anexa 1 raport de evaluare ex-post a politicii de sprijin acordat

Anexa 1 Raport de Evaluare Ex-Post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006

Iulie 2008

Evaluarea Ex-Post a Politicii de Sprijin acordat

producatorilor agricoli din sectoarele vegetal si zootehnic pentru anul 2006 PHARE RO 2005/017-553.05.03

2

Lista acronimelor

Echipa Proiectului

Lider de echipă LEExpert cheie EC

Altele

Evaluare Intermediara EIMinisterul Economiei si Finanţelor MEFMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Agenţia Naţionala de Consultanta Agricola

MADR DADR APIA

ANCAAutoritate Locala ATPrimăria PRegiune de dezvoltare RDConsiliu Local CLPlan de dezvoltare regionala PDRTermeni de referinţa TR Uniunea Europeana UEComisia Europeana CEFonduri Structurale FSAutoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ACISOrganizaţie Neguvernamentala ONGOficiul de Plaţi si Contractare Phare OPCPStudiu de Fezabilitate SFProiect Tehnic PTUnitatea Centrala de Evaluare UCE



3

Cuprins SUMAR EXECUTIV ..................................................................................................................................................... 5 1. INTRODUCERE .................................................................................................................................................. 9

1.1. OBIECTIVELE EVALUĂRII ............................................................................................................................... 9 1.2. SITUAŢIA ACTUALĂ ..................................................................................................................................... 10 1.3. SITUAŢIA ACTUALĂ A SECTORULUI AGRICOL DIN ROMÂNIA ...................................................................... 15 1.4. CONTEXTUL EVALUĂRII............................................................................................................................... 18

2. METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................................................ 20 2.1 MODUL DE ABORDARE ŞI PREZENTAREA GENERALĂ A METODOLOGIEI ...................................................... 20

2.1.1. Abordare ..................................................................................................................................................... 20 2.1.2. Obiectivul şi domeniile de evaluat ............................................................................................................. 20 2.1.3. Criteriile şi întrebările de evaluare ........................................................................................................... 21 2.1.4. Tehnici şi instrumente de evaluare............................................................................................................. 22 2.1.5. Etapele evaluării......................................................................................................................................... 25

3. PRINCIPALELE CONSTATĂRI........................................................................................................................ 29 3.1. ANALIZA SUBVENŢIILOR PE REGIUNI ŞI PE CATEGORII DE SUBVENŢII ......................................................... 29

3.1.1. Subvenţii alocate sectorului vegetal ...................................................................................................... 29 3.1.2. Subvenţii alocate sectorului zootehnic .................................................................................................. 31 3.1.3. Analiza subvenţiilor acordate producătorilor agricoli pe regiunile de dezvoltare, în anul 2006...... 32

3.2. EVALUAREA EX POST A POLITICII DE SPRIJIN .............................................................................................. 35 3.2.1. Analiza răspunsurilor la chestionare......................................................................................................... 35 3.2.2. Analiza răspunsurilor la chestionarele destinate beneficiarilor direcţi ................................................... 35 3.2.3. Analiza răspunsurilor pe tipuri de subvenţii ............................................................................................. 39

3.3. ANALIZA RELEVANŢEI, EFICACITĂŢII, EFICIENŢEI ŞI DURABILITĂŢII "POLITICII DE SPRIJIN ACORDAT PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN SECTOARELE VEGETAL ŞI ZOOTEHNIC PENTRU ANUL 2006"................................. 49

3.3.1. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Zootehnic................................................................. 49 3.3.2. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Vegetal..................................................................... 51 3.3.3. Relevanţa în raport cu politicile publice în domeniul agriculturii............................................................ 54

4. PRINCIPALELE CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.................................................................................. 56 4.1. CONCLUZII ................................................................................................................................................... 56 4.2. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................................ 57

5. ANEXE................................................................................................................................................................. 59

Lista Tabelelor Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006 .................................................................10 Tabelul 2: Exploataţiile agricole care utilizează suprafeţe agricole şi sau deţin animale, după statutul juridic al acestora, în anul 2005........................................................................................16 Tabelul 3: Structura suprafeţei totale pe regiuni, la sfârşitul anului 2005 ...................................16 Tabelul 4: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)..17 Tabelul 5: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)..17 Tabelul 6: Schemele de sprijin derulate în anul 2006………………………………………… 23 Tabelul 7: Situaţia chestionărilor pe tip de subvenţii…………………………………………. 23 Tabelul 8: Schemele de sprijin derulate în anul 2006 ………………………………………….24 Tabelul 9: Etapele evaluării ……………………………………………………………………25 Tabelul 10: Evaluare încrucişată ………………………………………………………………27 Tabelul 11: Structura sprijinului financiar acordat sectorul vegetal, în anul 2006 …………….29 Tabelul 12: Structura sprijinului pe culturi acordat în anul 2006 ………………………………30



