.dxe5†c5 14.f3 ‡g5 15.†d4 ‰b616.c3 †xd4 17.exd4 c5?! 18.‰e3‡f7 19.dxc5 (albul a câştigat unmic pion) 19...‰c7 20.f4 g5!(singurul contrajoc posibil)21.ˆae1 (mai simplu era 21.g3, daralbul a prins gust pentru deschiderea

    bzbYyzhzzmQbMoKobObzozozObzbCbNbbzpPbPbDzbzbzbzppznzbzpzzbztTbRb

    yzmzbzbYOozhKoOobzozozbzQbzpzbzbbzpzczbzzbzbzczbpzbzbPpPTbzdTbRb

    336 Volodia Vaisman

  • De acelaşi autor

    O idee străbate deschiderileZece idei şi combinaţii tipice în

    deschidere, exemplificate cu ajutorul a700 de partide şi testate în 200 deexerciţii. Dar cel mai mare merit alacestei cărţi rezidă în faptul că unmaterial extrem de vast este expus cumijloace atât de succinte şi economice,fără obişnuita abundenţă de comentariişi de text care agasează la unii autori.(400 pagini)

    Dincolo de importanţa incontestabilăa studiului teoriei şi practicii şahiste,concepţia mea de antrenor–publicist afost întotdeauna de a plasa jucătorul încentrul tuturor deciziilor, luate în afara şiîn timpul partidei.

    În acest fel, fiecare are posibilitateade a–şi exprima opţiunile în funcţie deconcepţiile şi cunoştinţele sale, deînţelegerea sa şahistă, de maniera de a seexprima în timpul partidei, deposibilităţile sale tehnice şi – la un nivelmai înalt – ţinând eventual cont de

    particularităţile adversarilor sau despecificitatea competiţiei. Daracceptarea unei asemenea concepţiiincumbă şi necesitatea de a–şi pregătipropriile strategii de joc, specificepentru fiecare etapă a partidei. Lucrărileurmătoare tratează această concepţieinedită de abordare a partidei de şah prinintermediul a câte 20 de strategii şi apeste 200 de partide instructive, totulexpus cu sobrietatea şi claritateaindispensabile unei înţelegeri tematice.

    Stratégies de jeuen début de partie

    (Strategii de joc în deschidere)

    Cunoaşterea deschiderilor a fostmult timp indispensabilă, iar studiulvariantelor – o ocupaţie prioritară ajucătorilor. O dată cu explozia practicăşi analitică a şahului, multiplicareagalopantă a analizelor, codificareaexcesivă a aprecierilor şi valsul continuual mutărilor, a urmări teoria a devenitextrem de delicat.

    Şi chiar dacă reuşim să jucăm dupăcele mai bune analize, pe tablă nu vor

    Rememorări şahiste 365