antre pre nor i atul

55
1 ANTREPRENORIAT ANTREPRENORIAT seminar seminar Prof. univ. dr. ing. Ioan Miloşan 2006/2007 Universitatea TRANSILVANIA din Braşov Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Upload: dana-mireanu

Post on 30-Nov-2015

27 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

antreprenoriat

TRANSCRIPT

Page 1: Antre Pre Nor i Atul

1

ANTREPRENORIATANTREPRENORIATseminarseminar

Prof. univ. dr. ing. Ioan Miloşan

2006/2007

Universitatea TRANSILVANIA din BraşovFacultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Page 2: Antre Pre Nor i Atul

2

AntreprenoriatulAntreprenoriatul este un mod de viaeste un mod de viaţţăă nou nou îîn n RomRomâânia, este o atitudine a tinerilor cu ininia, este o atitudine a tinerilor cu iniţţiaiattivivăă..

AntreprenorulAntreprenorul este acea persoaneste acea persoanăă care care îîşşi asumi asumăăriscul riscul îînceperii propriei afaceri, iar pentru nceperii propriei afaceri, iar pentru antreprenorul din Romantreprenorul din Româânia problema riscului este nia problema riscului este îîntrntr--adevadevăăr una importantr una importantăă..

Scopul Scopul cursuluicursului este ca este ca voivoi ssăă fifiţţii informainformaţţii îîntrntr--un un mod cmod câât mai realist cu putint mai realist cu putinţţăă. Spre deosebire de statele occidentale care şi-au creat bogăţia prin intermediul oamenilor cu iniţiativă, şi care le acordăacestora o multime de facilităţi, îîn Romania n Romania dificultdificultăăţţile sunt greu de depile sunt greu de depăăşşit, dar nu imposibil.it, dar nu imposibil.

Page 3: Antre Pre Nor i Atul

3

8 MOTIVE PENTRU A DEVENI ANTREPRENOR8 MOTIVE PENTRU A DEVENI ANTREPRENOR

1. Vei face mai mul1. Vei face mai mulţţi banii baniPrima şi cea mai importantă diferenţă între a lucra ca

angajat şi a avea propria ta firmă se referse referăă la banila bani. Ca angajat vei avea un salariu fix care va creşte doar în situaţii de excepţie (promovare, greve s.a.). Propria ta afacere îţi oferă posibilitatea de a obţine din ce în ce mai mulţi bani pe masură ce te vei dezvolta.

2. Vei fi propriul t2. Vei fi propriul tăău u şşefefŞtii la fel de bine ca şi noi ce înseamnă un şef incapabil şi

stresant. Dacă faci parte dintr-o generaţie care este pregătită să-şi asume propriile idei şi acţiuni, vei aprecia cu siguranţă libertatea şi flexibilitatea pe care ţi-o va acorda propria ta afacere.

3. 3. ÎÎţţi vei stabili singur programul de lucrui vei stabili singur programul de lucruCa angajat ţi se impune un orar strict şi nu de puţine ori

eşti obligat să faci ore suplimentare care nu sunt plătite la adevarata valoare a efortului depus. A fi antreprenor înseamnă şi a-ţi gestiona timpul de muncă după propriile nevoi şi aşteptări de la afacerea ta.

Page 4: Antre Pre Nor i Atul

4

4. Vei lua singur deciziile4. Vei lua singur deciziileLibertatea ta este atacată în momentul în care altcineva

gândeşte, vorbeşte şi acţionează în numele tău, interzicându-ţi să-ţi exprimi ideile valoroase; confortul oferit de statutul de "condus", care te scuteste de responsabilitate, nu poate concura cu satisfacţia pe care o ai când realizezi ceva prin propriile tale eforturi.

5. Vei lucra cu oameni pe care tu 5. Vei lucra cu oameni pe care tu îînsunsuţţi ii i--ai angajatai angajatCa angajat eşti de multe ori forţat să munceşti alături de

oameni cu care nu ai nimic în comun sau care nu se ridică la nivelul tău, deşi aveţi aceeaşi funcţie. Lucrând cu oameni pe care ţi i-ai ales după propriile tale criterii îţi va fi mai uşor să îţi organizezi afacerea şi vei avea o idee mai clară despre calităţile şi defectele acestora. Mai mult, ai posibilitatea să apelezi la ajutorul apropiaţilor tăi, ceea ce îţi va înlesni munca.

6. Vei progresa datorit6. Vei progresa datorităă provocprovocăării concurenrii concurenţţeieiDacă te simţi bine atunci când înveţi ceva şi te auto-

depăşeşti, ştii bine că lucrând ca angajat ai nişte sarcini monotone şi nu eşti încurajat să progresezi.

Page 5: Antre Pre Nor i Atul

5

În schimb, pentru a-ţi dezvolta afacerea şi pentru a-ţi depăşi concurenţii, vei învăţa în fiecare zi ceva nou.

7. Te vei bucura de aprecierea celorlal7. Te vei bucura de aprecierea celorlalţţiiCel care se lansează într-o afacere nu urmăreşte exclusiv

avantajul material; îşi propune de asemenea să iasădin anonimatul în care se află în mod obişnuit angajaţii unei firme sau ai unei instituţii. Dacă vrei să te faci cunoscut şi apreciat pentru munca şi calităţile tale, va trebui sa fii diferit de ceilalţi.

8. Vei crea noi locuri de munc8. Vei crea noi locuri de muncăăŞi tu şi prietenii tăi ştiţi că locurile de muncă sunt puţine,

prost plătite, şi nu de putine ori se întâmplă ca valoarea unui candidat să nu fie principalul criteriu de selecţie. Propria ta afacere este în primul rând o soluţie pentru tine, pentru că te va scuti de nesfârşitele căutări şi interviuri fără rezultat, însă cea mai mare satisfacţie o vei obţine atunci când le vei oferi tu altora o sursă de venit, poate chiar apropiaţilor tăi.

Page 6: Antre Pre Nor i Atul

6

Riscurile antreprenoriatuluiRiscurile antreprenoriatului

In paralel cu aceste avantaje există şi riscuri pe care un antreprenor şi le asumă când începe o afacere. Unul ar fi renunrenunţţarea la ideea unui loc de muncarea la ideea unui loc de muncăă stabil ca stabil ca angajat pentru un loc de muncangajat pentru un loc de muncăă nesigurnesigur (cel puţin în faza de început a afacerii); de asemenea, se poate ca în afacere ssăă investeinvesteşşti bani din propriul tti bani din propriul tăău buzunar, u buzunar, pe care, pe care, îîn caz de en caz de eşşec, sec, săă nu nu îîi mai poi mai poţţi recuperai recupera; mai mult, este posibil să te înglodezi în datorii pe care să-ţi fie greu să le restitui, s-ar putea ca pe sectorul de piaţă pe care ţi l-ai ales concurenţa să fie prea puternică, sau să ai probleme cu găsirea şi angajarea unor oameni cu adevarat competenţi.

