antemasuratoare sanitare.doc

40
S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMŢ STR. PRIVIGHETORII, NR.14, PIATRA NEAMŢ CUI RO18904635; J27/880/06; CAP. SOC. 300 LEI; TEL. 0745.580.461 PROIECT NR. 73 / 2011 FAZA : DOCUMENTATIE TEHNICA; DETALII DE EXECUTIE R K BLOC OPERATOR SPITALUL MUNICIPAL TOPLITA JUDETUL HARGHITA INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE INSTALATIE HIDRANTI INTERIORI

Upload: siguranta-ssm

Post on 17-Feb-2015

357 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

antemasuratoare

TRANSCRIPT

Page 1: Antemasuratoare sanitare.doc

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMŢSTR. PRIVIGHETORII, NR.14, PIATRA NEAMŢ

CUI RO18904635; J27/880/06; CAP. SOC. 300 LEI; TEL. 0745.580.461

PROIECT NR. 73 / 2011FAZA : DOCUMENTATIE TEHNICA; DETALII DE EXECUTIE

R K BLOC OPERATOR

SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

INSTALATIE HIDRANTI INTERIORI

BENEFICIAR : SPITALUL MUNICIPAL TOPLITA

Page 2: Antemasuratoare sanitare.doc

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

LISTA DE SEMNĂTURI

Proiectant general : B.I.A. IULIAN DIACONESCU ……….

Sef proiect : arh. Diaconescu Iulian .......................................

Instalatii sanitare : ing. Burghelea Angelica......................

Page 3: Antemasuratoare sanitare.doc

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

BORDEROU :

A. PIESE SCRISE :

1. Foaie de capat2. Borderou de piese scrise si desenate3. Program de control – instalatii sanitare interioare4. Memoriu tehnic – instalatii sanitare interioare5. Breviar de calcul – instalatii sanitare interioare6. Caiet de sarcini – conducte polipropilena7. Caiet de sarcini – conducte otel8. Antemasuratoare – instalatii sanitare interioare

B. PIESE DESENATE :

1. S1 – plan mansarda – instalatii sanitare2. S2 – schema coloanelor instalatii sanitare

Intocmit,ing. Burghelea Angelica

Page 4: Antemasuratoare sanitare.doc

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

PROGRAM DE CONTROL

SP

EC

IAL

ITA

TE

A FAZA DIN LUCRARESUPUSA

OBLIGATORIUCONTROLULUI SI

ATESTARIICALITATII

METODADE

CONTROL

PARTICIPANTIDOCUMENTE

CE URMEAZA

SA STEA LABAZA

ATESTARIICALITATII

COMPLETARI

BE

NE

FIC

IAR

PR

OIE

CT

AN

T

CO

NS

TR

UC

TO

R

INS

PE

CT

IA I

N

CO

NS

TR

UC

TII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

INS

TA

LA

TII

S

AN

ITA

RE

IN

TE

RIO

AR

E 1 Predare

amplasamentproiect da da da - Proces verbal

de predare amplasament

2 Probe de presiune AMC da da da - Proces verbal probe presiune

3 Receptia lucrarii Proiect da da da - Proces verbal de receptie

F.D.

VIZA I.S.C.

INTOCMIT :

ing. Burghelea Angelica

Page 5: Antemasuratoare sanitare.doc

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

MEMORIU TEHNIC

1. Date generale :

Prezenta documentatie trateaza echiparea cu instalatii sanitare interioare a grupurilor sanitare, laboratorului si salii de gipsare ce se vor amenaja la mansarda Spitalului Municipal Toplita, judetul Harghita.

Realizarea prezentei documentatii s-a facut in concordanta cu prevederile urmatoarelor normative si STAS – uri :

STAS 1478 / 90 – ALIMENTARE CU APA LA CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE I9 / 1994 – NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR

SANITARE I9/94 – NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR

SANITARE; STAS 1478/90 – ALIMENTARE CU APA LA CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE. NP 003/96 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR

TEHNICO SANITARE SI TEHNOLOGICE CU TEVI DIN POLIPROPILENA ; STAS 1795-90 – CANALIZARI INTERIOARE – PRESCRIPTII FUNDAMENTALE DE

PROIECTARE ; STAS 1504 – 85 – INSTALATII SANITARE . DISTANTE DE AMPLASARE A OBIECTELOR

SANITARE, ARMATURILOR SI ACCESORIILOR ; STAS 2250-73 – ELEMENTE PENTRU CONDUCTE . PRESIUNI NOMINALE , PRESIUNI

DE INCERCARE SI PRESIUNI DE LUCRU MAXIM ADMISE ; STAS 2099-89 – ELEMENTE PENTRU CONDUCTE . DIAMETRE NOMINALE

Inceperea executarii oricaror lucrari de instalatii sanitare este permisa numai dupa ce executantul a primit:

- proiectul instalatiei, la faza Proiect tehnic, verificat de catre verificator tehnic atestat M.D.L.P.L. ;- avizele si acordurile necesare;- autorizatia de construire.Este obligatoriu de instiintat, inaintea de inceperea lucrarilor, Inspectia de stat in constructii,

conform reglementarilor legale.

2. Descrierea lucrarii   :

Spitalul Municipal Toplita este alimentat cu apa din reteaua de distributie existenta iar evacuarea apelor uzate se realizeaza in reteaua de canalizare menajera existenta. La etajul I sunt grupuri sanitare aferente saloanelor si coloana pentru alimentarea instalatiei de hidranti interiori.

Alimentarea cu apa rece si calda a grupurilor sanitare, laboratorului si salii de gipsare amenajate la mansarda se va realiza din instalatia interioara existenta la etajul I – coloanele M1, M2 si M3. Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, laboratorul si sala de gipsare amenajate la mansarda se va realiza in coloanele menajere existente la etajul I - coloanele M1, M2 si M3.

Hidrantul interior proiectat Hipr se va alimenta din coloana existenta la etajul I.

Page 6: Antemasuratoare sanitare.doc

Tinand seama de destinatia si caracteristicile constructiei, s-a adoptat solutia instalatiei interioare de apa rece si calda cu distributie inferioara, cu conducte montate aparent si ingropat in zidarie, la 10 cm de pardoseala. Instalatia de hidranti interioari se va realiza cu distributie superioara, montata aparent la nivelul tavanului de la mansarda, la circa 10-15 cm fata de acesta Alimentarea cu apa rece si calda, precum si instalatia interioara de canalizare menajera se realizeaza in functie de planurile de arhitectura anexate. Amplasarea si gruparea punctelor de consum ale apei se face astfel incat sa fie asigurate accesul si folosirea lor usoara.

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si apa calda, au fost dimensionate pe baza debitelor de calcul in functie de numarul si felul armaturilor din camerele de baie si bucatarii. Necesarul de apa s-a determinat in functie de presiunile normale de utilizare la punctele de consum. Dimensionarea coloanelor si conductelor de distributie s-a realizat in conformitete cu STAS 1478 / 90. Traseele instalatiilor interioare de apa si canalizare au fost alese astfel incat sa se asigure lungimi minime de conducte si posibilitati de auto – compensare. Totodata s-a avut in vedere coordonarea tuturor instalatiilor astfel incat sa se asigure accesul nestingherit al persoanelor in caz de exploatare si de avarii si demontarea lor usoara in vederea reparatiilor.

Conductele instalatiei sanitare interioare se vor executa din teava din polipropilena rezistenta la presiunea de regim de 6 bar si la temperaturi uzuale ale apei reci ( 100 C…150C ) si ale apei calde de consum ( 550C…600C ). Conducta ce alimenteaza hidrantul interior de incendiu se va realiza din teava de otel zincat Dn 50 mm.

Pe coloanele de canalizare, precum si la schimbari de directie s-au prevazut piese de curatire Dn 110 mm, astfel incat sa permita curatarea traseului de canalizare. Piesele de curatire se vor monta la o inaltime cuprinsa intre 0,4 m – 0,8 m fata de pardoseala.

In grupurile sanitare s-au prevazut sifoane de pardoseala care sa permita scurgerea eventualelor pierderi de apa. Pentru mentinerea garzii hidraulice s-au racordat la sifoanele de pardoseala obiecte sanitare cu utilizare frecventa.

