anexa la decizia ancs nr… pn ii... · web viewcorespunzător, categoriile de rezultate cele mai...

Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013 − Raport 2008

Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi

Inovare 2007-2013

Raport 2008

0


Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013

- Raport 2008 -

CUPRINS

INTRODUCERE 2

1. PREZENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE 2007-2013

4

2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

9

3. STADIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

17

4. INSTITUŢII, INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ ŞI PERSONAL 21

5. CHELTUIELILE CU ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE – DEZVOLTARE

25

6. IMPACTUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

27

CONCLUZII 29

ANEXE 31

1


INTRODUCERE

Raportul urmăreşte evaluarea eficacităţii implementării Strategiei Naţionale pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 (Strategia Naţională) prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 (Planul Naţional), pe baza evoluţiei indicatorilor Planului Naţional, ai programelor care au fost lansate în cadrul acestuia, precum şi ai sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în ansamblul său, în raport cu ţintele fixate pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale.

Raportul are următoarele roluri:

i) de a furniza informaţii preliminare privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor strategice CDI;

ii) de a furniza informaţii privind stadiul de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional;

iii) de a stabili cerinţe pentru corectarea eventualelor disfuncţionalităţi, inclusiv prin realocarea fondurilor între programele componente.

Datele utilizate sunt cele raportate anual de către agenţiile de finanţare implicate în conducerea programelor Planului Naţional, ca şi rapoartele anuale elaborate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

Alte documente utilizate sunt Anuarele Statistice ale României 2007 şi 2008, alte publicaţii ale Institutului Naţional de Statistică (INSSE), precum Innovation in Industry and Services 2004-2006, INSSE 2008, publicaţii ale Eurostat (de exemplu Science, technology and innovation in Europe, 2008), alte publicaţii ale Comisiei Europene (precum Science, Technology & Competitiveness, Key Figures Report, 2008/2009) etc.

Perioada analizată este de doi ani: 2007-2008.

2


1. PREZENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE 2007-2013

1.1. Contextul naţional şi internaţional

1.1.1. Contextul naţional

Conform Strategiei Naţionale, în perioada post-aderare, politicile CDI urmăresc, în principal, dezvoltarea capitalului uman şi a bazei materiale pentru cercetare, pentru a realiza masa critică şi facilităţile necesare apte să asigure o contribuţie sporită a domeniului la creşterea competitivităţii economice, şi la racordarea acestuia la aria europeană de cercetare. În linii mari, sistemul de cercetare românesc se găseşte în faza de reformare şi reconstrucţie a capcităţilor pentru cercetare, înţelegând capacităţi umane, materiale şi, mai ales, instituţionale.

În acest sens, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) urmăreşte concentrarea efortului investiţional pentru dezvoltarea unor centre de cercetare de nivel european, în special în domeniile relevante pentru participarea la programul Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică pentru perioada 2007 – 2013 (PC 7) al Uniunii Europene (UE).

De asemenea, ANCS urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor publice de CD şi a universităţilor de a utiliza şi oferi servicii ştiinţifice şi tehnologice specializate pentru domenii de înaltă tehnologie.

La sfârşitul anului 2008, infrastructura sistemului CDI cuprinde următoarele:

- 264 de unităţi si instituţii CD de drept public, din care 168 unităţi CD de interes national: 46 institute naţionale CD, 56 universităţi publice acreditate, 66 institute si centre de cercetare ale Academiei Romane (52 de institute, 14 centre de cercetare), şi 96 institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice;

- Circa 2000 de unităţi cu activitate de cercetare-dezvoltare dintre care circa 1000 în sectorul privat (Buletinul Statistic Activitatea de Cercetare-Dezvoltare în anul 2007, Institutul Naţional de Statistică, 2008);

- Personal specializat în circa 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice, care cuprind inclusiv unele domenii ale tehnologiilor de vîrf (ex.: TIC, electronică, medicină, industrie farmaceutică, aeronautică). Ponderea majoritară, de circa 44%, a cercetătorilor din domeniile ştiinţelor tehnice şi inginereşti, constituie o premiză favorabilă pentru susţinerea procesului de introducere mai rapidă a tehnologiilor avansate în sectoarele economice. Structura cercetătorilor, pe grupe de vârstă (Tabelul 1) indică, totuşi, relativ puţini cercetători tineri.

Tabelul 1. Structura cercetătorilor din România, pe grupe de vârstă Indicator

AnulTotal cercetători Din care

atestaţiDin care

până la 25 ani Din care

femei

2006 30 122 9 341 812 13 035

2007 30 740 9 936 921 13 745Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008

- Reţea de instituţii specializate pentru transfer tehnologic şi inovare, compusă din 42 de entităţi specifice (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare tehnologice şi de afaceri), precum şi 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.

3


1.1.2. Contextul internaţional

Majoritatea ţărilor europene, în particular cele membre UE, au elaborat programe concertate în domeniul CDI, cel mai clar exemplu fiind PC 7. Masurile de sincronizare a activităţilor CD şi promovare a ştiinţei şi tehnologiei între statele UE au ca scop strategic declarat reducerea decalajului de competitivitate economica dintre UE şi SUA, respectiv UE şi Japonia.

Raportul „European Innovation Scoreboard” pe anul 20081 indică progrese substanţiale ale ţărilor UE în ceea ce priveste performanţa în domeniul inovării (conform datelor anterioare perioadei de criză, al cărei început este considerat trimestrul III 2008). Ţări precum Cipru, România şi Bulgaria sunt menţionate ca având rata cea mai mare de progres. UE a obţinut rezultate semnificative în domeniul resurselor umane şi alocării de fonduri pentru inovare. Totuşi, investiţia sectorului privat rămâne redusă, în comparaţie cu SUA şi Japonia.

Raportul 2008 privind Ştiinţa, Tehnologia şi Competitivitatea2 analizează în detaliu tendinţele performanţelor tehnologice şi rezultatelor obţinute în ambele sectoare, public şi privat, în constituirea şi structurarea Ariei Europene a Cercetării. Considerând atât nivelul de performaţă, cât şi viteza de creţtere a indicatorilor de inovare specifici, raportul evidenţiază existenţa a patru grupuri de ţări: Elveţia, Suedia, Finlanda Germania, Danemarca şi Marea Britanie formează grupul liderilor, urmat de grupul Austria, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi Franţa, apoi de grupul “moderat” constituit nouă ţări, anume Cipru, Islanda, Estonia, Slovenia, Cehia, Norvegia, Spania, Portugalia şi Grecia. România face parte ultimul grup, cel al ţărilor care recuperează decalajele existente, alături de ţări precum Ungaria, Polonia, Slovacia şi Bulgaria.

1.2. Descrierea şi derularea Planului Naţional Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013

Planul Naţional reprezintă instrumentul principal prin care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică implementează Strategia Naţională, şi a fost aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 475/2007.

În alcătuirea Planului Naţional s-a ţinut seama de rezultatele obţinute prin consultarea largă a comunităţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate - consultare efectuată în perioada 2005–2006, în cadrul primului exerciţiu naţional prospectiv în domeniul ştiinţei şi tehnologiei (ST), de starea economiei naţionale şi a sistemului CDI, de obiectivele strategice formulate prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007–2013, cât şi de consecinţele intrării României în Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere experienţa acumulată în organizarea şi desfăşurarea activităţilor CDI, ca urmare a derulării Planului Naţional CDI 1999–2006, a Programului de granturi pentru cercetarea ştiinţifică în perioada 1995–2008, a Programului Cercetare de Excelenţă (CEEX) 2005–2008, precum şi a bunelor practici înregistrate în alte programe interne şi internaţionale.

Obiectivele Planului Naţional

În conceperea Planului Naţional s-a avut în vedere rolul sistemului naţional CDI, care, pentru etapa în discuţie, are trei obiective strategice, formulate prin Strategia Naţională:

i) crearea de cunoaştere în scopul creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti;

1 European Innovation Scoreboard 2008 - Comparative Analysis of Innovation Performance http://www.proinno-europe.eu/EIS2008/website/docs/EIS_2008_Final_report.pdf

2 Science, Technology & Competitiveness, Key Figures Report, 2008/2009, http://ec.europa.eu/research/era/pdf/key-figures-report2008-2009_en.pdf

4

http://ec.europa.eu/research/era/pdf/key-figures-report2008-2009_en.pdf

http://ec.europa.eu/research/era/pdf/key-figures-report2008-2009_en.pdf

http://www.proinno-europe.eu/EIS2008/website/docs/EIS_2008_Final_report.pdf

http://www.proinno-europe.eu/EIS2008/website/docs/EIS_2008_Final_report.pdf


ii) creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică, şi

iii) creşterea calităţii sociale, prin găsirea de soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc condiţia umană a acesteia. Investiţia publică are în vedere dezvoltarea cunoaşterii, motivată de nevoile socio-economice, iar cercetarea este evaluată referitor la capacitatea sa inovativă.

Structura Planului: prezentarea programelor

Domeniile prioritare stabilite în cadrul Planului Naţional, conform Strategiei Naţionale, sunt indicate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2. Domeniile prioritare în cadrul Planului NaţionalNr. crt. Domeniul prioritar

1 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii 2 Energie3 Mediu4 Sănătate5 Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară6 Biotehnologii, biologie şi genetică7 Materiale, procese şi produse inovative8 Spaţiu si securitate9 Cercetare socio-economică şi umanistă

10 Ştiinţe de bază

Planul Naţional este structurat pe şase programe componente, dintre care, până la data de 31 decembrie 2008, au fost lansate doar cinci (nu a fost lansat programul Susţinerea performanţei instituţionale), după cum urmează:

Programul Resurse umane, cu obiectiv creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor profesionale ale acestora, prin creşterea atractivităţii carierei în cercetare şi oferirea de facilităţi pentru reintegrare.

Programul Capacităţi, pentru a dezvolta infrastructura de cercetare şi a permite cercetătorilor să lucreze cu aparatură performantă, să beneficieze de un management adecvat şi să menţină o relaţie permanentă cu nevoile socio-economice.

Programul Idei. Având în vedere importanţa cercetării fundamentale în dezvoltarea cunoaşterii şi faptul că ea asigură o bază solidă cercetării aplicative şi dezvoltării tehnologice, programul urmăreşte obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de la nivel european. Accentul este pus pe excelenţă şi vizibilitate internaţională, pe cercetarea la frontiera cunoaşterii, pe interdisciplinaritate şi cercetări complexe în domenii de frontieră şi participarea în reţele internaţionale de cercetare de excelenţă.

Programul Parteneriate în domeniile prioritare, are ca obiectiv concentrarea resurselor şi crearea parteneriatelor de dimensiuni mari (universităţi – institute de cercetare – întreprinderi – organizaţii publice – alţi operatori economici) dedicate rezolvării unor probleme complexe şi creşterea competitivităţii CD prin transfer tehnologic.

5


Programul Inovare susţine proiecte de cercetare pre-competitivă şi competitivă, conduse de agenţi economici, în condiţiile respectării regulilor de ajutor de stat.

Instrumentele de finanţare utilizate, pe programe, sunt de tri tipuri: proiect, bursă şi premiu; acestea sunt prezentate în figura următoare, unde, între paranteze, sunt trecute şi nivelele maxime de finanţare, în mii lei.

Fig.1 Instrumentele de finanţare din cadrul Planului Naţional (între paranteze, nivelele maxime de finanţare de la buget)

Proiecte de cercetareRESURS UE M

A N E

CAPACITĂŢI

IDEI

PARTENERIATE ÎN DOMENIILEPRIORITARE

INOVARE

P

L

A

N

U

L

N

A

Ţ

I

O

N

A

L

Proiecte de investiţii

Infrastructuri mari

(60000)

Proiecte suport

Exploratorie (1000)

Proiecte de cercetare Proiecte suport

Pentru stimularea revenirii în ţară a

cercetătorilor (510)

Complexe, de reintegrare

a cercetătorilor (7000)

PERFORMANŢĂ INSTITUŢIONALĂ

Pentru tineri doctoranzi (42,5)

Proiecte de mobilităţi

Premiere rezultate

Pentru doctoranzi(8,5)

Pentru cercetători(7)

Proiecte pentru finanţarea parti-

cipării în proiecte internaţionale

Infrastructuri mici (2000)

CDI curente(100)

Pentru brevete internaţionale

(8)

Studii prospective(600)

Reprezentareinternaţională (7)

Exploratorie complexă (7000) “Workshop”-uri exploratorii

(30)

Acorduri bilaterale

Program Cadru 7

EURATOM

Proiecte de cercetare

Proiecte suport

De produs şi/sau de sistem(2000)

Cooperare europeană(variabil)

Proiecte de cercetare complexe(2000)

Proiecte de dezvoltare

Pentru articole (3,5)

Pentru brevete OSIM (2)

Burse

“Ştefan Odobleja” (400)

6


Indicatori

Indicatorii de evaluare a sistemului CDI, conform Planului Naţional, sunt indicaţi în tabelul următor.