5

Sumar executiv În anul 2006, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a continuat procesul de susţinere a sectorului agricol din România prin "Politica de sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic" În acest scop au fost alocate din bugetul Ministerului Agriculturii resurse financiare cu destinaţii precise:

Suma de 138.664.934,8 lei, reprezentând sprijinul direct al statului, pe suprafaţă, acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat şi/sau exploatat culturi în primăvara anului 2006;

Suma de 321.950.661 lei reprezentând sprijinul de 150 lei/ha acordat producătorilor agricoli, sub formă de bonuri valorice, pentru achiziţionarea de seminţe, îngrăşăminte chimice şi pesticide pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006 în baza O.U.G. nr.65/2006. De acest sprijin au beneficiat aproximativ 1.800.000 producători agricoli.

Constatări: Relevanţă

C1: Populaţia rurală: 46,6% din populaţia totală iar venitul în mediul rural pe cap de locuitor este cu 27% mai mic decât în mediul urban.

C2: Sectorul agricol din România este caracterizat printr-un grad mare fragmentare, un nivel tehnologic general scăzut, dependent într-o proporţie foarte mare de factorii climatici;

C3: Producătorii români – atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul zootehnic – se confruntă cu o competiţie extrem de puternică din partea producătorilor europeni, producători care beneficiază de subvenţii semnificativ mai mari decât cei români. Eficacitate

C1: Sumele alocate au fost cheltuite în proporţie de 99,1% pentru sectorul zootehnic1;

C2: Sumele au fost absorbite în interiorul perioadei planificate.

C3: Potrivit analizei chestionarelor, interviuri cu reprezentanţii MADR şi DADR, sprijinul financiar acordat în anul 2006 nu a urmărit, în mare măsură, creşterea eficienţei producţiei agricole, ci s-a axat în principal pe supravieţuirea producătorilor agricoli şi asigurarea cotelor pe care România s-a angajat să le producă; Cu toate că au urmărit şi alte obiective care să conducă la obţinerea unei eficienţe în sector, acestea au fost atinse într-o mică măsură (dezvoltarea producţiei agricole, creşterea calităţii producţiei etc.); Eficienţă

C1: Eficienţa alocării subvenţiilor pentru sectoarele vegetal şi zootehnic nu a fost urmărită la nivel de Minister (nici in anul 2006 şi nici în anii anteriori);

C2: Sprijinul financiar a reprezentat aproximativ 15% din cheltuieli efectuate de producători Utilitate

C1: Efectele subvenţiei au fost considerate satisfăcătoare de cea mai mare parte a beneficiarilor direcţi; Reprezentanţii MADR consideră că aceste subvenţii susţin în mică măsură dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi alinierea acestuia la noile standarde impuse de UE;

C2: Pentru unele categorii de subvenţii, nu se poate discuta despre o utilitate imediată (efectele se văd după 2-3 ani)

1 Sursa: Termenii de referinţă

Durabilitate

C1: Majoritatea producătorilor agricoli, beneficiari ai Politicii de sprijin financiar în anul 2006, au obţinut constant aceste subvenţii (2003, 2004, 2005, 2007); ceea ce face dificil de estimat menţinerea efectelor în absenţa finanţării. Managementul Implementării

C1: Mediatizarea subvenţiei s-a realizat în primul rând prin Direcţia agricolă, Monitorul Oficial, Registrul Agricol, dar şi prin alte forme mediatice: presă, APIA, mai puţin de către MADR);

C2: Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost corespunzătoare ;

C3: La depunerea cererii, nu au fost identificate probleme speciale; au existat, totuşi, într-o proporţie mai mică unele disfuncţionalităţi: implicarea scăzută a personalului din administraţie , birocraţie excesivă;

C4: Asistenţa din partea instituţiilor implicate în derularea subvenţiei a fost relativ bună, majoritatea beneficiarilor fiind sprijiniţi în acest sens,

C5: Promptitudinea cu care s-a răspuns la solicitări a fost bună;

C6: Completarea documentaţiei s-a făcut în scris de către toţi beneficiarii sprijinului financiar;

C7: După depunerea cererii de subvenţie nu au fost probleme deosebite; totuşi, punctual au existat anumite disfuncţii legate de măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei;

C8: Subvenţia a fost primită cu întârziere; dintre cauze putem enumera: lipsa banilor în bugetul MADR, disfuncţii la Minister, birocraţie excesivă; Concluzii: Relevanţă:

C1: Politica de sprijin a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă vizat prin intervenţie – producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic. Sprijinul financiar a furnizat mijloace de compensare a unor necesităţi reale şi acute ale beneficiarilor potenţiali.

