anexa nr. 1 - gov.md · în scopul reintegrării sociale a persoanelor care au ......

$: Anexa nr. 1 - gov.md · în scopul reintegrării sociale a persoanelor care au ... \\172.17.20.4\Operatori\Tatiana\Doc_2016\Hotariri\Aprob_Str ... precum şi realizarea de studii…$

4

\\172.17.20.4\Operatori\Tatiana\Doc_2016\Hotariri\Aprob_Str_2016-2020_probatiuni.docx

Anexa nr. 1

la Hotarirea Guvernului nr.

din 2016

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI PROBAȚIUNII

PENTRU ANII 2016-2020

I. DESCRIEREA SITUAȚIEI

La 14 februarie 2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu

privire la probaţiune, iar prin Hotărîrea Guvernului nr. 827 din 10 septembrie

2010 este creat Oficiul central de probaţiune.

Prin modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 827 din

10 septembrie 2010 privind organizarea şi funcţionarea organelor de probaţiune,

efectuată la 12 octombrie 2015, Oficiul central de probaţiune și-a modificat

structura organizaţională şi modul de funcţionare a organelor de probaţiune.

Astfel, Oficiul central de probaţiune este redenumit în Inspectoratul Naţional de

Probaţiune şi are în subordinea sa 3 Inspectorate Regionale de Probaţiune în zona

de Nord, Centru şi Sud ale ţării și 42 de Birouri de probaţiune. Inspectoratele

regionale, la rîndul lor vor coordona şi monitoriza activitatea Birourilor de

probaţiune existente, Centrelor de reabilitare socială a persoanelor liberate de

pedeapsa penală şi Centrelor instructiv - metodice.

Aceste procese au relevat faptul că funcţionarea eficientă a sistemului de

probaţiune este indispensabilă procesului de edificare a unui sistem judiciar

modern, avînd potenţialul de a contribui la reducerea supra-aglomerării

penitenciarelor, respectiv creşterea încrederii populaţiei în actul de justiţie prin

oferirea posibilităţii participării comunităţii în procesul de reabilitare.

Activitatea sistemului de probaţiune se desfăşoară în interesul comunităţii,

în scopul reintegrării sociale a persoanelor care au încălcat legea, al diminuării

riscului de săvîrşire a unor noi infracţiuni şi al menţinerii securităţii comunitare,

concomitent cu reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi

măsurilor penale, prin diminuarea populaţiei din penitenciare şi reintegrarea în

societate prin valorificarea potenţialului socioeconomic al infractorilor.

Prin urmare, conform Legii cu privire la probațiune se evidențiază

următoarele tipuri de probaţiune:

a) probaţiune presentinţială – evaluare psihosocială a personalităţii

bănuitului, învinuitului, inculpatului;

b) probaţiune sentinţială în comunitate – totalitate de activităţi

orientate spre resocializarea persoanelor liberate de pedeapsa penală a privaţiunii

de libertate, spre controlul comportamentului şi al respectării obligaţiilor

acestora;

5


c) probaţiune penitenciară – totalitate de activităţi socioeducative

desfăşurate în penitenciar şi de activităţi de pregătire pentru liberarea persoanelor

din locurile de detenţie;

d) probaţiune postpenitenciară – acordare de asistenţă persoanelor

liberate din locurile de detenţie în scopul reintegrării lor în societate;

e) probaţiune juvenilă – se desfăşoară ţinîndu-se cont de obligativitatea

respectării interesului superior al copilului şi de scopul protecţiei temporare a

copilului aflat în dificultate, al resocializării şi al reintegrării lui în familia

biologică sau adoptivă, în casă de copii de tip familial, precum şi în comunitate.

II. DEFINIREA PROBLEMELOR

În rezultatul modificărilor legislației execuțional-penale, s-a majorat

numărul hotărîrilor instanțelor de judecată cu aplicarea pedepselor neprivative de

liberate şi liberării de pedeapsa penală faţă de cele privative de libertate. Astfel,

numărul subiecților de probațiune aflaţi în supravegherea sistemului de

probațiune este în creștere continuă în comparație cu anul 2010 cînd erau la

evidență 13.395 de subiecți, în anul 2011 – 14.507 persoane, în 2012 – 15.610

persoane, în 2013- 17.104 persoane, în 2014 – 16.609 persoane, și în 2015 –

18.008 persoane.

În evidența sistemului de probațiune, la 1 ianuarie 2016 se aflau 10.649 de

subiecți ai probațiunii, inclusiv 171 minori. Dintre aceştia, 963 adulţi şi

12 minori condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii (art. 67 Cod

Penal), 5062 adulţi şi 126 de minori condamnaţi cu suspendarea executării

pedepsei (art. 90 Cod Penal), 312 de persoane liberate înainte de termen (art. 91

Cod Penal), şi 4054 adulţi şi 1 minor privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii

(art. 65 Cod Penal), liberarea de pedeapsă a minorilor (art. 93 Cod Penal) –

1 persoană; 87 persoane cu amînarea executării pedepsei pentru femei gravide şi

13395 14507

15610

17104 16609

18008

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Numărul subiecților probațiunii aflați în evidență pe perioada anilor

2010 - 2015

6


femei care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art.96 Cod Penal); aplicarea

măsurilor cu caracter educativ (art. 104 Cod Penal): 31 minori1.

Conform datelor statistice pe parcursul anilor 2010-2015, comiterea

infracțiunilor repetate de către subiecții probațiunii în timpul aflării în evidență

se menţine în mediu de 1,57 % din numărul total de persoane (adulţi şi minori).

Contextul economic, financiar și material

Bugetul sistemului de probațiune rămîne constant pe parcursul anilor 2013

– 2015, suportul bugetar fiind îndreptat preponderent spre susținerea sistemului

penitenciar, comparativ cu cel a sistemului de probațiune (Legea bugetului de

stat pentru anul 2015).

