anexĂ plan de management - fundatia snagov = plan... · 23) normativ ntpa 002/2005 – privind...

1

ANEXĂ

PLAN DE MANAGEMENT

ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ LAcUL sNAgOv

MANAgEMENT AdEcvAT PRIN REvIzUIRE PLAN dE MANAgEMENT PE bAzĂ dE sTUdII ȘTIINȚIfIcE, INfORMARE ȘI cONȘTIENTIzARE

ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA Strada Vulturilor nr.35, Sector 3, Bucureşti

BENEFICIAR: FUNDATIA SNAGOV Șoseaua Snagov nr. 78, Snagov Sat, Comuna Snagov, județul Ilfov

SEPTEMBRIE 2013

2

LISTĂ DE SEMNĂTURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu drd.ing. Tatiana Dimache Elaborat: Experți SC KVB ECONOMIC SA: Expert în ingineria Mediului - Ing. Tatiana Dimache Expert floră - Conf. Dr. Anastasiu Paulina Expert fitoplacton - Lect. dr. Sanda Lițescu Expert zgomot și calitatea apei - Ing. Georgel Petrea Expert ecoturism și activități de agrement - Ing. Loredana Mituța Expert activități tradiționale – Ing. Nicoleta Romanovici Experți SE AQUATERRA: Șef proiect - Lector dr. Nicolae Crăciun Expert ihtiolog - Lector dr. Nicolae Crăciun Expert herpetolog - Tiberiu Sahlean Expert zooplancton - Dr. Victor Zinevici Expert entomolog: Daniel Kurlzeluk Expert ornitolog – Elena Lotus Meșter Expert mamiferolog – Andreea Cristina Staicu Expert impact antropic – Adrian Ionașcu Verificat: drd. ing. Tatiana Dimache Aprobat: drd. ing. Tatiana Dimache

3

CUPRINS

ANEXA ................................................................................................................................................ 1

A. INTRODUCERE ȘI CONTEXT................................................................................................... 6

A.1. Scurtă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale ......................................................... 6

A.1.1. Scopul Planului de Management............................................................................................. 6

A.1.2. Obiectivele Planului de Management ...................................................................................... 6

A.2. Scopul și categoria ariei protejate ........................................................................................... 6

A.3. Baza legală pentru aria naturala protejată și pentru plan ........................................................ 7

A.3.1. Legislația internațională .......................................................................................................... 7

A.3.2. Legislația națională ................................................................................................................. 7

A.4. Procesul de elaborare a planului de management .................................................................. 9

A.5. Procedura de modificare și actualizare a planului ................................................................... 9

A.6. Procedura de implementare a planului .................................................................................. 10

B. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE ................................................ Error! Bookmark not defined.

B.1. Informații generale ................................................................................................................ 11

B.1.1. Localizare ............................................................................................................................. 11

B.1.2. Proprietatea terenurilor și drepturile de management............................................................ 11

B.1.3. Acoperirea cu harti ................................................................................................................ 12

B.2. MEDIUL FIZIC ...................................................................................................................... 13

B.2.1. Relieful.................................................................................................................................. 13

B.2.2. Solurile.................................................................................................................................. 18

B.2.3. Hidrografia ............................................................................................................................ 20

B.2.3.1. Resursele de apă .................................................................................................................. 20

B.2.3.2. Categorii de ape de suprafață ............................................................................................... 21

B.2.3.3. Apele subterane .................................................................................................................... 22

B.2.3.4. Lacurile ................................................................................................................................. 23

B.2.3.5. Calitatea apei din lacul Snagov ............................................................................................. 26

B.2.3.5.1.Impactul activităților din ANPLS asupra calității apei din lac................................................ 26

B.2.4. Încadrare seismică ................................................................................................................ 29

B.2.5. Clima .................................................................................................................................... 29

B.3. Mediul biotic .......................................................................................................................... 31

B.3.1. Flora și comunitățile de plante .............................................................................................. 31

B.3.1.1. Fitoplancton .......................................................................................................................... 31

B.3.1.2. Plante vasculare ................................................................................................................... 33

B.3.1.3. Ecosisteme / Comunităţi vegetale / Habitate ......................................................................... 35

4

B.3.2. Fauna ................................................................................................................................... 37

B.3.2.1. Zooplancton .......................................................................................................................... 37

B.3.2.1.1.Componența specifică ........................................................................................................ 37

B.3.2.1.2.Surse bibliografice .............................................................................................................. 37

B.3.2.1.3.Frecvența speciilor ............................................................................................................. 38

B.3.2.1.4.Distribuția spațială a biodiversității ...................................................................................... 38

B.3.2.1.5.Structura și relațiile trofice................................................................................................... 39

B.3.2.1.6.Rolul de indicator al stării de saprobitate a Lacului Snagov ................................................ 40

B.3.2.1.7.Rolul de indicator al stării de trofie a Lacului Snagov .......................................................... 41

B.3.2.1.8.Factorii de impact antropic asupra biodiversității zooplanctonului în Lacul Snagov ....... Error! Bookmark not defined. B.3.2.2. Scurt istoric al cercetărilor faunistice în zonă ........................................................................ 43

B.3.2.2.1.Nevertebrate ....................................................................................................................... 44

B.3.2.3. Vertebrate ............................................................................................................................. 45

B.3.2.3.1.Pești ................................................................................................................................... 45

B.3.2.3.2.Amfibieni și reptile .............................................................................................................. 46

B.3.2.3.3.Păsări ................................................................................................................................. 47

B.3.2.3.4.Mamifere ............................................................................................................................ 47

B.3.3. Peisaj .................................................................................................................................... 48

B.3.4. Procese și relații ecologice.................................................................................................... 49

B.4. Presiuni şi ameninţări identificate în ANPLS ......................................................................... 53

B.5. Informații socio – economice și culturale: perspectiva istorică ............................................... 69

B.5.1. Arheologie și istorie............................................................................................................... 69

B.5.2. Folosința și managementul terenurilor în trecut ..................................................................... 70

B.5.2.1. Activitățile tradiționale desfășurate în zona lacului Snagov ................................................... 70

B.6. Informații socio – economice și culturale: în prezent ............................................................. 71

B.6.1. Comunitățile locale................................................................................................................ 71

B.6.2. Populația ............................................................................................................................... 71

B.6.3. Infrastructura locală .............................................................................................................. 72

B.6.4. Factori interesați ................................................................................................................... 73

B.6.5. Folosința actuală a terenurilor ............................................................................................... 73

B.6.6. Desemnarea prezentă pentru conservare ............................................................................. 73

B.6.7. Facilitățile pentru activitățile educative .................................................................................. 74

B.6.8. Utilizare și facilități pentru practicarea ecoturismului ............................................................. 74

C. SCOP, TEME ȘI OBIECTIVE................................................................................................... 75

D. PROGRAM DE MONITORIZARE ............................................................................................ 84

5

E. MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU HABITATELE ȘI SPECIILE NATURA 2000 DIN ANPLS .............................................................................................................................................. 85

F. Regulamentul ANPLS ............................................................................................................ 87

G. Anexe la Anexă ...................................................................................................................... 95

H. Bibliografie ............................................................................................................................. 97

Tabel nr. 1 – Lista de abrevieri folosite în cadrul prezentului document

Aria Naturală Protejată Lacul Snagov ANPLS

Aria Naturală Protejată Pădurea Snagov

ANPPS

Plan de Management al Rezervației Naturale Lacul Snagov

PM

Regulament al Rezervației Naturale Lacul Snagov

R

SC SNAGOV Tur SRL care în baza Convenției de custodie a preluat responsabilitatea administrării ANPLS

Custode

6

A. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

A.1. SCURTĂ DESCRIERE A PLANULUI, SCOPULUI ȘI OBIECTIVELOR SALE

Planul de management este un document care exprimă clar scopul și obiectivele administrării ariei protejate, fiind documentul oficial al unui proces continuu, care în timp face posibilă realizarea unui management adecvat al ariei protejate.

A.1.1. Scopul Planului de Management

Scopul principal al Planului de Management este acela de protejare și conservare adecvată a biodiversității din Aria Naturală Protejata Lacul Snagov.

A.1.2. Obiectivele Planului de Management

Principalele obiective ale Planului de Management al Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov vizează:

1) Implementarea unor măsuri pentru protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar și național;

2) Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor prioritare; 3) Monitorizarea impactului activităților antropice asupra biodiversității

și peisajului; 4) Educarea ecologică a comunităţilor locale şi a tinerei generaţii prin

implementarea unui program de educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din zona ariei naturale;

5) Menținerea colaborărilor existente și informarea și/ sau atragerea ONG-urilor, autorităților publice locale și naționale, precum și a mass-mediei pentru aplicarea PM;

6) Promovarea și susținerea cercetărilor știintifice în folosul managementului ariei.

A.2. SCOPUL ȘI CATEGORIA ARIEI PROTEJATE Lacul Snagov este rezervaţie naturală, în conformitate cu Legea 5/2000, ceea ce corespunde categoriei IV IUCN.

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr. 894/1952 s-a înființat ANPLS, iar prin Decretul nr. 142 din 19 iunie 1952 comune din raionul Snagov, regiunea București s-au declarat ca “stațiuni recreative muncitorești”.

Importanța lacului Snagov a apărut încă din trecut când: “Pentru cerinţele de odihnă şi creaţie ale maselor muncitoare din Capitală s-a rezervat o mare suprafaţă de pădure, amenajată ca parc, precum şi o parte din lac ce serveşte ca ştrand, iar în timpul verii există trenuri speciale la îndemâna vizitatorilor acestei localităţi. Lacul şi pădurea Snagov formează prima rezervaţie naturală din ţara noastră, ce îmbină şi realizează scopul de înaltă principialitate ştiinţifică, cu acel al educaţiei şi recreaţiei maselor populare.” Purcelean (1955).

7

A.3. BAZA LEGALĂ PENTRU ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ȘI PENTRU PLAN

A.3.1. Legislația internațională

1) Convenţia de la Bonn/23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ratificată prin Legea nr. 13/1998.

2) Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio 1992, prin: Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării se referă la

principiile fundamentale ale relaţiilor dintre mediu şi dezvoltare; 3) Convenţia asupra diversităţii biologice ocazie cu care

biodiversitatea a fost definită ca “variabilitate a lumii vii indiferent de treptele acesteia de organizare, pornind de la gene şi specii ajungând până la biocenoze şi complexe de ecosisteme”, ratificată prin Legea nr. 58/1994.

4) Directiva Consiliului Europei nr.794/409/CCE, privind conservarea păsărilor sălbatice, denumită în continuare Directiva Păsări, modificata si transfromata prin Directiva 2009/147/CE, are ca obiect speciile de păsări care se regăsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre, având ca obiective protecţia, gestionarea şi reglementarea statutului acestor specii, precum şi a exploatării lor.

5) Directiva Consiliului Europei nr.92/43/CCE, referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice, denumită în continuare Directiva Habitate, are ca obiect habitatele şi speciile din fauna şi flora sălbatică de interes comunitar, având ca obiective menţinerea sau dacă este posibil, restabilirea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul arealelor de răspândire naturală.

6) Convenţia europeană a peisajului/ 2000 – Convenţia de la Florenţa, ratificată prin Legea nr. 451/2002.

A.3.2. Legislația națională

7) Legea nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

8) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, privind protecția mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265 / 2006.

9) Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea III – a – Zone Protejate, prin care sunt numite Rezervații și monumente ale naturii (la nr. 2560 din Anexa nr. I - Lacul Snagov, respectiv la nr. 2561 din Anexa nr. I – Pădurea Snagov);

8

10) Hotararea Consiliului de Ministri nr. 894/1952 de numire a ariilor naturale protejate Lacul Snagov și Pădurea Snagov;

11) Decretul nr. 142/1952 pentru declararea unor comune din raionul Snagov, regiunea București ca “stațiuni recreative muncitorești”;

12) Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificarile ulterioare; 13) OUG nr. 3/2010 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.

107/1996; 14) Ordinul nr. 920/2003 pentru aprobarea Regulamentului de

navigație pe lacul Snagov; 15) Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii și a protecției

fondului cinegetic; 16) OM nr.1830/2007 – pentru aprobarea Ghidului privind realizarea,

analizarea și evaluarea hărtilor strategice de zgomot; 17) Hotarare nr. 321 din 14 aprilie 2005 – privind evaluarea și

gestionarea zgomotului ambiant; 18) STAS 100009 – 88 – (cu precizarea valorilor LAF max,LA eq, LAF

min) = >corespunzatoare zonelor de recreere și odihnă, zone de tratament medical și balneo – climateric);

19) Legea nr. 13/11.03.1993 – pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 – Convenția de la Berna;

20) Legea nr. 451/08.07.2002 – pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000;

21) Ordin al MAPPM nr. 756/1997 – Reglementare privind evaluarea poluării mediului, stabilește procedurile și normele tehnice privind identificarea prejudiciilor aduse mediului, în scopul determinării responsabilităților pentru remedierea acestora;

22) Normativ NTPA 001/2005 – privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptori naturali;

23) Normativ NTPA 002/2005 – privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare și direct în stațiile de epurare;

24) Ordin nr. 963 din 13 septembrie 2006 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 439/2002 pentru aprobarea organizării acțiunii de voluntariat în domeniul protecției mediului;

25) Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;

26) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul si acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009.

27) Ordinul nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

9

28) Hotărârea nr. 323 din 31 martie 2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum și ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

29) Ordin nr. 159 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic; 30) Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea OUG nr. 23/2008 privind

pescuitul și acvacultura; 31) Legea nr. 298 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura;

32) Ordinul nr. 107/2010 – privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit;

33) Legea nr.108/2010 – privind administrarea porturilor și a căilor navigabile;

34) Ordinului nr. 1266/ 2011, privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ – sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/ sportiv si permiselor de pescuit/ recreativ in arii protejate;

35) Legii nr. 317/ 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/ 2008 privind pescuitul si acvacultura

36) Legea nr. 54 din 19 martie 2012 privind desfășurarea activității de picnic.

37) Legea nr. 215/2001 a adminstrației publice locale.

A.4. PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

În procesul de elaborare a Planului de Management al Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov, s-a urmărit Ghidul Appleton Fauna&Floră Internațională, elaborat în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversității în România”, finanțat de GEF (Global Environment Facility), Guvernul României și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, precum și legislația de mediu în vigoare.

A.5. PROCEDURA DE MODIFICARE SI ACTUALIZARE A PLANULUI

Studii știintifice complexe nu au existat în ANPLS până în anul 2011, deși aria este declarată rezervație încă din anul 1952.

10

În data de 15 decembrie 2007 a fost preluată custodia ANPLS de către SC Snagov Tur SRL și a fost elaborat un Plan de Management inițial depus la Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile – Direcția Protecția Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate prin adresa cu nr. 42592/18.12.2008.

În ceea ce privește procedura de actualizare și aprobare a Planului de Management aceasta presupune următoarele:

1) Identificarea de către Custodele ANPLS a punctelor din Planul de Management inițial care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural și/ sau a evoluției sistemelor socio – economice adiacente, necesită a fi modificate;

2) Avizarea Planului de Management de catre Custode; 3) Avizarea Planului de Management reactualizat de către autoritatea

competentă de mediu; 4) Aprobarea Planului de Management in conformitate cu art. 21, alin,

2 din Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea “Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice”.

În baza studiilor complexe efectuate în ANPLS, începand cu luna mai 2011 în cadrul proiectului „Aria Naturală Protejată “Lacul Snagov” – Management adecvat prin revizuire Plan de mangement pe bază de studii ştiinţifice, Informare şi Conştientizare” și pe baza legislației în vigoare, Planul de Management inițial a fost revizuit și completat în forma actuală.

Planul se elaborează pentru o perioadă de 5 ani. Revizuirea se va face, în caz de necesitate, cu respectarea procedurii de aprobare.

A.6. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Custodelui ariei protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/ organizează astfel:

1) în mod direct de către Custode (prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat);

2) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat, sau pe bază de protocoale (organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari).

Respectarea Planului de Management și a Regulamentului ANPLS se va realiza având în vedere prevederile art. 21 din Legea nr. 49/2011.

11

B. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

B.1. INFORMATII GENERALE

Aria Naturală Protejată Lacul Snagov are o importanță deosebită arheologică, istorică, culturală și naturală, fiind situată la mică distanță de capitala țării și preferată ca zonă de eco - agrement atât de bucureșteni cât și de catre alti turisti.

B.1.1. Localizare

Aria Naturală Protejată Lacul Snagov este situată în partea de nord a județului Ilfov, la aproximativ 30 de kilometri de Municipiul București și la mai puțin de 15 kilometri distanță de Aeroportul Internațional București – Otopeni (Anexa nr.1 la Anexă).

Principalele căi de acces sunt pe șoseaua națională București – Ploiești (DN1 – E60) pâna la kilometrul 35, apoi la dreapta, încă 9 km pe drum asfaltat (DC2) prin comunele Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov.

Aria Naturală Protejată Lacul Snagov, se învecinează în partea de vest cu Situl Natura 2000 ROSCI0024 Scrovistea, iar in partea de est cu Situl Natura 2000 ROSPA0044 Gradistea – Caldarusani – Dridu (Anexa nr. 2 la Anexă).

B.1.2. Proprietatea terenurilor si drepturile de management

Din punct de vedere administrativ situația în zona Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov se prezintă astfel:

1) Administrativ, terenul de sub lac aparține primăriei Snagov; 2) Apa, ca mediu fizic si malurile lacului, aparțin Administrației

Naționale “Apele Romane”; 3) Resursele acvatice vii se află în administrarea Agenției Naționale

pentru Pescuit și Acvacultură; 4) Autoritatea Navală Română – prin Căpitania Snagov – are o serie

de drepturi și obligații legate de reglementarea circulației navale/ nautice pe lacul Snagov;

Din punct de vedere administrativ, lacul are riverani ce aparțin de comunele Snagov, Ciolpani și Gruiu.

12

Toți proprietarii riverani lacului, cu influență directă sau indirectă asupra lacului, intră sub incidența Regulamentului stabilit prin Planul de Management al ANPLS.

B.1.3. Resurse pentru management și infrastructură

Custodele Ariei Naturale Lacul Snagov este societatea S.C. SNAGOV Tur S.R.L conform Convenției de custodie a Ariei Protejate Lacul Snagov, înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov sub nr. 20451 din 12.12.2007.

Sediul administrativ se află în Snagov Sat, Șoseaua Snagov nr. 78, județul Ilfov.

Resursele, deținute de către Custode, pentru desfășurarea în condiții optime a activității sunt urmatoarele:

Mijloace de transport pe apă: Ambarcațiune de 16 locuri, de tip Catamaran, cu o capacitate de

1720 kg; 2 caiace cu câte 2 locuri fiecare; 16 balize amplasate pentru delimitare; 1 echipament scuba diving.

Echipamente pentru determinarea calității apei din lacul Snagov: Microscop, plus kit, pentru determinare parametrii de calitate ai

apei; Dotări privind activitatea de informare și conștientizare în ANPLS:

Sediu pentru desfășurarea activităților, aflat la aproximativ 400 m de lac;

Un spatiu de expunere si de informare/conștientizare de circa 8 m2; 1 set de 8 panouri de informare și conștientizare în arie; Ste-ul Fundatiei Snagov cu pagini dedicate ANPLS

http://www.fundatiasnagov.ro/ro .

B.1.4. Acoperirea cu harți

Anexa nr. 1. la Anexă - Încadrarea geografica a ANPLS în județul Ilfov; Anexa nr. 2 la Anexă - Relația cu alte rezervații și situri din județul Ilfov; Anexa nr. 3 la Anexă - Unități de relief; Anexa nr. 4 la Anexă - Altitudinea Lacului Snagov; Anexa nr. 5 la Anexă – Profil altitudine fundul Lacului Snagov; Anexa nr. 6 la Anexă – Hărți de distribuție pentru Amfibieni;

13

Anexa nr. 7 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Fitoplancton; Anexa nr. 8 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Habitate; Anexa nr. 9 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Insecte; Anexa nr. 10 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Mamifere; Anexa nr. 11 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Moluște; Anexa nr. 12 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Nevertebrate; Anexa nr. 13 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Păsări; Anexa nr. 14 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Pești; Anexa nr. 15 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Plante; Anexa nr. 16 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Reptile; Anexa nr. 17 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Zooplancton; Anexa nr. 18 la Anexă – Hartă puncte de prelevare apă pentru

determinarea calității apei lacului Snagov; Anexa nr. 19 la Anexă – Diagrama de tip Ishikawa Cauză – Efect

pentru prezența oamenilor. B.2. MEDIUL FIZIC B.2.1. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, Lacul Snagov se află situat în Câmpia Română, subdiviziune a Câmpiei Vlăsiei.

Câmpia Vlăsiei cuprinde partea sudică a Câmpiei Ialomiței și are o poziție centrală în Câmpia Română, una din cauzele încrucișării aici a multor drumuri și a fixării Capitalei României. Printre alte particularități se remarcă o pânză bogată de apă freatică aflată la mică adâncime, o asociere de văi în două mănunchiuri și văiugi, întinse suprafețe de pădure, care împarte silvostepa Câmpiei Române în două, coborând aici din Subcarpați până la Dunăre.

Limitele. În vest și sud – malul drept al Argeșului (începând de la satul Căscioarele spre sud); la nord, Câmpia Vlăsiei se interferează cu Câmpia de subsidență, delimitarea fiind convențională: Drăgăneasa (circa 115 m altitudine), nord de Cosoba, nord de Gulia, Crevedia, Niculești (pe valea Snagov), Cojasca (pe Ialomița), nord de Cătunu, nord de Crivățu, Valea Cricovului Dulce și apoi Valea Poienari (Cricovul Sec), Potigrafu (pe Prahova), malul drept al Prahovei până la Dridu, malul drept al Ialomiței până la Coșereni (79 m altitudine) și de aici la Brănești (pe șosea); mai departe limita este marcată de malul stâng al văilor Pasărea, Dâmbovița și Argeș (până la nord de Oltenița). Aici se face joncțiunea, în unghi, cu limita vestică (malul drept al Argeșului).

Altitudinile. Ating un maxim de 120 – 123 m în nord (spre Ialomița și Valea Poienari) și un minim de circa 30 m în sud, pe lunca Argeșului. Sensul de descreștere a altitudinilor este atât spre sud, dar și spre sud – est, așa cum s-au depus conurile de dejecție ale Argeșului (și Dâmboviței) și al Ialomiței.

14

De altfel, curbele de nivel de pe aceste conuri, descriu arcuri cu convexitatea spre sud – est.

Evoluția paleogeografică recentă a Câmpiei Vlăsiei cunoaște mai multe faze:

1) Prima începe cu depunerea Formațiunii de Cândești, care coborau dinspre Carpați până prin arealul de azi al Bucureștiului, unitatea devenind pentru prima dată aproape uscat.

2) În faza următoare s-a dezvoltat un început nou de subsidență cu o axă est – vest, situată cam la 20 – 30 km nord de București; Formațiunea de Cândești (formată aici din nisipuri, argile) se scufundă și peste ea (în partea sudică), s-au depus Stratele de Frătești, fluvio – lacustre, care vin din sud și coboară spre nord, aflându-se sub București la 60 – 160 m adâncime în sud și la 200 – 360 m adâncime mai la nord.

3) A urmat o fază lacustră de reactivare puternică a subsidenței, când s-a depus complexul marnos, acesta este erodat și subțire în sud, dar atinge 200 m grosime în nord.

4) A patra fază este cea fluviatilă, uneori mlăștinoasă, care a început pe alocuri cu erodarea marnelor și a continuat cu depunerea Nisipurilor de Mostiștea. Acest ultim complex nisipos este separat în circa patru strate, cu grosimi de 4 – 8 m, fiecare începe cu nisipuri sau argile în bază și argile nisipoase la partea superioară, ele nu mai înclină spre nord, ci sunt aproape orizontale, cu o aplecare spre est și sud – est. Acum se instalează primele văi din această câmpie. Ca reper, baza acestor strate este la + 27 altitudine la Cornețu, pe Argeș și + 17 - 20 m la Popești – Leordeni, dar dispar către Burnaș și Câmpul Ciornuleasa, indicând, cel puțin pentru început, un fel de cumpănă între Argeș și Dunăre.

La nord de această cumpănă, nisipurile indică un regim fluviatil (granulometrie mai mare și cu structuri torențiale), ceea ce presupune că erau depuse de un paleo – Argeș cu o luncă de circa 4 – 5 km lățime (la începutul fazei). Această luncă avea patul cam la 27 – 29 m altitudine la Cornețu (pe Argeș), 22 m la Jilava, 17 – 20 m la Popești – Leordeni, ajungând (pe la Bălăceanca, Tânganu, Fundeni și, poate, Valea Corâta, spre Mostiștea) la 10 – 14 m altitudine în est (unde nisipurile au o granulometrie mai fină – deltică).

În timpul fazei a patra au avut loc oscilări multe ale Argeșului, a apărut și Neajlovul (ceva mai la nord de gura actuală), s-au materializat afluenții dinspre Burnas, s-a conturat și Dâmbovița. La sfârșitul fazei, talvegul acestui oscilant Argeș se “înălțase” la 58 – 60 m altitudine la Cornetu, îndreptându-se totodată spre sud – sud – est (cam pe unde curge Sabarul), având 42 m altitudine la Copăceni și o pantă medie de 1‰ . Ca vârstă, aceste strate corespund oarecum cu terasa a 4-a a Dunării, uneori, în interiorul lor se observă și urmele unui strat de loess.

5) Faza următoare, a cincea, a marcat depunerea unui loess, a unui sol și o înălțare, cu adâncirea văilor și formarea de noi lunci.

15

Această fază a început, de aici, cu o intensă eroziune, unele albii atingând marnele sau chiar Stratele de Frătești. Când profilele s-au echilibrat, una din marile lunci care s-a format a fost cea a Argeșului și Dâmboviței, comună în avale. Aceasta era foarte largă și se extindea aproximativ între Neajlov și Valea Pasărea, pe ea depunându-se Pietrișurile de Colentina, sub forma unui vast con.

6) Într-o a șasea fază s-au depus trei straturi de depozite loessoide, în care au fost retezate două – trei nivele de terasă pe stânga Argeșului și Dâmboviței.

7) În faza a șaptea, holocenă, s-au format luncile actuale și limanurile cauzate de eustatismul pozitiv al Mării Negre, de până la 5 m.

Relieful major. Apare ca o câmpie piemontană – terminală, compusă din două conuri complexe, unul al Argeșului și al Dâmboviței și altul al Ialomiței cu Corcovul Dulce, în parte, și cu Prahova și Teleajenul. În ea s-au sculptat văi care au divizat câmpia în interfluvii sau câmpuri. Văile au ca specific dispunerea divergentă spre sud – est (la Argeș și Mostiște), ori sunt arcuite catre nord – est sau est (la Ialomița). În cadrul divergențelor generale, specifice conurilor, apar și convergențe locale (Dâmbovița – Colentina – Pasărea, Dâmbovița – Argeș, Ialomița – Prahova – Cociovaliște, Mostiștea – Colceag). În plus, văile sunt de două tipuri: cu izvoare carpatice și cu izvoarele în câmpie (tip Colentina sau Mostiștea).

Pe de altă parte și câmpurile sunt divergente și convergente, ele se remarcă în plus și prin profilul longitudinal cu poziție foarte puțin săltată peste lunci spre câmpia de subsidență, unde se evidențiază o fâșie de tranziție (mai ales către Câmpia Titu), spre avale, însă, câmpurile se înalță cu 5 – 20 m peste lunci, în ele s-au săpat 2 – 3 terase pe Argeș și Dâmbovița și numai una pe Ialomița.

Luncile sunt de patru tipuri: Argeș - Sabar, Dâmbovița, Ialomița și Colentina (văile cu obârșia în câmpie).

Lunca Argeșului este lată de 3 – 6 km, mai înaltă și cu fâșii longitudinale relativ bine marcate. Are grinduri late și înalte de până la 6 m, făcând ca o importantă fâșie dintre Argeș și Sabar să fie foarte inundabilă (are funcție de terasă de luncă). În raport cu terasele, lunca este plasată pe dreapta, sub Burnas și sub Găvanu – Burdea. Din loc în loc prezintă privaluri și areale depresionare mlăștinoase, mai ales către Burnas. În bază, sub aluviuni se găsesc copaci fosilizați (exemplu la Buda). Specific este și mersul paralel al Sabarului.

Lunca Dâmboviței are numai 1 – 2 km lățime, prezentând maluri cu piscuri, între care se dispun maluri arcuite concav, la baza cărora existau altădată mlaștini sau ochiuri de lacuri (cociocuri). Este dovada unei mendrări în lanț pe toată lățimea sa, ceea ce a făcut să se păstreze și multe popine, mai ales pe teritoriul Bucureștiului. În stare naturală este total inundabilă.

Lunca Ialomiței, în arealul Vlăsiei, este mai îngustă, nu are popine și s-a transformat practic într-o terasă de luncă, în care râul s-a adâncit cu 4 – 6

16

m, apărând și aici copaci fosilizați, are caractere intermediare între tipurile Argeș și Dâmbovița.

Luncile de tip Colentina au pantă foarte mică, sunt puternic mendrate, păstrează popine, pătura aluvială este redusă și de obicei, cursurile de apă sunt barate din loc în loc, prezentându-se ca salbe de lacuri.

Gurile multora dintre văile care se varsă în Dâmbovița și Ialomița au fost barate de aluviuni și transformate în limanuri (Snagov, Căldărușani, Cernica ș.a.).