Tabelul 3. Indicatorii de evaluare a sistemului CDIIndicator UM Perioadă de

referinţăValori de referinţă

Ţinta 2013

1 Lucrări ştiinţifice publicate anual în reviste indexate în sistemul ISI-WoS

Număr / an Media 1995-2005

1 995 4 000*)

2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoS Număr / an 1995-2005 6 898 15 200*)

3 Reviste româneşti indexate ISI Număr 2006 7 154 Brevete naţionale Număr / 1 mil.

locuitori an1996-2003 58 174*)

5 Brevete internaţionale depuse(UE, SUA, Japonia)

Număr / an Media 2000-2004

17,4 122*)

6 Numărul de produse transferabile Număr / an - ND**) 100*)

7 Participări în proiecte internaţionale % buget public 2005 4 68 Valoarea contributiei sectorului privat % PIB - - 0,759 Numărul de doctori în sistemul CD Număr 2004 8 954 17 900

10 Mobilităţi internaţionale Omlună - ND 5 00011 Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale) Omlună - ND 1 00012 Investiţii în infrastructura CDI % din total

buget CDI Media 1998-2003

10 25

13 Numărul de IMM-uri care au accesat cu succes fonduri prin Planul Naţional*)

Număr cumulat

Media 1999-2006

89 250

14 Numărul de parcuri ştiinţifice*) Număr 2006 4 815 Valoarea transferurilor tehnologice in

centrele de TT autorizateMii lei 2006 ND**) +100%

*) Media pentru perioada 2007-2013**) ND are semnificaţia “date care nu sunt disponibile”.

Impactul Planului Naţional asupra competitivităţii economice este evaluat prin indicatorii din tabelul 4.

Tabelul 4. Indicatorii de impact asupra competitivităţii economice Indicator UM Perioadă de

referinţăValori de referinţă

Ţinta 2013

1 Ponderea întreprinderilor cu activitate de inovare (conform Community Innovation Survey)

% 2002-2004 19,3 38

2 Angajaţi în domenii „high-tech” industrie prelucratoare

% din total popu-laţie ocupată

2004 0,4 0,8

3 Angajaţi în servicii cu aport intensiv de cunoaştere

% din total popu-laţie ocupată

2004 1,5 2,6

4 Exporturi de produse „high-tech” % total exporturi 2004 3,8 5,7*) Sursa: ANCS**) ND are semnificaţia “date care nu sunt disponibile”.

7


2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ŞI INOVARE

2.1. Activităţi de cercetare-dezvoltare

Activităţile CDI se desfăşoară în cadrul proiectelor CDI. Situaţia proiectelor ofertate şi acceptate la finanţare (finanţabile) este ilustrată în Tabelul 5.

Tabelul 5. Număr de proiecte ofertate, respectiv acceptate la finanţareNUMĂR de PROIECTE Competiţia 2007 Competiţia 2008

Finanţabile Depuse Finanţabile Depuse Resurse umane*)

Total finanţabile: 1663 1093 1257 570 741Cercetare 744 1006 179 450Mobilităţi 249 251 391 410

Capacităţi**)Total finanţabile: 331 154 460 177 507

Investiţii, sub 2 mil. lei 154 443 52 175Investiţii, peste 2 mil. lei 0 0 8 97Susţinere parteneriat internaţional

0 0 117 260

Idei Total finanţabile: 1287 436 1278 851 3213Exploratorii 436 1278 797 2670Complexe exploratorii 0 0 12 339Workshop exploratorii 0 0 42 204

Parteneriate Total finanţabile: 1354 587 2291 767 2905Inovare Total finanţabile: 285 137 294 148 366

*) Nu sunt incluse bursele şi premiile, în număr de 932 (din 1042 solicitări) în anul 2007, respectiv 3109 (din 3220 solicitări) în anul 2008

**) Nu sunt incluse proiectele suport pentru reprezentare internaţională (31 proiecte)

Dintre proiectele acceptate la finaţare, la unele fie nu au fost încheiate contractele de finanţare, fie, la altele, a fost suspendată finanţarea, din varii motive (auditare finală defavorabilă, raport intermediar defavorabil, alte cauze). În tabelul 6 este prezentată repartiţia, pe programe, a proiectelor nefinalizate.

Tabelul 6. Proiecte finanţabile, nefinalizate Resurse

umane Capacităţi Idei Parteneriate Inovare TOTAL

Proiecte finanţabile, necontractate

146 2 6 2 2 158

Distribuţia după numărul total de proiecte, pe programe şi pe domeniile prioritare ale Planului Naţional, pentru fiecare competiţie anuală, a fost cea tabelul de mai jos. Pentru programul Idei, de cercetare exploratorie, unde interdisciplinaritatea serveşte drept contraargument pentru încadrarea în vreunul dintre domeniile prioritare, distribuirea s-a considerat după domeniul principal, declarat ca atare de către directorul de proiect.

8


Tabelul 7. Distribuţia proiectelor finanţabile pe programe şi pe domenii prioritare PROIECTE FINAŢABILE, PE DOMENII PRIORITARE

Resurse umane*) Capacităţi**)

Idei Parteneriate Inovare TOTAL

2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 20081 – Tehnologia Informaţiei

şi Comunicaţii 143 72 21 19 41 84 66 72 16 14 5382 – Energie 32 14 8 17 16 46 58 78 11 14 2943 – Mediu 68 28 15 19 24 43 73 94 13 15 3924 – Sănătate 121 67 21 17 57 126 71 87 5 6 5785 – Agricultură, siguranţă

şi securitate alimentară 66 32 16 16 38 78 47 102 2 3 4006 - Biotehnologii, biologie

şi genetică 28 19 4 14 16 29 55 50 2 3 2207– Materiale, procese şi

produse inovative 256 122 35 22 65 122 86 142 78 81 9998 – Spaţiu si securitate 12 4 10 13 1 3 61 60 9 11 1849 – Cercetare socio-

economică şi umanistă 222 145 6 21 120 217 52 67 1 1 85210 – Ştiinţe de bază 145 67 18 19 58 103 18 15 0 0 443

TOTAL1093 570 154 177 436 851 587 767 137 148

49201663 331 1287 1354 285*) Fără premieri şi burse. **) Nu sunt incluse proiectele suport pentru reprezentare internaţională (31 proiecte)

Ponderea cea mai mare o deţine, deloc surprinzător, domeniul materialelor şi proceselor inovative, unde îşi regăsesc locul majoritatea disciplinelor inginereşti. Surprinde locul doi, ocupat de cercetarea socio-economică şi umanistă, ca şi poziţia codaşă a domeniului Energie.

Conform rapoartelor agenţiilor de finanţare, distribuţia, pe programe, a numărului de proiectele care vizează înalta tehnologie şi/sau cercetarea exploratorie este dată în tabelul alăturat.

Tabelul 8. Proiecte finanţabile în domeniul înaltei tehnologii şi de cercetare exploratorie PROIECTE FINAŢABILE

Înaltă tehnologie Cercetare exploratorieNumăr Pondere în buget program*)

(%)Număr Pondere în buget program*)

(%)Resurse umane 896 53,9 704 42,3Capacităţi 120 88,6 30 25,5Idei**) 673 59,4 1 287 100Parteneriate 76 5,6 30 2,2Inovare 268 97 4 1,5

*) Este vorba de ponderea în bugetul alocat, prin program, pentru competiţiile respective**) Pentru programul Idei toate proiectele sunt, prin definiţie, de cercetare exploratorie.

Pentru înalta tehnologie (IT), ponderea cea mai mare, ca valoare, o are programul Capacităţi, în principal datorită proiectelor de infrastructuri mari, cu un buget de aproximativ 400 mil. lei. Ponderea cea mai mică este la programul Parteneriate, explicaţia fiind, în parte, aceea că parteneriatele sunt orientate spre rezolvarea unor probleme stringente, iar riscul de eşec poate conduce la reţineri în utilizarea unor soluţii insuficient verificate; un alt element care grevează asupra ponderii proiectelor IT este numărul prea mare al proiectelor din domeniul socio-economic şi umanist, în detrimentul celor tehnologice, mai ales că aceste tipuri de proiecte pot fi finanţate şi de către Academia Română.

9


Cu privire la cercetarea exploratorie, procentul absolut 100% este, evident, cel de la programul Idei, iar cel mai scăzut la Inovare, unde lansarea bunurilor pe piaţă presupune că cercetarea este practic finalizată, cheltuielile fiind direcţionate spre lansarea pe piaţă. Oricum, rata extrem de scăzută de succes de la programul european PC 7 cu acelaşi nume “Ideas” ridică anumite semne de întrebare asupra eficacităţii programului românesc. Proiectele indicate ca având impact tehnologic şi stiinţific major, pe programe, sunt prezentate în Anexa 1.

Statistica regională

Cele opt regiuni ale României sunt cele definite de INSSE, şi reproduse în figura alăturată.

Fig.2. Regiunile de dezvoltare din România (adaptat după Anuarul Statistic al României, 2008).

Statistica regională a proiectelor selectate pentru finanţare, pe domenii prioritare ale Planului Naţional, indică repartiţia din Tabelul 9.

10


Tabelul 9. Distribuţia, pe regiuni de dezvoltare, a proiectelor selectate pentru finanţareNE NV V SV S SE CENTRU BUCUREŞTI TOTAL

Resurse umane*)

2007 121 169 58 35 26 37 56 591 1 0932008 64 95 26 21 13 29 14 308 570

Capacităţi**)

2007 18 22 9 6 5 4 9 81 1542008 25 30 12 7 5 7 9 82 177

Idei2007 72 96 22 11 1 10 26 198 4362008 111 139 50 25 16 27 46 537 851

Parteneriate2007 46 70 25 19 14 30 7 386 5872008 44 83 24 27 22 17 17 533 767

Inovare2007 11 5 4 10 5 3 13 86 1372008 12 7 6 8 4 3 10 98 148

TOTAL 534 716 236 169 111 167 207 2 900 4 920*) Nu sunt incluse premiile, în număr de 932 (din 1042 solicitări) în anul 2007, respectiv 3109 (din 3220

solicitări) în anul 2008**) Nu sunt incluse proiectele suport pentru reprezentare internaţională (31 proiecte)

Zona Bucureşti este, de departe, zona cu concentrarea cea mai mare de activităţi CDI (peste două treimi). Alte regiuni semnificative sunt Nord Vest, în jurul oraşului Cluj-Napoca, şi Nord Est, în jurul Iaşiului.

Patru domenii, anume “Materiale, procese şi produse inovative”, “Mediu”, “Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară“ şi “Sănătate“ sunt cel mai bine reprezentate la scară naţională. Pentru anumite regiuni, precum Sud Est, Centru, Sud, se constată o incidenţă mai mare a domeniului “Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară“; o menţiune specială pentru domeniul “Energie”, care prezintă o localizare secundară în regiunea Sud Vest.

Proiectele de cercetare interdisciplinară de la programul Idei sunt, de asemenea, concentrate în jurul centrelor universitare reprezentative: Bucureşti, Cluj-Napoca, şi Iasi (v. tab., unde se consideră doar proiectele de cercetare exploratorie).

În plus, dintre cele 106 de proiecte de la programul Parteneriate, declarate cu rol major în promovarea progresului tehnologic şi creşterea competitivităţii economice, 62 sunt Bucureşti şi 19 din zona NV (Cluj Napoca, şi, foarte puţin, Oradea), confirmând atomizarea imprimată de centrele industriale.

Statistica regională indică cel puţin doi poli de inovare în fiecare regiune: Cluj-Napoca şi Oradea (NV), Iasi şi Bistriţa (NE), Timisoara şi Arad (V), Craiova şi Râmnicu-Vâlcea (SV). Zona Bucureşti este un aspirator pentru regiunile Sud şi Sud Est, spre deosebire de zona Centru, unde dispersia este ceva mai mare, pe lângă oraşele Târgu-Mureş, Sibiu, Alba Iulia şi Odorheiu Secuiesc.

