antibiotice complectat.ppt
DESCRIPTION
antibioticeTRANSCRIPT
ANTIBIOTICOTERAPIA
Antibioticele nu sunt antipiretice
ANTIBIOTICE – DATE GENERALE
Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene:
- distrug şi/sau stânjeneasc multiplicarea microbilor,
- au acţiune antimicrobiană specifică şi selectivă,
- în doze terapeutice nu lezează celulele gazdei.
antibioticele sunt:
- extrase din:
mucegaiuri (ciuperci) existente în sol;
bacterii din genul Bacillus (polimixinele şi
bacitracina);
Chromobacterium violaceum (monobactamul);
- obţinute prin semisinteză;
chimioterapicele antimicrobiene se obţin prin sinteză chimică.
SPECTRUL ANTIMICROBIAN
- initial:
1. Atb cu spectru ingust:
- de tip penicilinic
- de tip aminoglicozidic
2. Atb cu spectru larg
3. Atb cu spectru ultralarg sau largit
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELORÎn funcţie de spectrul antimicrobian:
Bacili G (+) Coci G (+) Coci G (-) Bacili G (-)
Spectru de tip penicilinic
Spectru de tip streptomicinic
Spectru larg şi ultralarg
SPECTRUL ANTIMICROBIAN
- actual:
- mai restrans
- variaza in mediu spitalicesc fata de cel comunitar
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
În funcţie de structura chimică:
1. BETA LACTAMINE
A) PENICILINE
- peniciline naturale (penicilina G penicilina V),
- peniciline rezistente la penicilinaze (meticilina, oxacilina),
- aminopeniciline (ampicilina, amoxicilina),
- carboxipeniciline (ticarcilina),
- ureidopeniciline (piperacilina).
B) CEFALOSPORINE
GENERAŢIA I Cefazolin (Kefzol), Cefalotin (Keflin), Cefalexin (Keflex)
GENERAŢIA II Cefuroxim (Kefurox, Zinacef), Cefaclor (Ceclor) Cefuroxim-Axetil (Ceftin)
CEFAMICINE Cefoxitin (Mepoxin) GENERAŢIA III Cefoperazonă (Cefobid) , Cefotaxim (Claforan) Ceftazidim (Fortaz), Ceftriaxona (Rocephin) Ceftibuten (Cedax)
GENERAŢIA IV Cefepime (Maxipime), Cefpirome
C) CARBAPENEME
- Imipenem (Tienam),
- Meropenem (Meronem),
- Ertapenem (Invantz).
D) INHIBITORI DE β-LACTAMAZĂ
- Acid clavulanic (amoxicilin clavulanat = augmentin),
- Sulbactam (+ ampicilină = unasyn),
- Tazobactam (+ piperacilină = tazocin).
2. ACID FUSIDIC
3. AMINOGLICOZIDE
Streptomicina, Neomicina, Kanamicina,
Gentamicina, Tobramicina, Amikacina, Netilmicina
4. TETRACICLINE, CLORAMFENICOL
Tetraciclina, Doxiciclina, Minociclina
5. RIFAMICINE
Rifampicina, Rifabutin, Rifapentin
6. METRONIDAZOL
7. MACROLIDE, CLINDAMICINĂ
Eritromicina, Azitromicina, Claritromicina
8. GLICOPEPTIDE
Vancomicina, Teicoplanina
9. POLIMIXINE
Colistina, Polimixina B
10. OXAZOLIDONE
Linezolid
11. CHINOLONE
Acid nalidixic, Norfloxacin, Ciprofloxacin
Ofloxacin, Levofloxacin, Moxifloxacin
12. SULFONAMIDE ŞI TRIMETOPRIM
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
În funcţie de locul de acţiune:
- active pe peretele bacterian
- active pe membrana citoplasmatică
- active pe procese intracitoplasmatice:
sinteza proteică,
replicarea acidului nucleic,
ambele.
Antibiotice active asupra peretelui bacterian:
Beta-lactamine,
Glicopeptide,
Fosfonopeptide.