Terasele acestor câmpii formează un sistem aparte – sistemul Argeșului inferior. Ele se desprind lin de sub câmp începând de la o linie ce trece pe la nord de București (aproximativ la 90 – 95 m altitudine absolută), pe Argeș și Dâmbovița, având la început cam 4 – 8 m peste luncă și apoi cresc în avale, se dezvoltă în evantai pe arealul Bucureștiului, trecând în avale peste câmp (mai ales între Dâmbovița și Colentina). Apar numai pe stânga, dovadă a deplasării râurilor spre dreapta, probabil atrase de aliniamentul subsident al liniei numită Câlniștea, linie ce se resimte cel puțin până la confluența Argeș - Dâmbovița (Budești).

Genetic, aceste terase ar trebui să fie eustatice, dar asupra lor au avut influență și două aliniamente subsidente (una pe Câlniștea, cu direcția vest – est și alta, pe Argeș cu direcție nord – sud, situată în estul Burnasului, linia Oltenița), ca și o ușoară înălțare a Vlăsiei în porțiunea central – nordică. Amintim că pe linia Oltenița – Argeș, pietrișurile de Frătești ale Burnasului (de la 50 – 60 m altitudine) coboară la 16 – 2 m (Mitreni) și 6 – 1 m (Otenița – port). În plus, în perioada când se forma terasa a 4 - a a Dunării (Greaca) și se depuneau nisipurile de Mostiștea (în Vlăsia mai mult fluviatile), linia Câlniștei pare că a fost mai activă și se prelungea, ca influență subsidentă până către Slobozia. La toate acestea se adaugă părerea unor autori ca terasele acestui complex sunt retezate numai în loess (Liteanu, 1953, 1956, Conea, și colab., 1959), dar nu se specifică rolul și poziția pietrișurilor de Colentina (care sunt fluviatile) sau că sunt pseudoterase pe teritoriul Capitalei (Coteț, 1963) etc.

Ialomița nu are decât o terasă de 4- 6 m, care este echivalentă cu lunca înaltă a Argeșului.

Oscilarea văilor, prin divagări, reprezintă un alt specific al evoluției Câmpiei Vlăsiei. Cele mai multe urme le-a lăsat Dâmbovița, ce pare a fi un curs pe Colentina, apoi pe Ilfov, iar mai apoi, către Argeș (pe Dâmbovicioara – avale de râul Baiu, pe Strâmba, pe Ciorogârla și pe cursul actual). Argeșul a curs, se pare, peste București către est, după care s-a abătut către Oltenița. Ialomița a suferit remanieri multe și unele relativ recente. Văile Bălteni, Snagov, Vlăsia și Cociovaliște par vechi cursuri ale Ialomiței.

Vâlsan (1916) presupunea că Ialomița a curs inițial spre Prahova (pe Cricovul Sec) și numai după aceea a deviat pe cursul inferior al Snagovului continuat cu valea Țuianca în Prahova. Ulterior, s-a produs o captare la Fierbinți – Dridu, unde apare un mic defileu. Captarea aceasta,

17

mai recenta, ar fi susținută și de faptul că lunca largă a Ialomiței din Bărăgan se continuă pe Prahova și nu pe la Dridu.

Relieful minor. Cuprinde forme de câmp și de luncă. În lunci se remarcă popinele. Cele din lunca Dâmboviței sunt: Chiajna, Giulești, Hașdeu, (sunt mai mult ostrove de luncă), Mihai Vodă, Patriarhie (85 m și 14 m altitudine relativă), Radu Vodă (75 m și 5 m altitudien relativă), Bucur (74 m și respectiv 4 m), Troița (72 m), Movila Mare (67 m). În lunca Colentinei există următoarele popine: Plumbuita, Cetății (Fundeni), Ostrov (în lacul Fundeni), Dobroești, Pantelimon (în lacul Pantelimon II), Cernica și S. Nicolae (în lacul Cernica). Specifice, pe Dâmbovița mai erau depresiunile mlăștinoase și lacurile relativ rotunde, situate în golfurile concave de luncă, numite și cociocuri. Un exemplu este fostul lac Ochiul Boului (Popești – Leordeni), ca și Lacul Tătarului în aval de București. Malul drept se remarcă și prin piscuri, un fel de peninsule triunghiulare de câmp ce avansează în luncă. Pe teritoriul Bucureștiului apar circa 15 piscuri.

Pe câmp sunt multe crovuri, în marginile de văi se resimt și procese de sufoziune, iar în arealul Bucureștiului, excavațiuni antropice, unele devenite lacuri. Pe câmpuri, mai ales în Câmpia Snagovului, sunt și văiugi sau resturi de albii părăsite, uneori încă mlăștinoase.

Subunitățile reliefului. Acestea se delimitează între ele prin abrupturi (lunca Argeșului), văi sau fâșii tranzitorii. Se deosebesc 6 subunități, separate prin văile Sabar (malul stâng), Ialomița, Cociovaliștea, Pasărea, numai la sud de București există și o limită tranzitorie (unde panta înclină mai mult spre sud).

Câmpia Bucureștiului. Se extinde între văile Sabar și Pasărea (pe direcția vest – est), iar de la nord la sud, între Câmpia Titu (subsidentă) și o linie convențională ce trece peste sudul Bucureștiului, ce o desparte de Câmpia Câlnăului, aproximativ pe la sud de Jilava și Pițigaia. Altitudinile sale coboară lent de la 115 – 110 m la 65 – 70 m (pe câmp).

Această unitate a fost clădită de Argeș și Dâmbovița și îmbină următoarele caracteristici:

1) în nord are o fâșie de tranziție către arealul subsident, unde văile nu au terase, sunt puțin adânci și prezintă vechi divagări, mai spre sud este o câmpie piemontană tipică, dar fără terase,

2) în sud încep să apară terasele și câmpul păstrează panta mică. La rândul ei a fost subdivizată în: Câmpia Ilfovului (fâșia nordică, de tranziție, cu pânza freatică la 3 –

5 m), Câmpul Otopeni – Cernica (între Colentina și Pasărea), Câmpul Colentinei (între Dâmbovița și Colentina), Câmpia Ciorogârlei (sau Câmpul Berceni – Ciorogârla), situat între Dâmbovița și malul Sabarului (Posea și colab., 1984).

Câmpia Câlnăului. Continuă către sud pe cea a Bucureștiului. Are o înclinare mai mare, de circa 1,5 ‰ . Are terase, râurile se adâncesc cu 10 – 30 m, câmpul și terasele, mai înalte, au crovuri multe. Este drenată de pârâiele Câlnău și Cocioc. Are altitudini de 65 – 40 m.

18

Câmpia Moviliței. Situată între râurile Pasărea și Cociovaliștea, aceasta face trecerea (prin soluri, climă, relief etc.) către Bărăganul Mostiștei, cu care se delimitează convențional. Se plasează între cele două mari conuri (al Ialomiței și cel al Argeșului și Dâmboviței). Altitudinile sunt similare cu Câmpia Bucureștiului, iar panta este mică, sub 1‰. Are multe crovuri și aici își au obârșia multe văiugi (Șindrila, Mostiștea, Colceag, Belciugatele).

Câmpia Snagovului. Delimitată de văile Cociovaliștea și Ialomița, este cea mai ondulată. Cauza constă în densitatea de văiugi, crovuri îngemănate și văi ceva mai mari cu limanuri (Căldărușani, Snagov, Bălteni). Interfluviile se termină brusc în malul Ialomiței, ca și cum s-ar fi continuat și de partea cealaltă. Prezintă două direcții de înclinare: către sud – est (sub 1‰) și către est (1 – 1,3 ‰). Aceasta câmpie are și multe păduri. Altitudinile urcă la 100 – 120 m.

Câmpia Maia. Se extinde între Ialomița, Prahova și Valea Poienari (Cricovul Sec). Deși apare ca o continuare a Câmpiei Snagovului, este mai nouă (are un loess mult mai subțire), a ieșit recent de sub influența subsidenței, este mai netedă. Înclină ușor pe direcția de curgere a Ialomiței, de la 124 la 80 – 76 m. Se înalță ușor pe porțiunea din avale spre Prahova din cauza aportului de nisip eolian. Are două văiugi, Maia și Țuianca. La vest de Cricovul Dulce cuprinde și Câmpia Cătunul, cu limita nord de Cojasca, vest de Hăbud (Posea, 1988).

Lunca Argeș - Sabar. Prin lățimea sa de 5 – 6 km (la Vidra numai 3 km) devine o subunitate tipică, ce îmbină caractere de luncă joasă (în lungul Argeșului și al Sabarului) și de terasă de luncă mai ales pe centru. Începe la Găiseni (120 m) și se termină la Chirnogi – Oltenița (18 – 20 m), de unde Argeșul a depus un con în lunca Dunării (pe care s-a situat Oltenița), astăzi fiind mult modificată antropic datorită lucrărilor canalului București – Dunăre. (sursa: Geografia României, Ed. Academiei Române, 2005).

B.2.2. Solurile

În distribuția solurilor se constată o succesiune clară de la est la vest și de la nord la sud, în funcție de schimbarea progresivă a materialului parental și a condițiilor biogeografice. Ca urmare, în jumătatea de est predomina molisolurile și solurile halomorfe caracteristice stepei, în timp ce în jumătatea de vest solurile argiloiluviale și solurile cambice formate în condițiile zonelor de silvostepă și forestieră.

Molisolurile ocupă aproape în întregime Glaciesul Istriței și câmpiile Săratei, Gherghiței, Ploieștiului și Moviliței, deținând totodata suprafețe mari pe câmpurile Maia și Câlnău. Ele sunt reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri cambice (în extremitatea de est, predominant vermice) și cernoziomuri argiloiluviale, precum și prin asociații de cernoziomuri cambice verticale, cernoziomuri vertice și vertisoluri în câmpiile Gherghiței și Ploieștiului și asociații de cernoziomuri cambice rendzinice și

19

cernoziomuri rendzinice formate pe pietrișuri calcaroase situate la mică adâncime.

În porțiunile unde apa freatică este cuprinsă între 3 și 5 m, cernoziomurile și cernoziomurile cambice din vestul Câmpiei Săratei, ca și cernoziomurile argiloiluviale din vestul Câmmpiei Moviliței sunt freatic umede. De asemenea, în Câmpia Săratei, cernoziomurile cambice freatic umede sunt frecvent solonețizate, iar în cuprinsul cernoziomurilor cambice (inclusiv vermice) și al cernoziomurilor argiloiluviale din Câmpia Moviliței și din câmpurile Maia și Câlnău apar frecvent cernoziomurile cambice și argiloiluviale în microdepresiuni (crovuri și padine).

Din clasa solurilor argiloiluviale se întâlnește un număr relativ mare de tipuri, ce apar de regulă sub formă de fâșii de diferite dimensiuni. Astfel, în partea de nord – est a Glaciesului Istriței, se pune în evidență o fâșie îngustă de soluri cenușii, amplasată la contactul cu Dealurile Nișcovului.

Suprafețe mult mai mari dețin solurile brun – roșcate luvice, care ocupă în întregime câmpiile Bucureștiului și Snagovului, partea de est a Câmpiei Titu și cea de vest a Câmpului Câlnăului, precum și câteva fâșii orientate nord – vest- sud – est În Câmpia Târgoviște – Ploiești. În locurile mai joase din cuprinsul lor există câteva areale cu cernoziomuri argiloiluviale freatic umede, iar în nordul Câmpiei Bucureștiului, în centrul Câmpului Maia și în estul Câmpiei Titu o parte din solurile brun – roșcate sunt freatic umede.

În câmpiile Târgoviștei și Cricovului, pe interfluviile dintre Dâmbovița, Ialomița și Cricov, predomină planosolurile și luvisolurile albice, în cadrul cărora apar câteva areale cu asociații de soluri brune luvice și planosoluri. De asemenea, pe terasele superioare ale Ialomiței se întâlnesc soluri brune luvice.

Solurile cambice sunt constituite exclusiv din soluri brune eu – mezobazice, care ocupă cea mai mare parte a interfluviului dintre Prahova și Cricov, precum și o parte din luncile râurilor Cricov, Ialomița, Dâmbovița, Sabar și Argeș. În sud – vestul Câmpiei Titu, în luncile joase ale Dâmboviței, Sabar și Argeșului, cu o supraumezire a materialului parental și a solului însuși, aceste soluri sunt freatic umede.

Intrazonal, în luncile râurilor Teleajen, Prahova, Ialomița, Dâmbovița, Sabar și Argeș își fac apariția solurile hidromorfe alcătuite din lăcoviști și soluri gleice, care în porțiunile mai joase sunt freatic umede. Datorită aridității mai accentuate, în partea de est a Câmpiei Săratei, în unele porțiuni din luncile râurilor Sărata, Bălana și Cricovul Sărat, precum și în sudul Câmpului Câlnăului și în lunca Argeșului, se întâlnesc soluri halomorfe reprezentate de solonețuri.

Ultima clasă o formează solurile neevoluate din care, cele mai mari suprafețe le dețin solurile aluviale și protosolurile aluviale. Acestea ocupă în întregime lunca comună a Argeșului și Săbarului din vestul Câmpiei Bucureștiului, precum și cea mai mare parte a luncilor Dâmboviței, Ialomiței, Prahovei, Teleajenului, Cricovului Sărat, Bălanei și Săratei.

20

În împrejurimile municipiului București, se întâlnesc, cu precădere, solurile aluviale din luncile Argeșului, Sabarului și Colentinei care sunt afectate intens prin excavații pentru obținerea de balast, nisip și pietriș, iar solurile brun – roșcate sunt acoperite, pe alocuri, cu depozite menajere, ce formează adevărate halde. (sursa: Geografia României, Ed. Academiei Române, 2005).

B.2.3. Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic, Lacul Snagov se află situat în bazinul Buzău – Ialomița.

Spațiul hidrografic Buzău – Ialomița este situat în partea de sud – est a țării, învecinându-se în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în sud cu fluviul Dunărea (care formează graniţa între România şi Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa cuprinde teritorii din judeţele: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila.

Cele mai importante oraşe situate în acest spaţiu hidrografic sunt: Călăraşi, Târgovişte, Fieni, Pucioasa, Ploieşti, Câmpina, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Buzău şi Brăila.

Bazinul hidrografic Ialomiţa are o suprafaţă de recepţie de 10350 km2 şi o lungime de 417 km, reprezentând 4,34% din teritoriul ţării. Altitudinea medie variază între 327 m în zona muntoasă şi 42 m în zona de confluenţă. Panta medie a bazinului este de 15‰. O caracteristică a bazinului hidrografic este forma alungită, cu o lăţime medie de cca. 60 km. Bazinul are 142 afluenţi codificaţi. Densitatea hidrografică a bazinului Ialomiţa este de 0,30 km/kmp. (sursa: Planul de Management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița).

B.2.3.1. Resursele de apă

Din resursele teoretice de apă de 200138,897 milioane m3, calculate pentru bazinele hidrografice Buzău, Călmăţui, Ialomiţa şi Mostiştea, resurse utilizabile sunt 28%, adică 56924 milioane m3.

Dacă pentru bazinele hidrografice Buzău, Călmăţui, Ialomiţa şi Mostiştea, resursele de apă teoretice de suprafaţă sunt de 72,37 ori mai mari decât cele subterane (197411,097 milioane m3

faţă de 2727,8 milioane m3), resursele utilizabile de suprafaţă sunt de 55,66 ori mai mari decât cele subterane (55919,45 milioane m3

faţă de 1004,55 milioane m3).

21

În spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa există 14 acumulări cu folosinţă complexă, cu un volum util de 489,52 milioane m3.

În lungul cursului, debitul mediu multianual al râului Ialomiţa creşte de la 1 m3/s în zona Bolboci la 40 m3/s în secţiunea Coşereni, păstrând această valoare până la confluenţa cu fluviul Dunărea (întrucât nu mai primeşte nici un afluent important). Aportul cel mai mare, ca debit, îl aduce râul Prahova, principalul său afluent de stânga.

Debitul mediu multianual al râului Buzău variază de la 1 m3/s în secţiunea Întorsura Buzăului la 25 m3/s în secţiunea Baniţa, păstrând aceeaşi valoare până la confluenţa cu râul Siret. Aportul cel mai important este dat de Bâsca Unită, iar ceilalţi afluenţi (Bâsca Chiojdului, Bălăneasa, Slănic, Nişcov, Câlnău) au un aport neînsemnat, sub 1 m3/s – medie multianuală.

În cazul bazinelor Mostiştea şi Călmăţui, debitul mediu multianual este neînsemnat, fiind sub 1 m3/s.

În spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa pot fi evidenţiate zone cu resurse reduse de apă, cum sunt zonele endoreice dintre Călmăţui şi Buzău şi cele de la sud de Ialomiţa, ambele fiind situate în Câmpia Bărăganului.

Aspectul deficitar se menţine în privinţa apelor freatice, în zona de câmpie, în sensul că nivelul piezometric se află la adâncimi mai mari de 10 m, apa nu are o calitate foarte bună comparativ cu apa izvoarelor din zonele de deal şi munte.

B.2.3.2. Categorii de ape de suprafață

În spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa s-au identificat 263 râuri cu suprafeţele bazinelor mai mari de 10 km2

şi 33 de lacuri cu suprafeţe mai mari de 50 ha, dintre care 13 lacuri de acumulare şi 20 lacuri naturale.

Râul Ialomiţa, vecin cu Argeşul, Oltul şi Buzăul, prin afluenţii săi închide şirul sistemelor fluviatile sudice. Izvorăşte din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2390 m, de sub Piatra Obârşiei şi se varsă în fluviul Dunărea.

Afluenţii din sectorul superior (montan şi subcarpatic) se înşiră destul de simetric în lungul Ialomiţei.

Râul Ialomiţa are o lungime de 417 km, o suprafaţă de 10350 km2, panta medie de 15‰, coeficient de sinuozitate de 1,88 şi are 25 de afluenţi. Cel mai important este Prahova, cu o lungime de 193 km şi o suprafaţă de 3738 km2, panta medie de 5‰, coeficient de sinuozitate de 1,71 şi are, la rândul său, trei afluenţi mai importanţi, şi anume: Doftana (cu lungimea de 51 km şi suprafaţa de 410 km2), Teleajen (cu lungimea de 122 km şi suprafaţa de 1656 km2) şi Cricovul Sărat (cu lungimea de 94 km şi suprafaţa de 609 km2).

22

În aval, Ialomiţa este însoţită pe partea stângă de o serie de cursuri care se termină în limane fluviale anastomozate, fără scurgere spre Ialomiţa. Drept consecinţă se remarcă o uşoară scădere a debitului Ialomiţei pe sectorul inferior.

Râul Buzău îşi are originea în munţii Ciucaşului, de la altitudinea de circa 1800 m şi se varsă în râul Siret; suprafaţa totală a bazinului este de 5264 km2, având o lungime de 302 km, panta medie de 4‰ şi un coeficient de sinuozitate de 2,27.

Are 36 afluenţi, dintre care mai importanţi sunt: Bâsca Unită, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa, Sărăţel, Nişcov, Slănic şi Câlnău. Buzăul este ultimul şi unul din afluenţii cei mai importanţi ai râului Siret, care îi aduce acestuia un aport de apă de circa 14% din debit.

De la vărsarea Slănicului şi Nişcovului începe desfăşurarea marelui con aluvionar al Buzăului.

Râul Călmăţui (S=1668 km2, L=152 km) îşi are originea la sud de oraşul Buzău, în apropierea Bălţii Plopului (altitudinea de 92 m) şi se varsă în fluviul Dunărea (altitudinea de 5 m), având o pantă medie de 1‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,71.

Are patru afluenţi, şi anume: Ruşavăţ (S=81 km2, L=16 km), Negreasca (S=73 km2, L=20 km), Strâmbul (S=143 km2, L=55 km) şi Buzoel (S=145 km2, L=37 km).

Mostiştea izvorăşte din apropierea comunei Moara Săracă, de lângă lacul Căldăruşani (altitudinea medie de 60 m). Are o lungime de 98 km, o suprafaţă de bazin de 1758 km2, panta medie de 1‰ şi coeficientul de sinuozitate de 1,30.

Are şase afluenţi, şi anume: Valea Livezilor (S=37 km2, L=7 km), Colceag (S=211 km2, L=33 km), Valea Bisericii (S=60 km2, L=10 km), Belciugatele (S=96 km2, L=21 km), Corâta (S=89 km2, L=12 km), Vânăta (S=498 km2, L=37 km) şi Argova (S=305 km2, L=23 km). (sursa: Planul de Management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița).

B.2.3.3. Apele subterane

Apele subterane sunt cantonate în mai multe orizonturi acvifere, care se succed de la nivelul suprafeței topografice spre adâncime, fie ca strate acvifere, fie sub formă de complexe acvifere la adâncimi de peste 30 m.

În câmpiile Târgoviște și Ploiești în depozite și complexe litologice fluvio – lacustre, pietrișuri, nisipuri și argile pleistocen – inferioare se găsesc complexe acvifere de adâncime. Peste acestea, diferențiat pe unități, se întâlnește o rețea acviferă cantonată fie în bolovănișuri, petrișuri și nisipuri din regiunea conurilor aluvionare ale Dâmboviței, Ialomiței, Prahovei,

23

Teleajenului, fie în pietrișuri și nispuri de terasă acoperite cu depozite loessoide pleistocen – superioare - holocene.

Adâncimea la care se află stratele acvifer - freatice variază între 0 și 20 m. În câmpiile înalte din nord, stratele freatice se găsesc la adâncimi mai mari de 5-10 m, în câmpiile de subsidență ele nu depășesc 10 m adâncime, decât în foarte rare cazuri, predominând cele de 0-5 m. În sud, în Câmpia Vlăsiei, adâncimile lor coboară sub 25 m. La contactul depozitelor romaniene cu cele pleistocen - inferioare aparținând Subcarpaților, pe aliniamentul nord de Târgoviște, Chitorani, Urlați, din acumulările de ape subterane apar la zi linii de izvoare. Se găsesc și strate acvifere cu caracter ascendent și artezian (de exemplu, la sud-vest de Ploiești) cantonate într-un complex psamo-pelitic, după cum apar și strate acvifere de adâncime (Tătărani, Brazi) cu același caracter.

Direcția de curgere a stratului acvifer freatic, precum și a celui artezian este nord – vest spre sud – est sau nord – vest spre sud – sud – est, cu unele abateri, ca în Câmpia Snagov, unde aceasta este de la sud – vest către nord – est. (sursa: Geografia României, Ed. Academiei Române, 2005).

B.2.3.4. Lacurile

Lacurile naturale. Din arealul Câmpiei Române sunt foarte numeroase și la ele se adaugă și cele construite de om. Condițiile genezei lacurilor țin de caracteristicile geologice (loessuri și nisipuri eoliene), de relief (câmpuri, arii subsidente), de morfohidrografia luncilor, de ariditatea climei, de regimul hidric și de activitățile antropice.

Regimul hidrologic și hidrochimic al lacurilor naturale și antropice depinde foarte mult de conditiile climatice și de mărimea bazinelor care prin debit asigură sau nu primenirea apei din lacuri.

Majoritatea lacurilor cu bazine de scurgere sunt cu ape dulci, în timp ce limanele, lacurile dintre dune sau cele de crov au mineralizări care pot varia între 1 și 24 g/l și chiar mai mari.

Lacurile naturale, existente în număr mai mare în partea de est a câmpiei, pot fi grupate după geneza cuvetei lacustre în următoarele tipuri:

1) lacuri de crov, instalate în depresiuni generate de procesele de sufoziune mecanică (Ianca, Plopu, Movila Miresii, Esna, Lutul Alb, Tătaru, Colțea, Plașcu, Chichinetu). Au o mineralizare ridicată care depinde mult de condițiile climatice și de bilanțul hidric deficitar. Lacurile temporare de acest tip se întâlnesc și în câmpiile Burnasului, Boianului și Găvanu – Burdea;

2) lacuri interdune (temporare) se întâlnesc pe dreapta râurilor Buzău, Călmățui, Ialomița, ca și în partea de sud a Olteniei;

3) limane fluviatile se află în jumătatea estică a Câmpiei Române pe cursul inferior al Dunării, începând de la Burnas, L. Mostiștei, Gălățui,

24

pe cursul inferior al Ialomiței (cele mai multe: L. Snagov, Căldărușani, Fundata, Strachina), al Buzăului (L. Costeiu, Jirlău, Balta Albă, Amara – Buzău) și al Siretului (L. Rozova, Mălina etc.);

4) lacuri de meandru pe terase și-au format cuveta prin tasări în cadrul unor cursuri vechi părăsite(L. Sărat – Brăila, Amara – Ialomița);

5) lacuri de luncă, care sunt în cea mai mare parte desenate, ca cele din lunca Dunării sau sunt parțial amenajate, cum se observă în lunca Prutului. Se mai întâlnesc în luncile Siretului, Călmățui, Argeșului, Dâmboviței, Nejlovului ș.a. (sursa “Geografia României, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, litoralul Românesc al Mării Negre și Platforma Continentală”, Dan Bălteanu, dr. Lucian Badea, 2005).

Lacul Snagov (cod cadastral XI.2.18) este cel mai important liman fluviatil de pe cursul inferior al Ialomiței, face parte din bazinul hidrografic Ialomița (cod cadastral XI) și prezintă următoarele caracteristici:

Lungimea (km): 47. Altitudine (m):

Amonte: 152; Aval: 82.

Panta medie: 2%; Coeficient de sinuozitate: 1,34; Suprafata: 187 km2; Altitudine medie: 110 m; Suprafata lacuri naturale: 575 ha; Lacuri de acumulare permanente: suprafata 122 ha, Vol. mil.m3 :

2,39; Suprafața fondului forestier: 4189 ha. (sursa: Atlasul Cadastrului

Apelor din Romania, 1992). Tabel nr. 2 – Caracteristicile lacului Snagov (sursa: Plan de management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița)

Nr. Crt. Tip Simbol Suprafața (km2)

Altitudine (m) Adâncime medie (m)

1. L. Snagov

Lac situat în zona de câmpie,

adâncime mică, siliciu

ROLN10 5,75 86 6

Tabel nr. 3 – Tipologia lacului natural Snagov (sursa: Plan de management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița)

Tip Simbol Altitudine (m)

Adâncime medie (m)

Geologie Suprafată (km2)

25

L. Snagov

Lac situat în zona de câmpie,

adâncime mică

ROLN10 86 6 siliciu 5,75

Prin Planul de Management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița, sunt prezentate măsuri hidromorfologice de protejare a lacului Snagov. Acestea sunt detaliate în tabelul de mai jos. Tabel nr. 4 – Măsuri hidromorfologice din spațiul hidrografic Buzău – Ialomița (sursa: Plan de Management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița)

Nr. Cod corp de apă Nume corp de apă

Cod măsură

Măsura Unitatea responsabilă cu implementarea

1. LW11.1.18.1 Lac Snagov 3 Creșterea curgerii pentru micșorarea timpului de

rezidență (Suplimentarea debitului de primenire pe

Valea Snagov și micșorarea timpului de rezidență în

lacul Snagov).

Proiectul în derulare Reconstrucția ecologică a

râului Ialomița și a afluenților Valea Snagov și

Valea Sticlăriei, județul Ilfov).

DA Argeș - Vedea

Lacurile de acumulare a căror suprafaţă este mai mare de 0,5 km2 sunt în

număr de 13 în spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa şi produc în principal ca presiune hidromorfologică întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor.

Acumulările sunt aşezate cu precădere în bazinele hidrografice ale râurilor Ialomiţa, Buzău şi Mostiştea. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, energetic şi apărare împotriva inundaţiilor.

În bazinul hidrografic Ialomiţa avem 7 acumulări: acumulările Bolboci, Pucioasa şi Dridu pe râul Ialomiţa, acumularea Paltinu pe râul Doftana, acumularea Măneciu pe râul Teleajen, acumularea Gh. Doja pe râul Fundata şi acumularea Tâncăbeşti pe râul Snagov.

Acumularea Tâncăbeşti (2 baraje: Tâncăbeşti 1 cu H=3.45m şi Tâncăbeşti 2 cu H=3.92 m) are ca folosinţe piscicultura de tip sportiv, irigaţii, apărare împotriva inundaţiilor şi agrement. (sursa: Planul de Management al bazinului hidrografic Buzău – Ialomița).

26

B.2.3.5. Calitatea apei din lacul Snagov

Pentru determinarea calitatii apei lacului Snagov, s-au desfășurat patru campanii de prelevare a probelor de apa (mai, iulie, octombrie 2011), pe 5 profile de prelevare, în 10 puncte, la diferite adâncimi (un total de 21 de probe/ campanie de prelevare) și în două puncte de prelevare în luna februarie 2012, probe luate “la copcă”, lacul fiind în întregime înghețat la acea data. (Anexa nr.18 la Anexă).

In urma analizelor apei lacului Snagov efectuate, de către un laborator acreditat RENAR, s-a observat o îmbunătățire a calității fizico-chimice a acestuia – ca rezultat al scăderii temperaturilor și destratificării termice a apei din lac, precum și datorită capacității de autoepurare a acestuia, astfel încât, în prezent se poate vorbi de o stare ecologica bună a calității apei lacului Snagov.

B.2.3.5.1. Impactul activităților din ANPLS asupra calității apei din lac

1) Ambarcațiunile

Ambarcațiunile motorizate pot afecta calitatea apei dintr-un lac după cum urmează:

1) Prin producerea valurilor; 2) Un alt impact derivă din funcționarea motoarelor ambarcațiunilor în

zonele mai puțin adânci ale lacului; această acțiune stârnește sedimentele din lac și poate produce re-suspensia nutrienților (fosfor) de la fundul lacului. Când acești nutrienți ajung la suprafața apei devin mediu favorabil pentru dezvoltarea algelor, respectiv înflorire - eutrofizare a lacului;

3) Prin emiterea diferitelor metale grele și alte substanțe chimice; 4) O anumită cantitate de combustibil care intră într-un motor este

evacuată nearsă și sfârșeste în apă (aceasta înseamnă poluare cu benzen, hidrocarburi, MTBE etc);

5) În cazul unui accident nautic a două ambarcațiuni, motoarele lor avariate pot emite 25-30% din gazele lor nearse și o cantitate de amestec de ulei, în apă; aceasta poluare poate afecta pH-ul și oxigenul dizolvat din lac, cu influență asupra florei și faunei specifice zonei acvatice;

6) Antrenarea suspensiilor de fund produce de asemenea turbiditate ridicată a apei, respectiv reducerea clarității și a capacității de pătrundere a luminii în apa lacului, cu impact asupra florei și faunei din lac;

27

7) Fragmentarea unor habitate importante, prin zgomotul și vibrațiile produse.

