ANEXE

Anexa 1

Ministerul Culturii administrează şi monitorizează 58 de instituţii şi organizaţii, care sunt în subordine, dintre care:

instituţii teatral-concertistice - 16 instituţii de învăţămînt artistic- 9 muzee - 4 rezervaţii cultural-naturale -1 biblioteci naţionale - 2 întreprinderi de stat cu profil poligrafic - 2 edituri - 2 Camera Naţională a Cărţii- 1 Întreprinderea de Stat Publicaţia Periodică Revista Social-Culturală „Moldova” Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat” Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor întreprinderi şi societăţi pe acţiuni -15

Pe lîngă minister activează:

1. Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor2. Comisia Naţională Arheologică3. Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial4. Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO5. Biroul Uniunii Latine6. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice7. Consiliul Naţional al Monumentelor de For Public8. Consiliul de experţi pentru estimarea, omologarea şi achiziţionarea operelor de artă9. Consiliul Biblioteconomic Naţional10. Consiliul Artistic în domeniul cinematografiei11. Consiliul de Experţi în domeniul Meşteşugurilor Populare

Totodată, Ministerul Culturii monitorizează din punct de vedere logistic activitatea a 1232 case de cultură, 1383 biblioteci, 117 muzee din teritoriu, 109 instituţii de învăţămînt artistic extraşcolar, 35 de direcţii/secţii cultură din teritoriu, 4000 formaţii artistice de amatori, inclusiv 795 cu titlul „model”, ţine la evidenţă şi monitorizează peste 12000 monumente de patrimoniu cultural imobil.

Ministerul coordonează şi monitorizează activitatea în domeniul editurii În subordinea ministerului sînt 2 întreprinderi de Stat: „Combinatul Poligrafic”, Firma Editorial-poligrafică ”Tipografia Centrală; 2 edituri: Editura de Stat „ Cartea Moldovei”, Editura didactică „Lumina”şi Camera Naţională a Cărţii. În total sînt înregistrate peste 250 de edituri. În realitate sunt viabile şi funcţionează circa douăzeci de edituri. Aproape toată producţia editorială este realizată de către editurile particulare.

Totodată, Ministerul colaborează cu 7 uniuni de creaţii: Uniunea Teatrală, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Meşterilor Populari, Uniunea Cineaştilor.

Anexa 2

Tabel 1: Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrement

Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrementAgrement

An/semestru

I II III IV

Lei % Lei % Lei % Lei %2009 19,9 1,8 20,

61,7 32 2,5 26,

12,1

2010 17,7 1,3 13,3

1 33,4

2,3 28,1

2,1

2011 19,4 1,4 19,3

1,3 31 1,9 33,4

2,1

Anexa 3

Tabel 2 : numărul de vizitatori la 1000 locuitori, sursa statistica.mdMuzee după Indicatori si Ani 2007 2008 2009 2010 2011

Numărul de vizite la 1000 locuitori 217 212 219 279 269

Anexa 4

Figura 1: numărul de spectatori în instituțiile teatral-concertistice, sursa statistica.md

2

Anexa 5

Figura 2: spectatori pe tip de instituție. Sursa statistica.md

Anexa 6

Figura 3: indicatori privind activitatea bibliotecilor publice. Sursa statistica.md

3

Anexa 7

Tabel 3: Utilizatori biblioteci pe medii. Sursa statistica.md2009 2010 2011

Utilizatori, mii Total pe republica

852 839 821

Urban 346 341 333Rural 506 498 488

Vizite, mii Total pe republica

8287,7 8253,7 7873,7

Urban 3880,9 3871,4 3526,9Rural 4406,8 4382,3 4346,8

Anexa 8

Tabel 4: distribuţia instituţiilor culturale monitorizate de către stat (sursa: datele MC)regiuni institutii CC biblioteci Muzee teatre Centre

meșteșuguri

Municipiul Chisinau

107 27 51 12 17 0

Nord 1024 467 475 57 2 23Centru 1054 469 528 35 1 21Sud 556 240 287 19 1 9UTA Gagauzia 76 27 40 8 1 0