Toate aceste riscuri sunt reale riscuri sunt reale şşi trebuie si trebuie săă fii fii conconşştient de eletient de ele pentru a putea valorifica partea pozitivă.

Atunci când cineva riscă înseamnă că are ceva de câştigat, iar şansa de câştig există.

Page 7: Antre Pre Nor i Atul

7

Însă pentru a concretiza şansa de câştig trebuie să ai câteva calităţi:

1.1. Capacitatea de a munci mult Capacitatea de a munci mult şşi din ce i din ce îîn ce mai multn ce mai multpe măsură ce afacerea se dezvoltă.

2.2. ForForţţa de a avea o atitudine pozitiva de a avea o atitudine pozitivăă chiar chiar şşi i îîn n momentele defavorabilemomentele defavorabile, de criză; un antreprenor trebuie să aibă tăria de a nu renunţa la primul semn de dificultate.

3.3. Puterea de a lua decizii dificilePuterea de a lua decizii dificile - tu vei lua majoritatea deciziilor asupra ta şi a afacerii tale, însă destul de puţine vor fi uşor de luat.

4.4. Capacitatea de a Capacitatea de a îînvnvăăţţa din grea din greşşelieli, de a nu le considera obstacole în calea reuşitei tale, ci oportunităţi prin care afli cum trebuie să faci, văzând cum nu trebuie să faci. Munca de antreprenor este grea. Deşi îţi trebuie şi puţin noroc, reuşita ta nu are de-a face cu oportunismul, ci cu valoarea ideii tale şi cu efortul pe care îl depui pentru a o susţine.

Page 8: Antre Pre Nor i Atul

8

Resurse Financiare Resurse Financiare

Cea mai mare problemă de care te poţi lovi atunci când ai o idee valoroasă este ggăăsirea banilorsirea banilor pentru a o pune în aplicare. De multe ori lipsa acestor bani este invocată ca motiv de cei care sunt dispuşi săabandoneze. Vei putea vedea în continuare că există o mulţime de locuri de unde poţi să obţii sprijinul de care ai nevoie. La bani vei ajunge dacă ai o idee bună şi dacă ştii unde să mergi cu ea.

-- Rude, prieteni, cunoRude, prieteni, cunoşştintinţţee

-- BBăăncinci

-- Fonduri nerambursabileFonduri nerambursabile

-- Surse de creditareSurse de creditare

-- LeasingLeasing

Page 9: Antre Pre Nor i Atul

9

2. 2. PLANUL DE AFACERIPLANUL DE AFACERI

Planul de afaceri este Planul de afaceri este îînsnsăăşşi afacerea ta. Planul de i afacerea ta. Planul de afaceri este ceea ce vinzi finanafaceri este ceea ce vinzi finanţţatorului.atorului.

Planul de afaceri te ajută nu numai în relaţia cu finanţatorul dar şi cu partenerii tăi. Vei putea să le demonstrezi că eşti organizat, că ai o viziune clară şi completă asupra afacerii tale. Că ştii ce vrei. Dar cel care va caştiga cel mai mult o dată ce ai un plan de afaceri vei fi chiar tu.

SSăă ai un plan de afaceri ai un plan de afaceri îînseamnnseamnăă ssăă şştii unde tii unde îîncepe ncepe afacerea ta, safacerea ta, săă şştii tii îîncotro se ncotro se îîndreaptndreaptăă, dar , dar şşi fiecare i fiecare pas pe care trebuie spas pe care trebuie săă--l urmezi spre cl urmezi spre cââşştigarea pietigarea pieţţei, ei, a consumatorilora consumatorilor, a BANILORa BANILOR.

Cu un plan de afaceri bun începe totul.

Page 10: Antre Pre Nor i Atul

10

2.1. 2.1. Planul de afaceri Planul de afaceri –– cuprinscuprins

Ce conţine un plan de afaceri? Iată o întrebare necesară, dar pe care întreprinzătorii

mici şi mijlocii o pun foarte rar.

Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru secţiuni distincte:

1) descrierea afacerii,

2) planul de marketing,

3) planul managerial,

4) planul de management financiar.

Page 11: Antre Pre Nor i Atul

11

2.1.1. 2.1.1. Descrierea afaceriiDescrierea afaceriiIn această secţiune trebuie să faci o descriere detaliată a

afacerii tale. O întrebare care merită pusă este: ce afacere am eu? Când răspunzi la această întrebare, nu uita să incluzi produsul, piaţa şi serviciile, dar şi o descriere clară a ceea ce face afacerea ta unică(unique selling point). E bine de ştiut totuşi că, pe măsură ce vei dezvolta planul de afaceri, probabil va trebui să modifici sau să transformi întrebările iniţiale.

Secţiunea dedicată descrierii afacerii este împărţită în trei subdiviziuni.

Prima dintre ele este descrierea propriudescrierea propriu--ziszisăă a afaceriia afacerii, cea de-a doua descrie produsul sau serviculdescrie produsul sau servicul pe care ai de gând să-l oferi, iar cea de-a treia descrie descrie localizarea afacerii talelocalizarea afacerii tale şi de ce aceasta este necesară.

Page 12: Antre Pre Nor i Atul

12

2.1.1.1.2.1.1.1. Descrierea afaceriiDescrierea afacerii::�� Forma legalForma legalăă a afaceriia afacerii: proprietate, parteneriat,

corporaţie. Licenţele şi permisele de care ai nevoie;

�� Tipul afaceriiTipul afacerii: comerţ, producţie, serviciu;

�� Ce este produsul sau serviciul tCe este produsul sau serviciul tăăuu;

�� PrecizeazPrecizeazăă dacdacăă este o afacere noueste o afacere nouăă, independent, independentăă, o , o achiziachiziţţie, o extindere, o francizie, o extindere, o francizăă;

�� De ce va fi profitabilDe ce va fi profitabilăă afacerea taafacerea ta? Care sunt oportunităţile de dezvoltare? Va influenţa franciza ritmul de creştere?

�� CCâând va fi lansatnd va fi lansatăă propriupropriu--zis afacereazis afacerea (ziua, ora);

�� Ce ai aflat despre tipul de afacereCe ai aflat despre tipul de afacere în care te lansezi din surse externe (distribuitori, bancheri, publicaţii de specialitate, etc.)