Antibiotice active asupra membranei citoplasmatice:
Polimixine.
Antibiotice active asupra sintezei proteice:
- aminoglicozide,
- cicline,
- macrolide,
- rifampicina,
- cloramfenicol,
- trimetoprim+sulfametoxazol, etc.
Antibiotice active asupra replicării acidului nucleic:
Fluorochinolone
Inhibitori de betalactamază
Acid clavulanic
(amoxicilin+ clavulanat, ticarcilin +clavulanat )
Sulbactam
(ampicilină + sulbactam = unasyn)
Tazobactam
(piperacilină + tazobactam = tazocin)
Sindromul inflamator biologic
Poate diferenţia infecţia bacteriană de infecţia virală;
!!! Nu tratăm cu antibiotice valorile crescute ale
- VSH
- Fibrinogen
- CRP
Sindromul inflamator este folosit şi pt. evaluarea eficienţei antibioterapiei
(curba VSH descreşte mai lent decât valorile procalcitoninei!)
- stabilirea cauzei infecţioase ; - localizarea infecţiei; - interpretarea rezistenţei la antibiotice - diferenţierea colonizării de infecţie; - AB administrate anterior; - identificarea corectă a microorganismelor; - interpretarea semnificaţiei culturilor mixte; - investigaţii speciale;- controlul sursei de infecţie.
ANTIBIOTICOTERAPIE - INDICATII
Boli infecţioase care nu necesită tratament antibiotic viroze respiratori necomplicate prin suprainfecţii bacteriene, enterocolite acute de model neinvaziv ( virale ) ;
Boli infecţioase care necesită tratament antibiotic fără antibiogramă:
- infecţii streptococice ( angina, scarlatina, erizipel );- infecţie tifică, bruceloza, leptospiroze, lues; - difterie, tetanos; - infecţii cu micoplasme, chlamidii, richetsii;
antibiograma este obligatorie:- sepsis, meningite bacteriene, endocardite- infecţii urinare, biliare, - pneumonii bacteriene, enterocolite acute de model invaziv
Anterior administrării primei doze de antibiotic:
- prelevare de produse biologice pentru teste microbiologice,
- controlul procesului infecţios (asanarea focarelor septice),
- nu se întârzie prima doză de antibiotic mai ales în infecţiile severe.
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
I. Corecta evaluare diagnostica:
a) bolile specifice, monoetiologice: - monoterapie
- atb cu actiune tintita pe germenele in cauza
Ex: chlamidii-cotrimoxazol, doxiciclina
rickettsii: cotrimoxazol, tetraciclina
b) bolile cu profil plurietiologic:
- preparat (asociere) cu spectru larg
c) agenti patogeni cu sensibilitate variabila (stafilococ, piocianic, proteus, coli):
- se impune monitorizarea terapiei prin determinarea CMI, CMB
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
II. Alegerea antibioticului adecvat:
Identificarea microorganismului
Determinarea sensibilităţii la antibiotice
Particularitatile farmacocinetice, farmacodinamice
Particularitatile fiziologice si patologice ale gazdei
Identificarea agentului patogen:
1- Coloraţie Gram:
- prezenţa microbului în medii normal sterile:
- LCR,
- lichid pleural, pericardic, peritoneal,
- lichid sinovial,
- caracteristici morfologice (coci, bacili),
- prezenţa şi tipul de leucocite în produsul patologic.
Frotiu Gram – streptococcus pneumoniae
Frotiu coloraţie albastru de metilen – Criptococcus neoformans
Aspergillus spp. – preparat nativ
Identificarea agentului patogen:
2 -Teste imunologice:
- ELISA,
- latex-aglutinare,
- PCR-ARN/ADN.
3 - Cultivare pe medii adecvate;
4 - Statistici bacteriologice (maxima probabilitate).
Determinarea sensibilităţii la antibiotice:
- ce microb la ce antibiotic se testează (NCCLS-standard al
laboratoarelor clinice),
- metoda difuzimetrică (calitativă: S, R, I),
- MIC (minimal inhibitory concentration),
- MIB (minimal bactericidal concentration),
- Etest,
- detectarea ESBL (E.Coli, Klebsiella).