Trecerile prin pereti se va face cu ajutorul unor tuburi de protectie, cu un diametru de doua ori mai mare decat diametrul conductelor. Fixarea pe pereti a conductelor se realizeaza prin intermediul bratarilor cu muchii rotunjite care se vor strange usor peste garnitura de protectie ce se va realiza din pasla, cauciuc, carton, etc cu o grosime de 2 mm si vor depasi latimea bratarilor cu 10 mm.

La montarea obiectelor sanitare precum si a accesoriilor acestora se va avea in vedere STAS 1504 care normalizeaza distantele de montaj ale acestora.

Alimentarea cu apa rece, apa calda catre grupurile sanitare se poate intrerupe in caz de necesitate de la robinetii de trecere Dn1/2” , prevazuti pe conductele de legatura. La baza extinderii coloanei M1 s-au prevazut robineti de trecere cu Dn 1/2’’. Proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii sanitare interioare asigura criteriile de performanta prevazute in legea 10/1995 pentru principalele cerinte de calitate obligatorii :

rezistenta si stabilitate ; siguranta in exploatare ; siguranta la foc ; igiena , sanatatea oamenilor , refacerea si protectia mediului ; protectia impotriva zgomotului ; izolatie termica , hidrofuga si economia de energie.

3. Obiecte sanitare   :

Pentru utilizarea apei in conditii igienice si practice se vor folosi urmatoarele obiecte sanitare : - lavoar din portelan sanitar 750 mm, cu baterie monocomanda pentru lavoar – 4 buc- cada de dus, cu baterie monocomanda pentru cada, cu furtun flexibil si telefon de dus – 2 buc- vas WC cu iesire laterala + capac si rezervor montat pe vas – 2 buc.- sifon de pardoseala SP 50 – 2 buc

Grupurile sanitare vor fi utilate cu accesorii precum : portprosop, etajera, porthartie, sapuniera si oglinda sanitara.

Page 7: Antemasuratoare sanitare.doc

4. Instalatii hidranti interiori   :

Conform STAS 1478/90, art.3.1.3.1, pct.2 ( institutii medicale ), pentru volume mai mici de 5000 mc, debitul specific minim este Qii = 2,5 l / s, numarul de jeturi in functiune simultana este 1, debitul de calcul Qih = 2,5 l / s. Conform STAS 1478, tabel 5, poz.2, debitul de apa pentru stins incendii:- Debit necesar instalatiei de hidranti interiori – Qs = 2,5 l/s cu un jet in functiune.

Se prevade un hidrant interior de incendiu, montat conform STAS 297/2 si SR ISO 6.309, dotat cu furtun tip C, plat, de 20 m lungime, conform SR EN 671 – 2 / 2002.

Hidrantul impreuna cu echipamentul de serviciu(furtunul si teava de refulare) se monteaza in cutie metalica STAS 3081, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 1,35 – 1,50 m de la pardoseala. Cutia poate fi fixata aparent, direct pe perete sau stalpi. Se va marca in conformitate cu STAS 297/1. Amplasarea hidrantului s-a facut in loc vizitabil, astfel incat sa fie usor accesibil si usor de utilizat chiar in cazul circulatiei pentru evacuarea incaperilor.

3. Probe si verificari   :

La instalatia de apa rece si calda se vor verifica : Distantele intre conducte si intre conducte si elementele de constructie ; Modul de fixare a conductelor ; Modul de etansare al golurilor de trecere ;

Proba de presiune la instalatia de apa rece si calda se executa la presiunea de 6 bar, timp de 30 min. Dupa efectuarea probei de presiune se vor verifica toate punctele de consum la debit.

La instalatia de canalizare se vor verifica : modul de fixare a conductelor ; modul de etansare al punctelor de imbinare ; functionarea coloanelor prin punerea in functiune a obiectelor sanitare pana la realizarea

debitului de calcul al instalatiei

4. Norme de protectia muncii si P.S.I.   :

Se vor respecta Normele Departamentale de protectia muncii pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare si masurile de prevenire si stingere a incendiilor.

Intocmit : ing. Burghelea Angelica

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

Page 8: Antemasuratoare sanitare.doc

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

BREVIAR DE CALCUL

1. Determinarea debitelor de calcul de apa rece si apa calda

Dimensionarea se face conform STAS 1478 – 90.in functie de armaturile folosite la punctele de consum au fost stabilite echivalentii de debit.

Pe baza echivalentilor de debit s-a trecut la stabilirea debitului de calcul ce ajuta la dimensionarea instalatiei interioare de apa rece si calda.

Echivalentii de debit sunt:a) Baterii pentru :

- cada de baie Dn 15 – eo = 1; 2 buc.- lavoar Dn 15 – eo = 0,35; 4 buc.

b) Robinete pentru : - rezervor closet Dn 10 – eR = 0,5; 2 buc.

A. Dimensionarea conductelor de apa rece pentru alimentarea conductelor de distributie a apei reci la punctele de consum si a conductei de alimentare cu apa rece a instalatiei de preparare a apei calde : E = E1+ E2

Dimensionarea conductelor de distributie a apei reci la punctele de consum : E = 0,7 E1 + E2

in care: - E1 – suma echivalentilor de debit ai bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda

- E2 – suma echivalentilor de debit ai robinetelor de apa rece- E – suma echivalentilor punctelor de consum

Debitul de calcul de apa rece este dat de relatia:

Conform tabelului 6 din STAS 1478/90, pct.3, relatia de calcul al debitului este :

qc = a* b *c* , in care:

- a – coeficient adimensional in functie de regimul de furnizare al apei in reteaua de distributie – ptr 24 ore - a = 0,15 ( conform tabelului 7 din STAS 1478/90 )

- b – coeficient adimensional in functie de felul apei rece sau calda – b = 1

( conform tabelului 8 din STAS 1478/90 )

- c – coeficient adimensional in functie de destinatia cladirii – c = 1,6

( conform tabelului 6 din STAS 1478/90 )

Incapere Obiecte Echivalent Nr. E1 E2 E qc Dn

Page 9: Antemasuratoare sanitare.doc

sanitare pe obiect obiecte

Grup sanitar

lavoar Dn 15 0,35 1 1 0,35 2,85 0,405 25

rezervor closet Dn 10 0,50 1 0,50

cada dus 1 1 1

laborator

lavoar Dn 15 0,35 1 0,35 0,35 0,14 20

sala gipsare

lavoar Dn 15 0,35 1 0,35 0,35 0,14 20

B. Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa rece a instalatiilor de preparare a apei calde

Debitul de calcul de apa rece este dat de relatia:

qc = a* b *c* , E = E1

in care:- a – coeficient adimensional in functie de regimul de furnizare al apei in reteaua de distributie –

ptr 24 ore - a = 0,15

- b – coeficient adimensional in functie de felul apei rece sau calda – b = 0,7 – apa calda la temp. de 60 ºC

- c – coeficient adimensional in functie de destinatia cladirii – c = 1,6

Incapere Obiecte

sanitare

Echivalent

pe obiect

Nr.

obiecte

E1 E2 E qc Dn

Grup sanitar

lavoar Dn 15 0,35 1 1 0,35 2,00 0,32 25

rezervor closet Dn 10 0,50 1 0,50

cada dus 1 1 1

laborator

lavoar Dn 15 0,35 1 0,35 0,35 0,14 20

Page 10: Antemasuratoare sanitare.doc

sala gipsare

lavoar Dn 15 0,35 1 0,35 0,35 0,14 20

2. Debite de calcul pentru instalatii de hidranti interiori :

Conform STAS 1478/90, art.3.1.3.1, pct.2 ( institutii medicale ), pentru volume mai mici de 5000 mc, debitul specific minim este Qii = 2,5 l / s, numarul de jeturi in functiune simultana este 1, debitul de calcul Qih = 2,5 l / s. Conform STAS 1478, tabel 5, poz.2, debitul de apa pentru stins incendii:- Debit necesar instalatiei de hidranti interiori – Qs = 2,5 l/s cu un jet in functiune.