1) Schimbări ale condițiilor hidraulice ale lacului Snagov provocate de către om

Condițiile hidraulice ale lacului Snagov pot fi influențate de intervențiile umane care constau în:

1) Adăugarea de sol și rocă pentru a mări suprafața terestră provoacă dispariția habitatelor, dispariția speciilor de plante și animale; 2) Aruncarea solului rezultat de la săparea fundațiilor locuințelor,

rumeguș și a altor materiale rezultate din construcții în apa lacului, acest fapt determinând modificarea profilului fundului lacului și a chimismului apei;

3) Distrugerea vegetației fixate pe fundul apei, dar și a celei flotante sau natante din cauza modificării adâncimii și chimismului apei;

4) Modificarea compozitiei fito și zooplanctonului; 5) Crearea unor insule artificiale; 6) Modificarea profilului fundului lacului și a zonelor umede conexe

lacului (bălți, mlaștini, golfuri, gropi etc.) prin asanarea sau drenarea lor, activități de drenare și managementul vegetației; 7) Zonele umede conexe lacului pot fi cu usurință marcate de

impactul antropic, majoritatea fiind golfuri, la care oamenii au acces direct prin pădure, în acest fel pot fi introduse unele specii străine (Sagittaria latifolia);

8) Refugierea speciilor care nu se mai pot dezvolta în lac (asociații cu Lemna sp., Iris pseudacorus etc.) în golfurile care sunt ferite de valuri și curenți puternici;

9) Modificarea funcționarii hidrografice prin necorelarea debitelor de apă tranzitate prin lac cu condițiile de “viețuire” a speciilor sensibile, care conduc la dereglarea condițiilor de conservare;

10) Lucrările de dragare contribuie la distrugerea vegetației de pe fundul lacului și a celei flotante: 11) Depozitarea necontrolată a materialului vegetal dragat până

când acesta descompunându-se duce la eutrofizarea apei; 12) Modificarea evidentă a compoziției fito și zooplanctonului; 13) Dispariția unor specii rare din zonele dragate (ex. Najas minor

la Siliștea Snagovului, spre Gruiu); 14) Îndiguirea, consolidarea malurilor, realizarea plajelor artificiale

provoacă următoarele: 15) Modificarea configurației malurilor prin lucrări de amenajare; 16) Amenajarea unor plaje artificiale, sau utilizarea legală a unor

porțiuni de mal conduce la tasare, eutrofizare, poluare etc.; 17) Distrugerea benzii de stuf sau degradarea acesteia, cu

excepția lucrărilor prevăzute de către Administrația Națională Apele Române, prin direcțiile din subordine;

28

18) Distrugerea unor populații de specii de plante rare și a condițiilor ecologice optime existenței acestora;

20) Distrugerea locurilor de depunere a pontei și de cuibărit pentru animale vertebrate și nevertebrate;

21) Modificarea compoziției sau diminuarea masivă a diversității fitoplanctonului din zonele de mal (vor supraviețui speciile cele mai rezistente la un grad de eutrofizare masivă a apei, acestea se pot dezvolta foarte mult și produc fenomenul de “înflorire a apei”);

2) Turismul și activitățile de agrement neorganizat

Grupurile neorganizate de turiști ocazionali pot afecta calitatea apei lacului prin următoarele acțiuni:

1) Abandonarea de deșeuri menajere, PET-uri, materiale plastice etc. pe malul lacului sau, mai rău, chiar în apa lacului;

2) Introducerea de detergenți sau a altor substanțe chimice poluante în apa lacului;

3) Introducerea sau scoaterea din lac a unor specii de biocenoze specifice, fără acordul Custodelui și împotriva avertizarilor scrise și verbale pentru zona analizată.

3) Evacuarea în lac a apelor uzate insuficient epurate sau neepurate și a apelor din precipitații care spală terenurile adiacente lacului

Apele din precipitații care spală terenurile adiacente lacului și se scurg în acesta, precum și apele uzate neepurate sau insuficient epurate evacuate în Lacul Snagov pot produce în timp un impact potențial semnificativ.

Tabel nr. 5 - Surse de poluare monitorizate, cu evacuare directă în apele de suprafață

Nr crt

Sursa de poluare monitorizată

Curs de apa receptor

Stația de epurare existentă

Tipul apelor uzate

1 U.M. 0490 r. Snagov M+B Ape uzate menajere

2 Complex Național Sportiv Snagov r. Snagov M+B Ape uzate menajere

3 RAPPS Palat Snagov r. Snagov M+B Ape uzate menajere

4 Castel Film L. Snagov M+B Ape uzate menajere

5 Complex Olimpic Sydney 2000 r. Snagov M+B Ape uzate menajere

6 S.N.R.- Stația Tâncăbești L. Snagov M+B Ape uzate menajere

Din lipsa fondurilor, stațiile de epurare ce deservesc localitățile Snagov și Balotești, nu au putut fi modernizate, funcționând necorespunzător.

Impactul potențial al acestor efluenți se poate manifesta în principal asupra calității apei din lac, cu efecte asupra florei și faunei specifice și pe termen lung, asupra evoluției lacului – poluare/ eutrofizare.

Relațiile dintre un anumit efect identificat, in situația de față fiind reprezentat de potențiala poluare a lacului Snagov, cu afectarea biocenozelor existente și apariția eutrofizării, precum și cauzele potențiale

29

care conduc la realizarea acestuia, se pot observa din analiza diagramei de tip Ishikawa - Cauză– Efect sau “os de pește (fishbone)”.

Efectul (o anumită problemă sau o caracteristică/ condiție de calitate) reprezintă capul peștelui, iar cauzele și sub–cauzele potențiale conturează “structura osoasă a peștelui”. (Anexa nr. 19 la Anexă).

B.2.4. Încadrare seismică

Din punct de vedere seismic, teritoriul analizat, se încadrează în zona de macroseimicitate B = 81, pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde perioadei medii de revenire de 50 de ani), cf. SR 11100/1-93. Conform Codului P 100 – 1/2006, în zonă, accelerația terenului pentru proiectare (ag) este de 0,20 g, iar perioada de colț (Tc) este de 1,0 s.

B.2.5. Clima

Prin poziția sa în Câmpia Vlăsiei, Snagovul se integrează subținutului climatic al Câmpiei Române, districtului climatic de pădure și topoclimatului complex al Câmpiei Vlăsia, compartimentul estic.

Câteva elemente definitorii imprimă trăsături specifice climei acestei unități și anume:

1) poziția central – estică în Câmpia Română care reflectă în caracterul de tranziție a particularităților climatice, de la cele oceanice atenuate și submediteraneene cu caracter moderat, la cele de est, continentale – excesive, cu caracter de ariditate (sursa: Rck, 1924, Bogdan, 1980, N. Ion – Bordei, Ecaterina Ion – Bordei, 1983);

2) situarea ei în partea sudică a “conului de umbră” lăsat de Curbura Carpaților, care imprimă vântului direcția predominantă, nord – est – sud – vest;

3) relativa omogenitate a câmpiei care permite, pe de o parte, evidențierea influențelor latitudinii și altitudinii, iar pe de alta, simultaneitatea producerii fenomenelor și a proceselor meteorologice;

4) prezența în Câmpia Română a municipiului București, cel mai mare „obstacol climatic” de origine antropică.

În general, însă, principalii parametrii climatici au valori relativ asemănătoare pe întreg teritoriul.

Dintre trăsăturile specifice climei și topoclimei acestei unități, se evidențiază: potențialul termic favorabil practicării unei agriculturi intensive, umezeala relativă, moderată a aerului, precipitațiile cu tendință de diminuare de la vest la est în sensul creșterii gradului de continentalism, vânturi dirijate pe diagonală, respectiv pe direcția nord – est – sud – vest.

Temperatura medie anuală a aerului variază în sens latitudinal, de la circa 11C în partea sudică (culoarul Argeșului – Budești 10.7C), până la 10.5C în cea nordică, pe suprafața solului, aceasta este cu circa 2C mai

30

mare. Pe teritoriul orașului București, temperatura, atât în aer, cât și pe sol, crește din nou cu circa 2C sub influența adăpostului urban, punând în evidență o caracteristică de bază a acestui topoclimat și anume “insula termică urbană”.

În ianuarie, temperatura medie lunară a aerului coboară pe toată câmpia sub ...-3C (-3.2C la Moara Domnească, -3.1C la București – Afumați, -3.3 C la Snagov și -3.4C la Tâncăbești), iar pe suprafața solului coboară și mai mult, sub -4 C (București – Afumați, -4.3 C, Țigănești, -4.4 C). Acest fapt, care pune în evidență temperaturi mai mici pe sol și mai mari în aer, reflectă prezența inversiunilor termice de radiație, caracteristice semestrului rece al anului în toată câmpia. Fenomenul este și mai bine pus în evidență de temperaturile minime absolute (Afumați, -31.7 C pe sol și -30.2 C în aer), fiind însoțite de geruri și înghețuri puternice.

În iulie, temperatura medie lunară a aerului descrește de la >22.5 C în partea sudică (în culoarul Argeșului, la Budești, 22.5 C), la 22 C în împrejurimile Capitalei (Moara Domnească, 22.0C și București – Afumați, 22.1 C) spre 21 C în partea nordică (Tâncăbești, 21.3C, Snagov, 21.4C), iar pe suprafața solului, de la circa 28C (Budești, 28.4C), la circa 27C (București – Afumați, 27.3C, Țigănești, 26.7C), fapt ce reflectă procesele intense de încălzire a suprafeței active din semestrul cald al anului.

Din acest punct de vedere, temperaturile maxime absolute sunt și mai frapante. Ele au depășit 39 - 40C în aer (Moara Domnească, 41.5C, Tâncăbești, 40.2C, București – Afumați, 39.1C) și 60C pe sol (București – Afumați, 62.1C, Țigănești, 62.0C), punând în evidență accentuate fenomene de uscăciune și secetă.

În perioada de vegetație care corespunde intervalului cu temperaturi medii zilnice >5C, pe suprafața câmpiei se realizează un potențial termic de 3 900 – 3 800C, care se reduce ușor de la sud la nord, fiind favorabil dezvoltării intensive a agriculturii, fapt ce permite practicarea culturilor succesive.

Umezeala relativă medie anuală a aerului are valori de 76 - 78C , cu mari variații neperiodice de la 18 – 20%, caracteristice perioadelor de uscăciune și secetă, la > 80%, specifice celor cu exces de umiditate.

Precipitațiile atmosferice medii anuale se reduc treptat de la nord spre sud (Tâncăbești, 671.8 mm, Periș, 648.2 mm, București – Afumați, 571 mm, Cernica, 516.2 mm), și de la vest spre est (Mogoșoaia, 628.6 mm și Afumați, 575,1 mm), înregistrând și ele mari variații neperiodice (ex. București – Afumați 454.0 mm/1963 și 868.5 mm/1969, Țigănești, 424.2 mm/1965 și 865.6 mm/1955 – cât reprezintă cele mai mici și cele mai mari cantități anuale).

Cantitățile maxime de precipitații în 24 ore nu au atins 100 mm (Moara Domnească, 93.0 mm, Țigănești, 71.0 mm și Snagov, 78.4 mm), cu excepția stației București – Afumați (107.3 mm/20.VII.1949), fiind mai

31

atenuate spre nord și mai mari spre sud, unde convecția termică este mai puternică.

Zilele cu strat de zăpadă sunt, în medie anual, de circa 45 – 55 zile, acesta având grosimi medii decadale de 8 – 10 cm și maxime decadale absolute de circa 100 cm. În unii ani se produc viscole violente care afecteaza, mai ales, partea sud – estică (2 – 3 zile/an).

Sub influența Curburii Carpaților, vânturile dominante sunt cele de nord – est și sud – vest a căror frecvență se reduce de la sud spre nord (Budești, 25.0% nor d- est și 15.7% sud – vest și București – Băneasa, 22.8% și respectiv 4.9%). Aceeași evoluție cunoaște și calmul atmosferic (Budești, 31,3%, București – Băneasa, 19.5%), ca și viteza medie anuală (Budești, 3.6 m/s, București – Băneasa, 2.9 m/s), ele reprezintă un potențial energetic eolian mai mare spre sud (și mai redus în nord), care poate fi captat în interes practic.

Zilele cu îngheț totalizează anual 110 – 130 (fiind posibile de la mijlocul lunii septembrie până spre sfârșitul lunii mai), iar cele cu brumă, circa 40/an.

Mozaicul de suprafețe active se reflectă în diversitatea topoclimatelor elementare de: câmp, luncă, lac, crov, pădure, culturi în diferite faze de vegetație, așezări rurale etc., cu nuanțe locale de uscăciune, secetă și umiditate. (sursa: Geografia României, 2005).

În cadrul acestui tip de climă principalele caracteristici în zona Snagovului se prezintă astfel:

temperatura medie anuală: 10,5°C; temperatura medie a lunii ianuarie: - 3,3°C; perioada medie a îngheţului: 95 - 100 zile; temperatura medie a lunii iulie: 21,4°C; temperatura medie absolută: 35°C la Snagov (25 ian. 1942); temperatura maximă absolută: 40,0°C la Snagov (20 aug. 1945); precipitaţii medii anuale: 500 - 550 mm; prima ninsoare: 20 - 30 noiembrie; - ultima ninsoare: 20 - 30 martie; număr mediu zile cu strat de zăpadă: circa 50; grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 - 60 cm.

B.3. MEDIUL BIOTIC B.3.1. Flora și comunitățile de plante B.3.1.1. Fitoplanctonul

Date istorice:

Fitoplanctonul din Lacul Snagov a fost foarte puțin studiat de-a lungul timpului, cele mai ample lucrări referitoare la inventarierea speciilor

32

fitoplanctonice fiind foarte vechi (Schaarschmidt J., 1879-1881) și oarecum indirecte (Teodorescu Em.C., 1901., 1908), lucrările respective ocupându-se și de alte grupe de organisme.

În ultimii 50 de ani algoflora din lacul Snagov a fost studiată mai ales pentru câteva specii de macroalge (Ionescu-Teculescu V., 1969, 1970 – studiazăCharaceae-le din Romania), pentru valoarea bioindicatoare a unor specii de alge (Mlak Emilia, 1981) etc. Doar studiile Mariei Şerbănescu prezintă inventare știintifice, dar din păcate se referă doar la anumite grupe de alge (Chlorophyceae şi Desmidiaceae – 1960; alge albastre-verzi – 1966).

Mult mai numeroase par să fie lucrările care prezintă studii privind fitoplanctonul zonelor umede (bălți, mlaștini, orezării, văi, râuri și lacuri învecinate etc.) din regiunea de câmpie din sud-estul Câmpiei Române. Din păcate însă puține dintre acestea prezintă inventarieri ale algelor.

Mare parte dintre aceste lucrări tratează grupe restrânse de alge, adesea doar macroalge (Characeae-le) (Ionescu Venera, 1970, 1974; Ştefureac T. & Ionescu-Ţeculescu V., 1963, 1967), altele studiază impactul construcţiei unor baraje şi lacuri de acumulare asupra structurilor ecosistemice din unele bazine hidrografice, impactul altor diverse activități desfășurate de către oameni în unele zone umede și/sau bazine hidrografice (Mălăcea I., 1950, 1952; Antoniu R. & al., 1965; Stancu E., 1990); Brezeanu Gh. & al., 1997; Lungu Aura, 2000). O altă categorie de lucrări se referă la hidrobiologia unor eleştee, iazuri, crescătorii piscicole, orezării (Vasiliu G.D., 1947; Enăceanu Virginia, 1950; Nicolau Aurelia, 1951; Pojoga I. & Costea E., 1952, 1954; Buşniţă Th., 1963; Ionescu-Ţeculescu V. & Chirilă C., 1971, 1976).

Contribuții importante la cunoașterea fitoplanctonului din zonele umede limitrofe Lacului Snagov au avut mai mulți oameni de știință, dar din păcate studiile lor tratează doar tangențial fitoplanctonul din zona noastră de interes (Şerbănescu M. & Şerbănescu I, 1958; Vasiliu Gh.A., 1966; Ionescu A. & Oroveanu M., 1972; Ciugulea I., 1996, 1998).

Deși este foarte veche, lucrarea lui Schaarschmidt J. (1879-1881) cuprinde totuși cea mai amplă inventariere a algelor cunoscute până la acea data, dar nu trebuie să uităm contribuțiile lui Teodorescu Em. (1908, 1901) care din păcate sunt la fel de vechi.

Cunoştinţe existente:

Cercetările întreprinse în intervalul mai 2011 – aprilie 2012, asupra fitoplanctonului din Lacul Snagov au dus la identificarea a 121 de taxoni algali și bacterieni, în cea mai mare parte microscopici. Dintre aceştia, 12 sunt specii de macroalge, toate incluse în fil. Clorophyta (alge verzi): Zygnema stellinum,Mougeotiagenuflexași M. scalaris, Spirogyramaxima, S. neglecta, S. reticulata și S. varians, Ulotrix zonata, Cladophora glomerata, Oedogonium undulatum şi O. echinospermum,Coleochaete soluta.

33

Pe parcursul studiilor efectuate în perioada 2011-2012 nu a putut fi confirmată prezenţa următoarelor specii de alge din familia Characeae (Nitellopsis obtusa, Chara tenuispina, Chara fragilis, Chara coronata, Chara vulgaris), specii citate în literatura de specialitate din perioada 1969-1976).

Cercetările realizate în 2011-2012 nu au semnalat fenomene de „înflorire a apei” nici la algele verzi (Chlorophyta), nici la bacteriile albastre-verzui (Cyanobacteria). (Anexa nr. 20 la Anexă).

B.3.1.1. Plante vasculare

Cercetări botanice importante:

Primele date despre flora din zona Snagov aparţin lui Z. Panţu (1906) şi fac referire la două specii rare, Vallisneria spiralis şi Wolffia arrhiza, identificate cu ocazia unei vizite de studiu efectuată în 1902 în zona mănăstirii Snagov. Iată relatarea domniei sale privitoare la descoperirea speciei Vallisneria spiralis: „La 21 iulie 1902, făcând o escursiune botanică la mânăstirea Snagov şi dorind a vizita şi insula, unde se află această veche mânăstire, a trebuit să trec cu o luntre dela cătunul Fundu pe insula care se află în mijlocul lacului Snagov. Abia ne depărtasem de mal, când observ în apa cea limpede a frumosului lac numeroase frunze lineare, în formă de panglici şi de un verde deschis, formând pare că o întinsă păşune subacvatică. Privind cu atenţiune aceste frunze, observ ridicându-se dintre ele numeroase filamente alburii, învârtite în spirală, cari purtau la vârful lor o floricică, ce plutia la suprafaţa apei. Plin de bucurie, am constat că descoperisem Vallisneria spiralis L., o plantă curioasă şi nemai cunoscută până acum din Flora ţerei noastre.” Wolffia arrhiza a fost găsită cu ocazia aceleiaşi vizite, „în lacul Snagov, în dreptul cătunului Fundu”.

Câţiva ani mai târziu, Z. Panţu (1908-1912) raportează în lucrările sale 75 de specii de plante, printre care şi unele rare precum Marsilea quadrifolia. Cele mai multe menţiuni legate de răspândire sunt pentru Mănăstirea Snagov şi cătunul Fundu (Anexa nr. 21 la Anexă).

Acelaşi Zaharia Panţu a descoperit mai târziu Aldrovanda vesiculosa la „Gruiu, judeţul Ilfov, pe marginea pădurii Gruiu, într-un lac, lângă drum”. Tot de la Gruiu raportează Caldesia parnassifolia, ce creştea „într-un mic lac din Pădurea Gruiul, unde a fost aflată la 28 iulie 1915 pentru întâiaş dată de d-l Carol Gutmann” (Panţu 1931).

In Flora României (Săvulescu 1952-1976) sunt menţionate 46 specii de plante de la Snagov. Printre acestea se numără Aldrovanda vesiculosa, Caldesia parnassifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis palustris, Hippuris vulgaris, Marsilea quadrifolia, Najas minor, Wolffia arrhiza. O parte a datelor din Flora României sunt preluate după Panţu (1908-1912). Despre Aldrovanda vesiculosa se precizează că „de lîngă Mrea Ţigăneşti (r.Snagov) a dispărut nu de mult”, fără a se preciza însă sursa bibliografică.

34

În 1951 Ţора a descoperit şi publicat Aldrovanda vesiculosa de la cătunul Fundu şi Coada Căţelul (comuna Turbaţi) şi în V. Stubeului (comuna Izvorani), toate in jurul Lacului Snagov (Reg. Bucureşti, r. Snagov).

Ţopa (1954), în Flora României, precizează pentru Nelumbo nucifera că în primăvara anului 1931 s-au plantat primele exemplare în lacurile de la Snagov şi în Bucureşti (Cişmigiu). Aceeaşi menţiune apare pentru Sagittaria sagittifolia, cu completarea că aceasta apare în pâlcuri impresionante şi la Ghermăneşti şi Izvorani (Ţopa 1966). Aceste specii au fost aduse de către fosta Casă a Grădinilor din Bucureşti (Ţopa 1966).

Purcelean (1955) publică o notă despre “Rezervaţia Naturală Snagov”. Precizează că rezervaţia “cuprinde o suprafaţă de 957,70 ha teren şi 180 ha din lacul cu acelaşi nume”. Se menţionează că în structura pădurii intră fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corylus avellana), frasinul pufos (Fraxinus holotricha, syn. Fraxinus pallisae), dar şi elemente mai rare precum fagul caucazian (Fagus orientalis) şi fagul hibrid (Fagus taurica). Dintre speciile acvatice enumeră Aldrovanda vesiculosa, Sagittaria latifolia, Nelumbo nucifera, Castalia alba (syn. Nymphaea alba) şi Nuphar luteum.

In 1959 Ion Şerbănescu publică “Cercetări asupra vegetaţiei în regiunea Bucureşti” în care prezintă o serie de date, unele privitoare la fitocenozele din zona Snagov. Astfel, asociaţiile vegetale indicate de pe lacul Snagov sunt: Lemno minoris – Spirodeletum Koch 1954, Wolffietum arrhizae Miyaki et J. Tüken 1960, Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959 (Sanda et al. 2008).

Nedelcu (1976) indică de la Snagov 115 specii acvatice şi palustre prezente în următoarele asociaţii vegetale: Lemnetum minoris (Oberd. 1957) Müller & Görs 1960, Spirodeletum polyrhizae W. Koch 1954, Lemno-Salvinietum natantis Miy. et Tx. 1960, Wolffietum arrhizae Miy. et Tx. 1960, Hydrocharitetum morsus-ranae Langendonck 1935, Potametum crispi Soö 1927, Potametum lucentis Hueck 1931, Potameto-Vallisnerietum Br.-Bl. 1931, Nymphaeetum albo-luteae Nowinski 1928, Polygono-Potametum natantis Soö 1964, Scirpo-Phragmitetum W. Kock 1926, Bidentetum tripartiti (W. Koch 1926) Libbert 1932, Ranunculetum repentis Knapp 1946. Dintre speciile indicate de Nedelcu (1976) de la Snagov, 28 nu au fost găsite pe parcursul cercetărilor efectuate în 2011-2012. Acest fapt nu înseamnă că plantele respective ar fi putut să dispară, ci doar că trebuie intensificate şi extinse eforturile de inventariere la toată suprafaţa lacului. Interesant e faptul că, deşi lista de specii este bogată, nu sunt prezentate nici un fel de date despre unele plante rare precum Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Caldesia parnassifolia, Urtica kioviensis, Najas minor.

Cunoştinţe existente :

Urmare a cercetărilor efectuate în 2011-2012 şi pe baza datelor din literatură, flora vasculară din ANPLS şi împrejurimi cuprinde 460 specii. Numeroase elemente vegetale (Aegopodium podagraria, Asperula odorata, Campanularapunculoides, Carex sylvatica, Geranium phaeum, Geranium robertianum, Cardamineimpatiens, Melica uniflora, Neottianidus-avis,

35

Salvia glutinosa, Sanicula europaea etc.) din pădurea de pe malul stâng al ANPLS sunt caracteristice pădurilor de fag, ceea ce sugerează existenţa acestora în zona Snagov, în trecutul geologic (înaintea ultimei glaciaţiuni). Aceste păduri de fag au dispărut ca urmare a accentuării aridităţii climei (Şerbănescu 1960).

Specii importante de floră:

Din totalul plantelor identificate şi menţionate în diferite surse bibliografice de pe lacul Snagov şi din imediata vecinătate, 105 sunt listate în IUCN Red List 2011 (Bilz et al. 2011). Un procent semnificativ dintre acestea sunt plante acvatice (67,6% - 71 taxoni), multe dintre ele foarte frecvente, dar care necesită o atenţie sporită având în vedere că habitatele acvatice sunt în prezent aflate sub presiunea multor factori cu impact negativ. De asemenea, o altă categorie importantă este reprezentată de rudele sălbatice ale unor specii cultivate în scop economic (CWR). În zona Snagov sunt prezente 27 de astfel de specii. Amintim câteva: Brassica nigra (Muştarul negru), Cichorium intybus (Cicoare), Fragariaviridis (Fragi de câmp), Daucus carota subsp. carota (Morcov sălbatic), Hordeum murinum (Orz şoricesc), Trifolium pratense (Trifoi roşu). Practic, acestea nu sunt plante rare, dar ar trebui să le acordăm o atenţie sporită având în vedere riscul poluării genetice datorat culturilor de plante modificate genetic.

Dintre speciile aflate pe anexele Directivei Habitate şi ale OUG 57/2007, în zona Snagov au fost raportate: Aldrovanda vesiculosa, Marsilea polycarpa (syn. M. quadrifolia), Caldesia parnassifolia. Celor trei menţionate anterior li se adaugă Salvinia natans, dacă e să menţionăm speciile din zona Snagov aflate pe anexa I a Convenţiei de la Berna. Dintre speciile listate în Convenţia CITES, în zona Snagov se află orhideele Cephalanthera damasonium, Epipactishelleborine, E. atrorubens, E. palustris, Neottia nidus-avis, Platanthera bifolia.

În Lista Roşie naţională (Oltean et al. 1994) se găsesc 15 dintre speciile menţionate pentru Snagov. Pe lângă cele prezentate anterior ca fiind listate în diferite instrumente legislative internaţionale / europene, se află şi Hordeum bulbosum (Rar), Najas minor (Rar), Urtica kioviensis (Rar), Wolffia arrhiza (K). În Cartea Roşie naţională (Dihoru & Negrean 2009) sunt incluse: Aldrovanda vesiculosa (CR), Hordeum bulbosum (CR), Urtica kioviensis (VU), Wolffia arrhiza (EN).

B.3.1.2. Ecosisteme/ Comunități vegetale/ Habitate

Principalele ecosisteme naturale din zona Snagov sunt lacul şi pădurea. Pe suprafeţe restrânse pot fi întâlnite bălţi, mlaştini şi tufărişuri. Acestea sunt ecosisteme semi-naturale, intervenţia antropică de-a lungul timpului fiind foarte cunoscută şi evidentă în prezent. Pe partea stângă a lacului, în dreptul Palatului, se află o livadă de pruni şi, de asemenea, o vie, în prezent ambele abandonate.

36

Cercetările efectuate în zonă pe parcursul anului 2011 au dus la identificarea următoarelor fitocenoze: Lemnetum minoris, Spirodeletum polyrhizae, Lemno-Salvinietum natantis, Wolffietum arrhizae, Hydrocharitetum morsus-ranae, Potameto-Vallisnerietum, Nymphaeetum albo-luteae Nowinski 1928, Scirpo-Phragmitetum, Quercetum.

În zona Snagov au fost identificate următoarele tipuri de habitate Natura 2000:

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition - este un habitat ce caracterizează bazinele cu ape eutrofice, lacuri, bălţi, ghioluri, crovuri, braţe moarte, canale de irigaţie, canale de drenaj situate pe cursul inferior şi mijlociu al celor mai multe râuri din ţară, precum şi în Delta Dunării (Mountford şi colab. 2008). În zona Snagov a fost identificat în „cozile” lacului (N44º42'10.7", E26º09'34.1", alt. 96 m; N44º42'22.9", E26º09'36.6", alt. 101 m; 44º42'32.1", E26º09'28.9", alt. 100 m; N44º43'35.3", E26º09'28.8", alt. 93 m; N44º44'21.6", E26º12'20.2", alt. 83 m; N44º44'26.9", E26º11'29.3", alt. 86 m) pe suprafeţe cuprinse între 1 şi 10 mp, printre stufăriş, păpuriş şi la marginea fitocenozelor cu Nelumbo nucifera. Speciile caracteristice şi dominante sunt: Lemna minor (Lintiţă), Spirodela polyrhiza, Salvinia natans (Peştişoară). Fitocenozele acestui habitat sunt natante, dar se întrepătrund cu stufăriş sau păpuriş care pot ajunge la peste 2 m înălţime. Acoperirea realizată este de peste 95%. Plantele rare întâlnite adăpostite de acest habitat sunt: Wolffia arrhiza, Salvinia natans, Najas minor. De asemenea, 3150 este habitat adecvat pentru Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel), plantă care a fost raportată în trecut din mai multe zone ale lacului Snagov, dar care a fost identificată de noi până în prezent doar la Siliştea Snagovului, în afara ariei protejate ANPLS. Speciile asociate cu Aldrovanda vesiculosa au fost: Thypha angustifolia, Wolffia arrhiza, Lemna trisulca, Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae, Phragmites australis, Ceratophyllum demersum, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Sparganium ramosum. Au putut fi număraţi 7 indivizi, dar cu siguranţă în ochiurile stufărişului ar putea fi mai multe exemplare. Alte specii de floră identificate în habitatul 3150: Lemna trisulca, Phragmites australis, Typha latifolia, Typha angustifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Hydrocharis morsus-ranae, Sparganium ramosum, Potamogeton natans, Alisma plantago-aquatica, Ranunculus rionii, Butomus umbellatus, Carex riparia, Lysimachiavulgaris, Lycopus europaeus. Dintre factorii cu impact negativ asupra habitatului 3150 menţionăm: prezenţa speciilor alohtone (Nelumbo nucifera, Azolla filiculoides, Elodeacanadensis), seceta, îndiguirea malurilor, utilizarea ambarcaţiunilorcare determină formarea de valuri ce împiedică dezvoltarea fitocenozelor cu lintiţă şi peştişoară, caracteristice apelor stagnante. În Coada Lungă frunzele de Nelumbo nucifera (Lotus indian) umbresc fitocenozele cu lintiţă şi peştişoară determinând reducerea suprafeţelor habitatului.