Antibiogramă difuzimetrică pentru Haemophilus influenzaeTest β-lactamază pozitiv pentru Haemophilus influenzae
Cultură Candida albicans pe mediu SabouraudE-test la CaspofunginGalerie api Candida pentru identificarea levurilor
Test la Optochin pozitiv pentru Streptococcus pneumoniaeLatex aglutinare pozitiv pentru Streptococcus pneumoniae
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
Particularitatile farmacocinetice: absorbtie, distributie, metabolizare, excretie
Particularitatile farmacodinamice: capacitatea de difuziune, penetrare, concentrare in tesuturi
Penetrabilitate Buna/moderata Slaba/nesatisfacatoare
Spatiul subarahnoidian
Cefalosporine gen II,III
Carbapeneme-meronem
Ciprofloxacin
Rifampicina, isoniazida
Macrolide
Cefalosporine gen. I, ii
Aminoglicozide
Polipeptide ciclice
Oase, articulatii
Lincosamidele
Fluorochinolone
Acid fusidic
Fosfomicina
rifampicina
aminoglicozidele
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
Particularitatile fiziologice si patologice ale gazdei:
a) varsta:- NN și sugar mic: particularități legate de vârstă
( imaturitatea funcției renale, RFG mai redusă, capacitatea de resorbție intestinală mai mare, imaturitatea unor sisteme enzimatice)
- batrani: cu precautie cele nefrotoxice
b) starea fiziologica: – Atb interzise : aminoglicozide,
polimixine,cotrimoxazol, chinolone, metronidazol , rifampicina - Atb permise : penicilină G și toate penicilinele de semisinteză ( fără ticarcilină), cefalosporine, lincomicina, macrolide
c) Functia renala:
- atb la care doza trebuie redusa obligatoriu: aminoglicozidele, glicopeptidele, colistin
- atb la care doza trebuie redusa moderat: betalactamine, lincosamide, ciprofloxacin, TSS, cotrimoxazol
- atb care pot fi prescrise in posologie normala: macrolide, doxiclina, pefloxacin
d) Functia hepatica: se pot da eritromicina, lincosamide
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
III. Dozele de antibiotic:- greutate / suprafata corporala
- particularitatile infectiei
- prop. farmacocinetice, farmacodinamice
- pragul toxic al fiecarui produs
Calea de administrare: - orala / parenterala / locala
Intervalul dintre doze:- severitatea inf, proprietatile atb, complianta bolnavului
Durata tratamentului
EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
Durata tratamentului antibiotic:
Prea scurtă – selectare de tulpini rezistente
Optimă – eficienţă/toxicitate/rezistenţă
Prea lungă – toxicitate, selectare de tulpini rezistente.
- perioada de timp după oprirea AB în care creşterea bacteriană este supresată deşi nivelele serice ale AB < MIC,
- depinde de: - microorganism, - antibiotic, - concentraţia AB, - durata expunerii la AB, - asocierile de AB.
