anexa nr. 1 - legeaz.net · anexa nr. 2 la planul de management - planul de monitorizare ... se...

Anexa nr. 1

Planul de management al Sitului Natura 2000

ROSPA0126 Livezile-Dolaț

http://legeaz.net

CUPRINS

GLOSAR DE TERMENI UTILIZAȚI ÎN PLANUL DE MANAGEMENT

CE CONȚINE PLANUL DE MANAGEMENT?

1. INTRODUCERE1.1. Scopul Planului de management1.2. Baza legală a Planului de management

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0126 LIVEZILE-DOLAȚ2.1. Informații Generale2.1.1. Localizare2.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru management2.1.2.1. Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț2.1.2.2. Arii protejate limitrofe2.1.2.3. Administrarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț2.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor2.1.4. Factorii interesați2.1.5. Resurse pentru management și infrastructura2.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate2.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare2.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management2.2. Mediul fizic2.3. Mediul biotic2.3.1. Regiunea/regiunile biogeografice2.3.2. Fauna2.3.2.1. Specii de interes comunitar și situația acestora în sit2.3.2.2. Specii de faună de interes economic2.3.2.3. Specii de faună de interes cultural2.3.2.4. Specii alohtone și specii invazive2.3.3. Ecosisteme2.3.4. Peisajul2.3.5. Procese naturale2.4. Informații socio-economice și culturale2.4.1. Comunități2.4.2. Aspecte demografice2.4.3. Utilizarea terenurilor și resurselor naturale2.4.4. Economia locală2.5. Cercetare2.6. Acțiuni de management majore desfășurate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE3.1. Valori3.2. Presiuni și amenințări3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 805 bis/12.X.2016

4.1. Viziunea4.2. Strategia de management4.3. Planul operațional4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT5.1. Sistemul de luare a deciziilor5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management5.3. Monitorizarea implementării Planului de management

BibliografieAnexa nr. 1 la Planul de management - Fișele speciilor de interes comunitar din cadrul sitului ROSPA0126 Livezile-DolațAnexa nr. 2 la Planul de management - Planul de MonitorizareAnexa nr. 3 la Planul de management – Planul financiarAnexa nr. 4 la Planul de management Hărți de distribuție a speciilor de păsări de interes comunitar din cadrul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 805 bis/12.X.2016 5

GLOSAR DE TERMENI UTILIZAȚI ÎN PLANUL DE MANAGEMENT

Habitate de interes de conservare - habitate de interes comunitar incluse în Formularul

Standard, habitate importante pentru speciile de interes comunitar incluse în Formularul

Standard - ca loc de hrănire, reproducere, adăpost - habitate rare la nivel național.

Habitate prioritare – habitate considerate rare sau valoroase la nivel european, pentru care

au fost stabilite strategii de conservare la nivel comunitar.

Specii de interes de conservare – specii de interes comunitar, incluse în Formularul

Standard, specii importante pentru speciile de interes comunitar, incluse în Formularul

Standard - de exemplu ca hrană - specii rare protejate la nivel național.

� Direcție de management – în sensul utilizat în acest Plan de management, termenul descrie

ceea ce se dorește a se realiza prin activitățile și măsurile de management. Se definesc

pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, detalierea activităților/acțiunilor specifice urmând să

fie făcută în planurile de lucru anuale.

� Activitate de management – una sau mai multe acțiuni care contribuie la obținerea

rezultatelor dorite pentru fiecare direcție de management, cum ar fi, de exemplu, activități

de patrulare, control, educație, realizarea unor trecători pentru pești sau distrugerea

parțială a pragurilor de fund pentru a ajuta menținerea speciei etc. Acestea sunt parțial

descrise la capitolul 5 și se stabilesc cu ocazia întocmirii planurilor de lucru anuale.

� Măsuri de management – sunt reguli specifice de utilizare a terenurilor și resurselor din

sit impuse de statutul de ariei protejate, respectiv de necesitatea atingerii obiectivelor

sitului, de obicei incluse în Regulamentul sitului. Exemplu: cosirea pajiștilor de interes

de conservare numai după data de 1 iulie.

� Management adaptabil – acțiunile de management sunt astfel definite încât să permită

adaptarea la modificări ale sistemelor naturale intervenite pe perioada de aplicare a

planului de management sau redefinirea activităților și măsurilor de management, dacă

prin monitorizare se dovedește că acest lucru este necesar.

� Management participativ – planificarea și implementarea activităților de management se

face cu implicarea/participarea factorilor interesați.


� Management activ – în cazul prezentului document, termenul se folosește pentru a indica

necesitatea realizării unor activități și măsuri de management destinate special menținerii

stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes de conservare. Fără

activitățile și măsurile respective, există posibilitatea degradării/pierderii valorilor, cum

ar fi de exemplu pierderea de habitate importante de pajiști în cazul necosirii fânețelor.

� Activități cu impact – activitățile care au asemenea caracteristici încât se consideră că

generează un impact asupra mediului. Cele cu impact semnificativ sunt definite de

legislație.

ACRONIME

ANAR – Administrația Națională a Apelor Române

ANIF – Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare

ANPM – Agenția Națională pentru Protecția Mediului

APM – Agenția pentru Protecția Mediului

IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii

MMAP – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

SGA – Sistemul de Gospodărire a Apelor

SPA – Arie Specială de Protecție Avifaunistică

UAT – Unitate Administrativ Teritorială

UVM – Unitate Vită Mare


CE CONȚINE PLANUL DE MANAGEMENT?

Ghid succint pentru o mai bună înțelegere a structurii și conținutului

Planul de management este structurat în așa fel încât să se poată face o analiză cât mai bună a

informațiilor de care se dispune la data elaborării. Informațiile și analizele sunt redate astfel

încât detaliile tehnice să fie prezentate cât mai succint pentru fiecare din domeniile la care se

face referire - în principal ecologie, biologie, hidrologie, silvicultură, agricultură și altele - dar

suficiente pentru a permite o bună înțelegere a legăturilor între situația actuală, tendințele de

viitor și măsurile de management planificate. În cele ce urmează se redă foarte pe scurt ce

conține fiecare capitol, sperând că astfel vom ajuta la înțelegerea mai ușoară a conținutului

Planului de management, permițând cititorului să se concentreze pe capitolele care îl

interesează în mod deosebit.

Sumar - redă succint aspectele principale din Plan

I. INTRODUCERE – De ce plan de management?

De ce este nevoie de Planul de management și care sunt prevederile legale în baza cărora s-a

elaborat.

II. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE – Care este situația actuală în aria protejată? –

aspecte care explică și /sau influențează aria protejată

Conține o descriere a situației actuale a ariei protejate, ca și cum s-ar ”fotografia” zona la

momentul elaborării Planului de management, pentru a se cunoaște situația actuală. Descrierea

conține informații utile pentru elaborarea strategiei și a măsurilor de management – Capitolul

II. Informațiile sunt relevante pentru elaborarea celorlalte capitole din Planul de management.

2.1. Informații generale

� despre ce arii protejate este vorba,

� unde se află situl și ce suprafețe includ,

� cine sunt proprietarii și gestionarii terenurilor, resurselor naturale și ale ariei

protejate,

� cine sunt cei ce au interese și care desfășoară activități în zona sitului,

� ce resurse are și ce activități a desfășurat până în prezent Custodele.

2.2. Descrierea mediului fizic și biotic


2.2.1. informații minime despre relief, rețeaua de ape, climă, factori ce determină

prezența habitatelor și speciilor;

2.2.2. situația actuală cu privire la prezența speciilor și habitatelor; prezentarea

rezultatelor inventarierilor de teren, reflectată și în hărțile din anexe.

2.3. Informații socio-economice și culturale

Aria protejată nu este ”ruptă” de contextul socio-economic. Ceea ce se întâmplă în zonă

influențează în mod semnificativ biodiversitatea. Capitolul conține informații sumare cu

privire la situația socio-economică, necesare pentru a defini situația ariei protejate pe

teritoriile localităților/comunelor, tendințele de dezvoltare, interesul pentru terenurile și

resursele naturale din zonă, situația sistemului educațional pentru stabilirea programelor

de educație pentru natură, potențialul pentru noi activități legate de valorile naturale.

Toate acestea pot influența semnificativ managementul ariei protejate, întrucât activitățile

umane au, în general, impact asupra naturii.

2.4. Informare, conștientizare, educare – activități desfășurate până în prezent.

Ariile protejate au un rol important pentru educare și conștientizare cu privire la

importanța protecției naturii. Este important să se știe ce s-a făcut până în prezent pentru

a ajuta la planificarea acestui gen de activități pe viitor.

2.5. Cercetare – ce aspecte relevante pentru managementul Ariei Protejate au fost

cercetate până în prezent și ce infrastructură există pentru cercetare aplicată?

5.6. Acțiuni de management majore desfășurate în aria protejată – ce s-a făcut până

în prezent pentru managementul ariei protejate - principalele acțiuni și rezultate.

III. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE - Ce trebuie să păstrăm / îmbunătățim în

zonă și de ce sunt necesare măsuri de management? Care sunt presiunile și amenințările?

Informațiile de la capitolul III sunt analizate din perspectiva conservării valorilor pentru care a

fost declarată aria protejată.

3.1. Valori – Ce trebuie să menținem sau să îmbunătățim în aria protejată? - Valori


Se descriu valorile care trebuie păstrate sau îmbunătățite. În cazul siturilor Natura 2000

este vorba, obligatoriu, despre habitatele și speciile pentru care au fost declarate, conform

Formularului Standard, dar au fost identificate și alte specii și habitate, respectiv alte

valori considerate importante pentru zonă. Pe aceste valori se concentrează acțiunile de

management pe viitor - capitolul 4.4.

3.2. PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI: Ce trebuie reglementat pentru a menține sau

îmbunătăți valorile? Presiuni și amenințări.

Sunt descrise activitățile umane care, din cauza modului în care se desfășoară, au un

impact asupra valorilor sau pot avea impact pe viitor.

3.3. EVALUARE – Care este starea actuală și tendințele în viitor în ce privește

valorile ariei protejate?

Se analizează dacă valorile sunt în stare corespunzătoare și care va fi evoluția

amenințărilor?

Analiza se face în baza celor descrise la capitolul 2.1 cu referire doar la valorile

identificate în capitolul 3.1. și luând în calcul tendințele viitoare din perspectiva

amenințărilor identificate în capitolul 3.2.

IV. STRATEGIA DE MANAGEMENT - Ce vrem pentru zonă pe viitor? Cum se va face

managementul?

Natura și resursele naturale nu pot fi gestionate eficient pe termen scurt. Trebuie să definim ce

anume vrem să obținem pe o perioadă mai lungă, iar Planul de management să descrie ce anume

ar trebui făcut în următorii cinci ani pentru a ne apropia de realizarea țelului /viziunii propuse.

Cunoscând valorile avute, situația lor actuală, presiunile și amenințările la care sunt supuse, se

definește o strategie pe termen mediu sau lung, răspunzând la întrebările de mai jos.

4.1. Viziunea - Cum vrem să arate aria protejată peste 50 de ani?

4.2. Organizarea teritorială a managementului – În ce zone din aria protejată

trebuie să impunem condiții pentru desfășurarea activităților umane astfel încât să

menținem sau să îmbunătățim valorile?


Se stabilește dacă sunt necesare măsuri speciale de management în anumite zone. Zonele

cu cerințe speciale în ceea ce privește măsurile de management sunt prezentate pe hartă.

Această planificare ”teritorială”, din punct de vedere a măsurilor de management, este

foarte importantă, întrucât anumite aspecte vor trebui reflectate în managementul

terenurilor și resurselor.

4.3. Strategia de management: Care este strategia pe termen mediu, definită în baza

informațiilor din capitolele II și III? Domeniile pe care se vor concentra eforturile

de management și obiectivele pentru fiecare din acestea.

Se descrie cum anume va fi organizat managementul, definind domeniile pe care vor fi

desfășurate activitățile de management și ce anume vrem să obținem pe fiecare din aceste

domenii / obiective.

4.4. Planul operațional pe cinci ani – Ce acțiuni de management sunt necesare

pentru a realiza obiectivele definite la Capitolul 4.3?

Ce trebuie făcut în următorii cinci ani pentru a ne asigura că se menține sau se

îmbunătățește starea speciilor și a habitatelor, respectiv a celorlalte valori, se reduc

amenințările și se asigură un cadru corespunzător pentru ca zona să poată beneficia de o

dezvoltare durabilă.

4.5. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului

operațional. Cum anume se pot realiza acțiunile din Planul operațional? Exemple

de activități și măsuri de management

Se dau exemple de activități și măsuri de management, eventual restricții pentru câteva

din acțiunile de management definite în Capitolul D.4. Acest capitol cuprinde prevederi

care se regăsesc și în Regulament.

V. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT – Cum se

implementează în mod eficient Planul de management?

5.1. Sistemul de luare a deciziilor – Cine ia deciziile în cazul în care trebuie

modificate anumite prevederi din Planul de management?


5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management - Ce resurse

umane și financiare sunt necesare pentru realizarea activităților din Planul de

management?

5.3. Monitorizarea implementării Planului de management – Cum apreciem dacă

ne atingem obiectivele și cum ne asigurăm că măsurile de management sunt

adaptate – dacă este necesar - pentru atingerea obiectivelor?

Se explică cum anume se urmărește implementarea Planului de management, cum se

măsoară impactul activităților de management și succesul lor, cine trebuie să măsoare și

când și cum se folosesc rezultatele monitorizării pentru a îmbunătăți măsurile de

management.

Aria Specială de Protecție Avifaunistică Livezile-Dolaț din județul Timiș, numit în

continuare situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, a fost desemnat pentru a proteja și conserva

valori naturale deosebite, specii de păsări, pentru România și Uniunea Europeană.

Este o zonă foarte importantă, întrucât este printre ultimele care mai păstrează o

diversitate mare a habitatelor specifice cuibăririi și hrănirii unor specii de păsări, dar

deține de asemenea și specii de interes conservativ global precum vânturelul de seară -

Falco vespertinus. Aria a fost propusă ca sit Natura 2000 în special în vederea conservării

vânturelului de seară. Populația cuibăritoare de Falco vespertinus din zona Livezile-Dolaț

prezintă o stagnare, tendință identificată în urma programului de monitorizare inițiat de

Asociația ”Grupul Milvus”.

Viziunea pe termen lung pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este un refugiu de habitate și zone umede demarcat la

sud de râul Timiș, importante pentru natură - în vecinătatea zonelor utilizate intens de om

- cu un mozaic viu ce constituie un loc prielnic avifaunei din zonă.

Pentru realizarea acestei viziuni este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate

autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă

cât este de important să se mențină și chiar să se îmbunătățească starea valorilor deosebite

care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Un obiectiv, extrem de important pentru această arie protejată, este asigurarea menținerii

și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile și habitatele de interes


comunitar, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii.

Nerealizarea acestui obiectiv poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile identificate în această arie protejată nu sunt importante doar din punct de vedere

strict al conservării naturii, dar și ca resurse naturale sau asigură servicii de mediu care

influențează condițiile de trai ale comunităților locale.

Pentru păstrarea acestor valori vor fi planificate și realizate măsuri de management

variate, grupate în acest plan pe domenii, și anume:

Programul 1. Managementul biodiversității

Scop: Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes

conservativ prin îmbunătățirea măsurilor actuale de management al terenurilor și aplicarea lor,

în colaborare cu proprietarii /administratorii de terenuri și resurse naturale.

Programul 2. Informare și conștientizare

Scop: Creșterea nivelului de acceptare a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și

obținerea sprijinului factorilor interesați în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin

activități de informare și conștientizare, în colaborare cu factorii interesați și comunitățile

locale.

Programul 3: Administrare

Scop: Asigurarea unei structuri funcționale de management în scopul implementării eficiente

a Planului de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț.

Programul 4. Monitorizare și evaluare

Scop: Implementarea unui sistem de monitorizare a planului de management prin analiza și

evaluarea periodică a acțiunilor și indicatorilor cheie în vederea adaptării planului de acțiune.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea celui ce administrează aria

protejată întrucât legea prevede responsabilități și obligații, atât pentru toți proprietarii și

administratorii de terenuri, cât și pentru autorități. Ca urmare este foarte important ca

implementarea Planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare cu factorii

interesați.

Planul de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț conține o descriere succintă

a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a

tendințelor și, în baza acestora, stabilește măsurile de management în planul operațional.

Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare.


Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de

management, a administrării ariei protejate, urmând să ofere informații importante pentru

adaptarea măsurilor de management pe viitor.

Planul se constituie într-un ghid extrem de important nu numai pentru custodele ariei

protejate, cât și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.


1. INTRODUCERE

1.1. Scopul Planului de management

Planul de management a fost elaborat în vederea identificării strategiei de management a

sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț și stabilirea măsurilor de management și de

monitorizare, astfel încât să se realizeze obiectivele pentru care a fost desemnat situl.

Complexitatea managementului ariei protejate este dată în principal de:

� multitudinea de valori pentru care a fost declarată aria protejată,

� sistemul de canale care formează un complex bogat de habitate umede și zone acvatice,

� deranjul uman este semnificativ și constă în tăierea arborilor și vânătoarea ciorilor în

perioada de reproducere,

� numeroasele presiuni și amenințări prezente în zonă,

� numărul mare al factorilor interesați: proprietari și administratori de terenuri și resurse

naturale, comunități locale, autorități, instituții, organizații,

� faptul că responsabilitatea pentru implementarea activităților și măsurilor de

management nu revine numai Custodelui ariei protejate, ci și factorilor interesați,

� necesitatea definirii condițiilor în care comunitatea se poate dezvolta durabil cu

menținerea valorilor și a serviciilor naturale, cel puțin la starea lor actuală sau chiar

îmbunătățirea lor,

� caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură și necesitatea adaptării la aceste

schimbări.

Ca urmare, se impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un

management adaptabil și participativ.

Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la

realitățile caracteristice fiecărui moment. Având în vedere că acest plan trebuie să

stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor

modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali

cât și din cauza unor factori antropici, planul operațional a fost astfel stabilit încât să

permită flexibilitate în stabilirea zonelor, în care se fac intervențiile și în detalierea

măsurilor de management, având astfel un caracter adaptabil.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați, atât în

procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării

planului au fost organizate întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, Custodele depunând

eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și


consultați în mod corespunzător, fie prin întâlnirile publice organizate, fie prin întâlniri

cu specialiști de la instituțiile principale, cu responsabilități în zona sitului.

Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor speciale de

management pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând

implicarea nu numai a custodelui, dar și al autorităților, așa cum se precizează în articolul

21 aliniatul 6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată

cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările

ulterioare: ”Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în

reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun

acord cu custozii/administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea

publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru

conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate,

conform prevederilor planurilor de management.” Ca urmare, Planul operațional detaliat,

de la Capitolul 4.4, stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de

management.

Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și

subdomenii, direcțiile de management și acțiunile, respectiv măsurile de management au

fost elaborate cu sprijin tehnic din partea echipei ProPark. Deciziile finale, cu privire la

aceste aspecte, au fost luate în urma discuțiilor și consultărilor cu factorii interesați.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra

importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității

menținerii acestora pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru

dezvoltare durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în

planurile strategice relevante, conform articolului 21 aliniatul 5 al Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011,

cu modificările și completările ulterioare: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de

dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a

resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autoritățile

emitente cu prevederile planului de management.”

1.2. Baza legală a Planului de management

Baza legală este constituită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei


sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și

completările ulterioare, care la articolul 21. prevede următoarele:

� alineatul 2 - planurile de management și regulamentele se elaborează de către custozii

acestora, se avizează de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului/structurile

din subordinea acesteia, după caz, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității

publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul autorităților publice

centrale interesate.

� alineatul 7 - ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea

unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii sălbatice

de interes comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes

comunitar cu ariile naturale protejate de interes național, se va realiza un singur plan de

management integrat, ținând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește prin articolul 11

că: ”Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor

măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii sălbatice de

interes comunitar.”


2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0126 LIVEZILE-DOLAȚ

2.1. Informații Generale

2.1.1. Localizare

Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0126 Livezile-Dolaț se întinde pe o

suprafață de 6.565 ha și este situată în zona central vestică a județului Timiș.

Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiind situat în Câmpia Timișului.

La vest este mărginit de localitatea Giera, la nord de Canalul Lanca-Birda, la nord-est de

localitatea Ghilad, iar la est de localitățile Banloc și Ofsenița - vezi figura nr. 1.

Regional situl este inclus într-o singură regiune, Regiunea de Dezvoltare 5 Vest.

Situl este situat 100% pe teritoriul județului Timiș, desfășurându-se pe teritoriul

administrativ a mai multor comune dintre care cele mai importante sunt Livezile, Ghilad,

Banloc și Giera - vezi figura nr. 1.

Lungimea maximă a sitului ajunge la 16 km, iar lățimea maximă a sitului este de

aproximativ 7 km. Altitudinea medie este de 75-77 m, cuprinsă între un maxim de 82 de metri

în zona estică și un minim de 71 de metri în albia canalului Lanca-Birda.

Figura nr. 1. Localizarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț


Coordonatele sitului sunt: latitudine N 45º 24' 0'' și longitudine E 21º 3' 59''.

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț reprezintă o zonă de câmpie cu sol sărăturos și mlaștini

sărăturate, ce adăpostește o mare varietate de floră halofilă specifică sărăturilor și a fost

desemnat pentru protecția unor specii de păsări emblematice pentru Câmpia de Vest. Situl se

întinde între Râul Timiș și Bârzava, în partea sud-vestică a județului Timiș și cea vestică a

satului Banloc, la 30 km sud-vest de Timișoara. Drumul național 59B care leagă localitatea

Giera de Banloc străbate situl pe direcția est-vest, iar drumul județean 595A ce leagă localitățile

Ghilad de Deta trece la est de aria protejată pe direcția sud-nord. Situl se poate accesa din

următoarele localități: Banloc, Ofsenița, Livezile, Toager, Giera, Ghilad și Deta, existând o

rețea de drumuri comunale care fac legătura între acestea.

2.1.2. Cadrul legal și administrativ pentru management

2.1.2.1. Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din

zona sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de

seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vânturei de seară, în Timiș

aflându-se aproape jumătate, respectiv 47,8% din populația cuibăritoare din Câmpia de Vest.

Cele 10 specii de păsări de interes comunitar de pe anexa I a Directivei 2009/147/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor

sălbatice (Directiva Păsări), au reprezentat criteriile de desemnare a sitului. Există două grupe

ecologice mari de păsări, ce pot fi considerate „țintă” pentru conservare la nivelul sitului,

respectiv păsările de apă și cele de terenuri deschise.

Dintre cele mai reprezentative specii cuibăritoare pentru habitatele sitului, unele cu

populații relativ mari, fac parte: Falco vespertinus, Anthus campestris, Lanius minor.

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este arie naturală protejată de interes comunitar –

categoria Aria de Protecție Specială Avifaunistică – conform Directivei Păsări, desemnat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială

avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu

modificările și completările ulterioare.

Pe suprafața sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț nu se suprapun alte arii naturale protejate

de interes comunitar sau național.


Limitele sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului

nr. 1284/2007, cu modificările și completările ulterioare. Harta sitului este pusă la dispoziția

factorilor interesați de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului prin

intermediul paginii de internet http://www.biodiversity.ro/n2000, conform actului normativ

menționat, precum și în Anexa nr. 1 la Planul de management. De asemenea o hartă interactivă

a sitului poate fi accesată și pe http://atlas.anpm.ro/atlas#.

2.1.2.2. Arii protejate limitrofe

Situl Natura 2000 ROSPA0095 Pădurea Macedonia este singurul sit limitrof, care, de

fapt, are limite comune cu situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, fiind delimitate de canalul Lanca-

Birda. În imediata apropiere a sitului se mai găsesc ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni -

Grăniceri, ROSCI0109 Lunca Timișului, ROSCI0346 Pajiștea Ciacova, ROSCI0348 Pajiștea

Jebel și ROSPA0127 Lunca Bârzavei - vezi figura nr. 2.

