anexele oului. placenta . structura si functiile placentei

ANEXELE OULUI

PLACENTAŢIA STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE

PLACENTEI

CURS OBSTETRICA-GINECOLOGIE4.10.20074.10.2007

MEMBRANELE OULUI

Oul uman

Prezinta o structura membranoasa ce continua marginea circulara a placentei

Suprafata sa exterioara - in contact cu peretii uterini

Cavitatea pe care o delimiteaza contine lichidul amniotic, in care pluteste fatul

Prezinta 2 structuri membranoase (unii autori descriu si o a 3-a):

Amniosul (in interior) – in contact cu lichidul amniotic

Corionul

Caduca ovulara – la termen e reprez. de un vestigiu subtire ce inveleste corionul

MEMBRANELE OULUI

Amniosul

Provine din vezicula amniotica (una dintre anexele embrionare) ce se diferentiaza in S2 de dezvoltare

Sacul amniotic ↑ progresiv in detrimentul celomului extraembrionar, care dispare la sfarsitul trim. I

Membrana amniotica se va alipi la membrana coriala (cele 2 structuri nu adera niciodata prea intim)

5 straturi

MEMBRANELE OULUI

Corionul

Provine din trofoblastul din afara ariei placentare, dublat de mezodermul extraembrionar

Se continua cu placa coriala a placentei

Are o structura fibroasa si este transparent

Adera la caduca aflata in exterior, dar poate fi separat cu usurinta de amnion

Asigura elasticitatea si rezistenta la intindere a membranelor (impreuna cu fibrele conjunctive din profunzimea amniosului)

La nivelul orificiului intern al colului, corionul se afla in contact direct cu dopul gelatinos

LICHIDUL AMNIOTIC

La termen, volumul lichidului amniotic = 500-800 ml

Maxim - la sfarsitul trim. I de gestatie (800-1000 ml)

Macroscopic - aspecte oarecum diferite: clar in primele luni de sarcina apoi opalescent (prezenta sebumului produs de

glandele sebacee fetale)

Miros fad

Densitate = 1.007 (1.500 - 1.800)

pH usor alcalin = 7,4

Continut: apa 99,4%, clorura de sodiu 0,71%, subst. organice 0,25%

LICHIDUL AMNIOTIC

Origine mixta: materna si fetala

Participarea fetala

La debutul sarcinii – vezicula amniotica - lichid extracelular embrionar

Ulterior – participarea renala - decisiva: 7ml/kc/h (in medie 450ml/24h) – dar compozitia lichidului amniotic difera de de cea a urinii fetale

Participarea materna

Transudarea lichidului de provenienta plasmatica materna prin membranele oului

LICHIDUL AMNIOTIC

Resorbtia

Deglutitie fetala

Aprox. 500 ml/24h

Reabsorbtie prin intermediul epiteliului amniotic

Circulatia lichidului amniotic asigura mentinerea volumului si a compozitiei acestuia

LICHIDUL AMNIOTIC

Rolul fiziologic

Pe parcursul sarcinii Aport de apa si compusi minerali Protectie mecanica a fatului Permite miscarile active si deplasarile Evita comprimarea cordonului ombilical Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid) Permite acomodarea prezentatiei Asigura izolarea termica a fatului

In travaliu Protectie mecanica a fatului Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid) Intervine in formarea pungii apelor Lubrifiant in progresiunea mobilului fetal in interiorul canalului

de nastere

PLACENTA

Morfologie

De tip homocorial – NU exista comunicare directa intre sistemele circulatorii matern si fetal

Sangele matern ce circula liber in camera interviloasa – contact direct cu trofoblastul (corionul) vilozitar

PLACENTA Organ mult diferenţiat

Rol: respiraţia şi nutriţia embrionului schimburile metabolice mamă-făt glandă cu secreţie internă f. activă

“Organ intermediar temporar”

La termen: organ turtit (aspect de disc) consistenta buretoasa rotund / ovalar / neregulat Ф = 16-20 cm, grosime medie = 3,5 cm G = 500-600 g (cu invelisurile oului si cordon ombilical) G placenta / G fetala = 1/6