Debitul jetului de apa se determina cu relatia :

qih = 0,00351 x μ x d2 x √ 10 x Hi ( l / s )

in care : μ – 0,97 – 0,98 este coeficientul de debitd - diametrul ajutajului tevii de refulare a apei ( mm )Hi – presiunea necesara la ajutajul tevii de refulare a apei ( bar ) LcHi = 0,981 ……………… 1 – φ x Lc

….. άLc – lungimea jetului compact ( m )ά = 1,19 + 80 ( 0,01x Lc ) 4 – coeficient experimentalφ = coeficient experimental depinzand de diametrul d al ajutajului tevii de refulare a apei 6Hi = 0,981 ……………….. = 8,34 mCA = 0,834 bar 1 – 0,0214 x 6 ….. 1,2qih = 0,00351 x 0,97 x 162 x √ 10 x 0,834 = 2,15 l / s Debitul minim total necasar : Qih = n x qih

Qih = 2 x 2,15 l / s = 4,30 l / s

Pierderi de sarcina in furtunul de tip C : nf = A x L x qih

2

nf = 0,0154 x 20 x 2,15 = 0,66 mCA

Pierderea de sarcina :H = Hi + nf

H = 20,70 mCA + 0,66 mCA = 21,36 mCA = 2,13 bar

Presiunea la capatul tevii de refulare : 24 mCA – 21,36 mCA = 2,64 mCA

Necesar apa : T = 10 min. ( STAS 1478 / 90 )QT = Qih x TQT = 4,30 l / s x 600 sec = 3.180 = 3,1 m3

Page 11: Antemasuratoare sanitare.doc

Inaltimea jetului de apa : Hh = ……………….. 1 + ψ x H

21,36h = ………………….. = 19,47 m = 19,5 m. 1 + 0,0124 x 21,36

Lungimea maxima a jetului compact : hhc = ……….., ά = 1,2 pentru un punct de inclinare a jetului de 300. ά 19,5hc = ……….. = 16,25 m = 16 m 1,2Raza de actiune a jetului de apa : R = ά x h R = 1,2 x 16 = 19,2 m = 19 m

Forta de reactie a tevii de refulare cu ajutaj de 16 mm si pierdere de presiune de 21,36 mCA ( 2,13 bar ) : R = 1,57 x d2 x pR = 1,57 x 1,62 x 2,56 = 10,28 kgf

Intocmit : ing. Burghelea Angelica

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITA

Page 12: Antemasuratoare sanitare.doc

JUDETUL HARGHITA INSTALATII SANITARE INTERIOARE

CAIET DE SARCINI

Capitolul 1. Standarde si normative de referinta

STAS 10898/85 Alimentare cu apa si canalizare. Terminologie.STAS 1343/0-89 Determinarea cantitatilor de apa de alimentare . Prescriptii generale.STAS 1343/1-95 Determinarea cantitatilor de apa pentru centre populate.STAS 1478/90 Alimentari cu apa la constructii civile si industriale.

Prescriptii fundamentale de proiectare.SREN 1610/2000 Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare.I9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.I9-91 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare.NP003/96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor

tehnico sanitare si tehnologice cu tevi de polipropilena.C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii.Ordin MLPAT Nr. 9/N/15.03.93 - Regulament privind protectia si igiena muncii in

constructii.Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor (M.I. nr. 381/94 si MLPAT nr. 1219/NC/1994).Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora( MLPAT C300/1994).P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

Capitolul 2. Conditii privind executia instalatiilor sanitare interioare

Reteaua interioara de alimentare cu apa si canalizare menajera se va realiza folosind tubulatura si fitinguri din polipropilena . `

2.1. MaterialeIn vederea realizarii instalatiilor sanitare interioare se vor folosi numai tevi si fitinguri din PP

corespunzatoare din punct de vedere calitativ care vor fi insotite de certificate de calitate si marcate corespunzator .Nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte de suprafata sau de profunzime cum ar fi:deformatii , schimbare de culoare, neuniformitati, etc.. 2.2.Manevrarea transportul si depozitarea tubulaturii din PP

Tuburile din PP vor fi aranjate ordonat avind grija sa fie prinse convenabil pe toata lungimea si suficient distantate pentru a se evita deformarea mufelor. O atentie marita se se va acorda manipularii acestora in perioadele cu timp friguros cind rigiditatea materialului creste considerabil.

Manipularea tubulaturii din PP se va face in asa fel incit sa se evite deteriorarea sau murdarirea lor ( in special la garnituri sau in zona mufelor) cu noroi pietricele sau alte materiale straine.

Depozitarea tevilor se va face cat mai protejat de intemperii, temperaturi joase,lumina solara directa, stivuindu-le pe suprafete orizontale si uniforme, in mod normal pe traverse de lemn sau pe elemente de impachetat. In cazul stocarilor prelungite se va evita formarea de stive cu inaltimi mai mari de 1,5 m. Se va evita expunerea directa la actiunea razelor solare pe o perioada mai mare de 18 luni.

Temperatura maxima de depozitare este de 450C.Fitingurile se vor aranja in rafturi pe sortimente si dimensiuni.Nu se recomanda pralucrarea mecanica a tevilor de PP la temperaturi sub 50. Materialele

depozitate la temperaturi sub 50C se vor tine 24 de ore la temperatura atelierului inainte de a fi supuse prelucrarii.Celelalte lucrari ( de formare la cald, sudura) se pot executa si la temperaturi mai scazute dar nu sub –50C.

Page 13: Antemasuratoare sanitare.doc

2.3. Prelucrarea materialelor din PP Prelucrarea si montarea materialelor din PP in instalatii sanitare si tehnologice se va efectua

numai cu personal tehnic de specialitate instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice si a elementelor de instalatii din material plastic si verificat ca atare de unitatile de executie a lucrarilor de instalatii.

2.3.1.Prelucrari mecaniceLa efectuarea operatiilor de prelucrare mecanica a materialelor din PP se va tine seama de

plasticitatea materialului la temperaturi relativ scazute si de coeficientul redus de transmitere a caldurii, ceea ce poate provoca incalzirea sculelor prelucratoare si impiedica lucrul prin inmuierea materialului.

Nu este permisa racirea sculelor cu apa in timpul prelucrarii. Suprafata prelucrata nu trebuie sa prezinte fisuri care se pot amplifica ulterior pina la aparitia de

crapaturi.2.3.2.TaiereaSe recomanda utilizarea urmatoarelor scule:

- banc de lucru cu menghina de banc;- fierastraie manuale pentru metale;- forfeci si cutite pentru taiat;- dispozitive electrice de taiere.

Taierea se va efectua in mod continuu, fara intrerupere si uniform pentru a se evita supraincalzirea locala a materialului si a dispozitivelor de taiere.

2.3.3. Pilirea si polizareaPentru degrosarea, ajustarea si finisarea suprafetelor taiate se recomanda utilizarea urmatoarelor

scule:- dispozitive speciale pentru sanfrenarea capetelor de teava.- raspile late si semirotunde pentru lemn;- pile curente pentru metale;- polizoare electrice de banc;- panza abraziva pentru slefuire uscata;- cutite si razuitoare triunghiulare (sabere)

Pilirea se face cu trasaturi lungi si apasare nu prea puternica pentru a nu se incalzi materialul si a nu se imbacsi pilele. La polizare materialul nu se va apasa puternic pe piatra de polizor pentru a nu se incalzi peste 800C. Atit pilirea cat si polizarea se vor efectua fara masuri speciale de racire.

2.3.4.GaurireaPentru gaurire se vor folosi:

- bormasina electrica sau de banc;- bormasina manuala;- burghie pentru metal.

La taierea gaurilor cu diametre mari se vor folosi burghie cu centrare, cu cutite reglabile.La taierea gaurilor cu diametre mai mari de 10 mm, in timpul gauririi se va scoate de mai multe ori burghiul din gaura pentru racirea materialului, sculei aschietoare si evacuarea spanului.

Este interzisa efectuarea filetarii peretilor tevilor din polipropilena. 2.3.5.Prelucrari prin deformare la caldLa prelucrarea materialelor din PP prin deformare la cald se vor respecta urmatoarele reguli:

- temperatura de lucru a materialului va fi de 155oC;- incalzirea se face numai pe portiunea necesara prelucrarii;- incalzirea materialului trebuie sa fie uniforma, atat la suprafata cat si in profunzime;- viteza de lucru la deformare sa fie cat mai mare;- racirea sa fie cat mai rapida, daca se poate chiar pe sablonul sau pe mulajul de formare;- sablonul sau mulajul de formare se va indeparta numai cand materialul a atins temperatura de maximum 40oC.- se va tine seama la trasarea materialului tubular ca prin incalzirea in vederea prelucrarii acesta se scurteaza cu 2 – 5 % din lungimea initiala.