Aceste arii protejate sunt importante pentru speciile din situl ROSPA0126 Livezile-

Dolaț, întrucât majoritatea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl au nevoie de

spații întinse, dincolo de limitele acestuia, fiind în același timp foarte importantă asigurarea de

coridoare ecologice între ele. În plus, colaborarea cu custozii acestor arii protejate poate

contribui la creșterea eficienței conservării acestor specii și habitate, majoritatea speciilor și

tipurilor de habitate fiind comune.


Figura nr. 2. Situri Natura 2000 învecinate cu situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț

2.1.2.3. Administrarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Responsabilitatea administrării ariei protejate revine Custodelui.

În acest scop, se elaborează Planul de management, prin care se realizează gospodărirea

unitară și integrată a ariei protejate. Custodele urmărește respectarea Planului de management,

organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se

desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de

management ale sitului ROSPA0126 Livezile - Dolaț, în conformitate cu obiectivele de arie

naturală protejată de interes comunitar stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și

completările ulterioare.

2.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere al drepturilor de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, se regăsește o situație variată, cu instituții și persoane

fizice deținătoare de drepturi asupra terenurilor. Situația exactă a acestora încă nu se cunoaște,

Cadastrul Național General fiind încă în curs de elaborare.


Figura nr. 3. Unitățile Administrativ Teritoriale peste care se suprapune

situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Sub aspect administrativ situl se află pe suprafața unităților administrativ teritoriale

Livezile, Ghilad, Banloc și Giera. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007, cu

modificările și completările ulterioare, suprapunerea procentuală a sitului cu aceste comune

este după cum urmează: Livezile - 75%, Ghilad - 15%, Banloc - 2%, Giera <1%. Potrivit însă

ultimelor seturi de date digitale oficiale privitoare la suprafața siturilor Natura 2000, respectiv

unităților administrativ teritoriale, realitatea în momentul elaborării planului de management a

fost următoarea: Livezile - 65,2%, Ghilad - 25,7%, Banloc - 9,0%, Giera <1%.


În cazul terenurilor agricole, respectiv toate categoriile: arabil, pășuni, fânețe, acestea

sunt în cea mai mare parte în proprietatea persoanelor fizice.

Terenurile forestiere sunt reprezentate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț de pâlcuri de

arbori izolați și zone de subarboret cu vegetație forestieră neinclusă în fond forestier, însă cu

un rol important, mai ales pentru a-i servi faunei locale ca umbrar, aliniament de-a lungul

drumurilor de țară și loc de cuibărire.

Terenurile cu drumuri de pe teritoriul ariei protejate au destinații diferite:

� drumuri publice - destinate circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii

cerințelor generale de transport ale economiei naționale, ale populației și de apărare a

țării - gestionate de Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din

România - drumurile naționale și europene - , de Consiliul Județean Timiș - drumurile

județene - și de către autorități ale administrației publice locale - drumuri comunale și

orășenești, drumuri de exploatare agricolă;

� drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerințelor proprii de transport rutier

și pietonal spre obiectivele economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole,

energetice, industriale etc., drumuri de acces în incinte și din interiorul incintelor,

drumuri pentru organizările de șantier - gestionate de proprietari.

Pe teritoriul ariei protejate există două drumuri, unul național 59B și unul județean 595A,

precum și drumuri locale care fac legătura cu localitățile din zonă, drumuri comunale, drumuri

agricole, poteci, drumuri vicinale și străzi.

Terenurile ocupate cu căi ferate, respectiv construcțiile care le deservesc, sunt

proprietatea publică sau privată a statului și sunt gestionate de Căile Ferate Române.

Terenurile cu ape, respectiv luciurile de apă și cursurile de apă, precum și terenurile cu

diguri și regularizări ale cursurilor de apă, aparțin în cea mai mare parte statului, fiind

gestionate de Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Banat

– Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș în mod direct.

Apele care aparțin domeniului public: apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi

˃ 5 km și cu bazine hidrografice ˃ 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, și apele subterane,

sunt administrate de Administrația Națională „Apele Române”.


Terenurile cu lucrări de îmbunătățiri funciare: amenajările de desecare și drenaj, lucrări

de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări și altele

asemenea, sunt administrate de Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare - ANIF,

care are rolul de a administra infrastructura de îmbunătățiri funciare aparținând domeniului

public și privat al statului. Terenurile agricole sunt, în general, gestionate, rata abandonului

fiind redusă.

Tabel nr. 1

Grupuri de proprietari și categoriile de terenuri pe care le dețin

Proprietar Categorii de terenuri deținute

Pășune Fânețe Arabil Luciu apă

Statul Român √

Primării √ √

Biserici √ √ √

Persoane fizice √ √ √

Persoane juridice de drept privat √ √ √ √

2.1.4. Factorii interesați

Principalii factori interesați pentru Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț sunt cele 4

comunități peste care se suprapune aria protejată, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș,

Consiliul Județean Timiș, Administrația Bazinelor de Apă Banat, Sistemul de Gospodărire a

Apelor Timiș, Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare Timișoara și altele

asemenea. Pe lângă aceștia, pe teritoriul ariei protejate au interese administrative, economice

sau de altă natură și alte instituții și organizații. În tabelul nr. 2 este prezentată lista instituțiilor

și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a

terenurilor și resurselor, economice sau interese de altă natură pe teritoriul Ariei Protejate, de

exemplu de interes educativ.

Tabel nr. 2

Analiza factorilor interesați identificați în procesul de realizare a planului de management

Nr.

crt.

Factori interesați Rol / interes


Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a

interesului în Ariei Protejate

1. Ministerul Mediului, Apelor și

Pădurilor

Implementarea politicilor de mediu la nivel

național, responsabil pentru sistemul de arii

protejate, responsabil pentru fondul forestier

național

2. Agenția Națională pentru Protecția

Mediului

Autoritatea contractantă pentru administrarea

sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

3. Agenția pentru Protecția Mediului

Timiș

Implementarea politicilor de mediu la nivel local

4. Ministerul Agriculturii - Direcția

pentru Agricultură Timiș - Direcția

Agricolă

Reglementarea activităților agricole și de

dezvoltare rurală

5. Administrația Națională Apele

Române – Administrația Bazinală

Banat - Sistemul de Gospodărire a

Apelor Timiș

Administrarea apelor aflate în proprietatea

statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și

a zonelor de protecție ale cursurilor de apă

6. Agenția Națională pentru

Piscicultură și Acvacultură

Gestionarea resursei piscicole

7. Administrația Națională

Îmbunătățiri Funciare

Îmbunătățiri funciare, administrarea sistemelor

de desecare și a construcțiilor aferente

8. Agenția Domeniilor Statului Concesionarea terenurilor statului cu destinație

agricolă

9. Agenția Națională pentru Resurse

Minerale

Reglementarea activităților de utilizare a

resurselor minerale - ape subterane, ape

minerale, cariere, balastiere

10. Garda Națională de Mediu –

Comisariatul Județean Timiș

Inspecție și control din punct de vedere al

protecției mediului

11. Garda Forestieră Inspecție și control în silvicultură și vânătoare

Reglementarea managementului forestier în

vegetația forestieră din afara fondului forestier.

12. Inspectoratul de Poliție al Județului

Timiș

Ordine publică, urmărire penală, et cetera.


13. Inspectoratul de Jandarmi Județean

Timiș

Ordine publică

Acordarea și controlul plăților pe suprafață

14. Agenția de Plăți și Intervenții

Agricole Timiș

Derulează fondurile europene pentru

implementarea măsurilor de sprijin finanțate din

Fondul European pentru Garantare în

Agricultură

Autorități ale administrației publice locale și județene

15. Consiliul Județean Timiș Planificarea teritorială și strategică

Administrarea drumurilor județene

16. Instituția Prefectului Județului

Timiș

Asigură realizarea intereselor naționale,

aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a

celorlalte acte normative precum și a ordinii

publice

17. Primăria și Consiliul Local Livezile Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și

strategică

18. Primăria și Consiliul Local Ghilad Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și

strategică

19. Primăria și Consiliul Local Banloc Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și

strategică

20. Primăria și Consiliul Local Giera Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și

strategică

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

21. Populația locală din sit și din

imediata vecinătate

Proprietari de terenuri, gestionari și/sau

utilizatori de resurse

22. Pescari Utilizare resurse piscicole, recreere

23. Cicliști Recreere

24. Reprezentanți mass media Informare, conștientizare

25. Grupul de Acțiune Locală Timiș

„Torontal - Bîrzava“

Implementare a planului de dezvoltare locală

26. Asociația Microregională „Timiș-

Torontal“;



27. Asociația de Dezvoltare

Intercomunitară Deșeuri Timiș


28. Asociați la GAL Microregiunea

Timiș-Torontal-Bârzava.


29. Biserici, grupuri religioase Conștientizare

Administrare infrastructură

30. Compania Naționale de

Administrare Drumuri Naționale

Române – Direcția Regională

Drumuri și Poduri Timișoara –

Filiala Timiș

Administrarea drumurilor naționale

31. Căi Ferate Române Administrarea căilor ferate

32. ENEL România Furnizare energie electrică

33. S.C. APCAN S.A. Timiș Furnizare apă potabilă, colectare-epurare ape

uzate

Administrare resurse

34. Agenția Națională de Resurse

Minerale

Gestionarea resurselor minerale

35. Agenția Națională pentru

Piscicultură și Acvacultură

Reglementarea activității de pescuit și

acvacultură

36. Administrația Domeniilor Statului Gestionarea/concesionarea heleșteelor

37. Asociații ale Pescarilor Sportivi Implementează măsuri de management ale

faunei piscicole.

38. Administratori fonduri de vânătoare Implementează măsurile de management ale

faunei de interes cinegetic

Educație

39. Inspectoratul Școlar Timiș Activități educative

40. Școlile de pe teritoriul Ariei

Protejate și din imediata vecinătate

Activități educative

Organizații neguvernamentale


41. Asociația pentru Protecția Liliecilor

din România

Unul din obiectivele organizației este reprezentat

de protejarea valorilor din mediul înconjurător,

inclusiv din acest sit.

42. Societatea Ornitologică Română Unul din obiectivele organizației este reprezentat



43. Asociația Bio-Team Timișoara Unul din obiectivele organizației este reprezentat



44. Asociația pentru Protecția Păsărilor

și a Naturii Grupul Milvus

Unul din obiectivele organizației este reprezentat



Universități și alte unități de cercetare

45. Universitatea de Vest din Timișoara Cercetare aplicată

46. Muzeul Banatului Timișoara Cercetare aplicată, acțiuni de educație și

conștientizare

47. Universitatea Politehnica Timișoara Cercetare aplicată

48. Universitatea Tibiscus din

Timișoara

Cercetare aplicată

49. Universitatea de Științe Agricole si

Medicina Veterinara a Banatului

Timișoara

Cercetare aplicată

Finanțatori

50. Fundații, asociații, instituții ce

gestionează fonduri nerambursabile

sau sunt interesate în a sprijini

activitatea Ariei Protejate

Sprijin pentru activități de conservare, educație,

conștientizare și ecoturism, responsabilitate

socio-economică

Un rol important în managementul valorilor din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț revine

Administrației Națională Apele Române – Administrația Bazinală Banat - Sistemul de

Gospodărire a Apelor Timiș, prin lucrările hidrotehnice pe care le realizează și le întrețin.


De asemenea, Administrația Națională Îmbunătățiri Funciare, prin realizarea și

menținerea canalelor de desecare, influențează major speciile și habitatele existente, dar și

folosința terenurilor.

Agenția de Plăți și Intervenții Agricole, prin schemele voluntare de agro-mediu dar și prin

politicile de încurajare a folosinței tradiționale a terenurilor, reprezintă un factor interesat

important, de care trebuie să se țină seama în implementarea tuturor măsurilor de conservare a

habitatelor.

2.1.5. Resurse pentru management și infrastructura

Administrare

Administrarea sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț este asigurată de Custode, acoperind

următoarele domenii de activitate:

� Planificarea, coordonarea și supravegherea activităților desfășurate pe teritoriul sitului

ROSPA0126 Livezile-Dolaț;

� Pază;

� Măsuri de conservare a biodiversității - inclusiv monitorizarea;

� Educație și conștientizare publică;

� Relații cu comunitățile și cu alți factori interesați;

Obiectivul echipei de administrare este asigurarea conservării valorilor naturale din situl

ROSPA0126 Livezile-Dolaț prin aplicarea unui management adaptabil.

În acest scop Custodele are obligația să elaboreze Planul de management prin care, se

realizează gospodărirea unitară și integrată a ariei protejate; urmărește respectarea Planului de

management; organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile

care se desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor

de management ale sitului, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată de interes

național și comunitar stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată

cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.


2.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul ariei protejate

Menținerea, respectiv îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor din situl

ROSPA0126 Livezile-Dolaț, nu este posibilă decât prin armonizarea tuturor planurilor care fac

referire la resursele naturale sau pot avea impact asupra acestora, respectiv a biodiversității.

Conform prevederilor legale, armonizarea planurilor și programelor de pe teritoriul ariei

protejate cu prevederile acestui plan de management va fi foarte importantă. În acest capitol

sunt prezentate principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor ariei protejate.

Tabel nr. 2

Principalele planuri cu impact potențial asupra valorilor Ariei Protejate

Denumirea Perioada de

valabilitate Relevanța pentru sit

Strategia de dezvoltare durabilă a

Microregiunii Timiș Torontal

2007 - 2017 Valorile de biodiversitate nu sunt

luate în considerare nici măcar la

nivel informativ.

Strategia și Programul Strategic

Multianual de Dezvoltare Economico -

Socială a județului Timiș pentru perioada

2014-2020, 2023, precum și a Planului

de Acțiune al județului Timiș pentru

perioada 2015-2016, pentru pregătirea,

promovarea și implementarea proiectelor

de investiții.

În lucru Este esențială contribuția custodelui

sitului la elaborarea acestei strategii,

pentru susținerea obiectivelor de

conservare a biodiversității și

implicit a calității mediului natural.

Pe lângă aceste proiecte, Filiala de Îmbunătățiri Funciare Timiș are ca obiectiv

decolmatarea periodică a canalelor de desecare existente.

2.1.7. Sistemul de planificare a activităților, monitorizare și raportare

Planificarea și monitorizarea activităților de management se realizează, anual, de

colectivul de lucru al Custodelui, în cadrul unor ședințe de lucru. Nu se utilizează un anumit

sistem de monitorizare, urmând să fie propus un sistem de monitorizare a eficienței

managementului în cadrul acestui plan de management.


2.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

Printre cele mai importante activități de management se enumeră implementarea de către

Asociația Grupul Milvus a proiectului „Managementul ariilor protejate: ROSPA0067,

ROSPA0103, ROSPA0113, ROSPA0126, ROSPA0142, ROSPA0144 și ROSCI0390” finanțat

prin Programul Operațional Sectorial Mediu, având ca scop dezvoltarea infrastructurii și a

planurilor de management pentru protecția biodiversității și Natura 2000.

În cadrul acestui proiect au avut loc o serie de activități privind inventarierea, cartarea și

evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor, care au avut ca scop final elaborarea

planurilor de management pentru ariile protejate: ROSPA0103 Valea Alceului, ROSPA0113

Cânepiști, ROSPA0126 Livezile-Dolaț, ROSPA0142 Teremia Mare-Tomnatic, ROSPA0067

Lunca Barcăului, ROSCI 0390 Sărăturile Diniaș și ROSPA0144 Uivar-Diniaș.

Totodată Agenția de Protecție a Mediului Timiș a întocmit un set minim de măsuri de

conservare pentru situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț, set care a fost trimis către Agenția

Națională de Protecția Mediului respectiv Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

2.2. Mediul fizic

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț ocupă o suprafață de 6.565 ha și se află în sud-estul

Câmpiei Panonice, respectiv în sudul Câmpiei de Vest, în zona de divagare a râurilor Timiș și

Bârzava. Ca și subdiviziune a Câmpiei de Vest, aria protejată se află în Câmpia Timișului, în

subunitatea Câmpia Birdei unde se dezvoltă între Timiș și Câmpia Bârzavei.

Apele celor două râuri, Timiș și Bârzava, au format aici un ținut foarte mlăștinos și

frecvent inundat. Cu timpul însă rețeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită și

deviată. În urma acestor lucrări râul Timiș a încetat să mai străbată orașul Timiș, îmbunătățirea

terenului a fost realizată în mod ireversibil prin regularizarea Canalului Bârzava începând cu

1728, în aceeași perioadă cu Bega, și desecarea completă a mlaștinilor din împrejurimi. Totuși,

terenul de pe raza orașului Timișoara și împrejurimi moștenește o pânza freatică aflată la o

adâncime de numai 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor înalte.

Câmpia Timișului este o câmpie joasă ce are caracter de subsidență manifestându-se activ

încă din arealul Timișoarei unde există loessuri și soluri fosile, îngropate sub aluviuni. Este de

asemenea o câmpie de acumulare fluviatilă joasă cu caractere clare de divagare, caracterizată

prin: pantă extrem de redusă, nivel piezometric ridicat al pânzei freatice, suprafețe mlăștinoase,

văi înmlăștinite, brațe și gârle părăsite. În partea de sud prezintă crovuri și fenomene de

subsidență accentuate.

Accesibilitatea acestui sit este asigurată de dezvoltarea rețelei de trafic rutier și feroviar.

Relief antropic este reprezentat de canalele de desecare din spațiul hidrografic format de Timiș

și Bega, folosite momentan în perioadele secetoase la irigat.

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief

Caracteristicile morfologice sunt dependente de modul de formare pe ansamblu și local

a Câmpiei de Vest. A rezultat printr-un proces continuu de acumulare a unui volum imens de

materiale cărate de râuri din Carpați și depuse sub forma unor conuri de aluviuni mai mult sau

mai puțin aplatizate.

Ceea ce a diferențiat acest proces, determinând o serie de deosebiri în fizionomia

regională a câmpiilor au fost: poziția ariilor de subsidență, succesiunea în timp a intensității

lăsării și felul aluviunilor cărate.

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț face parte din Câmpia Bârzavei și Câmpia Birdei, care

din punct de vedere genetic, făcând parte din Câmpia de Vest, este o câmpie acumulativă,

formată prin depunerea sedimentelor într-un bazin marin și apoi lacustru în timpul Miocenului

și Pliocenului: argile, marne, nisipuri, pietrișuri. Geologii numesc aceste depozite cu termenul

de „Pannonian”, de la Depresiunea Panonică, din cauza monotoniei acestora și dificultății

separării orizonturilor de diferite vârste. În bazinul Timiș-Bârzava, vârsta formațiunilor crește

de la vest la est, cele mai vechi fiind cele cristaline ale pânzei getice și autohtonului danubian.

Câmpia de Vest are o constituție petrografică simplă. Peste blocurile cristaline din fundament

s-au așternut formațiuni sedimentare aparținând: tortonianului: nisipuri, argile, calcare, gresii;

sarmațianului: marne, nisipuri, marne nisipoase; panonianului: marne, argile, nisipuri,

pietrișuri, iar depozitele de vârstă cuaternară: pietrișuri, nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri

acoperă întreaga câmpie.

Câmpia se definitivează în timpul Cuaternarului: în Pleistocenul mediu și superior:

câmpiile înalte; în Holocen și Actual: câmpiile joase; odată cu această etapă începe și

modelarea actuală a câmpiei. Depozitele care apar la zi în Câmpia de Vest sunt de vârstă

cuaternară, fiind situate peste cele pannoniene; din punct de vedere litologic, este dominată de:

depozite loessoide în câmpiile înalte, depozite eoliene în câmpia Carei și depozite aluvionare

în câmpiile joase.

Subsidența accentuată a început în pliocen, s-a continuat în cuaternar și în prezent, fiind

demonstrată de depozitele cuaternare care au grosimi ce depășesc 100 m și cresc de la est spre

vest. Ea este reflectată în relief prin: divagarea râurilor, inundații periodice, înmlăștinirea unor

regiuni, arii mari ocupate cu lăcoviște, șesuri aluviale extinse ale râurilor Timiș și Bârzava.


Geologic, subsidența este marcată printr-o accentuare a grosimii depozitelor cuaternare de la

est spre vest: la est de Timișoara depozitele au grosimi de 100 m, între Timișoara și Sânnicolaul

Mare ating 400 m și la nord de Sânnicolaul Mare acestea au grosimi de 500 m. A se vedea

figura nr. 4.

Figura nr. 4. Harta geologică a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

2.2.2. Hidrologia

În spațiul ocupat de situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț râurile sunt alohtone: sunt

reprezentate de sistemele hidrografice ale Timișul, Bârzava și Moravița, aparțin grupei de sud

– vest, având colector Dunărea. Rețeaua hidrografică cuprinde un număr ridicat de râuri, având

astfel și o densitate apreciabilă, dar majoritatea râurilor se încadrează în categoria râurilor

scurte și foarte scurte, care sunt predominant canalizate.

Timișul: Izvorăște din Munții Semenic, fiind considerat râul principal care drenează

Câmpia Banatului, începând de la Lugoj. Principalii săi afluenți sunt: Timișana, care adună

toate pâraiele din Dealurile Buziașului și curge paralel cu Timișul pe o lungime de peste 20

km, Bega Mică și Bârzava cu Moravița. Viiturile repetate au impus realizarea unor lucrări de

regularizare și desecare. Cele mai importante debite se înregistrează pe Timiș și pe afluenții săi

în lunile aprilie–iunie, iar cele mai reduse în septembrie–noiembrie.

În cursul inferior, Timișul având o vale largă, meandrată și divagată, cu panta deosebit de

redusă, a generat în trecut inundații pe foarte mari suprafețe. Datorită cursului său, în axul

central al compartimentului Timișului, aflat la altitudini mai coborâte decât suprafețele de

racord, piemonturi și glacisuri marginale, alimentarea Timișului este predominant subterană,

35% din media anuală, la care se adaugă procente importante din alimentare pluvio-nivală din

amonte.

Lacurile sunt în general lacuri de meandre și albii părăsite, lacuri de crovuri și lacuri

antropice.

În ceea ce privește hidrografia de subteran, pânzele freatice se află la adâncimi ce variază

între 5 și 20 m, în cadrul teraselor și câmpiilor înalte și la 1 – 3 m, în câmpiile joase și lunci.

Straturile acvifere, de adâncime: sunt situate la adâncimi mai mari de 60 m, fiind în

general termominerale, peste 300, cu compoziție chimică diferită. Acestea sunt exploatate prin

foraje, dar apar și izvoare la Călacea și Timișoara, alături de minerale reci.

2.2.3. Clima

Sub aspect climatic, zona suprapusă sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț este rezultatul

suprapunerii circulației maselor de aer atlantic cu masele de aer mediteraneean și adriatic ceea

ce generează caracterul moderat al regimului temperaturilor, perioadele de încălzire din timpul

iernii, începerea timpurie a primăverii, precum și cantitățile medii multianuale de precipitații

relativ ridicate.

Din punct de vedere climatic, spațiul hidrografic Banat-Timiș se încadrează în zona

climatului temperat continental moderat cu influențe submediteraneene, rezultat al

suprapunerii circulației maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteraneean. Verile sunt

relativ călduroase, lipsite de intervale de uscăciune și secete excesive, iar iernile sunt fără geruri

persistente și intense.

Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de încălzire în

timpul iernii, precum și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate, cuprinse între

600-1400 mm/an. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 10-11°

Celsius, excepție făcând arealul din vestul Câmpiei Banatului, unde temperaturile sunt ceva

mai ridicate și pot ajunge până la 14° Celsius. Media anuala de precipitații variază de la 400 la

500 mm în zona de câmpie.


Regimul vânturilor este puternic influențat de lanțul muntos, creând diferențieri

accentuate în repartiția zonală. Viteza medie anuală a vântului depășește 10 m/s iarna și scade

spre sfârșitul verii. Viteza maximă a vântului a atinge în zona de câmpie 23-27 m/s.