PLACENTA

Fata fetala

Fata materna

PLACENTA

Fata fetala – indreptata in timpul vietii intrauterine catre fat

Insertia cordonului ombilical

Acoperita de amniosul neted (prin transparenta se vad vasele coriale)

Vezicula ombilicala (persistenta a sacului vitelin) – intre amnios si corion

PLACENTA

Fata materna – intens cogestionata

Invelis subtire (decidua) → luciu mat, albicios

Prezenta invelisului = integritatea placentei

Brazdata de santuri (apar numai dupa detasare = artefacte)

In situ, umplute de septurile placentare

Lobi placentari / cotiledoane(15-30)

PLACENTA

STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

Portiunea materna

provine din caduca bazala

constituie planseul camerei interviloase (placa bazala)

caduca bazala – invadata in primele stadii ale placentatiei de trofoblast → cel. citotrofoblastice penetreaza peretii arteriolelor spiralate → transformari specifice

placa bazala = zona de ancorare a vilozitatilor crampon (prin care placenta este fixata in peretele uterin)

In grosimea placii bazale – straturi de fibrinoid (probeaza existenta unor procese imunologice)

PLACENTA


Portiunea fetala

reprezentata de cotiledoanele placentare (15-30) si structurile lor vilozitare ce plutesc liber in sangele matern din camera interviloasa

sistemul circulator – distribuit analog arborelui vilozitar

suprafata de schimb a epiteliului vilozitar desfasurata = 14 m²


Camera interviloasa

V = 200 ml

in planseul sau se deschid 180-320 artere utero-placentare si venele utero-placentare

spre periferia placentei – arbore vilozitar mai sarac → “sinus” marginal

Din planseu urca spre placa coriala septuri incomplete ce delimiteaza spatii care corespund cotiledoanelor placentare

PLACENTA

“SENESCENŢA” PLACENTEI

Sarcina la termen – se pot intalni modificari morfologice (considerate normale in anumite limite) – semnifica o “imbatranire” a placentei:

rarirea si ↓ dimensiunilor vilozitatilor

aparitia de depozite vasculare de material fibrinoid

densificarea stromei

in forme mai avansate - aparitia de mici zone in care vilozitatile au disparut → mici chisturi

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)

asigurata de vasele utero-placentare

sangele - ejectat din aa. → camera interviloasa cu o presiune de 70-80 mmHg

in sarcina la termen: debit minut = 500-700 ml

venele utero-placentare – dreneaza sangele din camera interviloasa in teritoriul circulator matern (presiunea venoasa = 8 mmHg)


Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)

In sistola ventriculara materna – aa. utero-placentare → sange in jeturi dinspre placa bazala, printre ramificatiile vilozitare libere, pana la nivelul placii coriale

Sangele ce a scaldat vilozitatile revine spre placa bazala → venele utero-placentare

Drenajul sangelui – asigurat de:

variatiile presiunii din camera interviloasa (poate ↑ de la 8-10 mmHg → 32 mmHg)

miscarile pulsatile ritmice ale vilozitatilor

aspiratia realizata dupa contractii de catre reteaua venoasa uterina


Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)

Fluxul sanguin placentar = 200-250 ml/min (intereseaza 1/3 din sangele fetal circulant)

Cordonul ombilical: 2 aa.+ 1 vena

Presiunea in aa. ombilicale = 48 mmHg

In capilarele vilozitare presiunea = 30-35 mmHg – nu permite colabarea

L totala a capilarelor vilozitare = 50 km

Presiunea in vena ombilicala = 24 mmHg


Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)

Sangele desaturat de O2 din circulatia fetala → aa. ombilicale → placenta → ramif. aa. ombilicale → patul capilar vilozitar

Schimburi prin intermediul membranelor sincitio-capilare cu sangele matern din camera interviloasa

Sangele fetal imbogatit in O2 (continand subst. nutritive) trece din capilarele vilozitare → sist. venos al arborelui vilozitar → vena ombilicala → fat

Sangele fetal imbogatit in O2 – distribuit preferential catre ficat, cord si extremitatea cefalica