Proiectele realizate în parteneriat internaţional

În ceea ce priveşte proiectele realizate în parteneriat internaţional, susţinute prin bugetul Planului Naţional, contribuţia cea mai mare este dată de programul Capacităţi, prin proiectele dedicate în mod expres susţinerii partenerilor români angajaţi în proiecte internaţionale (Capacităţi modulul III), urmat de programul Inovare, prin proiectele de cooperare europeană (Inovare - modulul V),

11


şi programul Resurse umane, prin bursele internaţionale. Programele Idei şi Parteneriate nu au obiective de finanţare directă a cercetării în parteneriat internaţional, deşi agenţiile de finanţare respective sunt implicate în finanţarea unor proiecte internaţionale. Tabelul 10. Proiectele în parteneriat internaţional, susţinute prin programele componente ale Planului Naţional

Resurse umane*) Capacităţi**) Idei Parteneriate Inovare TOTAL Proiecte în parteneriat

internaţional22 117 0 0 6 145

*) Este vorba de bursele “Ştefan Odobleja” de la programul Resurse umane**) Exclusiv proiectele suport pentru reprezentarea României în organizaţiile internaţionale (31 proiecte)

Programul de burse internaţionale de cercetare cofinanţat prin Planul Naţional, în anul 2008, a fost cel al Fundatiei Noua Europa – “New Europe College”, institut independent de studii avansate în domeniul disciplinelor umaniste şi sociale. În fiecare an, Colegiul Noua Europă oferă, pe baza unui concurs public, burse pentru tineri cercetători români din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale şi economice. Bursierii sunt selectaţi de un juriu format din specialişti români şi străini şi beneficiază de o bursă care se acordă pe durata unui an universitar (octombrie – iulie). Pe langă cele 8 burse acordate de Colegiul Noua Europă, din fonduri proprii, un număr de alte 8 burse au fost finanţate de programul “Ştefan Odobleja”.

Pentru Capacităţi – proiecte de susţinere a parteneriatelor internaţionale, în urma protocoalelor şi acordurilor bilaterale încheiate, s-au semnat şi propus spre finanţare 111 proiecte, iar în urma competiţiilor PC 7 şi Euratom, 6 proiecte. Repartizarea proiectelor finanţate, funcţie de acordurile încheiate, a fost următoarea:

Tabelul 11. Proiecte internaţionale susţinute prin Planul NaţionalNr. crt. Relaţia Număr proiecte Pondere în total proiecte finanţate -%

1. Africa de Sud 10 8,62. Belgia 14 123. Bulgaria 14 124. Coreea de Sud 8 6,95. India 1 0,96. Slovenia 15 12,97. Turcia 9 7,78. Ucraina 7 6,09. Ungaria 33 28,210. PC7-EURATOM 6 5,2

Total 117 100

Deşi există un număr mic de proiecte internaţionale PC 7 şi EURATOM cu contribuţie din Planul Naţional, trebuie menţionat, că la nivelul PC 7, se derulează în total 181 proiecte finanţate de UE cu parteneri din România, valoarea contractelor fiind de aproximativ 30M€.

2.3. Activităţi de conducere a programelor

Activităţile de conducere ale Planului au ca scop coordonarea programelor de cercetare la nivel naţional şi regional, utilizarea eficientă a resurselor disponibile şi crearea condiţiilor pentru implementarea politicii europene de cercetare, care să integreze poziţia şi priorităţile fiecărui stat membru şi ale instituţiilor UE, în domeniile cheie, de interes comun.

12


Activităţile de conducere au fost derulate de agenţiile cărora le-au fost încredinţate programele Planului Naţional, astfel: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică pentru programul Capacităţi, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU) pentru programele Resurse Umane şi Idei, Centrul Naţional de Management Programe (CNMP) pentru programul Parteneriate, şi Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare Tehnologică (AMCSIT) pentru programul Inovare. În cazul ANCS, pentru realizarea activităţilor de conducere a programului Capacităţi a fost creată Unitatea de Conducere a Programului (prin decizie a preşedintelui ANCS), cu următoarea structură de posturi: director de program, monitor (responsabil) contract, responsabil organizare-desfăşurare competiţie, responsabil economic proiect, administrator bază de date, secretar.

Obiectivele specifice activităţilor agenţiilor de finanţare a proiectelor CD au fost legate de eficacitatea activităţii de informare, prin direcţionarea adecvată a informaţiilor către grupurile ţintă interesate, cu potenţialul cel mai mare (unităţi CDI şi agenţi economici domeniile tematice vizate). Activităţile cele mai importante sunt enumerate în tabelul următor:

Tabelul 12. Activităţile de conducere programe caracteristice pentru perioada 2007-2008 Activitatea de conducere Termene Rezultatele activităţii

I. Planificare

Elaborarea Planului Strategic Iunie 2007 Plan Strategic

Calendar competiţiiPlanificare bugetară

Elaborarea Planurilor AnualeIanuarie 2008, Ianuarie 2009

Două planuri anuale, Pachete de informaţii competiţii anuale Planuri bugetare anuale

Elaborarea Programelor de lucru Semestrial Patru programe de lucruSesiuni de evaluare

II. RaportareElaborarea Rapoartelor de Activitate Semestrial Trei rapoarte de activitateElaborarea Raportului anual Anual Două rapoarte anualeElaborarea Raportului Final - Raport Final

III. ContractareNegocierea şi încheierea contractelor de finanţare

Trim. IV 2007 Trim. IV 2008

Contracte de finanţare

Încheierea actelor adiţionale de confirmare a bugetelor anuale

Ianuarie 2008

Constrângeri neplanificate, planuri de rezervă Permanent Acte adiţionale

IV. Monitorizare şi controlMonitorizare tehnico-ştiinţifică şi economică a proiectelor în lucru

Permanent Rapoarte de monitorizare / evaluareOperare plăţi

Consultanţă acordată contractorilor Permanent Verificare pe terenEvaluare independentă Raport de evaluare independentă

V. DiseminareLansare competiţii în teritoriu, activare reţele Aprilie 2007

Mai 2008Campanii regionale

Intreţinere pagina electronică Permanent AnunţuriFeedback Intrebări frecvente

13


Alte activităţi cu pondere semnificativă sunt: - Eaborarea documentelor metodologice vizând reglementarea activităţilor în regim de

asigurare a calităţii, precum actualizarea documentelor de decontare, a modelelor de contracte (de finanţare, de evaluare proiecte, de consultanţă, etc), întocmirea de proceduri şi planuri de acţiune etc.

- Instruirea ofertanţilor şi/sau a contractorilor, pentru familiarizarea cu documentele necesare la contractare, raportare, decontarea fazelor etc.,

- Cooperarea cu alte agenţii de finanţare (conducătoare de programe) pentru schimburi de bune practici şi promovarea acestora în domeniul managementului de program;

- Cooperarea cu unităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare ce asigură sprijin în vederea realizării proiectelor, în special în întocmirea documentelor de raportare.

- Cooperarea internaţională, de tip lansare de apeluri tematice pentru propuneri/competiţii de proiecte de cercetare-dezvoltare transnaţionale.

În anul 2007, deşi a avut loc tranziţia între cele două planuri naţionale de cercetare, activităţile s-au desfăşurat conform planificărilor.

În a doua jumătate a anului 2008, activităţile de conducere au fost perturbate, în principal rând din cauza apariţiei crizei financiare, care a condus la:

- Reeşalonarea (întârzierea) plăţilor către contractori;- Diminuarea (uneori anularea completă) a unor plăţi;- Suspendarea, pe timp nedeterminat, a unor activităţi de contractare.

Toate acestea au condus la instaurarea unei atmosfere de incertitudine, cu consecinţe care afectează pe termen lung credibilitatea sistemului CDI public.

Din punct de vedere al cronologiei competiţiilor de proiecte, succesiunea activităţilor a fost următoarea:

i) Lansarea competiţiilor şi depunerea ofertelor.

- Lansare competiţii (informaţii anunţate în timp util pe paginile electronice şi prin campanii în centrale reprezentative din ţară).

- Publicare pachete informaţii, cu calendarul acţiunilor.

- Consultanţă prin E-mail, telefonic, pe pagina electronică (rubrica «Întrebari frecvente»).

- Depunere propunere proiect (încărcare electronică, transmitere pe sport de hîrtie).

Campanile au fost bine primate, informaţiile furnizate potentialilor ofertanţi fiind apreciate ca utile. Calendarul a fost respectat, dar au fost nemultumiri legate de timpul scurt alocat pentru depunerea ofertelor.

ii) Evaluarea şi selectarea ofertelor de proiecte.

- Verificarea eligibilităţii ofertelor.

- Evaluarea propunerilor, conform criteriilor şi medodologiei prezentate în pachetul de informaţii.

Procesul de evaluare a cuprins, în general, faza evaluării individuale, la distanţă (“online”), şi faza evaluării în cadrul panelului, pentru stabilirea consensului. Procesul de evaluare a ofertelor a fost cel mai sensibil, generând discuţii legate de calitatea evaluărilor şi a evaluatorilor utilizaţi.

14


Evolutia caracteristică a procesului de evaluare (individuală) are forma caracteristică de curbă în S, ca în graficul următor.

Fig.3. Procesul de evaluare a propunerilor de proiecte – evoluţie în timp

Din tabelul de mai sus, se constată că prima treime din timp rămâne, practic, nefolosită pentru evaluare, ceea ce a condus la prelungirea timpului de evaluare cu circa 20%. De asemenea, s-a constatat ca modalitatea cea mai frecventă de evaluare presupune descărcarea din sistem a formatului PDF al proiectului, lucru care poate impieta asupra respectării dreptului de proprietate intelectuală. Pentru stabilirea consensului în cadrul panelului, experţii evaluatori au fost programaţi să se întâlnească, de regulă. la sediul autorităţilor contractante, pentru faza evaluarii “faţă în faţă”.

Procesele de evaluare au fost analizate de observatori independenţi, care, în final, au prezentat rapoarte conducerii ANCS.

iii) Soluţionarea contestaţiilor, aprobarea şi publicarea listei proiectelor finanţabile (acceptate la finanţare).

Procentul cel mai mic de contestaţii a fost înregistrat la UCP de la programul Capacităţi (sub 10%).

iv) Analiza reacţiilor (“feedback”).

Procesele de evaluare au fost analizate la nivelul fiecărui conducător de program, împreună cu organele consultative de specialitate: Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare – CC-CDI, Consiliul pentru Inovare din România - CIR, Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare - CRIC. De altfel, în acord cu prevederile Strategiei Naţionale şi Planului Naţional, dintre cele trei instituţiile prevăzute a fi înfiinţate pentru operaţionalizarea activităţilor de monitorizare şi evaluare, anume Consiliul Cercetării Ştiinţifice din România, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologică din România, şi deja amintitul Consiliu pentru Inovare din România, a fost înfiinţat doar ultimul, în anul 2008.

Au fost formulate sugestii pentru ameliorarea acestei activităţi, care pot fi sintetizate în două propuneri:

- Să se implementeze un sistem informatic unitar, adaptat pentru monitorizarea proiectelor CDI, de la ofertare până la încheiere, care să asigure agregarea în timp real a rezultatelor raportate, şi să poată oferi date referitoare la alocarea resurselor materiale şi umane, pe

15


activităţile de cercetare şi de monitorizare-evaluare. Ulterior, aceste informaţii trebuie arhivate pentru a putea urmări, în timp, efectul economic (mai ales în cazul programelor care prevăd în mod expres acest lucru, cum este Inovare).

- Selectarea şi validarea evaluatorilor să fie făcută după criterii de calitate stricte, recunoscute internaţional, astfel ca aceştia să fie repere de autoritate în domeniu. Din această perspectivă, este de aşteptat o reacţie complementară, necesară, de auto-organizare, din partea comunităţii ştiinţifice.

- Modalitatea de stabilire a consensului „faţă în faţă” este benefică pentru obiectivitatea evaluării, ca şi pentru clarificarea opiniei evaluatorilor, şi nu este recomandabil să fie înlocuită cu metodele de reuniune virtuală, cum ar fi cele de tip teleconferinţă, cel puţin în etapa actuală de dezvoltare a sistemului CDI românesc.