C2: Nevoile grupului ţintă au fost determinate la nivel naţional şi – drept urmare aplicate în mod egal pe teritoriul ţării.

C3: Politica de sprijin a fost aliniată priorităţilor stabilite prin diversele documente strategice relevante: politici, strategii, programe.

C4: Politica de sprijin pentru producătorii agricoli este în concordanţă cu principiile de sprijinire producătorilor din Politica Agricolă Comună, dar într-o abordare diferită a acordării acestui ajutor. Eficacitate:

C1: Implementarea Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli şi-a atins obiectivul declarat – acela de a veni în sprijinul producătorilor din domeniul vegetal şi zootehnic.

C2: Întrucât obiectivului principal nu i-au fost asociaţi indicatori cuantificabili, nu se poate stabili măsura în care acest obiectiv a fost atins.

C3: Obiectivul schemei de finanţare nu a fost detaliat în obiective concrete relevante pentru sectorul agricol cum ar fi creşterea efectivelor, calitatea producţiei, investiţii în modernizarea agriculturii etc.

C4: Suma alocată a fost cheltuită aproape integral, ceea ce indică o bună corelare între alocare şi capacitatea de absorbţie de astfel de subvenţii. Eficienţa:

C1: Subvenţiile acordate au fost calculate la un prag raţional, evitându-se în cazul tuturor tipurilor de subvenţii risipa de resurse; mai mult nivelul acestora a fost mult sub nivelul unor subvenţii similare acordate în Uniunea Europeană.



7

Utilitate:

C1: Efectele schemei de sprijin au fost calificate de cea mai mare parte dintre beneficiarii direcţi drept satisfăcătoare, ceea ce demonstrează utilitatea schemei. Ele au asigurat cel puţin stabilizarea veniturilor beneficiarilor pe termen scurt.

C2: Ca urmare a subvenţiei, dar nu exclusiv, sectorul zootehnic a cunoscut o revenire importantă2; astfel, sectorul avicol a răspuns cel mai bine la susţinerea financiară acordată, fapt ce s-a resimţit în îmbunătăţirea calităţii producţiei obţinute şi ameliorarea efectivelor;

C3: Efectul a fost mult mai important pentru exploataţiile agricole mari decât pentru micile ferme. Durabilitate:

C1: Rezultatele şi impactul produs de acordarea subvenţiei la nivelul grupului ţintă se susţin pe termen scurt.

C2: Continuitatea acordării sprijinului pentru producătorii agricoli fiind asigurată pe termen mediu, se poate trage concluzia că impactul schemei este asigurat cel puţin pe termen mediu. Managementul implementării:

C1: Schema a fost implementată în întregime şi în termenele prevăzute; puţinele întârzieri înregistrate s-au datorat lipsei temporare a resurselor financiare în bugetul ministerului.

C2: Schema a fost implementată în mod transparent, asigurându-se un acces nediscriminat la sprijinul financiar.

C3: Documentaţia a fost stufoasă, dar uşor de completat; totuşi erorile în completarea documentaţiei şi cererile de subvenţii peste limita cuvenită din partea beneficiarilor au reprezentat principala sursă de respingere a cererilor.

C4. Criteriile de aplicaţie au fost clare, iar producătorii au fost bine informaţi.

C5. Au existat cazuri când normele de reglementare au apărut după efectuarea lucrărilor agricole pe care le viza subvenţia, iar aplicarea nu s-a putut face retroactiv.

C6: În anul 2006, structurile MADR erau încă în etapa de stabilizare - consolidare ţinând cont de noua etapă de integrarea a României în UE;

Recomandări Recomandări vizând elaborarea politicilor de sprijin :

R1: Schema de sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic trebuie să continue într-o formă îmbunătăţită.

R2: Pentru îmbunătăţirea relevanţei schemelor de sprijin viitoare este necesară investigarea extrem de detaliată şi sistematică a nevoilor producătorilor agricoli, într-o abordare cât mai segmentată a acestora, după criterii cum ar fi: diferenţierea sprijinului în funcţie de zonarea culturilor, în funcţie de potenţialul zonei, astfel încât producătorii care obţin producţii inferioare din cauza zonei de cultură inferioară să fie susţinuţi financiar mai substanţial; stimularea diferenţiată faţă de suprafaţa înfiinţată.