Page 13: Antre Pre Nor i Atul

13

� Coperta include numele, adresa, numerele de telefon şi numele tuturor acţionarilor. Nu uita să evidenţiezi aspectul de unicitate (unique selling point) al afacerii tale, de ce şi în ce fel va atrage consumatorii. Pune în valoare orice idee sau caracteristică nouă care ar putea să îţi mărească şansele de succes.Descrierea afacerii trebuie să evidenţieze clar scopurile şi obiectivele afacerii şi să arate de ce eşti sau vrei să fii în această afacere.

2.1.1.2.2.1.1.2. Produsul/serviciulProdusul/serviciulIncearcă să prezinţi beneficiile produsului sau serviciului

oferit de tine din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes ştie ce vrea consumatorul sau cel puţin are o idee despre aşteptările sale.

Acest tip de anticipare ajută foarte mult la atingerea satisfacţiei clientului şi la formarea loialităţii acestuia, şi în mod sigur este o strategie bună de a depăşi concurenţa sau chiar de a o înlătura.

Page 14: Antre Pre Nor i Atul

14

Descrie:� Ceea ce vinzi;� Ce beneficii aduce consumatorului;� Ce produse sunt cerute şi dacă ele vor garanta vânzări

constante;� Ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit de tine.

2.1.1.3.2.1.1.3. LocaLocaţţiaiaSuccesul sau eşecul afacerii tale depinde foarte mult de

locaţia ei. Trebuie să fii aproape de consumatori: aceştia să aibă simţul accesibilităţii şi al siguranţei.

Ia în considerare următoarele întrebări atunci când scrii această secţiune:� Care sunt nevoile locaţiei?� De cât spaţiu ai nevoie?� De ce sunt de dorit zona şi clădirea respectivă?� Este uşor accesibilă? Se află într-o zonă cu transport în

comun? Iluminarea stradală este adecvată?� Există segmente de piaţă sau demografice de interes?

Page 15: Antre Pre Nor i Atul

15

2.1.2. 2.1.2. Planul de marketingPlanul de marketing

Marketingul joacă un rol vital în investiţiile de succes. Cât de bine faci marketingul pentru produsul tău va determina succesul afacerii.

Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoaştere a nevoilor, dorinţelor şi aşteptărilor clienţilor. Identificând aceşti factori, poţi realiza o strategie de marketing care îţi va permite sătrezeşti şi să satisfaci nevoile clienţilor tăi.

Identifică-ţi clienţii în funcţie de vârstă, sex, venit, nivel educaţional, rezidentă. La început, concentrează-te asupra acelor clienţi care aproape sigur se vor îndrepta spre produsul tău. O dată cu extinderea numărului de clienţi, va trebui să modifici şi planul de marketing, pentru a-i include şi pe ceilalţi.

Page 16: Antre Pre Nor i Atul

16

Construieşte planul de afaceri răspunzând la următoarele întrebări:� Cine sunt clienţii tăi? Defineşte-ţi piaţa vizată.� Piaţa pe care vei intra este în creştere? Constantă?

In declin?� Poate fi extinsă piaţa?� Cum îţi vei atrage, menţine şi creşte cota de piaţă?� Care este politica de preţuri?

2.1.2.1.2.1.2.1. ConcurenConcurenţţaaCompetiţia este un mod de viaţă. Suntem într-o

continuă competiţie pentru joburi, promovări, burse, în sport şi, practic, în fiecare aspect al vieţii. Naţiunile sunt în competiţie pentru a câştiga consumatorul de pe piaţa mondială; la fel şi proprietarii de întreprinderi mici şi mijlocii.

Mediul de afaceri este un mediu volatil şi înalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie săîţi cunoşti foarte bine concurenţa.

Page 17: Antre Pre Nor i Atul

17

�� Care sunt primii tCare sunt primii tăăi cinci concureni cinci concurenţţi?i?

�� Cine sunt concurenCine sunt concurenţţii tii tăăi indireci indirecţţi?i?

�� Cum sunt afacerile lorCum sunt afacerile lor: constante, în creştere, în declin?

�� Ce ai aflat din activitCe ai aflat din activităăţţile lorile lor?? Din publicitatea pe care şi-o fac?

�� Care sunt punctele lor tari Care sunt punctele lor tari şşi cele slabei cele slabe??

�� Prin ce diferPrin ce diferăă produsul tprodusul tăău de al loru de al lor? ?

�� MonitorizeazMonitorizeazăă--ţţi competitoriii competitorii.. Păstrează dosare separate pentru fiecare în parte: reclame, materiale reclame, materiale promopromoţţionale, politica de preionale, politica de preţţuriuri.. Studiază sloganele lor. Sunt scurte, descriptive, atrăgătoare? Făcând toate acestea te va ajuta să îţi cunoşti mai bine concurenţii.

Page 18: Antre Pre Nor i Atul

18

2.1.2.2.2.1.2.2. Politica de prePolitica de preţţ şşi vi vâânznzăăriri

Politica de preţ este o altă tehnică de marketing care te ajută să fi competitiv pe piaţă.

StudiazStudiazăă politica de prepolitica de preţţ a concurena concurenţţilor tilor tăăii şi vei ştii dacăpreţurile tale se încadrează în aceaşi linie cu a concurenţilor din zona ta de piaţă şi dacă ei sunt la curent cu uzanţele industriei.

Câteva din strategiile de preţ sunt:� costurile şi preţurile la vânzarea en-detail;� poziţia competitivă;� preţuri sub cele ale concurenţei;� preţuri peste cele ale concurenţei;� preţuri aliniate;� preţuri multiple;� costurile şi preţurile serviciilor (doar pentru afacerile

cu servicii);

Page 19: Antre Pre Nor i Atul

19

� componenţa serviciului;� costurile materiale;� costurile de producţie;� costurile de regie.

Cheia succesului este să ai o strategie bine planificată, să-ţi stabileşti politica şi să monitorizezi constant costurile preţurilor şi operaţiilor pentru a-ţi asigura profitul.

2.1.2.3.2.1.2.3. Publicitatea Publicitatea şşi relai relaţţiile publiceiile publice

Felul în care îîţţi promovezi bunurile i promovezi bunurile şşi serviciile poate i serviciile poate duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale.duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale.Având produse sau servicii bune fără a le promova este ca şi când nu ai avea nici un fel de afacere.

Mulţi antreprenori lucrează sub influenţa ideii greşite căafacerea se promovează de la sine şi direcţioneazăbanii care ar trebui folosiţi pentru publicitate şi promovare în alte arii de activitate.

Page 20: Antre Pre Nor i Atul

20

Publicitatea Publicitatea şşi promovarea constituie linia viei promovarea constituie linia vieţţii pentru o ii pentru o afacere afacere şşi trebuie tratate ca atare.i trebuie tratate ca atare.Să creezi un plan care să utilizeze publicitatea şi networkingul (reţele electronice de lucru, liste de discuţii prin e-mail) înseamnă să-ţi promovezi afacerea.