16


3. STADIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Fiecare agenţie de finanţare are prevăzută o metodologie de monitorizare a derulării proiectelor şi de control a rezultatelor, pe baza dispoziţiilor legale în vigoare. Conform acesteia, proiectele sunt evaluate intermediar, după care este luată decizia asupra continuării sau suspendării finanţării. Unde este cazul, este impusă restituirea fondurilor către autoritatea contractată. Aceste cazuri sunt stabilite, în condiţiile legii, prin pachetele de informaţii.

În anul 2008 au fost finalizate 836 proiecte la programul Resurse Umane, 20 la Capacităţi, 46 la Idei, şi 3 la Inovare; nu există niciun proiect finalizat la programul Parteneriate.

Corespunzător, categoriile de rezultate cele mai importante, care contribuie la agregarea indicatorilor de evaluare a sistemului CDI naţional, sunt prezentate mai jos, sub formă tabelară, pe programe.

Tabelul 13. Indicatori de rezultat ai Planului Naţional, pe programele componenteREZULTATE Resurse

umane*) CapacităţiIdei Parteneriate Inovare TOTAL

Brevete USPTO depuse / obţinute 0 0 4 / 0 2 / 0 0 6 / 0Brevete naţionale depuse / obţinute 0 0 29 / 0 19 / 1 6 / 0 54 / 1Produse, tehnologii, servicii de experiment (certificate) 0 20 ND**) 9 2 31

Alte produse, tehnologii, servicii 0 31 0 454 117 602Alte categorii (studii, proiecte, proto-tipuri, desene, cărţi tehnice, ghiduri, manuale de utilizare, metode, proceduri)

0 8 ND 525 419 952

Articole şi comunicări indexate (ISI sau echivalent) 402 ND 657 1 006 0 2 065

Cărţi, atlase, dicţionare 0 ND ND 152 0 152Alte publicaţii ştiinţifice (articole, comunicări) 453 309 843 1 691 82 3 378

Investiţii în infrastructura de comunicaţii (mii lei) 0 49 950 960 10 244 635 61 789

Participări în proiecte / platforme tehnologice europene 0 117 0 31 11 128

Teze de doctorat finalizate 399 0 0 0 0 399*) Fără premieri şi burse. **) ND are semnificaţia “date care nu sunt disponibile”.

Studiul rezultatelor de mai sus indică un număr semnificativ de articole ISI (sau echivalent) apărute în revistele ştiinţifice, anume o medie de peste 1000 pe an, pentru perioada 2007-2008, datorate programelor din Planul Naţional. Desigur, aceste rezultate trebuie coroborate cu cele oferite de sistemele de căutare SCOPUS sau echivalent, unde articolele sunt recognoscibile prin aceea că este menţionat suportul financiar al Planului Naţional. Aceste rezultate sunt meritorii, deoarece, pentru comparaţie, toate lucrările ISI (echivalent), având indicat cel puţin un autor afiliat la o organizaţie din România, au fost, în 2006, în număr de aproximativ 1700. Creşterea acestui indicator se datorează şi creşterii numărului periodicelor româneşti (reviste, buletine, jurnale) intrate în evidenţele sistemelor informatice internaţionale; la nivelul anului 2008, erau 48 de astfel de publicaţii, din România.

17


Un alt aspect pozitiv este evoluţia indicatorului menit să susţină producţia ştiinţifică naţională, anume ponderea cercetătorilor care au acces la resursele de informare ştiinţifică “online”, care, la sfârşitul anului 2008 a devenit apropiat de unitate, prin asigurarea accesului la bazele de date cu text integral Elsevier Science Direct (www.sciencedirect.com), respectiv Springer Link (http://www.springerlink.com/journals).

Pentru evaluarea rezultatelor obţinute exclusiv prin Planul Naţional, se va face distincţie între contribuţia acestuia, luând ca referinţă planul precedent (PNCD 1), şi valorile la nivelul sistemului CDI, furnizate de Institutul Naţional de Statistică, sau de alte publicaţii naţionale sau internaţionale de profil. Ţinând cont de acest aspect, în tabelul 14 este indicată exclusiv contribuţia Planului Naţional la indicatorii de rezultat ai sistemului CDI.

Tabelul 14. Indicatori de rezultat pentru evaluarea sistemului CDI – doar contribuţia Planului NaţionalIndicator UM Referinţă PNCD 1

1999-2006*) Plan Naţional

2007-20081 Lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în

sistemul ISI-WoSciNumăr /an 76 2065

2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoSci Număr/articol ND ND3 Reviste româneşti indexate ISI Număr 7 54 (cumulat)4 Brevete naţionale depuse/acordate Număr ND / 127 54 / 1 5 Brevete internaţionale depuse /acordate

(UE, SUA, Japonia)Număr 2 / 2 6 / 0

6 Numărul de produse transferabile Număr/an 412 3077 Participări în proiecte CD internaţionale mii Euro 56 942 1598 Contributia sectorului privat, în cadrul Planului

Naţionalmii lei ND 53 910

9 Numărul de doctori în ştiinţe Număr ND 399 10 Mobilităţi internaţionale Omlună 64,3 6511 Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale) Omlună 121,4 4712 Investiţii în infrastructura CDI mii lei ND 311 07113 Numărul de IMM-uri care au accesat cu succes

fonduri prin Planul NaţionalNumăr 89 642

14 Numărul de parcuri ştiinţifice Număr 6 415 Valoarea transferurilor tehnologice in centrele

de transfer tehnologic autorizateMii lei ND ND

Din punct de vedere al articolelor ISI, în cei doi ani 2007-2008, contribuţia Planului Naţional a fost de 2065 publicaţii din totalul de 15943 articole ISI la nivelul întregii ţări (7005 in 2007 si 8938 in 2008), adica o pondere de 13%. În valori medii anuale, contribuţia actualului plan este semnificativ mai mare decat a planului precedent.Se remarcă faptul că mobilităţile internaţionale pe perioada 2007-2008, adică de doar doi ani, ating practic acelaşi nivel cu cel realizat în toţi cei şapte ani precedenţi. Sistematic, valoarea transferurilor tehnologice în centrele de TT autorizate nu este încă disponibilă, din cauza lipsei unei metodologii unitare de calcul. De altfel, în toate cazurile în care datele lipsesc, vor fi luate măsuri pentru eliminarea cauzelor care au generat astfel de situaţii. Numărul de parcuri ştiinţifice a atins un maxim de 7 în anul 2007, după care trei s-au desfiinţat, numărul total reducându-se la 4. Din analiza contribuţiei Planului Naţional la indicatorii de sistem, se constată tendinţa pronunţat ascendentă, cu şanse mari de atingere rapidă a ţintelor, pentru publicaţiile ştiinţifice (articole, reviste), unele fiind deja depăşite (v. Tabelul 15). Deoarece contribuţia României la producţia ştiinţifică mondială este încă modestă (0,19% în anul 2006), rămâne de văzut dacă se impune o redimensionare a ţintelor, în ipoteza că tendinţele actuale se menţin, sau o clarificare a acestora.

18

http://www.springerlink.com/journals

http://www.sciencedirect.com/


Spre exemplu, pot fi puse în discuţie numărul auto-citărilor şi revistele cu cotaţie ISI editate în străinătate.Din punct de vedere al producţiei tehnologice (brevete internaţionale acordate, valoare transferuri tehnologice), situaţia poate fi mult îmbunătăţită, dar acest lucru depinde şi de caracteristicile economiei naţionale, de etapa şi nivelul de dezvoltare a acesteia (cultură economică, mediu tehnologic, disciplină financiară etc.).

Tabelul 15. Indicatori de rezultat pentru evaluarea sistemului CDI, la nivel naţional Indicator UM Referinţă

an 2006 Ţinta2013*)

2007

1 Lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în sistemul ISI-WoKnow.

Număr/an 1692 4000 7005

2 Citări în reviste indexate în sistemul ISI-WoKnow. Număr 18038 15200 198693 Reviste româneşti indexate ISI Număr 6 15 54 4 Brevete naţionale depuse / acordate Număr 965 / 527 174 867 / 4845 Brevete internaţionale depuse / acordate

(UE, SUA, Japonia)Număr 38 / 11 _ / 122 ND

6 Numărul de produse transferabile Număr/an ND ND ND7 Participări în proiecte CD internaţionale

(Fonduri atrase prin proiecte CDI internationale)Număr

Mii Euro 57 000**)-

(4% GERD)181***)

(30 000)***)

8 Cheltuieli CDI ale sectorului privat (pondere în total cheltuieli CDI - GERD)(pondere în PIB)

Mii lei(%)(%)

476 162(30,4)(0,14)

--

(0,75)

585 046(26,9)(0,14)

9 Numărul de doctori în ştiinţe (în sist. CD) Număr 12 309 18 000 14 22810 Mobilităţi internaţionale Omlună ND 5 000 ND11 Mobilităţi naţionale (intra şi inter-sectoriale) Omlună ND 1 000 ND12 Investiţii în infrastructura CDI

(pondere în total cheltuieli CDI - GERD)Mii lei

(%)246 555

(15,7)-

(25)434 591

(20,0)*) Ţintă fixată prin HG 457/2007 – Planul Naţional**) Pentru toate proiectele PC 6***) Situaţia în 2008, suma reprezintă valorile cumulate ale contractelor partenerilor din România

Analiza realizării obiectivelor Planului poate fi făcută şi prin prisma unor indicatori intensivi de rezultat, care exprimă eficienţa cercetării desfăşurate în cadrul Planului, respectiv a unor indicatori auxiliari, de vizibilitate internaţională (Tabelul 16).

Tabelul 16. Alţi indicatori: intensivi de rezultat şi auxiliari – doar contribuţia Planului Naţional

Indicator intensiv de rezultat ValoareArticole ISI / (cercetător an) 0,026Articole ISI / 1 M€ buget public 3,9Cheltuiala medie pentru un proiect CDI, din fonduri bugetare (mii lei / proiect) 209,8

Indicator auxiliar de vizibilitateNumăr de proiecte CDI internaţionale cu participare românească 159Număr de manifestări internaţionale, cu participare românească 338

Contribuţia Planului Naţional la productivitatea de articole ISI pe cercetător an este de 0,026, adică 2,6 de cercetători contribuie, in medie, la o suta de articole ISI. Dacă se ia în consideraţie doar numărul cercetătorilor atestaţi, atunci acest indicator devine 0,114 articole ISI / (cercetător an), deci mărit cu un factor de patru. Pentru cercetătorii neatestaţi, ar fi mai utili, probabil, indicatorii de eficienţă economică, care însă sunt definiţi şi urmăriţi în mod deficitar prin acest Plan.

19


Numărul de articole ISI la un milion de Euro investiţi, prin Planul Naţional, este peste media UE 27, acest lucru datorându-se mai multor factori: pe de-o parte nivelului, totuşi, redus, al investiţiei publice în cercetare, iar pe de alta, numărului mare de publicaţii româneşti luate în evidenţa sistemului ISI, articolele cu afiliaţie românească apărând, cu precădere, în periodicele din ţară.

De asemenea, un alt factor de luat în consideraţie este orientarea preferenţială în favoarea programului bugetar de dezvoltare a sistemului CDI, şi, în consecinţă, în defavoarea celui de competitivitate economică, deşi, din punct de vedere al finanţării prin Planul Naţional, cele două programe sunt relativ echilibrate (v. tabelul 17).

Tabelul 17. Repartiţia fondurilor publice pe Programele bugetare ale ANCS*)

Programul bugetarPrograme

componenteFonduri alocate

2007-2008

Total program bugetar

2007-2008

Pondere alocări în total program

bugetar 2007-2008Dezvoltarea capacitatii CD şi de diseminare a rezultatelor cercetarii

Resurse umane, Capacitati, Idei

412 970 2 359 158 17,5%

Cresterea competiti-vităţii economice prin cercetare şi inovare

Parteneriate, Inovare 593 148 1 443 158 41,1%

*) doar componetele din Planul Naţional

20


4. INSTITUŢII, PERSONAL ŞI INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ

Instituţii

Numărul de instituţii partenere în proiecte, pe tipuri de entităţi acreditate sau atestate să desfăşoare activităţi CD, este prezentat în tabelul 17. Instituţiile sunt considerate independent de identitatea acestora, prin cumularea apariţiilor acestora în cadrul proiectelor.