3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale – este caracteristic bazinelor acvatice (lacuri, bălţi, ghioluri, braţe moarte), apelor lin curgătoare

37

(canale de drenaj, canale de irigaţie), având ca şi caracteristică, din punct de vedere al mineralizării, o apă distrofică până la mijlociu eutrofică. Dezvoltarea şi evoluţia acestui habitat este strâns legată de evoluţia reţelei hidrografice din România (Mountford şi colab. 2008). Are o răspândire destul de largă, fiind raportat în toate regiunile ţării. La Snagov a fost identificat în mai multe zone (N44º42'24.8", 26º09'38.6", alt. 99 m; N44º43'42.8", E26º10'00.7", alt. 80 m; N44º44'21.1", E26º12'20.9", alt. 83 m), dar suprafeţele cele mai însemnate, ajungând până la circa 5000 mp, se află în afara ariei protejate, spre Siliştea Snagovului şi Sanţu Floreşti. Vegetaţia este natantă şi are o acoperire de circa 95%. Speciile caracteristice şi dominante sunt Nymphaea alba (Nufăr alb), Nuphar luteum (Nufăr galben) şi Potamogeton natans. Alte plante prezente în habitat sunt: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Hydrocharis morsus-ranae, Potamogeton crispus, Lemna minor. Nu au fost identificate specii rare, în schimb speciile caracteristice sunt concurate de Nelumbo nucifera (Lotus indian).

B.3.2. Fauna B.3.2.1. Zooplancton B.3.2.1.1. Componența specifică

Zooplanctonul, una dintre comunitățile importante de organisme aflate în structura biocenotică a Lacului Snagov, se caracterizează printr-o gamă largă a diversității specifice, urmare a întrunirii unor condiții ecologice favorabile (valori optime ale parametrilor fizici și chimici ai apei, precum și un grad ridicat de heterogenitate a mediului ambiant, rezultat al unei conformații variate a bazinului lacustru, prevăzut cu numeroase golfuri înguste ce pătrund adânc în uscat, precum și alternanței zonelor de apă liberă cu zone de vegetație submersă, natantă sau emersă).

În condițiile ecologice ale anului 2011 structura taxonomică a zooplanctonului a însumat 105 de specii intregrate în 6 grupe sistematice (ciliate, testacee, lamelibranhiate, rotifere, cladocere și copepode.

Structura taxonomică a zooplanctonului din Lacul Snagov este dominată net de rotifere, ce însumează 52,39% din totalul speciilor. Pe locul secund, la distanță mare de acesta se situează cladocerele, ce întrunesc 20,95% din spectrul taxonomic. Ciliatelor le revine 13,33% din totalul menționat, testaceelor 9,52%, copepodelor 2,86%, iar larvelor de bivalve 0,95%.

B.3.2.1.2. Surse bibliografice

Cunoștințe anterioare referitoare la acest subiect sunt extrem de reduse: există o singură sursă bibliografică, și ea se referă doar la cladocere.

38

Cercetările menționate au debutat la începutul anilor '50 ai secolului 20, fiind realizat de către Șt. Negrea în perioada de specializare în domeniul ce l-a consacrat ulterior.

Datele au fost însă publicate abia trei decenii mai târziu în volumul rezerva cladocerelor al colecției academice Fauna României (Negrea, 1983).

De remarcat faptul că numărul speciilor evidențiate în urmă cu șase decenii (24) este foarte asemănător cu cel determinat în perioada mai 2011 – aprilie 2012 (22). O analiză detaliată a celor două liste relevă însă diferențe semnificative: 12 specii din totalul menționat nu se mai regăsesc în structura actuală a zooplanctonului.

Este prematur însă a considera dispariția acestor specii ca fiind definitivă. Zooplanctonul este alcătuit din organisme cu durată scurtă de viață. În cursul succesiunii sezoniere sau a dinamicii pe termen lung acestea pot suferi modificări reversibile în funcție de micile variații ale regimului termic sau hidrologic.

B.3.2.1.3. Frecvența speciilor

În ansamblul structurii taxonomice doar speciile constante și euconstante (cu frecvență cuprinsă între 50,1-75%, respectiv între 75,1-100%) au șansa de a-și perpetua prezența de la un an la altul, pe când speciile accidentale sau accesorii (cu frecvență cuprinsă între 1-25%, respectiv 25,1-50%), care sunt majoritare în componența spectrului taxonomic, suferă modificări importante în cursul dinamicii interanuale.

Ca urmare a posibilităților crescute de a-și perpetua prezența într-un ecosistem, speciile constante și euconstante aduc o contribuție semnificativă la dinamica echilibrului ecologic al comunității zooplanctonice și la asigurarea unei continuități a existenței sale.

Din acest punct de vedere se poate considera că speciile euconstante Polyarthra remata (cu frecvență 100%), P. dolichoptera (95,55%) și Bosmina longirostris (84,44%) și de asemenea cele constante, precum Asplanchna priodonta Keratella cochlearis (ambele câte 66,67%), Polyarthra major și Brachionus diversicornis (însumând fiecare câte 57,78%) și Pompholyx complanata (53,33%) se situează printre cele mai importante componente ale biodiversitatii zooplanctonului din Lacul Snagov. Bineînțeles, acestora se adaugă speciile dominante ale abundenței numerice, biomasei și productivității.

B.3.2.1.4. Distribuția spațială a biodiversității

Analiza diversității zooplanctonului în zonele de apă liberă și în cele de vegetație submersă, natantă sau emersă evidențiază prezența a trei grupe

39

distincte sub raport ecologic: unele specii populează în mod exclusiv zonele de apă liberă, altele se găsesc preponderent în spațiile de apă existente între tufele de vegetație, pe când ultimile, caracterizate printr-un spectru ecologic larg, par a fi indiferente la acest tip de zonare.

În categoria celor întâlnite în zonele de apă liberă fac parte ciliatele Colpoda cucullus, Epystilis plicatilis, Trachelius ovum, Tintinnidium fluviatile, Vorticella convallaria, testaceul Centropyxis aculeata, rotiferele Brachionus calyciflorus dorcas, Br. falcatus, Br. forficula, Epyphanes macrourus, Polyarthra major, Pompholyx sulcata, Synchaeta pectinata, S. oblonga, Trichocerca capucina, Tr. elongata, Tr. pusilla și Filinia limnetica, F. terminalis, F. atra, cladocerele Bosmina longirostris, Daphnia cucullata kahlbergensis, Diaphanosoma orghidani, Leptodora kindtii și Moina micrura.

În zonele de vegetație s-a remarcat prezența ciliatelor Dileptus anser, Ophryoglena flavicans și Paramecium caudatum, a testaceelor Arcella hemisphaerica și Diflugia oblonga, a rotiferelor Lecane acus, L. arcuata, L. bulla, L. closterocerca, L. luna, L. quadridentata, L. stenroosi, L. ungulata, Lepadella patella, Macrochaetus intermedius, Mytilina bisulcata, M. ventralis, Euchlanis dilatata, Platyas patulus, P. quadricornis, Testudinella patina, Trichocerca gracilis, Tr. mucosa, Tr. similis, Tr. cylindrica, Tr. rattus, a cladocerelor Acroperus angustatus, Alonella excisa, Al. exigua, Al. nana, Alona costata, Daphnia obtusa, Camptocercus rectirostris Disparalona rostrata, Eurycercus lamellatus, Graptoleberis testudinaria, Pleuroxus aduncus, Pl. truncatus și Simocephalus vetulus.

În categoria speciilor indiferente la tipul de habitat fac parte ciliatele Carchesium polypinum, Codonella cratera, testaceele Arcella arenaria, Centropyxis discoides, C. ecornis, C. kolkwitzi, Difflugia acuminata, D. corona, D. globulosa, larva planctonică a bivalvei, Dreissena polymorpha, rotiferele Anuraeopsis fissa, Asplanchna priodonta, Brachionus angularis, Br. diversicornis, Br. quadridentatus melheni, Br. quadridentatus brevispinus, Keratella cochlearis, K. paludosa, K. quadrata, K. ticinensis, Polyarthra dolichoptera, P. euryptera, P. minor, P. remata, P. vulgaris, Pompholyx complanata, cladocerele Chydorus sphaericus, Alona rectangula, Ceriodaphnia pulchella și C. reticulata, copepodele Eurytemora velox, Mesocyclops crassus și Harpacticoida g.spp.

Din prezentarea acestor date reiese că aproximativ 27% din spectrul taxonomic revine speciilor ce populează zonele de apă liberă, 40% celor din zonele de vegetație și 33% celor ce populează ambele tipuri de habitate.

B.3.2.1.5. Structura și relațiile trofice

Structura trofică a planctonului Lacului Snagov este dispusă pe patru nivele trofice reunite schematic sub forma unei piramide. La baza acesteia se află

40

producătorii primari de tip algal și cianobacteriile, componente cu rol esențial în procesul de intrare a masei și energiei în subsistemul planctonic. Vârful piramidei trofice este constituit din zooplancton organizat, la rândul său, pe două nivele: consumatori primari (cunoscuți și sub numele de nonpredatori, ierbivori sau zooplancton pașnic) și consumatori secundari (prădători). În ansamblul piramidei trofice figurează și descompunătorii bacterieni, comunitate cu rol semnificativ în circulația materiei.

Consumatorii primari se hrănesc cu nanofitoplancton (Ø 5-20 μm) și agregate detrito-bacteriene (Ø 2-5 μm) provenite din descompunerea algelor și a macrofitelor. Consumatorii secundari se hrănesc preponderent cu zooplancton nonpredator și complementar cu alge mari.

În raport cu dimensiunile particulelor nutritive zooplanctonul se împarte în micro și macroconsumatori. Din cele 105 de specii zooplanctonice evidențiate în planctonul lacului Snagov 100 sunt consumatori primari și 5 secundari (cladocerul Leptodora kindtii, copepodul ciclopid Mesocyclops crassus, rotiferul Asplanchna priodonta, ciliatele Dileptus anser și Trachelius ovum.

Detalierea analizei structurii trofice a zooplanctonului din Lacul Snagov evidențiază prezența a 10 grupe distincte. Un număr de 7 grupe trofice aparțin consumatorilor primari și 3 celor secundari.

Acest tip de organizare a structurii trofice permite o valorificare eficientă a resurselor variate ale mediului, având la bază specializarea în captarea unor game distincte de particule sub raport dimensional. Această organizare complexă a structurii trofice oferă zooplanctonului lacustru posibilitatea unei adaptări rapide la modificările intervenite la nivelul producătorilor primari, cauzate la rândul lor de diferite forme de impact natural sau antropic. Această adaptare se realizează prin dispariția sau diminuarea reprezentanților unor grupe trofice și proliferarea sau apariția altora. Concomitent cu modificările intervenite în spectrul biodiversității specifice apar schimbări semnificative ale parametrilor cantitativi (abundență numerică, biomasă, productivitate). Ca urmare a efectului regulator asupra parametrilor structurali și funcționali ai populațiilor și biocenozei, dar și de adaptare la modificările parametrilor mediului ambiant se consideră că structura și relațiile trofice reprezintă principalul mecanism al funcției de autocontrol ecosistemic (Botnariuc și Vădineanu, 1982).

Împreună cu fitoplanctonul și bacterioplanctonul, zooplanctonul constituie, la rândul său, sursă obligatorie de hrană pentru puietul de pește și mormolocii de broască. Există deasemenea unele specii de pești ce se hrănesc în mod exclusiv sau complementar în stadiul adult cu resurse trofice produse de cele 4 nivele trofice ale comunităților planctonice.

B.3.2.1.6. Rolul de indicator al stării de saprobitate a Lacului Snagov

41

În sistemul de evaluare a stării de saprobitate a ecosistemelor acvatice continentale, elaborat de Kolkwitz (1908) și Marson (1909), sunt utilizate o serie de specii zooplanctonice, fitoplanctonice și zoobentonice ce caracterizează diferite nivele ale stării de calitate a apei.

O parte dintre speciile zooplanctonice utilizate în acest scop se regăsesc și în structura consumatorilor planctonici din Lacul Snagov: ciliatele Carchesium polypinum, Colpoda cucullus, Dileptus anser, Paramecium caudatum și Vorticella convallaria, larvele lamelibranchiatului Dreissena polymorpha, rotiferele Asplanchna priodonta, Brachionus angularis, Br.calyciflorus, Keratella cochlearis, K.quadrata și Lecane luna, cladocerele Chydorus sphaericus și Leptodora kindtii. Conform cercetărilor inițiate de autorii menționați, aceste specii sunt caracteristice pentru apele oligosaprobe, β și α- mezosaprobe.

Corelarea acestor date calitative ale zooplanctonului cu date de tip cantitativ (densitate, abundență, productivitate, frecvență și dominanță) conferă însă un grad mai mare de precizie a analizelor de calitate a apei (Thienemann, 1918, Hentschal, 1925).

B.3.2.1.7. Rolul de indicator al stării de trofie a Lacului Snagov

Analiza diversității specifice a zooplanctonului vizând cu precădere amplitudinea spectrului taxonomic, raportul procentual dintre principalele grupe sistematice și ale structurii trofice, precum și dinamica acestora caracteristici pot oferi informații semnificative referitoare la nivelul de trofie al ecosistemului, precum și la tendințele de evoluție ale acestuia.

Gradul ridicat al diversității specifice a zooplanctonului din Lacul Snagov, corelat cu dominanța numerică a speciilor sale de tip microconsumator, dar și cu variații sezoniere ale acestor indicatori ecologici reflectă existența unui nivel scăzut de trofie ecosistemică, variind sub raport temporal și spațial în limitele oligo-mezotrofie-eutrofie incipientă.

Pentru obținerea unor rezultate certe este util însă a se corela datele de diversitate specifică cu cele oferite de analiza parametrilor cantitativi (abundență, biomasă, productivitate).

B.3.2.1.8. Factorii de impact antropic asupra biodiversității zooplanctonului în Lacul Snagov

Principalul factor de impact antropic ce ar putea afecta într-un viitor apropiat evoluția biodiversității comunităților zooplanctonice îl reprezintă eutrofizarea. De menționat totuși că, în etapa actuală nivelul de trofie se situează în limite de oligotrofie-eutrofie incipientă, cu mici creșteri în

42

perioada rece a anului, când descompunerea vegetației acvatice și palustre eliberează nutrienții incorporați în plante (Vădineanu și Cristofor, 1985).

Absența fenomenelor de "înflorire a apei" și abundența ridicată a vegetației acvatice influențează în mod favorabil, în etapa actuală, evoluția biodiversității zooplanctonului. În schimb, evoluția factorului demografic în zona Snagov, dezvoltarea urbană, absența unui sistem global și eficient de canalizare și de epurare a apei menajere care să protejeze lacul reprezintă potențiale riscuri pentru evoluția stării de trofie a lacului în viitorul apropiat.

Impurificarea apei cu insecticide, pesticide sau rezidii petroliere poate constitui deasemnea în etapa următoare un potențial factor de impact. Mortalitatea crescută a albinelor în zona Snagov reprezintă deja un semnal al depășirii, în anumite perioade, a concentrației admisibile de insecticide. Ca urmare a pantei descendente a terenului agricol spre lac, pesticidele pot ajunge în apa acestuia, se încorporează în masa producătorilor primari, concentrându-se ulterior în mod progresiv, prin trecerea de la un nivel trofic la altul.

Reducerea heterogenității mediului lacustru poate genera in viitor diminuarea semnificativă a diversității zooplanctonului. Principalul factor ce influențează realizarea unei heterogenități crescute a lacului îl reprezintă vegetația submersă, emersă și natantă. Alternanța maselor de vegetație cu zone de apă liberă creează o serie de microhabitate ce favorizează evoluția diversității specifice a zooplanctonului și inhibă proliferarea fitoplanctonului. Cantitățile crescute de nutrienți în masa apei, ca urmare a dispariției sau diminuării macrofitelor acvatice vor deveni disponibile pentru fitoplancton ce va provoca fenomene de "înflorire a apelor" ducând la degradarea calităților organoleptice ale apei lacului. Scăderea transparenței apei ca urmare a proliferării fitoplanctonului va împiedica ulterior încercările de reinstalare a vegetației acvatice.

Afectarea zonei litorale ca urmare a combaterii centurii de stuf și papură din zona litorală, dar și a vegetației submerse și natante, precum și betonarea malurilor sau prelungirea peluzelor în perimetrul zonei litorale pot in perspectiva afecta productivitatea și biodiversitatea celei mai productive zone a lacului și totodată pot lipsi ecosistemul lacustru de principala zonă de depunere a pontei unor specii de animale (inclusiv de pești), de creștere și protecție a puietului de pește.

Practicarea pescuitului cu utilaje electrice poate determină mortalitatea peștilor de talie mică, dar și a altor animale acvatice, inclusiv a zooplanctonului.

Eventualitatea intensificarii navigatiei, cu ambarcațiuni rapide, producătoare de valuri și poluare fonică, dar și practicarea de schi nautic va deranja evoluția florei și faunei lacustre, inclusiv a zooplanctonului.

Poluarea cu surse luminoase va genera aglomerări artificiale ale zooplanctonului și ale consumatorilor acestuia la suprafața apei, perturbând dinamica nictimerală a acestora (Anexa nr. 22 la Anexă).

43

B.3.2.2. Scurt istoric al cercetarilor faunistice în zonă

Deși este cel mai important lac din apropierea municipiului București și totodată cel mai mare liman fluviatil din sudul României, Lacul Snagov nu a fost subiectul unor cercetări faunistice aprofundate. Totuși, un interes mai ridicat pentru fauna de păsări din această zonă, prin studiul de lungă durată publicat de Papadopol (1980).

Pe partea de nevertebrate, există o singură lucrare care face referire la moluștele din Lacul Snagov, discuția vizând speciile invazive pătrunse recent în fauna României (Popa & Popa 2006). Lucrarea semnalează Dreissena polymoprha în perimetrul Lacului Snagov.

Pe parte ihtiofaunistică, cea mai completă lucrare care vizează peștii din România și care conține date și pentru zona Lacului Snagov este fascicula de Fauna României scris de Petru Bănărescu (1964). Aici el semnalează pentru Lacul Snagov 20 de specii de pești: Esox lucius, Rutilus rutilus, Leuciscus cephalus, Tinca tinca, Scardinius erythrophthalmus, Aspius aspius, Leucaspius delineatus, Alburnus alburnus, Blicca bjoerkna, Abramis brama, Rhodeus amarus, Cyprinus carpio, Carassius carassius, Carassius auratus gibelio, Misgurnus fossilis, Perca fluviatilis, Acerina cernua, Stizostedion lucioperca, Gobio gymnotrachelus, Proterorhinus marmoratus.

Amfibienii și reptilele au fost foarte puțin studiate la nivelul întregii țări. Recent au apărut lucrări care vizează herpetofauna Moldovei, Transilvaniei, Banatului și Munteniei, dar partea de sud a României rămâne cea mai puțin investigată regiune. Practic nu există nici o lucrare în momentul de față care să trateze herpetofauna din județul Ilfov și singurele date sunt cele disponibile în fasciculele de faună editate de Fuhn (1960) - Amphibia și Fuhn și Vancea (1961) – Reptilia. Aici autorii prezintă 9 specii de amfibieni și reptile pentru zona Lacului Snagov: Bufo bufo, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Ablepharus kitaibelli, Lacerta viridis, Darevskia praticola, Anguis fragilis, Coronella austriaca.

Lucrarea de referință pentru fauna de păsări de pe lacul Snagov, așa cum a fost menționat anterior, este studiul de lungă durată publicat de Papadopol (1980) și care vizează o perioadă de 25 de ani. Aici sunt prezentate 163 de specii identificate în perimetrul lacului Snagov, din care 106 reproducătoare. Dintre speciile observate, 42 de specii sunt migratoare, 57 sunt oaspeți de vară, iar 33 sunt exclusiv păsări de tranzit. De asemenea, 21 de specii sunt identificate ca oaspeți de iarnă, cu fluctații numerice de la un an la altul.

Mamiferele din sudul României sunt și ele foarte puțin studiate, cea mai mare parte a datelor provenind din partea de sud-vest și din Dobrogea (Munții Măcin și sudul Dobrogei). Date faunistice care să vizeze ANPLS Snagov lipsesc total din literatura științifică, singurul punct de sprijin fiind o

44

lucrare care tratează fauna de mamifere din lungul Dunării între Gârla Mare și Călărași (Murariu 2005) și una referitoare la spectrul trofic al populațiilor de Athene noctua din jurul Bucureștiului (Laiu & Murariu 2000).

B.3.2.2.1. Nevertebrate

Din încrengătura Porifera a fost observată o singură specie, Spongilla lacustris – spongierul de apă dulce, prezentă în special în zona deversorului și în brațele laterale, unde există o cantitate suficientă de detritus și locuri de fixare pentru specie (crengi, trunchiuri de copaci căzuți în apă, pietre).

Din filumul Mollusca pe parcursul deplasărilor de teren au fost observate 9 specii în perimetrul RNL Snagov: Anodonta cygnea, Cepaea vindobonensis, Chilostoma squammatimum, Dreissena polymorpha, Helix pomatia, Limax cinereoniger, Lymnaea stagnalis, Planorbis corneus și Viviparus viviparus. Zona cu cea mai mare frecvență de moluște a fost zona debarcaderului, deși presiunea antropică este ridicată aici. Habitatele acvatice de aici, cu vegetație bogată formată din nuferi, stuf și papură asigură condiții favorabile de hrănire, reproducere și dezvoltare pentru fauna de moluște. Marginile betonate ale debarcaderelor reprezintă suprafețe ideale de fixare și dezvoltare pentru Dreissena polymorpha, specie invazivă pentru Lacul Snagov, aici formând colonii dense de indivizi.

Dintre crustaceele macroscopice, singura specie observată a fost racul de râu (Astacus astacus), specie vulnerabilă la nivel mondial (conform IUCN Red List) ca urmare a supraexploatării populațiilor naturale și distrugerii habitatelor. Cele mai multe observații asupra speciei au fost făcute pe brațele laterale, în zone cu o influență antropică scăzută și maluri naturale, unde își poate săpa adăposturi în pământ sau printre rădăcinile submerse ale copacilor.

Clasa Insecta este foarte bine reprezentată în perimetrul Lacului Snagov, fiind identificate 41 de specii (Adalia bipunctata, Agapanthia dahlia, Anaspis ruficollis, Anthaxia nitidula, Anthrenus scrofulariae, Apis melifera, Araschnia levana, Argynnis paphia, Bombus terrestris, Carabus coriaceus, Chrysantia viridissima, Chrysolina fastuosa, Chrysolina menthastri, Coccinella septempunctata, Coccinella quadridecimpunctata, Coccinula quatuordecimpustulata, Crocothemys erythraea, Dorcus parallelopipedus, Gerris sp., Hesperia comma, Ischnura elegans, Leptophyes punctatissima, Libellula fulva, Limenitis populi, Lucanus cervus, Melasoma populi, Micraspis duodecimpustulata, Moanila jurtina, Mordella aculeata, Mordelliotena micans, Oecanthus pellucens, Opatrum sabulosum, Oxythyrea funesta, Polyommatus amandus, Psyllobora vigintiduopunctata, Sceliphron destillatorius, Sympetrum vulgatum, Vanessa atalanta, Vespula germanica, Vespa crabro, Zabrus tenebrioides). O frecvență ridicată a speciilor a fost observartă în zonele de mal și în poienile sau luminișurile pădurii. Zonele de mal acoperite de stuf sunt în special importante pentru

45

insecte, deoarece acestea reprezintă principalele locuri de reproducere. De asemenea, trunchiurile copacilor căzuți sau ramurile groase din litiera pădurii sunt atât refugii cât și locuri importante de depunere a pontei, în special pentru rădașcă (Lucanus cervus), specie protejată prin legislația națională și europeană.

B.3.2.3. Vertebrate

B.3.2.3.1. Pești

În urma activităților de teren pentru inventarierea ihtiofaunei au fost identificate 19 specii de pești în Aria Naturală Protejata Lacul Snagov: Abramis brama, Abramis sapa, Alburnus alburnus, Carassius carassius, Carassius auratus gibelio, Cotibis danubialis, Cyprinus carpio, Esox lucius, Gymnocephalus cernuus, Lepomis gibbosus, Misgurnus fossilis, Neogobius gymnotrachelus, Perca fluviatilis, Proterorhinus marmoratus, Rhodeus amarus, Rutilus rutilus, Scardinius erythrophthalmus, Silurus glanis și Tinca tinca.

În volumul de faună editat de Petru Bănărescu (1964) sunt citate 20 de specii de pești pentru Lacul Snagov, în timp ce pe parcursul deplasărilor de teren au fost observate doar 19. De asemenea, în timp ce unele specii prezentate în acest fascicul nu au fost confirmate, au fost observate alte specii care nu au fost menționate anterior în literatura de specialitate (Anexa nr. 23 la Anexă).

Speciile cu o importanță conservativă ridicată au avut o frecvență scăzută în capturi și au o pondere mică în compoziția ihtiofaunistică a lacului, preferințele de habitat fiind mai stricte. Astfel, Rhodeus amarus, specie inclusă în Anexa 3 a OUG 57/2007, preferă zonele cu vegetație submersă bogată, substrat nisipos sau cu un strat fin de mâl și zonele de apă puțin adâncă, ceea ce explică de ce nu a fost găsită decât în zona debarcaderului și a deversorului. Carassius carassius, specie inclusă și ea în Anexa 3 a OUG 57/2007, deși nu prezintă cerințe ecologice ridicate, intră în competiție pentru hrană cu Carassius auratus gibelio, motiv pentru care populațiile sunt mici și frecvența în capturi a fost scăzută.

Misgurnus fossilis este un pește nocturn și petrece ziua ascuns în mâl, acesta fiind capturat doar accidental și numărul de indivizi prinși nu reflectă mărimea reală a populației. Zona imediat dinainte de deversor oferă condiții ideale pentru această specie, deoarece lacul se îngustează în acest sector, există vegetație submersă bogată și fundul este mâlos.

46

B.3.2.3.2. Amfibieni și reptile

Fauna de amfibieni și reptile din zona RNL Snagov prezintă o diversitate ridicată, aici fiind întâlnite specii cu o plasticitate ecologică ridicată (ex.: Pelophylax ridibundus, Lacerta agilis), dar și elemente care preferă temperaturile mai ridicate (ex.: Lacerta viridis, Natrix tessellata). La fel ca și în cazul peștilor, investigațiile herpetologice în această zonă au fost foarte puține, singurele date disponibile în literatura de specialitate fiind cele oferite de Fuhn (1960) și Fuhn & Vancea (1961) în fasciculele de Fauna României, respectiv Amphibia și Reptilia.

În cele 2 volume de faună sunt semnalate 9 specii de amfibieni și reptile pentru zona Lacului Snagov: Bufo bufo, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Ablepharus kitaibelli, Lacerta viridis, Darevskia praticola, Anguis fragilis, Coronella austriaca.

În timpul deplasărilor de teren pentru inventarierea herpetofaunei au fost identificate 17 specii de amfibieni și reptile, respectiv Lissotriton vulgaris, Triturus cristatus, Bombina bombina, Hyla arborea, Pelophylax kl. esculentus, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Rana temporaria, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Anguis fragilis, Natrix natrix, Natrix tessellata și Zamenis longissimus. O parte din speciile prezentate în volumele de faună nu au fost identificate în ANPL Snagov, dar au fost observate specii care nu se cunoșteau în prealabil de aici – nu a fost reconfirmată prezența a 3 specii în zonă și au fost semnalate 11 specii noi pentru zona de studiu, specii care nu erau cunoscute până acum din perimetrul Lacului Snagov (Anexa nr. 24 la Anexă).

Observațiile de teren arată că habitatele favorabile celor 3 specii care nu au fost observate în teren (Ablepharus kitabelli, Darevskia praticola, Coronella austriaca) încă există, deci prezența lor nu este exclusă. Mai mult, speciile în discuție sunt foarte greu de observat ca urmare a stilului de viață, preferând pădurile cu o litieră bogată, unde stau ascunse printre frunze sau sub trunchiurile de copaci căzuți.

Cea mai frecventă specie în zona Lacului Snagov este broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus). De asemenea, specii frecvente sunt și Lacerta viridis și Natrix tessellata, populațiile din zonă fiind bine reprezentate.