2.2.4. Soluri

Solurile, în albia Timișului și Bârzavei, se dezvoltă pe depozite fluviatile, cea mai

prezentă clasă de soluri fiind clasa hidrosoluri: gleiosoluri și stagnosoluri în arealele joase din

Câmpia Timișului. Ca urmare a proceselor de transformare a resturilor organice precum și

datorită materialului aluvionar, solurile de luncă ajung treptat în stadii avansate de evoluție iar

datorită umezirii prin ridicarea apei din pânza freatică prin capilaritate, acestea devin extreme

de fertile mai ales în zonele de stepă și silvostepă.

Solul are reacție puternic bazică, pH 8,75 – 11,25, și un conținut de săruri care depășește

valorile determinate, 3,28 – 3,40 %. Solul este slab structurat, cu aspect prăfos în orizontul

superior și compact în orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternică, pH 9.0- 10.55, și

concentrații ridicate de cationi și anioni. Conținutul de substanță organică și activitatea

biologică sunt reduse. Poziția geografică, morfologia, modul de utilizare a terenurilor și

condițiile climatice au permis individualizarea mai multor clase de sol în situl ROSPA0126

Livezile-Dolaț, conform tabelului nr. 4 și a figurii nr. 5.

Tabel nr. 3

Tipuri de sol identificate în cadrul sitului

Clasa de

soluriTipul de sol Subtipul Cod

Suprafața

totală-ha

Luvisoluri Preluvosol tipic ELti

Luvosol stagnogleizat și stagnic LVsz/st

albic stagnogleizat și albic

stagnic

LVab/sz

ab/st

Cambisoluri Eutricambosol gleizat și gleic ECgz/gc

erodat ECer

Hidrisoluri Gleiosol tipic GSti

histic GStb

Stagnosoluri

Total 6.565 ha

Figura nr. 5. Harta tipurilor de soluri identificate în situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț.

2.3.Mediul biotic

2.3.1. Regiunea/regiunile biogeografice

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț face parte în întregime din Regiunea Biogeografica

Panonică, care reprezintă doar 3% din teritoriul Uniunii Europene, cea mai mare parte aflându-

se pe teritoriul Ungariei, fiind de altfel singura bioregiune a acestei țări, parțial întâlnindu-se și

în partea de vest a României. Deși acoperă o suprafață foarte mică, adăpostește 118 specii de

animale și 46 specii de plante incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21

mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică,

pentru a căror conservare este necesară desemnarea de Arii Speciale de Conservare, precum și

aproximativ 70 de specii de păsări menționate în Anexa I a Directivei Păsări pentru a căror

conservare este necesară desemnarea de Arii de Protecție Specială Avifaunistică.


În mod surprinzător, o trăsătură caracteristică o reprezintă apa – prin râurile și lacurile

sale. Dealurile și munții înconjurători constituie o sursă importantă de apă pentru această

bioregiune, de altfel destul de aridă. Datorită acestora, apa a pătruns într-o mare parte a

terenului plat, formând în zona de câmpie mlaștini efemere, puțin adânci și izolate, precum și

unele lacuri a căror adâncime nu depășește pe alocuri câteva zeci de centimetri și care datorită

aridității ridicate creează medii sărăturoase unice la noi în țară. Aceste habitate extrem de

bogate joacă un rol important în răspândirea speciilor, oferind vieții sălbatice un coridor

ecologic natural de deplasare într-un peisaj care devine rapid tot mai impenetrabil. Speciile și

habitatele pentru care au fost declarate ariile protejate de importanță comunitară sunt

reprezentative pentru această regiune biogeografică.

Bioregiunea are o importanță majoră pentru păsări, zonele umede puțin adânci și lacurile

alcaline reprezintă un adevărat paradis pentru păsările acvatice și pentru cele migratoare. Multe

dintre speciile în declin sau vulnerabile în Europa, de exemplu rața roșie, acvila de câmp și

șoimul dunărean, cuibăresc aici în număr semnificativ.

2.3.2. Fauna

2.3.2.1. Specii de interes comunitar și situația acestora în sit

Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului de

seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vânturei de seară. În ceea ce

privește Câmpia de Vest, acoperirea coloniilor de vânturel de seară de către Ariile Speciale de

Protecție Avifaunistică era una excelentă în județele Satu Mare -100%, Bihor - 83% și Arad-

83%, însă practic inexistentă -1% în Timiș, tocmai în județul bănățean, unde se află aproape

jumătate - 47,8% din populația cuibăritoare din Câmpia de Vest, conform datelor colectate în

cadrul proiectului LIFE, 2009.

Astfel aria a fost propusă ca sit Natura 2000 în special în vederea conservării vânturelului

de seară. Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț a fost declarat ca Arie de Importanță Specială

Avifaunistică pentru protejarea unui număr de 10 specii de păsări listate în cadrul Anexei I a

Directivei Păsări. De asemenea în Formularul Standard a fost menționată și o specie cu migrație

regulată, Corvus frugilegus, nemenționată în anexa I la Directiva.

Acestea sunt enumerate în tabelele nr. 5, 6, 7 și 8 de mai jos, împreună cu efectivele

înregistrate, perioada în care pot fi observate și alte informații prezentate în cadrul Formularului

Standard pentru sit - situația populației, statut de conservare.

În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 2014 și 2015, în

lunile aprilie, mai, august și octombrie s-au făcut inventarieri ale speciilor de faună de interes

comunitar, în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor. Raportul final elaborat pe baza

studiilor mai sus amintite se află în Anexa nr. 4 la Plan de management. De asemenea, în Anexa

nr. 5 la Planul de management sunt prezentate hărțile de distribuție a 6 specii edificatoare de

păsări, cu mențiunea că aceste date reflectă situația din 2014-2015, și pentru viitor au doar

caracter orientativ.


Tab

el n

r. 5

Spec

iile

de in

tere

s com

unita

r m

ențio

nate

în F

orm

ular

ul S

tand

ard

Den

umir

e șt

iințif

ică

Den

umir

e po

pula

ră

Cod

Nat

ura

2000

Ane

xa d

in

Dir

ectiv

a

Păsă

ri

Ane

xa d

in

Leg

ea 4

9

Lis

ta r

oșie

glob

ală

IUC

N

1 Ny

ctic

orax

nyc

ticor

ax

Stâr

c de

noa

pte

A02

3 I

Ane

xa 3

L

C

2 Eg

retta

gar

zetta

E

gret

ă m

ică

A02

6 I

Ane

xa 3

L

C

3 C

icon

ia c

icon

ia

Bar

ză a

lbă

A03

1 I

Ane

xa 3

L

C

4 H

iera

aetu

s pen

natu

s A

cvilă

piti

că

A09

2 I

Ane

xa 3

L

C

5 Fa

lco

vesp

ertin

us

Vân

ture

l de

sear

ă A

097

I A

nexa

3

NT

6 C

orac

ias g

arru

lus

Dum

brăv

eanc

ă A

231

I A

nexa

3

NT

7 An

thus

cam

pest

ris

Fâsă

de

câm

p A

255

I A

nexa

3

LC

8 La

nius

col

luri

o Sf

rânc

ioc

roși

atic

A

338

I A

nexa

3

LC

9 La

nius

min

or

Sfrâ

ncio

c cu

frun

te n

eagr

ă A

339

I A

nexa

3

LC

10

Bute

o ru

finus

Șo

reca

r m

are

A40

3 I

Ane

xa 3

L

C

Lege

ndă:

MPV

- m

ai pu

țin v

ulne

rabi

l – L

C - l

east

conc

erne

d –

cod

Uni

unea

Inter

națio

nală

de C

onse

rvar

e a N

aturii

AA

- A

proa

pe am

enin

țat / î

n de

clin

– NT

- N

ear T

hrea

tened

/ dec

reas

ing

– co

d U

niun

ea In

terna

ționa

lă de

Con

serv

are a

Natu

rii

Tab

el n

r. 6

Situ

ația

spec

iilor

de

inte

res c

omun

itar

iden

tific

ate

în si

t – st

area

act

uală

de

cons

erva

re

Spec

ia

Efe

ctiv

pop

ulaț

iona

l est

imat

N

r. m

inim

de

indi

vizi

est

imat

Obs

erva

ții

Star

e ac

tual

ă

*C

*S

*N

Nyc

ticor

ax n

yctic

orax

0

indi

vizi

0

Nu

a fo

st o

bser

vat n

ici u

n ex

empl

ar

√

Egre

tta g

arze

tta

0 in

divi

zi

0 N

u a

fost

obs

erva

t nic

i un

exem

plar

de

egre

tă

mic

ă în

tim

pul m

igra

ției

√

Cic

onia

cic

onia

35

-56

pere

chi c

uibă

rito

are

70

Spec

ie

cuib

ărito

are

și

mig

rato

are

după

Fo

rmul

arul

sta

ndar

d√

Hie

raae

tus p

enna

tus

0 pe

rech

i cui

bări

toar

e 0

Nu

a fo

st o

bser

vat n

ici u

n ex

empl

ar

√

Falc

o ve

sper

tinus

44

-49

pere

chi c

uibă

rito

are

88

Mul

te e

xem

plar

e au

rev

enit

în z

onel

e de

cuib

ărit

foar

te tâ

rziu

√

Cor

acia

s gar

rulu

s 0

p 0

Nu

am

obse

rvat

ni

ci

un

indi

vid

pe

aria

stud

iată

.

√

Anth

us c

ampe

stri

s 3-

9 pe

rech

i cui

bări

toar

e 10

A

pare

ca

spec

ie c

uibă

rito

are

în F

orm

ular

ul

stan

dard

.

√

Lani

us c

ollu

rio

49-1

15 p

erec

hi c

uibă

rito

are

98

Est

e m

ențin

ut

ca

spec

ie

cuib

ărito

are

în

Form

ular

ul s

tand

ard.

√

Lani

us m

inor

8-

15 p

erec

hi c

uibă

rito

are

15

√

Bute

o ru

finus

0

pere

chi c

uibă

rito

are

0 N

u a

fost

obs

erva

t ni

ci u

n șo

reca

r m

are

în

situ

l RO

SPA

0126

.

√


Aqui

la p

enna

ta

0 pe

rech

i cui

bări

toar

e 0

Est

e m

ențin

ut

ca

spec

ie

cuib

ărito

are

în

Form

ular

ul s

tand

ard.

√

Leg

endă

:

*C -

Cor

espu

nzăt

oare

- s

e m

ențin

e pr

in n

on-i

nter

venț

ie s

au p

rin

acel

ași t

ip d

e m

anag

emen

t ca

până

în p

reze

nt

*S -

Sat

isfă

căto

are

- îm

bună

tățir

ea s

tări

i de

cons

erva

re s

e po

ate

face

cu

măs

uri d

e m

anag

emen

t făr

ă a

impl

ica

reco

nstr

ucții

eco

logi

ce

*N -

Nec

ores

punz

ătoa

re -

deg

rada

tă d

in c

auza

uno

r in

terv

enții

ant

ropi

ce, d

ar r

ecup

erab

il cu

min

ime

inte

rven

ții d

e re

cons

truc

ție e

colo

gică

Tab

el n

r. 7

Situ

ația

spec

iilor

de

inte

res c

omun

itar

iden

tific

ate

în si

t - e

fect

ive

Spec

ia

Efe

ctiv

e cf

. For

mul

ar S

tand

ard

Efe

ctiv

e cf

. inv

enta

rier

ilor

Rep

rodu

cere

Ie

rnat

Pa

saj

Rep

rodu

cere

Ie

rnat

Pa

saj

1 N

yctic

orax

nyc

ticor

ax

- -

50-1

00 i

- -

0 i

2 Eg

retta

gar

zetta

-

- 50

-100

i -

- 0

i

3 C

icon

ia c

icon

ia

7-10

p

- 90

-120

i 33

-56

p -

0 i

4 H

iera

aetu

s pen

natu

s 0-

1 p

- -

0 p

- -

5 Fa

lco

vesp

ertin

us

28-3

5 p

- 90

0-12

00 i

44-4

9 p

- 90

0-17

00 i

6 C

orac

ias g

arru

lus

1-3

p -

- 0

p -

-

7 An

thus

cam

pest

ris

5-8

p -

- 3-

9 p

- -

8 La

nius

col

luri

o 20

-30

p -

- 49

-115

p

- -

9 La

nius

min

or

25-3

0 p

- -

8-15

p

- -

10

Bute

o ru

finus

0-

1 p

- 5-

15 i

0 p

- 0

i


Tab

el n

r. 8

Spec

ii de

păs

ări c

u m

igra

ție r

egul

ată

nem

ențio

nate

în a

nexa

I a

Dir

ectiv

ei P

ăsăr

i

Spec

ia

Efe

ctiv

e co

nfor

m F

orm

ular

Sta

ndar

d E

fect

ive

conf

orm

inve

ntar

ieri

lor

Repr

oduc

ere

Iern

at

Pasa

j Re

prod

ucer

e Ie

rnat

Pa

saj

1 C

orvu

s fru

gile

gus

200-

240

p

81

5-84

2 p


2.3.2.2. Specii de faună de interes economic

Speciile vânate pe teritoriul Ariei Protejate: potârniche - Perdix perdix, iepure - Lepus

europaeus, căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, jder -

Martes foina, șacal auriu - Canis aureus

2.3.2.3. Specii de faună de interes cultural

Barza albă - Ciconia ciconia este o specie asociată cu așezări umane. Populația din comuna

Partoș este una dintre cele mai semnificative colonii de berze albe din Câmpia de Vest.

Localnicii simpatizează, în general, această specie, considerând-o aducătoare de noroc, dar

există și cazuri de conflict când berzele își construiesc cuibul chiar peste intrarea în casă,

aproape de geamuri.

2.3.2.4. Specii alohtone și specii invazive

Un studiu concret, privind răspândirea speciilor alohtone și a celor cu caracter invaziv, nu a

fost realizat încă.

2.3.3. Ecosisteme

În momentul desemnării ca sit Natura 2000, în cadrul sitului au fost identificate următoarele

categorii de clase de habitate și ecosisteme:

• Culturi cerealiere extensive - inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire -85%.

• Pajiști ameliorate -13%.

• Pajiști uscate, stepe-2%.

Toate aceste categorii de ecosisteme au rolul lor în cadrul sitului Natura 2000, inclusiv

elementele antropice, ce pot adăposti sau asigura resursă trofică diverselor specii, lilieci,

diverse specii de păsări, rozătoare etc.

2.3.4. Peisajul

Peisajul este unul caracteristic de luncă ce oferă atât suprafețe complet goale, fără vegetație

lemnoasă, cât și buchete, pâlcuri de arbori aflați în imediata vecinătate a apei alcătuite din salcie

albă, răchită, plop alb, arțar tătăresc, salcâm și mai rar din cer și stejar brumăriu.


Este, așadar, un peisaj mozaicat, divers, cu pajiști ușor sărăturoase și zone umede. Presiunile

mari de dezvoltare intensă pot duce foarte ușor la antropizarea exagerată a acestui peisaj, așa

cum s-a întâmplat în zone similare în toată Europa. Creșterea nivelului de antropizare, respectiv

degradarea peisajului este asociată cu reducerea serviciilor de mediu extrem de importante, pe

care le furnizează în prezent mozaicul de ecosisteme: filtrarea aerului și apei, reglarea

microclimatului și atenuarea extremelor, asigurarea relațiilor ecologice critice pentru

menținerea resurselor naturale, de exemplu prin menținerea habitatelor propice pentru

polenizatorii care au impact major și asupra culturilor de plante agricole.

2.3.5.Procese naturale

Pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, procesele naturale sunt reduse ca

prezență și intensitate, întrucât majoritatea ecosistemelor au suferit modificări

semnificative, așa cum este cazul cursurilor de apă.

Principalele procese ecologice sunt:

a) Inundarea și înmlăștinirea

Fenomenul de inundare contribuie în mod semnificativ la formarea habitatelor specifice

denumite generic ”zone umede”: aninișuri, mlaștini, pajiști umede, et cetera. Odată cu

îndiguirile și acțiunile de desecare ce au avut loc în zonă, acest fenomen natural a fost limitat

la albiile minore din incintele îndiguite, reducând semnificativ amploarea acestui proces.

b) Meandrarea

Fenomenul natural de meandrare se manifestă prin depunerea constantă de aluviuni,

concomitent cu erodarea malurilor, generându-se acea formă de ”bucle” caracteristică pentru

râurile de câmpie. Meandrarea ca fenomen, generează o varietate de habitate rare și

indispensabile multor specii de faună: maluri verticale erodate, depuneri de mâl și aluviuni,

ochiuri de apă, maluri mâloase, et cetera.

Cu ocazia viiturilor mai mari, aceste meandre/bucle se pot rupe, rămânând izolate sub

forma unor brațe moarte, periodic inundate și alimentate cu apă. Îndiguirile, în această zonă,

au dus la imposibilitatea formării lor. Totodată, prin îndiguire, se modifică semnificativ forma

și adâncimea albiei minore a râurilor.


Dacă, în cazul un râu neîndiguit avem de a face cu o varietate de forme, în cazul unuia

îndiguit fundul albiei este mai adânc, datorită creșterii vitezei și uniform pe toată lungimea.

Acest fapt duce la scăderea numărului de specii de pești ce utilizează varietatea de habitate,

prezente în mod natural într-un râu de deal/munte pentru depunere de ponte și hrănire.

Adâncirea fundului albiei are ca efect secundar scăderea nivelului pânzei apei freatice, ducând

la afectarea sau chiar modificarea habitatelor umede de luncă și la intensificarea fenomenului

de secetă.

c) Sedimentarea

Sedimentarea, ca proces natural, stă la baza procesului de meandrare. Prin construirea de

baraje, acest fenomen poate fi puternic influențat, manifestându-se mai puternic în amonte de

Baraje, provocând colmatarea albiilor, și aproape deloc în aval de baraje, unde cursurile râurilor

sunt aproape liniare.

d) Succesiunea

Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, fiind deseori generat sau

influențat de activitățile antropice.

În cazul pășunilor și fânețelor, acest fenomen poate avea efecte negative dacă are lor ca

urmare a abandonului terenurilor. Acestea, neîntreținute, se împăduresc treptat, pierzându-și

caracteristicile esențiale pentru asigurarea hranei și adăpostului speciilor care depind de ele,

spre exemplu: șerpar, cristel de câmp, barza neagră, barză albă, vânturel roșu, vânturel de seară,

șoim dunărean și alte specii de păsări. Dacă trecerea lor se face controlat, într-o perioadă relativ

lungă de timp, valoarea lor ecologică poate crește, prezența arborilor izolați ducând la creșterea

biodiversității în aceste tipuri de habitate.

Un alt caz special de succesiune este fenomenul de evoluție a brațelor moarte. Aceste

brațe moarte, formate în urma procesului de meandrare a râurilor, parcurg o serie de etape

intermediare, fiecare constituind un habitat extrem de valoros, atât prin raritatea lui cât, mai

ales, prin condițiile de viață ce le creează pentru o serie de specii de faună. Așadar, după

desprinderea de cursul permanent al râului, avem de a face inițial cu iazuri sau bălți. Ulterior,

prin colmatare și scăderea nivelului apei acestea se transformă în mlaștini. Ulterior, mlaștinile

evoluează în habitate de pajiști umede, presărate cu bălți temporare.


2.4. Informații socio-economice și culturale

2.4.1. Comunități

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț are o suprafață de 6.565 ha. Întreaga suprafață este

situată pe teritoriul județului Timiș în regiunea 5 Vest. Din punct de vedere al distribuției

teritoriale, pe localități, situl este împărțit după cum urmează: Livezile - 65,2%, Ghilad -

25,7%, Banloc - 9,0%, Giera <1%. Situl se întinde pe suprafața dintre lunca Timișului și

canalul Bârzava fiind delimitat în partea de nord de canalul Lanca-Birda. În cadrul

ultimului referendum, conform informațiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă

astfel:

Informații privind suprafața localităților și populația acestora în cadrul sitului sunt

prezentate la tabelul nr. 9.

Tabel nr. 9

Distribuția teritorială și demografică a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Localitate Suprafață - ha Populație Densitate - populație/hectar

Banloc 17360 3041 0,18

Ghilad 10706 2037 0,19

Giera 1267 1453 1,15

Livezile 5579 1749 0,31

TOTAL 34912 8280 0,23

*Sursa datelor: Tempo online 2014-Anuarul Statistic, Institutul Național de Statistică

În ceea ce privește dinamica temporară a factorilor demografici, se constată o tendință de

stagnare a populației la nivelul sitului. Tendința de stagnare demografică determină, cel puțin

în plan teoretic, o tendință de stagnare a factorilor antropici asupra conservării speciilor și

habitatelor. Această tendință este una potențială, determinarea gradului exact de impact

trebuind sa fie analizat în corelație cu tendințele de utilizare a habitatelor de către speciile

protejate.

2.4.2. Aspecte demografice

Conform datelor Institutului Național de Statistică aferente anului 2015, cel mai recent

recensământ al populației, în zonă locuiesc 8273 persoane, dintre care marea lor majoritate

locuiesc în mediul rural. Comparativ cu informațiile înregistrate anterior, în anii 1992, 2000 și

2010, se înregistrează o creștere a numărului locuitorilor din regiunea ariei protejate ca urmare

a migrației populației din mediul urban, conform informațiilor din tabelul nr. 10.


Procentul populației rurale este mult peste media națională, acesta fiind un aspect

important pentru managementul ariilor protejate. Natalitatea a scăzut mai ales în ultimii ani

datorită tendinței tinerelor familii de a avea tot mai puțini copii, dar și datorită plecării

definitive a unei părți din populația tânără spre orașele apropiate. Acestea sunt și cauzele ce au

dus la fenomenul de îmbătrânire a populației, respectiv la creșterea indicilor mortalității.

Tabel nr. 4

Evoluția populației la nivelul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Localitate Anul 1992 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2015

Banloc 4677 4743 3087 3037

Ghilad - - 1973 2040

Giera 1272 1354 1444 1446

Livezile - - 1747 1750

Total 5949 6097 8251 8273


2.4.3. Utilizarea terenurilor și resurselor naturale

Condițiile geografice și climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat

locuitorii să practice o serie de activități predominant agricole cum ar fi cultivarea plantelor și

creșterea animalelor. Pe terenul arabil se cultivă porumbul, grâul, orz și legume. Producția

vegetală în valorile totale și medii este modestă, fiind sub potențialul productiv al zonei.

Creșterea rentabilității muncii în agricultură are în vedere sprijinirea investițiilor în domeniul

dotării cu mașini și utilaje performante, introducerea de soiuri cu productivitate mai ridicată,

creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole prin stimularea asocierii.

Principala resursă a acestor localități este terenul agricol, structura fondului funciar la

nivelul localităților fiind redată în tabelul nr. 11.

Tabel nr. 5

Suprafața fondului funciar după modul de folosință

Localitate Arabil

- ha-

Pășuni

- ha-

Fânețe

- ha-

Vii

- ha-

Livezi

- ha-

Banloc 9381 770 101 - -

Ghilad 8222 2077 162 - 25

Giera 6446 2002 101 - 7


Livezile 4364 833 31 - 3

TOTAL 28413 5682 395 0 35


2.4.4. Economia locală

Sub aspect economic, comunitățile din regiune se dezvoltă în jurul principalului domeniu

de activitate, acela fiind exploatarea agricolă a terenurilor, urmată de creșterea animalelor,

comerț, industria alimentară, industria materialelor de construcții și diverse servicii.

Cultura plantelor, pe lângă creșterea animalelor, care este activitatea de bază pe care o

desfășoară locuitorii regiunii, a constituit una dintre ocupațiile principale ale acestora. Oamenii

cultivă: porumb, grâu, orz și orzoaică.

Zootehnia reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii zonei care au dezvoltat

această ramură într-o pondere mai mare, în comparație cu alte activități, deoarece localitatea

dispune de puține terenuri arabile, având în schimb suprafețe întinse cu fânețe. Pentru detalii a

se vedea tabelul nr. 12.