INSTITUŢII(număr cumulat)

Competiţia 2007 Competiţia 2008INCD Univ. Alte CD Op. ec. INCD Univ. Alte CD Op. ec.

Resurse umane 126 881 86 0 101 457 72 0

CapacităţiTotal 88 54 56 0 30 25 5 14

Sub 2 mil. lei 88 54 56 0 26 21 5 0Peste 2 mil. lei 0 0 0 0 4 4 0 0Susţinere partene-riat internaţional

0 0 0 0 64 71 0 14

Idei 161 622 6 0 178 679 9 0Parteneriate 224 248 232 480 390 935 452 616Inovare 42 95 2 137 44 104 0 148

Tabelul 18. Tipologia instituţiilor participante în proiectele finanţabile

Mai relevantă este statistica instituţiilor performante, unde situaţia primelor trei locuri, la fiecare program, este următoarea (în paranteză - numărul de proiecte coordonate):

- Resurse Umane: Universitatea Babeş-Bolyai (27), Universitatea “A. I. Cuza” Iaşi (15), Universitatea Bucureşti (14).

- Capacitati (doar proiecte mici de investiii): Universitatea Politehnica Bucureşti (52), Universitatea de Ştinte Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti (8), şi INCD pentru Fizica Materialelor Bucureşti (7).

- Idei: Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (84), Universitatea Bucureşti (70), Universitatea Politehnica Bucureşti (52), şi Academia de Studii Economice (52).

- Parteneriate: Universitatea Politehnica Bucureşti (109), Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti (44), INCD Fizica Plasmei şi Radiaţiei Bucureşti (32).

- Inovare: SC Optoelectronica 2001 SA (9), SC Pro Optica SA (8), SC Microelectronica SA (5).

Personal

În cele ce urmează se consideră personalul din proiectele CDI, luat cumulat, ca număr de apariţii persoane fizice în proiecte. Nu este implementat deocamdată niciun mecanism de verificare încrucişată a identităţii personalului participant în echipele proiectelor.

21


Tabelul 19. Personalul de cercetare (persoane fizice) în proiectele finanţabile PERSONAL

(cumulat, persoane fizice)Competiţia 2007 Competiţia 2008

Total Din care cu stud. sup. Total Din care cu stud. sup. Resurse umane*) 1 675 1 093 1 093 582 574

Capacităţi**)1 730 924 910 806 786

Sub 2 mil. lei 924 910 168 165Susţinere partene-riat internaţional

0 0 617 590

Reprezentare internaţională

0 0 31 31

Idei 4 297 1 744 1 744 2 553 2 541Parteneriate 37 913 20 749 17 164 15 886 14 212Inovare 2 742 1 384 1 038 1 458 1 167

*) Nu sunt incluse bursele şi premiile, în număr de 932 (din 1042 solicitări) în anul 2007, respectiv 3109 (din 3220 solicitări) în anul 2008. La workshop-urile exploratorii se consideră doar organizatorii acestora

**) Nu sunt incluse proiectele de infrastructuri mari, de peste 2 mil. lei

Absenţa mecanismelor de verificare încrucişată, care ar fi disponibile într-un sistem informatic de tip bază de date, conduc la valori nerelevante pentru indicatorii Planului. Spre exemplu, personalul participant la programul Parteneriate apare ca fiind de aproape 38000 persoane, mai mult decât numărul total de cercetători din România (conform Anuarului Statistic al României 2008, preluat în tabelul 1). Prin urmare, o dată în plus, apare necesitatea implementării sistemului informatic dedicat monitorizării sistemului naţional CDI.

Un indicator sugestiv este numărul mediu de cercetători pe proiect, în echivalent normă întreagă, calculat la programele unde sunt implicate echipe mari de cercetare. Tabelul 20. Numărul mediu de cercetători care participă la un proiect CD

Idei Parteneriate InovareNr. mediu cercetători (echivalent normă întreagă)/proiect 1,8 9,0 3,5

Segmentul cel mai important, al tinerilor doctoranzi, este concentrat în jurul celor mai reprezentative centre universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, şi Iaşi. Tabelul 21. Repartiţia tinerilor doctoranzi, pe regiuni de dezvoltare RESURSE UMANE (tineri doctoranzi) NE NV V SV S SE CENTRU BUCUREŞTI TOTAL

2007 110 168 47 12 4 15 49 224 6292008 8 13 6 4 1 2 7 34 75

Infrastructura CD

Aşa cum era de aşteptat, programul cu cea mai mare pondere în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii CDI este programul Capacităţi, prin al cărui pachet de informaţii a fost impusă condiţia ca investiţiile să reprezinte cel puţin 80% din bugetul fiecărui proiect. Faptul că, pe total program, ponderea acestora este de peste 90%, indică faptul că programul de investiţii a fost eficace, cel puţin din această perspectivă. În plus, în anul 2008 a fost demarat programul pentru infrastructuri mari, de peste 2 mil. lei / proiect. În urma evaluării realizate cu experţii străini, 56 de proiecte au intrunit condiţiile de admitere la finanţare, din 97 depuse. Dintre acestea, de asemenea, conform condiţiilor stabilite pentru această competiţie, precum şi în limita fondurilor

22


alocate, s-au propus spre finanţare, prin program, 9 proiecte dintre care doar 8 s-au prezentat la contractare prin coordonatorii de proiect, cel pe domeniul biotehnologii nefiind contractat. Toate aceste proiecte şi valoarea acestora lor sunt prezentate în Anexa 1.

Contribuţia fiecărui program la dotarea bazei materiale este indicată în tabelul 22.

Tabelul 22. Investiţii în infrastructura de cercetare, pe programeINVESTIŢII REALIZATE ÎN INFRASTRUCTURA

CD ÎN PERIOADA 2007-2008Valoare (mii lei)

Pondere în buget program*) (%)

Resurse umane 0 0Capacităţi **) 192 180 91,2Idei 10 100 8,0Parteneriate 102 442 20,7Inovare 6 349 6,1

Total 311 071*) Este vorba de ponderea în bugetul alocat, prin program, pentru competiţiile din 2007 şi 2008**) Exclusiv proiectele de infrastructuri mari

23


5. CHELTUIELILE CU ACTIVITATĂŢILE DE CERCETARE – DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Fondurile publice naţionale sunt alocate prin planificare multianuală. Suma totală prevăzută pentru Planul Naţional este de 15 miliarde lei. Conform aceloraşi prevederi, ponderea proiectelor în total buget este de cel puţin 95%, adică 14,25 miliarde lei, restul fiind destinat conducerii programelor.

Conform planificării multianuale, bugetele prevăzute pentru fiecare program component3, sunt indicate în tabelul 23.

Tabelul 23. Repartiţia fondurilor publice, pe programeCHELTUIELI CU ACTIVITĂŢILE CDI, PE

PROGRAME, PENTRU PERIOADA 2007-2013Valoare (mii lei)

Pondere în total valoare Plan Naţional (%)

Resurse umane 1 282 500 8,5Capacităţi 1 923 750 12,8Idei 2 565 000 17,1Parteneriate 5 130 000 34,2Inovare 1 923 750 12,8Susţinere performanţă instituţională 1 425 000 9,5

Dacă ne referim doar la primii doi ani 2007-2008, sumele alocate efectiv (bugetele executate) au fost următoarele:

Tabelul 24. Fonduri publice - sume alocate efectiv pe programe, în perioada 2007-2008CHELTUIELI CDI*) ÎN PERIOADA

2007-2008, PE PROGRAMEValoare (mii lei)

2007 2008 TotalPondere în bugetul multi-anual al programlui (%)

Resurse umane 7 900 27 000 34 900 2,7Capacităţi 16 592 215 316 231 908 12,0Idei 31 831 107 083 138 914 6,5Parteneriate 105 921 362 281 468 202 9,1Inovare 28 550 76 064 104 614 7,3Susţinere performanţă instituţională 0 0 0 0

*) Exclusiv conducere programe

Se constată că în primii doi ani ai Planului au fost alocate fonduri mai mici decât cele care ar fi corespuns unei alocări direct proporţionale cu perioada de timp scursă.

Pentru conducerile de program, alocarea de maximum 5% din total buget program s-a făcut conform situaţiei indicată în tabelul de mai jos.

Tabelul 25. Sume alocate efectiv pentru conducerea de program (tarif)TARIF 2007-2008

(mii lei)2007 2008 Total Pondere în bugetul bi-anual al

programlui (%)Resurse umane 342 824 1 166 3,2Capacităţi 207 168 375 0,2Idei 1 151 4 556 5 707 3,9Parteneriate 3 756 12 905 16 661 3,4Inovare 935 2 736 3 671 3,4

3 Conform HG 475/2007

24


Ponderea mică a cheltuielilor cu tariful la programul Capacităţi este legată de particularitatea proiectelor de investiţii, care sunt mai uşor de administrat, comparativ, cel puţin, cu proiectele de la programul Inovare; totuşi, este evident că UCP din cadrul ANCS a fost mult mai eficientă în utilizarea resurselor financiare. În plus, eficacitatea UCP a fost mai mare, fapt ilustrat prin procentul mic de contestaţii în procesul de evaluare a ofertelor.

Fonduri publice UE

În anul 2008, suma totală angajată pentru finanţarea proiectelor internaţionale a fost de 6795442,3 lei, cu susţinere din partea UE de 442518 Euro, adică 1637316,5 lei, calculat la un curs de 3,7 lei/Euro. Angajarea a fost făcută în cea mai mare parte prin pogramul Capacităţi.

Tabelul 26. Structura cheltuielilor CDI în cadrul proiectelor finanţate prin Planul Naţional RESURSE FINANCIARE (mii lei)

2007 2008Publice Publice

UEPrivate Publice Publice

UEPrivate

Resurse umane 7 900 0 0 27 000 0 0

CapacităţiTotal 16 592 99 0 215 316 306 0

Sub 2 mil. lei 15 993 0 0 214 000 0 0Peste 2 mil. lei 0 0 0 0 0 0Susţinere partene-riat internaţional

599 99 0 1 316 306 0

Idei 31 831 0 0 107 083 0 0Parteneriate 105 921 0 3 552 362 281 0 18 222Inovare 28 550 0 4 084 76 064 0 28 052

Total 190 794 99 7 636 969 522 306 46 274

Trebuie menţionat, totuşi, că impactul asupra integrării cercetării şi cercetătorilor din România în fluxurile internaţionale, datorate finanţărilor prin Planul Naţional, excede atragerea directă de fonduri internaţionale, cuprinsă în tabelul anterior. Spre exemplu, bursele “Ştefan Odobleja”, din programul Resurse umane, sunt acordate în număr egal cu cele ale institutului “Noua Europă”, care atrage şi alte fonduri internaţionale (http://www.nec.ro/fundatia/nec/about_us.htm). De asemenea, prin programele bilaterale, cu ţări din afara UE, sunt derulate parteneriate în care cercetarea românească îşi dovedeşte utilitatea. Mai mult, la nivelul PC 7 se derulează 181 proiecte finanţate de UE (valoarea contractelor circa 30MЄ), cu 230 de entităţi româneşti participante, după cum urmează: Cooperation 114 contracte, contribuţie UE 21,40 mil. Euro (71,26%), People 14 contracte, contribuţie UE 2,23 mil. Euro (7,44%), Capacities 47 contracte, contribuţie UE, 5,83 mil. Euro (19,4%) şi Euratom 6 contracte, contribuţie UE 0,43 mil. Euro (1.44%).

Cheltuiala medie, pe proiect, din fondurile private ale operatorilor economici, este de 10,8 mii lei. Aceasta este mică în comparaţie cu cheltuiala medie pe proiect, din fonduri publice, care este de aproape 20 de ori mai mare, anume de 210 mii lei, şi este datorată în cea mai mare măsură programului Inovare, care contribuie cu peste 90% din valoare; calculată doar la nivelul acestui program, contribuţia sectorului privat se ridică la 115 mii lei/proiect.

25

http://www.nec.ro/fundatia/nec/about_us.htm


6. IMPACTUL PLANULUI NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Prin programul Resurse Umane, în perioada 2007-2008, au fost premiate un număr de 4041 articole (din 4262 solicitări), ceea ce a constituit un stimul important pentru cercetătorii români. Pentru anul 2008, distribuţia articolelor, după afilierea autorului principal, este ca în figură, şi ilustrează suficient de corect faptul că universităţile au contribuţia principală la obţinerea de rezulatele ştiinţifice de tip publicaţii.