R3: Nevoile trebuie determinate în raport cu obiectivele de creştere a productivităţii muncii şi a competitivităţii exploataţiilor agricole.

R4. Stabilirea clară a unor sectoare agricole ce trebuie susţinute în funcţie de potenţialul de piaţă pe termen lung pe care îl prezintă şi direcţionarea subvenţiilor cu precădere către aceste sectoare.

R5: Schemelor de sprijin trebuie să li se asocieze obiective cuantificabile şi indicatori clari de măsurare – conform cerinţelor SMART; pentru măsurare trebuie stabilite mecanisme şi instrumente de monitorizare, care să producă informaţiile necesare ajustării în timp util a procesului de subvenţionare în funcţie de necesităţi. O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii şi măsurării indicatorilor de eficienţă şi de impact.

2 În acest sector, există extreme foarte mari: 70% din ferme sunt pentru autoconsum, dar, în acelaşi timp există şi ferme de mărime mare, specializate; România, la acest capitol - zootehnie - deţine locul 4 în lume şi locul 3 în Europa (la pui de carne).



8

R6: Elaborarea din timp a normelor şi hotărârilor legislative care fundamentează politica de sprijin a sectorului agricol;

R7: simplificarea procedurilor operative şi de aplicare pentru subvenţii; simplificarea documentelor de aplicare.

R8: Abordarea şi nivelurile de subvenţie trebuie corelate cu principiile aferente Politicii Agricole Comune şi trebuie să se încadreze în nivelurile agreate la nivelul Uniunii Europene.

Recomandări vizând implementarea politicilor de sprijin : R1: Îmbunătăţirea sistemului de popularizare a schemelor de subvenţii prin adaptarea la cerinţele producătorilor în noile condiţii de piaţă unică; ANCA şi APIA trebuie să fie mai eficiente în informarea şi consilierea producătorilor agricoli, atât în ceea ce priveşte cerinţele tehnice de producţie, cât şi financiare;

R2: Consolidarea instituţională a tuturor instituţiilor implicate atât în faza de elaborare a politicilor cât şi a implementării acestora; dezvoltarea sistemelor, mecanismelor şi procedurilor de lucru în paralel cu dezvoltarea competenţelor specifice ale personalului implicat

R3: Implementarea unor sisteme de evidenţă precisă a datelor referitoare la beneficiarii de subvenţii, a suprafeţelor agricole/ efective de animale etc. deţinute de aceştia, a sumelor cheltuite pentru susţinerea sectorului agricol, dar şi a efectelor produse de acestea (urmărirea atentă a rezultatelor obţinute);

R4: Acordarea unui avans din suma totală obţinută ca subvenţie în limita posibilităţilor bugetare;

R5: Îmbunătăţirea managementului financiar, astfel încât să fie asigurate resursele financiare înainte de începerea lucrărilor agricole ce se subvenţionează şi pentru evitarea întârzierilor la plată ca urmare a întârzierii procesării solicitărilor.



9

1. Introducere

1.1. Obiectivele evaluării Prezentul Raport reprezintă Evaluarea Ex-Post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006.

Raportul de evaluare este realizat în cadrul unui proiect susţinut de Uniunea Europeană în conformitate cu Memorandumul de Finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeana pentru Programul PHARE Naţional 2005 – PHARE /2005/017-553.05.03 „Implementarea Strategiei Naţionale de Evaluare”, componenta „Facilitatea de Evaluare”.

Conform Termenilor de Referinţă, scopul general al proiectului este să furnizeze asistenţă tehnică referitor la evaluarea ex-post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006 şi de a îmbunătăţi procesul de luarea a deciziilor în ceea ce priveşte intervenţiile publice în cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În acelaşi timp, vor fi promovate bune practici privind evaluarea proiectelor, precum şi utilizarea evaluării pentru îmbunătăţirea impactului şi utilităţii intervenţiilor publice.

Consultantul asigură, pe lângă concluziile şi recomandările specifice unei evaluări, o experienţă de învăţare pentru personalul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi un exemplu de bună practică pentru autorităţile publice locale în evaluarea intervenţiilor publice. Obiectivul general al proiectului este de a creşte relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea intervenţiilor finanţate din fonduri publice, atât de la Uniunea Europeană, cât şi de la bugetul naţional (la nivel central şi local). Obiectivele specifice ale acestui contract sunt următoarele:

Obiectivul specific 1 – de a realiza o evaluare ex-post a proceselor de management şi a factorilor care au influenţat implementarea politicilor de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006, astfel încât, în urma implementării recomandărilor evaluatorilor, să fie îmbunătăţite relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea viitoarelor intervenţii de acelaşi gen.