Zona comercială este reprezentată firav, fiind alcătuită din dotări și spații comerciale și de

alimentație publică cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adevărat centru

comercial. Celelalte tipuri de servicii: administrație, poșta, cultura sunt corespunzător deservite

de capacitățile existente.

Tabel nr. 12

Structura șeptelului la nivel de localitate

Localitate Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline

Banloc 105 73 37 233 543 60

Ghilad 79 52 52 211 497 54

Giera 78 28 19 128 265 42

Livezile 76 40 23 151 326 67

TOTAL 338 193 131 723 1631 223

*Direcția Regională de Statistică Timiș-2010

În cadrul gospodăriilor care dețin animale, șeptelul este compus, în medie pe categorii,

din bovine, porcine, cabaline, ovine, caprine și păsări de curte. Mai există o categorie restrânsă

de gospodării care se ocupă de creșterea altor animale, de exemplu iepuri sau care se ocupă de


stupărit. În localitățile din regiune, cei mai mulți dintre fermieri practică o agricultură de

subzistență sau cel mult de semi-subzistență. De-a lungul anilor s-a dezvoltat o tendință de

trecere către agricultura intensivă, la nivelul fiecărei localități existând un număr mic de

fermieri ce se detașează clar prin suprafețele exploatate și numărul de capete de animale

deținute. O presiune ridicată asupra supraexploatării agricole vine din rândul crescătorilor de

ovine, ale căror efective aproape că s-au dublat în ultimii 10 ani ca urmare a stimulentelor

financiare primite prin plățile Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură.

2.5. Cercetare

Nu există infrastructură destinată exclusiv cercetării.

2.6. Acțiuni de management majore desfășurate în situl ROSPA0126 Livezile-

Dolaț

Nu există până în prezent acțiuni de management majore desfășurate în situl ROSPA0126

Livezile-Dolaț.


EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secțiune sunt prezentate principalele valori și amenințări din situl ROSPA0126

Livezile-Dolaț și se analizează situația valorilor identificate, respectiv presiunile care afectează

starea acestora în prezent sau le pot amenința pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii

măsurilor de management specifice situației actuale.

3.1. Valori

Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de specii de păsări rare la nivel

european, care își găsesc aici refugiu, loc de popas în migrație sau habitate favorabile pentru

hrănire și reproducere - tabelul nr. 13.

Pe lângă acestea, au fost identificate și alte valori importante pentru zonă, mai ales cele

ce se constituie în resurse pentru localnici și dezvoltarea zonei. De exemplu pajiști importante

pentru comunitățile locale și care, dacă sunt păstrate și valorificate corespunzător, ajută la

dezvoltarea locală și la obținerea unui sprijin real din partea autorităților și a localnicilor pentru

implementarea măsurilor de management.

50

Tab

el n

r. 1

3 V

alor

ile id

entif

icat

e în

cad

rul s

itulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț

Val

oare

a

Impo

rtan

ța

Păsă

ri d

epen

dent

e

de a

pă

Indi

cato

ri p

entr

u ca

litat

ea a

pelo

r de

sup

rafa

ță ș

i im

plic

it su

bter

ane.

Con

trib

uie

la r

egla

rea

popu

lații

lor

de a

mfi

bien

i,

cons

titui

nd în

ace

lași

tim

p o

atra

cție

turi

stic

ă.

Păsă

ri d

epen

dent

e

de p

ajiș

ti

În sp

ecia

l răp

itoar

ele

cont

ribui

e la

regl

area

pop

ulaț

iilor

de

păsă

ri - g

raur

ul, c

ioar

a de

sem

ănăt

ură

etc.

- și

roză

toar

elor

de

pajiș

ti și

tere

nuri

arab

ile.

Păsă

rile

inse

ctiv

ore

cont

ribui

e la

regl

area

pop

ulaț

iilor

de

inse

cte

de p

e te

renu

ri ar

abile

și p

ajiș

ti, c

onst

ituin

d în

ace

lași

tim

p o

parte

din

prad

a sp

eciil

or d

e pă

sări

răpi

toar

e. S

unt i

ndic

ator

i pen

tru c

alita

tea

pajiș

tii d

in p

unct

de

vede

re a

l men

ținer

ii ec

hilib

rulu

i eco

sist

emic

.

Păsă

ri d

epen

dent

e

de te

renu

ri a

rabi

le

Util

izea

ză te

renu

rile

ara

bile

pen

tru

hrăn

ire,

con

trib

uind

sem

nifi

cativ

la e

chil

ibru

l ace

stor

eco

sist

eme

antr

opic

e pr

in re

glar

ea

popu

lații

lor

de in

sect

e, r

ozăt

oare

și a

mfi

bien

i.

Lac

uri ș

i băl

ți Pr

ezen

ța a

cest

or o

chiu

ri d

e ap

ă cr

eeaz

ă câ

teva

pun

cte

de a

trac

ție în

mon

oton

ia p

eisa

julu

i de

câm

pie,

con

stitu

ind

toto

dată

habi

tate

spe

cifi

ce p

entr

u pă

sări

le d

e ap

ă.

Can

ale

cu

apă

tem

pora

ră

Ace

ste

cana

le a

sigu

ră m

ențin

erea

unu

i re

gim

hid

ric

în s

ol f

avor

abil

cultu

rilo

r de

cer

eale

și

pom

i fr

uctif

eri.

Tot

odat

ă,

repr

ezin

tă o

com

pone

ntă

esen

țială

a h

abita

tulu

i spe

ciilo

r de

apă

.

Hab

itate

de

pajiș

te

Avâ

nd î

n ve

dere

ten

dinț

a ac

tual

ă de

cre

șter

e a

șept

elul

ui p

e ba

za s

priji

nulu

i fi

nanc

iar

acor

dat

de p

oliti

cile

eur

open

e di

n

dom

eniu

l ag

ricu

lturi

i, ac

este

hab

itate

con

stitu

ie o

res

ursă

ese

nția

lă p

entr

u co

mun

itate

. E

le r

epre

zint

ă to

toda

tă h

abita

t de

cuib

ărir

e și

hră

nire

pen

tru

spec

iile

de p

ajiș

te.

Veg

etaț

ia

lem

noas

ă

Arb

orii

izol

ați

sau

în p

âlcu

ri r

epre

zint

ă o

com

pone

ntă

esen

țială

a h

abita

tulu

i sp

eciil

or d

e pă

sări

, în

spec

ial

a vâ

ntur

elul

ui

de s

eară

. Ace

ști a

rbor

i, as

igur

ă de

mul

te o

ri u

mbr

a ne

cesa

ră a

nim

alel

or d

omes

tice

în ti

mpu

l ver

ii.

Ape

le p

otab

ile d

in

fânt

âni ș

i puț

uri

Rep

rezi

ntă

o re

surs

ă ne

cesa

ră d

eoar

ece

mul

te c

omun

ități

sunt

con

ecta

te la

sur

se d

e ap

ă ce

pro

vin

din

zonă

, în

timp

ce

mul

te g

ospo

dări

i fol

oses

c fo

raje

de

mic

ă ad

ânci

me

pent

ru ir

igat

și a

nim

ale.


Presiuni și amenințări

Identificarea și evaluarea presiunilor și amenințărilor a fost realizată în grupul de lucru și

în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a

Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea

Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată

pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări.

Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme

din trecut sau care au loc în prezent și care afectează, în mod cumulat sau separat viabilitatea

pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în

calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor cinci ani.

Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale

extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung sau

mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane

viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările

ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene

naturale extreme posibile.

În tabelul nr. 14 este prezentată analiza presiunilor și amenințărilor din cadrul sitului

ROSPA0126 Livezile-Dolaț.

52

Tab

el n

r. 1

4

Ana

liza

pres

iuni

lor

și a

men

ință

rilo

r

Am

enin

țare

a /

Pres

iune

a id

entif

icat

ă

Val

oare

a la

car

e se

face

ref

erir

e E

xplic

ații

Niv

el im

pact

estim

at

P A

1. D

ezvo

ltări

le r

ezid

enția

le și

com

erci

ale

1.1.

Cas

e și

așe

zări

Ext

inde

re in

trav

ilan

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: i

nter

es p

entr

u co

nstr

uire

a de

zon

e re

zide

nția

le

Loc

aliz

are:

în im

edia

tă v

ecin

ătat

e a

loca

lităț

ilor

Dol

aț ș

i Liv

ezile

Impa

ct: r

educ

erea

hab

itatu

lui î

n zo

nele

afe

ctat

e

1 2

2. A

gric

ultu

ră și

Acv

acul

tură

2.1.

Rec

olte

anu

ale

și p

eren

e, a

ltele

dec

ât c

here

stea

ua

Ext

inde

rea

mon

ocul

turi

lor

Păsă

ri d

epen

dent

e de

tere

nuri

ara

bile

Cau

za: c

reșt

erea

efi

cien

ței e

cono

mic

e a

ferm

elor

aso

ciat

ive

Loc

aliz

are:

toat

e te

renu

rile

ara

bile

Impa

ct: f

luct

uații

maj

ore

în a

sigu

rare

a fo

ndul

ui d

e hr

ană

1 1

Util

izar

ea in

sect

icid

elor

și r

oden

ticid

elor

pe

tere

nuri

ara

bile

Păsă

ri d

epen

dent

e de

tere

nuri

ara

bile

Cau

za: n

eces

itate

a un

or c

ultu

ri c

ompe

titiv

e co

nfor

m c

erin

țelo

r

pieț

ei a

ctua

le. A

cces

ul f

acil

la c

him

ical

e

Loc

aliz

are:

toat

e te

renu

rile

ara

bile

Impa

ct: s

căde

rea

sem

nifi

cativ

ă a

cant

ității

de

hran

ă pe

ntru

păs

ările

inse

ctiv

ore

și a

cel

or c

are

se h

răne

sc c

u m

icro

mam

ifer

e

2 2


Uci

dere

a ac

cide

ntal

ă în

timpu

l cos

itulu

i cu

utila

je m

ari

Anth

us c

ampe

stri

s C

auza

: cos

irea

tere

nulu

i în

spir

ală

din

exte

rior

spr

e in

teri

or,

neut

iliza

rea

disp

oziti

velo

r de

ave

rtiz

are

a fa

unei

Loc

aliz

are:

toat

ă zo

na d

e pr

oiec

t

Impa

ct: d

istr

uger

ea p

onte

i din

anu

l res

pect

iv

2 2

Uci

dere

a ac

cide

ntal

ă a

mam

ifer

elor

mic

i în

timpu

l cos

itulu

i cu

utila

je m

ari

Păsă

ri d

epen

dent

e de

paji ș

ti

Cau

za: c

osir

ea te

renu

lui î

n sp

iral

ă, d

in e

xter

ior

spre

inte

rior

,

neut

iliza

rea

disp

oziti

velo

r de

ave

rtiz

are

a fa

unei

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jișt

ile ș

i cul

turi

le d

e lu

cern

ă

Impa

ct: r

educ

erea

fon

dulu

i de

hran

ă fo

rmat

din

mam

ifer

e m

ici

2 2

Ince

ndie

rea

mir

iștil

or

Păsă

ri d

epen

dent

e de

tere

nuri

ara

bile

Cau

za: r

educ

erea

cos

turi

lor

de c

urăț

are

a te

renu

rilo

r

Loc

aliz

are:

tere

nuri

le a

rabi

le

Impa

ct: r

educ

erea

fon

dulu

i de

hran

ă fo

rmat

din

inse

cte

și

mam

ifer

e m

ici

2 2

2.2.

Pla

ntaț

ii pe

ntru

lem

n și

cel

uloz

ă

Cul

turi

ene

rget

ice

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: v

alor

ific

area

eco

nom

ică

supe

rioa

ra a

paj

iștil

or ș

i

tere

nuri

lor

arab

ile

Loc

aliz

are:

toat

ă su

praf

ața

Impa

ct: r

educ

erea

hab

itatu

lui

- 3

Plan

tații

de

pădu

ri

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: j

udeț

ul T

imiș

are

un

grad

de

acop

erir

e cu

păd

uri d

e do

ar

11%

. Int

eres

pen

tru

atra

gere

a de

fon

duri

Loc

aliz

are:

toat

ă su

praf

ața

Impa

ct: î

n ca

zul s

upra

fețe

lor

mai

mar

i de

0,5

ha/1

00ha

- r

educ

erea

- 1


habi

tatu

lui;

în c

azul

sup

rafe

țelo

r m

ai m

ici d

e 0,

5/10

0ha

ha

impa

ctul

poa

te f

i neg

lijab

il

2.3.

Cre

șter

ea a

nim

alel

or și

zoo

tehn

ia

Pășu

natu

l în

peri

oada

de

iarn

ă,

10 n

oiem

brie

- 2

0 ap

rilie

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: n

eces

itate

a de

a a

sigu

ra s

pațiu

de

miș

care

pen

tru

anim

alel

e

dom

estic

e în

tim

pul i

erni

i

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jiștil

e

Impa

ct: d

egra

dare

a ha

bita

tulu

i de

hrăn

ire

1 1

Supr

apăș

unat

ul

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: l

ipsa

evi

denț

elor

cor

ecte

pri

vind

efe

ctiv

ele

de a

nim

ale

dom

estic

e

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jișt

ile

Impa

ct: d

egra

dare

a ha

bita

tulu

i de

hrăn

ire

1 1

3. E

nerg

ie și

Min

erit

3.4.

Pro

duce

rea

de e

nerg

ie

Am

plas

area

de

parc

uri

de p

anou

ri f

otov

olta

ice

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: v

alor

ific

area

eco

nom

ică

supe

rioa

ră a

paj

iștil

or ș

i

tere

nuri

lor

arab

ile

Loc

aliz

are:

paj

iști

și te

renu

ri a

rabi

le

Impa

ct: r

educ

erea

hab

itatu

lui

- 3

Am

plas

area

de

parc

uri

de c

entr

ale

eolie

ne

Păsă

ri r

ăpito

are,

Cic

onia

cic

onia

și

păsă

ri m

igra

toar

e

Cau

za: v

alor

ific

area

eco

nom

ică

supe

rioa

ră a

paj

iștil

or ș

i

tere

nuri

lor

arab

ile

Loc

aliz

are:

paj

iști

și te

renu

ri a

rabi

le

Impa

ct: m

oart

ea a

ccid

enta

lă, d

eran

jul î

n pe

rioa

da m

igra

ției

- 2


4. C

orid

oare

de

tran

spor

t și s

ervi

cii

4.2.

Reț

ele

de u

tilită

ți și

serv

icii

-ele

ctri

cita

te, c

ablu

ri, c

ondu

cte

et c

eter

a-

Dem

onta

rea

cuib

urilo

r

în p

erio

ada

15 m

artie

–

15 a

ugus

t

Cic

onia

cic

onia

C

auza

: înt

rețin

erea

reț

elei

ele

ctri

ce

Loc

aliz

are:

toat

e zo

nele

Impa

ct: p

ierd

erea

pon

tei d

in a

nul r

espe

ctiv

1

2

Prez

ența

stâ

lpilo

r

neiz

ola ț

i

Cic

onia

cic

onia

,

Cor

vus f

rugi

legu

s ,

Cor

acia

s gar

rulu

s,

păsă

ri r

ăpito

are

de z

i

Cau

za: l

ipsa

fon

duri

lor

nece

sare

Loc

aliz

are:

toat

ă su

praf

a ța

Impa

ct: m

oart

ea u

nor

exem

plar

e2

2

5. U

tiliz

area

res

urse

lor

biol

ogic

e și

afe

ctar

ea a

cest

ora

5.1.

Vân

ătoa

rea,

uci

dere

a și

col

ecta

rea

anim

alel

or te

rest

re -l

egal

sau

ilega

l-

Vân

ătoa

rea

la c

ioar

a de

sem

ănăt

ură

Cor

vus f

rugi

legu

s,

Falc

o ve

sper

tinus

,

Lani

us m

inor

Cau

za: c

omba

tere

a ci

orilo

r co

nsid

erat

e dă

unăt

ori a

gric

oli,

sau

al

dera

njul

ui e

xerc

itat a

supr

a po

pula

ției

Loc

aliz

are:

pâl

curi

le d

e ar

bori

Impa

ct: u

cide

rea

acci

dent

ală

a ex

empl

arel

or d

e vâ

ntur

el d

e se

ară,

dera

njul

în p

erio

ada

de c

uibă

rit ș

i mig

rație

3 1

5.3.

Exp

loat

area

fore

stie

ră și

ext

rage

rea

lem

nulu

i

Tăi

erea

ar

bori

lor

din

afar

a fo

ndul

ui f

ores

tier

Cor

vus f

rugi

legu

s,

Falc

o ve

sper

tinus

,

Lani

us m

inor

,

Cau

za: p

eric

olul

de

acci

dent

e as

upra

oam

enilo

r în

loca

lităț

i,

norm

ele

de s

igur

anța

traf

icul

ui, n

evoi

a de

lem

n pe

ntru

încă

lzir

ea

locu

ințe

i

3 3


Cor

acia

s gar

rulu

s L

ocal

izar

e: a

linia

men

te, a

rbor

i sol

itari

Impa

ct: d

istr

uger

ea c

olon

iei î

ntre

gi

Exp

loat

area

pă

duri

i de

pe r

aza

com

unei

Ghi

lad

Păsă

ri d

e ap

ă,

Bute

o ru

finus

,

Aqui

la p

enna

ta

Cau

za: a

plic

area

pre

vede

rilo

r am

enaj

amen

tulu

i silv

ic.

Loc

aliz

are:

trup

ul G

hila

d

Impa

ct: d

istr

uger

ea c

olon

iilor

de

păsă

ri d

e ap

ă și

a c

uibu

rilo

r

păsă

rilo

r ră

pito

are

3 3

6. In

truz

iune

um

ană

și p

ertu

rbăr

i

6.1.

Act

ivită

ți de

rec

reer

e și

turi

sm

Acc

esul

cu

AT

V-u

ri,

mot

ocic

lete

end

uro

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: a

grem

ent

Loc

aliz

are:

paj

iști

Impa

ct: d

egra

dare

a ha

bita

tulu

i de

paji

ște,

der

anj e

xerc

itat a

supr

a

păsă

rilo

r

1 1

7. M

odifi

cări

ale

sist

emel

or n

atur

ale

7.1.

Ince

ndii

și st

inge

rea

aces

tora

Ard

erea

ve

geta

ției

usca

te d

e pe

paj

i ști

Păsă

ri d

epen

dent

e de

paji ș

ti și

tere

nuri

ara

bile

Cau

za: c

urăț

irea

tere

nuri

lor

de r

estu

ri v

eget

ale

usca

te

Loc

aliz

are:

paj

i ști

Impa

ct: p

ărăs

irea

hab

itate

lor

de u

nele

spe

cii ș

i deg

rada

rea

popu

lații

lor

prad

ă: in

sect

e, ș

opâr

le ș

i alte

le a

sem

enea

.

2 2

7.2.

Bar

aje,

mod

ifică

ri h

idro

logi

ce și

ges

tiona

rea/

utili

zare

a re

surs

elor

de

apă

Des

ecăr

i și

dr

enăr

i al

e

bălți

lor

tem

pora

re

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: c

reșt

erea

cap

acită

ții p

rodu

ctiv

e a

pajiș

tilor

Loc

aliz

are:

paj

iști

1 1


Impa

ct: r

educ

erea

fon

dulu

i de

hran

ă

8. S

peci

i și g

ene

inva

zive

, alte

spec

ii și

gen

e pr

oble

mat

ice

8.1.

Pla

nte

inva

zive

stră

ine/

care

nu

sunt

nat

ive

Prop

agar

ea p

lant

elor

inva

zive

: Am

orph

a

frut

icos

a

Falc

o ve

sper

tinus

,

păsă

ri d

e ap

ă

Cau

za: d

efri

șare

a ve

geta

ției

din

can

ale

și z

one

umed

e

Loc

aliz

are:

can

ale

Impa

ct: p

ropa

gare

pe

pajiș

ti și

tere

nuri

ara

bile

.

0 2

8.2.

Ani

mal

e in

vazi

ve st

răin

e/ca

re n

u su

nt n

ativ

e

Într

ețin

erea

a m

ai m

ult

de 3

câi

ni c

iobă

neșt

i la

fiec

are

stân

ă .

Toa

te s

peci

ile d

e pă

sări

C

auza

: lip

sa c

âini

lor

spec

ial d

resa

ți, li

psa

amen

ajăr

ilor

de

îngr

ădir

e a

anim

alel

or d

omes

tice

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jișt

ile

Impa

ct: r

educ

erea

efe

ctiv

elor

de

păsă

ri p

rin

dist

ruge

rea

cuib

urilo

r

și u

cide

rea

păsă

rilo

r de

căt

re c

âini

i cio

băne

ști,

redu

cere

a ra

tei d

e

creș

tere

a p

uilo

r pr

in r

enun

țare

a la

cui

bări

t a p

ăsăr

ilor

din

cauz

a

dera

njul

ui e

xerc

itat d

e câ

ini

3 3

Neî

ndep

linir

ea

oblig

a țiil

or, d

e că

tre

auto

rită

țile

loca

le,

priv

ind

man

agem

entu

l

câin

ilor

și p

isic

ilor

fără

stăp

ân

Toa

te s

peci

ile d

e pă

sări

C

auza

: lip

sa f

ondu

rilo

r ne

cesa

re

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jișt

ile

Impa

ct: r

educ

erea

efe

ctiv

elor

pri

n di

stru

gere

a cu

ibur

ilor

și

ucid

erea

păs

ărilo

r de

căt

re c

âini

i și p

isic

ile f

ără

stăp

ân

3 3

9. P

olua

rea

-pro

veni

tă d

in su

rse

din

afar

a ar

iei s

au g

ener

ată

în in

teri

orul

ei-


Leg

endă

:

1 -

Am

enin

țare

min

oră,

cu

impa

ct m

ic. N

eces

ită m

onito

riza

re d

ar n

u și

acț

iuni

spe

cifi

ce d

e m

anag

emen

t.

2 -

Am

enin

țare

mod

erat

ă, c

u im

pact

med

iu. N

eces

ită a

cțiu

ni s

peci

fice

de

man

agem

ent c

ât m

ai c

urân

d po

sibi

l.

3 -

Am

enin

țare

maj

oră,

cu

impa

ct m

ajor

. Nec

esită

acț

iuni

de

man

agem

ent c

u pr

iori

tate

.

9.4.

Eflu

enți

din

agri

cultu

ră și

silv

icul

tură

, de e

xem

plu:

îngr

ășăm

inte

și p

estic

ide î

n ex

ces

Polu

area

ape

lor

stăt

ătoa

re c

u su

bsta

nțe

chim

ice

din

agri

cultu

ră

Păsă

ri d

e ap

ă C

auza

: util

izar

ea n

ecor

espu

nzăt

oare

a p

estic

idel

or în

agr

icul

tură

Loc

aliz

are:

toat

e ca

nale

le

Impa

ct: d

ispa

riția

baz

ei tr

ofic

e

2 2

10. A

men

ință

ri d

ator

ate

schi

mbă

rilo

r cl

imat

ice

sau

alto

r fe

nom

ene

clim

atic

e ex

trem

e

10.1

. Sec

ete

Scăd

erea

niv

elul

ui d

e

apă

frea

tică

Păsă

ri d

epen

dent

e de

pajiș

ti

Cau

za: c

reșt

erea

niv

elul

ui e

vapo

tran

spir

ație

i.

Loc

aliz

are:

toat

e pa

jișt

ile

Impa

ct: d

egra

dare

a ha

bita

telo

r

1 1


Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

Analiza rezultatelor de la inventarierea și cartarea speciilor și habitatelor de interes

conservativ, în corelație cu presiunile existente și amenințările preconizate, va duce la stabilirea

acțiunilor principale de management și a măsurilor ce trebuie realizate pentru menținerea sau

îmbunătățirea stării de conservare. În acest capitol sunt scoase în evidență principalele tendințe

și problemele cu care se confruntă speciile și habitatele naturale din sit, fără a fi reluate cele

prezentate în capitolele 3.1 și 3.2.