Bălțile temporare și brațele laterale ale lacului, cu vegetație acvatică bogată, maluri naturale și adâncime mică a apei reprezintă cele mai importante habitate pentru conservarea pe termen lung a populațiilor de amfibieni și unele reptile din zonă, deoarece acestea sunt favorabile pentru hrănire, depunerea pontei și pentru hibernare. Zonele de lizieră a pădurii, poienile și luminișurile sunt habitate cu o frecvență ridicată a reptilelor terestre, aici fiind observate cea mai mare parte a faunei de reptile.

47

B.3.2.3.3. Păsări

Ca și zonă umedă, Lacul Snagov este probabil cel mai bine cunoscut pentru diversitatea de specii de păsări existente în această zonă. Cu toate acestea, referințele bibliografice în acest sens sunt foarte sărace și răzlețe în literatura de specialitate, în general speciile de păsări fiind menționate în contextul unor colecții muzeale sau a altor studii care nu vizează distribuția și compoziția ornitofaunistică a zonei. Lucrarea de referință pentru această zonă este studiul menționat anterior, publicat de Papadopol în 1980.

În timpul studiilor au fost identificate 106 specii de păsări în perimetrul Rezervației Naturale Lacul Snagov, din care 26 sunt incluse în Anexa I a Directivei Păsări, iar 23 sunt incluse în Anexa II a aceleași directive. Global, 91 de specii nu prezintă amenințări semnificative (LC), 2 sunt aproape amenințate (NT) și 10 nu au fost evaluate (conform Listei Roșii IUCN).

Cea mai mare diversitate de specii se înregistrează în habitatele de ecoton, în zona de lizieră de pădure, în luminișuri și poieni, aceste zone oferind resurse trofice atât pentru speciile prădătoare, cât și pentru păsări granivore sau insectivore. De asemenea, aceste habitate oferă cele mai multe refugii și zone de cuibărit.

Speciile de importanță conservativă ridicată (ex.: Botaurus stellaris, Ixobrychis minutus, Accipiter nissus, Accipiter brevipes, Dendrocopos ssp., Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Crex crex, Nycticorax nycticorax) au fost observate doar în habitate lacustre și forestiere foarte puțin afectate de activități antropice, cum ar fi brațele laterale ale lacului acoperite de vegetație acvatică luxuriantă sau păduri masive.

Păsările de pradă sunt mai frecvente în zona de pădure masivă, deoarece doar aici există copaci suficient de înalți, necesari acestor specii pentru cuibărit. În restul habitatelor aceste specii sunt prezente doar pentru hrănire, pătrunzând chiar și în zone semi-naturale cum ar fi pajiști, grădini sau culturi agricole (Anexa nr. 25 la Anexă).

B.3.2.3.4. Mamifere

Lacul Snagov și pădurile înconjurătoare adăpostesc o faună diversă de mamifere, probabil cele mai remarcabile fiind populațiile de vidre din zonă. Cu toate acestea, până în momentul de față în literatura științifică nu există nici un studiu privind compoziția, distribuția sau populațiile de mamifere din zona Lacului Snagov deși aceste corpuri de pădure sunt printre cele mai mari din vecinătatea Bucureștiului și fac parte din fostul masiv de pădure Codrii Vlăsiei.

48

Cercetările efectuate de Murariu (2005) privind distribuția faunei de mamifere de-a lungul Dunării relevă existența a 46 de specii în această zonă, iar rolul lor în echilibrul local al zonei îi califică drept indicatori biologici ai calității habitatelor. De asemenea, studiile privind spectrul trofic al populațiilor de Athene noctua din nordul municipiului București (zona Băneasa) efectuate de Laiu & Murariu (2000) identifică 10 specii de micromamifere care intră în compoziția hranei la cucuvea, relevante pentru compoziția faunei din această zonă.

Ca rezultat al inventarierilor au fost identificate 32 specii de mamifere. Dintre acestea 2 specii sunt incluse în Anexa 3 a OUG 57/2007, 1 specie este inclusă în Anexa 4A a OUG 57/1007, iar 1 specie este inclusă în Anexa 4B a aceleași ordonanțe. Global, 25 de specii nu prezintă amenințări semnificative (LC), 3 specii sunt aproape amenințate (NT), 1 specie este vulnerabilă (VU), 1 este deficientă de date (DD) și 2 nu au fost evaluate (conform Listei Roșii IUCN). (Anexa nr. 26 la Anexă).

Lucrarea publicată de Murariu (2005) vizează o zonă de 455 km lungime și cu o varietate foarte mare de habitate, atât acvatice cât și terestre, suprafață în care au fost identificate 46 de specii de mamifere. În perimetrul Lacului Snagov și pădurile învecinate găsesc condiții favorabile de supraviețuire aproape 70% din totalul de specii de mamifere prezente în sudul României.

Popândăul (Spermophilus citellus), specie listată în Anexa 3 a OUG 57/2007 și Anexa 2 a Directivei Habitate ca specie de interes comunitar poate fi observat în zonele de pajiști și pășuni din vecinătatea ANPLS și reprezintă și el o sursă de hrană importantă, în special pentru mamiferele carnivore și păsări de pradă.

Brațele laterale ale Lacului Snagov sunt esențiale pentru supraviețuirea pe termen mediu și lung a populațiilor de vidră (Lutra lutra). De altfel, alături de perimetrul Complexului Astoria, acestea sunt singurele habitate în care au fost observați indivizii speciei. Păstrarea lor în stare naturală asigură locuri unde indivizii se pot stabili, pot construi adăposturi și se pot reproduce. De asemenea, este necesară păstrarea unei prezențe umane scăzute în această zonă pentru a nu perturba activitățile indivizilor, specia fiind susceptibilă la impactul antropic.

În general toate zonele investigate, cu excepția zonelor amenajate sau cele cu un impact antropic pronunțat, prezintă habitate diverse și într-o stare bună de conservare, favorabile pentru supraviețuirea mamiferelor.

B.3.3. Peisaj

În cadrul ANPLS peisajul cuprinde trei unități distincte:

Pădurea Snagov, cu înfățișarea sa maiestuoasă, amintește de vestiții Codrii ai Vlasiei din care făcea cândva parte. Păstrează exemplare de

49

stejari seculari, frasini și tei monumentali și seculari, care ating diametre de 80 – 1400 cm și înălțimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvoltă tufișuri de alun, cătină, lemn câinesc și soc.

Lacul Snagov cu maluri și golfuri în care vegetația tipică de baltă s-a păstrat, fitocenozele acvatice și palustre fiind caracterizate de specii precum Nufarul alb (Nymphaea alba), Nufarul galben (Nuphar lutea), Irisul de balta (Iris pseudacorus), Stuful (Phragmites australis), Papura (Typha sp.), etc.

Cadrul antropic definit de construcțiile dispuse de-a lungul malurilor lacului.

B.3.4. Procese și relații ecologice

Ecosistemele au evoluat mecanisme eficiente de reciclare a nutrienților, care, combinate cu lumina solară și apa, determină productivitatea sistemului. Tranziția naturală a organismelor, a energiei și apei este esențială pentru menținerea structurii trofice și stabilitatea ecosistemului. Reducerea sau creșterea nivelului de nutrienți din sistem poate altera drastic interacțiunile trofice și calitatea mediului, cel mai elocvent exemplu fiind procesul de eutrofizare.

Structura trofică a planctonului Lacului Snagov este dispusă pe patru nivele trofice reunite schematic sub forma unei piramide. La baza acesteia se află producătorii primari de tip algal și cianobacteriile, componente cu rol esențial în procesul de intrare a masei și energiei în subsistemul planctonic. Vârful piramidei trofice este constituit din zooplancton organizat, la rândul său, pe două nivele: consumatori primari (cunoscuți și sub numele de nonpredatori, ierbivori sau zooplancton pașnic) și consumatori secundari (prădători). În ansamblul piramidei trofice figurează și descompunătorii bacterieni, comunitate cu rol semnificativ în circulația materiei.

Consumatorii primari se hrănesc cu nanofitoplancton (Ø 5-20m) și agregate detrito-bacteriene (Ø 2-5m) provenite din descompunerea algelor și a macrofitelor. Consumatorii secundari se hrănesc preponderent cu zooplancton nonpredator și complementar cu alge mari.

În raport cu dimensiunile particulelor nutritive zooplanctonul se împarte în micro și macroconsumatori. Din cele 92 de specii zooplanctonice evidențiate în planctonul lacului Snagov 87 sunt consumatori primari și 5 secundari (cladocerul Leptodora kindtii, copepodul ciclopid Eurytemora velox, rotiferul Asplanchna priodonta, ciliatele Dileptus anser și Trachelius ovum.

Detalierea analizei structurii trofice a zooplanctonului din Lacul Snagov evidențiază prezența a 10 grupe distincte. Un număr de 7 grupe trofice aparțin consumatorilor primari și 3 celor secundari.

Acest tip de organizare a structurii trofice permite o valorificare eficientă a resurselor variate ale mediului, având la bază specializarea în captarea

50

unor game distincte de particule sub raport dimensional. Această organizare complexă a structurii trofice oferă zooplanctonului lacustru posibilitatea unei adaptări rapide la modificările intervenite la nivelul producătorilor primari, cauzate la rândul lor de diferite forme de impact natural sau antropic. Această adaptare se realizează prin dispariția sau diminuarea reprezentanților unor grupe trofice și proliferarea sau apariția altora. Concomitent cu modificările intervenite în spectrul biodiversității specifice apar schimbări semnificative ale parametrilor cantitativi (abundență numerică, biomasă, productivitate). Ca urmare a efectului regulator asupra parametrilor structurali și funcționali ai populațiilor și biocenozei, dar și de adaptare la modificările parametrilor mediului ambiant se consideră că structura și relațiile trofice reprezintă principalul mecanism al funcției de autocontrol ecosistemic (Botnariuc și Vădineanu, 1982).

Împreună cu fitoplanctonul și bacterioplanctonul, zooplanctonul constituie, la rândul său, sursă obligatorie de hrană pentru puietul de pește și mormolocii de broască. Există de asemenea unele specii de pești ce se hrănesc în mod exclusiv sau complementar în stadiul adult cu resurse trofice produse de cele 4 nivele trofice ale comunităților planctonice.

La fel ca și în cazul organismelor microscopice (plancton), și în cazul florei și faunei macroscopice se distinge o etajare pe 4 niveluri trofice, care poate fi reprezentată schematic sub forma unei piramide. Vegetația, în cea mai mare parte, formează baza acestei piramide, în timp ce elementele de faună sunt exclusiv consumatori, de diferite grade. Cercetările de teren arată că speciile de faună din primul nivel al consumatorilor (C1) (ex.: Apodemus agrarius, Apodemus flavicollis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomys glareolus) sunt cele mai frecvente în toate unitățile de probă, asigurând o resursă trofică suficientă pentru toate consumatorii de grad superior (prădători). Acest lucru arată că, deși impactul antropic este accentuat în zonă, rețelele trofice și ecosistemele sunt stabile. Speciile cele mai rare în unitățile de probă au fost carnivorele mari (ex: Lutra lutra, Mustela putorius, Meles meles), deci speciile din vârful piramidei trofice (C3).

O astfel de organizare a piramidei trofice asigură o circulație bună a nutrienților (P – C1 – C2 – C3 - D), unul dintre cele mai importante procese ecologice din Rezervația Naturală Lacul Snagov.

De foarte mare importanță sunt habitatele critice pentru desfășurarea proceselor ecologice. La nivelul unei regiuni sau a unei zone, anumite tipuri de habitate naturale sunt imperios necesare pentru menținerea funcțiilor ecologice sau a diversității specifice a ecosistemelor. Particularitățile climatice, hidrologice sau edafice locale creează aglomerații ale biodiversității în anumite zone sau oferă un suport ecologic disproporționat pentru anumite procese. Habitatele ripariene (sau de ecoton) sunt habitatele critice pentru desfășurarea proceselor ecologice în ANPLS. Aceste zone prezintă mai multe particularități avantajoase pentru existența unei diversități specifice ridicate: (a) accesul facil la o sursă de apă; (b) zonă de tranziție către și dinspre mediul acvatic spre mediul terestru pentru hrănire, reproducere sau desfășurarea migrațiilor; (c) existența unor refugii

51

sau posibilitatea construirii unor refugii, atât pentru speciile acvatice cât și pentru cele amfibii; (d) zonă critică pentru procesarea resurselor și circulația nutrienților. Privind la o scară mai largă, toate habitatele naturale din ANPLS (habitate acvatice, habitate ripariene, habitate forestiere) reprezintă un rezervor pentru diversitatea biologică regională, permițând recolonizarea altor habitate, și un important refugiu și loc de odihnă în decursul migrațiilor.

Un proces de foarte mare importanță în ANPLS este intervenția antropică, manifestat prin urbanizare, schimbarea utilizării terenurilor, alterarea regimului natural al lacului, tăieri necontrolate și introducerea de specii invazive. Toate aceste activități umane duc la perturbarea unor procese naturale importante precum: (1) conectivitatea habitatelor, (2) complexitatea structurală și (3) interacțiunile biotice.

1) Conectivitatea habitatelor. Ecosistemele naturale prezintă o conectivitate care permite mișcarea speciilor și transferul materiei (energie și nutrienți) între habitate. Prin intervenția umană se produce fragmentarea acestor zone și perturbarea semnificativă a integrității ecologice. În habitate izolate, speciile sunt mult mai susceptibile la catastrofe naturale, extincție sau introducerea unor specii invazive. Mai mult, număr de specii (diversitatea biologică) este corelat cu gradul de conectivitate al habitatelor, deoarece suprafețele mici de habitat vor fi ocupate în principal de specii generaliste, care se deplasează ușor prin mediul antropic sau semi-natural. În momentul de față, conectivitatea habitatelor este într-o stare bună în ANPLS, dar în continuă modificare prin secționare (construirea de drumuri), perforare (convertirea suprafețelor naturale pentru agricultură sau construcții) și fragmentare (terenuri succesive sunt convertite în suprafețe antropice, iar habitatele naturale rămân izolate).

2) Complexitatea structurală. La scară locală ecosistemele au o complexitate naturală a caracteristicilor fizice care oferă o mai mare varietate de nișe și interacțiuni complexe între specii. Complexitatea locală crește în condițiile în care există mai multe bălți temporare, mai mulți copaci sau crengi căzute în păduri sau în lac și o succesiune a tipurilor de habitate. De asemenea, complexitatea structurală afectează relațiile prădător-pradă sau transferul energiei între ecosisteme. Trunchiurile de copaci reprezintă una dintre cele mai importante surse de creștere a complexității structurale, atât în păduri cât și în sistemele acvatice, deoarece creează noi microhabitate pentru specii de mamifere, amfibieni, reptile, insecte și influențează ciclul nutrienților. De asemenea, căderea unui copac oferă acces la lumina solară, promovând dezvoltarea speciilor de plante și reprezintă un rezervor substanțial de materie organică și nutrienți esențiali. În mediul acvatic, materialul lemnos oferă oportunități de hrănire pentru moluște și pești și locuri de reproducere pentru insecte, pești și amfibieni. Corelat cu creșterea complexității structurale, crește și diversitatea biologică a ecosistemelor, ceea ce se traduce printr-un număr mai mare de specii. Cele mai importante amenințări pentru complexitatea structurală din ANPLS sunt practicile silvice, precum defrișările,

52

curățarea arborilor bătrâni, a trunchiurilor căzute și a crengilor, înlăturarea vegetației erbacee și egalizarea vârstei arborilor. Pădurile amenajate au o complexitate structurală semnificativ mai mică decât pădurile naturale. În mod similar, amenajarea malurilor (betonare, construcții) și tăierea sau arderea stufului reduce complexitatea habitatelor ripariene și lacustre.

3) Interacțiunile biotice. Interacțiunile antagoniste și simbiotice dintre organisme sunt printre cei mai importanți factori care influențează structura ecosistemelor naturale, dar și cei mai puțin înțeleși. Aceste interacțiuni includ competiția intraspecifică și interspecifică pentru resurse, prădătorism, parazitism și mutualism. Deoarece astfel de interacțiuni au evoluat pe perioade lungi de timp, excluderea sau adăugarea unei specii într-un ecosistem poate altera compoziția, structura și funcția acestuia.

Perturbările provocate de intervenția umană, cum ar fi exploatarea speciilor cu valoare comercială, introducerea unor boli sau a unor specii exotice pot adesea transcede efectele directe asupra „speciei țintă” și se răsfrâng și asupra prădătorilor, competitorilor sau paraziților. Gradul de perturbare depinde de conexiunile speciei țintă cu celelalte specii din ecosistem. Eradicarea unor prădători „cheie” din ecosisteme, cum sunt vidrele (Lutra lutra), dihorul (Mustela putorius), păsările răpitoare (Accipiter gentilis, Aquila clanga, Falco tinnunculus, Accipiter brevipes) sau șerpii (Zamenis longissimus) conduce la proliferarea speciilor de micromamifere rozătoare (Apodemus agrarius, Apodemus flavicollis, Apodemus sylvaticus), dezechilibrând ecosistemele. În același mod, eradicarea sursei de hrană (P, C1) conduce la fluctuații ale populațiilor de carnivore, scăderea numărului de indivizi sau chiar extincții.

Invazia unei specii exotice poate avea efecte devastatoare pentru ecosistem. Deoarece schimbarea în dinamica ecologică este biologică, invazia nu este limitată ca arie geografică sau număr de indivizi. În multe cazuri speciile invazive sunt imposibil de eradicat sau limitat, se cheltuie sume semnificative în încercarea de eradicare și efectele asupra ecosistemelor sunt vaste și adesea greu de prevăzut. Cele mai importante specii invazive din ANPLS sunt nufărul indian (Nelumbo nucifera), scoica zebrată (Dreissena polymorpha), bibanul soare (Lepomis gibbosus) și carasul (Carassius gibelio).

Nufărul indian (Nelumbo nucifera) are un impact semnificativ in zonele in care se dezvolta, inlocuind comunitatile vegetale de Nymphaea alba si Nuphar luteum. Desi comparative cu cele doua specii autohtone, frunzele de Nelumbo nucifera apar mai tarziu, au o crestere destul de rapida astfel incat foarte repede ajung sa le acopere pe cele de nufar alb si galben care ajung sa se macereze. Mai mult, dezvoltarea nufărului indian oferă noi oportunități pentru speciile de faună generaliste (ex.: Pelophylax ridibundus), scăzând diversitatea specifică a zonei. Speciile acvatice care utilizau nuferii ca locuri de însorire (Natrix tessellata), ca refugii (alevinii de pești, păsări) sau zone de hrănire (păsări, amfibieni) sunt dezavantajate de tulpinile înalte și frunzele emerse ale speciei. În zonele cu acoperire densă

53

de nufăr indian, speciile de prădători (Lutra lutra, Accipiter brevipes, Natrix tessellata, Natrix natrix, Emys orbicularis) sunt dezavantajate, deoarece încetinește deplasarea prin habitat și scade capabilitatea de detecție a prăzii. În timpul activităților de teren în zonele acoperite de nufăr indian a fost observat un număr mic de specii de faună, comparativ cu habitatele naturale de nufăr alb (Nymphaea alba) sau nufăr galben (Nuphar lutea).

Scoica zebrată (Dreissena polymorpha) intră în competiție pentru hrană cu specia indigenă (Anodonta cygnea – scoica de lac) și formează colonii monotopice pe toate suprafețele disponibile. De asemenea, capacitatea crescută de reproducere și rețeaua densă de indivizi sufocă scoica de lac, ducând la diminuarea indivizilor și micșorarea populațiilor. Un alt caz de competiție pentru hrană cu o specie exotică este carasul (Carassius gibelio), specie invazivă în întreaga Românie și care intră în competiție directă pentru resursa trofică cu caracuda (Carassius carassius). Cercetările de teren indică o frecvență foarte scăzută a caracudei în stațiile de eșantionare (5%) față de caras (46%).

O amenințare semnificativă la adresa diversității acvatice a Lacului Snagov este bibanul soare (Lepomis gibbosus). Această specie este un invadator agresiv, teritorial, se înmulțește cu precădere în ecosistemele degradate și este un răpitor de fund generalist ce consumă viermi, crustacei, alevini și icre de pește. Este responsabil pentru scăderea numărului de indivizi a tuturor populațiilor de pești, mortalitate crescută în rândul alevinilor și un procent scăzut de eclozare a icrelor.

B.4. PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI IDENTIFICATE ÎN ANPLS

Fiind situat la distanță mică față de capitala țării, Lacul Snagov, deși este inclus parțial în Rezervația Naturală Lacul Snagov și se învecinează cu Aria Naturală Protejată Pădurea Snagov, este supus unui grad ridicat al influenței antropice.

Presiunea antropică în perimetrul lacului Snagov produce pe lângă efecte directe, imediate, și consecințe indirecte cum ar fi poluarea, distrugerea habitatelor, micșorarea populațiilor, sau impact pe termen lung, manifestat prin dispariția unor populații importante sau a unor specii din zonă, precum și întreruperea conectivității habitatelor.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele presiuni și amenințări identificate în ANPLS, precum și recomandările necesare evitării acestora.

54

Tabel nr. 6 - Principalele presiuni și amenințări identificate în ANPLS

CATEGORIA DE ACTIVITĂȚI TIP DE ACTIVITATE IMPACT ȘI EFECT (CE PRODUCE) RECOMANDĂRI

I. Activități agricole și silvice

I.1. Folosirea pesticidelor și fertilizarea. I.2. Stropiri anti – insecte, țânțari, din avion în cantități exagerate.

I.1.1. Utilizarea fertilizatorilor, ierbicidelor, pesticidelor duce la modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale mediului / apei (încarcătura în nutrienţi, salinitate, pH-ul, temperatură). Substanțele sunt spălate de ploi și se reîntorc în natură, în special în lac, schimbând chimismul soluției solului și a apei lacului. I.1.2. În zona terestră moartea unor specii rare și a animalelor. I.1.3. Dinamica ascendentă a nivelului de troficitate a apei, creșterea toxicității acesteia pot duce la dispariția unor specii din fito și zooplancton sau la dezvoltarea excesivă a altor specii (modificarea compozitiei fito și zooplanctonului). I.1.4. Favorizează dezvoltarea unor specii invazive care prezintă o rezistență genetică mare față de astfel de factori.

I.1.1.1. Interzicerea substanțelor chimice pentru fertilizare și combaterea bolilor și dăunătorilor. I.1.1.2. Utilizarea unor soluții ecologice în agricultură. I.1.1.3. Obligativitatea privind deversarea apei uzate în sistemul de canalizare și nu în lac. I.1.1.4. Interzicerea evacuării de ape uzate care nu îndeplinesc condițiile de calitate impuse prin HGR 352/2005 și HGR 1038/2010 în lac. I.1.1.5. Racordarea la sistemele publice de canalizare a tuturor folosințelor de apă (acolo unde există sistem public de canalizare) chiar dacă apa uzată deversată în lac îndeplinește condițiile de calitate impuse prin legislația în vigoare.

I.2. Irigarea cu apă din lac I.2.1. Apa de irigație se întoarce în lac, împreună cu diverse substanțe “spălate” din zona terestră. Ca urmare modifică chimismul apei din lac.

I.2.1.1. Interzicerea acestei practici. Interzicerea evacuării în lac de ape pluviale și de irigații de pe suprafața terenurilor limitrofe pe care au fost aplicate în prealabil substanțe chimice.

I.4. Restructurare / regrupare de parcele

I.4.1. Malul lacului este în permanență reîmpățit în funcție de diversele destinații pe care i le conferă oamenii (adăposturi pentru bărci, pontoane etc.). I.4.1.2. Vegetația naturală (vasculară și avasculară), zooplanctonul sunt distruse ireversibil ca și numerose nișe ecologice populate de animale; este distrusă micobiota (ciuperci, licheni).

I.4.1.1. Interzicerea construcțiilor.

I.5. Lucrări de igienizare I.5.1. Intervenție în evoluția naturală a biocenozei. I.5.1.1. Interzicerea tăierii arborilor din

55

(îndepărtarea arborilor morți, a arbuștilor, tufărișurilor etc.)

I.5.2. Materialul vegetal descompus asigură reintrarea în circuitul materiei a unor substanțe necesare dezvoltării organismelor. I.5.3. Dacă materiile organice nu sunt redate circuitului biologic, scade gradul de saturație în baze al solului (troficitate, fertilitate). I.5.4. Organismele care asigură descompunerea (micro și micobiota) nu se mai dezvoltă. I.5.5. Arborii bătrâni asigură refugii importante pentru speciile de mamifere (șoareci de pădure), păsări (huhurez, ciuf de pădure, cucuvea), locuri de hibernat pentru tritoni și habitate pentru insecte și larvele lor (în special coleoptere și specii xilofage).

aria protejată. I.5.1.2. Interzicearea exploatării materialului lemnos doborât. I.5.1.3. Monitorizarea activității în zona de protecție.

I.6. Arderea necontrolată

I.6.1. Arderea și tăierea stufului de la malul lacului: I.6.2. Sunt distruse locurile de depunere a pontei (amfibieni, unele insecte) și locurile de cuibărit (păsări). I.6.3. Stuful nu mai oferă protecție unor specii de plante (Aldrovanda vesiculosa, Lemna sp., Salvinia natans) în timpul iernii și în cursul primăverii (înghețuri târzii). I.6.4. Fără bariera de stuf valurile care vin cu viteză mare “aruncă” vegetația natantă și flotantă neînrădăcinată pe mal sau împiedică dezvoltarea sa. I.6.5. Se intensifica fenomenul de erodare a malurilor.

I.6.1.1. Interzicerea arderii și tăierii stufului, cu excepția lucrărilor prevăzute de către Administrația Națională Apele Române, prin direcțiile din subordine. I.6.1.2. Promovarea menținerii unor maluri cu aspect natural, specific zonei.

I.7.1. Managementul silvic defectuos poate duce la modificarea condiţiilor solicitate de unele specii rare: - defrişarea duce la schimbarea intensităţii luminii la nivelul solului, - plantarea de specii exotice poate duce la modificarea pH-ului solului.

I.7.1.1. Aplicarea unui management silvic adecvat.

II. Activități de pescuit, vânătoare și cules

II.1. Pescuitul (pescuit recreativ sportiv, în locuri amenajate)

II.1.1. Pescuit cu undița, de pe mal – implică modificarea configurației malului, amenajarea acestuia pentru a fi propice pescuitului. II.1.2. Distrugerea vegetației (stufariș și altele) și implicit a animalelor care o populează. II.1.3. Rămân deșeuri, adeseori nereciclabile. Se

II.1.1.2. Stabilirea unor dimensiuni minime și maxime de captură. Monitorizarea acestei activități.

56

formează adevarate depozite de deșeuri care sufocă vegetația. II.1.4. Aceste activități duc la dezechilibrarea lanțurilor trofice, schimbarea modelelor de utilizare a habitatului și a interacțiunilor prădător – pradă; II.1.5. Vânătoarea și pescuitul duc la înlăturarea din habitate a indivizilor competitivi, apți de reproducere, scăzând calitatea materialului genetic transmis către urmași.

II.2. Pescuitul în larg, cu plase

II.2.1. Plasele de pescuit încurcate, rupte și mai ales pierdute/rămase în apă, vor constitui un pericol pentru viețuitoarele acvatice, acest lucru fiind accentuat și de perioada îndelungată de degradare a acestora (4-25 ani). II.2.2. Plantele submerse sunt distruse odată cu scoaterea plaselor; adeseori plasele sunt distruse și rămân în apă, alături de alte materiale, nereciclabile (sticle PET).

II.2.1.1. Pescuitul cu plase este interzis în perimetrul ariilor protejate.

II.3. Braconajul – Practicarea altor tipuri de pescuit, ilegale – Otrăvire, capcane

II.3.1. Pescuit cu curent electric – omoară neselectiv animalele și fitoplanctonul din zona unde este practicată activitatea. II.3.2. Omorârea directă a indivizilor (capcane și otrăvire) conduce la scăderea efectivelor populaționale, care în cazul speciilor cu efective mici poate cataliza o dispariție. De asemenea, capcanele pot provoca răniri accidentale în rândul populației sau a turiștilor.

II.3.1.1. Monitorizarea cel puțin săptămânală a zonelor de mal și a pădurii învecinate.

II.4. Procurarea momelii din zona riverană

II.4.1. Determină decopertarea unor suprafețe mari de vegetație din zona de mal, în special din pădure. II.4.2. Restricționează accesul la resursele de hrană pentru unele animale. II.4.3. Duce la dispariția microbiotei solului.

II.4.1.1. Să se respecte prevederile OUG 57/2007 completată prin Legea 49/2011 privind prelevarea animalelor și plantelor din mediul natural.

II.5. Vânătoarea, capturarea unor animale (insecte, vertebrate) sau colectarea de ouă (păsări).

II.5.1. Dispariția unor specii rare. II.5.2. Intervenții care produc dereglări în lanțurile trofice, până la adevarate catastrofe ecologice.

II.5.1.1. Să se respecte prevederile OUG 57/2007 completată prin Legea 49/2011 privind prelevarea animalelor și plantelor din mediul natural.

II.6. Recoltarea din flora II.6.1. Diminuarea şi chiar dispariţia plantelor rare care II.6.1.1. Respectarea legislaţiei în

57

prezintă interes economic sau decorativ (ex. ghiocei, brânduşe, urzici, nuferi, orhidee. II.6.2. Existența puținelor specii de orhidee care au fost inventariate poate fi periclitată (amenințată) de colectarea lor, mai ales cand cresc în apropierea numeroaselor poteci și drumuri din pădure, în imediata apropiere a lacului.

vigoare privitor la colectarea de floră spoantană. II.6.1.2. Monitorizarea lacului şi a pădurii în perioada de înflorire a speciilor de interes pentru culegători.