De menționat faptul că, cheltuielile pentru o persoană aflată în evidenţa

organelor de probaţiune constituie în jur de 4 lei pe zi, acestea cuprind

cheltuielile de personal, formare profesională a personalului, cheltuieli de

infrastructură în special pentru programe probaţionale, echipament, locațiunea

oficiilor etc., pe cînd cheltuielile pentru un deţinut aflat în penitenciar se ridică la

aproximativ 160 lei pe zi.

În sistemul organelor de probațiune o problemă majoră este și calitatea

echipamentelor IT pentru desfășurarea lucrului, majoritatea fiind învechită, ceea

ce face mult mai dificil exercitarea atribuțiilor de serviciu a întregului personal,

şi duce la creşterea anuală a cheltuielilor de întreţinere a echipamentelor IT.

Durata mare de timp pentru efectuarea unei singure acțiuni generează un proces

de control lent şi fără rezultate rapide. Funcționalitatea unui sistem informațional

depinde de anumite componente terțe: calculatoare, soft şi rețele de comunicare.

Managementul resurselor umane

La nivelul sistemului de probaţiune este stabilit un efectiv-limită de 285 de

unități, dintre care 40 la nivelul central şi 245 în cadrul subdiviziunilor

teritoriale.

Raportat la volumul ridicat al activităţilor şi complexitatea acestora,

rezultă în mod evident că personalul este subdimensionat numeric, aspect

resimţit în mod negativ atît la nivel central, cît şi la nivelul subdiviziunilor

teritoriale, în special în cele cu un număr de angajaţi între 2-6 persoane.

Volumul sporit de lucru al consilierilor de probațiune cauzat de majorarea

numărului de subiecți ai probațiunii aflați în evidenţă şi de existența frecventă a

posturilor vacante, inclusiv de neangajarea personalului din cauza salariilor

necompetitive atrage asupra consilierilor de probațiune un volum mai mare de

lucru. Fluctuația de personal are un efect negativ asupra realizării obiectivelor

stabilite şi atingerea rezultatelor scontate, în special în domeniile unde există

posturi vacante.

Totodată, fluctuația provoacă cheltuieli suplimentare financiare şi de timp

pentru organizarea concursurilor, selectarea persoanelor şi instruirea noilor

1 Statistica Inspectoratului Național de Probațiune http://probatiune.gov.md/?go=page&p=171

http://probatiune.gov.md/?go=page&p=171

7


angajați, precum şi cheltuieli indirecte cum ar fi pierderea angajaților cu

experiență în domeniu și scăderea calității serviciilor acordate.

De asemenea, ghidurile practice pentru îndrumarea consilierilor de

probațiune sunt învechite, dat fiind modificarea frecventă a legislației în

domeniul de probațiune dat şi dezvoltarea vertiginoasă a sistemului de

probațiune în ultimii ani.

Contextul activităților de probațiune

a) probațiunea presentențială

Activitățile de probațiune la etapa presentențială se caracterizează prin

optimizarea scăzută a serviciilor furnizate şi a calităţii activităţilor la elaborarea

şi implementarea unor instrumente specifice (instrumentul de măsurare a

gradului de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor de probaţiune, pe categorii),

precum şi realizarea de studii, analize şi cercetări care să contribuie la

fundamentarea politicii penale în domeniu.

Pornind de la faptul că referatul presentinţial de evaluare psihosocială a

personalităţii bănuitului, învinuitului sau inculpatului este un document scris,

întocmit de către consilierul de probaţiune, care cuprinde informații relevante şi

o analiză obiectivă a acestora, el trebuie să vină în sprijinul organului de urmărire

penală, procurorului și judecătorului care soluționează cauza, favorizînd o mai

bună cunoaştere a persoanei din punct de vedere psiho-social şi a posibilităților

acestuia de a se reintegra în societate, utilizînd aceste informații pentru

individualizarea pedepsei. Impactul poate fi negativ, în cazul în care referatul nu

îndeplineşte standardele de calitate, fie datorită limbajului folosit sau a înțelegerii

greşite de către consilierul de probaţiune.

Într-un alt aspect capacitățile organelor de probațiune rămîn puțin

valorificate la capitolul întocmirii referatelor presentențiale în privința

persoanelor adulte.

Dacă se ia în calcul că birourile de probațiune în cursul anului 2015 au

întocmit 678 referate presentențiale în privința minorilor care se solicită

obligatoriu, atunci în privința adulților au fost solicitate și întocmite doar 182

referate presentențiale.

Sub aspectul faptelor comise, se constată că predomină solicitările

referatelor presentențiale pentru următoarele categorii de infracțiuni contra

patrimoniului: 628 cazuri (541 cazuri de furt calificat, 49 cazuri de jaf, 32 cazuri

de răpirea mijlocului de transport, 6 cazuri de escrocherie), urmat de infracțiunile

contra familiei şi minorilor (68 cazuri de incest), în descreştere urmează

infracțiunile contra securităţii publice şi a ordinii publice 51 cazuri (49 cazuri de

huliganism, 2 cazuri de organizarea cerşetoriei), infracțiunile privind viaţa

sexuală 29 cazuri (17 cazuri de acţiuni violente cu caracter sexual, 6 cazuri de

viol, 4 cazuri de acţiuni perverse, 2 cazuri de raportul sexual cu o persoană care

nu a împlinit vîrsta de 16 ani), infracțiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei 26

cazuri (16 cazuri de vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a

sănătăţii, 10 cazuri de omor intenţionat), în 25 de cazuri pentru violarea de

8


domiciliu (art.179 CP), în 20 de cazuri pentru încălcarea regulilor de securitate a

circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport (art. 264 CP), în 8 cazuri pentru circulaţia ilegală a

substanţelor narcotice (art. 217 CP), în 3 cazuri pentru profanarea simbolurilor

de stat (art. 347 CP), în 2 cazuri pentru transmiterea ilegală a unor obiecte

interzise persoanelor deţinute în penitenciare (art. 322 CP).