Vulnerabilitatea speciilor și habitatelor din situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț se datorează

în primul rând degradării condițiilor de mediu pentru pajiști. Reducerea superfeței acestora,

coroborată cu suprapășunatul și drenarea bălților temporare duce la reducerea habitatului de

cuibărire și hrănire pentru speciile de păsări. Presiunea generată de suprapășunat va crește în

viitor datorită interesului crescut pentru creșterea efectivelor animalelor domestice pe aceleași

suprafețe de pajiște.

În același timp, tăierea arborilor și a vegetației arbustive are ca impact distrugerea

singurelor zone de cuibărit pentru aceste specii. Această practică se va accentua în viitor,

impactul negativ fiind tot mai mare luând în considerare faptul că nu există proiecte actuale

pentru înființarea de noi pâlcuri de arbori.

Managementul terenurilor arabile este de asemenea foarte important. Utilizarea

nerațională a chimicalelor în agricultură având ca impact reducerea fondului de hrană pentru

păsări și chiar reducerea efectivelor de păsări, coroborat cu extinderea monoculturilor. Dacă

pentru extinderea monoculturilor există o tendință de creștere în viitor, presiunea generată de

utilizarea substanțelor chimice în agricultură pare sa fie stabilă.

În următorii 10 ani se preconizează a se aloca fonduri substanțiale pentru lucrări

hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, fapt ce ar putea duce în viitor la creșterea presiunii

negative generată de acest tip de lucrări asupra biodiversității, în condițiile în care aceste lucrări

nu vor ține cont de cerințele speciilor pentru habitate.

60

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4.1. Viziunea

Deși interesele de dezvoltare și tendința de antropizare a mediului sunt mari, efortul

coordonat al celor ce trăiesc în zonă poate contribui la menținerea unui mediu de viață cât mai

echilibrat, asigurând un minim de resurse și procese naturale necesare pentru condiții de viață

bune și dezvoltare echilibrată. Ca urmare, viziunea pentru aceste arii, definită în procesul de

elaborare a planului, este următoarea:

Situl ROSPA0126 Livezile-Dolaț este un refugiu de habitate și zone umede și habitate

deschise demarcat la sud de râul Timiș, situat în vecinătatea zonelor utilizate intens de om și

foarte importante pentru natură cu un mozaic viu ce constituie un loc prielnic avifaunei din

zonă.

4.2. Strategia de management

Având în vedere valorile sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț și amenințările identificate

la adresa lor, precum și tendințele descrise prin evaluarea acestora, pentru realizarea viziunii,

managementul se va integra în cadrul a 4 Programe de management, după cum urmează:

Programul 1. Managementul biodiversității

Scop: Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes

conservativ prin îmbunătățirea măsurilor actuale de management al terenurilor și aplicarea lor,

în colaborare cu proprietarii /administratorii de terenuri și resurse naturale.

Asigurarea condițiilor necesare pentru conservarea biodiversității este principalul

obiectiv al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Acțiunile și măsurile de management vor

urmări menținerea sau refacerea stării favorabile de conservare a speciilor, respectiv

gestionarea ecosistemelor astfel încât să se îmbunătățească caracteristicile naturale și serviciile

de mediu în zonă. Acestea vor fi orientate cu precădere spre diminuarea/eliminarea cauzelor,

care au fost identificate pentru presiunile și amenințările de intensitate și extindere mare și

medie. În situațiile în care cauzele nu pot fi influențate de către administratori și partenerii de

management, se vor stabili acțiuni sau măsuri care să reducă impactul amenințărilor asupra

valorilor de biodiversitate.

Programul 2. Informare și conștientizare

Scop: Creșterea nivelului de acceptare a sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și

obținerea sprijinului factorilor interesați în vederea realizării obiectivelor de conservare, prin


activități de informare și conștientizare, în colaborare cu factorii interesați și comunitățile

locale.

Programul 3 Administrare

Scop: Asigurarea unei structuri funcționale de management în scopul implementării

eficiente a Planului de management al sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț.

Programul 4. Monitorizare și evaluare

Scop: Implementarea unui sistem de monitorizare a planului de management prin analiza

și evaluarea periodică a acțiunilor și indicatorilor cheie în vederea adaptării planului de acțiune.

4.3. Planul operațional

Pentru implementarea strategiei de management prezentată la capitolul anterior s-au

definit principalele direcții de management pentru primii 5 ani de implementare a Planului de

management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și

resurselor de pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, precum și ceea ce trebuie să

urmărească Custodele pentru a realiza obiectivele de management pentru programele și sub-

programele definite în cadrul strategiei. Activitățile strict necesare sunt descrise în capitolul

4.5. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor sunt redate în fișele speciilor/habitatelor –

vezi tabelul nr. 15, activități și măsuri specifice de management.

IMPORTANT: În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de

management descrise în Planul operațional, este important să se înțeleagă următoarele:

obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la

obiectivele sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț revine proprietarilor și gestionarilor de drept,

conform prevederilor din articolul 21 alineatul 4 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

57/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și

completările ulterioare. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul I. Introducere,

responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț,

în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în

colaborare cu custodele ariei protejate, conform articolul 21 alineatul 6 a Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 57/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările și completările ulterioare, fapt reflectat în tabelul nr. 15.

Custodele sitului propune măsurile și activitățile de management în baza recomandărilor

specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu

gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci când


se definesc Direcțiile de management, coloana 1 a tabelului nr. 15, acestea se referă nu numai

la obligațiile sau acțiunile realizate de Custode, ci și la cele ale factorilor interesați direct

implicați.

Prin urmare, îndeplinirea indicatorilor menționați în Planul Operațional este un obiectiv

comun pentru toți cei implicați în managementul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț:

proprietari, administratori, ministere, Custodele, consilii locale/județene etc.

Având în vedere resursele limitate, direcțiile de management au fost prioritizate după

cum urmează:

� prioritatea 1 – direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea

obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să

identifice resursele necesare;

� prioritatea 2 – direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este

critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;

� prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea

lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar

oportunități pentru atragerea resurselor necesare.


Tab

el n

r. 1

5

Prin

cipa

lele

dir

ecții

de

man

agem

ent

Prog

ram

ul 1

. Man

agem

entu

l bio

dive

rsită

ții

Scop

: Men

ținer

ea/r

efac

erea

stă

rii f

avor

abile

de

cons

erva

re p

entr

u sp

eciil

e de

inte

res

cons

erva

tiv p

rin

îmbu

nătă

țire

a m

ăsur

ilor

actu

ale

de m

anag

emen

t al

tere

nuri

lor

și a

plic

area

lor,

în c

olab

orar

e cu

pro

prie

tari

i /ad

min

istr

ator

ii de

tere

nuri

și r

esur

se n

atur

ale.

Dir

ecții

de

man

agem

ent

Indi

cato

r de

fina

lizar

ePr

iori

tate

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Res

pons

abilu

l

de m

anag

emen

t

Fact

ori

inte

resa

ți

1.1.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e ha

bita

te d

e pa

jiști

Star

e de

con

serv

are

favo

rabi

lă p

entr

u

spec

ii de

pend

ente

de

pajiș

ti

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM

,

EN

EL

,

utili

zato

rii

pajiș

tilor

,

AN

IF

1500

ha

pajiș

te1

√

Min

im 5

% p

ajiș

ti ut

iliza

te c

a fâ

nețe

3√

Proc

ent d

e ac

oper

ire

cu v

eget

ație

arbo

resc

enta

într

e 0,

5-1,

0%

1√

Min

im 1

pro

iect

pen

tru

izol

area

stâ

lpilo

r3

√

1.2.

Reg

lem

enta

rea

activ

itățil

or c

ineg

etic

e și

pisc

icol

e as

tfel

încâ

t sa

se a

sigu

re c

ondi

țiile

pent

ru c

onse

rvar

ea s

peci

ilor

de in

tere

s

cons

erva

tiv

Star

e de

con

serv

are

favo

rabi

lă s

peci

ile d

e

păsă

ri

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM

,

Aso

cia ț

ii de

vână

toar

e,

Prim

ării

Min

im 1

prot

ocol

cu a

soci

ațiil

e de

vână

toar

e

1√

1.3.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e te

renu

ri a

rabi

le

Star

e de

con

serv

are

favo

rabi

lă p

entr

u

spec

ii de

pend

ente

de

tere

nuri

ara

bile

1√

√√

√√

Cus

tode

le


Min

im 1

km

de

perd

ele

fore

stie

re n

oi3

√A

NPM

,

prop

riet

ari,

ferm

ieri

1.4.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e ha

bita

te u

med

e

Star

e de

con

serv

are

favo

rabi

lă p

entr

u

spec

ii de

pend

ente

de

habi

tate

um

ede

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NA

R,

SGA

Tim

iș,

AN

PM,

AN

IFT

imiș

,

1 pr

otoc

ol c

u A

genț

ia N

ațio

nală

de

Îmbu

nătă

țiri F

unci

are

Filia

la T

imiș

1√

1 pr

otoc

ol c

u D

irec

ția S

ilvic

ă T

imiș

1√

Prog

ram

ul 2

. Inf

orm

are,

con

știe

ntiz

are

Scop

: Cre

șter

ea n

ivel

ului

de

acce

ptar

e a

situ

luiR

OSP

A01

26L

ivez

ile -

Dol

aț, p

recu

m ș

i obț

iner

ea s

priji

nulu

i fac

tori

lor

inte

resa

ți în

ved

erea

rea

lizăr

ii

obie

ctiv

elor

de

cons

erva

re, p

rin

activ

ități

de in

form

are

și c

onșt

ient

izar

e în

col

abor

are

cu f

acto

rii i

nter

esaț

iși c

omun

itățil

e lo

cale

.

Dir

ecții

de

man

agem

ent

Indi

cato

r de

fina

lizar

ePr

iori

tate

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Res

pons

abilu

l

de m

anag

emen

t

Fact

ori

inte

resa

ți

2.1.

Iden

tific

area

și p

lani

fica

rea

celo

r m

ai

efic

ient

e m

etod

e și

acț

iuni

de

com

unic

are

cu

dife

rite

le g

rupu

ri d

e fa

ctor

i int

eres

a ți

1 St

rate

gie

de c

omun

icar

e2

√C

usto

dele

AN

PM

2.2.

Info

rmar

ea c

ontin

uă a

pub

licul

ui la

rg

cu p

rivi

re la

man

agem

entu

l situ

lui

RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț, p

recu

m ș

i la

opor

tuni

tăți

de f

inan

țare

lega

te d

e

cons

erva

rea

spec

iilor

.

Min

im 1

pun

ct d

e in

form

are

func

ționa

l1

√√

√√

√C

usto

dele

AN

PM

Min

im 2

ore

pe

săpt

ămân

a la

dis

pozi

ția

fact

orilo

r in

tere

sați

1√

√√

√√


2.3.

Org

aniz

area

de

even

imen

te d

e

conș

tient

izar

e, le

gate

de

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț

Min

im 2

cam

pani

i2

√√

Cus

tode

leA

NPM

2.4.

Ofe

rire

a de

info

rmaț

ii de

spre

val

orile

natu

rale

și p

rom

ovar

ea in

clud

erii

lor

în

stra

tegi

ile ș

i pro

gram

ele

de d

ezvo

ltare

ale

jude

țulu

i și r

egiu

nii

0 st

rate

gii l

ocal

e/re

gion

ale

elab

orat

e fă

ră

part

icip

area

Age

nția

pen

tru

Prot

ecția

Med

iulu

isau

a C

usto

delu

i

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM

2.5.

Org

aniz

area

de

activ

ități

de e

duca

ție

ecol

ogic

ă pe

ntru

dif

erite

gru

pe d

e vâ

rstă

Min

im 5

eve

nim

ente

edu

cativ

e3

√√

√√

√C

usto

dele

AN

PM

Prog

ram

ul 3

. Adm

inis

trar

e

Scop

: Asi

gura

rea

unei

str

uctu

ri f

uncț

iona

le d

e m

anag

emen

t în

scop

ul im

plem

entă

rii e

fici

ente

a P

lanu

lui d

e m

anag

emen

t al s

itulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

Dir

ecții

de

man

agem

ent

Indi

cato

r de

fina

lizar

ePr

iori

tate

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Res

pons

abilu

l

de m

anag

emen

t

Fact

ori

inte

resa

ți

3.1.

Asi

gura

rea

resp

ectă

rii R

egul

amen

tulu

i

șiPl

anul

ui d

e m

anag

emen

t a s

itulu

i

RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

0 pl

anur

i/pro

iect

e ne

conf

orm

e re

aliz

ate

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM

,

APM

Tim

iș

3.2.

Iden

tific

area

de

surs

e de

fin

anța

re ș

i

elab

orar

ea d

e pr

oiec

te p

entr

u as

igur

area

resu

rsel

or n

eces

are

men

ținer

ii un

ei e

chip

e

min

ime

de m

anag

emen

t al s

itulu

i

Min

im 3

per

soan

e cu

con

trac

t per

man

ent

de m

uncă

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM

,

APM

Tim

iș

Aco

peri

rea

nece

saru

lui f

inan

ciar

pen

tru

dire

cțiil

e cu

pri

orita

tea

1

1√

√√

√√


RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț, p

recu

m ș

i

pent

ru im

plem

enta

rea

măs

urilo

r de

man

agem

ent

3.3.

Asi

gura

rea

inst

ruir

ii pe

riod

ice

a

pers

onal

ului

impl

icat

în a

dmin

istr

area

situ

lui R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

Min

im 3

per

soan

e in

stru

ite1

√√

√√

√C

usto

dele

AN

PM,

APM

Tim

iș

3.4.

Înc

heie

rea

de c

ontr

acte

de

part

ener

iat

cu u

nive

rsită

ți. O

rgan

izaț

ii N

on

Guv

erna

men

tale

și a

lte e

ntită

ți în

ved

erea

efic

ient

izăr

ii as

igur

ării

resu

rsel

or n

eces

are

pent

ru m

anag

emen

t și i

mpl

emen

tare

a

plan

ului

de

man

agem

ent

Cel

puț

in 5

par

tene

riat

e 3

√√

Cus

tode

le

3.5.

Ela

bora

rea

plan

urilo

r an

uale

de

lucr

u și

revi

zuir

ea lo

r, în

fun

cție

de

nece

sită

ți

Un

plan

de

lucr

u pe

an

1√

√√

√√

Cus

tode

le

Prog

ram

ul 4

. Mon

itori

zare

și e

valu

are

Scop

: Im

plem

enta

rea

unui

sis

tem

de

mon

itori

zare

a p

lanu

lui d

e m

anag

emen

t pri

n an

aliz

a și

eva

luar

ea p

erio

dică

a a

cțiu

nilo

r și

indi

cato

rilo

r ch

eie

în

vede

rea

adap

tări

i pla

nulu

i de

acțiu

ne.

Dir

ecții

de

man

agem

ent

Indi

cato

r de

fina

lizar

ePr

iori

tate

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Res

pons

abilu

l

de m

anag

emen

t

Fact

ori

inte

resa

ți

5.1.

Impl

emen

tare

a Pl

anul

ui d

e m

onito

ring

al s

itulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț

Col

ecta

rea

cel p

uțin

a in

form

ațiil

or le

gate

de a

ctiv

itățil

e cu

pri

orita

tea

1

1√

√√

√√

Cus

tode

leA

NPM


5.2.

Eva

luar

ea e

fici

ențe

i man

agem

entu

lui

situ

luiR

OSP

A01

26L

ivez

ile-D

olaț

Cel

puț

in o

eva

luar

e pe

an

1√

√√

√√

Cus

tode

le

5.3.

Ana

liza

rezu

ltate

lor

mon

itori

zări

lor

și

îmbu

nătă

țirea

măs

urilo

r de

man

agem

ent

utili

zând

info

rmaț

iile

din

anal

ize

Cel

puț

in o

ana

liză

pe a

n1

√√

√√

√C

usto

dele


4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului

operațional

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul Operațional este necesar să se

planifice și să se realizeze activități de management și să se stabilească măsuri specifice. În

acest subcapitol se prezintă activitățile și măsurile specifice ce se vor implementa în situl

ROSPA0126 Livezile-Dolaț.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor

reflecta în Regulamentul sitului.

În tabelul nr. 16 se prezintă activitățile necesare și măsurile specifice ce se impun

pentru realizarea direcțiilor de management. În măsura în care în perioada de implementare se

vor stabili alte activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați,

custodele se obligă să se consulte cu aceștia.


Tab

el n

r. 1

6

Mod

alită

ți de

impl

emen

tare

ale

măs

urilo

r de

man

agem

ent ș

i măs

uri d

e sp

ecifi

ce

Dir

ecții

de

man

agem

ent

defi

nite

în P

lanu

l ope

rațio

nal

Act

ivită

ți și

măs

uri s

peci

fice

Prog

ram

ul 1

. Man

agem

entu

l bio

dive

rsită

ții

1.1.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e ha

bita

te d

e pa

jiști

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- pa

trul

ări,

info

rmar

e-co

nștie

ntiz

are.

- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru c

reșt

erea

sup

rafe

ț ei d

e pa

jiște

la m

inim

150

0 ha

.

- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru c

reșt

erea

pro

cent

ului

de

pajiș

te u

tiliz

ată

ca f

ânea

ță.

- În

chei

erea

unu

i pro

toco

l de

cola

bora

re c

u G

arda

For

estie

ră p

entr

u re

spin

gere

a

cere

rilo

r de

pun

ere

în v

aloa

re a

arb

orilo

r di

n af

ara

fond

ului

for

estie

r, si

tuaț

i în

situ

l

RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru c

arta

rea

pâlc

urilo

r de

arb

ori

exis

tent

e, în

tocm

irea

de

mat

eria

l inf

orm

ativ

e ba

zate

de

harț

i și u

tiliz

area

ace

stor

a în

activ

itățil

e de

info

rmar

e.

-In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru c

rear

ea d

e no

i pâl

curi

și

alin

iam

ente

de

arbo

ri d

in s

peci

i aut

ohto

ne r

eped

e cr

escă

toar

e, p

recu

m p

lopu

l,

salc

ia ș

i alte

le a

sem

enea

.


- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru s

priji

nire

a au

tori

tățil

or lo

cale

în v

eder

ea d

erul

ării

activ

itățil

or d

e m

anag

emen

t a c

âini

lor

și p

isic

ilor

fără

stă

pân.

- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru iz

olar

ea s

tâlp

ilor

pent

ru

tran

spor

tul e

nerg

iei e

lect

rice

.

- In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru r

ealiz

area

lucr

ărilo

r de

reco

nstr

ucție

eco

logi

că a

paj

iștil

or u

med

e ș i

săr

ătur

ate

prin

obt

urar

ea c

anal

elor

de

dese

care

de

pe a

cest

e pa

jiști,

făr

ă a

se p

eric

lita

inte

grita

tea

tere

nuri

lor

arab

ile ș

i a

cons

truc

țiilo

r lim

itrof

e.

Măs

uri s

peci

fice:

Vez

i fiș

ele

spec

iilor

: păs

ări d

epen

dent

e de

hab

itate

de

pajiș

ti

1.2.

Reg

lem

enta

rea

activ

itățil

or c

ineg

etic

e și

pisc

icol

e as

tfel

încâ

t sa

se a

sigu

re c

ondi

țiile

pent

ru c

onse

rvar

ea s

peci

ilor

de in

tere

s

cons

erva

tiv

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- pa

trul

ări,

info

rmar

e-co

nștie

ntiz

are

- În

chei

erea

unu

i pro

toco

l de

cola

bora

re c

u as

ocia

țiile

de

vână

toar

e în

ved

erea

emite

rii a

utor

izaț

iilor

de

vână

toar

e la

cio

ara

de s

emăn

ătur

ă do

ar în

afa

ra p

erio

adei

15 f

ebru

arie

– 1

5 oc

tom

brie

, int

erzi

cere

a vâ

năto

rii l

a și

în a

prop

iere

a <2

00m

colo

niilo

r de

cui

bări

t a c

iori

lor

de s

emăn

ătur

ă.

Vez

i fiș

ele

spec

iilor

: păs

ări d

epen

dent

e de

hab

itate

de

pajiș

ti, te

renu

ri a

rabi

le ș

i ape

.

1.3.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e te

renu

ri a

rabi

le

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- pa

trul

ări,

info

rmar

e-co

nștie

ntiz

are


- In

ițier

ea, s

priji

nire

a și

pro

mov

area

pro

iect

elor

și p

rogr

amel

or p

entr

u re

aliz

area

plan

tații

lor

și a

per

dele

lor

fore

stie

re p

e te

renu

ri a

rabi

le, c

u sp

ecii

auto

hton

e,

spec

ific

e tip

ului

sta

ționa

l.

Măs

uri s

peci

fice:

Vez

i fiș

ele

spec

iilor

: păs

ări d

epen

dent

e de

tere

nuri

ara

bile

1.4.

Men

ținer

ea c

ondi

țiilo

r fa

vora

bile

pen

tru

spec

iile

depe

nden

te d

e ha

bita

te u

med

e

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- pa

trul

ări,

info

rmar

e-co

nștie

ntiz

are

- În

chei

erea

unu

i pro

toco

l de

cola

bora

re c

u A

genț

ia N

ațio

nală

de

Îmbu

nătă

țiri

Func

iare

, Fili

ala

Tim

iș, p

entr

u

� e

labo

rare

a un

ui p

lan

de a

cțiu

ne în

ved

erea

eșa

lonă

rii l

ucră

rilo

r de

într

ețin

ere

a ca

nale

lor

de d

esec

are,

ast

fel î

ncât

să

se, s

e m

inim

izez

e

impa

ctul

neg

ativ

asu

pra

valo

rilo

r de

bio

dive

rsita

te

� Id

entif

icar

ea c

elor

mai

bun

e so

luții

tehn

ice

de în

treț

iner

e a

cana

lelo

r as

tfel

încâ

t să

se m

inim

izez

e im

pact

ul n

egat

iv a

supr

a va

lori

lor

de b

iodi

vers

itate

,

spre

exe

mpl

u: d

ecol

mat

area

de

pe o

sin

gură

latu

ră a

can

alul

ui ș

i alte

lucr

ări

asem

ănăt

oare

.

� În

chei

erea

unu

i par

tene

riat

cu

Dir

ecția

Silv

ică

Tim

iș p

entr

u m

ențin

erea

în

perm

anen

ță a

unu

i pro

cent

de

20%

din

sup

rafa

ța tr

upul

ui d

e pă

dure

Ghi

lad,

ocup

at c

u pă

dure

cu

vârs

ta p

este

80

ani.

Măs

uri s

peci

fice:

Vez

i fiș

ele

spec

iilor

: păs

ări d

epen

dent

e de

ape

.


Măs

uri d

e m

anag

emen

t

defi

nite

în P

lanu

l ope

rațio

nal

Act

ivită

ți și

măs

uri s

peci

fice

Prog

ram

ul 2

. Inf

orm

are,

con

știe

ntiz

are

2.1.

Iden

tific

area

și p

lani

fica

rea

celo

r m

ai e

fici

ente

met

ode

și a

cțiu

ni d

e co

mun

icar

e cu

dif

erite

le g

rupu

ri

de f

acto

ri in

tere

sați

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

Ela

bora

re S

trat

egie

de

com

unic

are

2.2.

Info

rmar

ea c

ontin

uă a

pub

licul

ui la

rg c

u pr

ivir

e

la m

anag

emen

tul s

itulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-

Dol

aț, p

recu

m ș

i la

opor

tuni

tăți

de f

inan

țare

lega

te

de c

onse

rvar

ea s

peci

ilor.

Act

ivită

ți de

man

agem

ent :

- St

abili

rea

unui

pun

ct d

e in

form

are

pent

ru f

acto

rii i

nter

esaț

i

- A

loca

rea

a m

inim

2 o

re p

e să

ptăm

ână

pent

ru in

form

area

/con

sulta

rea

fact

orilo

r

inte

resa

ți.