Anexa 9Tabel 5: sinteză a cheltuielilor pe cap de locuitor la achiziție de carte în bibliotecile publice

Nr.

d/o

Raion, municipiu, UTA

Suma alocată1. Căuşeni 7 lei 50 bani2. Chişinău 6 lei 90 bani3. Ialoveni 6 lei 10 bani4. Anenii Noi 5 lei 60 bani5. Criuleni 5 lei 60 bani6. Dubăsari 5 lei 30 bani7. Leova 4 lei 90 bani8. Ştefan Vodă 4 lei 90 bani9. Râşcani 4 lei 80 bani10. Nisporeni 4 lei 30 bani

4

11. Teleneşti 4 lei 20 bani12. Glodeni 4 lei 10 bani13. Drochia 4 lei 10 bani14. Rezina 4 lei 00 bani15. Şoldăneşti 3 lei 90 bani16. Ungheni 3 lei 80 bani17. Călăraşi 3 lei 70 bani18. Orhei 3 lei 70 bani19. Hânceşti 3 lei 50 bani20. Cantemir 3 lei 10 bani21. Sângerei 3 lei 00 bani22. Făleşti 2 lei 80 bani23. Străşeni 2 lei 60 bani24. Soroca 2 lei 30 bani25. Bălţi 2 lei 00 bani26. Basarabeasca 1 leu 80 bani27. Cahul 1 leu 40 bani28. Ocniţa 1 leu 40 bani29. UTAGi 1 leu 40 bani30. Floreşti 1 leu 30 bani31. Taraclia 0 lei 90 bani32. Edineţ 0 lei 90 bani33. Donduşeni 0 lei 90 bani34. Cimişlia 0 lei 82 bani35. Briceni 0 lei 50 bani

Anexa 10Tabel 6: starea patrimoniului material în 2012, sursa AIRM

Demolat Degradare avansată

Degradare stare nesatisfacatoare

stare satisfacatoare

Conace 1 17 3 14 13case de locuit 1 13 34case memorial 9Mănăstiri 8 10Biserici 19 4 31 152edificii arhitectura civila

1 7 3 19 33

monumente arhitectura industriala

1 1 1 3 5

monumente de for public 1 1 54

5

Anexa 11

Tabel 7: Cheltuieli (mii MDL) completare colecții, sursa rapoartele muzeelor naționale 2008 2009 2009 2010 2011cheltuieli mijloace bugetare 389,

6165,2 165,2 0 400

cheltuieli mijloace speciale 635,4

1092,7

1092,7

186,7

286,8

Total MDL 1025 1257,9

1257,9

186,7

686,8

Anexa 12

Figura 4: distribuirea finanțării pe subprograme

Anexa 13

Tabel 6: veniturile teatrelor din subordinea MC, sursa rapoartele teatrelorTeatre venituri

biletevenituri arenda

Teatrul Naţional de Operă şi Balet 2158,1 2163,0Teatrul “Luceafărul” 677,3 1017,1Teatrul “Licurici” 597,0 1496,7Teatrul Dramatic Rus “A.P.Cehov” 1987,5 330,9Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” 524,4 1165,7Teatrul “Eugene Ionescu” 1053,7 -

6

Teatrul Naţional V.Alecsandri 529,5 321,6Centrul de Cultură şi Artă “Ginta Latină”

1159,5 1580,9

Teatrul “Alexei Mateevici” 56,1 114,9Teat. “B.P.Haşdeu”Cahul 221,5 0Teatrul Epic de Etnografie şi folclor “Ion Creangă”

12,8 0

Filarmonica Naţională 507,4 1006,7 Sala cu Orgă 340,7 43,4Organizaţia Concertistică şi de impresariat (O. C. I.) “Moldova-Concert”