În acest context, sporirea calității referatelor precum și extinderea cercului

de subiecți ai evaluării presentențiale pentru o mai largă aplicare în privința

adulților, îmbunătățirea măsurile de prevenire a infracționalității și dezvoltarea

componentei de prognozare criminologică a comportamentului criminal și de

recomandare a celei mai eficace și eficiente pedepse și, după caz, modalități de

răspundere, constituie noi provocări ale sistemului de probațiune, ce solicită o

impulsionare a activității per ansamblu.

b) probaţiunea sentinţială în comunitate

Potenţialul diferenţierii influenţei coercitive în cadrul privaţiunii de

libertate este prea mic pentru a asigura echilibrul între fapta comisă şi pedeapsa

stabilită şi, ca rezultat, de a conta pe realizarea scopurilor propuse. În acest

context, dezvoltarea sistemului măsurilor alternative detenţiunii se impune de

mai mulţi factori care se reduc în principal la aceea că privaţiunea de libertate

posedă prea multe carenţe, iar alternativele detenţiunii, ca reacţie statală la

comportamentul infracţional, din contra, conţin un şir de avantaje incontestabile.

Creşterea populației în închisoare sunt o provocare majoră pentru

administrațiile penitenciare şi sistemul de justiție penală în ansamblu, atît în ceea

ce priveşte drepturile omului, cît şi a gestionării eficiente a instituțiilor penale.

O dată cu punerea în aplicare Legii nr. 138 din 31 decembrie 2015 cu

privire la modificarea și completarea unor acte legislative, competențele

funcționale ale organelor de probațiune s-au lărgit considerabil, fiind introdus, de

exemplu, ca un instrument suplimentar de supraveghere monitorizarea

electronică la anumite categorii de persoane.

Astfel, monitorizarea electronică utilizată în cadrul procesului de justiție

penală poate ajuta la reducerea recurgerii la privarea de libertate, asigurînd în

acelaşi timp o supraveghere eficientă a infractorilor în comunitate, contribuind

astfel la prevenirea criminalității.

În contextul dat, ținînd cont de tendințele pozitive ale monitorizării

electronice la nivel internațional, valorificarea supravegherii persoanelor prin

monitorizarea electronică, se impune ca o prioritate pentru următoarea perioadă.

De asemenea, sunt necesare de a fi implementate noi forme alternative la

detenţie, cum ar fi sentinţa comunitară, care constă din ore de muncă

neremunerată în folosul comunităţii precum şi dintr-un număr de programe

probaţionale, precum și detenția la domiciliu care este considerată a fi un

program flexibil care poate facilita reintegrarea infractorilor în comunitate, fără

riscuri pentru public și poate fi adaptat la anumiți infractori, precum conducătorii

de autovehicule care se află in stare de ebrietate sau pentru infractorii cu

9


dizabilități fizice. Detenția la domiciliu poate fi folosită în aproape orice etapă în

care este implicat un infractor (de exemplu: ca și o condiție de cauțiune înainte

de a primi o pedeapsa cu închisoarea; ca o alternativă la o pedeapsă privativă de

libertate; după o perioadă petrecută în închisoare, ca o condiție de probațiune sau

pentru încălcarea condițiilor eliberării condiționate).

Prin urmare, eficientizarea pedepselor alternative la închisoare, urmează

de a fi ajustate la necesitățile reale ale sistemului de justiție penală din Republica

Moldova, conform recomandărilor internaționale.

Un alt aspect important în activitatea de probațiune este asistența şi

consilierea, fiind metodele de bază ale resocializării subiecților probațiunii. În

prezent organul de probațiune dispune de următoarele programe probaţionale:

Motivația spre schimbare, Programul individualizat de lucru cu beneficiarii

condamnaţi pentru violenţă, Programul vocațional „Calea spre succes”,

Programul ,,Prevenirea violenței la minori”. Aceste programe sunt insuficiente

deoarece nu se pot aplica pentru toate categoriile de subiecți ai probațiunii, iar

lipsa programelor pentru anumite categorii (consumatori de substanțe narcotice,

de băuturi alcoolice, etc.) generează imposibilitatea corectării şi resocializării

persoanelor.

c) probaţiunea penitenciară

Pregătirea către liberare a persoanelor aflate în locurile de detenţie,

constituie o fază determinantă asupra executării pedepsei penale, cu impact atît

asupra deținutului, cît și asupra procesului de probațiune, asigurînd continuitatea

eforturilor depuse pe perioada aflării în detenție.

Prin urmare, este stringentă luarea de măsuri practice la nivel de

implementare și organizare intra și inter-instituțională pentru a transpune în

practică efortul comun al instituției probațiunii și penitenciare.

De asemenea, este necesară facilitarea reintegrării sociale a deținuților prin

stimularea liberării înainte de termen și înlocuirea părții neexecutate a pedepsei

cu o pedeapsă mai blîndă, pentru a spori șansele de succes prin eforturi comune a

tuturor actorilor implicați: penitenciare, probațiune, autorități publice centrale și

locale, mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă.

d) probaţiunea postpenitenciară

Asistența postpenitenciară se acordă persoanelor eliberate din detenție

înainte de termen și persoanelor eliberate din detenție la termen. Asistenţa

postpenitenciară presupune acţiuni desfăşurate individual sau în grup, orientate

spre dezvoltarea personală a subiectului probaţiunii, suportul pentru acesta în

situaţii de criză în vederea soluţionării problemelor apărute în viața sa socială

după detenție.

Reintegrarea socială trebuie raportată la specificul infracțiunii şi la fiecare

persoană în parte. Varietatea de infracțiuni presupune o varietate de forme de

reintegrare, mai mult decît intervenția instituțiilor statului (ex. programe de

10


reintegrare desfășurate pe timpul executării pedepsei şi resursele materiale

alocate acestor programe). Reintegrarea socială presupune şi reprimirea de către

familie şi depinde de disponibilitatea de a susține material şi moral persoana

condamnată.

