Lupul

A.Mediul unde locuieste

Lupul este cea mai raspandită specie dintre mamiferele

care trăiesc în prezent şi cea mai mare specie din familia

câinilor ( Canidae ), specie care formează ordinul carnivorilor

(Carnivora). El se întâlneşte în Canada, Alaska, Europa de Est,

Peninsula Scandinavă, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrală

şi Siberia, dar densitatea lor este în general redusă pe aceste

arii.

B.Mediul natural

Lupii sunt răspândiţi în stepe, munţi, şi rar în taiga. În

România, lupii apar în Delta Dunării şi în zonele subcarpatice.

Preferă zonele împădurite de munte, din zonele subcarpatice,

dar coboară şi în regiunile de deal sau în râpele adânci cu

mărăcinişuri. Lupul este un animal nomad, schimbându-şi

perepetuu locul de trai.

C.Alimentaţia

Animal carnivor în mod nativ, în caz de necesitate, lupul este şi omnivor,

consumând fructe sau scoarţa de copac. Se comportă atât ca vânător cât şi ca necrofag,

având un rol esenţial în ecosistem prin păstrarea echilibrului natural. Lupul consumă

aproape orice fel de vietate, de la larve, broaşte, reptile, păsări şi ouăle acestora, rozătoare

şi alte animale, până la mistreţi, cerbi şi căprioare, oi, vite şi chiar urşi. În căutarea hranei

lupii pot parcurge distanţe foarte mari, chiar pânăla 100 km într-o noapte .

D.Reproducerea

Împerecherea are loc în lunile februarie – martie, după care lupul rămâne cu

lupoaica pentru a creşte puii împreună. După o gestaţie de 62-63 de zile lupoaica fată 4-6

pui, orbi circa două săptămâni, care sunt alăptaţi vreme de şase săptămâni. La vârsta de 3

săptămâni puilor le apar dinţii de lapte, iar la 15-28 de săptămâni dinţii de lapte sunt

complet schimbaţi cu cei permanenţi. După 2-3 luni puii ies deja împreună cu haita. Nu

mai au nevoie de vizuină, dar rămân cu părinţii încă mulţi ani. În acest timp învaţă cum,

unde şi ce să vâneze, iar în final părăsesc haita proprie. Femelele ajung la maturitate

sexuală după vârsta de 2 ani, iar masculii după vârsta de 3 ani. Lupii trăiesc 15 ani, dar

actualmente se observă primele manifestări ale îmbătrânirii la 10 – 12 ani.

English Wolf

Latin Lupus

Lupul

Loup

Wilk

Vilks

Kurt

E.Caracteristici

Lupul este un mamifer sălbatic, robust şi suplu, de talie mare. Capul, similar unui

câine de talie mai mare, este prevăzut cu un bot lung ( 10 cm ), triunghiular, ornat cu

mustăţi lungi şi dese. Ochii sunt puţin oblici, cu pupila rotundă. Urechile sunt mai mici,

în comparaţie cu câinele, ascuţite şi purtate în sus. Caninii sunt foarte bine dezvoltaţi.

Gâtul este puternic, ornat de un guler în sezonul de iarnă. Coada este stufoasă, relativ

scurtă şi groasă. Picioarele puternice şi musculoase sunt acoperite de păr scurt. Blana

este de culoare de la alb-cenuşiu ( sur ) până la brun cenuşiu, în funcţie de subspecie şi de

aria de răspândire. Ea se compune din doua tipuri de fire de par : unul foarte des, lanos,

moale, profund, de culoare galbui-cenusie si altul mai lung, aspru, avand varful negru,

numit spic, si care da coloritul blanii. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul

estival si cel din timpul iernii. Blana “de vara” este mai inchisa la culoare, mai scurta si

mai rara, in timp ce cea “de iarna” este de culoare mai deschisa, mai lunga, mai deasa si

cu puf abundant. In Romania lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. Lungimea corpului

este de circa 1,5 metri la care se adauga coada de circa 0,8 metri. Greutatea corporala

depinde in functie de sex si de subspecie, fiind cuprinsa intre 30-50 kg, si in mod

exceptional, pana la 70 kg.

Lupii sunt animale exclusiv nocturne. Ei sunt extrem de precauti fata de om, pe

care nu-l ataca decat daca se simt amenintati, sunt raniti sau turbati. Vanatoarea se

realizeaza de cele mai multe ori in haita. Sunt animale care isi desemneaza teritorii, mai

mici sau mai extinse, comunica cu semenii prin diferite sunete ( urlet, scancet, latrat ) sau

prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. Spre exemplu, purtarea cozii in pozitie

verticala semnifica ca acel lup este seful haitei, iar coada in pozitie orizontala anunta

momentul in care ataca.

Simturile sunt extrem de dezvoltate, in special mirosul si vazut, astfel ca lupul

poate vana lafel de bine atat noaptea, cat si ziua, dimineata sau seara in amurg. Lupii au

mare rezistenta la durere, si sunt neinfricati in lupta, dand dovada de o inteligenta

deosebita. El izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. Viteza de alergare poate

depasi 60 km pe ora.

F.Statutul şi protecţia

La fel ca marea majoritate a animalelor sălbatice, o dată cu dezvoltarea economică

a globului, şi lupii au fost afectaţi; puţine ţări din Europa mai posedă un număr mare de

lupi sălbatici şi aceştia pot fi întâlniţi doar în regiunile muntoase, departe de civilizaţie şi

de puştile braconierilor. La nivel mondial sunt puţine organizaţii care luptă pentru

salvarea specie.

În ţările europene există legi care interzic vânarea lupilor, doar dacă aceştia atacă

fermele aflate la marginea pădurilor legea nu interzice omorarea lor; pentru a evita

diminuarea numarului si asa scazut al acestor animale organizatiile care protejeaza lupii

prefera sa despagubeasca fermierii pentru animalele pierdute si sa salveze astfel lupii.

Cu toate că legile în această privinţă sunt drastice, braconajul este încă o problemă mai

ales că blana lupului este o blană valoroasă şi dorită de multe persoane pentru uzul lor

propriu, iar de altele pentru a beneficia de o sursă de venit.