2.3.6. Incalzirea materialului

Page 14: Antemasuratoare sanitare.doc

Pentru incalzirea materialelor din PP se recomanda :- radianti cu raze infrarosii, electrice sau cu gaze;- in cazuri exceptionale, lampi cu benzina, becuri cu gaz prevazute cu tuburi sau cosuri prelungitoare.

Incalzirea se va efectua numai in curentul de aer cald sau in calea radiatiilor infrarosii, in mod uniform si lent astfel incat sa nu produca arderea materialelor.

Timpul de expunere a materialului pentru a fi incalzit la temperatura optima atat la suprafata cat si in adancime fara arsuri, variaza de la caz la caz in functie de diametrul tevii, grosimea materialului, intensitatea sursei, distanta de sursa etc..

Materialul nu se va incalzi in nici un caz la temperaturi depasind 1850deoarece devine prea plastic pentru afi prelucrat in conditii optime.

Un control practic al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flexibilitatii tevii care se va indoi usor sub propria greutate atunci cand este tinuta la un capat.

2.3.7. Indoirea tevilorPentru indoirea tevilor din PP se recomanda urmatoarele scule si dispozitive:

- dispozitivele de incalzire de la punctul 2.3.6.;- vinclu de lemn ;- sabloane de lemn de diferite forme si raze de curbura.

Tevile se deformeaza la cald (la diametrul de 32 mm si mai mare tevile se umplu cu nisip uscat ). Raza de curbura minima admisa va fi egala cu diametrul exterior al tevii. 2.3.8. Sudarea materialelor din PP

Se interzice efectuarea de reparatii prin sudura cu aer cald si electrod de adaos sau cu ultrasunete si electrod de adaos la instalatiile de alimentare cu apa si de canalizare realizate cu tevi si fitinguri din PP.

Imbinarea tevilor si fitingurilor din PP se realizeaza prin unul din urmatoarele sisteme: a. sudura tip “polifuziune” b. sudura tip “cap la cap” c. sudura tip “electrofuziune” .

a. Sudura tip “polifuziune” se realizeaza la imbinari teava in fiting cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu dornuri incalzitoare teflonate pentru tevi si fitinguri cu diametre 16 – 50mm.

Temperatura optima pentru realizarea imbinarii este de 285oC pentru tevile si fitingurile realizate din PP. Metodologia de imbinare este urmatoarea:- se monteza dornurile necesare pe dispozitiv si se regleaza termostatul la 285oC;- se asteapta sa se atinga temperatura de sudura prestabilita ( atingerea temperaturii este semnalizata de termostat )- se introduc teava si fitingul pe dornuri;- se asteapta 3 – 10 secunde pana cand materialul ajunge la suprafata la temperatura de sudura;- se scot teva si fitingul de pe dornuri si se introduc unul in celalalt in timp de 3 secunde- se mentine pozitia nemiscata timp de 15 – 20 secunde;- se lasa imbinarea sa se raceasca liber in atmosfera pina la temperatura mediului ambiant.

b. Sudura tip “cap la cap” se realizeaza la imbinarile teva cu teava sau teava cu fiting pentru diametre mai mari de 50 mm si pentru grosimi de perete mai mari de 5 mm. Metodologia de relizare a imbinarii este urmatoarea:- se fixeaza tevile si fitingurile in dispozitivele de fixare;- se curata capetele tevilor si fitingurilor cu dispozitivul de curatat;- se regleaza temperatura la termostatul dispozitivului si se asteapta atingerea ei;- se apropie capetele tevilor si fitingurilor de suprafetele teflonate incalzite ( oglinda ) si se preseaza usor de acestea pana la aparitia unei mici ingrosari a capatului acestora;- se lasa teava sau fitingul in contact cu suprafetele incalzitoare inca 10 – 20 secunde;- se departeaza capetele tevilor sau fitingurilor de suprafetele de incalzire si se da la o parte elementul incalzitor ( oglinda )- se preseaza capetele incalzite ale tevilor sau fitingurilor unul pe altul si se mentin presate timp de 20 – 30 secunde;- se reduce presiunea si se asteapta racirea imbinarii la nivelul de temperatura a mediului inconjurator dupa care se desfac tevile si fitingurile din dispozitivele de fixare.

Page 15: Antemasuratoare sanitare.doc

c. Sudura tip “electrofuziune” se realizeaza la imbinari de teava cu fiting prevazut cu rezistenta electrica folosind un dispozitiv prevazut cu un sistem automat de reglare a duratei de alimentare cu curent electric. Metodologia de realizare a imbinarii este urmatoarea:- se regleaza dispozitivul la valoarea necesara in functie de diametrul tevii;- se introduc cele doua ( trei la teuri ) capete de teava in fitingurile respective;- se racordeaza cablurile de alimentare la bornele “electrofitingului” si se alimenteaza dispozitivul de sudura.- se anclanseza dispozitivul care isi face ciclul;- se decupleza cablurile de racordare ale dispozitivului si se lasa sa se raceasca liber imbinarea .

Acest sistem de imbinare se poate utiliza pentru intreaga gama de diametre pentru care exista “electrofitinguri” uzinate.

2.3.9.Imbinarea tevilor din PP cu fitinguri metaliceImbinarea tevilor din PP cu fitinguri metalice se va realiza in cazuri speciale:

- lipsa spatiului pentru utilizarea dispozitivului “polifuziune” si a “electrofitingurilor”;- necesitatea trecerii la metal si lipsa fitingurilor PP/metal sau a fitingurilor din PP cu filet uzinat.

Se vor utiliza fitinguri metalice care vor realiza etansare cu tevile din PP prin:- presare – sistem REHAU;- infiletare – system COMPACT;- cu O-ring de cauciuc 2.3.10.Imbinarea tuburilor din PP pentru canalizare intre ele sau cu piese fasonate

Metodologia de imbinare este urmatoarea:- se taie extremitatea tubului la un unghi de cca. 15o cu dispozitivul de sanfrenat;- se curata mufa in interior si se verifica pozitia garniturii in mufa;- pentru a usura introducerea tubului in mufa se aplica pe interiorul acesteia un lubrifiant care sa nu atace garnitura de cauciuc ( ex. sapun lichid );- se introduce tubul pina la capatul mufei exercitind o usoara presiune;- se extrage tubul cca. 1 cm de la capatul mufei, operatie necesara pentru a permite dilatarea tubului in interiorul mufei;- se vor evita dezaxarile excesive ale tuburilor care se introduc in mufe, in aceste conditii garnitura nu mai asigura o etansare perfecta;- in cazul tuburilor in pamant sau in zidarie se va asigura protectia mufelor cu carton presat pentru a evita patrunderea pamantului sau mortarului in mufa care ar putea dauna calitatii etansarii.

2.4. Imbinarea conductelor Imbinarea tevilor din PP se va realiza numai cu piese uzinate sau prin sudura tip “polifuziune” si

“cap la cap”. Alte sisteme de imbinare sunt cele cu “elecrofitinguri” sau cu fitinguri metalice de etansare prin presare. Imbinarile realizate prin aceste sisteme sunt imbinari fixe.

Imbinarile demontabile se pot realiza cu racorduri olandeze din PP sau din PP/metal cu etansare cu garnitura de cauciuc sau clingherit. Pentru schimbari de directie se vor folosi coturi, iar pentru ramificatii teuri si reductii uzinate. Nu sunt permise improvizatii realizate prin sudura cap la cap in afara instalatiilor tip oglinda.

Pentru unele operatiuni tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza capace din PP.

Pentru montarea conductelor de canalizare se vor folosi piese fasonate la care etansarea este asigurata cu o garnitura inelara de cauciuc.

2.5. Imbinarea conductelor din PP cu alte materialeImbinarile fixe ale tevilor din PP cu tevi de otel se vor executa cu ajutorul fitingurilor din PP cu

filet uzinat.Imbinarile demontabile ale tevilor din PP cu tevi de otel se vor executa cu ajutorul racordurilor

olandeze mixte realizate din PP si metal. La racordarea dispozitivelor de refulare a substantelor de stingere ( hidranti exteriori, tunuri de apa sau spuma, generatoare de spuma, etc.) se vor utiliza piese de imbinare mixte intre PP si metal.