În acest context, prin Hotărîrea Guvernului nr. 746 din 26 octombrie 2015

a fost creat Consiliul naţional de coordonare a activităţii de reintegrare socială a

persoanelor eliberate din locurile de detenţie, fiind un organ colegial, instituit pe

lîngă Guvern pe baze obşteşti, în scopul coordonării şi optimizării colaborării

între organele din domeniul tutelei postpenitenciare și eficientizării procesului de

adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie şi al bunei

desfăşurări a muncii în rîndurile lor, care însă, urmează să-și intensifice

activitatea în scopul protecţiei sociale eficiente a persoanelor eliberate din

locurile de detenţie.

e) probațiunea juvenilă

Probaţiunea juvenilă se desfăşoară ţinîndu-se cont de obligativitatea

respectării interesului superior al copilului şi de scopul protecţiei temporare a

copilului aflat în dificultate, al resocializării şi al reintegrării lui în familia

biologică sau adoptivă, în casă de copii de tip familial, precum şi în comunitate.

Serviciile sociale destinate copiilor sunt concentrate în jurul municipiilor

şi orașelor, în zonele rurale fiind reprezentate în general doar de către serviciile

primare şi specializate ale consiliilor locale. La fel, serviciile prestate de către

furnizorii privaţi (organizații necomerciale) sunt mai diversificate decît cele

publice, respectiv și numărul acestor servicii este mai mare.

Prin urmare, crearea centrelor de zi, în comunităţile cu număr ridicat de

copii aflaţi în conflict cu legea (de ex. Centrul de zi pentru orientarea,

supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului care a încălcat legea

penală) ar fi o soluție eficientă de a asigura asistenţa minorului şi de a preveni

riscul intrării lui în dificultate.

Colaborare inter-instituțională

Pentru funcţionarea eficientă a întregului sistem de probaţiune, cît şi

soluţionarea problemelor existente prin implementarea propunerilor descrise

anterior, este necesară implicarea atît a partenerilor interni, cît şi celor externi.

Neacoperirea suficientă de către partenerii interni a necesităților de

asistență tehnico-științifică în domeniul probațiunii, cît și bugetul austeritar al

probațiunii impune o colaborare mai fructuoasă cu partenerii naționali și

internaționali existenți, cît și crearea parteneriatelor noi.

În scopul completării resurselor financiare de la bugetul de stat, la nivelul

sistemului de probațiune trebuie valorificate oportunităţile de suplimentare a

resurselor prin accesare de fonduri externe nerambursabile și capacitatea de a

accesa și implementa proiecte. Una din metode este dezvoltarea serviciilor de

cooperare și organizare periodică a ședințelor comune cu potențialii donatori.

11


Promovarea sistemului de probaţiune

Sistemul de probaţiune este insuficient promovat prin mijloace media

pentru a asigura vizibilitatea în rîndul factorilor de decizie şi al publicului larg

privind importanța acesteia ca parte a sistemului de justiţie, dar şi parte a

comunităţii. Devenind o sursă credibilă de informaţii pentru mass-media,

sistemul de probaţiune va fi capabil să ajungă la un public mai larg şi să capete

mai multă credibilitate publică, fiind o instituţie reprezentativă în domeniul

probaţiunii la nivel naţional şi internaţional. Oferirea unor posibilități publicului

de a-şi aduce aportul la procesul de reintegrare a persoanelor liberate de

pedeapsa penală şi organelor de probațiune să comunice societăţii şi să

sensibilizeze, scopurile şi beneficiile, care stau la baza reformelor şi favorizării

procesului de reintegrare socială a persoanelor aflate în conflict cu legea penală,

sunt aspecte primordiale ale procesului de comunicare, ce necesită un efort

substanţial.

III. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

Elaborarea şi implementarea Strategiei este necesară în scopul creării unui

cadru unificat care să acopere toate eforturile de dezvoltare durabilă a instituţiei

probaţiunii în Republica Moldova.

Prin urmare, misiunea sistemului de probațiune este de a participa eficient

la înfăptuirea actului de justiție, prin acordarea suportului organelor judiciare în

individualizarea pedepselor, supravegherea modului de executare a pedepselor

neprivative de libertate, reintegrarea socială a persoanelor care au încălcat legea,

în scopul reducerii recidivei și creșterii gradului de siguranță socială.

Viziunea este de a consolida sistemul de probaţiune ca alternativă

credibilă la detenție, ce contribuie la menținerea gradului de siguranţă

comunitară, reducerea costurilor sociale ale detenției, reducerea recidivei şi

reintegrarea în societate prin valorificarea potenţialului persoanelor care au

încălcat legea.

Iar valorile urmează a fi axate pe:

legalitate;

profesionalism;

proporționalitate;

integritate;

responsabilitate;

angajament și implicare;

respect;

empatie;

12


disponibilitate și deschidere.

Obiectivul general al Strategiei – dezvoltarea activităţilor de probaţiune

către anul 2020, prin implementarea și promovarea caracterului pro-activ al

procesului de probațiune, începînd cu etapa presentenţială pînă la etapa post-

penitenciară, care va asigura supremaţia legii, respectarea drepturilor omului şi

v-a contribui la creșterea încrederii societății în instituția probațiunii și actul de

justiție.

Obiectivele specifice ale Strategiei sunt:

implementarea unui management financiar care să răspundă nevoilor de

dezvoltare a sistemului de probațiune;

asigurarea unui cadru normativ actualizat la standardele internaționale

în domeniul probațiunii;

dezvoltarea resurselor umane pentru desfășurarea activităților de

probațiune la nivelul de calitate, eficiență și profesionalism;

implementarea instrumentelor moderne de lucru în activitatea orientată

spre supraveghere şi reintegrare socială a persoanelor supuse probațiunii;

implementarea și dezvoltarea capacităților în activitatea de probațiune, a



răspundere, astfel încît să nu fie vizați numai infractorii minori;

eficientizarea pedepselor alternative la detenție;

îmbunătățirea serviciilor furnizate;

dezvoltarea de parteneriate;

promovarea sistemului de probațiune.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA

OBIECTIVELOR ȘI REZULTATELOR SCONTATE

Strategia de dezvoltare a sistemului de probaţiune 2016-2020 stabileşte

direcţiile principale de acţiune și obiectivele specifice corespunzătoare fiecărei

direcții, în vederea poziţionării probaţiunii ca autoritate publică de interes

naţional care contribuie la înfăptuirea actului de justiție. Acest deziderat este

realizat prin intermediul evaluării psihosociale și reintegrării persoanelor aflate

în conflict cu legea penală, diminuării riscului de săvîrşire a noilor infracţiuni şi

menţinerii securităţii comunitare. Astfel, se stabilesc următoarele direcţii

strategice și obiective specifice ale Strategiei:

1. Dezvoltarea și fortificarea capacităților instituționale

1) Evaluarea comprehensivă a sistemului de probațiune în raport cu

misiunea, viziunea, legislația in vigoare și a bunelor practici:

13


a) dezvoltarea cadrului legislativ de funcționare a sistemului de

probațiune;

b) sporirea competențelor consilierilor de probațiune;

2) Elaborarea standardului ocupațional al consilierului de probatiune;

3) Consolidarea sistemului de motivare a personalului organelor de

probațiune;

4) Organizarea inspectoratelor regionale de probațiune și dezvoltarea

centrelor instructiv-metodice;

5) Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sistemului de probațiune;

6) Dezvoltarea bazei de date a subiecților de probațiune;

2. Consolidarea activității de probațiune

1. Orientarea sistemului de probațiune spre identificarea și implementarea

unor noi măsuri și sancțiuni comunitare, oferind oportunități sporite de integrare

și reintegrare a subiecților probațiunii:

a) extinderea monitorizării electronice;

b) organizarea centrelor de reabilitare socială a persoanelor liberate din

locurile de detenție;

c) dezvoltarea potențialului pedepsei sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității și înființarea atelierelor de executare a muncii în folosul

comunității.

2) Implementarea și dezvoltarea capacităților în activitatea de probațiune,

a componentei de prognozare criminologică a comportamentului criminal și de


răspundere, astfel încît să nu fie vizați doar infractorii minori.

3) Definitivarea metodologiilor de lucru (proceduri clare și simplificate,

instrumente, formulare);

4) Dezvoltarea programelor probaționale.

3. Monitorizare și cercetare

1) Stabilirea indicatorilor statistici ce vor fi colectați în mod permanent

prin sistemul electronic de evidență a persoanelor supravegheate;

2) Realizarea unor studii pentru măsurarea impactului și eficienței

activității de probațiune;

3) Elaborarea unei Metodologii de control a activității de probațiune și a

executării legislației în vigoare.

4. Consolidarea parteneriatelor naționale și internaționale

1) Instituirea Consiliului consultativ al probațiunii și consiliilor

consultative raionale;

2) Îmbunătățirea/menținerea parteneriatelor existente și stabilirea noilor

parteneriate în vederea dezvoltării sistemului de probațiune din Republica

Moldova;

14


3) Promovarea activității de probațiune in rîndul publicului larg, al

organelor de drept și al reprezentanților administrației publice.

Astfel, Strategia este concepută pentru a atinge următoarele rezultate :

cadrul normativ în domeniul probațiunii îmbunătățit;

stimularea interesului subiecților probațiunii de a se implica în

programe de reintegrare socială;

reducerea fenomenului recidivei;

creșterea ratei de reintegrare socială a persoanelor supuse probaţiunii;

implementarea și dezvoltarea capacităților în activitatea de probațiune, a



răspundere, astfel încît să nu fie vizați numai infractorii minori;

mecanism eficient de formare profesională a consilierilor de probațiune;

impact pozitiv asupra percepției sistemului de probaţiune din Republica

Moldova de către comunitate;

cooperare eficientă între sistemul de probaţiune şi organizaţiile la nivel

naţional şi internaţional în domeniul probaţiunii.

V. ESTIMAREA IMPACTULUI ȘI A COSTURILOR

(FINANCIARE ȘI NONFINANCIARE) AFERENTE

IMPLEMENTĂRII

Implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de probaţiune va

produce schimbări/impact de ordin social, economic şi psihologic, atît asupra

persoanelor supuse probaţiunii, cît şi societăţii, în ansamblu.

Sub aspect social:

- accesul egal la muncă;

- respectarea drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor probaţiunii;

- implicarea comunităţii în procesul de resocializare;

- dezvoltarea aptitudinilor personale;

- diminuarea recidivei în rîndul condamnaţilor;

- sporirea şanselor şi oportunităţilor educaţionale şi de angajare în cîmpul

muncii pentru condamnaţi.

Sub aspect economic:

- eficientizarea utilizării resurselor în sistemul de probaţiune;

- asigurarea stabilităţii în finanţarea activităţilor de probaţiune;

- formarea potenţialului uman pentru dezvoltarea durabilă a societăţii;

- creşterea nivelului economiei naţionale în condiţiile asigurării calităţii

serviciilor de probaţiune;

- diminuarea excluderii sociale, cu plasarea eficientă în cîmpul muncii a

resurselor umane;

15


- valorificarea suportului financiar internaţional în implementarea

activităţilor de probaţiune.

Sub aspect psihologic:

- consolidarea demnităţii şi a respectului de sine al subiecţilor probaţiunii;

- perfecţionarea metodologiilor de evaluare şi identificare a nevoilor

speciale ale condamnaţilor;

- diminuarea riscului de recidivă;

- conştientizarea şi percepţia socială pozitivă;

- sensibilizarea opiniei societății faţă de resocializarea condamnaţilor.

Implementarea Strategiei solicită costuri pentru atingerea obiectivelor

menţionate mai sus. În acest sens, sursele de finanţare vor fi alocate, după cum

urmează:

- resurse din bugetul de stat alocate pentru Inspectoratul Naţional de

Probaţiune;

- programe de asistenţă tehnică şi financiară oferite de partenerii de

dezvoltare internaţionali;

- sponsorizări şi alte surse permise de lege.