FIZIOLOGIA PLACENTEI

Functiile principale ale placentei:

Endocrina

De schimb

Metabolica

FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Secretie de hormoni proteici si sterolici

hCG (gonadotrofina coriala) – cantitati masive hLP (hormonul lactogen placentar) – 1g zilnic ACTH (adrenocorticotropina corionica) POMC (propiomelanocortina) – precursor cu GM mare

→ β-endorfina, β-MSH, ACTH hCT (tirotropina umana corionica) Hypotalamic-like releasing and inhibiting hormone

(TRH, GnRH, CRH) Somatostatina (inhibitor al STH) Inhibina (inhibitor nesteroidian al FSH) Proteine specifice de sarcina


hCG (human corial gonadotropin)

Sinteza - in sincitiotrofoblast

Glicoproteina cu GM = 30.000 daltoni

Fractiunea glucidica – 25-30%

Fractiunea proteica – 2 lanturi polipeptidice: α – specificitate de specie (comun pt. hCG si

gonadotrofinele hipofizare) β – specificitate de hormon (difera de lantul β al FSH, LH)

Evidentiat in umorile mamei in Z 9-10 de dezvoltare a oului

↑ in panta ascendenta rapida – valori max. in S10

↓ apoi, si se stabilizeaza din L4 la niveluri moderat ↑


hCG (human corial gonadotropin)

Concentratii in ser Concentratii in urina

Negravida < 100 UI / l< 100 UI / l

Sarcina 6 saptamani 1 UI / l1 UI / l 1.500-2.500 UI / l1.500-2.500 UI / l

Sarcina 9-10 saptamani 100 UI / l100 UI / l 50.000-80.000 UI / l50.000-80.000 UI / l

Din luna a 4-a 4.000-10.000UI / l4.000-10.000UI / l


Functiile hCG

Asigura transformarea corpului galben menstrual in corp galben gestational (in primele saptamani de sarcina)

Efect de tip LH asupra testiculului fetal: induce sinteza de testosteron → diferentierea de tip masculin a tractului genital si masculinizarea hipotalamusului

Utilizat in diagnosticul precoce al sarcinii (testul de sarcina) – destul de nespecific

Mai nou, identificarea β-hCG (specificitate ↑ a lantului β)


hLP (hormonul lactogen placentar, somatotropina coriala)

Proprietati imunologice asemanatoare prolactinei si STH

Produs de sincitiotrofoblast din S2

Actiuni biologice:

Mamotrof – in sinergie cu steroizii sexuali

Somatotrof – similara cu GH

Metabolica anabolizanta si lipolitica (asigura rezerva nutritiva pentru fat in conditiii speciale (post)

Luteotrofica


ACTH placentar Rol inca neelucidat

Inhibina Produsa si de celulele granuloase ale foliculului

ovarian si de catre testicul

Inhiba eliberarea FSH de catre hipofiza → suprimarea ovulatiei in sarcina

Probabil rol in reglarea sintezei sincitiotrofoblastice

Proteinele specifice de sarcina (P.S.P.) Peste 20

Rol inca neelucidat: implicare in toleranta imunologica a fatului ?, proteine de legatura ?, stimulanti celulari ?


Progesteronul - produs in sarcina de:

Corpul galben gestational ↑ in primele 4 sapt. de gestatie

↓ pana la 10 sapt.

La 17 sapt. productia e neglijabila

Corticosuprarenalele materna si fetala CSR fetala – in a doua ½ a sarcinii (proportii neglijabile)

Sincitiotrofoblastul placentar

asigura cea mai mare parte a productiei din L2 a sarcinii pana la termen


Progesteronul

↑ liniar pe parcursul sarcinii (20 μg/ml → 200 μg/ml)

Circulatia

10% forma libera

90% legat de proteine (CBG - corticotropin-binding

globulin) = forma inactiva (nu poate traversa placenta)

Principalul metabolit = pregnandiolul

FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI Progesteronul – efecte in sarcina:

Asigura starea de “liniste” a miometrului pana la debutul travaliului (prin ↓ excitabilitatii fibrelor miometriale, ↓ activitatii eletrice spontane a fibrelor prin ↓ potentialului de membrana si ↓ conductibilitatii)

Stimuleaza dezvoltarea miometrului si a irigatiei lui

Mamogeneza (↑ si maturarea glandelor mamare) – sinergic cu PRL si E

Prevenirea lactogenezei in sarcina - antagonist cu PRL

Alte actiuni: hiperventilatie ↑ temperaturii bazale metabolica – efect antagonic insulinei natriuretica imunoreglatoare (supresie a reactiei limfocitare)


Estrogenii – peste 20 - 3 mai importanti: 17-β estradiol estrona estriol

Sinteza ovariana: In celulele tecale ale foliculului ovarian → androstendiona (“de

novo”) → lichidul folicular → estrona → 17-β estradiol

Sinteza in unitatea feto-placentara: Ficatul fetal → LDL colesterol; Corticosuprarenala: LDL

colesterol → DHEA-S; Ficatul fatului: DHEA-S → 16-α DHEA-S

Placenta: precursorii androgenici fetali → estrogeni, prin interventia unor enzime (sulfataze si aromataze):

• DHEA-S → estradiol 17β (E2)

• 16-α DHEA-S → estriol (E3)


Estrogenii Sarcina la termen:

estradiol - 50% din DHEA matern, 50% DHEA fetal

estriol - 90% din 16-OH DHEA fetal, 10% din matern

80-90% din steroizii produsi de placenta trec in sangele matern

Evolutia in sarcina - ↑ rapida, ↑ lenta, ↑ rapida (S italic)

Sinteza precursorilor androgenici fetali – in zona fetala a CSR (zona involueaza dupa nastere)

Suprarenalele in viata intrauterina > la adult (raportat la greutatea corporala, ordinul de marime fat/adult = 25)


Estrogenii – actiuni:

Morfogeneza uterina (hipertrofie si hiperplazia fibrelor miometriale), ↑ irigatiei si acumularea mat. contractil

↑ contractilitatea si excitabilitatea uterului. ↑ sensibilitatea fata de oxitocina

Mamogeneza si blocarea lactogenezei - sinergic cu Progest. Efecte metabolice: retentie de Na, ↑ volemiei, modif. in

compozitia proteinelor plasmatice (↑ globulinelor transportoare), modificari ale echilibrului fluido-coagulant (↑ unor factori ai coagularii)

↑ productiei de TBG → Efect antagonic insulinei Leucocitoza cu neutrofilie Vasodilatatie cutanata

Implicare indirecta in maturarea fetala


Estrogenii

Pentru evaluarea starii fatului in sarcinile cu risc potential ↑ al hipofizei → determinari:

Estriolul urinar in urina de 24 ore

Estrogenii plasmatici in “instantanee” (tehnici radioimunologice)

Estrelolul

DECIDUA

Intensa activitate de sinteza

Produce hormoni, substante cu rol modulator, enzime:

Relaxina

Prolactina

Prostaglandine

Citokine (IL-1)

1-25 dihidroxi vitamina D3

Diaminooxidaza

DECIDUA

Relaxina Produsa de corpul galben gestational si posibil de

catre decidua Efecte:

Relaxarea miometrului Ramolirea (“maturarea”) colului uterin

IL-1 ↑ formarea PG in membranele fetale si in decidua Rol important in declansarea travaliului

Prolactina Reglarea transportului apei si electrolitilor transcorial →

reglarea volumului lichidului amniotic

FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Schimburile materno-fetale – mecanisme proprii tuturor membranelor semipermeabile

Difuziune simpla – conform gradientului de presiune Difuziune facilitata – in sensul gradientului de

presiune, dar cu viteza de difuziune multmai mare

Transport activ – transfer cu consum de energie impotriva gradientului de presiune

Procese speciale – pinocitoza (rol in imunologie) sau transferul prin spatii celulare (explica transferul hematiilor)


Schimburile materno-fetale – mecanisme proprii tuturor membranelor semipermeabile