Fig.5 Număr de premii acordate pentru publicaţii indexate ISI, pe tipuri de instituţii

Un alt instrument de crescere a vizibilităţii şi impactului internaţional ale cercetării româneşti a fost stimularea prin premiere a înregistrării de brevete de invenţie naţionale (OSIM) şi brevete internaţionale (EPO, USPTO, WIPO). Au fost premiate un numar de 47 brevete de inventie OSIM, din 59 solicitari. Cea mai productiva organizatie este Institutul National de Cercetare Dezvoltare Textile si Pielarie, cu 12 brevete premiate. Din totalul brevetelor premiate, doar 4 au fost pentru universitati.

Caracterul inovativ datorat cercetării de firmă este sprijinit prin programul Inovare, în limita ajutorului de stat. Impactul programului, componentă a Planului Naţional, asupra mediului economic naţional este evidenţiat prin indicatori structurali. Conform CIS 20064, ponderea întreprinderilor inovative era de 21,1%, prelungind tendinţa ascendentă a acestora (17% în 2002 şi 19,3% în 2004), totalul acestora însumând circa 60005 la nivelul anului 2006. Dintre acestea, circa 13,3% au beneficiat de fonduri publice, adică circa 800. Acest număr este confirmat de numărul operatorilor economici care au obţinut atestarea, impusă prin HG 551/2007, ca o condiţie obligatorie pentru accederea la fonduri publice de cercetare, anume aproximativ 850, la sfârşitul anului 2008, din care aproape 650 sunt IMM. Astfel, număr mediu de operatori economici la un proiect CDI este de numai 0,1% din total operatori activi. Dacă se consideră ponderea în total IMM-uri active, atunci procentajul creşte la 2,8%.

Din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici, cheltuielile CD (GERD) au crescut cu 39% în valori curente, de la 1,56 mld. lei în 2006, la 2,18 mld. lei în 2008. De asemenea, cheltuielile de capital pentru activităţi CD au crescut atât pe ansamblul sectoarelor de execuţie, de la 246,5 4 Innovation in Industry and Services 2004-2006, INSSE 2008.5 Exclusiv microîntreprinderile, conform metodologiei de calcul.

26


mil. lei (2006) la 434,6 mil. lei (2007), căt şi în sectorul întreprinderi (de la 110 mil. lei în anul 2006 la 168,5 mil. lei în 2007), indicând maturizarea sectorului privat care conştientizează din ce în ce mai mult că cercetarea este o funcţie a întreprinderii. Totuşi, încă predomină cheltuielile cu achiziţiile de echipamente.

Tabelul 27. Impactul Planului Naţional asupra sectorului privat: creşterea investiţiilor în cercetare Indicator

AnulCheltuieli CD ale întreprinderilor

(mii lei)Cheltuieli CD de capital ale

întreprinderilor (mii lei)2006 476 162 246 5552007 585 046 434 591

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2008.

Efectul asupra indicatorilor de impact nu poate fi evaluat decât cu întârzierea dată de disponibilitatea datelor prelucrate de instituţiile specializate. În raportul de faţă nu putem evalua decât tendinţa acestora la nivelul anului 20066.

Tabelul 28. Evoluţia indicatorilor de impact ai Planului Naţional asupra asupra mediului economicIndicator UM Referinţă

(an)Tendinţă

(an)Ţintă2013

1 Ponderea întreprinderilor cu activitate de inovare (conform Community Innovation Survey)

% 19,3(2004)

21,2(2006)

38

2 Angajaţi în domenii „high-tech” industrie prelucratoare % totalulocupării

0,4(2004)

5,4(2006)

0,8

3 Angajaţi în servicii cu aport intensiv de cunoaştere % totalulocupării.

1,5(2004)

14,5(2006)

2,6

4 Exporturi de produse „high-tech” % total exporturi

3,8(2004)

3,8(2006)

5,7

5 Numărul de IMM-uri care au accesat cu succes fonduri prin Planul Naţional*)

Nr./an 89 (medie)1999-2006

642(2008)

2 025

6 Numărul de parcuri ştiinţifice*) Număr 62006

4(2008)

8

7 Valoarea transferurilor tehnologice in centrele de TT autorizate

Mii lei ND2006

ND**) +100%

*) Sursa: ANCS

Se constată că ţintele pentru indicatorii 2 şi 3 au fost deja depăşite, rămânând de văzut dacă aceste depăşiri sunt durabile, şi nu fluctuaţii conjuncturale. Prin urmare, ţinte nu mai sunt actuale, şi este necesar să fie redefinite. Dacă procentul de angajaţi în industria prelucrătoare de înaltă tehnologie este în apropierea mediei UE 27, de 6,6%, România are printre cele mai mici ponderi de angajaţi în servicii cu aport intensiv de cunoaştere, unde media UE 27 este de 32,6%.

6 Science, technology and innovation in Europe, Eurostat 2008, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-CD-07-001-12/EN/KS-CD-07-001-12-EN.PDF

27

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-CD-07-001-12/EN/KS-CD-07-001-12-EN.PDF


CONCLUZII

Din analiza prezentată se poate aprecia că impactul Planului Naţional este pozitiv. Obiectivele asumate, acelea de ameliorare a calităţii vieţii sociale, prin crearea de cunoaştere, prin creşterea vizibilităţii cercetării româneşti şi a capacităţii inovative a acesteia, sunt bine ţintite, prin intermediul obiectivului ancoră, de dezvoltare a sistemului CDI naţional, fapt probat prin ameliorarea indicatorilor de impact, cu efect în statisticile şi rapoartele internaţionale7,8. Nu trebuie neglijat faptul că finanţarea ritmică a programelor planului, sensibil mai mare decât în anii anteriori, a avut, de asemenea, un rol benefic în realizarea la termen a proiectelor de cercetare.

Cheltuielile CDI ale sectorului privat au crescut, in sume absolute9, ca si ponderea intreprinderilor inovative. Numarul IMM-urilor care au accesat fonduri publice prin Planul National este semnificativ mai mare – cu un factor de sapte – fata de Planul precedent, remarcandu-se si faptul ca acest instrument de finantare din fonduri CDI publice detine ponderea cea mai mare.

Din punct de vedere al sistemului CDI, există un progres semnificativ al rezultatelor cercetării româneşti, reflectat în numărul publicaţiilor ISI: contribuţia Planului Naţional la productivitatea de articole ISI pe cercetător este 0,026, in timp ce, la nivel national, valoarea indicatorului este de 0,175, dar rămâne sub media europeană.

Numărul de articole ISI la un milion de Euro investiţi, prin Planul Naţional, este peste media UE 27, acest lucru datorându-se numărului mare de publicaţii româneşti luate în evidenţa sistemului ISI, articolele cu afiliaţie românească apărând, cu precădere, în periodicele din ţară. Din acest punct de vedere, rămâne de văzut dacă publicaţiile editate în România vor ţine pasul cu cerinţele de calitate internaţionale. Prin urmare, tendinţa pozitivă de creştere a numărului de articole ISI trebuie coroborată cu aspectele calitative, cum este, de exemplu, numărul de citări pe articol (cu excluderea auto-citărilor). În aceeaşi idee, ţinând cont că România contribuie relativ puţin la producţia ştiinţifică mondială (0,19% în anul 2006), ar trebui considerate separat revistele cu cotaţie ISI editate în străinătate, faţă de cele editate în ţară.

Numărul de participări în parteneriate internaţionale este în creştere, fiind încurajator prin prisma racordării cât mai rapide a sistemului CDI românesc cu Aria Europeană a Cercetării.

Se poate aprecia că investiţiile în infrastructura de cercetare au crescut simţitor, atât în ceea ce priveşte resursa umană, cât şi baza materială, programul Capacităţi fiind deosebit de eficace, cu peste 90% din resurse canalizate spre modernizarea laboratoarelor de cercetare. Acelaşi program a avut eficienţa cea mai mare în ceea ce priveşte proporţia resurselor financiare între conducerea de program şi proiectele de cercetare.

Monitorizarea planului este încă greoaie. Lipsa sistemului informatic unitar integrat afectează fluenţa proceselor la nivelul ANCS şi al agenţiilor manageriale. Se impune revizuirea indicatorilor de rezultat la nivelul Planului, fiind necesară asigurarea întregului lanţ pentru ca informaţia să poată fi culeasă, prelucrată şi utilizată. Metodologia de calcul trebuie unificată la nivelul întregului sistem public (acest lucru se va rezolva, probabil, prin implementarea 7 INNO-Policy TrendChart – Policy Trends and Appraisal Report ROMANIA 2008, EC-DG Enterprise

http://www.proinno-europe.eu/extranet/upload/countryreports/Country_Report_Romania_2008.pdf 8 Observatoire des Sciences et des Techniques – L’espace europeén

http://www.obs-ost.fr/fileadmin/medias/tx_ostdocuments/Partie3_Chap1-2-3-4.indd.pdf 9 Conform datelor provizorii ale INS, acestea au crescut si ca pondere in PIB: 0,18% in 2008, fata de 0,14% in 2007.

28

http://www.obs-ost.fr/fileadmin/medias/tx_ostdocuments/Partie3_Chap1-2-3-4.indd.pdf

http://www.proinno-europe.eu/extranet/upload/countryreports/Country_Report_Romania_2008.pdf


sistemului informatic). Se impune o reconsiderare a domeniilor prioritare ale Planului Naţional, excesiva lor explicitare fiind greoaie, şi nu se justifică prin aceea ca ar simplifica, spre exemplu, procedurile de lucru, prin evitarea de suprapuneri sau confuzii. Există domenii precum energiile regenerabile şi transporturile, considerate, la nivel mondial, ca foarte importante, dar care nu au trezit suficient interes în programele Planului Naţional. Modelul investiţional nu a fost încă utilizat.

La nivelul programelor, trebuie clarificată metodologia de calcul a indicatorilor desemnaţi pentru evaluările de program. Din rapoartele agenţiilor de finanţare, se constată că ponderea activităţilor manageriale este excesiv orientată spre procesul de organizare a competiţiilor, evaluarea ofertelor şi urmărirea fluxurilor financiare, mai puţin pe monitorizarea evoluţiei proiectului şi a eficacităţii acestuia, ceea ce conduce la o eficienta, de asemenea, redusă, a anumitor programe (cum ar fi Idei, unde noţiunea de “cercetare exploratorie” pare a fi prea preţioasă, iar sintagma “cercetare de frontieră” este, uneori, fără acoperire). De asemenea, anumiţi indicatori trebuie revizuiţi, deoarece, prin trecerea timpului, şi-au pierdut din relevanţă; ca exemple, menţionăm număr de reţele de cercetare susţinute prin program (la programul Parteneriate), sau valoarea premiilor oferite în cadrul concursurilor naţionale de inovare (la programul Inovare), sugestia fiind o orientare mai clara spre indicatori comparabili internaţional.

Referitor la eficienţa cercetării şi inovării în sectorul economic, este nevoie să se precizeze indicatori specifici, de preferat dintre cei care reflectă în rezultatul economico-financiar ai operatorilor de profil, care este mai relevant şi mai uşor de evaluat (spre exemplu, în loc de – doar – aplicaţia pentru brevet, să existe şi informaţii despre aplicarea şi/sau tranzacţionarea acestuia, mai ales când astfel de întreprinderi accesează în mod repetat fonduri publice CDI). Transferurile tehnologice nu reprezintă încă instrumente active de obţinere a avantajului competitiv, iar agenţiile de finanţare care au în sarcină programe cu astfel de profil nu conlucreză suficient cu entităţile din reţeaua naţională de transfer tehnologic.

La nivelul proiectelor, se simte nevoia introducerii, suplimentar, a anumitor categorii de informaţii (de ex. încărcarea cu activităţi CDI finanţate de la buget, pe pe fiecare cercetător – persoană fizică, sau echivalent normă întreagă). În cazul evaluării ofertelor de proiecte, modalitatea de stabilire a consensului „faţă în faţă” s-a dovedit benefică pentru obiectivitatea evaluării, ca şi pentru clarificarea opiniilor evaluatorilor.