III. Activități de urbanism, industrializare sau activități similare

III.1. Zone urbanizate continuu, zone rezidențiale

III.1.1. Pe parcursul cercetărilor efectuate în 2011 s-a constatat tendinţa de extindere a construcțiilor pe malul stâng construite pe marginea stângă a lacului, în pădure, a unor imobile rezidenţiale. III.1.2. Activităţile legate de construirea acestor imobile, precum şi construcţiile în sine afectează grav şi iremediabil pădurea, inclusiv speciile rare pe care le adăposteşte. III.1.3. Pe malul drept al lacului sunt construite numeroase vile, cu pontoane și adăposturi pentru ambarcațiuni, cu grădini populate cu specii exotice a căror răspândire nu este controlată (monitorizată). III.1.4. O mare parte a malurilor sunt betonate. Îngrădirea malurilor ca parte a proprietăților private crează bariere artificiale care împiedică dispersia indivizilor, în special în cazul gardurilor cu fundație de beton; acest lucru este cu atât mai grav în cazul speciilor total terestre, care nu pot folosi mediul acvatic pentru deplasare între habitate; speciile de șopârle, specii de șerpi; împiedică animalele semi-acvatice (amfibieni, tritoni, vidre, bizami, șobolan de apă) să ajungă pe mal, pentru hrănire, hibernare sau pentru a căuta refugii; III.1.5. Deversarea în apa lacului a apelor menajere; III.1.6. Aruncarea în lac a unor mari cantități de pământ rezultat din săparea fundațiilor provoacă: - distrugerea vegetației de pe mal; - distrugerea stufărișului – betonarea malului – împiedică dezvoltarea speciilor helobiale (amfibii), dar și a celor acvatice care cresc în zone cu apa puțin

III.1.1.1. Demolarea construcţiilor de pe malul stâng al lacului (situate în pădure) şi reconstrucţia habitatelor deteriorate. III.1.1.2. Menţinerea în stare naturală a malurilor, fără realizarea de diguri sau alte lucrări de amenajare şi apărare. III.1.1.3. Păstrarea unei zone de protectie de cel puțin 50 de metri, între malul lacului și proprietățile private, zonă care va fi folosită de fauna sălbatică și pe care se dezvoltă floră autohtonă; III.1.1.4. Interzicerea realizării de construcții în zona de pădure.

58

adâncă; - dezvoltarea unor specii invazive; - pierderea și fragmentarea habitatului specific, natural; - scăderea numărului de indivizi din populații; - crearea unor bariere artificiale care împiedică dispersia; - distrugerea refugiilor în mal, esențiale în special pentru alevinii de pești, tritoni și juvenilii de broaște, bizam, vidră și șobolan de apă; - se modifică chimismul apei din lac; - se modifică fundului lacului (compoziție și relief).

III.2. Urbanizare discontinuă; locuințe, așezări împrăștiate sau alte forme de așezări

III.2.1. Pe malul stâng zona rezidențială se reduce la numai câteva vile și clădiri comerciale.

III.2.1.1. Demolarea construcțiilor din zona de pădure aferentă malului stâng cu excepția celor destinate turismului, sportului de performanță precum și cele destinate activităților organizate de Statul Român care vor trebui modernizate, astfel încât să îndeplinească un minim de reguli de bune practici aplicabile într-o arie protejată.

III.3. Zone industriale sau comerciale

III.3.1. Deversarea în apa lacului a apelor menajere; III.3.2. Introducerea de specii exotice în scopul amenajării spațiilor verzi și chiar a luciului apei aferent; III.3.3. Modificarea chimismului apei; III.3.4. Introducerea unor specii exotice de nufăr (cunoscută fiind marea capacitate de hibridare a acestor specii).

III.3.1.1. Controlul strict, conform prevederilor de mediu, a parametrilor calitativi de funcționare a respectivelor complexe. III.3.1.2. Folosirea speciilor indigene pentru amenajarea spațiilor verzi. III.3.1.3. Interzicerea introducerii de specii exotice fără aviz știintific.

59

III.4. Depozite de deșeuri (menajere, industriale, materiale inerte, alte tipuri)

III.4.1. Un alt factor de presiune este reprezentat de depozitele ad-hoc de deşeuri menajere. Un astfel de depozit a fost identificat în U07, chiar în perimetrul Ariei Protejate Pădurea Snagov. III.4.2. Deșeuri menajere sunt aglomerate în golfuri (unde sunt aduse de curenți), prin stufărișul mai rar; diverse materiale plastice, tip PET sau altele sunt aruncate prin pădure sau plutesc pe lac; III.4.3. Pe fundul lacului sunt aruncate adesea diverse obiecte, uneori de dimensiuni mari (aparate electrocasnice de ex.) care însă provin de la riverani, nu se constituie într-un depozit; unul dintre efectele imediate ale deșeurilor solide asupra faunei, dacă este vorba de obiecte ascuțite sau contondente, este rănirea animalelor; III.4.4. Containerele de plastic (cutii, sticle) pot acționa drept capcane pentru speciile mici sau cu mobilitate redusă (pești, insecte, tritoni, broaște, șoareci, pârși). Aici ele sunt expuse prădătorilor sau mor în timp scurt; pungile de plastic pot fi ingerate accidental de animale provocând blocaje intestinale și în final,moartea.

III.4.1.1. Aplicarea unor amenzi pentru persoanele care aruncă deșeuri în perimetrul ariei protejate. III.4.1.2. Promovarea colectării selective a deșeurilor și amplasarea mai multor containere în localitățile limitrofe. III.4.1.3. Amplasarea unor containere adecvate diferitelor tipuri de deşeuri în locurile mai frecventate de turişti şi semnalizarea lor corespunzătoare. III.4.1.4. Monitorizarea depozitării deşeurilor menajere şi de altă natură de către societăţile comerciale aflate pe malul stâng al lacului Snagov; III.4.1.5. Organizarea unor activități de colectare a deșeurilor din perimetrul ANPLS.

IV. Transport și comunicație IV.1. Alei, poteci, drumuri, străzi

IV.1.1. Segmentarea zonelor de vegetație (fitocenozelor), a biocenozelor; IV.1.2. Circulația oamenilor pe respectivele căi de comunicație implică intervenția acestora în evoluția habitatelor (aruncarea de gunoaie nereciclabile, de semințe sau fructe, calcarea vegetației, distrugerea unor arbori etc.). IV.1.3. Fragmentarea habitatelor prin drumuri sau alte construcţii împiedică schimbul de gene între specii şi astfel favorizează eroziunea genetică. IV.1.4. Impiedică dezvoltarea naturală a unor habitate, le fragmentează reducându-le de fapt arealul. IV.1.5. Introducerea (neintenționată) a unor specii străine de fitocenoză respectivă (exotice sau nu).

IV.1.1.1. Realizarea unor trasee turistice bine marcate, semnalizate.

60

IV.1.6. Intervenția în dezvoltarea naturală a biocenozei.

IV.2. Existența pontoanelor mari în care sunt găzduite mai multe ambarcațiuni

IV.2.1. Produc curenți; IV.2.2. Deversează combustibil; IV.2.3. Se generează zgomot – vibrații; IV.2.4. Modifică chimismul apei; IV.2.5. Deranjează animalele care cuibăresc la mal sau pontele depuse în apropiere; IV.2.6. Distrug direct sau indirect (prin valurile pe care le produc) vegetația acvatică vasculară și fitoplanctonul care se dezvoltă la adâncimi mai mici, unde pot primi suficientă lumină.

IV.2.1.1. Delimitarea și limitarea perimetrului zonelor de andocare pentru ambarcațiuni și numărul acestora.

IV.3. Navigație

IV.3.1. Circulația cu ambarcațiuni de mare viteză (skijet) – se produc valuri puternice care lovindu-se de mal determină modificarea configurației acestuia. IV.3.2. Circulația cu bărci cu motoare de mică capacitate. IV.3.3. Circulația cu bărci cu vâsle, canoe etc. IV.3.4. În zonele de mal fără stufăriș, valurile puternice aruncă pe uscat vegetația acvatică natantă care nu se mai poate dezvolta decât în golfulețe liniștite; în porțiunile de mal protejate de valuri găsim și vegetație acvatică natantă, dar și/sau deșeuri de plastic sau altele. IV.3.5. Speciile flotante în ape puțin adânci, spre mal nu se mai pot dezvolta în cazul formării de curenți puternici. IV.3.6. Speciile de plante înrădăcinate spre mal (speciile helobiale sau amfibii) sunt de asemenea distruse.

IV.3.1. Delimitarea unor culoare pentru navigație, sport sau alte activități nautice. IV.3.2. Definirea unor clase de ambarcațiuni care să aibă acces pe Lacul Snagov.

V. Timpul liber și turismul

V.1. Sportul și structurile amenajate de petrecerea timpului liber (terenuri de sport, camping, alte complexe pentru sport și petrecerea timpului liber);

V.1.1. Pe malul stâng al lacului se practică pescuitul, plimbările şi se desfăşoară activităţi de campare. În locurile în care se pescuieşte, precum şi în cele în care se instalează corturi şi grătare vegetaţia erbacee este de obicei distrusă în totalitate. La marginea lacului stuful este tăiat pentru a se crea mai mult spaţiu, iar plantele acvatice sunt scoase şi aruncate

V.1.1. Delimitarea și amenajarea unor locuri de campat care să nu afecteze ecosistemele. V.1.2. Amenajarea unor locuri de colectare selectivă a deșeurilor. V.1.3. Obligativitatea existenței canalizării pentru grupurile sanitare și

61

pe mal pentru a nu se încurca în undiţe. V.1.2. Complexele sportive implică: - amenajarea de grupuri sanitare și locuințe (loc de campare), - construire de pontoane; - depozite de deșeuri menajere; - deversare de ape uzate de la grupurile sanitare. - amenajarea malului, betonare; - distrugerea stufărișului și a vegetației acvatice de la mal și din imediata apropiere a acestuia; - distrugerea vegetației acvatice din dreptul complexelor și de pe căile de acces (ale bărcilor) la complex. - modificarea chimismului apei – eutofizare, otrăvirea apei. - oportunitatea introducerii unor specii străine (exotice sau nu).

menajere.

V.2. Plimbări, echitație și vehicule nemotorizate sau motorizate

V.2.1. Plimbări frecvente prin pădure (adesea cu mijloace motorizate – ATV), dar și pe lac (cu ambarcațiuni cu motoare puternice, skijet-uri, mai rar cu bărci cu vâsle sau cu motoare mai mici) – valuri puternice care lovesc malul; V.2.2. Sunetele mai puternice de 50-60 de decibeli produse de deplasarea cu astfel de ambarcațiuni cauzează un stres asupra animalelor, care duce la modificări fiziologice, expunerea la prădători și manifestarea unui comportament nenatural; V.2.3. Zgomotul puternic interferează cu procesul de comunicare și de orientare în spațiu sau navigare; V.2.4. Zgomotele puternice duc la scăderea habitatului utilizabil, în sensul că animalele părăsesc zonele cu un stres acustic susținut și apoi le evită; V.2.5. Pe termen lung, un astfel de stres cauzează boli, mortalitate timpurie și scade rata și output-ul reproductiv; V.2.6. Ambarcațiunile care se deplasează cu viteză pot provoca leziuni sau moartea animalelor aflate în

V.2.1.1. Interzicerea totală a ski-jet-urilor și a bărcilor cu motor puternic și viteză ridicată; V.2.1.2. Promovarea mijloacelor clasice pentru plimbări pe lac și a sporturilor tradiționale (ex.: canoe);

62

cale, deoarece acestea nu se pot feri suficient de repede; V.2.7. Distrug sau inundă refugiile construite în mal de broaște, vidre, bizami etc. V.2.8. Deversarea de combustibili de la ambarcațiunile motorizate. V.2.9. Circulația mașinilor pe drumurile asfaltate sau nu din apropierea malului și a ATV-urilor pe toate celelate căi de comunicație (de altfel foarte multe) din pădure. V.2.10. Modificarea structurii malului – este impiedicată dezvoltarea unor specii de plante acvatice. V.2.11. Modificarea chimismului apei – determină distrugerea vegetației acvatice de mal și a fito- și zooplanctonului. V.2.12. Dispar locurile de depunere a pontei (amfibieni, insecte) și locurile de cuibărit ale aunor specii de păsări. V.2.13. Îndepărtează speciile de mamifere de apă care se hrănesc cu pește. V.2.14. Reducerea cantitativă a peștelui din lac. V.2.15. Poluarea atmosferică a zonelor în care circulă vehicule motorizate. V.2.16. Zgomotul motoarelor și însăși vehiculelor sperie animalele. V.2.17. Zgomotul produs de ambarcațiunile care circulă pe lac afectează peștii. V.2.18. Vehiculele strivesc (distrug) vegetația, uneori specii rare de orhidee, care cresc chiar la marginea drumului. V.2.19. Valurile mari pot să inunde cuiburile păsărilor și/sau să le desprindă din stuf.

V.3. Alte sporturi în aer liber și alte activități de petrecere a timpului liber și de turism

V.3.1. Sunetele puternice declanșate de aceste manifestări cauzează aceleași probleme ca și în cazul motoarelor puternice. V.3.2. Focurile de artificii și petardele pot provoca

V.3.1.1. Menținerea unui nivel al zgomotului de fond mai mic de 45 de decibeli în perimetrul ariei protejate, stipulat prin Directiva Europeană

63

incendii, distrugând habitatele naturale și omorând numeroși indivizi. V.3.3. Substanțele chimice folosite în produsele pirotehnice împiedică metamorfoza larvelor de amfibieni și dereglări hormonale la toate grupele de vertebrate, împiedicând creșterea. V.3.4. Folosirea culorilor stridente (roșu, portocliu etc.) provoacă panică.

(2002/49/EC), nivel care corespunde „zgomotului de fundal”. V.3.1.2. Utilizarea culorilor naturale, de camuflaj.

VI. Poluarea și alte impacturi ale activităților umane

VI.1. Poluarea apei, solului și aerului

VI.1.1. Prezenţa maşinilor în pădure, adesea chiar pe malul lacului, duce atât la poluarea aerului, cât şi la cea a solului – deversarea de combustibili (accidental sau voit) în apă sau sol; scurgerile de combustibil sau alte substanţe pe sol determină modificări ale proprietăţilor chimice şi fizice ale acestuia, cu impact negativ direct asupra florei care este adesea strict legată de anumiţi parametri ai mediului în care trăiesc. VI.1.2. Evaporarea unor combustibili în aer. VI.1.3. Aruncarea gunoiului menajer în apă sau pe sol. VI.1.4. Deversarea apelor uzate de la zonele rezidențiale, complexele sportive, punctele comerciale (restaurante) etc. VI.1.5. Poluarea cu metale grele. Mercurul este un metal greu radioactiv și care se acumulează în organismul animal, ducând în final la moarte; în acest sens, cele mai expuse categorii trofice sunt prădătorii finali (C3) – vidra, păsările răpitoare, somni, deoarece aceștia acumulează toată cantitatea de mercur din restul verigilor. Această acumulare este deopotrivă periculoasă pentru populația locală care consumă pește din apele unde au fost deversate metale grele.

VI.1.1.1. Aplicarea unor amenzi drastice persoanelor care deversează astfel de substanțe în lac sau în habitatele naturale. VI.1.1.2. Promovarea colectării selective a deșeurilor și amenajarea (în colaborare cu autoritățile locale) a unor locuri speciale pentru colectarea deșeurilor periculoase. VI.1.1.3. Atenționarea oamenilor cu privire la nivelul noxelor din perimetrul ANPLS.

VI.2. Alte forme de poluare sau alte forme asociate de poluare

VI.2.1. Poluare sonoră: zgomotul și strălucirea produse de petarde; vibrații de la skijet-uri. VI.2.2. Poluarea cu surse luminoase: focuri de artificii, petarde, reflectoare.

VI.2.1.1. Interzicerea ambarcațiunilor de mare putere (valuri mari, puternice) și utilizării produselor pirotehnice.

VI.3. Tasarea, frecventarea în exces

VI.3.1. Produce întreruperi ale covorului vegetal. VI.3.2. Sunt călcate plante rare care și așa au un

VI.3.1.1. Interzicerea unor activități de recreere (plimbări, picnic, campare) în

64

efectiv redus. VI.3.3. Sunt distruse unele nevertebrate și locurile lor de depunere a pontei. VI.3.4. Influențează comportamentul unor vertebrate care vor evita să caute hrana sau adăpost în locuri frecventate de oameni.

afara suprafețelor delimitate.

VI.4. Manevre militare IV.4.1. Exerciţiile care se fac pe lac şi în pădure produc stres animalelor.

IV.4.1.1. Realizarea unui program de antrenament în colaborare cu MAN, astfel încat impactul să fie diminuat la minimum posibil în eventualitatea în care nu sunt disponibile alte areale pentru aceste antrenamente.

VI.5. Vandalism

VI.5.1. Distrugerea semnalizării zonelor restricționate sau restricțiilor care se impun în unele zone. VI.5.2. Nerespectarea restricțiilor conform semnalizării.

VI.5.1.1. Monitorizarea spațiului rezervației și aplicarea de sancțiuni pentru infracțiuni de acest tip.

VII. Schimbări ale condițiilor hidraulice provocate de om

VII.1. Acoperirea, asanarea. VII.2. Adăugarea de sol și rocă pentru a mări suprafața terestră.

VII.1.1. În prezent în Zona de la Siliștea Snagovului deși a fost asanată se mai formează bălți primavara și toamna, iar vara ocazional acestea se mențin, în anii mai ploioși. VII.1.2. Dispar habitate. VII.1.3. Dispar specii de plante și animale. VII.1.4. Solul rezultat de la săparea fundațiilor locuințelor, rumeguș și alte materiale rezultate din construcții sunt aruncate în apa lacului. VII.1.5. Aceasta determină modificarea profilului fundului lacului și a chimismului apei. VII.1.6. Distrugerea vegetației fixate de pe fundul

VII.1.1.1. Monitorizarea speciilor rare din zonele umede și aplicarea rapidă a măsurilor de protecție și conservare în cazul unor perioade de secetă. VII.1.1.2. Interzicerea aruncării în apa lacului a oricărui tip de sol, indiferent de proveniență. VII.1.1.3. Interzicerea betonării malului. VII.1.1.4. Interzicerea creării unor noi condiții ecologice, distrugând anumite nișe preexistente și înlocuirea lor cu unele artificiale.

65

apei, dar și celei flotante sau natante din cauza modificării adâncimii și chimismului apei. VII.1.7. Modificarea compozitiei fito- și zooplanctonului. VII.1.8. Crearea unor insule artificiale.

VII.3. Modificarea profilului fundului și a zonelor umede conexe lacului (bălți, mlaștini, golfuri, gropi etc.) prin acoperirea (asanarea) sau drenarea lor, activități de drenare și managementul vegetației.

VII.3.1. Zonele umede conexe lacului pot fi cu usurință marcate de impactul antropic, majoritatea fiind golfuri, la care oamenii au acces direct prin pădure. VII.3.2. Deci pe această cale pot fi ușor introduse unele specii străine (Sagittaria latifolia). VII.3.3. Golfurile sunt protejate de valuri și curenți puternici deci aici se pot refugia unele specii care nu se mai pot dezvolta în lac (asociații cu Lemna sp., Iris pseudacorus etc.)

VII.3.1.1. Interzicerea oricăror activități care intervin asupra unității morfo-geologice și structurale a fundului lacului.

VII.4. Canalizarea

VII.4.1. Deversarea apelor reziduale de la zonele rezidențiale, complexele sportive, punctele comerciale (restaurante) etc. direct în lac - Se modifică chimismul apei din lac și implicit starea de conservare a speciilor existente.

VII.4.1.1. Sprijinirea/impulsionarea autorităților locale în vederea implementării unui sistem de canalizare funcțional care să colecteze toate apele reziduale evacuate de către riverani.

VII.5. Modificarea funcționării hidrografice

VII.5.1. Necorelearea debitelor de apă tranzitate prin lac cu condițiile de “viețuire” a speciilor sensibile poate conduce la dereglarea condițiilor de conservare.

VII.5.1.1. Realizarea de comun acord cu autoritățile din domeniu (apele romane) a unui calendar/program de tranzitare a debitelor de apă din amonte către aval prin ANPLS.

VII.6. Haldarea, depozite nepermanente de dragare

VII.6.1. Distrugerea vegetației de pe fundul apei și a celei flotante. VII.6.2. Depozitarea materialului vegetal dragat până cand acesta, degradându-se/descompunându-se duce la eutrofizarea apei. VII.6.3. Modificarea evidenta a compoziției fito și

VII.6.1. Interzicerea intervenției prin dragare asupra fundului lacului.

66

zooplanctonului. VII.6.4. Dispariția unor specii rare din zonele dragate (ex. Najas minorde la Siliștea Snagovului, spre Gruiu).

VII.7. Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale

VII.7.1. Îndiguirea (dig de beton) malurilor în cea mai mare parte. VII.7.2. Modificarea configurației malurilor prin lucrări de amenajare. VII.7.3. Amenajare unor plaje artificiale, sau utilizarea legală a unor porțiuni de mal în acest scop, ceea ce duce la: tasare, eutrofizare, poluare etc. VII.7.4. Distrugerea benzii de stuf sau degradarea acesteia. VII.7.5. Distrugerea unor populații de specii de plante rare și a condițiilor ecologice optime existenței acestora. VII.7.6. Distrugerea locurilor de depunere a pontei și de cuibărit pentru animale vertebrate și nevertebrate. VII.7.7. Modificarea compoziției sau diminuarea masivă a diversității fitoplanctonului din zonele de mal (vor supraviețui speciile cele mai rezistente la un grad de eutrofizare masivă a apei; acestea se pot dezvolta foarte mult ducând la “înflorirea apei”. VII.7.8. Modificarea compoziției zooplanctonului din zona de mal.

VII.7.1.1. Interzicerea creării unor structuri artificiale, indiferent de destinația lor.

VII.8. Catastrofe naturale și evenimente imprevizibile

VII.8.1. O eventuală creştere a nivelului apei ar putea duce la dispariţia unor specii de floră terestră. VII.8.2. Reducerea nivelului de apă din lac, fie din cauze naturale (secetă prelungită), fie din cauze antropice (extragerea apei din lac pentru diferite utilizări) duce la pierderea / degradarea habitatelor şi speciilor acvatice.

VII.8.1.1. Monitorizarea parametrilor ecologici, fizici și chimici ai lacului și stabilirea unui set de măsuri de urgență în cazul unor catastrofe.

VII.9. Acumulare de materii organice – eutrofizare

VII.9.1. Modificarea dinamicii nivelului de troficitate a apei, care influențează negativ fito și zooplanctonul.

VII.9.1.1. Să nu se intervină în evoluția biocenozei.

VII.10. Invazie de specii (plante, animale)

VII.10.1. Introducerea voită sau nu a unor specii exotice VII.10.2. Înmulțirea rapidă a unor specii autohtone (buruieni) în detrimentul altora determinată de

VII.10.1.1. Se impune urgent aplicarea unor măsuri de control a speciilor invazive; VII.10.1.2. Populaţia din zonă trebuie

67

eutrofizare Nelumbo nucifera, Sagitaria latifolia, Amorpha fruticosa, Parthenocyssus inserta, Bidens frondosa, B. tripartita etc. Cirsium vulgare, Erigeron annuus etc. VII.10.3. Au fost inventariate în ANPLS şi împrejurimi peste 30 specii alohtone. Una dintre cele mai abundente este Viţa canadiană care are tendinţa de a acoperi şi sufoca întreaga vegetaţie, inclusiv vegetaţia palustră. VII.10.4. Deși speciile invazive existente în momentul de față în Lacul Snagov nu au dus la schimbări drastice în compoziția faunei, riscul introducerii unei specii cu o reproducere și răspândire agresivă există. Specii precum somnii africani – Clarias sp. sau somnii americani – Ictalurus sp. ajung la talii ridicate (peste 1metru), au adaptabilitate ridicată, rată ridicată de reproducere și sunt prădători. Acești pot provoca modificări fundamentale în compoziția faunei de pești și vertebrate acvatice și fac concurență unui prădător natural din zonă – somnul (Silurus glanis). Testoasele de Florida, ajunse în lac vor supraviețui peste iarnă și duc la restrângerea arealului țestoasei europene de lac (Emys orbicularis) prin concurența pentru nișa trofică. Țestoasa europeană de lac este inclusă în Anexa 3 a OUG 57/2007 și este afectată de distrugerea și fragmentarea habitatelor în întreaga Europă.

educată în sensul de a nu cultiva specii exotice pe lac şi în apropierea acestuia; VII.10.1.3. Prezentări privind responsabilitățile asumate prin deținerea unui animal de companie. VII.10.1.4. Realizarea unui adăpost pentru specii alohtone – unde animalele de companie eliberate în perimetrul ariei protejate pot fi ținute.

VII.11. Relații între specii faunistice (relații de competiție, parazitism; prădătorism, antagonism cu speciile introduse)

VII.11.1. Sunt lăsați (aruncați) pui de animale domestice.

VII.11.1.1. Capturarea animalelor de companie abandonate și plasarea lor către un refugiu pentru animale.

VII.12. Poluare genetică

VII.12.1. Introducerea unor specii exotice capabile de hibridare cu speciile autohtone. VII.12.2. Speciile de Nymphaea (cv.) introduse se pot hibrida cu usurință cu speciile autohtone (N. alba). VII.12.3. Numeroase substanțe chimice au efect

VII.12.1.1. Interzicerea introducerii speciilor exotice fără aviz științific. VII.12.1.2. Monitorizarea substanțelor folosite în vecinătatea ANPLS sau în interiorul ariei.

68

mutagen, determinând alterarea materialului genetic al indivizilor. Mai mult, acestea pot provoca modificări ale structurii ADN-ului din celulele spermatice, rezultând urmași neviabili, malformați sau cu mutații nefavorabile pentru supraviețuire. Exemple: E-urile.

VII.13. Relații între speciile floristice: competiție, parazitism. VII.14. Alte forme asociate de competiție de floră.

VII.13.1. Dezvoltarea în exces a unor specii exotice în detrimetul unor specii autohtone, până la eliminarea acestora (Nelumbo nucifera – Nymphaea alba, Nuphar lutea).

VII.16. Lipsa de agenți de polenizare

VII.16.1. Dispariţia agenţilor de polenizare ar putea fi un factor natural de ameninţare a speciilor de orhidee. În locurile în care agricultura este intensivă, bazată pe utilizarea de pesticide, dar şi în pădurile în care se aplică tratamente împotriva dăunătorilor, secundar sunt afectate şi alte specii de nevertebrate. Lipsa agenţilor de polenizare (în cazul orhideelor, insectelor, fluturilor etc.), orhideele se multiplică doar vegetativ cee ce duce la eroziunea genetică a speciei şi, în final, la extincţie.

VII.16.1.1. Asigurarea condițiilor ecologice optime pentru existența polenizatorilor (insecte și alte nevertebrate).

VII.17. Alte procese naturale

VII.17.1. Reducerea heterogenității mediului acvatic (distrugerea macrofitelor acvatice natante și submerse, diminuarea raportului macrofite acvatice/ fitoplancton). VII.17.2. Animalele de companie (câini și pisici) odată abandonate într-un habitat natural se sălbăticesc foarte repede și devin prădători redutabili. VII.17.3. În timp ce pisicile atacă specii mici de mamifere (șoareci de pădure, pârși, cârtițe, orbeți) și reptile (șopârle, șerpi), câinii pot ataca și mamifere de talie mai mare (iepuri, păsări) sau vânează în haite consumând chiar și căprioare. VII.17.4. Pe lângă impactul direct, prin omorârea faunei sălbatice, aceste animale creează competiție nenaturală pentru prădătorii de aici.

VII.17.1.1. Adunarea câinilor și pisicilor din perimetrul rezervației și trimiterea lor către un centru de animale din vecinătate. VII.17.1.2. Realizarea unei campanii care să încurajeze trimiterea animalelor de companie către adăposturi sau punerea lor spre adopție.

69

B.1. INFORMAȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE: PERSPECTIVA ISTORICĂ

B.1.1. Arheologie și istorie

Localitățile comunei sunt răsfirate în teritoriu, fiind dezvoltate de-a lungul drumului județean DJ 101 B și a malului lacului Snagov.

Tipologia morfologică a satelor este de tip alveolar determinată de forma de relief – campie, dezvoltate linear de-a lungul drumului și a malului lacului.

Conform “Marelui Dicţionar Geografic al României” din 1902 elaborat de Societatea Geografică Română, fondată în 15 iunie 1875, Snagovul era moşie a statului pe care în 1864 s-au împroprietărit parte din locuitorii comunei Trestioara, plasa Vărbilău, judeţul Prahova. Numele comunei Snagov conform aceluiaşi "Dicţionar Geografic al României este luat de la balta Znagovului situat la nordul teritoriului".

Prima atestare documentară a localităţii Snagov, a cărei denumire anterioară era Dobruşeşti (Dobroşeşti), a fost în anul 1441, iunie 30. În acelaşi an este atestată şi localitatea Ghermăneşti, iar localitatea Tâncăbeşti a fost atestată în anul 1482, martie 28.

Localitatea Vlădiceasca, a cărei denumire anterioară era Mitropolia, era un cătun al Tâncăbeştilor.

Zona în care se înscrie comuna Snagov poartă mărturii materiale ale prezenţei omului din timpuri străvechi. Investigaţiile arheologice au făcut posibilă constatarea că pe acest teritoriu viaţa oamenilor s-a continuat neîntrerupt. În acest context pot fi incluse descoperirile atribuite epocilor pietrei şlefuite, bronzului, geto-dacică, de formare a poporului român şi a feudalismului timpuriu.