Obiectivul specific 2 – de a realiza transferul de expertiză în domeniul evaluării de la expertul internaţional către experţii locali angajaţi în acest contract.

Pentru a se obţine rezultatele propuse se preconizează creşterea capacităţii decidenţilor publici în planificarea şi monitorizarea implementării evaluărilor desfăşurate de evaluatorii externi în vederea sporirii impactului pe termen-lung, în special prin:

• Conştientizarea cu privire la utilitatea evaluării în general şi a celei ex-post în special; Utilizarea evaluărilor pentru îmbunătăţirea programării, planificării şi gestionării intervenţiilor la nivelul agenţiilor de stat şi instituţiilor publice româneşti;

• Creşterea capacităţii de evaluare în România.

În final, factorii de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor conştientiza utilitatea evaluărilor şi capacitatea de a planifica, a contracta şi a monitoriza sistematic o evaluare (desfăşurată de evaluatori externi independenţi), aceştia fiind capabili să verifice calitatea raportului de evaluare şi să urmărească implementarea recomandărilor în mediul profesional .

1.2. Situaţia actuală Schemele de sprijin financiar aferente anului 2006 au fost administrate în conformitate cu normele metodologice de aplicare pentru fiecare schemă de sprijin în parte. Elaborarea procedurilor interne pentru sprijinul acordat de la bugetul de stat, referitoare la primirea, controlul administrativ şi autorizarea cererilor de sprijin financiar s-a realizat începând cu anul 2008 conform articolului 14-1 al OMADR nr. 65/2008, modificat şi completat de Ordinul nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate.

Sprijinul financiar aferent anului 2006 a fost derulat cu dotarea tehnică existentă la acea dată şi toate informaţiile se află pe suport de hârtie la cele 42 de centre judeţene ale APIA – Serviciul de examinare cereri de ajutor şi măsuri de piaţă şi intervenţie prin care s-au derulat, precum şi la Direcţia Economică – Biroul de plăţi din cadrul APIA Centrale. Tabelul 1. Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Baza Legală Schema de Finanţare Nr. Beneficiari OUG 65/2006 Sprijin pentru culturi de toamnă 5676OG 45/2006 Sprijin pentru cei care deţin suprafeţe în zona montană 28OUG 20/2006 Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal 2504

HG 768/2006 Sprijin pentru înfiinţarea de plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi 40

HG 600/2006 Sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură 45HG 1268/2006 Sprijin pt. producătorii de legume şi fructe destinate prelucrării industriale 126HG 1238/2004 Sprijin pentru producţia internă de seminţe certificate oficial 79

HG1100/2006 Sprijin pentru producătorii agricoli pt. comercializarea legumelor şi fructelor 17

HG 1853/2005 Sprijin pt. producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol 1548HG 1211/2005 Sprijin pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală 30

HG74/2003 Sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare a deşeurilor de origine animală 3001

Total: 13094Sursa: MADR; APIA, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat şi Subvenţii de la Bugetul Naţional (Adresa nr. 567/06.05.2008).

De asemenea, putem menţiona că sprijinul financiar acordat în conformitate cu OUG 65/2006, OG 45/2006 şi OUG 20/2006 a constat în atribuirea gratuită de bonuri valorice, numărul beneficiarilor din tabelul de mai sus reprezentând furnizorii de materii prime şi materiale care au depus spre decontare centralizatoarele facturilor emise în baza bonurilor valorice.

Plăţile aferente sprijinului financiar au fost efectuate conform prevederilor actelor normative după alimentarea contului de subvenţii al APIA de către Ministerul Economiei şi Finanţelor.



11

Sursa: MADR; APIA, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat si Subvenţii de la Bugetul Naţional

Sprijinul financiar de la bugetul de stat s-a acordat, în anul 2006, pentru sectorul zootehnic şi sectorul vegetal, astfel: Sinteza legislativă aferentă sprijinului acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic, cu finanţare de la bugetul de stat, în anul 2006 – scheme de subvenţii pentru care s-au primit răspunsuri la chestionarele şi/sau ghidurile de interviu care au fost aplicate intervievaţilor, în vederea evaluării politicii de sprijin: Tabelul 2. Sinteza legislativă

Ordonanţa de Urgenţă nr. 20 din 2/03/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în anul 2006

1.