2.3.

Org

aniz

area

de

even

imen

te d

e co

nștie

ntiz

are,

lega

te d

e si

tul R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

Act

ivită

ți de

man

agem

ent r

ecom

anda

te:

- In

form

area

per

iodi

că a

tutu

ror

prop

riet

arilo

r, ad

min

istr

ator

ilor

de r

esur

se ș

i a

auto

rită

ților

loca

le c

u pr

ivir

e la

nec

esita

tea

men

ținer

ii ar

bori

lor

din

afar

a

fond

ului

for

estie

r, si

tuaț

i în

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

- D

erul

area

de

activ

ități

de c

onșt

ient

izar

e cu

pri

vire

la u

tiliz

area

rest

urilo

r veg

etal

e

din

agri

cultu

ră ș

i zoo

tehn

ie c

a al

tern

ativ

e la

dep

ozita

rea

lor i

lega

lă în

băl

ți și

cana

le.

2.4.

Ofe

rire

a de

info

rmaț

ii de

spre

val

orile

nat

ural

e

ale

situ

lui ș

i pro

mov

area

incl

uder

ii lo

r în

str

ateg

iile

și p

rogr

amel

e de

dez

volta

re a

le ju

dețu

lui ș

i reg

iuni

i

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- Pa

rtic

ipar

ea a

ctiv

a la

ela

bora

rea

stra

tegi

ilor

loca

le ș

i reg

iona

le


2.5.

Org

aniz

area

de

activ

ități

de e

duca

ție e

colo

gică

pent

ru d

ifer

ite g

rupe

de

vârs

tă

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- R

ealiz

area

a m

inim

5 e

veni

men

te e

duca

tive

Măs

uri d

e m

anag

emen

t

defi

nite

în P

lanu

l ope

rațio

nal

Act

ivită

ți și

măs

uri s

peci

fice

Prog

ram

ul 3

. Adm

inis

trar

e

3.1.

Asi

gura

rea

resp

ectă

rii r

egul

amen

tulu

i și p

lanu

lui

de m

anag

emen

t a s

itulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-

Dol

aț.

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- Pa

rtic

ipar

e la

pro

cedu

ra d

e re

glem

enta

re p

entr

u pl

anur

ile ș

i pro

iect

ele

prev

ăzut

e a

se im

plem

enta

în s

itul R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

3.2.

Iden

tific

area

de

surs

e de

fin

anța

re ș

i ela

bora

rea

de p

roie

cte

pent

ru a

sigu

rare

a re

surs

elor

nec

esar

e

men

ținer

ii un

ei e

chip

e m

inim

e de

man

agem

ent a

l

situ

lui R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

, pre

cum

și p

entr

u

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor

de m

anag

emen

t

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- E

labo

rare

de

proi

ecte

3.3.

Asi

gura

rea

inst

ruir

ii pe

riod

ice

a pe

rson

alul

ui

impl

icat

în a

dmin

istr

area

situ

lui R

OSP

A01

26

Liv

ezile

-Dol

aț

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- Pa

rtic

ipar

ea la

eve

nim

ente

de

form

are

prof

esio

nală

3.4.

Înch

eier

ea d

e co

ntra

cte

de p

arte

neri

at c

u

univ

ersi

tăți.

Org

aniz

ații

Non

Guv

erna

men

tale

și a

lte

entit

ăți î

n ve

dere

a ef

icie

ntiz

ării

asig

urăr

ii re

surs

elor

nece

sare

pen

tru

man

agem

ent ș

i im

plem

enta

rea

plan

ului

de

man

agem

ent

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- În

chei

erea

de

part

ener

iate


3.5.

Ela

bora

rea

plan

urilo

r an

uale

de

lucr

u și

revi

zuir

ea lo

r, în

fun

cție

de

nece

sită

ți

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

- E

labo

rare

pla

n de

lucr

u an

ual ș

i pla

nuri

de

lucr

u lu

nare

Măs

uri d

e m

anag

emen

t

defi

nite

în P

lanu

l ope

rațio

nal

Act

ivită

ți și

măs

uri s

peci

fice

Prog

ram

ul 4

. Mon

itori

zare

și e

valu

are

4.1.

Impl

emen

tare

a Pl

anul

ui d

e M

onito

ring

al s

itulu

i

RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

gram

e și

pro

iect

e pe

ntru

impl

emen

tare

a Pl

anul

ui d

e

mon

itori

zare

4.2.

Eva

luar

ea e

fici

ențe

i man

agem

entu

lui s

itulu

i

RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

Impl

emen

tare

a Pr

ogra

mul

ui d

e m

onito

riza

re a

efi

cien

ței m

anag

emen

tulu

i

4.3.

Ana

liza

rezu

ltate

lor

mon

itori

zări

lor

și

îmbu

nătă

țirea

măs

urilo

r de

man

agem

ent u

tiliz

ând

info

rmaț

iile

din

anal

ize

Act

ivită

ți de

man

agem

ent:

Act

ualiz

area

măs

urilo

r de

man

agem

ent,

dacă

se

impu

ne, î

n co

nfor

mita

te c

u re

zulta

tele

activ

itățil

or d

e m

onito

riza

re


5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

Deciziile, privind implementarea Planului de management, vor fi luate de către Custode,

cu respectarea legislației în vigoare, așa cum este prezentată în capitolul 2.1.5.

Pentru toate acțiunile de management, respectiv pentru inițierea și implementarea de

proiecte pe teritoriul sitului ROSPA0126 Livezile-Dolaț, Custodele se va consulta cu

proprietarii și administratorii de terenuri.

Pentru asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Custodele va

colabora cu autoritățile ce au responsabilități de control și cu autoritățile locale, care trebuie să

asigure, conform legii, respectarea statutului de arie protejată.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Suma minimă necesară pentru managementul la nivel optim a sitului ROSPA0126

Livezile-Dolaț este de 565.002 lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiții

minime a activităților de management este necesară o sumă de 531.368 lei, până în anul 2020.

Tabel nr. 17

Necesarul de resurse financiare pentru managementul sitului ROSPA0126 Livezile-

Dolaț

Categorii Cheltuieli Prioritate Salarii

- lei -

Cheltuieli

Operaționale

- lei -

Total

-lei -

Mediu

Anual

-lei -

Nivel optim

Cheltuieli directe 181870 333432 184129 36826

Cheltuieli monitorizare 331173 66235

Cheltuieli indirecte 49700 9940

Total buget plan

management ron

565002 113000

Total buget plan

management euro

126967 25393

Nivel critic

Cheltuieli directe 152329 329339 150495 30099


Cheltuieli monitorizare 331173 66235

Cheltuieli indirecte 49700 9940

Total buget plan

management ron

531368 106274

Total buget plan

management euro

119409 23882

Disponibil optim 0

critic 0 0

Diferență de acoperit optim 565002 113000

critic 531368 106274

Deși Planul de management a fost elaborat pentru o perioadă de 10 ani, pentru că Planul

operațional este elaborat pentru o perioadă de cinci ani, necesarul financiar este estimat pentru

perioada de implementare a Planului operațional.

Necesarul de resurse financiare a fost calculat estimându-se cheltuielile recurente,

precum și cele necesare pentru realizarea măsurilor de management și pentru activitățile

administrative. Sumele necesare pentru realizarea acțiunilor importante, considerate prioritate

1 și 2, în Planul operațional, sunt considerate critice pentru managementul eficient al sitului

ROSPA0126 Livezile-Dolaț. Sumele estimate pentru acțiunile încadrate la prioritatea 3 sunt

importante și sunt incluse în necesarul stabilit pentru nivelul optim de finanțare. Acțiunile cu

prioritate 1 sunt cele pentru care este necesar să fie asigurate resurse financiare la nivel critic.

Evaluarea necesarului financiar pentru activitatea de monitorizare a fost făcută pornind

de la periodicitatea activităților de monitoring.

Având în vedere faptul că unele cheltuieli se fac punctual, pentru o anumită măsură într-

un anumit an sau serie de ani, estimarea necesarului mediu anual a fost făcută plecând de la

necesarul pe toată perioada de implementare a Planului operațional, împărțindu-se la numărul

de ani.

Pentru a implementa Planul de management, la nivel minim, este nevoie de angajarea a

unui specialist în arii protejate și a unui ranger, cu norme parțiale.


Tabel nr. 18

Calculul necesarului de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul Grad de ocupare a postului – nivel minim

Specialist Arii Protejate 0,2

Ranger 0,2

5.3. Monitorizarea implementării Planului de management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de

management planificate, se realizează obiectivele sitului ROSPA0126 Livezile - Dolaț, a fost

elaborat Planul de monitoring prezentat în Anexa nr. 2 la Plan de management.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal,

monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt

sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin

inventarierile de teren realizate în anul 2015, fie prin colectarea informațiilor pe perioada

elaborării Planului de management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de

referință, se recomandă realizarea de studii pentru stabilirea acestora. Indicatorii de succes sunt

cei menționați în planul operațional.

O dată la trei ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând

metodologiile de la inventarierile din 2015. Având în vedere faptul ca raportările către Comisia

Europeană se fac din șase în șase ani, se urmărește ca, pentru fiecare raportare, să existe două

monitorizări în această perioadă. Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea

monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit

frecvențe de monitorizare după două criterii: optim și minim.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management

pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la

revizuirea Planului Operațional după primii cinci ani de implementare a Planului de

management.


Bibliografie

1. Cambroux, I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statutului de conservare a habitatelor și

speciilor de interes comunitar din România – ghid metodologic, Editura Balcanio,

Timișoara, România.

2. Chiriță C., 1967, Solurile României: cu un determinator în culori, Editura Agro-Silvică,

București.

3. Chapin, F. S., E. S. Zavaleta, et al. 2000, Consequences of changing biodiversity

242p.

4. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I., 2005,

Habitatele din România, Bucuresti, 496p.

5. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I. A. 2006,

Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva

Habitate - 92/43/EEC. Editura Tehnică Silvică, București, 95p.

6. Florea N., 1997, Degradarea terenurilor și ameliorarea solurilor, Universitatea

Creștină „Dimitrie Cantemir” – București, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu,

217pp.

7. Florea N., I. Munteanu, C. Rapaport, C. Chițu și M. Opriș, 1968, Geografia solurilor

României, Editura Științifică, București.

8. Florea N., Munteanu I., 2012, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Editura

Sitech, Craiova.

9. Frăsineanu Mihaela, 2008, Râurile României, Editura Fundației România de Maine,

București.

10. Grigoraș, C., Vlăduț, Alina, Boengiu, S., Grigoraș, Elena Narcisa, 2006, Solurile

României, Editura Universitaria, Craiova.

11. Iordan I., 2009, Geografia utilizării terenurilor - categorii geografice de terenuri,

Editura Fundației România de Mâine, București.

12. Lazăr.G, ș.a., 2007, ”Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România”

Amenințări potențiale, Brașov, 199p.

13. Mihăilescu V., 1969, Geografia fizică a României, Editura Științifică, București.


14. Mihăilescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority

Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd

European Congress of Conservation Biology „Conservation biology and beyond: from

science to practice”, Praga, Republica Cehă, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211

15. Naeem, S., L. J. Thompson, et al. 1995, Empirical Evidence that Declining Species

Diversity May Alter the Performance of Terrestrial Ecosystems. 347p

16. Neumann, H. 1998, Fauna de lepidoptere a zonelor sărăturoase din Câmpia Banatului.

– Analele Banatului 4: 185–212.

17. OPREA A., 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Iași: Editura Univ.

“Alexandru Ioan Cuza”, 668 p.

18. Palatitz, P. 2012, A kék vércse (Falco vespertinus) védelmének tudományos

megalapozása [Scientific basis of Red-footed Falcon conservation]. – PhD thesis,

Szent István University, Gödöllő, pp. 128

19. Péter Palatitz, Szabolcs Solt, Éva Horváth & László Kotymán, 2015, Hunting efficiency

of Red-footed Falcons in different habitats. – Ornis Hungarica 23(1): 32–47.

20. Petrisor A.-I., 2010, Using Geographical Information Systems to assess the coverage

of wetland biodiversity by Natura 2000 sites within the biogeographical regions of

Romania, Environmental Engineering and Management Journal 9(2):269-273.

21. Pop I., 2002, Vegetația solurilor sărăturate din România. Contribuții Botanice, XXX(2)

(1999-2000): 285-332, Grădina Botanică “Alexandru Borza” Cluj-Napoca.

22. Posea Gr., 1997, Câmpia de Vest a României, Editura Fundației "România de Mâine",

București

23. Rusu I., 2004, Pedologie : solurile României, Editura Eurobit, Timișoara.

24. Sârbu A., Sârbu I., Oprea Ad., Negrean G., Cristea V., Coldea Gh., Cristurean I.,

Popescu Gh., Oroian S., Tănase C., Bartók K., Gafta D., Anastasiu P., Crișan Fl.,

Costache I., Goia I., Marușca Th., Oțel V., Sămărghițan M., Hențea S., Pascale G.,

Răduțoiu D., Baz Ad., Boruz v., Pușcas M., Hirițiu M. & Frink J. 2007, Arii speciale

pentru protecția și conservarea plantelor în România. București, Editura Victor B.

Victor, 396p

25. Stanciu, E., și Florescu, F., 2009, Ariile protejate din România, Noțiuni introductive,

Brasov, 84p.


26. Thiry, E., 2007, Ghid metodologic pentru realizarea planurilor de management pentru

siturile Natura 2000, Timoșoara, 113p.

27. Ujvari I., 1972, Geografia apelor României, Editura Științifică, București.

28. Ujvari. I., 1959, Hidrografia R.P.R, Editura Științifică, București.

29. WWF International & The World Bank, 2007, “Management Effectiveness Tracking

Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediție. The Management

Effectiveness Tracking Tool-METT a fost dezvoltat de Sue Stolton, Marc Hockings,

Nigel Dudley, Kathy MacKinnon, Tony Whitten și Fiona Leverington.

30. *** 1987, Geografia României, volumul III.

31. ***http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rospa0067.html.

32. *** http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rosci0109.html.

33. *** http://www.icpa.ro


Ane

xa n

r. 1

la P

lanu

l de

man

agem

ent -

Fișe

le sp

eciil

or d

e in

tere

s com

unita

r di

n ca

drul

situ

lui R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

Tabe

l nr.

19

I. SP

EC

II D

EPE

ND

EN

TE

DE

PA

JIȘT

I

Bar

ză a

lbă

- Cic

onia

cic

onia

, Vân

ture

l de

sear

ă - F

alco

ves

pert

inus

, Sfr

ânci

oc ro

șiat

ic -

Lani

us c

ollu

rio, S

frân

cioc

cu

frun

te n

eagr

ă - L

aniu

s min

or,

Dum

brăv

eanc

ă -

Cor

acia

s ga

rrul

us,

Fâsă

de

câm

p -

Anth

us c

ampe

stri

s, C

ioar

ă de

sem

ănăt

ură

- C

orvu

s fr

ugile

gus,

Acv

ilă p

itică

- H

iera

aetu

s

penn

atus

, Șor

ecar

mar

e - B

uteo

rufin

us, E

gret

ă m

ică

- Eg

retta

gar

zetta

.

Cer

ințe

le sp

ecifi

ce a

le

spec

iilor

pri

vind

ha

bita

tul

Indi

cato

ri r

elev

anți

Star

e ac

tual

ă St

area

de

cons

erva

re

favo

rabi

lă

Rel

evan

t pen

tru

spec

iile:

Pajiș

ti na

tura

le s

au

sem

inat

ural

e cu

tu

fișu

ri ș

i arb

ori

Supr

afaț

a pa

jiștil

or n

atur

ale

sau

sem

inat

ural

e 11

50*

3100

To

ate

spec

iile.

% p

ajiș

te u

tiliz

ată

ca f

ânea

ță

Sub

5%

10 -

20%

C

icon

ia c

icon

ia, F

alco

ves

pert

inus

, Cor

vus

frug

ilegu

s,La

nius

col

lurio

, Lan

ius m

inor

, C

orac

ias g

arru

lus

% p

ajiș

te a

band

onat

ă 0%

0%

C

icon

ia c

icon

ia, F

alco

ves

pert

inus

, H

iera

aetu

s pen

natu

s, An

thus

cam

pest

ris,

Bu

teo

rufin

us

% p

ajiș

te c

u ni

vel n

atur

al d

e bă

ltire

tem

pora

ră

100%

10

0%

Falc

o ve

sper

tinus

, Cic

onia

cic

onia

, Egr

etta

ga

rzet

ta

% p

ajiș

te c

u co

mpo

ziție

nat

ural

ă 10

0%

100%

To

ate

spec

iile.


Cer

ințe

le sp

ecifi

ce a

le

spec

iilor

pri

vind

ha

bita

tul

Indi

cato

ri r

elev

anți

Star

e ac

tual

ă St

area

de

cons

erva

re

favo

rabi

lă

Rel

evan

t pen

tru

spec

iile:

Niv

elul

de

încă

rcar

e cu

UV

M a

pa

jiștil

or

De

dete

rmin

at

Într

e 0,

3 și

1

UV

M

Toat

e sp

eciil

e.

% a

cope

rire

cu

vege

tație

fo

rest

ieră

/arb

ores

cent

ă 0,

1%

0,5%

-1,0

%

Falc

o ve

sper

tinus

, Lan

ius m

inor

, Cor

acia

s ga

rrul

us, C

orvu

s fru

gile

gus

% a

cope

rire

cu

vege

tație

ar

bust

ivă

De

dete

rmin

at la

pr

ima

mon

itori

zare

0,

5-1,

0%

Falc

o ve

sper

tinus

, Lan

ius c

ollu

rio,

Lan

ius

min

or

Supr

afeț

e de

paj

iște

ince

ndia

te

anua

l D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

riza

re

0 ha

To

ate

spec

iile.

Supr

afeț

e de

paj

iște

trat

ate

anua

l cu

pes

ticid

e D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

riza

re

0 ha

To

ate

spec

iile.

Num

ărul

med

iu a

l câi

nilo

r ci

obăn

ești

de la

stâ

ne

De

dete

rmin

at la

pr

ima

mon

itori

zare

M

axim

3

Anth

us c

ampe

stri

s

Num

ărul

med

iu la

hec

tar

al

câin

ilor

ciob

ăne ș

ti fă

ră ju

jeu

și

al c

âini

lor

fără

stă

pân

obse

rvaț

i an

ual

De

dete

rmin

at la

pr

ima

mon

itori

zare

0

Anth

us c

ampe

stri

s

* în

For

mul

arul

Sta

ndar

d al

situ

lui

supr

afaț

a pa

jiștil

or e

ste

985

ha,

însă

pe

baza

eva

luăr

ilor

efec

tuat

e în

cad

rul

proi

ectu

lui,

supr

afaț

a ac

tual

ă a

pajiș

tilor

și f

âneț

elor

est

e de

115

0 ha


Măs

uri d

e m

anag

emen

t:

� M

ențin

erea

sup

rafe

țelo

r de

paj

iște

din

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

� E

xtin

dere

a in

trav

ilanu

lui s

e va

face

doa

r în

afar

a su

praf

ețel

or d

e pa

jiște

, cu

exce

pția

zon

elor

afe

ctat

e de

con

stru

cții

vech

i - v

ezi h

arta

/fig

ura

nr. 2

.

� A

mpl

asar

ea b

alas

tiere

lor

se v

a re

aliz

a do

ar în

afa

ra s

itulu

i. B

alas

tiere

le d

in im

edia

ta a

prop

iere

a s

itulu

i se

vor

real

iza

doar

cu

resp

ecta

rea

cond

ițiilo

r ne

cesa

re p

entr

u sp

eciil

e de

păs

ări.

� A

mpl

asar

ea c

ultu

rilo

r en

erge

tice

se v

a re

aliz

a do

ar în

afa

ra h

abita

telo

r de

paj

iști

din

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț.

�Îm

pădu

rire

a te

renu

rilo

r de

clar

ate

degr

adat

e co

nfor

m le

gii s

e va

fac

e do

ar p

e su

praf

ețe

mai

mic

i de

0,5

ha. S

upra

fața

cum

ulat

ă a

zone

lor

împă

duri

te s

ă fi

e de

max

im 1

ha r

apor

tat l

a 10

0 ha

. Îm

pădu

rire

a ac

esto

r te

renu

ri s

e va

fac

e do

ar c

u sp

ecii

auto

hton

e, c

ores

punz

ătoa

re

tipul

ui s

tațio

nal.

� M

anag

emen

tul a

ctiv

al h

abita

telo

r de

paj

iști

prin

păș

unat

și/s

au c

osit.

� M

ențin

erea

băl

ților

tem

pora

re d

e pe

paj

iști.

Nu

se v

or f

ace

lucr

ări d

e dr

enar

e a

aces

tora

.

� M

ențin

erea

com

pozi

ției n

atur

ale

a pa

jiștil

or p

rin

men

ținer

ea n

ivel

ului

act

ual a

l pân

zei d

e ap

ă fr

eatic

ă.

� Su

praî

nsăm

ânța

rea

pajiș

tilor

se

va f

ace

doar

cu

spec

ii au

toht

one,

cu

sem

ințiș

cul

es d

e pe

paj

iște

a ca

re u

rmea

ză a

fi s

upra

însă

mân

țată

sau

de p

e al

tă p

ajiș

te d

in s

it, ș

i făr

ă lu

crăr

i de

preg

ătir

e a

tere

nulu

i, ar

at, d

iscu

it, g

rebl

at s

au a

ltele

.

� M

ențin

erea

unu

i niv

el d

e în

cărc

are

a pa

jiștil

or în

tre

0,3

UV

M ș

i 1 U

VM

� Pă

șuna

tul a

nim

alel

or d

omes

tice

pe p

ajiș

ti se

va

face

doa

r în

per

ioad

a 20

apr

ilie

– 10

noi

embr

ie.

� M

ențin

erea

veg

etaț

iei l

emno

ase

arbo

resc

ente

și a

rbus

tivă

exis

tent

e, a

stfe

l înc

ât s

ă se

asi

gure

un

proc

ent d

e ac

oper

ire

cu v

eget

ație

lem

noas

ă

arbo

resc

entă

de

0,5%

– 1

% ș

i arb

ustiv

ă de

0,5

% –

1%

, di

n su

praf

ața

fiec

ărui

trup

de

pajiș

te.

� În

depă

rtar

ea v

eget

ație

i usc

ate

de p

e pa

jiști

se v

a fa

ce d

oar

prin

cos

it și

adu

nat.

Nu

se p

erm

ite in

cend

iere

a.

� În

depă

rtar

ea v

eget

ație

i usc

ate

de p

e te

renu

rile

ara

bile

se

face

doa

r pri

n co

lect

at s

au m

ăcin

are

și în

corp

orar

e în

sol

. Nu

se p

erm

ite in

cend

iere

a


mir

iștil

or ș

i veg

etaț

iei u

scat

e.

� N

u se

adm

ite u

tiliz

area

pes

ticid

elor

pe

pajiș

ti.

� Fo

losi

rea

a m

axim

3 c

âini

cio

băne

ști l

a fi

ecar

e st

ână.

Por

tul j

ujeu

lui r

egul

amen

tar

este

obl

igat

oriu

.

�D

erul

area

acț

iuni

lor

de v

ânăt

oare

la c

ioar

a de

sem

ănăt

ură

- Cor

vus f

rugi

legu

s - s

e va

fac

e do

ar în

tre

16 o

ctom

brie

– 1

4 fe

brua

rie,

adi

că în

afar

a pe

rioa

delo

r de

cui

bări

re a

spe

ciilo

r pr

otej

ate

cuib

ărito

are

în c

olon

iile

de c

iori

: vân

ture

l de

sear

ă, v

ântu

rel r

oșu,

ciu

f de

păd

ure,

resp

ectiv

15

febr

uari

e –

15 a

ugus

t, da

r și

în a

fara

per

ioad

ei d

e ag

lom

erar

e a

vânt

urei

lor

de s

eară

, res

pect

iv 1

5 au

gust

– 1

5 oc

tom

brie

. Nu

se v

a fa

ce v

ânăt

oare

în a

prop

iere

a <2

00 m

col

oniil

or d

e cu

ibăr

it –

figu

ra n

r. 1

.