Imbinarea tevilor din PP cu tevi din fonta de presiune se va efectua in doua moduri: - cu flansa libera metalica strinsa cu suruburide flansa tubului de fonta;

Page 16: Antemasuratoare sanitare.doc

- cu piesa de etansare si trecere speciala ( direct pe teava de fonta ).Imbinarea tevilor din PP pentru canalizare cu tevi de canalizare din alte materiale (PVC, fonta) se

va realiza prin intermediul pieselor speciale de trecere.2.6. Montarea armaturilor de presiune si scurgereArmaturile metalice cu filet interior sau exterior (robinete de serviciu, robinete pentru pisoare,

robinete de colt, robinete de trecere, robinete de descarcare, hidranti de gradina etc. ) se vor imbina cu ajutorul fitingurilor din PP cu filet uzinat.

Armaturile metalice cu piulita olandeza 9robinete de lavoar, robinete cu plutitor, baterii amestecatoare etc. ) se vor imbina prin intermediul unor tuburi metalice flexibile sau elastice, plumb, cupru si alte materiale, care vor avea la ambele capete piulita olandeza si cu fitinguri din PP cu filet uzinat.

Armaturile cu flanse se vor imbina cu tevile PP prin sistemul flansa libera (ca la racordarea cu tevile din fonta de presiune).

Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat ( devenind astfel puncte fixe obligatorii) pentru a nu se transmite eforturi asupra tevilor (datorita manevrelor sau greutatii lor )

2.7. Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere la obiectele sanitare.Racordarea sifoanelor de lavoar, spalator si pisoar se va face cu un racord din teava PP cu etansare

cu garnitura inelara de cauciuc. Racordarea ventilului cazii de baie si al rezervorului de WC se va face cu racorduri speciale din PP. Sifoanele de pardoseala din PP simple sau combinate se vor monta in pardoseala numai dupa ce au fost prevazute cu un strat izolator de bitum tip D 50. Izolarea se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un strat subtire de citom si acoperirea accestuia cu un strat de bitum D50 de 4 mm grosime. Racordarea sifoanelor de terasa la conducta de scurgere si trecerea ventilatiilor coloanelor prin terase se va face cu piese speciale din PP.

2.8. Montarea conductelor in cladiri.La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta din PP cu un tub de diametru mai mare, tot

din PP sau alt material (PVC, metal). Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm. mai mare decit diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intre teava PP si tubul de protectie se va completa cu pisla minerala, carton, etc.

Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu. La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu gosimea finita a peretilor, iar la trecerile prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul partii inferioare a planseului.

Trecerile prin fundatii sau peretii exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etansare contra infiltratiilor (conform catalogului de detalii tip).

Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectieDistanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va

fi de 5 cm.Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se fac cu :

.- bratari de perete metalice; - bratari si console metalice ancorate de constructie curenta.

Bratarile se vor executa cu muchii rotunjite. Ele se vor stringe usor peste garniturile de protectie din pisla, polietilena expandata, carton ondulat, cauciuc etc..Garniturile vor avea o grosime minima de 5 mm si vor depasi latimea bratarilor cu cca 10 mm.

Distanta minima intre punctele de sustinere si cea mai apropiata imbinare va fi de 15 mm.Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul bratarilor si

protectiilor elastice fixate pe perete sau pe cadrul nodurilor sanitare. Prinderea se va face la 3 – 4 cm de mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere.

Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a doua coliere metalice cu surub strinse pe conducta din PP protejata cu o banda de cauciuc in grosime de 2 mm de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete sau fixata pe cadrul nodurilor sanitare.

In cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la conducta la perete va fi minimum un diametru.

In locurile unde schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime, distanta dintre teava si perete va fi cel putin egala cu aceasta variatie de lungime.

Page 17: Antemasuratoare sanitare.doc

Montarea conductelor sub tencuiala se va executa : - slituri acoperite cu tencuiala ; - slituri acoperite cu rabit .

Sliturile vor fi suficient de largi pentru a permite dilatarea tevilor.Conductele vor fi invelite in carton ondulat sau alt material elastic si moale; la curbe si ramificatii se vaingrosa in mod special invelisul pe o lungime de 10 – 15 ori diametrul tevii.Conductele ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde in mod normal nu se bat cuie in pereti.

Se vor lua masuri speciale ca in perioada probei si a executarii lucrarilor de acoperire a sliturilor, tevile sa nu sufere deteriorari prin lovire.

2.9.Montarea conductelor in pamant In exterior, conductele din PP se vor monta ( conform proiectului ) ingropate direct in pamant sau

in canale de beton vizitabile sau nevizitabile.In perioada de montaj si probe conductele trebuie ferite de lovituri.

La montajul ingropat direct in pamint latimea santului va fi minima, atat cat este necesar pentru executarea lucrarilor de sapatura.

Fundul santului se netezeste si se curata de pietre. In cazul terenurilor stincoase fundul santului se acopera cu un strat de nisip cu o inaltime de 10 cm.

Dupa pozare conducta se acopera complet cu un strat de nisip de minimum 5 cm. 2.10.Repararea conductelor deteriorate

Este interzisa repararea piesei defecte ( deteriorate ) prin sudarea locului defect cu electrod de adaos. Repararea conductelor din PP se va face in timp scurt, iar instalatia va putea fi repusa in functiune de indata ce temperatura ultimei imbinari sudate a scazut, in mod natural, la cea a mediului ambiant. Repararea portiunii defecte se poate realiza in urmatoarele moduri ( in functie de posibilitatile de deplasare ale conductelor si fitingurilor utilizate ):

A. In cazul in care conductele au posibilitati de deplasare axiala si transversala: a. reparatie cu fitinguri PP cu imbinare tip “ polifuziune “ sau “ electrofuziune “; b. imbinare prin sudura “ cap la cap “

B In cazul in care conductele nu au posibilitati de deplasare transversala: a. reparatie cu fitinguri PP/metal sau cu fitinguri PP prevazute cu filet de imbinare tip “ polifuziune “ si cu racord olandez metalic; b. reparatie cu fitinguri metalice cu imbinare prin presare pe teava de PP. c. reparatie cu fitinguri PP cu imbinare tip “ electrofuziune “.

Conductele de canalizare defecte ( sparte ) se vor repara prin inlocuirea portiunii defecte cu teava de acelasi diametru si utilizarea unei piese cu mufa speciala ( lunga ) care va permite deplasarea axiala a portiunii noi de teava din PP.

Capitolul 3. Probarea instalatiilor si darea lor in functiuneProbarea instalatiilor executate cu tevi si fitinguri din PP, sau dupa caz repunerea in functiune a

instalatiilor se va efectua numai dupa racirea libera a ultimei imbinari realizate prin sudura pina la temperatura mediului ambiant ( intre o ora si 2 ore in functie de diametrul tevii si de presiunea retelei ).

Pentru verificarea etanseitatii instalatiei, presiunea de incercare va fi de 1,5 ori mai mare decit presiunea nominala, iar durata de incercare de 30 minute.

In cazul unor imbinari defecte, acestea se vor remedia conform prevederilor din cap. 2.10. dupa care se va relua incercarea de etanseitate.

Dupa executarea probelor si inainte de darea lor in folosinta instalatiile de apa executate cu tevi si si fitinguri din PP se vor umple cu apa si se vor goli dupa 24 de ore timp de 3 zile consecutiv.

Celelalte conditii de verificare a instalatiilor de alimentare cu apa vor fi conform prevederilor din “ normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente “( indicativ C 56 ) si din “ Normativul pentru proiectarea si executarea inst. sanitare " (indicativ I 9).

Probarea si verificarea conductelor din retelele de alimentare cu apa care se monteaza in pamint se va face in conformitate cu prevederile specifice pentru tevile PP cuprinse in prevederile din STAS 6819.

Page 18: Antemasuratoare sanitare.doc

Proba de presiune,la conductele care se monteaza in pamint se poate efectua pe marginea santului pe marginea santului pe tronsoane sau pe mai multe tronsoane in sant. In cazul in care proba se efectueaza in sant,imbinarile trebuie sa fie libere pentru a se observa eventualele pierderi.

Capitolul.4. Spalarea si dezinfectarea conductelorDupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sint necesare nici un fel de

reparatii se procedeaza la spalarea instalatiilor.Spalarea se face de catre constructor cu apa potabila.Durata spalarii este determinata de necesitatea

indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductelor.Dezinfectarea se face imediat dupa spalare cu clor sau cu alte substante dezinfectante sub forma de

solutie,care asigura in retea minim 25-30 mg.clor activ la 1l,apa.Solutia se introduce in retea prin rezervorul tampon din statia de hidrofoare.Solutia se mentine in

instalatie 24 de ore dupa care se efectueaza prin robinete sau baterii.Spalarea se considera incheiata in momentul in care mirosul de clor dispare ,iar clorul rezidual se

inscrie in limitele admise.