Dezvoltă un text scurt şi descriptiv care să identifice clar mărfurile şi serviciile tale, localizarea şi preţurile.

2.1.3. 2.1.3. Planul managerialPlanul managerial

Conducera unei afaceri cere mai mult decât dorinţa de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea de a lua decizii şi abilitatea de a te descurca atât cu angajaţii cât şi cu finanţele.

Planul managerial (alPlanul managerial (alăături de planul de management turi de planul de management financiar financiar şşi planul de marketing) pune bazele i planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta.succesului pentru afacerea ta.

Page 21: Antre Pre Nor i Atul

21

La fel ca şi mijloacele fixe şi echipamentele, oamenii oamenii sunt resurse sunt resurse -- ei sunt cel mai important bun al unei ei sunt cel mai important bun al unei afaceri.afaceri. Vei descoperi că angajaţii şi echipa ta joacăun rol important în toate operaţiile afacerii tale.

In mod consecvent, este obligatoriu să ştii care sunt calităţile pe care le ai şi cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui să angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu să ştii cum să-ţi conduci şi să-ţi tratezi angajaţii. Integrează-i în echipă. Ţine-i la curent cu schimbările şi cere-le mereu părerea despre acestea.

AngajaAngajaţţii au adesea idei excelenteii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piaţă, la perfecţionări ale produselor şi serviciilor deja existente sau la noi linii de produse şi servicii care pot să îmbunătăţească laturile mai puţin competitive.

Page 22: Antre Pre Nor i Atul

22

Planul tPlanul tăău managerialu managerial trebuie să răspundă la anumite întrebări, cum ar fi:

� Cum te ajută experienţa ta antreprenorială în noua afacere?

� Care îţi sunt slăbiciunile şi cum poţi să le compensezi?� Cine va face parte din echipa managerială?� Care sunt punctele tari şi cele slabe ale echipei

manageriale?� Care sunt îndatoririle acesteia?� Sunt bine definite aceste îndatoriri?� Va funcţiona aceasta asistenţă?� Care este necesarul curent de personal?� Care sunt planurile tale pentru angajarea şi instruirea

personalului?� Ce salarii, beneficii, concedii vei oferi?� Ce beneficii, în cazul în care există, îţi poţi permite în

acest moment?

Page 23: Antre Pre Nor i Atul

23

2.1.4. Planul de management financiar

Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune căi pentru ca afacerea ta safacerea ta săă rrăămmâânnăă profitabilprofitabilăăşşi solvabili solvabilăă.. Fiecare pas făcut cu succes în lumea afacerilor depinde de cât de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. În fiecare an mii de afaceri cu un potenţial ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.

Ca proprietar al unei afaceri, va trebui să identifici şi săimplementezi politici care să conducă şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor financiare ce-ţi revin.

Pentru a-ţi conduce finanţele cât mai bine, planificplanificăă--ţţi un i un buget realistbuget realist prin determinarea sumei de bani care îţi este necesară pentru deschiderea afacerii (costurile de start) şi a sumei necesare pentru a o păstra(costuri de operare).

Primul pas pentru crearea unui plan financiar îl constituie dezvoltarea bugetului de start.

Page 24: Antre Pre Nor i Atul

24

Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singură dată, cum ar fi echipamentele, depozitele utilităţilor, etc.

Bugetul de startBugetul de start trebuie să acopere următoarele cheltuieli:�� Personal (costuri de angajare),Personal (costuri de angajare),�� Taxe legale Taxe legale şşi profesionale,i profesionale,�� LicenLicenţţe e şşi permise,i permise,�� Echipament,Echipament,�� AsigurAsigurăări,ri,�� Aprovizionare,Aprovizionare,�� Publicitate Publicitate şşi promovare,i promovare,�� Salarii Salarii şşi prime,i prime,�� Contabilitate, Contabilitate, �� Venituri, Venituri, �� UtilitUtilităăţţi,i,�� Cheltuieli neprevCheltuieli neprevăăzute. zute.

Page 25: Antre Pre Nor i Atul

25

Un buget operaUn buget operaţţionalional este pregătit în momentul în care eşti cu adevărat gata să-ţi începi afacerea. Bugetul operaţional va reflecta priorităţile de cheltuire a banilor, costurile la care te aştepţi şi cum eşti pregătit să faci faţă acestor cheltuieli. Bugetul operaţional trebuie să includă de asemenea şi banii care vor acoperi primele trei sau saşe luni de operare.

El trebuie să permită următoarele cheltuieli:�� Personal,Personal,�� AsigurAsigurăări,ri,�� Chirie,Chirie,�� Depreciere,Depreciere,�� Plata Plata îîmprumuturilor,mprumuturilor,�� Publicitate Publicitate şşi promovare,i promovare,�� Contabilitate,Contabilitate,�� Cheltuieli neprevCheltuieli neprevăăzute,zute,�� Salarii Salarii şşi prime,i prime,�� UtilitUtilităăţţi,i,�� Datorii / Datorii / subscripsubscripţţii / onorarii,ii / onorarii,�� Taxe,Taxe,�� ReparaReparaţţii. ii.

Page 26: Antre Pre Nor i Atul

26

Secţiunea financiară a planului tău de afaceri trebuie săcuprindă toate cererile de cererile de îîmprumut pe care lemprumut pe care le--ai ai ffăăcut, lista cu echipamente cut, lista cu echipamente şşi provizii, balani provizii, balanţţa a contabilcontabilăă, analiza financiar, analiza financiarăă, proiec, proiecţţia veniturilor realeia veniturilor reale(profitul şi pierderile prevăzute) şi cash-flow-ul. Declaraţia de venit şi previzionare de numerar trebuie să includă o previziune pe trei ani, detaliată pe luni pentru primul an şi pe trimestre pentru următorii doi ani.

Sistemul de contabilitate Sistemul de contabilitate şşi sistemul de control al i sistemul de control al inventaruluiinventarului pe care le vei folosi sunt incluse de obicei tot în această secţiune a planului de afaceri. Chiar dacă îţi dezvolţi singur sistemele de inventar şi de contabilitate, consultă un specialist în finanţe, pentru a înţelege fiecare segment şi operarea acestora. Un specialist în finanţe te poate asista la dezvoltarea acestei părţi a planului de afaceri.

Page 27: Antre Pre Nor i Atul

27

Intrebările pe care trebuie să le iei în considerare sunt:� Ce tip de sistem de contabilitate vei folosi?� Ce scopuri de vânzări şi profituri îţi doreşti în

următorul an? � Ce proiecţii financiare va trebui să incluzi în planul tău

de afaceri?� Ce sistem de inventar vei folosi?Planul tău trebuie să includă explicaţia fiecărui proiect în

parte. Cu excepţia cazului în care eşti familiarizat cu termenii financiari, caută ajutor pentru realizarea cash flow-lui, a declaraţiei de venit şi a balanţei. Scopul tău nu este să devii un expert în finanţe, ci să înţelegi instrumentele financiare destul de bine pentru a le face folositoare. Contabilul sau specialistul tău în finanţe te poate ajuta să-ţi atingi scopul.

