Angoasa (originar folosită ca angst, din daneză) este definită în psihologie, dar și existențialism,

drept o stare caracterizată prin neliniște, tulburare, îngrijorare (adesea patologică, în cazul

psihologiei).

Cuprins

  [ascunde] 

1 Sensul dat de Kirkegaard

2 În alte limbi

3 Existențialism

4 Muzică

5 Referințe, note

6 Legături externe

7 A se vedea și

Sensul dat de Kirkegaard[modificare | modificare sursă]

Angoasa, sau angst, semnifică frică sau anxietate. Cuvântul angst, provenit din daneză, a fost

introdus în multe limbi, dar și înengleză datorită lucrărilor filozofului danez Søren Kierkegaard,

urmate de cele ale psihanalistului austriac Sigmund Freud. [1] [2] [3]Cuvântul este utilizat pentru a

descrie o stare intensă de angoasă, anxietate și/sau intense frământări interioare.

În alte limbi[modificare | modificare sursă]

În limba germană, terminologia folosită în psihologie și filozofie face distincție

între Angst și Furcht. Astfel, în timp ce Angst este tradus prin angoasă or anxietate, deci o emoție

nedirecționată și nemotivată, Furcht implică sentimentul primar. În limbajul comun, este vice-

versa, Angst este cuvântul uzual folosit pentru frică, în timp ce cuvântul Furcht prezintă sensul

elevat. [4]

Existențialism[modificare | modificare sursă]

În filozofia Existențialistă termenul angst poartă o anumită încărcătură conceptuală. Utilizarea

termenului pentru prima dată este atribuită filozofului danez Søren Kierkegaard(1813–1855).