Capitolul 5. Prevederi pentru exploatare si intretinere.Beneficiarii lucrarilor de instalatii de alimentare cu apa si canalizare,executate cu tevi si fitinguri

din PP au obligatia de a asigura,in timpul exploatarii,personalul instruit necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.

Tevile si fitingurile din PP trebuie ferite de radiatia solara, de radiatii calorice, lovituri sau alte solicitari mecanice.

In timpul efectuarii reparatiilor,pentru a se evita racirea accidentala cu apa a imbinarilor sudate se va intrerupe temporar alimentarea cu apa rece si calda.

In instalatiile de alimentare cu apa si retele tehnologice este permisa utilizarea fluidelor si cu temperaturi peste 60ºC. Dezghetarea tevilor din PP se va efectua prin invelirea cu cirpe umede avind temperaturi de pina la +18ºC.

Pentru desfundarea instalatiilor de canalizare executate cu tevi din PP se vor utiliza dispozitive care nu vor avea virfuri metalice ascutite.

In instalatiile de canalizare executate cu tevi din PP este permisa evacuarea apelor uzate cu temperaturi de pina la +80ºC si cu interminenta,temperaturi de pina la +95ºC.

Capitolul 6. Prescriptii de tehnica securitatii munciiPrelucrarea materialelor din PP se va efectua in ateliere sau incaperi bine ventilate.Degajarile de etilen si de alti compusi chimici care apar la efectuarea imbinarilor sudate de tip

‘polifuziune’,’electrofuziune’ sau ‘cap la cap’ trebuie eliminate printr-un sistem de ventilare locala adecvata.

In afara de prevederile de mai sus,se vor respecta prevederile din ‘Normele de protectie a muncii in constructii-montaj’ si din ‘Normele republicane de protectie a muncii’.

Capitolul 7. Masuri de prevenire si de stingere a incendiilor(P.S.I.)

Unitatile economice care au in domeniul lor de activitate executarea lucrarilor de instalatii cu tevi si fitinguri din polipropilena(PP) trebuie sa aplice in depozitele pentru produsele PP si in atelierele de prelucrare a acestor materiale,masurile de prevenire si stingere a incendiilor stabilite prin reglementarile in vigoare si in special:

-Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor (M.I.nr.381/1994 si MLPAT nr.1219/1994);-Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente acestora (MLPAT C 300/1994).La organizarea depozitelor pentru produsele din PP si a atelierelor de prelucrare a acestora se vor

aplica si masuri specifice,corespunzatoare caracteristicilor fizico-chimice si de ardere ale materialelor din PP. Unitatile de executie a lucrarilor de instalatii cu tevi din PP care organizeaza in cadrul lor depozite si ateliere permanente, si depozite si ateliere cu caracter temporar, pe santiere,vor aplica urmatoarele masuri specifice:

Page 19: Antemasuratoare sanitare.doc

a) La organizarea depozitelor si atelierelor se va avea in vedere marimea acestora si natura materialelor depozitate sau prelucrate.Functie de acestea se vor aplica in afara de normele generale specifice in vigoare si prevederile Normativului C300/1994.

b) Se interzice depozitarea materialelor ( tevi si fitinguri din PP ) in spatiile libere de siguranta, pe drumuri si in spatiile destinate circulatiei; caile de acces la hidranti, vane, tablouri electrice vor fi mentinutein permanenta libere.

c) In depozitele cu materiale din PP, nu se admite amenajarea de spatii pentru birouri, pentru lucrari de verificare a caracteristicilor, precum si pentru distribuirea lichidelor combustibile. Astfel de spatii se vor amenaja ca incaperi separate de cele pentru depozitare.

d) Depozitele principale si cele de baza pentru materiale din PP vor fi amenajate in cladiri independente sau in incaperi separate de restul constructiei prin pereti antifoc.

e) La depozitarea materialelor, se va tine seama de caracteristicile acestora pentru a se stabili modul cum trebuie compartimentata incaperea, cum trebuie asezate diverse materiale, unul fata de celalalt,cantitatile depozitate in fiecare stiva,spatiile de siguranta dintre acestea,precum si orice elemente care sa asigure reducerea la minimum a riscului de propagare a unui eventual incendiu.

f)Depozitarea materialelor din PP in ateliere de prelucrare si montaj se va face numai in cantitatile necesare fluxului tehnologic,fara crearea de stocuri tampon.

g)Pe timpului operatiilor de imbinare a tevilor si fitingurilor din PP (in ateliere sau la locul de montaj ,cu dispozitive cu incalzire electrica pentru sudura”cap la cap” sau prin “polifuziune”}se va asigura mentinerea permanenta a temperaturii sub valoarea maxima admisa pentru operatiile respective,in vederea evitarii riscului aprinderii acestora.

h)In atelierele de prelucrare si montaj a tevilor din PP nu se admit operatiuni tehnologice cu surse de caldura cu foc deschis.

Conducerile unitatilor economice care executa lucrari de instalatii cu materiale din PP vor lua in depozite,in ateliere si pe santiere,functie de marimea si specificul lor,masuri pentru echiparea si dotarea acestora cu mijloace fixe si mobile de prevenire si stingere a incendiilor in conformitate cu normele in vigooare si a conditiilor locale specifice.

Conducerile unitatilor economice vor organiza in unitatile respective servicii proprii de prevenire si stingere a inncendiilor conform normelor PSI in vigoare si se vor organiza instruirea tehnicienilor si a muncitorilor care lucreaza in depozite,ateliere si pe santiere,cu privire la masurile generale PSI,precum si cu cele specifice privind comportarea la foc a materialelor din PP.

Pentru stingerea produselor din PP care ard,se va folosi apa pulverizata sau/si spuma.In timpul actiunii de stingere,se vor lua masuri pentru protectia servantilor,evacuarea materialelor neincendiate,organizarea punctelor de prim ajutor medical,folosirea la maximum a instalatiilor de stingere existente in unitatea respectiva.

Intocmit : ing.Burghelea Angelica

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

Page 20: Antemasuratoare sanitare.doc

CAIET DE SARCINI

Date generale:Prezentul proiect rezolva in faza proiect tehnic executia conductei de alimentare a hidrantului

interior de incnediu proiectat.Lucrari pregatitoare.

Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de executie a instalatiilor interioare este verificarea pieselor scrise si desenate din proiect.Se va face confruntarea planurilor de instalatii sanitare cu planurile de specialitate ale celorlalte specialitati de instalatii in vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii optime a intersectiilor.Deasemeni se va face confruntarea cu planurile de arhitectura si rezistenta in vederea coordonarii golurilor de trecere prin planseu, diafragme.Cu aceasta ocazie se vor verifica si dimensiunile golurilor si a rabiturilor de mascare a conductelor.Dupa analiza proiectului se va trece la intocmirea graficului de executie. Acest grafic trebuie sa tina cont de etapele de executie a structurii si finisajelor astfel ca sa permita executarea instalatiilor fara sa stinjeneasca executarea lucrarilor de constructii si sa asigure totodata front de lucru pentru instalatori, coordonat cu constructorii.In conformitate cu graficul de esalonare a lucrarilor se va trece la pregatirea locului de munca, respectiv la amenajarea spatiilor de depozitare a materialeleor, sculelor si a unui mic atelier. Dimensiunile depozitului trebuie sa asigure spatiu pentru depozitarea cantitatilor si sortimentelor de materiale conform extrasului de materiale necesare tinind cont de ordinea cronologica in care trebuie sa fie puse in opera materialele respective, astfel ca santierul sa aiba necesarul de materiale asigurat, dar sa nu se creeze stocuri. Depozitul trebuie sa asigure conditii bune de pastrare precum si securitatea materialelor.In continuare se va trece la aprovizionarea cu scule la formarea echipelor si la dotarea acestora cu scule .Depozitarea materialelor.

Materialele asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta se vor depozita in aer liber pe platforme special amenajate, cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii.Materialele marunte si fine, aparatele de sudura, de filetat, de impuscat in beton se pastreaza in magazii inchise.Materialele combustibile se pastreaza in locuri speciale in functie de natura acestora cu respectarea normelor de paza contra incendiilor.Oricare ar fi modul de depozitare, materialele trebuiesc pastrate in ordine pe sortimente si dimensiuni astfel ca sa poata permite usor controlul calitatii si cantitatii acestora.Manipularea materialeleor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii in asa fel incit sa se evite orice fel de accidente sau pagube materiale.Trasarea.