Pe ostrovul - insulă, în suprafață de 4,8 ha, situată în extremitatea nordică a lacului Snagov este amplasată Mănăstirea Snagov, important monument istoric și de artă, atestată din anul 1408, veche ctitorie probabil a lui Mircea cel Batrân, refăcută și restaurată de mai multe ori de domnitorii ce iau urmat, Vlad Țepeș, Mircea Ciobanu, important centru de cultură aici funcționând una din tipografiile înființate de domnitorul Constantin Brâncoveanu, având în frunte pe cărturarul Antim Ivireanul, care a tipărit aici primele cărți cu litere latine.

Mănăstirea Snagov este legată de domnia lui Vlad Țepeș, aici în incinta Mănăstirii, în fața altarului se vorbește că este înmormântat marele Voievod al Țării Românești – Vlad Țepeș.

Referitor la siturile arheologice, pe teritoriul comunei Snagov au fost identificate 33 de situri arheologice, cele mai vechi datând din epoca bronzului (Anexa nr. 27 la Anexă).

70

B.1.2. Folosința și managementul terenurilor în trecut

Referitor la folosința și managementul terenurilor comunei Snagov, în trecut, mai exact în perioada 20.03.2004, aceasta este prezentată, pe categorii de folosință, în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 7 - Bilanțul utilizării teritoriului la data de 20.03.2004

Specificare Suprafața (ha) %

TEREN AGRICOL, din care 3845,00 43,50

- arabil 3609,00 40,85

- livezi și pepiniere pomicole

117,00 1,30

- vii și pepiniere viticole 46,00 0,50

- pășuni 73,00 0,85

TEREN NEAGRICOL, din care

4990,00 56,50

- păduri 3639,00 41,20

- ape, bălți 762,00 8,60

- curți construcții 392,00 4,45

- drumuri 182,00 2,10

- neproductiv 12,00 0,15

TOTAL TERITORIU 8835,00 100,0

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Ilfov – 2004

B.1.2.1. Activitățile tradiționale desfășurate în zona lacului Snagov

În ceea ce privește viața din trecut a locuitorilor satului Snagov, s-au identificat următoarele activități tradiționale:

Construirea de locuințe și curți - țărănești; Păstoritul în zona Snagov; Apicultura; Transportul mărfurilor; Practicarea comerțului, a trocului de mărfuri; Pescuitul cu setca, ostia, năvodul și undița, în anotimpul cald și la copcă, în

anotimpul rece, practicat în special de snagoveni; Olăritul; Vânătoarea; Cusutul și brodatul manual al costumelor tradiționale;

71

Împletituri din nuiele de alun sau de răchită; Organizarea de serbări câmpenești.

B.2. INFORMAȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE: ÎN PREZENT

B.2.1. Comunitățile locale

Suprafaţa comunei Snagov este de 8.835 ha, din care teren intravilan peste 1.000 ha, teren agricol 2.860 ha şi păduri 3.500 ha.

Comuna Snagov are în componența cinci sate: Snagov, satul de reședință, Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești și Vlădiceasca.

Se învecineaza la nord cu comuna Ciolpani, la vest cu comuna Periș, la sud cu comuna Balotești, la sud – est cu comuna Moara Vlăsiei, iar la est și nord – est cu comuna Gruiu.

Localitățile rurale din cadrul comunei Snagov au evoluat treptat spre stadiul de periurban. Acest lucru a fost posibil în contextul oferit de condițiile apropierii de o mare zona urbană aflată într-o continuă dezvoltare, capitala Bucureşti. (www.primaria-snagov.ro, Accesat 14.02.2012).

B.2.2. Populația

Rezultatele recensământului locuințelor și populației din 2011, în comuna Snagov, județul Ilfov, se prezintă după cum urmează:

Număr clădiri:

Total: 3021, din care clădiri în care se află locuințe 2998. Număr locuințe:

Total: 4142, din care locuințe convenționale 4132. Numărul gospodăriilor populației: Total: 2471. În ceea ce privește populația stabilă a comunei Snagov, aceasta este prezentată în tabelul de mai jos. Tabel nr. 8 – Populația stabilă după etnie, categorii de localități, în comuna Snagov, județul Ilfov

Populația stabilă după etnie Județul Ilfov Snagov Total 364241 6773 Română 343730 6727

Maghiară 303 4

Romă 15372 12

72

Germană 105 *

Turcă 517 -

Macedoneană 152 -

Greacă 113 3

Evreiască 106 *

Alte etnii1 2367 17 Etnie nedeclarată 1476 6

*rubricile marcate cu * semnifică număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3) 1cuprinde și toate celelalte etnii neprecizate în coloanele 2 – 9, respectiv: armeană, italiană, rusă – lipoveană, ucraineană, bulgară, tătară, poloneză, sârbă, ruteană, albaneză, croată, cehă și slovacă. (sursa: www.primaria-snagov.ro, Accesat 08.05.2012).

B.2.3. Infrastructura locală

În comuna Snagov funcţionează:

patru şcoli generale din învăţământul primar şi gimnazial cu un număr de 22 săli de clase și cabinete şcolare, o sală de gimnastică şi un atelier şcolar;

patru grădiniţe; Liceul teoretic “Mihail Kogălniceanu” cu un număr de 16 săli de clasă şi

cabinete şcolare, o sală de gimnastică, 3 ateliere şcolare. Elevii din aceste şcoli participă anual la olimpiadele naţionale ajungând până în etapele finale.

În comuna Snagov funcţionează un număr de trei dispensare umane, în care își desfășoară activitatea un număr de cinci medici de familie, care dispun de condiţii şi aparatură medicală adecvată profilului, trei cabinete stomatologice din care unul particular şi trei farmacii.

În ceea ce privește infrastructura, în prezent se execută reţeaua de alimentare cu gaze naturale.

De asemenea, sunt întocmite documentaţiile şi înaintate în vederea obţinerii finanţării pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi a canalizării în toate localităţile componente ale comunei Snagov.

Iluminatul public a fost modernizat în toate satele comunei.

73

B.2.4. Factori interesați

Se consideră factori interesați toate acele instituții, organizații, operatori economici sau chiar persoane fizice, care au interese deosebite asupra ariei protejate.

Prin urmare instituțiile și organizațiile cu responsabilități directe și indirecte ale Rezervației Naturale Lacul Snagov sunt următoarele:

1) Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Ilfov; 2) Agenția Națională de Protectia Mediului – Ilfov; 3) Ministerul Mediului și Pădurilor; 4) Ocolul Silvic Snagov; 5) Primăriile locale (riveranii lacului Snagov):

6) Primăria Snagov ; 7) Primăria Gruiu; 8) Primăria Ciolpani;

9) Poliția comunitară / locală Snagov; 10) Jandarmeria Snagov; 11) Administrația Națională Apele Romane – SGA Ilfov – București; 12) Căpitania “Lac Snagov” – Oficiul de Căpitanie Snagov; 13) Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. Pe lângă factorii care prezintă interes direct pentru aria protejată mai pot fi menționati și alți factori interesați, deținatori sau administratori de terenuri sau de construcții din imediata apropiere a acesteia, precum și instituții și organizații guvernamentale sau neguvernamentale care desfășoară activități sau care sunt interesate în promovarea activităților din domeniul protecției naturii.

De asemenea, modul de gospodărire al ariei protejate este influențat în mod semnificativ de factorii de decizie de la nivel național, județean și local, motiv pentru care aceștia sunt considerați factori interesați cu rol deosebit pentru management.

B.2.5. Folosința actuală a terenurilor

În prezent nu există date publice oficiale referitoare la situația actuală a utilizării terenului.

B.2.6. Desemnarea prezentă pentru conservare

În stabilirea scopului și regimului de management specific unei categorii anume de arie naturală protejată, pe lângă factorii abiotici analizați, o pondere

74

semnificativă o dețin elementele biotice de interes științific, îndeosebi cele care prezintă importanță conservativă comunitară și națională.

Anexa nr. 28 la Anexă conține inventarul speciilor identificate în cuprinsul ANPLS și împrejurimi, alături de statutul de conservare, așa cum este reglementat prin legislația în vigoare. La acestea am adăugat statutul de conservare la nivel local apreciat în funcție de condițiile staționale și raportat la nivelul impactului antropic din amplasament.

B.2.7. Facilitățile pentru activitățile educative

În prezent activitățile educative presupun:

Prezentarea ANPLS în școlile din zonă; Organizarea acțiunilor de voluntariate; Realizarea de concursuri tematice pe teme de protecție a mediului

înconjurător. B.2.8. Utilizarea și facilități pentru practicarea ecoturismului

După un proces de anvergură în care s-au implicat nume academice sonore la nivel internaţional (Hawkins, 1994; Carter & Lowman, 1994; Goodwin, 1996; Liddle, 1997; Dowling, 1997, 1998; Fennell, 1998,1999; Wearing & Neil, 1999; Honey, 1999), precum şi Organizaţia Mondială a Turismului (1999), ecoturismul a beneficiat de un mod de definire unanim acceptat (Declaraţia de la Quebec, UNEP/OMT, 2002). În concordanţă cu aceasta, ecoturismul este o formă de turism alternativ şi trebuie să includă spre definire următoarele elemente:

1) produsul are la bază natura şi elementele sale; 2) managementul ecologic în slujba unui impact minim; 3) contribuţie în conservare; 4) contribuţie la bunăstarea comunităţilor locale; 5) educaţie ecologică. Ținând cont de aceste aspecte, dezvoltarea și promovarea ecoturismului în ANPLS, reprezintă un instrument pentru conservarea acesteia, ce se poate contura în diferite feluri, cum ar fi:

1) dezvoltarea de surse alternative de venit pentru comunitățile locale; 2) încurajarea dezvoltării durabile la nivel local a comunităților din zona

ANPLS; 3) conștientizarea populației locale și a turiștilor de importanță științifică a

ANPLS. Activitățile ecoturistice ce pot fi dezvoltate în interiorul ANPLS sunt studierea naturii, florei și faunei, fotografierea, pictura peisajelor, canotajul, practicarea

75

activităților de bird – watching, cunoașterea și învățarea unor meșteșuguri tradiționale etc.

Realizarea circuitelor tematice organizate în cadrul ANPLS, includ activități de descoperire, de apreciere și interpretare a mediului natural; acestea ocupând o poziţie dominantă în ceea ce priveşte activitatea în aer liber, care se prezintă în esență ca un mijloc de deplasare în natură.

La acestea se adaugă ecoturismul specializat - științific, pentru oamenii de știință, studenți, doctoranzi, precum și a ecoturismului rural, în cadrul căruia turiștii sunt găzduiți și ghidați de localnici.

Ca și obiectiv turistic de importanță medievală al regiunii, datorită istoriei, arhitecturii și legendelor sale este Mănăstirea Snagov. Din vechiul complex mănăstiresc, astăzi mai pot fi văzute frumoasa biserică în stil bizantin (reconstruită în perioada 1512 - 1517 de către voievodul Neagoe Basarab) și ruinele celorlalte construcții.

O altă atracție o constituie zona de promenadă de la Snagov-Parc (acces prin Ciolpani), împreuna cu Restaurantul Vânătorul, care a fost gazda pe durata celei de-a doua ediții a "Festivalului pentru Mileniul III - Lacul Snagov", desfășurată între 3 - 13 mai 2001.

În ceea ce privesc facilitățile necesare practicării în condiții optime a ecoturismului, se poate preciza faptul că majoritatea legăturilor rutiere, la nivelul comunei Snagov, sunt modernizate.

Astfel prin intermediul drumului naţional DN 1 se asigură legătura cu comunele vecine Ciolpani şi Baloteşti (apoi mai departe cu municipiul Bucureşti), prin intermediul drumului judeţean DJ 101B se asigură legătura cu comunele vecine Periş şi Gruiu, prin intermediul drumului judeţean DJ 101M se asigură legătura dotărilor situate pe malul nord-vestic al lacului Snagov cu comuna Ciolpani şi DN 1, prin intermediul drumului judeţean DJ 111 se asigură legătura dotărilor situate pe malul nord-vestic al lacului Snagov cu localitatea Izvorani (comuna Ciolpani), iar prin intermediul drumului comunal DC 184 se asigură legătura localităţii Ghermăneşti cu comuna Moara Vlăsiei.

C. SCOP, TEME ȘI OBIECTIVE

Scopul managementului ANPLS îl constituie îmbinarea armonioasă a conservării patrimoniului natural cu ecoturismul, promovarea valorilor istorice şi culturale, susţinerea economiei locale în beneficiul comunităţilor din jurul ariei protejate şi a publicului larg.

Temele Planului de Management al ANPLS sunt următoarele:

1) Managementul biodiversităţii; 2) Educaţie, conştientizare şi comunicare;

76

3) Managementul ecoturismului şi activităţilor de recreere; 4) Susţinerea patrimoniului istoric şi cultural local, a economiei locale şi a

comunităţilor umane din jurul ariei protejate; 5) Administrarea şi managementul efectiv al ariei protejate; Planul de activitate este prezentat sub forma unor tabele cu acțiuni prioritizate pentru fiecare obiectiv și temă din planul de management. Prioritizarea se face după cum urmează:

Prioritatea 1 – se atribuie acțiunilor care trebuie să se desfășoare în perioada de implementare a planului de management, nu există nici o scuză pentru eșec;

Prioritatea 2 – acțiuni ce ar trebui finalizate; Prioritatea 3 – acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și / sau

resurse. În tabelele de mai jos sunt prezentate acțiunile planificate pentru fiecare temă a Planului de Management al ANPLS.

77

Tabel nr. 9 – Obiective și Acțiuni de management pentru tema: “Managementul Biodiversității”

TEMA

1. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

Obiectiv Menţinerea habitatelor şi populaţiilor de specii de interes comunitar şi naţional BUGET Acţiuni de

management Indicatori de

realizare Priori- tatea

Activitate la nivel de semestru Parteneri pentru implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 1.1. Actualizarea

permanentă a inventarelor floristice şi faunistice

Bază de date completă a florei şi faunei din ANPLS, a habitatelor de interes comunitar şi a altor comunităţi vegetale, dinamica acestora

1

Biologi specialişti pe diversele grupe de organisme, ONG-uri profesionale, institute de cercetare

10.000€ (5 x 2000€ în 5 ani)

1.2. Monitorizarea populaţiilor speciilor de interes comunitar şi naţional şi a habitatelor Natura 2000

Rapoarte anuale sau semestriale, după caz privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional

1

Biologi specialişti pe diversele grupe de organisme, ONG-uri profesionale, institute de cercetare

10.000€ (5 x 2000€ în 5 ani)

1.3. Cartarea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar şi naţional

Hărţi de distribuţie a habitatelor şi speciilor din aria protejată

1

Experţi cartare, GIS împreună cu experţi biologi

10.000€

1.4. Implementarea unor măsuri pentru controlul unor specii alohtone invazive

Limitarea ariei de distribuţie a speciilor invazive semnalate

1 Experţi biologi, ONG-uri profesionale, voluntari

180.000€ (3 ani x 20.000€ x 3 intervenții/an)

78

1.5. Implementarea unor măsuri pentru protejarea unor habitate şi specii de interes comunitar şi naţional

Conservarea adecvată a unor habitate şi specii de interes comunitar şi naţional

1 Experţi biologi, ONG-uri profesionale

100.000€ (5 specii, 4.000€/an)

1.6. Monitorizarea impactului activităţilor antropice asupra biodiversităţii şi peisajului

Hărţi de risc

1

Experţi biologi, ONG-uri profesionale, voluntari

2.500€ (500€/an)

1.7. Monitorizarea calităţii componentelor abiotice

Identificarea factorilor de risc

1

APM, unităţi de cercetare

5.000€ (1.000€/an)

Tabel nr. 7 – Obiective și Acțiuni de management pentru tema:“Educație, Conștientizare și Comunicare”

TEMA

2. EDUCAŢIE, CONŞTIENTIZARE ŞI COMUNICARE

Obiectiv Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a altor factori interesați faţă de valorile ariei, formarea percepţiei şi comportamentului vizitatorilor în spiritul protejării patrimoniului istoric, cultural și natural al Rezervației Naturale Protejate Lacul Snagov

Acţiuni de management

Ținta Priori- tatea

Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentru implementare

BUGET Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 2.1. Educarea ecologică a comunităţilor locale şi a tinerei generaţii prin implementarea unui program de educaţie ecologică în instituţiile de învăţământ din zona ariei naturale

Creşterea responsabilității pentru ocrotirea naturii

2

Fundația Snagov, Inspectoratul școlar județean Ilfov prin unitățile de învățământ, specialiști din universități și alte unități de cercetare, autoritățile de mediu competente

25.000€ (5.000€/an)

2.2. Elaborarea și difuzarea

Promovarea ANPLS, creșterea

2

Experți de mediu

7.500€ (1.500€/an)

79

de pliante și materiale promoționale cu caracter informativ/educativ

responsabilității pentru protecția naturii

2.3. Actualizarea permanentă a paginii web a ANPLS

O excelentă informare a factorilor interesați

1

Voluntari 1.500€ (300€/an)

2.4. Articole, interviuri, emisiuni în media despre ANPLS

Promovarea ANPLS

2

Mass-media regională și națională

2.500€ (500€/an)

2.5. Încurajarea implicării școlilor, cluburilor, asociațiilor de mediu în acțiuni legate de protejarea ANPLS

Creșterea responsabilității pentru ocrotirea naturii

2

Școli, ONG-uri

2.500€ (500€/an)

2.6. Organizarea de concursuri şi acţiuni educative pentru copii şi adulţi

2 Școli, sponsori 2.500€ (500€/an)

2.7. Prezentarea ariei protejate cu obiectivele sale în cadrul comunității locale cu ocazia diferitelor evenimente

2 Autoritățile locale 2.500€ (500€/an)

2.8. Realizarea unor indicatoare și a panourilor informative și de atenționare

1 Autoritățile locale 25.000€

Tabel nr. 8 – Obiective și Acțiuni de management pentru tema:“Managementul ecoturismului și a activităților de recreere”

TEMA

3. MANAGEMENTUL ECOTURISMULUI ȘI A ACTIVITĂȚILOR DE RECREERE

Obiectiv Asigurarea oportunităţilor pentru ca ecoturismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a Rezervației Naturale Protejate Lacul Snagov


Țintă Priori- tatea

Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentru

BUGET Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

80

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare

3.1. Operarea programelor turistice aprobate

Atragerea de fonduri pentru arie

1

Fundatia Snagov

25.000€

3.2. Crearea unor trasee turistice tematice

Protejarea speciilor și habitatelor

2 Fundația Snagov, experți de mediu

2.500€

3.3. Delimitarea și amenajarea unor zone de campare,de colectare selectivă a deșeurilor și de parcare

Protejarea speciilor și habitatelor, atragerea de fonduri pentru arie

1 Fundația Snagov, primăriile locale, Directia Silvică Ilfov

5.000€

3.4. Reglementarea accesului cu autovehicule / ambarcaţiuni în arie

Protejarea speciilor și habitatelor, atragerea de fonduri pentru arie

2 Fundația Snagov

5.000€

3.5. Realizarea de materiale de promovare a eco-turismului (hărți, ghiduri etc.)

Promovarea eco-turismului în arie

1

Fundația Snagov

7.500€

3.6. Crearea unui al doilea centru de informare pe malul stâng al Lacului Snagov

Informarea turiștilor și a altor factori interesați, promovarea imaginii ANPLS, atragerea de fonduri prin autofinanțare

Fundația Snagov

125.000€

Tabel nr. 9 – Obiective și Acțiuni de management pentru tema:“Administrarea și Managementul efectiv al ariei protejate”

TEMA

4. ADMINISTRAREA ȘI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

Obiectiv Administrarea ariei prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor şi pentru recunoaşterea locală, naţională şi internaţională a Rezervației Naturale Protejate Lacul Snagov

BUGET

81


ȚINTĂ Priori- tatea

Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentru

implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 4.1. Avizarea și supravegherea activităților din arie

Conservarea habitatelor și speciilor de floră și faună

1

Experți de mediu, autorități de mediu

175.000€ (35.000€/an benzina, servicii, etc.)

4.2. Atragerea de surse de finanțare

Fonduri pentru susținerea activității Custodelui

1

Fundația Snagov

4.3. Menținerea colaborărilor existente și informarea și/sau atragerea ONG-urilor, autorităților publice locale și naționale, precum și a mass-mediei pentru aplicarea PM

Implicarea factorilor interesați și responsabili de managementul ariei

1 Autorități publice locale și naționale, mass-media, ONG-uri

2.500€ (500€/an)

4.4. Elaborarea planurilor de lucru anuale bazate pe PM

Implementarea adecvată a PM

1

2.500€ (500€/an)

4.5. Implementarea regulamentului de funcționare a ariei

Aplicarea și respectarea regulamentului

1

Garda de mediu, poliție, primărie, APM, Apele Române, Jandarmerie

50.000€ (10.000€/an – servicii avocati, studii, deplasari, etc.)

4.6. Dotare cu echipamente de prezentare pentru public și culegere a informațiilor din arie (videoproiector utilizabil si outdoor, 2 notebook-uri si 2 ecrane pentru prezentari multimedia la sediu si in deplasari, o camera foto + video de mare rezolutie cu teleobiectiv si lentile macro, functii de noapte, 2 seturi de echipamente de masura mobile care sa permita determinarea unor parametrii chimici ai apei, seturi de baterii/

Eficientizarea activităților de management

2

Fundația Snagov

25.000€

82

acumulatori, o imprimanta color) 4.7. Promovarea și susținerea cercetărilor științifice în folosul managementului ariei

Documentarea științifică adecvată

2 Instituții de cercetare

2.500€ (500€/an)

4.8. Combaterea braconajului/culegerea ilegală de floră și faună

Menținerea în stare adecvată de conservare

1 APM, gardă de mediu, Poliție, jandarmerie

2.500€ (500€/an)

4.9. Stabilirea de măsuri concrete cu administrațiile publice locale, administratorii și proprietarii de terenuri din ANPLS și vecinătatea acestuia privind colectarea selectivă a deșeurilor

1 Fundația Snagov

10.000 € (2.000€/an - întâlniri periodice, deplasări – constatări in teren, diferite panouri de 2 x 1 m amplasate sau înlocuite în zonele de acces public, consumabile: afișe și formulare pentru noutăți și campanii etc.)

4.10. Activități de cadastru pentru arie, realizarea profilului batimetric al lacului

2 Fundația Snagov

120.000 €

Propunerea de extindere a ANPLS prin proiecte viitoare si unificarea cu ANPPS

Fundația Snagov

2.500 Euro (servicii – experți de mediu)

Propunerea unei zone tampon pentru ANPLS care să limiteze factorii antropici din vecinătatea ariei

Fundația Snagov

2.500 Euro (servicii – experți de mediu)

Tabel nr. 10 – Obiective și Acțiuni de management pentru tema:“Susținerea patrimoniului cultural local și a comunităților umane din jurul ariei protejate”

TEMA 5. SUSȚINEREA PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A COMUNITĂȚILOR UMANE DIN JURUL ARIEI PROTEJATE

Obiectiv Menţinerea şi promovarea valorilor culturale şi a activităților tradiţionale Acţiuni de

management ȚINTĂ Priori-

tatea Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentru

implementare BUGET

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

5.1. Informarea comunităților Îndreptarea atenției 2 ONG-uri de mediu, 1.500€ (300€/an)

83

asupra oportunităților de finanțare și sprijin pentru elaborarea și implementarea proiectelor

comunităților umane către activități prietenoase cu aria

instituții și persoane fizice care pot deține calitatea de solicitant sau partener de proiect

5.2. Promovarea arhitecturii tradiționale (case, garduri) și a tehnicilor tradiționale de construcție prin prevederile documentațiilor de urbanism și ale regulamentelor aferente acestora

Îmbunătățirea aspectului general al peisajului din vecinătatea ariei naturale

1

Autorități locale 1.000€ (200€/an)

5.3. Activități de lobby pentru menținerea practicilor tradiționale

Conservarea tradițiilor

1

Comunitatea locală, autoritățile locale

1.500€ (300€/an)

5.4. Promovarea obiectivelor culturale și istorice

Articole de specialitate şi promovare mass-media

1 Mass-media regională și națională

1.000€ (200€/an)

84

D. PROGRAM DE MONITORIZARE

Rolul programului de monitorizare este acela de a urmări modul în care se respectă și se aplică prevederile Planului de Management al Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov.

De asemenea, prin acest program se poate observa și desfășurarea activităților propuse în plan.

Tabel nr. 11 – Monitorizarea implementării Planului de Management

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

OBIECTIV Realizarea monitorizării sistematice a rezultatelor și eficienței planului de management și adaptarea corespunzătoare a acestuia

Modalitatea / mijloacele de monitorizare

Acțiunea de management relevantă

Frecvența:

R – regulat

C–continuu

S – la solicitare

Indicator al monitorizării

Managementul biodiversității

Elaborarea raportului anual privind inventarul speciilor și habitatelor

R % din suprafata

Elaborarea raportului trimestrial privind acțiunile întreprinse pentru combaterea braconajului

R Nr. de actiuni

Inventarul studiilor și lucrărilor științifice despre ANPLS

S Nr. de lucrări

Managementul ecoturismului și al activităților de recreere

Analiza desfasurării și implementării programelor turistice

R, S Nr. de programe operate

Elaborarea unor chestionare de evaluare a impactului turistic

R Nr. de turiști interpelați

85

Susținerea patrimoniului cultural local și a comunităților umane din jurul ariei protejate

Realizarea de parteneriate R Nr. de programe operate

Evaluarea gradului de elaborare și implementare a strategiei de turism

R Proiecte implementate cu succes

Educație, Conștientizare și Comunicare

Analiza desfășurării și implementării programelor turistice

R, S Nr. de programe operate

E. MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU HABITATELE ȘI SPECIILE NATURA 2000 DIN ANPLS

În sensul OUG 57/2007, modificată și completată de Legea nr. 49/2011, termenul de „habitat natural” este zona terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. În contextul aceleiaşi ordonanţe, tipurile de habitate naturale de interes comunitar sunt acelea care, fie sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural, fie au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă, fie sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.

Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere, are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare, speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

Pentru păstrarea starii de conservare a habitatelor și speciilor Natura 2000, identificate în ANPLS, sunt necesare anumite măsuri de management care sunt prezentate în cele ce urmează.

Habitatele acvatice sunt extrem de sensibile la influenţa factorilor de mediu şi antropici. O serie de reglementări privitoare la aceste habitate sunt incluse în Directiva Cadru a Apelor (2000/60/E), Directiva Nitraţi (91/676/EEC), precum şi în alte documente legislative europene şi naţionale.

86

Măsurile care se impun în cazul Lacului Snagov vizează, după caz, aducerea la starea favorabilă de conservare a unor habitate (ex. habitatul 3160), menţinerea în stare de conservare favorabilă a unor habitate, extinderea suprafeţei unor habitate (ex. habitatul 3150).

Astfel, sunt necesare următoarele măsuri:

1) Eliminarea speciilor alohtone, fie ele invazive sau nu. Nelumbo nucifera este cel mai puternic competitor al speciilor acvatice de pe Lacul Snagov, dar mai ales pentru nufărul alb şi nufărul galben care sunt caracteristici habitatului 3160.

2) Interzicerea cultivării unor specii exotice pe lacul Snagov. În cazul nuferilor exotici, aceştia pot interacţiona cu cei autohtoni determinând ceea ce este cunoscut sub numele de poluare genetică.

3) Păstrarea malurilor lacului cât mai naturale, neîndiguite, pentru a permite dezvoltarea vegetaţiei caracteristice pentru această zonă (stufărișul). Deşi acest tip de vegetaţie nu este atribuit vreunui habitat Natura 2000, este un mediu de viaţă propice pentru foarte multe vieţuitoare, inclusiv dintre cele considerate de interes comunitar (ex. Aldrovanda vesiculosa, Marsileaquadrifolia, Caldesia parnassifolia, Lycaena dispar etc.)

4) Asigurarea conectivităţii lacului cu râul Ialomiţa astfel încât să fie posibilă migrarea peştilor;

5) Restricţionarea activităţilor recreative care sunt asociate cu perturbarea habitatelor (ex. ambarcaţiunile puternice, sporturi nautice, precum ski nautic, concursuri ale acestora, acrobatii etc.) care creează valuri mari și puternice în timpul deplasării, trebuie restricţionate la un culoar pe centrul lacului, astfel încât valurile să nu afecteze habitatele aflate pe marginea acestuia sau în cozi. Atât habitatul 3150, cât şi specia Aldrovanda vesiculosa se dezvoltă bine în condiţii de ape liniştite, lipsite de valuri.

87

In data de 15 decembrie 2007 a fost preluata custodia ANPLS de catre SC Snagov Tur SRL si a fost elaborat un Plan de Management initial depus la Ministerul Mediului si Devoltarii Durabile – Directia Protectia Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate prin adresa cu nr. 42592/18.12.2008.

REGULAMENTUL ANPLS

CAPITOLUL I – ÎNFIINȚAREA, SCOPUL ȘI MANAGEMENTUL ANPLS

Art. 1. ANPLS a fost înfiinţată prin HCM 894/1952 şi Legea 5/2000 – privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – secțiunea a III-a zone protejate.

Art. 2. ANPLS are ca scop protejarea și conservarea biodiversității din perimetrul desemnat, în concordanţă cu prevederile OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011.

Categoriile de valori incluse în perimentrul ariei sunt multiple: faunistice, botanice, peisagistice, istorice şi culturale. Un plus de valoare științifică și conservativă este conferit de habitatele și speciile de interes comunitar din Rețeaua Natura 2000 identificate pe teritoriul ANPLS și împrejurimi: 4 - 2 habitate (3150 Lacuri eutrofe naturale, 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale), 3 specii de plante (Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Caldesia parnassifolia), precum și specii de vertebrate și nevertebrate ca Helix pomatia, Carassius carassius, Bombina bombina, Accipiter brevipes etc.