În condiţii de reducere a fondurilor publice pentru cercetare, trebuie reconsiderate în mod raţional priorităţile de realocare a fondurilor, în principal pe două căi: i) utilizând modelul investiţional, şi ii) eventual, orientând programele Planului Naţional spre activităţi suport, în detrimentul celor de cercetare, care vor trebui să-şi completeze necesarul de finanţare din fonduri alternative (europene – PC 7, din sectorul privat etc.).

Rămâne deschisă problema eficacitatii cheltuielilor CD, în special în ceea ce priveşte calitatea resursei umane înalt specializate şi a performanţelor economice obţinute din inovarea tehnologică10, unde statisticile europene regionale11 indică doar zona Bucureştiului, şi, parţial, zona Vest, ca zone cu potenţial CDI.

10 Market Watch, 2008, http://www.marketwatch.ro/index.php?do=2&tl=0&ar=3874&re=2105&ca=18&viz=true 11 Eurostat regional yearbook 2008, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-08-001-11/EN/KS-HA-08-001-11-EN.PDF

29

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-08-001-11/EN/KS-HA-08-001-11-EN.PDF

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-08-001-11/EN/KS-HA-08-001-11-EN.PDF

http://www.marketwatch.ro/index.php?do=2&tl=0&ar=3874&re=2105&ca=18&viz=true


ANEXE

Anexa 1

LISTA PROIECTELOR CONSIDERATE “CU IMPACT MAJOR” (ÎNALTĂ TEHNOLOGIE ŞI CERCETARE DE FRONTIERĂ).

Resurse umane - Proiecte complexe de reintegrare a cercetătorilor, finanţate.

Nr. crt. Titlul proiectului Organizaţia coordonatoare

1 Rutine contextuale pentru interpretarea vizuala a prezentei umane

Institutul Academiei Romane de cercetari pentru inteligenta artificiala (ICIA), Bucuresti

Capacităţi - Proiecte de investiţii mari, de peste 2 mil. lei - mii

lei, valori rotunjite - Nr.crt.

Domeniu Institutie Total proiect

Valoare 2008

Valoare2009

Valoare2010

Valoare2011

1 Mediu INCD pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM

7570 0 3388 4182 0

2 Materiale, procese şi produse inovative

INCD pentru Tehnologii Izotopice Cluj-Napoca

30035 0 16.665 13370 0

3 Sănătate Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

70331 0 2.779 19549 48002

4 Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati

9796 0 5.457 4339 0

5 Energie INCD Turbomotoare COMOTI

11109 0 4425 66840

6 Interdisciplinar (cercetare exploratorie şi de frontieră)

Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca

55729 0 38668 17060 0

57647

Interdisciplinar (cercetare exploratorie şi de frontieră)

INCD pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"

70641 0 29619 35258

8 Interdisciplinar (cercetare exploratorie şi de frontieră)

INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei

69342 0 12940 33426

22976

9 Biotehnologii, biologie şi genetică

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti

0 0 0 0 0

30


Total 324552 0 113940 133869 76743

Idei - Proiecte complexe de cercetare exploratorie finanţate


1O noua generatie de paradigme in magnetismul molecular si ştiinta materialelor. Anizotropia magnetica in unitati complexe, sisteme supramoleculare şi la nano-scala.

Universitatea din Bucuresti

2 Arhive climatice în Carst - o abordare integrată pentru studierea şi modelarea oscilatiilor climatice rapide

Institutul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti

3 Studii fundamentale si aplicate de ecoepidemiologie, genetica moleculara ale vectorilor bolii lyme

Universitatea de stiinte Agricole si medicina veterinara Cluj-Napoca

4 Sisteme diferentiale in analiza neliniara si aplicatii Universitatea din Craiova

5 Siinta suprafetelor si interfetelor: fizica, chimie, biologie, aplicaţii INCD pentru Fizica materialelor

6

Efectele dopajului si ale dimensionalitatii asupra proprietatilor magnetice, structurale si morfologice si dinamicii de spin in micro şi nanostructuri oxidice feromagnetice.

Universitatea tehnica din Cluj Napoca

7 Noi materiale biocompatibile destinate implanturilor personalizate fabricate prin SLS si SLM (biomapim)


8 Modelarea continua - de la micro la macro scara - a materialelor avansate in fabricatia virtuala


9 Noi concepte si strategii pentru dezvoltarea cunoasterii unor noi structuri biocompatibile in bioinginerie Universitatea din Bucureşti

10 Nanomanipularea biomoleculelor cu ajutorul microscopiei de Forta atomica

Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca

11 “Biomedical applications of metal compounds – metallomics”


12Nanoparticule biofunctionale pentru dezvoltarea unor noi metode de imagistica, senzoristica, diagnostic si terapie moleculara in medii biologice (nano-bio-fun)


Parteneriate în domenii prioritare – Selecţie a proiectelor în tehnologiile de vârf


1Componente nanoelectronice în domeniul frecvenţelor înalte bazate pe nanostructuri de carbon pentru comunicaţii şi monitorizarea mediului (NANO-HF)

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Microtehnologii

2 Dezvoltarea mutidisciplinară de roboţi chirurgicali bazaţi pe structuri paralele inovative Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

3 Biochip cu Multi-Alergene realizat prin tehnologia microarrayInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Pentru Microtehnologie

4Sursă de energie miniaturizată pentru electronică portabilă obţinută prin asamblarea 3D a unor micro- şi nanosisteme complexe hibride

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie

5 Creşterea eficienţei conversiei energiei solare în platforme fotovoltaice orientabile

Universitatea Transilvania Braşov

6 Microcentrale electrice inovative, bazate pe resurse regenerabile INCD pentru Inginerie Electrică ICPE-

31


(eolian şi hidraulic), cu extinderea plajei vitezelor de utilizare a fluidelor de lucru, dincolo de limitele uzuale CA

7Tehnologie pentru valorificarea biomasei solide agricole şi forestiere în vederea obţinerii de energie curată şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră

INCD pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare

8 Componente electrotehnice pentru centrale eoliene de putere medie (200-800kw)

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA

9 Sisteme hidraulice adaptive pentru turbine eoliene de mică putere

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi

10Cogenerarea de energie curată prin gazeificarea biomasei

ICTCM SA Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologica pentru Costructii

11 Model numeric şi experimental pentru generator eolian cu pală oscilantă

Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale “Elie Carafoli” Bucureşti

12 Structura energetică hibridă hidro-eoliană. Modelare şi tunning pe staţie pilot

SC pentru Cercetare; Proiectare şi Producţie de Echipamente şi Instalaţii de Automatizare

13

Tehnologie de procesare a deşeurilor periculoase industria aluminiului secundar pentru obţinerea de coagulanţi utilizaţi la purificarea apelor în scopul prevenirii poluării mediului şi a conservării resurselor naturale Universitatea Transilvania Braşov

14Eco-tehnologii de reabilitare şi reabilitare şi reconstrucţie ecologică a perimetrelor miniere afectate de poluare a iazurilor de decantare

INCD pentru Metale şi Resurse Radioactive-Icpmrr

15 Metodă modernă neconvenţională pentru depoluarea microbiană a apelor fenolice în scopul consolidării diversităţii biologice

INCDO-INOE2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca

16 Tehnici şi metodologii inovative de evaluare a riscului de hazard natural (cutremure şi alunecări de teren)

Institutul de Geodinamica al Academiei Romane

17Modelarea impactului metalelor grele asupra acviferelor prin studiul complex al faunei acvatice subterane si monitorizare in sistem GRID

Academia Română - Filiala Cluj-Napoca

18Noi tehnologii ecologice de valorificare energetică a deşeurilor biodegradabile sub forma de gaze combustibile cu aplicare la staţii de epurare mici

INCD pentru Inginerie Electrică CPE-Cercetări Avansate

19Tehnologii avansate de mediu în industria textilă şi sisteme integrate de supraveghere şi prevenire a poluarii apelor reziduale INCD pentru Textile şi Pielărie

20

Model nou inovativ utilizat în fundamentarea ştiinţifică a deciziilor privind protecţia şi reconstrucţia ecologică a zonelor umede şi conservarea ariilor protejate bazat pe modelarea matematică a dinamicii morfohidrografice şi calităţii apei INCD „Delta Dunării” Tulcea

21Parteneriat în scopul sintezei, caracterizării fizico-chimice şi testării activităţii biologice a unor noi tioureide cu potenţială acţiune antiinfecţioasă

UMF „Carol Davila” Bucureşti

22Cercetări multidisciplinare privind sinteza, caracterizarea fizico-chimică şi evaluarea activităţii antimicrobiene a unor noi sulfone cu structură dibenzotiepinică

UMF „Carol Davila” Bucureşti

23 Interacţii bio/non-bio implicate în design-ul ţesuturilor tariUniversitatea Politehnica Bucureşti, Centrul de Cercetare şi Expertizare Materiale Speciale

24Model integrativ de predicţie a stării ganglionului santinelă şi a evoluţiei cancerului mamar sub tratament, prin utilizarea tehnicilor de inteligenţă artificială

Inst. Oncologic Prof. Dr. Alex. Trestioreanu Bucureşti

25Citometria în flux ca metodă de investigaţie celulară în alergoanestezie în scopul reducerii riscului de anafilaxie perianestezică

Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca

26 Sistem intervenţional modern de proiectare şi realizare rapidă a încălţămintei destinată compensarii deficienţelor locomotorii şi

Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi

32


profilaxiei afecţiunilor piciorului

27

Cercetări clinice şi experimentale privind poluanţii organici persistenţi cu funcţie de disruptori endocrini în medii biologice umane şi animale şi implicarea în determinismul insulinorezistenţei/sindromului metabolic

UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca

28 Stabilirea acţiunii şi a efectelor stresprotectoare şi/sau imunostimulatoare ale unor noi materiale biologic active

INCD pentru Electrochimie şi Materie Condensată Timişoara

29Dezvoltarea prin cercetare interdisciplinară a unei noi terapii medicamentoase destinată asigurării neuroprotecţiei în ischemia cerebrală

UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca

30 Reconstrucţia defectelor segmentare osoase prin matrici biomimetice colonizate cu celule osteogenice UMF “Victor Babeş” Timişoara

31 Sistem bioanalitic pentru detecţia reziduurilor de pesticide matrici complexe de aliment

Universitatea Bucureşti

32 Metodologie dielectrică nedistructivă, neinvazivă, comparativă de detectare rapidă a potenţialilor ingredienţi cu factor de risc produsele alimentare

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi

33 Metodologii avansate (instrumentale şi chemometrice) aplicate pentru evaluarea amprentei specifice de calitate şi autenticitate a unor alimente funcţionale.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca

34 Implementarea unor metode performante pentru determinarea reziduurilor de nitraţi, dioxine (dibenzo-p-dioxine policlorurate PCDD) şi furani (dibenzofurani policlorurati PCDF) alimente, în conformitate cu exigenţele UE

Institutul de Bioresurse Alimentare

35 Siguranţa alimentelor: identificarea organismelor modificate genetic şi a proteinelor vegetale

Universitatea Bucureşti

36 Metodologii cu acurateţe înaltă în determinarea reziduurilor şi contaminanţilor produse apicole cu valoare alimentară


37Modelarea matematică a activităţii electrice a neuronilor şi cardiomiocitelor izolate şi în ţesut cu aplicaţii în predicţia aritmiilor şi a răspunsurilor antiaritmice Universitatea Bucureşti

38 Ghidarea creşterii de prelungiri neuronale şi formarea de sinapse cu un tweezer optic multipunct UMF „Carol Davila” Bucureşti

39 Fotosensibilizatori ftalocianinici pentru terapie fotodinamică. Sinteză şi fotofizică

INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei

40Modele şi tehnici morfometrice cu aplicaţii în ameliorarea diagnosticului imagistic în cancere digestive şi evaluarea de noi terapii. Universitatea Politehnica Bucureşti

41

Studii complexe privind alternativele terapeutice (incluzând prototipuri proteice) pentru pacienţii cu tulburări respiratorii în timpul somnului în scopul ameliorării calităţii vieţii şi reintegrării socio-profesionale

Institutul de Pneumoftiziologie „Dr. Marius Nasta” Bucureşti

42Dezvoltarea unui sistem bioinformatic de tip QSAR de modelare a activităţii agenţilor terapeutici antitumorali şi antireumatici în terapii individualizate UMF „Carol Davila” Bucureşti

43Noi metode si tehnici biomagnetometrice de inalta rezolutie pentru investigare si diagnosticare biomedicala