1955,5 591,5

Ansamblul Academic de dans popular “Joc”

883,1 0

Teatrul studio “Roz” 555,6 0Total 13219,7 9832,4

Anexa 14

Tabel 7: remunerarea salariaților din sectorul cultural pe ani, BNS, 2011

Remunerarea salariaților după activități economice 2009 2010 2011TOTAL pe sectoare instituționale 29196547 31445815 34914404 Activități recreative, culturale si sportive 505306 554160 624505% din total 1,73 1,76 1,79

Anexa 15

Figura 4: numărul de studenți incadrați în învățămîntul artistic formal, sursa statistica.md

7

Anexa 16

Figura 5: vînzare de carte în RM, sursa statistica.md

Anexa 17

Figura 6: vînzări cu amănuntul al antichităților, sursa statistica.md

8

Anexa 18

Anexa 19

ANALIZA SWOT

Puncte tari

Instituţia de cultură este singura prestatoare de servicii pentru organizarea timpului liber

Sistem de evaluare a patrimoniului naţional elaborat şi implementat

Cadrul normativ-reglatoriu adaptat

Număr mare de edificii culturale în teritoriu reparate anual (peste 500 în 2012)

Port popular şi tradiţii promovate

Resurse umane înalt calificate/potenţial uman de calitate

Reţele de instituţii de cultură existente

Meşteşuguri tradiţionale şi obiceiuri bogate

Puncte slabeCapacităţi slabe pentru gestionarea resurselor financiare

Lipsa condiţiilor optime pentru realizarea actului de cultură

Folosirea redusă a sistemelor informatice

Lipsa unui sistem de măsurare a performanţelor în domeniul culturii

Baza tehnico-materială insuficientă/neconcordantă cu cerinţele timpului

Lipsa unui sistem modern de evidenţă şi analiză statistică în domeniu

Capacităţi reduse manageriale

9

(potenţial existent pentru dezvoltarea industriile culturale)

Capacitatea creativă şi culturală care are impact asupra noilor iniţiative şi practici culturale

Creşterea continuă a motivaţiei societăţii civile şi a lucrătorilor din sectorul cultural şi influenţa acestora asupra decidenţilor politici

Lipsa transparenţei la luarea deciziilor administrative la APL nivel I

Acces redus al populaţiei la produsul cultural

Componenta de educaţie axiologică slab dezvoltată în instituţiile culturale

Mecanisme de finanţare slab dezvoltate

Conexiunea slabă a sectorului cu educaţia şi sistemul educaţional (formal, învăţarea pe parcursul întregii vieţi)

Oportunități

Sporirea şi diversificarea resurselor de finanţare extrabugetare

Creşterea numărului de ONG în domeniu

Practici bune în acordarea de granturi pentru instituţii independente în domeniu

Suportul donatorilor internaţionali în domeniul salvării şi protejării patrimoniului cultural

Dezvoltarea industriilor culturale şi a contribuţiei sectorului la creşterea economică a ţării

Promovarea şi încurajarea parteneriatelor şi a cooperării actorilor sectorului

Îmbunătăţirea continuă a cadrului legislativ şi normativ în domeniu (noua Lege a Culturii, setul de Legi pe Patrimoniu, Legea Bibliotecilor, etc.)

Riscuri

Resurse financiare destinate menţinerii, şi nu dezvoltării nu permit diversificarea activităţilor şi instituţiilor artistice

Bugetele APL sunt redirecţionate către alte domenii

Exodul cadrelor calificate poate produce insuficienţa personalului uman în domeniu

Pasivitatea şi indiferenţa populaţiei la valorile culturale conduce spre rata joasă a consumatorului cultural

Amplasarea geografică a republicii determină influenţe masive politice

Lipsa structurilor de formare continuă a cadrelor în domeniu poate deriva în calitatea joasă a serviciilor culturale

10

11