Difuziune simpla – conform gradientului de presiune Difuziune facilitata – in sensul gradientului de

presiune, dar cu viteza de difuziune multmai mare

Transport activ – transfer cu consum de energie impotriva gradientului de presiune

Procese speciale – pinocitoza (rol in imunologie) sau transferul prin spatii celulare (explica transferul hematiilor)


Schimburile gazoase Transferul O2 si CO2 – difuziune simpla

Oxigenul Presiuni mama: a. uterina = 101 mmHg

v. uterina = 50 mmHg Presiuni fat: v. ombilicala = 30 mmHg

a. ombilicala = 18 mmHg Factori ce influenteaza transferul O2 prin membrana

placentara de la mama la fat: Gradientul de presiune Curba de disociere a O2

Capacitatea de transport a O2

Capacitatea functionala a placentei


Schimburile gazoase

CO2 Viteza de difuziune = de 20x > O2

Aceasta compenseaza gradientul de presiune mai mic: presiunea O2 in compartimentul fetal = 40 mmHg

Efectul Haldane: pasajul O2 in compartimentul fetal faciliteaza transferul CO2 in compartimentul matern

Apa, electroliti, substante nutritive H2O – transferata f. rapid – difuziune simpla

Unii electroliti: Na, K, Cl, HCO3 – difuziune simpla

Altii: Ca, P, Fe – transport activ (concentratii > 3x decat la mama)

FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI Glucidele

Glucoza – difuziune facilitata

Nivelurile fetale < decat la mama

La inceputul sarcinii, placenta depoziteaza glucoza (glicogen)

Acest rol este preluat apoi de catre ficatul fetal

Lipidele si acizii grasi Transfer posibil doar pentru acizii grasi – transport activ Nivelurile fetale > decat la mama

Placenta sintetizeaza lipidele proprii

Proteinele si acizii aminati Aminoacizii – transport activ Fatul isi sintetizeaza proteinele proprii IgG traverseaza placenta

FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI Vitaminele

In general, toate vitaminele traverseaza membrana de schimb Vit. din grupul B – in concentratii la fat > dacat la mama Vit. K – nu traverseaza placenta decat in cantitati foarte mici

Hormonii

Tiroxina – poate traversa placenta Pasajul insulinei – NU este posibil

Unii hormoni (proteici sau sterolici) sunt produsi de catre placenta

Substantele medicamentoase Unele traverseaza placenta – FOARTE IMPORTANT pentru

medicul curant: Sulfamidele si antibioticele - concentratii la fat < decat la mama Opiaceele si barbituricele Alcoolul

FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI Agentii patogeni

traverseaza placenta, ca de altfel si unii paraziti

Virusurile traverseaza usor placenta

Microbii pot traversa placenta, adesea dupa ce produc leziuni locale

Spirocheta traverseaza placenta in general dupa luna a 5-a

Bacilul Koch traverseaza placenta foarte rar

Toxoplasma poate traversa placenta

FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

Lipidele

Nu traverseaza placenta ca atare

Cele din componenta sincitiotrofoblastului - produse de acesta prin steroidogeneza

Sinteza lipidelor fetale - de catre fat / placenta

Placenta → hidroliza fosfolipidelor materne → transferul ionului P la fat

Placenta nu poate sintetiza colesterolul “de novo” → preluat de la mama pentru steroidogeneza

Fatul isi produce colesterolul necesar si precursorii androgenici utilizati de placenta pentru producerea de estrogeni

Proteinele si polipeptidele

Transportul activ al aminoacizilor se face cu asigurarea unor niveluri fetale superioare celor materne

Placenta – impermeabila pentru proteinele plasmatice materne → isi sintetizeaza propriile polipeptide si proteine

FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

Implicata in reactiile imunologice de tolerare a fatului (allogrefa pentru mama)

Depozitele de fibrinoid de la nivelul placii bazale = expresii ale unor reactii imunologice

Intervine atat in faza de inducere cat si in faza de expresie a reactiei imunitare

FUNCTIA IMUNOLOGICA A PLACENTEI

anexele oului. placenta . structura si functiile placentei

Documents