• Beneficiarii sprijinului direct: producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, care înfiinţează şi/sau exploatează culturile prevăzute în anexa 1 a Ordonanţei: proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi în participaţiune, societăţi agricole (L36/1991), societăţi comerciale (L31/1990), cooperative agricole (L566/2004), unităţi de învăţământ agricol şi/sau silvic, institute şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă, societăţi naţionale, unităţi de cult şi penitenciare.

• Destinaţia sprijinului: procurare de seminţe, material săditor, îngrăşăminte chimice, pesticide, motorină, folie de PE, apă pentru irigat.

• Sprijin acordat diferenţiat, în una sau în două etape, sub formă de bonuri valorice şi/sau plata directă în lei. • Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 126.892.083 lei. • Număr total de beneficiari : 2504* Ordonanţa de Urgenţă nr. 65 din 13/09/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006

2.

• Ordonanţa prevede acordarea unui sprijin financiar în valoare de 150 lei/ha producătorilor agricoli care înfiinţează culturi în toamna anului 2006, sub formă de bonuri valorice nominale.

• Beneficiarii sprijinului financiar: producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice care deţin sau exploatează terenuri arabile în calitate de proprietari, concesionari, asociaţi în participaţiune, societăţi agricole (L36/1991), societăţi comerciale cu profil agricol (L31/1990), cooperative agricole (L566/2004), unităţi de învăţământ agricol şi/sau silvic, institute şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă, societăţi naţionale, unităţi de cult şi penitenciare.

• Destinaţia sprijinului financiar: achiziţia de seminţe şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide. • Termenul limită de utilizare a bonurilor valorice: 15 decembrie 2006. • Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 172.717.682,62 lei.

Sprijinul acordat agricultorilor pe tipuri de subventii

43.3

0.2 0.3 0.3 1.0 0.6 0.111.8

0.2

22.9

19.1

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

OUG nr.6

5_20

06

OG 45_

2006

OUG 20_

2006

HG 76

8_20

06

HG 60

0_20

06

HG 12

68_2

006

HG 12

38_2

004

HG11

00_2

006

HG 18

53_2

005

HG 12

11_2

005

HG74

_200

3

%



12

• Număr total de beneficiari : 5676* HG nr. 1238/2004 din 5/08/2004 pentru stabilirea speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe, certificată oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din toamna anului 2004, primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru aprobarea normelor metodologice

HG nr. 1037/2005 din 8/09/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.238/2004 pentru stabilirea speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe, certificată oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din toamna anului 2004, primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru aprobarea normelor metodologice

3.

• Beneficiarii ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe certificată oficial sunt agenţii economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi pentru producerea de seminţe, care produc sămânţă în baza unui contract şi/sau a unei declaraţii de multiplicare, înregistrate la autoritatea desemnată în condiţiile legii şi care:

- comercializează sămânţă, în vederea însămânţării, societăţilor comerciale cu profil agricol, societăţilor agricole, asociaţiilor agricole fără personalitate juridică, producătorilor agricoli individuali, precum şi altor proprietari şi deţinători legali de terenuri agricole;

- utilizează sămânţă pentru însămânţare proprie în vederea multiplicării şi/sau pentru producţia de consum..

• În anexa nr. 1 a HG 1037/2005 sunt prevăzute sumele fixe reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele certificate oficial, din producţia internă, vândute şi/sau utilizate pentru însămânţare în campania agricolă din primăvara anului 2006, pe specii sau grupe de specii.

• Valoarea totală a sprijinului financiar alocat pentru seminţele certificate oficial ca sămânţă de prebază, bază sau certificată, din producţia internă, vândute şi/sau utilizate pentru însămânţare în campania agricolă din primăvara anului 2006: 19,2 milioane lei.

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 8.186.846,2 lei. • Număr total de beneficiari : 79

HG nr. 1268/2006 din 13/09/2006 privind sprijinul financiar care se acordă producătorilor agricoli în 2006 pentru anumite cantităţi de legume şi fructe proaspete destinate prelucrării industriale, cuantumul sprijinului financiar, sumele alocate pentru fiecare produs, precum şi pentru modificarea şi completarea HG.1.205/2004 privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor agricoli pentru legume şi fructe proaspete destinate prelucrării industriale

4.