- se datorează interacţiunii moleculelor de AB rămase în celula bacteriană cu ţinta intracelulară (timpul necesar disocierii AB de ţinta sa)
EFECT POST ANTIBIOTIC - PAE
Creşterea susceptibilităţii microbilor expuşi la AB la distrucţia intracelulară de către leucocite (fagocitoză facilitată de expunerea la AB)
PALE - POST ANTIBIOTIC LEUCOCITE ENHANCEMENT
MODALITATI DE ACTIUNE
Bactericide:- produc distrugerea microbilor- indicate in:
- infectii bacteriene severe si/sau generalizate (bronhopneumonii, septicemii, meningite);
- infectii bacteriene cu focare greu sterilizabile (endocardite, osteomielite, TBC);
- infectii bacteriene cronice sau cu tendinta la cronicizare (angiocolite, pielonefrite, otoantrite)Exemple: penicilina, cefalosporine, carbapenemi, monobactami, aminoglicozide, chinolone,
MODALITATI DE ACTIUNE
Bacteriostatice:- opresc multiplicarea microbilor, care vor fi distrusi si eliminati prin mec. De aparare a gazdei- indicate in:
- infectii usoare/medii- boli cu tendinta spontana la vindecare
Exemple: macrolide, lincosamide, tetraciclina, cloramfenicol, sulfamisele
MECANISME DE ACTIUNE
La nivelul peretelui celulei bacteriene inhibă biosinteza enzimelor care participă la sinteza peretelui celular( peniciline, cefalosporine, vancomicina)
La nivelul membranei citoplasmatice alterează permeabilitatea membranei celulare citoplasmatice ( polipeptide)
La nivelul proceselor metabolice intracitoplasmatice: inhibă sinteza proteică prin interferarea activității ribosomale ( aminoglicozide, eritromicina, lincomicina, tetraciclina,
cloramfenicol); Inhibă sinteza acizilor nucleici ( sulfamide, acid nalidixic ) Inhibă sinteza de acid folic (sulfamidele); Inhibă ADN-giraza( chinolone)
ASOCIERI DE ANTIBIOTICE
Indicatii:- asigurarea unui spectru larg de actiune in infectii severe, cu etiologie necunoscuta, la bolnavul febril cu neutropenie (cefalosporine cu spectru extins + aminoglicozide/fluorochinolone)- infectii polietiologice, cu sensibilitate diferita la atb (peritonite, avort septic: aerobi+anaerobi)- asigurarea efectului sinergic, in infectiile monoetiologice severe sau la gazde cu aparare compromisa- limitarea, prevenirea aparitiei de tulpini rezistente (TSS - TBC; rifampicină+fluorochinolone în infecţii stafilococice; macrolide+amoxicilină în infecţia cu H. Pylori)- Endocardita cu enterococ
ASOCIERI DE ANTIBIOTICE
Principii de asociere:
- atb bactericide, cu efect sinergic sau cel putin aditiv, in nici un caz atb antagoniste
- in cazul inf. Nosocomiale se tine cont de modelul particular de sensibilitate a germenilor implicati
- nu se asociaza atb cu toxicitate similara
ASOCIERI DE ANTIBIOTICE In vitro: Efect sinergic Efect antagonic Efect
indiferent
Asocieri de antibiotice:
Amoxicilina + Acid clavulanic = Augumentin
Piperacilina + Tazobactam = Tazocin
Ticarcilina + Clavulanat = Timentin
Ampicilina + Sulbactam = Unasyn
Cefoperazona + Sulbactam = Sulperzona
Inhibitorii de betalactamaze = molecule sinucigașe împiedică distrugerea AB de către proteazele bacteriene
REACTII ADVERSE
Fenomene de intoleranta locala, dupa administrare
- orala: grețuri, vărsături, diaree, gastroduodenită ulcerohemoragică
- im.: durere, inflamație, noduli, necroză, dermatită livenoidă, sindrom Hoigne
- iv.: tromboflebită chimică (amfotericina B)
- intrarahidian: encefalopatie convulsivantă, arahnoidita (doze mari de penicilina G)
- intraperitoneal: stop cardiorespirator (AMINOGLICOZIDE)
REACTII ADVERSE
Manifestări alergice și de hipersensibilitate
- reacții alergice imediate (la 2-30 minute dupa administrare): eritem, prurit, angioedem, wheezing, hipotensiune, șoc anafilactic
- reactii alergice accelerate (la 1-72 de ore): edem laringian, wheezing, rinita
- reacții alergice tardive (la peste 3 zile): erupții cutanate, urticarie-artralgii, boala serului