AnexeAnexeConcepe Concepe şşi redacteazi redacteazăă un rezumat scurt un rezumat scurt şşi concis al i concis al

afacerii tale, anezeazafacerii tale, anezeazăă documentele oficiale, datele de documentele oficiale, datele de identificare, predicidentificare, predicţţiile financiare iile financiare şşi planul ti planul tăău de u de afaceri bun de prezentat finanafaceri bun de prezentat finanţţatorilor.atorilor.

Page 28: Antre Pre Nor i Atul

28

Pentru majoritatea oamenilor sintagma "plan de afaceri""plan de afaceri"înseamnă un document care va fi folosit la creştereacapitalului. Intr-adevăr, acesta este motivul pentru care sunt scrise majoritatea planurilor de afaceri. Datorită utilizării sale, un plan de afaceri este legat în primul rând de finanţe, deşi este îmbogăţit cu informaţii, statistici şi date.

Totuşi, de obicei se dă o importantă prea micătransformării sale într-un material interesant, persuasiv.

Aceasta este o greşeală mare din partea antreprenorului, deoarece dacă planul de afaceri nu atrage atenţia cititorului, este greu de crezut cădocumentul va fi citit în întregime.

Cu alte cuvinte, problemele cu care te confrunţi atunci când scrii un plan de afaceri sunt cam aceleaşi cu care te confrunţi atunci când scrii textul unei reclame. Chiar dacă ai cel mai bun produs sau serviciu din lume, nu va conta niciodată destul de mult, dacăoamenii nu au motive să dorească să afle mai multe.

Page 29: Antre Pre Nor i Atul

29

Binenţeles, este o difereneste o diferenţţăă mare mare îîntrentre trimiterea unui plan de afaceri cplan de afaceri căătre un banchertre un bancher sau către o companie venture (cu capital de risc) şi trimiterea unei scrisori trimiterea unei scrisori de intende intenţţie cie căătre un posibil partener necunoscuttre un posibil partener necunoscut. In cazul unui plan de afaceri, cititorul doreşte cu siguranţă să găsească o oportunitate de afaceri care să-i poată aduce un profit mare în schimbul investiţiei sale. Acesta este un motiv suficient pentru cititor sădeschidă pachetul pentru a vedea ce se află în interior. In cazul unei scrisori de intenţie, posibilul partener este probabil precaut faţă de ceea ce i se oferă şi poate fi nevoie de o perioadă de convingere pentru a ţine cont de ofertă.

Totuşi, planurile de afaceri sunt planurile de afaceri sunt îîntotdeauna mai lungi ntotdeauna mai lungi decdecâât scrisorile de intent scrisorile de intenţţieie (cel puţin ar trebui să fie) şi a convinge pe cineva să citească un document de douăzeci, treizeci sau patruzeci de pagini necesită un efort mai mare decât pentru o scrisoare de intenţie de doua-trei pagini.

Deci, care este secretul pentru a face ca un plan de afaceri să fie citit? Iată câteva dintre ele:

Page 30: Antre Pre Nor i Atul

30

PrimulPrimul - rezumatulrezumatul trebuie strebuie săă fie perfectfie perfect. Acesta nu trebuie să fie mai lung de două pagini, cel

mult trei în cazuri excepţionale. La scrierea unui plan de afaceri, rezumatul ar trebui

scris ultimul. (In fond, cum se poate rezuma ceva ce nu a fost scris?). De obicei rezumatul trebuie săconţină cinci secţiuni, care nu ar trebui să fie mai lungi de două paragrafe.

Cele cinci secţiuni sunt:

1.1. OPORTUNITATEAOPORTUNITATEA:: Descrierea unor necesităţi care nu sunt satisfăcute sau, dacă acestea sunt satisfăcute parţial, prezentarea motivului pentru care nu sunt satisfăcute în mod adecvat.

2.2. SOLUSOLUŢŢIAIA:: Descrierea soluţiei la această problemă şi de ce aceasta este mai bună decât cele deja existente.

3.3. MANAGEMENTMANAGEMENT:: Descrierea motivului pentru care este calificat solicitantul şi echipa acestuia să ofere soluţia propusă.

Page 31: Antre Pre Nor i Atul

31

4. DIMENSIUNEA PIEŢEI ŞI ANTICIPAREA SEGMENTULUI CARE POATE FI OCUPAT:Descrierea mărimii pieţei pentru care a fost găsităsoluţia şi prezentarea segmentului de piaţă care se doreşte a fi câştigat.

5. NECESITĂŢILE FINANCIARE ŞI STRATEGIA DE RETURNARE A INVESTIŢIEI: Menţionarea sumei de bani necesare şi descrierea modului de folosire a acestora, cu specificarea modului în care vor fi returnaţi acesţia investitorului.

O altă metodă de a face un plan de afaceri mai uşor de citit este de a înlocui comunicarea de la persoana a comunicarea de la persoana a treia ("compania va face...") cu cea la persoana treia ("compania va face...") cu cea la persoana îîntntââi i plural ("plural ("noinoi vom face...").vom face..."). Acest lucru îl va face pe cititor să se simtă de parca ar face deja parte din echipă şi elimină sterilitatea pe care o au majoritatea planurilor de afaceri.

Page 32: Antre Pre Nor i Atul

32

Alte lucruri care trebuie ţinute minte la scrierea unui plan de afaceri sunt:

1.1. EVITAREA UTILIZARII EXCESIVE DE SUPERLATIVE:EVITAREA UTILIZARII EXCESIVE DE SUPERLATIVE:In general nu este indicat sa se spună ca afacerea va fi

cea mai bună sau cea mai ieftină. Trebuie arătat entuziasm pentru produsele sau serviciile oferite, dar nu este bine ca planul de afaceri să arate căîncurajările unei galerii de suporteri.

2.2. SSĂĂ NU SE EXAGEREZE PRIN FOLOSIREA DE NU SE EXAGEREZE PRIN FOLOSIREA DE TIPARITURI COLOR, HTIPARITURI COLOR, HÂÂRTIE DE LUX RTIE DE LUX ŞŞI DE COPERI DE COPERŢŢI I PRETENPRETENŢŢIOASE:IOASE:

Dacă se doreşte atragerea unei persoane într-o afacere, trebuie demonstrată grija faţă de bani prin utilizarea tipăriturilor alb-negru, cu cât mai puţine pagini color, şi a hârtiei normale.