• Valoarea totală a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli, persoane fizice şi juridice: 7.000 mii lei. • Cantităţile de legume şi fructe proaspete sunt destinate prelucrării industriale (legume destinate producerii de

conserve de legume, pastă de tomate, bulion, roşii în bulion, legume, legume deshidratate, congelate; fructe destinate producerii de conserve de fructe, sucuri, magiun, fructe uscate şi congelate).

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 7.100.183,47 lei. • Număr total de beneficiari : 126* HG nr. 768 din 14/06/2006 acordarea în anul 2006 a sprijinului financiar pentru înfiinţarea de plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi

5.

• Beneficiarii sprijinului financiar: producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, organizaţi în exploataţii agricole care deţin sau administrează exploataţii agricole comerciale, pentru înfiinţarea de plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi.

• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi de vin, admise în cultură, este de 5.540 lei (RON)/ha.

• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu specii seminţoase - măr, păr - este de 1.998 lei (RON)/ha şi cu specii sâmburoase - cais, piersic, prun, vişin, migdal şi nuc - este de 989 lei (RON)/ha.

• Sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi este de 1.133 lei (RON)/ha. • Suprafeţele minime eligibile pentru care se acordă sprijin financiar sunt:

- viţă-de-vie - de la 1 ha inclusiv; - pomi fructiferi - de la 1 ha inclusiv; - arbuşti fructiferi - de la 0,3 ha inclusiv.

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 20.402.047,12 lei.



13

• Număr total de beneficiari : 40* HG nr. 600/2006 din 10/05/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor de legume de seră şi ciuperci de cultură, în anul 2006

6.

• Beneficiarii acestui tip de sprijin: producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, organizaţi în exploataţii agricole care deţin sau administrează sere încălzite şi ciupercării în spaţii climatizate şi care valorifică produsele în conformitate cu standardele de comercializare în vigoare, în scopul stimulării producţiei şi a calităţii acesteia.

• Sprijinul se acordă direct pe produs, şi anume 600 lei/tonă - la legumele de seră şi 800 lei/tonă la ciuperci de cultură; cuantumul total al sprijinului acordat este de 10.000 lei, în 2006.

• Beneficiarii sprijinului direct al statului pe produs trebuie să facă dovada că au consumat şi plătit furnizorilor energie termică sau au consumat şi plătit gaz metan, energie electrică ori combustibili de orice tip utilizaţi în centrale proprii pentru producerea energiei termice.

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 21.467.679,68 lei. • Număr total de beneficiari : 45* Hotărâre nr. 786/2005 din 14/07/2005 , publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 03/08/2005, privind sprijinul direct al statului care se acordă pentru producţia de tutun brut, în anul 2005, în scopul creşterii producţiei şi a calităţii tutunului

7.

• Beneficiarii sprijinului direct: producătorii de tutun, persoane fizice sau juridice, în scopul creşterii producţiei şi a calităţii tutunului.

• Sprijinul direct al statului se acordă producătorilor agricoli de tutun care cultivă, în baza contractului de vânzare-cumpărare a tutunului încheiat cu unităţile prim-procesatoare, şi fac dovada suprafeţelor plantate că sunt înregistrate în registrul agricol, iar în cazul persoanelor juridice, în registrul exploataţiilor agricole.

• Sprijinul direct al statului se acordat sub formă de primă • Suma aferentă plăţii sprijinului financiar în anul 2005 este de 262.910.000 lei (RON) • Număr total de beneficiari ** HG nr. 1853 din 22/12/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, pentru anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol

8.

• Beneficiarii subvenţiilor: producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, înscrise în Registrul agricol sau care deţin/administrează amenajări piscicole pentru producerea de peşte de consum, înregistraţi în Registrul unităţilor de producţie din acvacultură.

• Subvenţii acordate pentru următoarele grupuri-ţintă: crescătorii de bovine: beneficiază de o subvenţie de 700 lei pentru tineretul bovin mascul, în greutate minimă

de 450 kg/cap: − livrat în 2006 la abatoare autorizate şi la unităţi de procesare a cărnii autorizate sanitar-veterinar; − abatorizat în regim de prestare de servicii; − abatorizat în abatoare proprii, autorizate;

crescătorii de vaci de lapte şi/sau bivoliţe: − primă anuală acordată pe cap de vacă mediu furajată, diferenţiată în funcţie de producţia fizică de lapte

livrată; − primă lunară pentru laptele livrat care îndeplineşte cerinţele standardului de calitate al UE; − primă acordată lunar ptr. laptele livrat care îndeplineşte cerinţele „Programului de acţiuni ptr.