În vederea implementării a anumitor acţiuni a strategiei, este necesar

sprijinul financiar al organismelor internaţionale, care activează în sectorul

justiţiei.

VI. REZULTATELE SCONTATE, INDICATORII

DE PROGRES ȘI ETAPELE DE IMPLEMENTARE

Rezultatele scontate, indicatorii de progres și etapele de implementare sunt

descrise detaliat în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de

dezvoltare a sistemului probațiunii pentru anii 2016 – 2020.

VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ȘI MONITORIZARE

În cadrul realizării activităților planificate este asigurat procesul de

monitorizare a realizării acțiunilor și rezultatele obținute. Procesul de

monitorizare are drept scop evaluarea gradului de implementare a obiectivelor

prezentei Strategii reieșind din rezultatele obținute în procesul implementării şi

relevanța acestora.

Astfel, consiliul coordonator al Inspectoratului Naţional de Probaţiune

monitorizează nivelul de implementare a Strategiei şi se întrunește în şedinţe nu

mai rar decît o dată în trimestru pentru evaluarea gradului de implementare.

Inspectoratul Național de Probațiune prezintă anual Ministerului Justiției

rapoartele despre nivelul de implementare a Strategiei și a Planului de acțiuni şi

formulează, după caz, propuneri, recomandări şi soluţii.

16


Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei cuprinde măsuri pentru

fiecare direcţie strategică, stabilește acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru

atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile,

resursele necesare, estimate, precum şi indicatorii de progres.

\\172.17.20.4\Operatori\Tatiana\Doc_2016\Anexe\Plan_2016-2020 _probatiune.docx

Anexa nr. 2

la Hotarirea Guvernului nr.

din 2016

PLANUL DE ACȚIUNI

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de probațiune

pentru perioada anilor 2016-2020

Obiective Acțiuni Măsuri Indicatori de progres Termen de

realizare

Responsabili Finanțar

e

1. Dezvoltarea și

fortificarea

capacităților

instituționale

1.1. Evaluarea

comprehensivă a

sistemului de

probațiune în raport

cu misiunea,

viziunea, legislația

in vigoare și a

bunelor practici

1. Stabilirea concretă a

obiectivelor studiului.

Termeni de referință

întocmiți

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

2. Crearea unui grup de lucru Grup de lucru creat din

reprezentanți ai

Inspectoratul Național de

Probațiune, judecători,

procurori și practicieni

(aprox. 10 membri)

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

3. Identificarea și angajarea unor

experți independenți

2 experți angajați 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

4. Derularea și finalizarea

studiului

Studiu aprobat de grupul

de lucru

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

1.a. Dezvoltarea

cadrului legislativ

de funcționare a

sistemului de

probațiune.

1. Introducerea în legislație a

modificărilor ce rezultă în baza

studiului de la pct. 1.1.

Proiect adoptat 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune și

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat

2. Modificarea Regulamentului Regulament aprobat 2016 Inspectoratul Bugetul


privind munca neremunerată în

folosul comunității.

Național de

Probațiune și

Ministerul

Justiției

de stat

3.Elaborarea și aprobarea

Regulamentului privind sistemul

informațional e-probațiune.

Regulament aprobat 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

4. Modificarea Hotărîrii

Guvernului nr. 241 din 6 martie

2006 „Cu privire la aprobarea

Nomenclatorului lucrărilor

efectuate şi serviciilor prestate,

contra plată, de Ministerul Justiției

şi instituţiile subordonate ale

acestuia şi tarifelor la acestea,

precum şi a regulamentelor

privind modul şi direcţiile de

utilizare a mijloacelor speciale

Servicii care pot fi

prestate contra plată de

către organele de

probațiune identificate;

Proiect aprobat

2016 Ministerul

Justiției

Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

5.Elaborarea Regulamentului

privind modul de formare şi

utilizare a veniturilor obţinute de

la prestarea serviciilor contra plată

de către Inspectoratul Național de

Probațiune al Ministerului Justiţiei


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

6. Aprobarea Regulamentului cu

privire la pregătirea pentru

liberare.

Regulament aprobat de

Ministerul Justiției

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune,

Departament

ul

Instituțiilor

Penitenciare

și Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat


1.2. Organizarea

inspectoratelor

regionale.

1.Înființarea Inspectoratelor

regionale centru, nord și sud

Inspectorate regionale

create în conformitate cu

cadrul legislativ

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

1.3. Dezvoltarea

centrelor instructiv-

metodice.

1.Crearea centrelor instructiv-

metodice Centru, Nord şi Sud

Spații identificate;

Numărul de centre

instructiv-metodice

create/dotate

2016 - 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

3. Pregătirea profesională a

consilierilor de probațiune în

comun cu angajații instituțiilor

penitenciare, pe domenii de interes

convergente, a specialiștilor celor

două sisteme.

Numărul de seminare de

instruire organizate şi

desfășurate


Național de

Probațiune și

Departament

ul

Instituțiilor

Penitenciare

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

1.4. Elaborarea

standardului

ocupațional

1.Efectuarea unui studiu/evaluare

de către experți privind standardul

ocupațional al consilierului de

probațiune.

Experți contractați

Studiu efectuat

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

2. Elaborarea standardului

ocupațional în baza studiului

realizat

Experți contractați;

Standard elaborat;

Numărul de consilieri de

probațiune necesari în

fiecare birou în

dependență de numărul

subiecților


Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

1.5. Consolidarea

sistemului de

motivare financiară

a personalului

1.Elaborarea proiectului de lege

privind mărirea gradelor de

salarizare pentru funcționarii

publici din sistemul de probațiune,

inclusiv şi achitarea sporului

pentru desfășurarea activității în

condiții de risc pentru sănătate şi

viață

Proiect adoptat 2016 - 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune si

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat


1.6. Recrutarea și

selecția

personalului cu

profil psiho-social

în funcțiile de

consilieri de

probațiune

1.Angajarea în funcțiile vacante de

consilier de probațiune a

persoanelor cu studii în domeniul

psihologiei, pedagogiei, asistenței

sociale şi criminologic.