� Sc

oate

rea

ovin

elor

la m

ișca

re p

e tim

pul i

erni

i, 01

noi

embr

ie –

01

mar

tie, s

e va

fac

e do

ar p

e o

supr

afaț

ă de

limita

tă c

ores

punz

ător

și

decl

arat

ă la

pri

măr

ie, c

are

să n

u oc

upe

mai

mul

t de

15%

din

sup

rafa

ța tr

upul

ui d

e pă

șune

, și c

are

se v

a sc

him

ba a

nual

.

� U

tiliz

area

dis

pozi

tivel

or d

e av

ertiz

are

a fa

unei

, în

timpu

l cos

itulu

i cu

utila

je.

� Pr

actic

area

spo

rtur

ilor

cu m

otor

est

e pe

rmis

ă do

ar în

afa

ra s

itulu

i, în

locu

ri s

peci

al a

men

ajat

e.

Act

ivită

ți sp

ecifi

ce:

�

Act

ivită

ți pe

ntru

pre

veni

rea

tăie

rii d

e ar

bori

:

o În

chei

erea

unu

i pro

toco

l de

cola

bora

re c

u G

arda

For

estie

ră p

entr

u re

spin

gere

a ce

reri

lor

de p

uner

e în

val

oare

a a

rbor

ilor

din

afar

a

fond

ului

for

estie

r, si

tuaț

i în

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț;

o In

form

area

per

iodi

că a

tutu

ror

prop

riet

arilo

r, ad

min

istr

ator

ilor

de r

esur

se ș

i a a

utor

itățil

or lo

cale

cu

priv

ire

la n

eces

itate

a

men

ținer

ii ar

bori

lor

din

afar

a fo

ndul

ui f

ores

tier,

situ

ați î

n si

tul R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

;

o In

ițier

ea ș

i spr

ijini

rea

de p

roie

cte

și p

rogr

ame

pent

ru c

arta

rea

pâlc

urilo

r de

arb

ori e

xist

ente

, înt

ocm

irea

de

mat

eria

le in

form

ativ

e

baza

te p

e ha

rți ș

i util

izar

ea a

cest

ora

în a

ctiv

itățil

e de

info

rmar

e.


�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

cre

area

de

noi p

âlcu

ri ș

i alin

iam

ente

de

arbo

ri d

in s

peci

i aut

ohto

ne r

eped

e

cres

căto

are:

plo

p, s

alci

e și

alte

le a

sem

enea

.

�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

spr

ijini

rea

auto

rită

ților

loca

le în

ved

erea

der

ulăr

ii ac

tivită

ților

de

man

agem

ent a

câin

ilor

și p

isic

ilor

fără

stă

pân.

�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

cre

șter

ea s

upra

fețe

i de

pajiș

te la

min

im 1

500

ha.

�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

izol

area

stâ

lpilo

r pe

ntru

tran

spor

tul e

nerg

iei e

lect

rice

.

�În

chei

erea

unu

i pro

toco

l de

cola

bora

re c

u as

ocia

țiile

de

vână

toar

e în

ved

erea

em

iteri

i aut

oriz

ațiil

or d

e vâ

năto

are

la c

ioar

a de

sem

ănăt

ură

doar

în a

fara

per

ioad

ei 1

5 fe

brua

rie

– 15

oct

ombr

ie, i

nter

zice

rea

vână

tori

i la

și în

apr

opie

rea

<200

m c

olon

iilor

de

cuib

ărit

și z

onel

or

umed

e.

�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

cre

șter

ea p

roce

ntul

ui d

e pa

jiște

util

izat

ă ca

fân

eață

.

�

Iniți

erea

și s

priji

nire

a de

pro

iect

e și

pro

gram

e pe

ntru

rea

lizar

ea lu

crăr

ilor

de r

econ

stru

cție

eco

logi

că a

paj

iștil

or u

med

e și

săr

ătur

ate

prin

obtu

rare

a ca

nale

lor

de d

esec

are

de p

e ac

este

paj

iști,

făr

ă a

se p

eric

lita

inte

grita

tea

tere

nuri

lor

arab

ile ș

i a c

onst

rucț

iilor

lim

itrof

e.


Figu

ra n

r. 1.

Loc

aliz

area

col

oniil

or d

e pă

sări

și a

zon

elor

în c

are

este

inte

rzis

ă vâ

năto

area

în s

itul R

OSP

A 0

126

Liv

ezile

-Dol

aț


Figu

ra n

r. 2.

Loc

aliz

area

paj

iștil

or în

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț


Tabe

l nr.

20

II. S

PEC

II D

EPE

ND

EN

TE

DE

TE

RE

NU

RI A

RA

BIL

E

Bar

ză a

lbă

- Cic

onia

cic

onia

, Vân

ture

l de

sear

ă - F

alco

vesp

ertin

us, S

frân

cioc

roși

atic

- La

nius

col

lurio

, Sfr

ânci

oc c

u fr

unte

nea

gră -

Lan

ius m

inor

,

Dum

brăv

eanc

ă -

Cor

acia

s ga

rrul

us,

Fâsă

de

câm

p -

Anth

us c

ampe

stri

s, C

ioar

ă de

sem

ănăt

ură

- C

orvu

s fr

ugile

gus,

Acv

ilă p

itică

- H

iera

aetu

s

penn

atus

, Șor

ecar

mar

e -B

uteo

rufin

us.

Cer

ințe

le sp

ecifi

ce a

le

spec

iilor

pri

vind

hab

itatu

l In

dica

tori

pos

ibili

St

are

actu

ală

Star

ea d

e co

nser

vare

favo

rabi

lă

Rel

evan

t pen

tru

spec

iile:

Tere

nuri

ara

bile

car

acte

riza

te

prin

tr-u

n m

ozai

c de

par

cele

de

cul

turi

de

păio

ase

și

legu

min

oase

per

ene,

în

alte

rnan

ță c

u ve

geta

ție

lem

noas

ă ar

bust

ivă

și

arbo

resc

entă

.

Supr

afaț

ă te

ren

arab

il

5200

M

axim

310

0 ha

To

ate

spec

iile

Proc

ente

pe

cate

gori

i de

cultu

ri

De

dete

rmin

atM

inim

20%

leg

umin

oase

per

ene

sau

mix

turi

cu

iarb

ăM

inim

30

% p

ăioa

se

Max

im 2

0% a

lte c

ultu

ri

Toat

e sp

eciil

e.

Gra

dul d

e ac

oper

ire

cu

vege

tație

lem

noas

ă –

arbo

resc

entă

-

0,1%

0,

5-1,

0%

Falc

o ve

sper

tinus

, Lan

ius m

inor

, C

orac

ias g

arru

lus,

Cor

vus

frug

ilegu

s

Gra

dul d

e ac

oper

ire

cu

vege

tație

lem

noas

ă –a

rbus

tivă-

D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

riza

re 1-

2%

Falc

o ve

sper

tinus

, Lan

ius

collu

rio,

Lan

ius m

inor

Supr

afeț

e ar

abile

ince

ndia

te

anua

l D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

riza

re 0

Toat

e sp

eciil

e

Supr

afeț

e ar

abile

pe

care

au

fost

ap

licat

e ro

dent

icid

eD

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

riza

re 0

Falc

o ve

sper

tinus

, Cor

vus

frug

ilegu

s, C

icon

ia c

icon

ia,

Hie

raae

tus p

enna

tus,

But

eo

rufin

us


Măs

uri d

e m

anag

emen

t:

� Pr

opri

etăț

ile d

in s

it, c

u o

supr

afaț

ă m

ai m

are

de 1

00 h

a vo

r fi

cul

tivat

e an

ual c

u ur

măt

orul

aso

rtim

ent d

e ca

tego

rii d

e cu

lturi

: min

im

20%

legu

min

oase

per

ene

sau

mix

turi

cu

iarb

ă, m

inim

30

% p

ăioa

se, m

inim

10%

pâr

loag

ă, m

axim

20%

por

umb

și f

loar

ea s

oare

lui.

�Pr

opri

etăț

ile d

in s

it cu

o s

upra

față

mai

mic

ă de

100

ha

vor

fi c

ultiv

ate,

în

urm

ător

ii 10

ani

, cu

urm

ător

ul a

sort

imen

t de

cat

egor

ii de

cultu

ri: m

inim

20%

legu

min

oase

per

ene

sau

mix

turi

cu

iarb

ă, m

in 3

0 %

păi

oase

, min

im 1

0% p

ârlo

agă,

max

im 2

0% p

orum

b și

flo

area

soar

elui

.

� M

ențin

erea

veg

etaț

iei l

emno

ase

arbo

resc

ente

și a

rbus

tive

de p

e te

renu

rile

ara

bile

.

� În

depă

rtar

ea v

eget

ație

i usc

ate

de p

e te

renu

rile

ara

bile

, se

va f

ace

doar

pri

n co

sit ș

i adu

nat.

Nu

se p

erm

ite in

cend

iere

a.

� U

tiliz

area

sub

stan

țelo

r ch

imic

e în

agr

icul

tură

se

va f

ace

doar

în c

ondi

țiile

și c

antit

ățile

spe

cifi

cate

de

prod

ucăt

or.

� N

u se

per

mite

fol

osir

ea r

oden

ticid

elor

pe

supr

afeț

ele

arab

ile d

in s

itul R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț

.

� U

tiliz

area

dis

pozi

tivel

or d

e av

ertiz

are

a fa

unei

în ti

mpu

l cos

itulu

i și r

ecol

tatu

lui c

u ut

ilaje

.

Acț

iuni

de

man

agem

ent:

�

Iniți

erea

, spr

ijini

rea

și p

rom

ovar

ea p

roie

ctel

or ș

i pro

gram

elor

pen

tru

real

izar

ea p

lant

ațiil

or ș

i a p

erde

lelo

r fo

rest

iere

pe

tere

nuri

ara

bile

, cu

spec

ii au

toht

one,

spe

cifi

ce ti

pulu

i sta

ționa

l.

Loc

aliz

area

tere

nuri

lor

arab

ile în

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

–D

olaț

est

e re

dată

în f

igur

a nr

. 3 .


Figu

ra n

r. 3.

Loc

aliz

area

tere

nuri

lor

arab

ile în

situ

l RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț


Tabe

l nr.

21

III.

SPE

CII

DE

PEN

DE

NT

E D

E A

PE

Egr

etă

mic

ă –

Egre

tta g

arze

tta, S

târc

de

noap

te –

Nyc

ticor

ax n

yctic

orax

, Vân

ture

l de

sear

ă –

Falc

o ve

sper

tinus

.

Hab

itatu

l In

dica

tori

pos

ibili

St

area

act

uală

St

area

de

cons

erva

re fa

vora

bilă

R

elev

ant p

entr

u sp

eciil

e:

Can

ale

cu

apă

dulc

e

stăt

ătoa

re,

eutr

ofe,

de

mic

ă ad

ânci

me

cu

vege

tație

spec

ific

ă de

țărm

(s

tufă

riș,

păpu

riș)

de

nsă

și a

bund

entă

.

Lun

gim

ea c

anal

elor

cu

apă

tem

pora

ră

23,4

km

24

km

To

ate

spec

iile

Prez

ența

veg

etaț

iei l

emno

ase

arbo

resc

ente

în a

prop

iere

Prez

ență

Pr

ezen

ță

Nyc

ticor

ax n

yctic

orax

Lun

gim

ea c

anal

elor

cu

apă

tem

pora

ră a

fect

ate

de in

cend

ieri

0 ha

0

ha

Toat

e sp

eciil

e

Con

cent

rația

în n

itriți

și n

itraț

i a

apei

De

dete

rmin

at la

prim

a m

onito

riza

re M

axim

50

mg/

l To

ate

spec

iile

Măs

uri ș

i acț

iuni

de

man

agem

ent:

� M

ențin

erea

can

alel

or c

u ap

ă te

mpo

rară

, la

nive

lul a

nulu

i 201

5 –

23,4

km

, vez

i fig

ura

nr. 4

.

� M

ențin

erea

zon

elor

de

stuf

ăriș

exi

sten

te. I

nter

zice

rea

ince

ndie

rii.

� N

u vo

r fi

rea

lizat

e lu

crăr

i hid

rote

hnic

e și

de

îmbu

nătă

țiri f

unci

are

care

să

ducă

la s

căde

rea

nive

lulu

i ape

i din

băl

ți, la

curi

și c

anal

e.

� M

ențin

erea

veg

etaț

iei f

ores

tiere

exi

sten

te, d

ea lu

ngul

can

alel

or, î

n si

tul R

OSP

A01

25 L

ivez

ile-D

olaț

.


� D

epoz

itare

a de

șeur

ilor

doar

în a

fara

hab

itate

lor

aces

tor

spec

ii, în

con

form

itate

cu

legi

slaț

ia a

ctua

lă p

rivi

nd d

eșeu

rile

.

� In

terz

icer

ea v

ânăt

oare

i în

zone

le u

med

e și

în im

edia

ta v

ecin

ătat

e al

e ac

esto

ra <

200m

.

� L

ucră

rile

de

într

ețin

ere

a ca

nale

lor

de d

esec

are

se v

or f

ace

eșal

onat

, 30

% d

in c

anal

e la

fie

care

5 a

ni.

Act

ivită

ți sp

ecifi

ce:

�

Înch

eier

ea u

nui p

arte

neri

at c

u D

irec

ția S

ilvic

ă Ti

miș

pen

tru

men

ținer

ea în

per

man

ență

a u

nui p

roce

nt d

e 20

% d

in s

upra

fața

trup

ului

de

pădu

re G

hila

d, o

cupa

t cu

pădu

re c

u vâ

rsta

pes

te 8

0 an

i.

�

Înch

eier

ea u

nui p

roto

col d

e co

labo

rare

cu

Age

nția

Naț

iona

lă d

e Îm

bună

tățir

i Fun

ciar

e, F

ilial

a T

imiș

, pen

tru:

o e

labo

rare

a un

ui p

lan

de a

cțiu

ne în

ved

erea

eșa

lonă

rii l

ucră

rilo

r de

într

ețin

ere

a ca

nale

lor

de d

esec

are,

ast

fel î

ncât

să

min

imiz

eze

impa

ctul

neg

ativ

asu

pra

valo

rilo

r de

bio

dive

rsita

te;

o id

entif

icar

ea c

elor

mai

bun

e so

luții

tehn

ice

de în

treț

iner

e a

cana

lelo

r as

tfel

încâ

t să

se m

inim

izez

e im

pact

ul n

egat

iv a

supr

a

valo

rilo

r de

bio

dive

rsita

te, s

pre

exem

plu:

dec

olm

atar

ea d

e pe

o s

ingu

ră la

tură

a c

anal

ului

și a

ltele

ase

men

ea.


Figu

ra n

r. 4

. Loc

aliz

area

can

alel

or c

u ap

ă te

mpo

rară

în s

itul R

OSP

A01

26 L

ivez

ile-D

olaț


Ane

xa n

r. 2

la P

lanu

l de

man

agem

ent -

Pl

anul

de

Mon

itori

zare

Valoa

rea

de

cons

erva

re

Între

bare

a de

mon

itoriz

are

Indi

cato

rSi

tuaț

ia de

re

ferin

ță - 2

014

Surs

a de

verif

icare

a da

telor

Met

oda d

e m

onito

rizar

e

Cine

efe

ctuea

ză

mon

itoriz

are

a

Monitorizarea implementării Planului de management

Perio

ada

de

mon

itori

zare

Zile-

om

nece

sare

pe

ntru

un

an

Frec

venț

a de

m

onito

rizar

e

Minim

Optim

Mon

itoriz

area

bio

dive

rsită

ții

Păsă

ri de

pend

ente

de

paj

i ști

Păsă

rile

depe

nden

te d

e pa

jiști

se m

ențin

în

stare

bun

ă?

Efec

tive

pe sp

ecii

Tabe

lul n

r. 7

și 8

din

Plan

ul d

e m

anag

emen

t

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

n bi

olog

1.1.

To

t anu

l 90

12 0

anua

l

Star

ea d

e con

serv

are

pe sp

ecii

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

n bi

olog

1.1.

To

t anu

l an

ual

Se m

ențin

co

ndiți

ile n

eces

are

pent

ru p

ăsăr

ile

depe

nden

te d

e pa

ji ști?

Supr

afaț

a paj

iștilo

r na

tura

le sa

u se

min

atur

ale

1150

Rap

ort d

e te

ren

Inve

ntar

iere

pe

tere

nra

nger

1.1.

To

t anu

l 1

1 an

ual

Niv

elul

de î

ncăr

care

cu

UV

M a

paj

iștilo

r D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

rizar

e R

egist

rul

ferm

ieril

or

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 1.

1.

Tot a

nul

1 1

anua

l

% a

cope

rire

cu

vege

tație

fore

stier

ă -

arbo

resc

entă

0,

1%R

apor

t de

tere

nIn

vent

arie

re p

e te

ren

rang

er1.

1.

Tot a

nul

1 1

Din

3 în

3

ani

% a

cope

rire

cu

vege

tație

arb

ustiv

ă D

e de

term

inat

la

prim

a m

onito

rizar

e R

apor

t de

tere

n In

vent

arie

re p

e te

ren

rang

er1.

1.

Tot a

nul

1 1

Din

3 în

3

ani


Păsă

ri de

pend

ente

de

tere

nuri

arab

ile

Păsă

rile

de

pend

ente

de

tere

nuri

arab

ile se

m

ențin

în st

are

bună

?

Efec

tive

pe sp

ecii

Tabe

lul n

r. 7

și 8

din

Plan

ul d

e m

anag

emen

t

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

n bi

olog

1.3.

Se

zon

de

vege

tație

*

*

anua

l

Star

ea d

e con

serv

are

pe sp

ecii

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

nbi

olog

1.3.

Se

zon

de

vege

tație

an

ual

Se m

ențin

co

ndiți

ile n

eces

are

pent

ru p

ăsăr

ile

depe

nden

te d

e te

renu

ri ar

abile

?

Proc

ente

pe

cate

gorii

de

cul

turi

De

dete

rmin

atR

egist

rul

ferm

ei

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 1.

3.

Tot a

nul

1 1

Anu

al

Gra

dul d

e ac

oper

ire

cu v

eget

ație

lem

noas

ă –a

rbor

esce

ntă-

0,

1%R

apor

t de

tere

nIn

vent

arie

re p

e te

ren

rang

er1.

3.

Tot a

nul

1 1

Din

3 în

3

ani

Gra

dul d

e ac

oper

ire

cu v

eget

a ție

lem

noas

ă - a

rbus

tivă

De

dete

rmin

at la

pr

ima

mon

itoriz

are

Rap

ort d

e te

ren

Inve

ntar

iere

pe

tere

nra

nger

1.3.

To

t anu

l 1

1 D

in 3

în 3

an

i

Păsă

ride

pend

ente

de

hab

itate

um

ede

Păsă

rile

depe

nden

te d

eha

bita

te u

med

e se

m

ențin

în st

are

bună

?

Efec

tive

pe sp

ecii

Tabe

lul n

r. 7

și 8

din

Plan

ul d

e m

anag

emen

t

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

n bi

olog

1.4.

Se

zon

de

vege

tație

*

*

anua

l

Star

ea d

e con

serv

are

pe sp

ecii

Rap

ort d

e ce

rcet

are

Inve

ntar

iere

pe

tere

nbi

olog

1.4.

Se

zon

de

vege

tație

an

ual

Se m

ențin

co

ndi ți

ile n

eces

are

pent

ru p

ăsăr

ile

depe

nden

te d

eha

bita

te u

med

e?

Lung

imea

ca

nale

lor

cu a

pă te

mpo

rară

23

,4 h

aR

apor

t de

te

ren

Inve

ntar

iere

pe

tere

nra

nger

1.4.

To

t anu

l 1

1 an

ual


Mon

itoriz

area

acț

iuni

lor d

e m

anag

emen

t

- S-

au re

aliz

at

acțiu

nile

de

man

agem

ent

prop

use

prin

pla

nul

de m

anag

emen

t?

Min

im

1 pr

oiec

t pe

ntru

iz

olar

ea

stâlp

ilor

0 Pr

oces

ve

rbal

de

re

cepț

ie

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 1.

1.

Tot a

nul

1 1

anua

l

- M

inim

5

ha

pajiș

te

umed

ă re

făcu

tă0

Proc

es

verb

al

de

rece

pție

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

1.1.

To

t anu

l an

ual

- M

inim

1 p

roto

col

cu

asoc

iații

le

de

vână

toar

e 0

Rap

ort

de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

1.2.

To

t anu

l an

ual

- M

inim

1

km

de

perd

ele

fore

stier

e no

i 0

Proc

es

verb

al

de

rece

pție

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

iipr

otej

ate

1.3.

To

t anu

l an

ual

-

1 pr

otoc

ol c

u A

genț

ia

Naț

iona

lă

de

Îmbu

nătă

țiri

Func

iare

Fi

liala

Tim

iș

0 R

apor

t de

ac

tivita

te

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 1.

4.

Tot a

nul

anua

l

- S-

au re

aliz

at

acțiu

nile

de

man

agem

ent

prop

use

prin

pla

nul

de m

anag

emen

t?

1 St

rate

gie

de

com

unic

are

0 Pr

oces

ve

rbal

de

re

cepț

ie

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 2.

1.

Tot a

nul

anua

l

- M

inim

1

punc

t de

in

form

are

func

ționa

l 0

Rap

ort

de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

2.2.

To

t anu

l an

ual

-

Min

im 2

ore

pe

săpt

ămân

a la

di

spoz

iția

fact

orilo

r in

tere

sați

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

2.2.

To

t anu

l an

ual


- M

inim

2 c

ampa

nii d

e in

form

are

0 Pr

oces

ve

rbal

de

rece

pție

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

2.3.

To

t anu

l an

ual

-

0 str

ateg

ii lo

cale

/regi

onal

e el

abor

ate

fără

pa

rtici

pare

a MM

AP

sau

a C

usto

delu

i

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

2.4.

To

t anu

l an

ual

- M

inim

5 e

veni

men

te

educ

ativ

e0

Proc

es

verb

al d

e re

cepț

ie

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 2.

5.

Tot a

nul

anua

l

-

0 pl

anur

i/pro

iect

e ne

conf

orm

e cu

Pla

nul

de m

anag

emen

t re

aliz

ate

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

3.1.

To

t anu

l an

ual

- M

inim

3 p

erso

ane

cu

cont

ract

per

man

ent d

e m

uncă

0

Rap

ort d

e ac

tivita

te

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 3.

2.

Tot a

nul

anua

l

-

Aco

perir

ea

nece

saru

lui f

inan

ciar

pe

ntru

dire

c țiil

e cu

pr

iorit

atea

1

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

3.2.

To

t anu

l an

ual

- M

inim

3 p

erso

ane

instr

uite

0

Rap

ort d

e ac

tivita

te

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 3.

3.

Tot a

nul

anua

l

- C

el p

uțin

5

parte

neria

te

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

3.4.

To

t anu

l an

ual

- U

n pl

an d

e lu

cru

pe

an

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

3.5.

To

t anu

l an

ual


-

Cel

puț

in o

eva

luar

e a

efic

ienț

ei

man

agem

entu

lui p

e an

0 R

apor

t de

activ

itate

Ex

trage

re d

ate

Spec

ialis

t ar

ii pr

otej

ate

4.2.

To

t anu

l an

ual

- C

el p

uțin

o a

naliz

ă a

rezu

ltate

lor

mon

itoriz

ării

pe a

n 0

Rap

ort d

e ac

tivita

te

Extra

gere

dat

e Sp

ecia

list

arii

prot

ejat

e 4.

3.