Traseele si dimensiunile conductelor precum si amplasarea obiectelor sanitare si a utilajelor, se stabilesc prin proiect si sint mentionate pe planurile de executie.Inainte de de inceperea lucrarilor executantul va analiza traseul de montaj al conductelor coordonat cu celelalte instalatii, locul de montaj al obiectelor si utilajelor, pentru a evita executarea unor instalatii inestetice, sau greu accesibile in expluatare.Traseul conductelor de interior, trebuie sa fie paralel cu peretii, cu linia stilpilor si a grinzilor.

La montarea conductelor in plasa (pe orizontala) este necesar sa se asigure spatiu suficient pentru a permite accesul in cazul operatiilor de intretinere si reparatii.In zonele unde traseele cablurilor electrice sint comune cu traseul conductelor de apa si canalizare, se recomanda montarea de sus in jos, intai a cablurilor electrice apoi a conductelor de apa si in cele din urma a conductelor de canalizare.

Deoarece trasarea are loc inainte de finisarea cladirii, pozitia diverselor elemente se va stabili luind ca reper linia marcata de constructor. Aceasta linie se traseaza pe peretii incaperilor la 1m deasupra pardoselii finite.

Page 21: Antemasuratoare sanitare.doc

Pozitia tuturor obiectelor sanitare si a conductelor se stabileste pe perete, la cota de montare prevazuta in proiect sau cf. STAS 1504/79, functie de linia de marcare materializata.

Pozitia in plan orizontal se stabileste masurind distantele de montaj fata de peretii incaperii.La trasarea conductelor se vor avea in vedere pantele de montaj si se va insemna pozitia ramificatiilor, a armaturilor si a dispozitivelor de fixare si sustinere.Pe traseul conductelor se indica dimensiunea acestora precum si dimensiunile ramificatiilor.Montarea conductelor de apa rece si calda.

Fixarea si sustinerea conductelor de pereti, stilpi, grinzi, plansee, se va face cu bratari, dispozitive de prindere sau console. Bratarile pentru toate conductele verticale alaturate se vor monta la aceiasi inaltime fata de pardoseala finisata.Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei si de diametrul acesteia, conform Normativ I9.

Pe traseul conductelor se va evita la montare, formarea sacilor de aer sau apa. Acolo unde este posibil acest lucru se vor prevedea robinete de golire si aerisire.Conductele orizontale de apa calda se vor monta deasupra conductelor de apa rece.Imbinarea conductelor de apa rece si calda prin piese filetate.

Toate conductele alimentare a instalatiei de hidranti interiori se vor executa din tevi de otel zincate, imbinarea facindu-se numai cu piese filetate. Nu se admite imbinarea prin sudura.Filetele la tevi se pot face fie manual, fie intr-un atelier cu masini de filetat. Filetele se vor examina cu atentie deoarece nu se admite ca acestea sa prezine intreruperi.

Pentru realizarea imbinarilor se va folosi fuior de cinepa curata si pieptanata cufire lungi si flexibile. Cinepa se aseaza pe filet intr-un strat subtire, fara intrerupere, dupa primul pas al filetului astfel ca la capatul tevii sa nu atirne smocuri de cinepa care ar putea sa reduca sectiunea.Capul tevii va fi uns cu ulei de in fiert amestecat cu miniu de Pb.

IzolatiiConductele de apa rece si calda din otel zincat care se vor monta ingropat in zidarie se vor izola

prin bandaje cu bete de postav. Conductele de apa rece si calda ce se monteaza aparent se vor vopsi in doua straturi cu vopsea de ulei.Coloana de apa calda se va izola termic cu vata minerala tip P de 20mm grosime, protejata cu carton asfaltat.Distributia de apa rece si calda, se izoleaza cu saltele de vata minerala 40cm. grosime si se tencuieste, armeaza, gletuieste si vopseste cu 2 straturi de vopsea de ulei si un strat de lac.

Verificari si probeIncercarea de etanseitate la rece.Presiunea de incercare este de 1,5 ori presiunea de regim dar nu mai mica de 6 barr, 20 min timp in care nu se admite nici o scadere de presiune.

Norme de protectie a munciiLa executia lucrarilor pentru conducte si instalatii sanitare se vor respecta:- “Normele republicane de protectia muncii aprobate cu ordinul comun a Ministerului Muncii si a

Ministerului Sanatatii nr. 39/77 si 110/77 si Normele specifice de Protectia muncii pentru activitatea Intreprinderilor de Constructii-Montaj elaborate de CPM. Bucuresti

cap I- generalitaticap II- indatoririle administratiei si ale angajatilorcap.III- instrictajul de protectie a munciicap.IV- norme de igiena munciicap.V- echipamentul de protectiecap.VI- organizarea santieruluicap.IX- masuri privind activitatea pe timp friguroscap. X- lucrari de incarcari si descarcaricap. XI- executia transporturilorcap. XII- lucrari de depozitarea materialelorcap. XIV- scule, dispozitivecap.XVII- sudura

Page 22: Antemasuratoare sanitare.doc

cap.XVI- utilaje, mecanisme de ridicatcap.XXXVIII- lucrari de instalatiicap.XLIII- dispozitii finale

Receptia si punerea in functiuneReceptia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini.Receptia conductelor si obiectelor este precedata de controlul riguros al acestora care va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:- respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute in proiectul de executie- respectarea prescriptiilor de montaj si functionarea acestora, inclusiv a armaturilor , obiectelor si

aparatelor aferente- asigurarea etanseitatii conductelor- asigurarea capacitatii de transport- verificarea caracteristicilor tehnice specifice fiecarui obiect sanitar sau aparat- respectarea masurilor deprotectie a munciiLa receptie se verifica si executarea tuturor lucrarilor accesorii lucrarilor de instalatii sanitare.La punerea in functiune a instalatiilor care se face de catre constructor , va participa in mod obligatoriu si personalul care va exploata instalatiile respective.

STAS-uri si normative de referintaPentru executarea instalatiei sanitare si a instalatiilor interioare de incendiu se vor consulta si respecta prevederile urmatoarelor STAS-uri si normative:- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56- Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor- Instructiuni tehnice pentru protectie anticoroziva a elementelor constructiilor metalice C139/- Decret 250/1977 al Consiliului de Stat privind aprobarea normelor genrale de protectie impotriva incendiilor- Normativ pentru protectia impotriva incendiilor elaborat de CPJ Prahova- STAS 1478/83 – Constructii civile si industriale – alimentare interioara cu apa- STAS 1795/81 – Canalizari interioare- STAS 2501/79 - Hidranti interiori de incendiu- STAS 10702/1-76 – Acoperiri protectoare .Conditii tehnice generale- STAS 7335/3-89 – Izolare exterioara cu bitum a conductelor- STAS 185/1/73 – Desene tehnice. Instalatii sanitare.- STAS 2095/79 – Elemente pentru conducte. Diametre nominale.- STAS 2550/73 – Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru maxime, admisibile.- STAS 404/2/80 – Tevi de otel fara sudura pentru constructii

Intocmit,ing.Burghelea Angelica

S.C. FINDESIGN S.R.L. PIATRA NEAMT Pr. nr. 73 / 2011 J 27 / 880 / 2006 Faza : D.T. + D.E.