De asemenea, trebuie evitate tipăriturile şi îndosarierile scumpe. Acestea îi pot provoca investitorului o stare de nervozitate.

Page 33: Antre Pre Nor i Atul

33

3.3. CONCRETECONCRETEŢŢEAEA ESTE FOARTE IMPORTANTESTE FOARTE IMPORTANTĂĂ::Dacă explicarea afacerii are nevoie de zece pagini de

text, atât spaţiu trebuie folosit. Nu este nevoie ca acesta să ocupe zeci de pagini.

Trebuie ţinut minte în permanenţă că scopul care se scopul care se doredoreşşte a fi atins este cel de a atrage un interes te a fi atins este cel de a atrage un interes suficient de mare din partea investitoruluisuficient de mare din partea investitorului pentru a se obţine o întâlnire cu el şi acesta este momentul în care se poate intra în detalii avansate.

Ca şi cu celelalte documente care sunt oferite potenţialilor clienţi sau consumatori, şi planul de afaceri trebuie să fie bine scris şi fără greşeli gramaticale. Este bine să fie consultat un om de afaceri cu o experienţă mai vastă pentru a vedea planul de afaceri înainte ca acesta să fie trimis vreunui investitor.

In cazul în care planul de afaceri nu este numai un simplu mijloc de informare, ci şi o lectură plăcută, şansele de a obţine fonduri vor creşte considerabil.

Page 34: Antre Pre Nor i Atul

34

2. 2. ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA UNEI SOCIETĂUNEI SOCIETĂŢŢI I ŞŞI ACTELE NECESARE PENTRU I ACTELE NECESARE PENTRU CONSTITUIRECONSTITUIRE

1.1. Stabilirea locului/spaStabilirea locului/spaţţiului unde societatea va avea iului unde societatea va avea sediul principalsediul principal şi, daca este cazul, a sediilor secundare.

a) se poate face într-un spaţiu proprietatea unuia sau a mai multor asociaţi ori aflate în folosinţa acestora;

b) se pregătesc/obţin acte doveditoare pentru spaţiu:� extras de carte funciară de la proprietari; � contract de închiriere, subinchiriere, comodat; � avizul favorabil al proprietarilor sau chiriaşilor din

locuinţele cu care se învecinează spaţiul în cauză (pe orizontală şi verticală).

Page 35: Antre Pre Nor i Atul

35

2. Se stabileSe stabileşşte denumirea (fte denumirea (firma) socirma) societăietăţţiiii şi, dacă este cazul, emblema societăemblema societăţţiiii.a) firma şi emblema se stabileşte de asociaţi şi trebuie să se deosebească de firma şi emblema altor societăţi;b) firma şi emblema trebuie să fie scrise în primul rând în limba română;c) firma şi emblema se verifică la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul unde se stabileşte sediul firmei, eliberându-se dovada înregistrării şi rezervării acestora pe o perioadă de 3 luni;

3. Se Se îîntocmentocmeşşte actul constitutivte actul constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care asociaţii au ales-o.a) pentru întocmirea actului constitutiv asociaţii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanţă din cadrul Camerelor de Comerţ şi Industrie Judeţene;b) la întocmirea actului constitutiv sunt necesare:

Page 36: Antre Pre Nor i Atul

36

� acte de identificare a asociaţilor, administratorilor sau reprezentanţilor persoane fizice: paşaport, carte de identitate;

� acte de identificare a asociaţilor, administratorilor sau reprezentanţilor persoane juridice: statut, certificat de înmatriculare/înregistrare fiscală, certificat de bonitate bancară;

� certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii şi reprezentanţii cetăţeni străini.

4. Se semneaza actul constitutiv4. Se semneaza actul constitutiv, sub formă autentică, la un birou notarial public.a) semnarea se poate face direct de către toţi asociaţii sau prin împuternicit cu procură specială autentică;b) cetăţenii străini care nu cunosc limba română semnează în prezenţa unui interpret autorizat.

Page 37: Antre Pre Nor i Atul

37

5. Se depun aporturile 5. Se depun aporturile îîn numerarn numerar, la o bancă sau C.E.C. şi se pregătesc actele de proprietate pentru aporturile în natură.

Pentru deschiderea conturilor se prezintă băncii următoarele documente:�� cererea de deschidere a contului;cererea de deschidere a contului;�� copie după autorizacopie după autorizaţţia de constituire eliberată de ia de constituire eliberată de

primărie primărie şşi i îînregistrată la Administranregistrată la Administraţţia financiarăia financiară;;�� fifişşa cu specimene de semnăturia cu specimene de semnături;;

6. 6. Se achită taxa judiciară Se achită taxa judiciară şşi taxa de timbrui taxa de timbru.

7. 7. Se pregăteSe pregăteşşte dosarul cu toate actelete dosarul cu toate actele necesare şi se depune la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul unde s-a stabilit sediul firmei.

Cererea de înmatriculare în registrul comerţului, cf. cu art.3 din Legea 26/1990, cuprinde:

Page 38: Antre Pre Nor i Atul

38

�� numele numele şşi prenumele,i prenumele, domiciliul domiciliul, c, cetăetăţţenia, data enia, data şşi i locul nalocul naşşterii, starterii, starea civilăea civilă, averea , averea şşi modul de i modul de evaluare a acesteia evaluare a acesteia şşi activitatea comercială i activitatea comercială anterioarăanterioară;;

�� firma comercială firma comercială şşi sediul acesteia;i sediul acesteia;�� obiectul de activitate, cu precizarea domeniului obiectul de activitate, cu precizarea domeniului şşi a i a

activităactivităţţii principale;ii principale;�� numele, data numele, data şşi organul emitent al autorizai organul emitent al autorizaţţiei pentru iei pentru

exercitarea activităexercitarea activităţţii;ii;

8. La Oficiul Registrului Comer8. La Oficiul Registrului Comerţţuluiului are loc:are loc:�� verificarea dosarului;verificarea dosarului;�� controlul legalităcontrolul legalităţţii actelor ii actelor şşi autorizarea i autorizarea îînmatriculării nmatriculării

societăsocietăţţii, dii, de către judecătorul delegat de Tribunalul e către judecătorul delegat de Tribunalul teritorial; teritorial;

�� transmiterea spre publicare transmiterea spre publicare îîn Monitorul Oficial al n Monitorul Oficial al României a României a îîncheierii judecătorului delegatncheierii judecătorului delegat;;

Page 39: Antre Pre Nor i Atul

39

�� îînmatricularea societănmatricularea societăţţii;ii;�� eliberarea certificatului de eliberarea certificatului de îînmatriculare nmatriculare şşi a i a îîncheierii ncheierii

judecătorului delegatjudecătorului delegat. .