Tot a

nul

anua

l


Ane

xa n

r. 3

la P

lanu

l de

man

agem

ent –

Plan

ul fi

nanc

iar

Est

imar

e ch

eltu

ieli

Plan

man

agem

ent -

RO

N

Dir

ecția

In

dica

toru

l Pr

iori

tate

Sa

lari

i O

pera

ționa

le

Tot

al P

lan

man

agem

ent

chel

tuie

li di

rect

e

1.1.

1500

ha

pajiș

te

1 10

940

453

1139

3

Min

im 5

ha

pajiș

ti ut

iliza

te c

a fâ

nețe

3

1094

0 45

3 11

393

Proc

ent d

e ac

oper

ire

cu v

eget

ație

arb

ores

cent

a in

tre

0,5-

1,0%

1

4853

91

49

44

Min

im 1

pro

iect

pen

tru

izol

area

stâ

lpilo

r 3

3996

57

40

53

Min

im 5

ha

pajiș

te u

med

ă re

făcu

tă

3 47

10

1872

65

82

1.2.

M

inim

2 p

roto

coal

e cu

aso

ciaț

iile

de v

ânăt

oare

1

333

0 33

3

1.3.

M

inim

1 k

m d

e pe

rdel

e fo

rest

iere

noi

3

4900

27

2 51

72

1.4.

1 pr

otoc

ol c

u A

genț

ia N

ațio

nală

de

Îmbu

nătă

țiri

Func

iare

Fili

ala

Tim

i ș

1 16

65

2981

46

46

1 pr

otoc

ol c

u D

irec

ția S

ilvic

ă T

imiș

1

1665

29

81

4646

2.1.

1

Stra

tegi

e de

com

unic

are

2 16

65

0 16

65

2.2.

Min

im 1

pun

ct d

e in

form

are

func

ționa

l 1

333

0 33

3

Min

im 2

ore

pe

săpt

ămân

a la

dis

pozi

ția f

acto

rilo

r

inte

resa

ți

1 19

980

0 19

980


2.3.

M

inim

2 c

ampa

nii

2 50

42

362

5404

2.4.

0

stra

tegi

i loc

ale/

regi

onal

e el

abor

ate

fără

par

ticip

area

MM

AP

sau

a cu

stod

elui

1

666

0 66

6

2.5.

M

inim

5 e

veni

men

te e

duca

tive

3 33

30

1440

47

70

3.1.

0

plan

uri/p

roie

cte

neco

nfor

me

real

izat

e 1

5230

0 90

6 53

206

3.2.

Min

im 3

per

soan

e cu

con

trac

t per

man

ent d

e m

uncă

1

8325

13

58

9683

Aco

peri

rea

nece

saru

lui f

inan

ciar

pen

tru

dire

cțiil

e cu

prio

rita

tea

11

1665

0 0

1665

0

3.3.

M

inim

3 p

erso

ane

inst

ruite

1

5327

67

9 60

06

3.4.

C

el p

uțin

5 p

arte

neri

ate

3

1665

0

1665

3.5.

U

n pl

an d

e lu

cru

pe a

n 1

3330

0

3330

4.1.

C

olec

tare

a ce

l puț

in a

info

rmaț

iilor

lega

te d

e

activ

itățil

e cu

pri

orita

tea

1 1

1164

5 31

9528

33

1173

4.2.

C

el p

uțin

o e

valu

are

pe a

n 1

3805

0

3805

4.3.

C

el p

uțin

o a

naliz

ă pe

an

1 38

05

0 38

05


Ane

xa n

r. 4

la

Plan

ul d

e m

anag

emen

t

Hăr

ți de

dis

trib

uție

a sp

eciil

or d

e pă

sări

de

inte

res c

omun

itar

din

cadr

ul si

tulu

i RO

SPA

0126

Liv

ezile

-Dol

aț


Anexa nr. 2

Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Capitolul I. Categoria, înființarea, scopul, limitele Ariei de Protecție Specială

Avifaunistică ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Art. 1. Aria naturală protejată Livezile-Dolaț este arie naturală protejată de interes comunitar,

conform Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie

2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări), categoria Arie de Protecție

Specială Avifaunistică, cod ROSPA0126

Art. 2.(1) Aria de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0126 Livezile-Dolaț, denumită în

continuare Aria, se află în Regiunea Biogeografică Panonică, în sudul Banatului, Câmpia de Vest.

(2) Din punct de vedere administrativ Aria se află în regiunea de dezvoltare 5 Vest, 100% pe

teritoriul județului Timiș și a unităților administrativ teritoriale: Livezile - 65%, Ghilad - 26%,

Banloc - 9%, respectiv Giera - <1%.

Art. 3. Scopul Ariei este:

(1) conservarea speciilor de păsări existente în sit și a habitatelor specifice ale acestora, respectiv

restabilirea/menținerea statutului favorabil de conservare a acelor specii de păsări pe baza cărora

Aria a fost declarată, precum și celor care, pe baza datelor colectate după desemnarea sitului,

urmează de a fi introduse ulterior pe lista de specii care necesită protecție în Arie;

(2) excluderea și prevenirea acelor activități de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, care

contravin obiectivelor de conservare și reglementarea activităților tradiționale desfășurate de

comunitatea locală;

(3) asigurarea condițiilor necesare pentru activități educaționale, recreative și de cercetare

științifică.

Art. 4. Suprafața totală a Ariei este 6.565 ha.

Art. 5. Limitele Ariei au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura

2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6. Responsabilitatea administrării Ariei revine Custodelui. În acest scop, Custodele:

a) realizează gospodărirea unitară și integrată a Ariei;

b) urmărește respectarea Planului de management;

c) organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se

desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de

management ale Ariei, în conformitate cu obiectivele de arie naturală protejată de interes național

și comunitar, stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor


naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 7. Activitățile Custodelui legate de conservarea biodiversității pot fi realizate în colaborare

cu instituții științifice și de învățământ superior, organizații non-guvernamentale de specialitate

și consultanți științifici implicați în program.

Art. 8. Participarea factorilor interesați la managementul Ariei se asigură prin organizarea, de

către Custode, a unor întâlniri cu reprezentanții autorităților interesate, dezbateri publice cu

membrii comunităților locale, întâlniri cu operatorii economici interesați, „zile deschise” pentru

publicul interesat.

Capitolul II. Reglementarea activităților în Aria de Protecție Specială Avifaunistică

ROSPA0126 Livezile-Dolaț

Accesul și circulația în Arie

Art. 9.(1) Este interzis accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul Ariei. Prin

excepție, accesul public cu mijloace motorizate este permisă:

a) pe drumurile publice;

b) pe drumurile de exploatare agricole, respectiv pe terenurile arabile de către

proprietarii/deținătorii de teren agricol și personalului angajat de aceștia pentru

cultivarea/întreținerea terenului, cu condiția să dețină împuternicire emisă de la proprietarii de

teren în acest sens;

c) proprietarii/riveranii/angajații fermelor stabilite în mediul agricol.

(2) Excepțiile de la restricția de acces și circulație cu autovehicule vor avea: Custodele, personalul

organelor statului cu competențe în teritoriu: poliție, poliția de frontieră, protecția civilă, autorități

locale, autorități de mediu, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță etc., reprezentanții

asociațiilor de vânătoare care gestionează fondurile cinegetice care se suprapun cu Aria,

personalul împuternicit pentru patrulări și controale, în cazul în care aceste categorii sunt în

exercițiul funcțiunii, pe bază de delegație, persoane care dețin aviz din partea Custodelui în acest

sens.

(3) Este interzis accesul și circulația cu mijloace motorizate pe pajiștile de pe teritoriul Ariei.

Art. 10. Este interzisă practicarea de sporturi cu mijloace motorizate.

Activități de silvicultură, vânătoare și pescuit

Art. 11. Se interzice plantarea de specii de arbori exotice în Arie, fără acordul Custodelui.

Art. 12. Împădurirea terenurilor declarate degradate conform legii se va face doar pe suprafețe

mai mici de 0,5 ha. Suprafața cumulată a zonelor împădurite să fie de maxim de 1ha până la 100


ha.

Art. 13. Se interzice tăierea vegetației arboricole și arbustive, fără aprobarea prealabilă a

Custodelui.

Art. 14. Se interzice strângerea materialului lemnos, atât arbori căzuți la pământ, cât și crengi, din

habitatele arboricole din Arie.

Art. 15. (1) Derularea acțiunilor de vânătoare la cioara de semănătură Corvus frugilegus se va

face doar în perioada 16 octombrie – 14 februarie, adică în afara perioadelor de cuibărire a

speciilor protejate cuibăritoare în coloniile de ciori: vânturel de seară, vânturel roșu, ciuf de

pădure, dar și în afara perioadei de aglomerare a vântureilor de seară. Nu se va face vânătoare în

apropierea coloniilor de cuibărit. Distanța minimă față de coloniile de cuibărit trebuie să fie mai

mare de 200 m.

(2) Se interzice vânătoarea în zonele umede și în imediata vecinătatea acestora, prin vecinătatea

înțelegându-se cel puțin 200 m distanță față de zonele umede.

(3) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor cinegetice a căror

suprafață se suprapune parțial cu suprafața Ariei vor delimita zonele de liniște a faunei cinegetice,

în suprafața Ariei.

(4) Pe fondurile de vânătoare care se suprapun parțial suprafeței Ariei, cotele de recoltă aprobate

se realizează pe suprafețele din afara Ariei.

(5) Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din

cuprinsul Ariei. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu

aprobarea prealabilă a Custodelui.

Art. 16. (1) Pescuitul sportiv nu se va desfășura în principala perioadă de cuibărit a păsărilor,

respectiv 01 aprilie – 01 august.

(2) Se interzice popularea cu specii de pești exotice a canalelor din cuprinsul Ariei. Gestionarii

bazinelor amenajate pentru piscicultură se vor asigura ca speciile de pești exotice din heleșteie să

nu ajungă în apele naturale. Orice activitate de populare cu pește se va face cu aprobarea prealabilă

a Custodelui.

Art. 17. (1) Pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice și subterane de interes

comunitar și care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexele

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea

nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și speciile incluse în lista roșie

națională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de

migrație;

c) distrugerea și/sau culegerea cuiburilor și ouălor din natură;


d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de

mediu competente.

(2) Faptele ilegale din domeniile vânătorii și pescuitului pot fi constatate și sancționate de către

Custode și de către personalul organelor statului cu atribuții în zona Ariei, aceștia fiind

împuterniciți în acest sens.

Art. 18. Acțiunile de gospodărire și monitorizare a faunei de interes cinegetic, cele de protecția

fondului piscicol și de pescuit de pe toată suprafața Ariei se organizează în comun de către

personalul de specialitate al deținătorilor legali și al Custodelui.

Gospodărirea și exploatarea pajiștilor

Art. 19. (1) Se interzice schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor. Extinderea intravilanului

se va face doar în afara suprafețelor de pajiște. Se interzice amplasarea culturilor energetice pe

pajiștile din Arie.

(2) Plantarea de arbori pe pajiști se va face numai cu avizul prealabil al Custodelui.

Art. 20. (1) Utilizarea pajiștilor de pe teritoriul Ariei este permisă doar în condițiile prevăzute

în prezentul Regulament, pe baza unui contract încheiat cu administratorul legal al pășunii și

avizat de Custode.

(2) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face numai cu avizul Custodelui.

Art. 21. Gospodărirea pajiștilor se supune următoarelor reglementări:

a) se va asigura un management activ al pajiștilor prin pășunat și/sau cosit;

b) terenurile nu vor fi arate, discuite și scarificate;

c) se vor menține bălțile temporare de pe pajiști. Nu se vor face lucrări de drenare a acestora;

d) se va menține compoziția naturală a pajiștilor prin menținerea nivelului actual al pânzei de apă

freatică;

e) supraînsămânțarea pajiștilor se va face doar cu specii autohtone, cu semințiș cules de pe

pajiștea care urmează a fi supraînsămânțată sau de pe altă pajiște din sit, și fără lucrări de pregătire

a terenului: arat, discuit, greblat și altele asemenea.

f) se va menține un nivel de încărcare a pajiștilor între 0,3 și 1 Unitate Vită Mare;

g) pășunatul animalelor domestice pe pajiști se va face doar în perioada 20 aprilie – 10 noiembrie;

h) se va menține vegetația lemnoasă arborescentă și arbustivă existentă astfel încât, să se asigure

un procent de acoperire cu vegetație lemnoasă arborescentă de 0,5% – 1% și arbustivă de 0,5% –

1% , din suprafața fiecărui trup de pajiște;

i) îndepărtarea vegetației uscate de pe pajiști se va face doar prin cosit și adunat. Nu se permite

incendierea;

j) nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajiști;


k) se vor folosi maxim 3 câini ciobănești la fiecare stână. Portul jujeului regulamentar este

obligatoriu;

l) scoaterea ovinelor la mișcare pe timpul iernii, 01 noiembrie – 01 martie, se va face doar pe o

suprafață delimitată corespunzător și declarată la primărie, care să nu ocupe mai mult de 15% din

suprafața trupului de pășune, și care se va schimba anual;

m) se vor utiliza dispozitive de avertizare a faunei, în timpul cositului cu utilaje;

Art. 22. Custodele monitorizează activitatea de pășunat în Arie pentru stabilirea impactului

acestei activități asupra florei și faunei din Arie și pentru stabilirea unor eventuale restricții în

zonele afectate.

Cultivarea terenurilor arabile

Art. 23. Este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic pe întreg

teritoriul Ariei și la o distanță de 15 km de la limitele acesteia.

Art. 24. Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:

a) se va menține vegetația lemnoasă arborescentă și arbustivă de pe terenurile arabile din Arie;

b) îndepărtarea vegetației uscate de pe terenurile arabile, se va face doar prin cosit și adunat. Nu

se permite incendierea;

c) utilizarea substanțelor chimice în agricultură se va face doar în condițiile și cantitățile

specificate de producător;

d) nu se permite folosirea rodenticidelor pe suprafețele arabile din Arie;

e) se vor utiliza dispozitive de avertizare a faunei în timpul cositului și recoltatului cu utilaje.

Cercetare științifică

Art. 25. Cercetarea științifică în Arie va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului

primordial, cel de conservare a biodiversității și a peisajului de pe teritoriul Ariei.

Art. 26. În baza rezultatelor subiectelor de cercetare desfășurate în Arie, Custodele propune

măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor Ariei.

Art. 27. Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul Ariei se desfășoară cu avizul Custodelui.

Acesta va sprijini logistic, la solicitare și în măsura posibilităților, activitatea de cercetare. La

finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția Custodelui un raport

de cercetare.

Art. 28. În cazul subiectelor de cercetare care necesită date/informații privind Aria, furnizate de

Custode, se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul

Custodelui la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a Ariei. Clauzele

contractului se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se

stabilește prin contract.


Art. 29. Rezultatele de cercetare și de monitorizare a speciilor și habitatelor de interes național

și comunitar, precum și de cartare a habitatelor și de distribuție a speciilor se vor transmite

autorității locale de protecția mediului pentru actualizarea periodică a bazelor de date în vederea

îmbunătățirii sistemului-suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de

raportare la instituțiile naționale și internaționale.

Turism, reguli de vizitare

Art. 30. În Arie sunt permise activități de turism și de educație ecologică, cu respectarea

regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament.

Art. 31. Camparea pe teritoriul Ariei se reglementează astfel:

(1) Camparea este permisă doar în locurile amenajate și marcate în acest sens, avizate de Custode;

(2) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:

a) de personalul Custodelui;

b) pentru activități de cercetare, cu aprobarea Custodelui;

c) pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul Ariei cu aprobarea Custodelui, în situația în care

sarcinile primite o impun.

Art. 32. Organizarea de competiții și manifestările de grup de orice fel, cursuri care presupun

accesul pe teren în zona Ariei și în tabere se face numai cu avizul Custodelui.

Art. 33. Deșeurile rezultate din activitățile de turism și/sau vizitare a Ariei se evacuează de pe

teritoriul Ariei, urmând a fi depuse la stațiile sau punctele de colectare autorizate.

Art. 34. Accesul câinilor în Arie este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți

permanent în lesă. Pentru fiecare câine, stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a

vaccinării. Excepție fac câinii însoțitori și de pază, folosiți de cei care pășunează cu animale,

respectiv patrulele organizate cu scop de pază care pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.

Art. 35. Perturbarea liniștii în Arie prin orice fel de mijloace acustice sau vizuale, precum

strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, reflectoare și altele asemenea este strict

interzisă.

Art. 36. Aprinderea focului pe teritoriul Ariei se reglementează astfel:

(1) focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop în perimetrele

permise pentru campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare sau prin

utilizarea lemnului adus de turiști. Se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor.

(2) sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru facerea

focului.

Protecția factorilor de mediu

Art. 37. Regimul deșeurilor pe teritoriul Ariei se reglementează astfel:


(1) este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul Ariei.

(2) gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea

depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe

posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.

(3) gestionarii fondului piscicol de pe teritoriul Ariei, care primesc pescari sportivi, au

responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de

colectare a deșeurilor.

(4) autoritatea publică locală de pe raza Ariei are responsabilitatea asigurării colectării și

transportului deșeurilor menajere de pe teritoriul lor administrativ la punctele legale de colectare

a deșeurilor.

(5) autoritatea publică locală de pe raza Ariei are responsabilitatea de a desființa depozitele

ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.

(6) deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul Ariei au obligația de a asigura luarea

măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor.

Art. 38. (1) Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a

vegetației naturale.

(2) Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor,

precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.

(3) Se va menține vegetația forestieră existentă, dea lungul canalelor.

Art. 39. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop, fără acordul

Custodelui a ciupercilor, plantelor, animalelor și a oricăror eșantioane de origine naturală de orice

fel din Arie.

Art. 40. Colectarea de specii de floră, faună sălbatică și a oricăror eșantioane de origine naturală

se poate face doar cu acordul scris al Custodelui.

Art. 41. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare,

precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj.

Art. 42. Este interzis spălatul vehiculelor, rufelor, recipientelor și altele asemenea, precum și

utilizarea de detergenți în apele din interiorul Ariei.

Art. 43. Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul

Ariei, fără a fi procesate conform legilor în vigoare.

Art. 44. Exploatarea lutului și a argilei se va realiza numai de către membrii comunităților

locale, în locurile desemnate de Custode.

Art. 45. Lucrările de întreținere a canalelor de desecare se vor face eșalonat, cel mult 30% din

canale la fiecare 5 ani.

Art. 46. Se mențin zonele de stufăriș/păpuriș existente. Se interzice incendierea acestora.


Art. 47. Nu vor fi realizate lucrări hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare care să ducă la

scăderea nivelului apei din bălți, lacuri și canale.

Art. 48. Lucrările de întreținere ce presupun demontarea cuiburilor de barză albă din localitățile

limitrofe respectiv din interiorul sitului, se vor face doar în afara perioadei de cuibărit 20 august

- 15 martie.

Construcții

Art. 49. Pe teritoriul Ariei, realizarea de orice construcții permanente, se va face doar după

obținerea actelor de reglementare privind protecția mediului. Documentația se avizează de către

Custode.

Art. 50. Construirea de noi drumuri și/sau poduri, respectiv modernizarea drumurilor existente

în Arie, se va face doar după obținerea actelor de reglementare privind protecția mediului.

Documentația se avizează de către Custode.

Finanțarea activităților

Art. 51. Finanțarea activităților Custodelui se poate asigura din fonduri provenite:

(1) din bugetul de stat sau al autorităților locale;

(2) din activități proprii și din amenzi;

(3) din proiecte de finanțare elaborate de Custode sau în colaborare cu alte organizații/instituții și

finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale.

(4) din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții, legate.

Procedura de emitere a avizelor și adeverințelor

Art. 52. Toate activitățile, proiectele, planurile și programele care vizează Aria sau obiective

din și din vecinătatea Ariei se supun avizării Custodelui.

Art. 53. Avizarea se realizează în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 54. În vederea luării unor decizii cât mai corecte, Custodele poate solicita și alte documente

suplimentare, care să furnizeze informații suplimentare privind impactul posibil asupra factorilor

de mediu în Arie.

Art. 55. (1) Emiterea avizului se realizează de către Custodele Ariei în termen de maximum 30

de zile de la depunerea completă a documentației solicitate.

(2) Pentru documentațiile incomplete, procedura de avizare se suspendă.

Art. 56. În cadrul procedurii de avizare se emite:

(1) Aviz favorabil -pozitiv-, în cazul în care activitățile/proiectele/planurile/ programele supuse

avizării sunt considerate de Custode că nu au un impact negativ semnificativ asupra integrității

Ariei, asupra stării de conservare a habitatelor sau speciilor care fac obiectul protecției, sau asupra


factorilor biotici și abiotici care asigură suport comunităților de viețuitoare; pentru anumite

activități care dăunează în orice fel speciilor și habitatelor cheie, se pot percepe măsuri de

compensare, precizate de Custode.

(2) Aviz favorabil -pozitiv- cu condiții, în cazul în care activitățile/proiectele/planurile/

programele supuse avizării sunt considerate de Custode că ar putea avea un impact negativ

semnificativ asupra integrității Ariei, asupra stării de conservare a habitatelor sau speciilor care

fac obiectul protecției, sau asupra factorilor biotici și abiotici care asigură suport comunităților de

viețuitoare, însă care se pot evita/reduce considerabil prin aplicarea unor măsuri, specificate de

Custode.

(3) Aviz nefavorabil -negativ-, în cazul în care activitățile/proiectele/planurile/ programele supuse

avizării sunt considerate de Custode că pot avea un impact negativ semnificativ asupra integrității

Ariei, asupra stării de conservare a habitatelor sau speciilor care fac obiectul protecției, sau asupra

factorilor biotici și abiotici care asigură suport comunităților de viețuitoare.

Capitolul III. Sancțiuni

Art. 57. Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea

contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.

Art. 58. Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenție dacă faptele

nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

Art. 59. Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea

prezentului Regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile

anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de

autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.

Art. 60. Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislația specifică privind protecția

mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.

Art. 61. (1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform cu legislația

specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se

sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte

acte normative specifice.

(2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor

fizice cât și persoanelor juridice.

Art. 62. Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data

încheierii procesului verbal jumătate din minimul amenzii.

Art. 63. Prevederile articolului precedent se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.


180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 64. Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode și de către personalul

organelor statului cu competențe în zonă.

Art. 65. Actele de constatare a contravențiilor întocmite de agenții constatatori din cadrul

autorităților prevăzute la articolul precedent sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale,

cu toate efectele prevăzute de legislația în vigoare.

Capitolul IV. Dispoziții finale

Art. 66. Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces

nelimitat pe terenurile din cuprinsul Ariei, indiferent de forma de proprietate.

Art. 67. Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele

solicitate de Custode, pentru a asigura gospodărirea eficientă a Ariei.

Art. 68. Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul Custodelui în

activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum

și prelevarea de probe.

Art. 69. Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a

personalului de inspecție și control al Custodelui.

Art. 70. Custodele are obligația de a alimenta bazele de date ținute de autoritățile pentru

protecția mediului în vederea îmbunătățirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul

ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale.

Art. 71. Custodele are obligația să prezinte anual la autoritatea responsabilă de protecția

mediului în raport corect și complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a

eventualelor probleme apărute și acțiunile întreprinse în baza Planului de management, precum

și situația realizării obligațiilor asumate.

Art. 72. În cazul producerii de fenomene de forță majoră: inundații, incendii, calamități,

epizootii, focare de infecții etc., instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu

obligativitatea înștiințării Custodelui, care va participa la acțiunile de alertare și mobilizare în

vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Art. 73. Aria și zonele de protecție vor fi evidențiate în mod obligatoriu în planurile naționale,

zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Art. 74. Autoritățile publice locale au responsabilitatea de a evidenția limitele Ariei în planurile

urbanistice ale localității.

Art. 75. Prezentul Regulament poate fi modificat de către autoritatea publică centrală pentru

protecția mediului, la propunerea Custodelui.


anexa nr. 1 - legeaz.net · anexa nr. 2 la planul de management - planul de monitorizare ... se...

Documents