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi

44Tehnologie inovativa de obtinere si prelucrare superficiala a straturilor subtiri metalice prin descarcare electrica Sc „Procomimpex srl” Iaşi

45Materiale fosfatice avansate cu structură vitroasă, dopate cu pământuri rare, utilizate în optoelectronică

INCD pentru Optoelectronică „INOE 2000”

46

Materiale pe bază de calixarene cu proprietăţi de recunoaştere a unor specii ionice şi/sau moleculare de interes biologic şi ecologic

Institutul de Cercetari în Chimie –“Raluca Rîpan” Cluj Napoca

47Elaborarea tehnologiei de separare a izotopului 13C în sistemul CO2 CARBAMAT

INCD pentru Tehniologii Izotopice şi Moleculare

48Cercetari avansate vizand aplicaţii medicale ale tehnologiilor nucleare

INCD pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH

49Fabricarea de materiale polimerice ecologice multifunctionale stabilizate cu antioxidanţi polifenolici plante

INCD pentru Inginerie Electrica (INCDIE ICPE-CA)

33


50

Tehnologii inovative şi ecologice de placare net-shape, cu materiale performante, a pieselor metalice de revoluţie (tip arbore şi bucşă) prin deformare plastică de înaltă precizie la rece S.C. “Presum Proiect” S.A. Iaşi

51

Tehnologie modernă de obţinere a straturilor fosfatate de înaltă porozitate pentru prelucrarea plastică volumică a pieselor industria de automobile

Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” Iaşi

52

Realizarea sistemului etalon primar de radon al României, pentru asigurarea trasabilităţii naţionale şi internaţionale a măsurărilor

INCD pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH

53Materiale peliculogene avansate destinate protejării suprafeţelor metalice şi a mediului înconjurător

Institutul de Cercetări Protecţii Anticorozive Lacuri şi Vopsele

54 Procesare fotonică de bio polimeriINCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei-INCDFLPR

55 Micro/nanomateriale funcţionale inteligenteINCD pentru Inginerie Electrica ICPE-CA

56Nanoparticule multifuncţionale pe baza de siliciu pentru tratamentul cancerului

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie

57

Materiale avansate pentru industria aerospaţială şi de transport: Nanocompozite polimer-fibră de carbon/sticlă ranforsate cu structuri carbonice sau carbură de siliciu

INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei-INCDFLPR

58

Radiometre Miniaturale Neutronice/Gamma cu Corp Solid Destinate Radioprotecţiei, Monitorizării Mediului şi Combaterii Traficului de Substanţe Radioactive Universitatea Piteşti

59Noi tipuri de celule solare flexibile pe bază de compuşi CIS obţinuţi prin electrodepunere

INCD pentru Metale Neferoase şi Rare-IMNR

60Tehnologii laser pentru realizarea in situ a acoperirilor cu sticle ceramice bioactive pentru proteze ortopedice

S.C. METAV Cercetare Dezvoltare S.A.

61Detectori avansaţi pentru rate mari de numărare, electronică front-end asociată şi evaluări de date nucleare

INCD pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” -IFIN-HH

62Biomateriale avansate pe bază de structuri proteice bioactive, nanostructurate dopate cu nanoparticule metalice

INCD pentru Textile şi Pielărie - Sucursala Institutul de Cercetări Pielarie Încălţăminte

63

Proiectarea şi realizarea unui sistem portabil autonom de radioscopie şi tomografie cu raze X Dual Energy cu rezoluţie ridicată dedicat identificării rapide a materialelor explozive în cadrul intervenţiilor antitero

ACCENT PRO 2000 S.R.L.

64

Structuri compozite complexe destinate protecţiei balistice a persoanelor şi echipamentelor militare şi civile, solicitate la impact cu viteze supersonice

Institutul de Cercetari Metalurgice – ICEM SA Bucuresti

65Tehnologii avansate pentru proiectarea şi testarea echipamentelor de navigaţie în medii complexe Agenţia Spaţială Română - ROSA

66Aplicaţii şi servicii noi de navigaţie şi localizare satelitară bazate pe tehnologia wimax Agenţia Spaţială Română - ROSA

67 Metode VORTEX de simulare a curgerilor nestaţionare incompresibile în jurul aripilor

Institutul National de Cercetari Aerospatiale „Elie Carafoli” Bucuresti

68 Sistem inteligent pentru monitorizarea şi controlul activ al structurilor

Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de Mecanica

69

Dezvoltarea de sisteme modulare de alimentare cu energie electrică surse regenerabile a unităţilor militare aflate în teatre de operaţii sau în garnizoană şi a obiectivelor civile zone fără reţea electrică

S.C. ICPE S.A. Bucuresti

70 Balon solar comercial de mare altitudine pentru transportul de echipament ştiinţific

Asociaţia Română Pentru Cosmonautică şi Aeronautică

71Dezvoltarea de noi produse derivate date satelitare adaptate cerinţelor utilizatorilor domeniul gestionării situaţiilor de risc hidro-meteorologic

Administraţia Natională de Meteorologie R.A.

72 Prototip pentru un sistem interactiv de regăsire a informaţiilor geospaţiale Agenţia Spaţială Română - ROSA

73 Cercetări privind implementarea separării magnetice în detoxifierea sângelui uman utilizând particule magnetice suport INCD pentru Fizică Tehnică - IFT Iaşi

34


74Sistem de monitorizare în timp real a siguranţei şi integrităţii structurilor spitalelor de urgenţă şi alarmare în caz de seism. Studiu de caz - Spitalul Sf. Pantelimon

Sc Procetel SA

75 Platformă aeriană multirotor multifunctională cu decolare-aterizare verticala

Universitatea Politehnica Bucuresti- Centrul de Cercetare pentru Aeronautica şi Spatiala-CCAS

76Platforma şi helpcenter de telediagnoză şi teleintervenţie pentru managementul riscului instalaţiilor tehnologice în situaţii de hazard

Universitatea Politehnica Bucuresti

Parteneriate în domenii prioritare - proiecte majore în domenii ale ştiinţei şi tehnologiei de frontieră

Nr crt Titlul proiectului Organizaţia coordonatoare

1 Sistem mobil de monitorizare rapidă a agenţilor biologici şi chimici pentru obiective de importanţă strategică

Centrul de Cercetare Ştiintifică Pentru Apărare NBC şi Ecologie

2 Reţeaua Română de sisteme LIDAR INCD pentru Optoelectronică3 Fundamentarea ştiintifică pentru includerea zonei Cuşma (jud.

Bistriţa-Năsăud) în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca

4 Sistem integrat de securitate bazat pe o platformă aeriană pentru protecţia zonelor critice SC INAV SA

5

Contracararea riscului eroziunii genetice datorat îngustării zestrei ereditare la cultivarurile de măr şi păr şi evitarea vulnerabilităţii acestora la acţiunea agenţilor de stres prin sporirea diversităţii genetice


6 Studiul biochimic complex al modificărilor metabolice la stresul hidric al soiurilor autohtone de grâu Oltenia

Universitatea Craiova

7Decontaminarea microbiană a alimentelor termosensibile cu ajutorul plasmelor pulsate non-termice, în contextul realizării obiectivelor siguranţei alimentare.

Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii

8 Trasabilitatea nutrienţilor şi a noxelor anorganice la viţa de vie, în arealelel viticole consacrate

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj

9Cercetări privind dezvoltarea unui sistem informatizat pentru controlul ambalajelor utilizate în industria alimentară în vederea creşterii siguranţei alimentare a consumatorului

INCD pentru Mecanică Fină Bucureşti

10Generator de aerosoli pentru protecţia plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor conceput şi realizat pe baza tehnologiilor utilizate în industria aeronautică

Institutul de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI

11 Tehnologii cu microunde utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii seminţelor agricole depozitate

Universitatea Oradea

12 Utilizarea biotehnologiilor moleculare în amelioarrea plantelor de cultură de interes economicC

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

13 Tehnologie pentru realizare arii de imunosenzori miniaturizaţi pentru detecţia ierbicidelor

INCD pentru Microtehnologie

14

Cercetări interdisciplinare privind efectul unor principale inputuri potenţial nocive surse tehnologice (fertilizanţi, pesticide) în optimizarea relaţiei sol, plantă, consumator în scopul asigurării calităţii vieţii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca

15 Influenţa microundelor asupra compuşilor bioactivi prezenţi în plantele autohtone

INCD pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare

16Tehnologii inovative de obţinere materiale compozite cu proprietăţi dirijate a lagărelor de alunecare pentru industria auto

SC Institutul de Cercetare Proiectare Tehnologică TEHNOMAG CUG SA

17Tehnologii inovative de obţinere prin pulverizare termică a microstraturilor compozite de tip cermet anticorozive şi antiuzare Universitatea Politehnica Timisoara

18Tehnologii neconvenţionale de înaltă precizie pentru creşterea durabilităţii robinetelor, cu aplicaţii în industria petrolieră Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti

35


19

Diagnosticare vibroacustică in situ la maşini şi echipamente industriale în vederea constituirii unui serviciu de mentenanţă predictivă Universitatea Politehnica Bucureşti

20Materiale multifuncţionale cu efect bioactiv destinate implantologiei

Universitatea Politehnica Bucureşti prin Centrul de Cercetare şi Expertizare Materiale Speciale UPB-CEMS

21

Procesarea de nanostructuri magnetice avansate sub forma de nanoparticule şi nanofluide pe bază de Fe, pentru aplicaţii biomedicale

INCD pentru Fizica Plasmei şi Radiaţiei Bucureşti

22Noi sisteme vitroase telurate şi germanate cu aplicaţii în telecomunicaţii Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

23Ecomateriale obţinute prin iradiere tehnologică cu aplicaţii în domeniul nuclear

INCD pentru Fizica şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei

24Materiale de construcţii inovative eco-prietenoase realizate prin valorificarea deşeurilor rezultate în termocentrale S.C. “Proceda” Cercetare S.R.L.

25Nanomateriale de adaos microaliate pentru îmbinarea materialelor ceramice Universitatea Politehnica Bucuresti

26Sistem de acţionare cu motoare sincrone cu magneţi permanenţi de mare energie, pentru tracţiune electrică urbană

Sc ICPE -Institutul de Cercetari pentru Maşini Electrice SA (ICPE-ME)

27

Materiale noi, compuşi intermetalici, folosite ca ţinte de iradiere pentru sursele gama de iridiu şi cobalt, utilizate în industrie şi medicină

Regia Autonomă Pentru Activităţi Nucleare - Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti

28

Realizarea de noi biomateriale cu structuri colagenice supramoleculare dopate, cu proprietăţi piezoelectrice, de cristale lichide, electrice şi magnetice, utilizate în bioinginerie

INCD pentru Textile şi Pielărie - Sucursala Institutul de Cercetari Pielărie Încalţăminte

29Serviciu bazat pe informaţii satelitare pentru gestiunea situaţiilor de urgenţă Agenţia Spaţială Română

30 Sisteme de supraveghere şi recunoaştere IMINT/UAV Sc INAV SA

Inovare - Proiecte de înaltă tehnologie


1 Dezvoltarea fabricaţiei de implanturi stomatologice pe baza de oxid de zirconiu S. C. TEHNOMEDIMPEX SRL

2 Tehnologii avansate de securizare a mărcilor holografice, Echipament cu sursă de lumină policromatică cu bandă largă pentru investigaţii criminalistice

S. C. OPTOELECTRONICA 2001 S.A.

3 Sistem optoelectronic modular de avertizare, mascare şi protecţie împotriva armamentului dirijat prin radiaţie electromagnetică

S. C. OPTOELECTRONICA 2001 S.A.

Inovare - Proiecte în domenii de frontieră


1 Web SCADA dedicat centralelor hidroelectrice S. C. ROKURA SRL2 Materiale termoelectrice sub formă de fire nanometrice pentru

aplicaţii medicale în microtermocuple şi micro-coolere S. C. MICROELECTRONICA S. A3 Tehnologie de manufacturare rapidă pentru soluţii optice integrate,

orientate pe client, prin dezvoltarea şi procesarea nanomaterialelor S. C. MICROELECTRONICA S. A4 Fitopreparate cu rol in contracararea unor dezechilibre metabolice S. C. PLANTAVOREL S. A

36


37

anexa la decizia ancs nr… pn ii... · web viewcorespunzător, categoriile de rezultate cele mai...

Documents