Consilieri de probațiune

recrutați şi angajați

2016 -2020 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2.Implicarea voluntarilor în

activitatea organelor de probațiune

Nr. voluntarilor implicați

în activitatea de

probațiune


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

1.7. Definitivarea

fișelor de post

conform statului de

personal al

Inspectoratului

Național de

Probațiune.

1.Examinarea şi revizuirea fișelor

de post existente, elaborarea şi

aprobarea fișelor de post în

conformitate cu statul de personal

al Inspectoratului Național de

Probațiune

Fișe de post aprobate 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

1.8. Dezvoltarea

unui mecanism de

formare inițială și

continuă a

consilierilor de

probațiune.

1. Dezvoltarea împreună cu una

sau doua universități și a

Institutului Național de Justiție a

unui modul de probațiune în

cadrul facultăților de psihologiei și

asistență socială.

Mecanism de colaborare

cu aceste instituții pentru

practica de specialitate

stabilit

2016 - 2020

Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2. Elaborarea Curriculei de

instruire inițială și continuă a

consilierilor de probațiune

Curricule elaborate și

editate

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

3. Formarea personalului in

domeniul monitorizării

electronice.

Numărul de cursuri

desfășurate;

Numărul de persoane

instruite.

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi


vederea implementării

programului Drink and Drive.

Numărul de cursuri

desfășurate;


2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator


instruite i externi

5. Instruirea funcționarilor publici

de conducere în domeniul

managementului instituțional sau

performanței.

Numărul de cursuri

desfășurate;


instruite

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

6. Instruirea personalului in

vederea utilizării sistemului e-

probațiune.

Numărul de cursuri

desfășurate;


instruite

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi


domeniul probațiunii juvenile.

Numărul de cursuri

desfășurate;


instruite

2016 -2020 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

8. Formarea consilierilor de

probațiune în elaborarea

referatelor de evaluare

Numărul de cursuri

desfășurate;


instruite

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

1.9. Dezvoltarea

bazei tehnico-

materiale

1. Evaluarea bazei tehnico-

materiale a Inspectoratul Național

de Probațiune și identificarea

necesităților de spațiu și

echipamente.

Rapoarte de evaluare

întocmite.

Nr. de spații și

echipamente identificate

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat.

2. Identificarea și

achiziționarea/închirierea spațiilor

necesare pentru activități de

asistentă și consiliere

Nr. de spații

achiziționate/închiriate.

2016-2020 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

3. Consolidarea bazei tehnico-

materiale

Număr de

calculatoare/ imprimante/

scanere procurate


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

4. Asigurarea subdiviziunilor

teritoriale ale Inspectoratul

Național de Probațiune cu

mijloace de transport

Nr. de mijloace de

transport procurate


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi


1.10. Dezvoltarea

bazei de date a

Inspectoratul

Național de

Probațiune.

1. Elaborarea conceptului tehnic

privind sistemul informațional

automatizat e-probațiune (SIA) al


Probațiune

Concept aprobat 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2.Elaborarea Regulamentului

privind sistemul informațional

automatizat e-probațiune al


Probațiune


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

3. Asigurarea unei interconexiuni

eficiente dintre sistemul e-

probațiune prin accesul la

platforma de interoperabilitate M-

Conect.

Conectarea la baza

centralizată

de date M-Conect.


Național de

Probațiune

Centrul de

guvernare

Electronică

Bugetul

de stat

4. Instruirea personalului

probațiunii privind modul de

utilizare şi manipulare a bazei de

date menționate.

Personal instruit. 2016-2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

2. Consolidarea

activității de

probațiune

2.1.Identificarea și

adoptarea unor noi

măsuri și sancțiuni

comunitare.

1. Elaborarea unui proiect de lege

privind modificarea și completarea

legislației, care să transpună

recomandările propuse în baza

Studiului comparativ privind

măsurile și sancțiunile comunitare

în Uniunea Europeană.

Proiect elaborat 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2.a. Organizarea

centrelor de

reabilitare socială a

persoanelor liberate

din locurile de

detenție

1. Elaborarea și aprobarea

Regulamentului de organizare și

funcționare a Centrelor de

reabilitare socială a persoanelor

liberate din locurile de detenție


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2.Crearea centrelor regionale de

reabilitare socială a persoanelor

Centre de reabilitare

socială în zona Centru și


Național de

Bugetul

de stat


liberate din locurile de detenție Sud create/dotate Probațiune

2.b. Diversificarea

modului de

executare a muncii

în folosul

comunității

1. Elaborarea Regulamentului de

organizare și funcționare a

atelierelor comunitare

Regulament aprobat.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

2. Înființarea atelierelor

comunitare de executare a muncii

în folosul comunității

Spațiu identificat;

Ateliere create și dotate.


Național de

Probațiune

2.c. Extinderea

aplicării

monitorizării

electronice

1. Crearea Centrului de

Monitorizare Electronică

Centru creat 2017 - 2019 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

2. Elaborarea proiectului de lege

privind extinderea aplicării

monitorizării electronice și asupra

altor categorii de persoane în

conflict cu legea penală.

Proiect elaborat 2017-2018 Inspectoratul

Național de

Probațiune,

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat

3. Achiziționarea echipamentelor

necesare pentru monitorizarea

electronică.

Rapoarte de analiză a

necesităților elaborate;

Echipament achiziționat


Național de

Probațiune

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

2.2. Definitivarea

metodologiilor de

lucru


Regulamentului privind

planificarea individuală a

activității de probațiune.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat


Regulamentului privind

monitorizarea electronică.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat



metodologiei privind participarea

consilierilor de probațiune la

prevenirea delincvenței juvenile.

Metodologie aprobată 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune si

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat

4. Revizuirea metodologiei de

clasificare a persoanelor

condamnate în funcție de riscul de

recidivă.

Metodologie revizuită 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

5. Elaborarea Ghidului

consilierului de probațiune în

activitatea de evaluare și

planificare a activității de

probațiune.