RK SPITALUL MUNICIPAL TOPLITAJUDETUL HARGHITA

INSTALATII SANITARE INTERIOARE INSTALATII HIDRANTI INTERIORI

Page 23: Antemasuratoare sanitare.doc

A N T E M A S U R A T O A R E

A. CONDUCTE APA CALDA, APA RECE

1. SA12B1 – Teava polipropilena PP 20 x 1,9 Pn 6, in cond. de legatura la obiecte sanitare apa rece : 6 m, apa calda : 6 m Rotund = 12,0 ml

2. YC01 - Procurare teava PP 20 x 1,9 Pn 6, in cond. de legatura la obiecte sanitare apa rece : 6 m, apa calda : 6 m Rotund = 12,0 ml

3. SA14A1 – Teava polipropilena PP 20 x 1,9 Pn 6, in distributieapa rece : 8 m, apa calda : 8 m

Rotund = 16,0 ml

4. YC01 - Procurare teava PP 20 x 1,9 Pn 6, in distributie apa rece : 8 m, apa calda : 8 m

Rotund = 16,0 ml

5. SA14A1– Teava polipropilena PP 25 x 2,3, Pn 6 in cond. de distributie apa rece : 8 m, apa calda : 8 m

Rotund = 16,0 ml

6. YC01 - Procurare teava PP 25 x 2,3 Pn 6, in cond. de distributie apa rece : 8 m, apa calda : 8 m

Rotund = 14,0 ml 7. SA43C1 – Bratara ptr. fixarea cond. de alimentare cu apa D = 1/2"PP 20

8. SA43D1 – Bratara ptr. fixarea cond. de alimn. cu apa D = 3/4" PP 25 Rotund = 8 buc

9. SD12A1– 0052 – Robinet de reglaj de colt D= 1/2 " pentru vas wc Rotund = 2 buc

10. SD06A1– Baterie amestecatoare ptr. lavoar D = 1/2" Rotund = 4 buc

11. YC01 - Procurare baterie amestecatoare ptr.lavoare D = 1/2" Rotund = 4 buc 12. SD04A1– Baterie amestecatoare ptr. cada D = 1/2"

Rotund = 2 buc 13. YC01 - Procurare baterie amestecatoare ptr.cada D = 1/2" Rotund = 2 buc

14.SD13A1 – Robinet cu inchidere sferica cu maneta tip pirghie D = ½"

legaturi obiecte sanitare : 12 buc Rotund = 12 buc

15.YC01 – Procurare robinet cu inchidere sferica cu maneta tip pirghie D = ½" Rotund = 12 buc

16. SD13B1 – Robinet cu inchidere sferica cu maneta tip pirghie D = 3/4" Rotund = 4 buc

Page 24: Antemasuratoare sanitare.doc

17. YC01 – Procurare robinet cu inchidere sferica cu maneta tip pirghie D =3/4’’ Rotund = 4 buc

B. CONDUCTE DE CANALIZARE MENAJERA :

18. SB16E1 (i.m.) – Teava PP ptr. canalizare imbinata cu garnitura de cauciuc montata aparent sau sub pardoseala PP 110 - tub cu o mufa din polipropilena PP ignifugate ,D= 110 ;L= 2 m - coloane : 4 m - colector orizontal : 2 m - racorduri wc 1 m

7 m Rotund = 7,0 ml 19. YC01 – Procurare teava PP ptr. canalizare cu mufa imbinate cu garnitura de cauciuc PP 110 Rotund =7,0 ml

20. SB16C1 (i.m.) – – Teava PP ptr. canalizare imbinata cu garnitura de cauciuc montata aparent sau sub pardoseala, PP 50,L = 0,50 m

Rotund =5,0 ml21. YC01 – Procurare teava PP ptr. canalizare cu mufa imbinate cu garnitura de cauciuc PP 50

Rotund = 5,0 ml

22. SB16B1 (i.m.) – – Teava PP ptr. canalizare imbinata cu garnitura de cauciuc montata aparent sau sub pardoseala, PP 40 ;L= 0,25 m

Rotund =3,0 ml23. YC01 – Procurare teava PP ptr. canalizare cu mufa imbinate cu garnitura de cauciuc PP 40 Rotund = 3,0 ml

24. SB16A1 (i.m.) – – Teava PP ptr. canalizare imbinata cu garnitura de cauciuc montata aparent sau sub pardoseala, PP 32 ; L = 0,25 m Rotund = 6,0 ml 25. YC01 – Procurare teava PP ptr. canalizare cu mufa imbinate cu garnitura de cauciuc PP 32 Rotund = 6,0 ml

26. SB20C1 (i.m.) – Ramificatie simpla PP 110 x 110 Rotund = 2 buc

27. YC01 - Procurare ramificatie simpla PP 110 x 110 Rotund = 2 buc

28. SB19C1 (i.m.) – Ramificatie simpla PP 110 x 50 Rotund = 4 buc

29. YC01 - Procurare ramificatie simpla PP 110 x 50 Rotund = 4 buc

30. SB19C1 (i.m.) – Ramificatie simpla PP 50 x 40 Rotund = 2 buc

31. YC01 - Procurare ramificatie simpla PP 50 x 40 Rotund = 2 buc32. SB22B1 (i.m.) – Reductie PP 50 / 32 Rotund = 4 buc 33. YC01 - Procurare reductie PP 50 / 32 Rotund = 4 buc

Page 25: Antemasuratoare sanitare.doc

34. SB21C1(i.m.) – Piesa de curatire PP 110 Rotund = 1 buc

35. YCO1 - Procurare piesa de curatire PP 110 ignifugata cu imbinare cu mufa si garnitura Rotund = 1 buc 36. SB04C1 (i.m.) – Cot PP 110 ignifugata cu imbinare cu mufa si garnitura

Rotund = 2 buc37. YCO1 - Procurare cot PP 110 ignifugata cu imbinare cu mufa si garnitura Rotund = 2 buc

38. SB44C1 (i.m). – Sifon de pardoseala din polipropilena cu un racord si o singura iesire laterala PP 50 Rotund = 2 buc 39. YC01 - Procurare sifon de pardoseala din polipropilena cu un racord si o singura iesire laterala PP 50

Rotund = 2 buc 40. SB49A3 (i.m.) – Caciula de ventilatie din tabla montate pe coloane de aerisire din fonta D = 100 mm; piesa de capat PVC 110 Rotund = 1 buc

41. SB51A1 - Suporti ptr. sustinerea conductelor si pieselor de legatura ptr. canalizare Rotund = 80 kg

C. OBIECTE SANITARE SI ACCESORII :

42. SC07E1 – 0008 – 0005 – L avoar din portelan sanitar,avind teava de scurgere din material plastic montat pe piedestal - Lavoar L600 tip I var A STAS 1540 marmura monocolor Rotund = 4 buc

43. SC13B1 – 0048 – Vas ptr. closet complet echipat din semiportelan tip CIL asezat pe pardoseala,cu rezervorul de apa montat pe vas tip duobloc Rotund = 2 buc

44. SC16G1 – Rezervor ptr. spalare vas wc din portelan tip duobloc montat pe vas Rotund = 2 buc

45. SC03A1 – Cada de dus, Rotund = 2 buc

46. SC24A3 – Portprosop montat pe perete avind 1 punct de sprijin Rotund = 4 buc

47. SC25A1 – 0019 – Etajera din portelan sanitar tip E2-600 monoclor Ni 567 montata pe perete de zidarie Rotund = 4 buc

48. SC.26A2 – Oglinda sanitara din cristal dreptunghiulara 500 x 600 mm Rotund = 4 buc

49. SC28B2 - Sapuniera din portelan sanitar montata pe perete de zidarie Rotund = 4 buc

50. SC30A3 – Porthirtie din portelan sanitar montate pe perete din zidarie Rotund = 2 buc

Page 26: Antemasuratoare sanitare.doc

D. INSTALATII DE STINGERE CU APA A INCENDIILOR

51.SD27B1 – 0004 – Hidrant interior Dn 2’’, montat pe perete, echipat complet cu rama si geam. Rotund = 1 buc

52.SA02F1 – 0006 – Teava din otel sudata longitudinal pentru instalatii, zincata cu filet si mufa, in coloane hidranti Dn 2’’ Rotund = 3 ml

53.SA03E1 – 0006 – Teava din otel sudata longitudinal pentru instalatii, zincata cu filet si mufa, distributie hidranti Dn 2’’ Rotund = 3 ml

E. PROBE SI DIVERSE

54. SF02A1 - Efectuarea probei de presiune a inst.de apa calda sau rece D = 16… 110 mm apa rece + apa calda

Grupuri sanitare : 566 m Inst. incendiu : 71 m

Centrala termica : 48 mRotund = 44,0 ml

55. SF03A1 Efectuarea probei de etanseitate si functionare a inst. de canalizare exec. din teava PP 40 – 160 mm Rotund = 21,0 ml

56. SF04A1 Spalarea instalatiei de apa rece si apa calda Rotund = 44,0 ml

57. RPCT49 - Executarea strapungerilor ptr. suporti conducte,montare S.P. si Ob. sanitare cu masina cu percutie - suporti conducte = 22 buc - ob.sanitare = 24 buc 46 buc Rotund = 46 buc.

Intocmit : ing. Burghelea Angelica