Art. 3. Mangementul ANPLS este asigurat de societatea S.C. SNAGOV Tur S.R.L în baza Convenției de custodie a Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov, înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov sub nr. 20451 din 12.12.2007.

Art. 4. Îndrumarea ştiinţifică a Custodelui este asigurată de către experţi de mediu/ biologi, geologi etc., în baza unui contract de colaborare.

Art. 5. Eliberarea de avize pentru planuri/ proiecte/ activităţi în ANPLS şi, după caz, în vecinătatea acesteia se face de către Custode în baza recomandărilor experţilor de mediu.

CAPITOLUL II - REGLEMENTĂRI

Capitolul II a) Reglementarea activităților Custodelui ANPLS

Considerații generale

Art. 6. Custodele ANPLS organizează și desfășoară acțiuni pe raza ariei protejate, independent sau împreună cu organele abilitate prin lege pe diferite domenii (garda de mediu, poliție, jandarmerie, inspecția în construcții etc.), în vederea implementării legislaţiei specifice, a prevederilor planului de management şi a regulamentului rezervaţiei.

88

Art. 7. În cazul constatatării de către Custode a unui factor antropic a cărui impact și sau intensitate este considerat semnificativ, acesta trebuie să informeze de urgență instituțiile abilitate care să identifice persoanele implicate, să sisteze activitățile în derulare să intervină în regim de urgență asupra surselor generatoare de impact și să cuantifice pagubele precum și eventualele alternative/ soluții.

Art. 8. Custodele avizează activitățile de întreținere a marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative.

Capitolul II b) Reglementări privitoare la speciile și habitatele de interes comunitar, național și alte specii protejate

Art. 9. În perimetrul ANPLS sunt interzise activităţile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum și perturbări ale efectivelor speciilor de interes comunitar și național, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor din Rețeaua Natura 2000. Pentru protejarea și conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitățile din afara ANPLS care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

Art. 10. În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte și/sau activități care pot afecta semnificativ ANPLS, arie ce adăpostește specii şi habitate de interes comunitar, autoritățile competente pentru protecția mediului au obligația să țină seama de avizul Custodelui ANPLS.

Art. 11. În vederea protejării speciilor și habitatelor sălbatice autohtone din ANPLS sunt interzise următoarele activități:

a) Colectarea de specii de floră și capturarea speciilor de faună sălbatică, cu excepțiile celor prevăzute de Articolul 13 din prezentul Regulament;

b) Introducerea de specii alohtone (de exemplu, nuferi exotici, peşti exotici etc.) în ANPLS;

c) Realizarea de construcții/ investiții, cu excepția celor destinate administrării ANPLS și/ sau activităților de cercetare științifică, ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale;

Art. 12. Pe teritoriul ANPLS este interzisă arderea stufărișului, cu excepția lucrărilor prevăzute de către Administrația Națională Apele Române, prin direcțiile din subordine.

Art. 13. În cadrul ANPLS sunt permise următoarele activități:

a) Intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului și a avizului Custodelui ANPLS;

b) Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi a reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu

89

aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului și a Custodelui ANPLS;

c) Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul Custodelui ANPLS, în baza aprobării autorităţii publice centrale în domeniu;

f) În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza documentațiilor avizate de experții de mediu numiți de ANPLS.

Capitolul II c) Reglementarea activităților economice din ANPLS

Ecoturism, agrement, activități sportive

Art. 14. În cadrul ANPLS sunt permise următoarele activități, cu avizul și în condițiile/ limitările Custodelui:

a) Activități sportive, profesioniste tradiționale fără motoare (caiac, canoe, canotaj, etc.) însoțite de ambarcațiuni de tip catamaran cu motorizare de maxim 30CP;

b) Activități publice de ecoturism și de educație ecologică; c) Activități de agrement în zonele special amenajate și cu respectarea

prevederilor OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

d) Activități tradiționale specifice zonei; e) Organizarea de petreceri în spații special amenajate (închise, bine

antifonate, etc.); f) Vizitarea ANPLS în baza aprobării Custodelui și a achitării taxei de vizitare. Art. 15. În cadrul ANPLS sunt interzise următoarele activități:

a) Accesul ambarcațiunilor și echipajelor (persoanelor – conducători de ambarcațiuni) neîmatriculate/ neînregistrate. Pentru accesul în ANPLS este necesar ca ambarcațiunile să aibă un număr sau denumire care să le asigure unicitatea.

b) Concursuri de viteză, acrobații între ambarcațiuni motorizate; c) Ski jet (Vehicul Nautic Personal) nautic, utilizat la realizarea de acrobaţii; e) Ambarcațiuni necorespunzătoare din punct de vedere tehnic (ex.: fără

revizii tehnice) și a normelor de mediu; f) Circulația ambarcațiunilor în afara culoarelor de navigație stabilite prin PM,

cu excepția celor care sunt utilizate pentru desfășurarea activității de management, verificare și control a ariei protejate (Custode, ANAR, autoritățile de Mediu, Căpitania lacului Snagov, poliția, alte instituții din cadrul MAI);

g) Circulația ambarcațiunilor cu viteze mai mari de 20 km/h; h) Circulația pe lac a ambarcațiunilor care generează un nivel de zgomot mai

mare de Leq = 65 dB (A).

90

i) Circulația pe lac (în afara culoarelor de navigație stabilite în PM) a ambarcațiunilor care generează un nivel de zgomot mai mare de Leq = 50 dB (A).

Î) Circulația aeronavelor la o înălțime mai mică de 1200 mMN, cu excepția acțiunilor desfășurate de MAI, MAPN și SRI.

k) Circulația pe lac a mai mult de două ambarcațiuni motorizate, desfășurată simultan, paralel și în același sens, la o distanta mai mica de 100 m intre acestea.

m) Alimentarea cu apă din lac pentru irigații fără acordul/ autorizarea prealabil/ prealabilă a autorităților de mediu și a Custodelui;

n) Hrănirea animalelor sălbatice; o) Eliberarea/ abandonarea animalelor de companie/ domestice/ specii

alohtone; p) Accesul în arie însoțiți de animale de companie; q) Evacuarea de ape uzate și/ sau pluviale, nepreepurate/ neepurate direct

în lac; precum și interziecerea deversării în lac a apei din piscine (pentru că sunt tratate chimic);

r) Evacuarea de ape uzate (chiar și epurate) în lac pentru imobilele care beneficiază de rețea de canalizare publică;

s) Desfășurarea activităților de întreținere a ambarcațiunilor direct pe suprafața lacului și/ sau în imediata vecinătate dacă există riscul de scurgeri de uleiuri, combustibili, lubrifianți, detergenți sau alte substanțe poluante;

t) Organizarea de petreceri în aer liber care implică instrumente muzicale, focuri de artificii și petarde (în arie);

ț) Folosirea radiourilor, casetofoanelor și a altor instrumente muzicale direct pe ambarcațiuni, pe malurile lacului, sau în incinta locațiilor riveranilor;

u) Utilizarea în aer liber a surselor de iluminat direcțional (spoturi, stroboscoape, reflectoare, lasere etc.);

y) Fotografierea și filmarea în scop comercial fără avizul Custodelui și achitarea taxelor aferente.

Art. 16. Accesul persoanelor în ANPLS se poate face numai cu acordul Custodelui ANPLS, pe baza achitării unui tarif, excepție făcând personalul administrativ al ANPLS în exercitarea atribuțiilor, proprietarii și administratorii de terenuri, precum şi persoanele care au primit aprobarea scrisă a Custodelui, cu respectarea prevederilor legale și a prezentului Regulament.

Art. 17. Tariful se stabilește de către Custodele ANPLS cu aprobarea Autorității Centrale de Mediu, conform prevederilor O.U.G. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare. Acesta se percepe pe loc sau la sediul Custodelui și nu va afecta în nici un fel libera circulație a persoanelor între localități și pe drumurile publice.

Excepție de la plata tarifului fac:

a) Persoanele cu handicap; b) Copii sub 7 ani (însoțiți de adulți),

91

c) Personalul ANPLS, Autoritatile de Mediu, Administrația Națională Apele Române (ANAR), Regia Națională a Pădurilor (RNP) și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA);

d) Personal cu atribuții de control și intervenții, în exercițiul funcțiunii (personal al Ministerului Administrației și Internelor, al Ministerului Mediului și Schimbarilor Climatice);

e) reprezentanți ai administrației publice locale și centrale (aflați în exercițiul funcțiunii).

Art. 18. Vizitarea ANPLS este permisă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale. Abaterea de la traseele menţionate mai sus, este permisă pentru:

a) Persoanele însoțite de către Custodele ANPLS; b) Membrii serviciilor publice în acţiuni de salvare, patrulări sau

antrenamente; d) Pentru cercetătorii care desfasoara activitate de cercetare in ANPLS; e) Voluntari angajaţi de catre Custodele ANPLS.

Vânătoarea și pescuitul

Art. 19. Activitățile de vânătoare în cadrul ANPLS se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/ 2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu completările și modificările ulterioare.

Art. 15. Activitățile de pescuit recreativ-sportiv (de tipul catch & release) se realizează de către persoanele juridice sau fizice autorizate de gestionarul, sau administratorul resurselor acvatice vii (Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură), pe baza studiului anual de evaluare a efectivelor speciilor de pești din ANPLS, realizat de către utilizatorul activității de pescuit recreativ – sportiv, avizat de Custodele ANPLS și de ANPA, conform legislației de pescuit în apele naturale.

Art. 16. Pescuitul recreativ–sportiv se face in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1266/ 2011, privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ – sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ / sportiv si permiselor de pescuit/ recreativ in arii protejate, respectând perioada națională de prohibiție stabilită de legislație în fiecare an.

Art. 17. În cadrul ANPLS sunt permise următoarele activități:

a) Pescuitul recreativ-sportiv (de tip catch & release); b) Fotografierea și filmarea cu excepția celor cu caracter comercial; c) Introducerea de momeli vii/ artificiale achiziționate din afara ANPLS, cu

precizarea faptului ca resturile de momeli/ ambalaje trebuiesc colectate. Art. 18. În cadrul ANPLS sunt interzise următoarele activități cu respectarea Legii nr. 317/ 2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 23/ 2008 privind pescuitul si acvacultura:

a) Pescuitul în scop comercial;

92

b) Păstrarea capturilor; c) Colectarea momelilor vii; d) Utilizarea instrumentelor și metodelor de pescuit care provoacă rănirea/

moartea peștilor: ostie, plase cu ochiuri mai mici de 20 mm, setci, curent electric, cu surse luminoase;

e) Furajarea; f) Schimbarea/ modificarea sistemului hidrologic (betonare maluri, colmatări,

extinderi de terenuri etc.); g) Modificarea debitului de alimentare considerat ca debit de servitute a

lacului cu excepția situațiilor de urgență prevăzute în Planul de Management al bazinului hidrografic;

h) Dragarea cu excepția lucrărilor prevăzute în Planul de Management al bazinului hidrografic (la elaborarea căruia este consultat și Custodele).

Construcțiile

Art. 19. Lucrările de amenajare a malurilor lacului aparţinând ANPLS se desfășoară cu avizul Custodelui.

Art. 20. Construcțiile existente în ANPLS sunt reprezentate de: clădiri proprietatea persoanelor fizice și juridice, drumuri judeţene cu poduri.

Art. 21. Regimul construcțiilor este stabilit prin Planurile Generale de Urbanism ale comunei Snagov. Pe teritoriul ANPLS, construcțiile civile propuse vor respecta tradițiile arhitectonice locale, iar construcțiile vor fi proiectate, astfel încât, să se încadreze în peisajul natural, prin promovarea soluțiilor ecologice.

Art. 22. În cazul construcțiilor existente, se permite întreținerea sau refacerea lor, doar cu avizul Custodelui, fără posibilitatea extinderii acestora, astfel încât să nu se producă efecte negative asupra malurilor lacului Snagov.

Art. 23. Întocmirea planurilor de urbanism ce se suprapun total sau parțial pe suprafața ANPLS, se face numai după obținerea avizului favorabil al Custodelui.

Art. 24. Custodele ANPLS are dreptul să verifice existența acordurilor și/ sau autorizațiilor de mediu pentru obiective realizate pe suprafața ariei protejate și să sesizeze instituțiile cu competențe în domeniu, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acestora.

Art. 25. În situația sesizării de către Custode a activităților antropice ce pot afecta patrimoniul natural se impune oprirea activității respective și informarea, în regim de urgență, a autorităților competente.

Art. 26. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/ proiecte/ activități în ANPLS se realizează numai cu avizul Custodelui.

Gestionarea deșeurilor

Art. 27. Gestionarea deșeurilor pe teritoriul ANPLS se face conform Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deșeurilor și presupune:

93

a) existența spațiilor special amenajate pentru stocarea deșeurilor în condiții care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană și deteriorării calității mediului;

b) depunerea selectivă a deșeurilor, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivă;

c) interzicerea abandonării deșeurilor de orice fel pe teritoriul ANPLS; d) obligativitatea agenților economici de a lua măsurile necesare depozitării

temporare a deșeurilor, astfel încât să nu existe posibilitatea de acces pentru câini și animale sălbatice;

f) evacuarea deșeurilor agenților economici cu respectarea acordului de mediu obținut pentru desfășurarea activităților;

g) interzicerea incendierii și împrăștierea deșeurilor deja colectate.

Capitolul II d) Reglementarea activităților științifice din ANPLS Art. 28. Cercetarea științifică în ANPLS are ca scop primordial cunoșterea și conservarea patrimoniului floristic, faunistic, geologic, speologic și paleontologic al rezervației.

Art. 29. Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul ANPLS se desfășoară cu avizul Custodelui ANPLS cu consultarea prealabilă a experților de mediu angajați de către Custode. Datele și rezultatele cercetării științifice vor fi puse și la dispoziția Custodelui ANPLS.

Art. 30. Activitatea de cercetare în ANPLS efectuată de către colaboratori externi ai Custodelui se va desfășura pe baza unui contract de cercetare/ voluntariat încheiat cu Custodele ANPLS, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

Finanțarea activităților

Art. 31. Finanțarea activităților Custodelui se poate asigura din fonduri provenite de la:

a) Bugetul de stat sau al autorităților locale; b) Din activități proprii și din sistemul de tarife al Custodelui; c) Din proiecte întocmite de Custode sau în colaborare cu alte organizații/

instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale; d) Din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții; e) Alte surse de finanțare.

CAPITOLUL IV – SANCȚIUNI

Art. 32. Implementarea prezentului Regulament se face de către personalul custodiei ANPLS și persoane cu atribuţii de control şi protecţie a mediului din

94

cadrul RNP, Gărzii de Mediu, Poliției Române, Jandarmeriei Române și de către persoane împuternicite ale Custodelui.

Art. 33. Încălcarea dispoziţiilor prezentului Regulament atrage după caz răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.

Art. 34. Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către Custodele ANPLS și de către personalul altor instituții abilitate ale statului în limita competențelor acestora.

Art. 35. Personalul custodiei ANPLS își va dovedi identitatea cu legitimații emise și vizate anual de către Custodele ANPLS și/ sau autoritatea publică centrală responsabilă pentru buna administrare a ariei naturale.

Art. 36. În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul custodiei ANPLS are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții pe raza teritoriului ANPLS.

Art. 37. Constituie contravenție neprezentarea actelor de identitate, la solicitarea personalului custodiei ANPLS, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni / fapte ce constituie contravenții.

Art. 38. Constatarea faptelor ce constituie contravenții și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul custodiei ANPLS și de către personalul altor instituții ale statului în baza competențelor legale.

Art. 39. (1) Dispozițiile referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată.

CAPITOLUL V – DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Art. 40. Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea Custodelui ANPLS, cu aprobarea autoritatii centrale pentru protectia mediului.

Art. 41. Managementul ANPLS se face în conformitate cu prezentul Plan de management și Regulamentul aferent acestuia.

Art. 42. Planul de management și Regulamentul ANPLS pot fi consultate de către orice parte interesată în aplicarea acestora.

95

ANEXE LA ANEXĂ

HĂRȚI: Anexa nr. 1. la Anexă - Încadrarea geografică a ANPLS în județul Ilfov; Anexa nr. 2 la Anexă - Relația cu alte rezervații și situri din județul Ilfov; Anexa nr. 3 la Anexă - Unități de relief; Anexa nr. 4 la Anexă - Altitudinea Lacului Snagov; Anexa nr. 5 la Anexă – Profil altitudine fundul Lacului Snagov; Anexa nr. 6 la Anexă – Hărți de distribuție pentru Amfibieni; Anexa nr. 7 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Fitoplancton; Anexa nr. 8 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Habitate; Anexa nr. 9 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Insecte; Anexa nr. 10 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Mamifere; Anexa nr. 11 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Moluște; Anexa nr. 12 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Nevertebrate; Anexa nr. 13 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Păsări; Anexa nr. 14 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Pești; Anexa nr. 15 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Plante; Anexa nr. 16 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Reptile; Anexa nr. 17 la Anexă - Hărți de distribuție pentru Zooplancton; Anexa nr. 18 la Anexă – Hartă puncte de prelevare apă pentru determinarea

calității apei lacului Snagov; Anexa nr. 19 la Anexă – Diagrama de tip Ishikawa Cauză – Efect pentru

prezența oamenilor. Anexe extrase din partea scrisă a PM:

Anexa nr. 20 la Anexă – Inventarul speciilor fitoplanctonice în lacul Snagov; Anexa nr. 21 la Anexă – Lista plantelor de Z. Panțu de la Snagov în perioada

1908 – 1912; Anexa nr. 22 la Anexă – Structura taxonomică a zooplanctonului din lacul

Snagov în anul 2011; Anexa nr. 23 la Anexă – Comparație între datele existente în literatură si

rezultatele obținute pe parcursul inventarierii în ANPLS (Pești); Anexa nr. 24 la Anexă – Comparație între datele disponibile în literatură

despre ANPLS și situația observată în teren (Amfibieni și Reptile); Anexa nr. 25 la Anexă – Comparație între rezultatele obținute de Papadopol

(1980) și situația observată în teren (Păsări); Anexa nr. 26 la Anexă – Comparație între datele existente despre Mamifere

în literatură pentru sudul României și situația observată în teren; Anexa nr. 27 la Anexă – Situri arheologice întâlnite pe teritoriul comunei

Snagov;

96

Anexa nr. 28 la Anexă – Inventarul speciilor identificate în ANPLS și statutul de conservare al acestora.

LISTE INVENTARIERI ÎN ANPLS:

Anexa nr. 29 la Anexă – Listă inventariere calitatea apei din lacul Snagov; Anexa nr. 30 la Anexă – Listă inventariere zgomot în ANPLS; Anexa nr. 31 la Anexă – Listă inventariere Fitoplancton; Anexa nr. 32 la Anexă – Listă inventariere Zooplancton; Anexa nr. 33 la Anexă – Listă inventariere Nevertebrate; Anexa nr. 34 la Anexă – Listă inventariere Plante; Anexa nr. 35 la Anexă – Listă inventariere Păsări; Anexa nr. 36 la Anexă – Listă inventariere Reptile; Anexa nr. 37 la Anexă – Listă inventariere Moluște; Anexa nr. 38 la Anexă – Listă inventariere Pești; Anexa nr. 39 la Anexă – Listă inventariere Amfibieni; Anexa nr. 40 la Anexă – Listă inventariere Insecte; Anexa nr. 41 la Anexă – Listă inventariere Mamifere; Anexa nr. 42 la Anexă – Tabel distribuție Amfibieni; Anexa nr. 43 la Anexă – Tabel distribuție Fitoplancton; Anexa nr. 44 la Anexă – Tabel distribuție Habitate; Anexa nr. 45 la Anexă – Tabel distribuție Insecte; Anexa nr. 46 la Anexă – Tabel distribuție Mamifere; Anexa nr. 47 la Anexă – Tabel distribuție Moluște; Anexa nr. 48 la Anexă – Tabel distribuție Nevertebrate; Anexa nr. 49 la Anexă – Tabel distribuție Păsări; Anexa nr. 50 la Anexă – Tabel distribuție Pești; Anexa nr. 51 la Anexă – Tabel distribuție Plante; Anexa nr. 52 la Anexă – Tabel distributie Reptile; Anexa nr. 53 la Anexă – Tabel distribuție Zooplancton.

ACOPERIRE FOTOGRAFICĂ:

Anexa nr. 54 la Anexă– Poze Plante inventariate; Anexa nr. 55 la Anexă – Poze Floră lac Snagov; Anexa nr. 56 la Anexă – Poze Specii zooplanctonice din lacul Snagov; Anexa nr. 57 la Anexă – Poze Pești, Moluște, Amfibieni și Reptile; Anexa nr. 58 la Anexă – Poze Mamifere; Anexa nr. 59 la Anexă – Poze Păsări; Anexa nr. 60 la Anexă – Poze Prelevare probe pentru determinarea calității

apei din lacul Snagov.

97

Anexa nr. 61 la Anexă – Poze Zgomot și vibrații; Anexa nr. 62 la Anexă – Poze Activități tradiționale zona Snagov.

CAPITOLUL VI - BIBLIOGRAFIE

Şerbănescu I. 1960. Problema elementelor fagului din pădurile Câmpiei Române. Comunicări de Botanică /1957-1959/: 297-302.

Sanda V., Ollerer K., Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie. Bucureşti: Edit. Ars Docendi. Pp. 570.

Nedelcu G.A. 1976. Studien uber wasser- und sumpfphlanzen – assoziationen im Snagov-See. Acta Botanica Horti Bucurestiensis /1975-1976/: 321-332.

Purcelean ş. 1955. Rezervaţia Naturală Snagov. Ocrotirea Naturii 1: 146-147.

DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din România. Bucureşti: Edit. Academiei Române.

Antoniu R., M.Mihail, I.Mălăcea, M.Buşniţă, 1965. Cercetări privind posibilităţile de îmbunătătire a stării de salubritate a lacurilor din jurul Capitalei. Nota II. Cercetări privind combaterea pe cale chimică a înfloririi apei. Stud. Prot. Epur. Apelor (ISCH), VI:309-338p.

Brezeanu Gh., N.Roman, Doina Ionică, N.Nicolescu, Laura Teodorescu, Alexandra Simon-Gruiţă, 1997. Influenţa construcţiei barajelor şi lacurilor de acumulare asupra structurilor ecosistemice din bazinul hidrografic Ialomiţa. Hidrotehnica, 42, 10-12:39-42p.

Buşniţă Th., Elena Prunescu-Arion, Gh.Brezeanu, V.Zamfir, Margareta Baltac, Maria Ilie, 1963. Studiul hidrobiologic şi piscicol al eleşteelor cu apă pompată din râu. Stud. Cerc. Biol., Biol.Anim., XV,4:419-441p.

Caraus, I. (2002). The algae of Romania. Studii si Cercetari, Universitatea Bacau, Biologie 7: 1-694.

Ciugulea I., 1996. Contributions to the knowledge of phytoplankton in Lake Căldăruşani. Acta Botan. Horti Bucurest.:97-102p.

Ciugulea I., 1998. Some considerations on phytoplankton dynamics in Căldăruşani Lake. Acta Botan. Horti Bucurest., 27:183-187p.

Ciugulea I., Liţescu S., Ciugulea M., 1998. Contributions to the knowledge of phytoplankton in Căldăruşani Lake (II). Acta Botan. Horti Bucurest.,:129-133p.

Enăceanu Virginia, 1950. Cercetări hidrobiologice şi piscicole la iazul Moara Domnească. Bul. Inst. Cerc. Piscic., IX, 1:69-100p.

Ionescu Al., Mihaela Oroveanu, 1972. Observaţii asupra unor alge din lacul Pustnicu. Acta Botan. Horti Bucurest., (1970-1971):373-378p.

Ionescu-Ţeculescu Venera, Tr.Ştefureac, 1969. Contributions à la connaissance des Characées de Roumanie. IV, Rev.Roum.Biol., Ser.Botan., 14, 6: 357-362p.

98

Ionescu-Ţeculescu Venera, 1970. Date asupra răspândirii Characeelor în România (I). Comunic.de Hidrobiol. (SSB):19-25p.

Ionescu-Ţeculescu Venera, C.Chirilă, 1971. Contribuţii la cunoaşterea algelor din orezăriile de la Chirnogi (Ilfov). An. Univ. Buc., Biol. Veget., XX:123-130p.

Ionescu Venera, 1974. Contributions to the knowledge of the Characeae from Roumania. Acta Botan. Horti Bucurest.,:191-197p.

Ionescu Venera, C.Chirilă, 1976. Contributions to the knowledge of the algae from the rice grounds of Chirnogi (Ilfov), Băneasa – Bucharest and Stăncuţa-Berteşti (Brăila). Acta Botan. Horti Bucurest.,:177-182p.

Ionescu Venera, C. Chirilă, 1977. Contributions à la connaissance des algues des rizières de Roumanie. III. An. Univ. Buc., Biol., XXVI:41-44p.

Lungu A. & al., 2000. Intervenţia antropică - factor perturbator al echilibrului ecologic din acumularea Goleşti. Hidrotehnica, 45, 11-12:344-349p.

Mălăcea I., 1950. Cercetări asupra degradării râului Colentina prin scurgerile reziduale de la fabrica de zahăr Chitila. Bul. Inst. Cerc. Pr. Piscic., IX, 3:17-44p.

Mălăcea I., 1952. Cercetări asupra influenţei scurgerilor reziduale de la fabrica de zahăr Chitila asupra planctonului din râul Colentina şi lacul Băneasa. Bul. Sect. Piscic., XI, 2:41-56p.

Mlak Emilia, 1981. Indicatori ai productiei primare în apa lacului Snagov. Producţia şi productivit. ecosist. acvatice, Ed.Acad.: 64-72p.

Nicolau Aurelia, 1951. Cercetări asupra variatiei planctonului în iazurile Brăneşti Nr. 1 si Nr. 2. Bul. Inst. Cerc. Proiect. Piscic., X, 1:81-104p.

Pojoga I., Elena Costea, 1952. Cercetări privind acţiunea îngrăşămintelor organice asupra producţiei piscicole la iazurile de la "Ferma Roşie" – Pipera. Bul. Sector. Piscicol, XX, 1:33-42p.

Pojoga I., Elena Costea, 1954. Observaţiuni asupra fenomenului de înflorire a apei în iazuri şi eleştee. Bul. Inst. Cerc. Piscic., XII, 1:23-30p.

Stancu Eugenia, 1990. Contributions à l'étude du phytoplancton dans un écosystème anthropique. Rev. Roum. Biol., Biol. Végét., 35, 2:97-101p.

Şerbănescu Maria, I. Şerbănescu, 1958. Contribuţii la cunoaşterea algelor din R.P.R. Stud. Cerc. Biol., Biol.Veget., X, 1:55-67p.

Şerbănescu Maria, 1960. Contribuţii la flora algelor din R.P.R. (III). Chlorophyceae şi Desmidiaceae din complexul lacustru Snagov. Stud. Cerc. Biol., Biol. Veget., XII, 1:53-72p.

Şerbănescu Maria, 1966. Sur quelques aspects du cycle de développement de l’algue bleue Gloeotrichia natans (Hedw.) Rab. Revue Algologique, N.S., VIII, 3: 189-195p.

Ştefureac Tr., Venera Ţeculescu, 1963. Contribuţii la cunoaşterea Characeelor din R.P.R. II. Acta Botan.Horti Bucurest., I:157-174p.

Ştefureac Tr., Venera Ionescu-Ţeculescu, 1967. Contribuţii la cunoaşterea Characeelor din România (III). Stud. Cerc. Biol., Botan., 19, 6:441-448p.

Teodorescu Em.C., 1901. Alge. "Enumeraţie de fosile, animale şi plante"; Publ. Soc. Natur. din România, 1, 15.

99

Teodorescu Em.C., 1908. Matériaux pour la flore algologique de la Roumanie. Beihefte Botan. Centralblatt, XXI, II,2:103-219p.

Vasiliu G.D., Aurelia Nicolau, 1947. Contribution à la connaissance de la variation qualitative et quantitative du plancton des bassins de Nucet au cours de l'année 1944. An. Inst. Cerc. Piscic. al României, III:5-35p.

Vasiliu Gh.A., 1966. Contribuţii la cunoaşterea unor Cyanophyceaedin flora României (genul Microcystis(Kütz.) Elenk.). Stud. Cerc. Biol., Botan., 18, 2:125-128p.

Help Protect New Hampshire’s Lakes - A guide to wise lake and watershed stewardship – New Hampshire Lakes’ Members dedicated for protecting lakes – New Hampshire State (New England), USA;

The Effects of Motorized Watercraft on Aquatic Ecosystems - By Timothy R. Asplund, Wisconsin Department of Natural Resources, Bureau of Integrated Science Services and University of Wisconsin – Madison, Water Chemistry Program - March 17, 2000;

Wisconsin Department of Natural Resources – Fisheries and habitats (March 2003);

Freemont State Lake – Nebraska – Site Study; Planul de management al bazinului hidrografic Buzau – Ialomita; Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, Ed. 1992; Geografia României, “Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul

Românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Prof. Dr. Doc. Grigore Posea, prof. Dr. Octavian Bogdan”, prof. dr. Ion Zăvoianu, prof. Dr. Mircea Buza, prof. Dr. Dan Bălteanu, membru corespondent al Academiei Române, dr. Gheorghe Niculescu, Editura Academiei Române, 2005;

Planul Regional de Acțiune pentru mediu București – Ilfov; Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România, Faza a II – a,

Planul strategic de dezvoltare a ecoturismului în România; INCDT 2009; Marele Dicționar Geografic al României, George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu,

Grigore Tocilescu. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ http://www.fundatiasnagov.ro/ro/; http://www.primaria-snagov.ro/contact.php; http://apmif.anpm.ro/. http://www.mmediu.ro.

anexĂ plan de management - fundatia snagov = plan... · 23) normativ ntpa 002/2005 – privind...

Documents