Ghid elaborat 2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



asistență și consiliere.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi


consilierului de probațiune

pregătire pentru liberare a

deținuților și asistența

postpenitenciară.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

8.Elaborarea Ghidului


probațiune presentențială


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



supravegherea subiecților

probațiunii


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi




Național de

Bugetul

de stat și


probațiune juvenilă Probațiune

finanțator

i externi



monitorizarea pedepselor

comunitare.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



monitorizarea electronică


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



utilizarea bazei de date


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



activitatea cu programe

probaționale


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



activitatea psihologică.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi



activitatea de conlucrare cu

comunitatea


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

17. Elaborarea Manualului

operațional al consilierului de

probațiune (concentrarea pe baza

legislativă și metodică)

Manual elaborat 2018 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

2.3. Dezvoltarea

programelor

probaţionale

1. Elaborarea programului

probaţional pentru persoane cu

probleme de adicție

Program elaborat


instruiți în domeniul


Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi


relaționării cu persoane

cu probleme de adicție

2. Elaborarea programului de

consiliere individuală a subiecților

probațiunii

Program elaborat


instruiți


Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

3. Dezvoltarea în comun cu

Departamentul Instituțiilor

Penitenciare a unui program/plan

de intervenție psiho-socială,

educațională, profesională care să

poată fi utilizat pe perioada

detenției și pregătirea către

liberare.

Program/plan aprobat 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune,

Departament

ul

Instituțiilor

Penitenciare

și Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat

4. Elaborarea și Implementarea

programului Drink & Drive.

Program elaborat și

implementat


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

5. Implementarea la nivel național

a programelor probaționale

existente

Raport anual întocmit 2016 - 2020 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

3. Monitorizare si

cercetare

3.1. Stabilirea

indicatorilor

statistici ce vor fi

colectați permanent

prin sistemul

electronic de

evidență a

persoanelor

supravegheate

1. Realizarea unei analize privind

indicatorii necesari a fi incluși în

sistemul de evidență electronică,

ținînd cont de solicitările

Consiliului Europei

Analiză efectuată

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

2. Întocmirea listei de indicatori

statistici colectați prin sistemul

electronic de evidență a

persoanelor supravegheate

Lista de indicatori

întocmită

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi


3.2. Realizarea

unor studii pentru

măsurarea

impactului și

eficienței activității

de probațiune.

1. Realizarea unui studiu de

măsurare a calității și utilității

referatelor de evaluare.

Studiu elaborat și

publicat pe pagina web a


Probațiune;

Propuneri de

îmbunătățire a referatelor

de evaluare formulate.

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

2. Realizarea unui studiu

comparativ privind măsurile și

sancțiunile comunitare în Uniunea

Europeana.

Studiu elaborat și



Probațiune

Propuneri de

îmbunătățire formulate

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

3. Realizarea unui studiu privind

riscul de recidivă și recidiva după

probațiune.

Studiu elaborat și



Probațiune

Propuneri de

îmbunătățire formulate

2018 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat si

finanțator

i externi

3.3. Crearea

mecanismelor de

control a activității

de probațiune

1. Elaborarea și aprobarea unei

Metodologii de control a activității

de probațiune

Aprobarea metodologiei de

inspectare de probațiune.

Metodologie adoptată. 2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune si

Ministerul

Justiției

Bugetul

de stat

4. Consolidarea

parteneriatelor

naționale și

internaționale

4.1.Instituirea

Consiliului

consultativ al

probațiunii și

Consiliilor

consultative


Regulamentului de activitate a

Consiliilor consultative

Regulament aprobat

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

2. Crearea Consiliilor consultative Consilii consultative

create

2017 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat


raionale 3. Coordonarea activității

reprezentanților altor autorități

publice centrale şi autorităților

publice locale, organizațiilor

necomerciale a căror activitate are

legătură directă sau tangențială cu

probațiunea.

Rapoarte anuale cu

privire la activitatea

Consiliilor consultative

elaborate


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat

4.2. Îmbunătățirea

/menținerea

parteneriatelor

existente și

stabilirea noilor

parteneriate în

vederea dezvoltării

sistemului de

probațiune din

Republica

Moldova.

1. Crearea Grupurilor inter-

instituționale, cu instituțiile de stat

și organizațiile necomerciale

Grupuri create 2017 - 2020 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi.

2.Identificarea necesităților de

proiecte și parteneriate pentru

dezvoltarea probațiunii.

Nr. de proiecte

identificate.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat.

3.Identificarea organizațiilor

internaționale potențiali parteneri

pentru implementarea proiectelor

identificate.

Nr. de organizații

internaționale

identificate.

2016-2020

Inspectoratul

Național de

Probațiune

Bugetul

de stat.

4.Semnarea acordurilor pentru

proiecte/parteneriate cu

organizațiile internaționale în

vederea dezvoltării sistemului de

probatiune din Republica Moldova

Nr. de scrisori de intenție

elaborate/expediate

Nr. de acorduri semnate.


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat.

4.3.Promovarea

activității de

probațiune in

rândul publicului

larg, al organelor

de drept și al

reprezentanților

administrației

publice.

1. Instruirea personalului de

probaţiune pe subiecte de

comunicare: relația cu presa,

scrierea comunicatelor etc.

Nr. cursurilor desfășurate

Nr. persoanelor instruite

2016 Inspectoratul

Național de

Probațiune

Finanțato

ri externi

2.Organizarea campaniilor de

conștientizare și sensibilizare a

comunității cu privire la eficiența

și avantajele pedepselor

alternative la detenție

Nr. campaniilor

organizate

Nr.

partenerilor/beneficiarilo

r implicați


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi


3.Informarea grupurilor țintă cu

privire la rolul și importanța

intervenției probațiunii

Nr.

activităților/evenimentelo

r desfășurate

Nr. materialelor de

informare distribuite


Național de

Probațiune

Bugetul

de stat și

finanțator

i externi

anexa nr. 1 - gov.md · în scopul reintegrării sociale a persoanelor care au ......

Documents