9. Inregistrarea fiscală a societăţii şi obţinerea codului fiscal de la Administraţia financiară teritorială.

10. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării societăţii.

Page 40: Antre Pre Nor i Atul

40

ACT CONSTITUTIVACT CONSTITUTIV AL SOCIETĂAL SOCIETĂŢŢII COMERCIALEII COMERCIALESUPREM IMP SUPREM IMP –– EXP S.R.L.EXP S.R.L.Redactat şi editat sub nr. 58de avocat Popescu Dan

PREAMBULPREAMBULAceastă societate cu răspundere limitată, numită în cele

ce urmează “Societate”, este înfiinţată de domnul CIUBANCAN CALIN MITRUT, cetăţean român, de sex masculin, căsătorit, născut în Bucureşti, la data de 06.09.1967, domiciliat în Bucureşti, Strada Cernişoara nr. 21, bloc 63, scara 2, etaj 4, apartament 40, sector 6, identificat prin B.I. seria R.D., nr. 187503, eliberat de Sectia 21 Poliţie la 17.08.1995, în calitate de asociat unic.

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

Denumirea, Forma JuDenumirea, Forma Juridicăridică, Sediul Social, Sediul SocialDurata de FuncDurata de Funcţţionare a Societăionare a Societăţţiiii

Page 41: Antre Pre Nor i Atul

41

Art.1. – Societatea comercială va avea denumirea de “SUPREM IMP - EXP” S.R.L., în conformitate cu Dovada nr. 169367 din 08.07.1999, eliberată de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti – Oficiul Registrului Comerţului, numită în cele ce urmează “Societatea”.

Art.2. – Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de Societate cu Răspundere Limitată (S.R.L.).

Menţiunea “Societate cu răspundere limitată” sau S.R.L., însoţită de precizarea privind capitalul social şi numărul de înmatriculare, vor preceda sau urma denumirea societăţii în toate actele, facturile, prospectele, anunţurile, publicaţiile, ofertele şi orice alte acte emanând de la societate.

Page 42: Antre Pre Nor i Atul

42

Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentului Act Constitutuiv şi ale legislatiei române în vigoare.

Art.3. - Sediul Societăţii va fi în România, Municipiul Bucureşti, Str. Alexandru Lăpuşneanu nr. 80, sector 1. Societatea va putea înfiinţa atât în România cât şi în străinatate, agenţii, filiale, sucursale, birouri, puncte de lucru şi alte unităţi necesare realizării obiectului de activitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Emblema şi sigla Societăţii vor fi stabilite prin decizia Asociatului Unic.

Art.4. Durata de funcţionare a Societăţii este nelimitată.

Page 43: Antre Pre Nor i Atul

43

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

Obiectul de Activitate al SocietăObiectul de Activitate al Societăţţii:ii:Art.5. – Domeniul principal de activitate va fi: comerţ cu

ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului COD CAEN 513, iar activitatea principală va fi: comerţul cu ridicata al băuturilor alcoolice – COD CAEN 5134;

In afară de activitatea principală, Societatea mai poate desfaşura următoarele activităţi:

COD CAEN 5131 – Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor proaspete;

COD CAEN 5132 – Comerţ cu ridicata al cărnii şi mezelurilor;

COD CAEN 5133 – Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile;

COD CAEN 5135 – Comerţ cu ridicata al tutunului;COD CAEN 5136 – Comerţ cu ridicata al zahărului,

ciocolatei şi produselor zaharoase;

Page 44: Antre Pre Nor i Atul

44

COD CAEN 5137 – Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao, condimente;

COD CAEN 5138 – Comerţ cu ridicata, specializat, al altor produse alimentare;

COD CAEN 5211 – Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi, tutun ;

COD CAEN 5212 – Comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare ;

COD CAEN 5221 – Comerţul cu amănuntul al fructelor şi legumelor proaspete;

COD CAEN 5224 – Comerţul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi zaharoaselor ;

COD CAEN 5225 – Comerţul cu amănuntul al băuturilor ;COD CAEN 5248 – Comerţul cu amănuntul, în magazine

specializate, al altor produse n.c.a. ;COD CAEN 5262 – Comerţul cu amănuntul prin standuri

în pieţe ;COD CAEN 5263 – Comerţul cu amănuntul care nu se

efectuează în magazine.

Page 45: Antre Pre Nor i Atul

45

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

Capitalul Social Capitalul Social şşi Pări Părţţile Socialeile Sociale

Art.6. – Capitalul social subscris se stabileşte la suma de 20.000.000 lei, depus în numerar.

Acesta este divizat în 20 de părţi sociale a câte 1.000.000. lei fiecare, care aparţin integral asociatului unic.

Art.7.- Capitalul social va putea fi majorat prin crearea de noi părţi sociale, reprezentânt aport în natură sau numerar, pe baza hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor.

Capitalul social va putea fi redus, până la limita admisă de legile române în vigoare, cu precizarea cauzelor şi a condiţiilor care determină reducerea, de asemenea ca urmare a hotărârii Adunării generale a Asociaţilor.

Art.8. - Cesiunea părţilor sociale se poate face, iniţial, prin renunţarea la statutul unic, iar în cazul unor noi cesiuni ulterioare, cu acordul celorlalţi asociaţi.

Page 46: Antre Pre Nor i Atul

46

Cesiunea părţilor sociale se face printr-un act scris şi trebuie menţionată în evidenţele societăţii.

Decesul unuia dintre asociaţi nu determină lichidarea societăţii. Moştenitorii cărora le-au revenit drepturile acţionarului decedat, pot deveni asociaţi, proportional cu părţile sociale pe cale le vor moşteni prin partajul succesiunii, cu acordul celorlalţi asociaţi.

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IVFuncFuncţţionarea, Conducerea ionarea, Conducerea şşi Administrarea Societăi Administrarea Societăţţiiii

Art.9. – Societatea este constituită cu asociat unic.În această calitate, acesta exercită drepturile şi

obligaţiile ce îi revin, atât pe cele cu caracter personal, cât şi pe cele ale Adunării Generale a Asociaţilor, îndeplinind toate atribuţiile acesteia, stabilite prin prezentul act constitutiv şi prin legislaţia română.

Page 47: Antre Pre Nor i Atul

47

Prin hotărâre a Asociatului Unic pot deveni asociaţi şi alte persoane fizice sau juridice, române sau străine, prin achiziţionarea de părţi sociale ale societăţii şi cu îndeplinirea cerinţelor legislaţiei române.

Art.10. – Societatea este condusă de Adunarea Generală a Asociaţilor, reprezentarea şi atribuţiile acesteia fiind asigurate de Asociatul Unic. În exercitarea atribuţiilor Adunării Generale a Asociaţilor, acesta va purta titulatura de PREŞEDINTE.