-alte reacții: anemie hemolitică, trombocitopenie, vasculită, sdr Steven-Johnson, LED medicamentos
REACTII ADVERSE
Efecte toxice- Nefrotoxicitate: nefrita interstitiala, leziuni glomerulare / tubulare, IRA - aminoglicozide, polimixina, rifampicina
- Ototoxicitate: surditate ireversibila, partiala sau totala, sindrom vestibular, tranzitor sau definitiv - aminoglicozide, polipeptide
- Neurotoxicitate: nevrite, polinevrite, convulsii – sulfamide, vancomicina, acid nalidixic - Hepatotoxicitate: icter insuficienta hepatica - izoniazida, sulfamide - Medulotoxicitate – cloramfenicol, sulfamide
Perturbări ecologice și biologice - Dismicrobisme – candidoze, enterocolite postantibiotice cu Cl dificille
perturbarea graviditatii, embriopatii, efecte secundare la n.n
Alte reacții adverse - Dismetabolisme- sindroame de malabsorție - Avitaminoze – deficite de vitamine
- Interferarea imunitatii postinfectioase: recaderi, recrudescente, reinfectii, cronicizare
REZISTENTA MICROBIANA
Rezistența microbiană o - proprietatea unor germeni microbieni de a nu fi influențați de
antibioticul administrat în concentratie terapeutica; (CMI – concentrația cea mai mică de antibiotic care inhibă creșterea
microbiană. CMB – concentrația minimă de antibiotic necesară pentru
distrugerea inoculului microbian)
o - se poate manifesta fie față de un antibiotic, fie față de o familie de antibiotice;
o -urmează aproape invariabil utilizării pe scară largă a antibioticelor
REZISTENTA MICROBIANA
Rezistența poate fi: naturală– ex. bacilul Koch este insensibil în mod
natural la Penicilină; dobândită– endogenă (selectarea unor mutante
rezistente)
- exogenă ( transferul genelor de rezistență de la alte specii, natural rezistente)
MECANISMELE DE REZISTENŢĂ
BIOCHIMICE
- diminuarea cantităţii de antibiotic:
scăderea permeabilităţii membranei citoplasmatice,
sistem de eflux,
- modificarea ţintei antibioticului (mutaţii, achiziţionare de gene străine),
- inactivarea antibioticului (beta-lactamaze).
GENETICE: mutații genetice, transferul plasmidelor R între tulpini și specii
diferite
REZISTENTA MICROBIANA
Factori de risc: - folosirea abuzivă a atb pe termen lung - aspecte socio-economice care favorizarea îmbolnăvirile
repetate și implicit administrarea de atb - utilizarea,în scop terapeutic sau profilactic, a atb în
zootehnie și agricultură - capacitatea microbilor de a realiza schimburi de
material genetic - diseminarea microbilor rezistenți pe arii largi,
deficiențe în organizarea și funcționarea instituțiilor spitalicești
SCOP:
- prevenirea sau reducerea emergenţei tulpinilor rezistente la AB;
- optimizarea selecţiei dozei şi duratei tratamentului ;
- reducerea reacţiilor adverse şi a infecţiilor secundare;
- scăderea ratei morbidităţii si mortalităţii;
- scăderea duratei de spitalizare ;
- scăderea costurilor îngrijirilor medicale.
Buna practica a antibioterapiei
( antimicrobial stewardship)
- dezvoltarea şi implementarea ghidurilor de diagnostic şi tratament;
- ameliorarea testării sensibilităţii la AB şi a dg infecţiilor nosocomiale;
- restricţii în prescripţia antibioticului;
- educaţia şi informarea prescriptorilor;
- abordare multidisciplinară a prescripţiilor de AB ( medic, farmacist,
epidemiolog, microbiolog, factor administrativ);
- consult al specialistului de boli infecţioase
Strategii de încurajare a bunei practici a antibioticoterapiei
Tratament antibiotic Fără antibiotice – 1 punct Cu antibiotice – 2 puncte Caracteristicile pacientului Tânăr fără comorbidități – 1 punct Varstnic cu comorbidități – 2 puncte Pacient imunodeprimat – 3 puncte
AIDS BPOC Cancer
Contactul cu sectorul sanitar Fără contact – 1 punct; Contact fără proceduri invazive – 2 puncte Contacte repetate cu proceduri invazive – 3 puncte