Art.11. – Administrarea societăţii este asigurată de un ADMINISTRATOR, sub denumirea de Director general al acesteia, cu sarcinile şi responsabilităţile prevăzute în prezentul act constitutiv şi completate, în caz de nevoie, cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Primul administrator al societăţii este Asociatul Unic.

Page 48: Antre Pre Nor i Atul

48

Asociatul unic, în exercitarea atribuţiilor Adunării generale a Asociaţilor, va putea numi în locul său sau alături de el, unul sau mai mulţi administratori, putând delega o parte, sau după caz, toate drepturile şi atribuţiile sale de administrare acelei persoane.

Art.12. – Adunarea generală a Asociaţilor, reprezentată de Asociatul unic sub titulatura de PREŞEDINTE, are următoarele atribuţii :

• aprobă şi modifică actul constitutiv al societăţii;• stabileşte competenţele şi răspunderile administratorilor;• examinează şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli,

bilanţul contabil şi contul de profituri şi pierderi;• aprobă repartizarea profitului şi mărirea dividendelor;• aprobă mărirea sau reducerea de capital;• aprobă cesiunea părţilor sociale;• aprobă investirea de capital în diverse domenii de

activitate ale societăţii sau în alte societăţi ;• aprobă contactarea de împrumuturi;

Page 49: Antre Pre Nor i Atul

49

• aprobă schema de personal a societăţii;• aprobă înfiinţarea de filiale, reprezentanţe, agenţii sau birouri ale societatii, in tara sau strainatate;• numeşte şi revocă administratorul sau administratorii societăţii, după caz;• hotărăşte în orice alte probleme de interes general privind activitatea societăţii.

Adunarea Generală a Asociaţilor va lua hotărâri cu respectarea legislatiei române.

Deciziile adoptate sunt valabile pentru toţi asociaţii.

Art.13. – Conducerea societăţii este asigurată de Asociatul Unic în calitate de administrator, care are următoarele atribuţii:• reprezintă societatea în raporturile cu terţii ;• elaborează proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi proiectele complementare din cursul anului, pe care le supune aprobării Adunării Generale a Asociaţilor ;

Page 50: Antre Pre Nor i Atul

50

• prezintă, pentru avizare, în Adunarea generală a Asociaţilor, strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung a societăţii;

• analizează bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi pentru exerciţiul financiar anterior, pe care le înaintează spre aprobare Adunării Generale a Asociaţilor;

• stabileşte atribuţiile şi competenţele ce revin personalului societăţii;• încheie şi desface contractele individuale de muncă;• aprobă proiectul contractului colectiv de muncă ce urmează a fi negociat cu reprezentaţii salariaţilor, conform legii;

• propune Adunării Generale a Asociaţilor aprobarea salariilor şi a celorlalte drepturi cuvenite personalului societăţii;• aprobă contractarea de credite bancare pentru realizarea programelor aprobate;

Page 51: Antre Pre Nor i Atul

51

• stabileşte măsuri pentru administrarea în condiţii legale şi de eficienţa a întregului patrimoniu al societăţii;

• încheie şi derulează contracte pentru desfăşurarea activităţii societăţii;

• aprobă declasarea, scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor fixe;

• aprobă regimul de amortizare a mijloacelor fixe ale societăţii;

• aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ;• îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege şi de Adunarea Generală a Asociaţilor ;

Pe perioada în care Asociatul Unic cumulează şi funcţia de Administrator Unic al acesteia, atribuţiile de mai sus se vor interpreta în mod corespunzător.

Page 52: Antre Pre Nor i Atul

52

CAPITOUL VCAPITOUL VActivitatea Activitatea şşi Controlul Societăi Controlul Societăţţiiii

Art. 14. – Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecărui an de activitate economică. Primul exerciţiu va începe la data înmatriculării societăţii.

Art.15. – Societatea este obligată să ţină contabilitatea activităţii sale şi să întocmească la sfârşitul fiecărui an, respectiv exerciţiu financiar, inventarul tuturor elementelor din activ şi pasiv existente la acea dată, potrivit legii.

In cazul în care se consemnează pierderi, se stabileşte şi modul de acoperire a acestora.

Evaluarea veniturilor, cheltuielor şi a profiturilor se face în lei.

Art.16. – Gestiunile societăţii vor fi controlate de administrator care va putea împuternici totodată şi alte persoane pentru efetuarea acestui control.

Page 53: Antre Pre Nor i Atul

53

Hotărârile cu privire la măsurile ce trebuie luate ca urmare a controlului efectuat vor fi stabilite de Adunarea Generală a Asociaţilor.

CAPITOLUL VICAPITOLUL VIModificarea Formei Juridice,Modificarea Formei Juridice,Dizolvarea Dizolvarea şşi Lichidarea Societăi Lichidarea Societăţţii, Litigiiii, Litigii

Art.17. – Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărâre a Adunării Generale a Asociaţilor, conform legii.

Art.18. – Următoarele situatii duc la dizolvarea societăţii:• imposibilitatea realizării obiectului de activitate ;• hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor ;• falimentul societăţii;

Art.19. – În caz de dizolvare, societatea va fi lichidată cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Page 54: Antre Pre Nor i Atul

54

Lichidarea se va face de unul sau mai mulţi lichidatori, numiţi de Adunarea Generală a Asociaţilor.

Din momentul intrării în funcţie a lichidatorilor, mandatul celui care administrează societatea încetează, acesta nemaiputând întreprinde noi operaţiuni în numele societăţii.

Art.20. – Prevederile prezentului act constitutiv privind lichidarea şi dizolvarea societăţii se completează, acolo unde este cazul, cu prevederile legislaţiei române în materie.

Art.21. – Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice române sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti din România. Conflictele născute din raporturile contractuale pot fi soluţionate şi prin arbitraj.

Page 55: Antre Pre Nor i Atul

55

CAPITOLUL VIICAPITOLUL VIIDispozitii finaleDispozitii finale

Art.22. – Prezentul Act Constitutiv reprezintă cadrul juridic pentru desfăşurarea şi realizarea obiectului de activitate al societăţii şi se întregesşte cu prevederile legislaţiei comerciale şi ale celorlalte reglementări legale în vigoare.

Acest Act Constitutiv a fost redactat şi editat sub nr. 58, în 5(cinci) exemplare de avocat Ion Ion, care a atestat identitatea asociatului unic, a conţinutului şi a datei, în baza art.3 din legea nr. 51/1995, eliberându-se în 4(patru) exemplare.

ASOCIAT UNICCIUBĂNCAN CĂLIN MITRUŢ

Bucureşti, 11 iulie 1999 Avocat Popescu DanNr. 58