îmbunătăţirea calităţii şi salubrităţii laptelui materie primă” crescătorii de porcine; crescătorii de ovine şi caprine; crescătorii de păsări; deţinătorii de familii de albine;

crescătorii de viermi de mătase; producătorii din acvacultură. • Subvenţii acordate pentru (ORDIN nr. 94 din 14 februarie 2006 ptr. aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a HG 1853/2005): − crescătorii de vaci de lapte şi/sau bivoliţe (în sistem clasic şi ecologic) - pentru efectivul care fată şi/sau

pentru împlinirea vârstei de 6 luni a produsului obţinut; − crescătorii de bovine (persoane fizice şi juridice) – ptr. tineretul bovin mascul livrat la abatoare autorizate

sanitar-veterinar, la o greutate minimă de 450 kg/cap; persoane fizice şi juridice care livrează tineret bovin mascul la unităţi de procesare a cărnii, autorizate sanitar-veterinar; persoane juridice care abatorizează tineret bovin mascul în abatoare proprii şi în regim de prestare de servicii;

− crescătorii de vaci de lapte/bivoliţe, pentru laptele livrat la procesare; − crescătorii de porcine (persoane fizice şi juridice), pentru porcii în greutate vie de la 90 la 120 kg livraţi la

abatoare autorizate sanitar-veterinar; persoanele juridice care abatorizează porci în abatoarele proprii şi în regim de prestare de servicii; pentru porcii obţinuţi de crescătorii de porcine în conf. cu prevederile OG



14

34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001; − producătorii agricoli crescători de ovine şi caprine (în sistem clasic şi ecologic); − producătorii agricoli (persoane fizice şi juridice) care livrează pui broiler la abatoare autorizate sanitar-

veterinar; persoane juridice care abatorizează pui broiler în abatoare proprii şi în regim de prestare de servicii;

− producătorii agricoli crescători de albine care deţin familii de albine, produc şi procesează miere în unităţi proprii (în sistem clasic şi ecologic);

− producătorii agricoli crescători de viermi de mătase (ptr. ouă de viermi de mătase) − producătorii din acvacultură (ptr. peşte de consum).

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 440.795.443,57 lei. • Număr total de beneficiari : 1548* HG nr. 1415 din 10/09/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor

9.

• Beneficiarii subvenţiei: persoanele juridice şi persoanele fizice proprietare de animale, în cazul în care animalele sunt deţinute cu respectarea normelor legale în vigoare cu referire la declararea şi înregistrarea obligatorie în registrul agricol, care au suferit pagube în cazul aplicării acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile prevăzute în lista aprobată de minister.

• Subvenţii acordate pentru: − despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în afara celor cuvenite prin asigurări şi

a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise în caz de lichidare rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, ce implică tăierea sau uciderea acestora.

− despăgubirile se acordă în baza documentaţiei întocmite de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, avizată de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală.

• Număr total de beneficiari *** HG nr. 1211 din 5/10/2005 privind sprijinul direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală

10.

• Beneficiarii sprijinului: concesionarii activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, activitate publică de interes naţional, precum şi persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de neutralizare a deşeurilor de origine animală în unităţile proprii prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală

• Nivelul sprijinului este stabilit pe categorii de deşeuri de origine animală şi în funcţie de provenienţa acestora. • Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 1.135.314,81 lei. • Număr total de beneficiari : 30*

HG nr. 74 din 23/01/2003 pentru stabilirea nivelului subvenţionării primelor de asigurare acordate producătorilor agricoli HG 807 din 14/07/2005 privind modificarea unor acte normative în domeniul agriculturii

11.

• Beneficiază de subvenţionarea primelor de asigurare producătorii agricoli care îşi asigură culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii la societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare agreate de MADR şi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

• Nivelul de subvenţionare a primelor de asigurare este de 50% din valoarea acestora, pentru toate societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare agreate.

• Culturile agricole şi speciile de animale, păsări, familii de albine şi peşti pentru care se subvenţionează primele de asigurare sunt nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, în conformitate cu art. 6 lit. b) din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură.

• La încheierea contractului cu societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare agreate, producătorii agricoli vor achita 50% din valoarea primelor de asigurare pentru culturile şi speciile de animale, păsări, familii de albine şi peşti pentru care se subvenţionează primele de asigurare şi vor prezenta o adeverinţă de la primărie, din care să rezulte îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 19 lit. a) şi b) din Legea nr. 381/2002, cu modificările ulterioare.

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 23.192,43 lei. • Număr total de beneficiari : 3001*



15

Ordonanţă nr. 45 din 16/08/2006 privind acordarea unor facilităţi financiare producătorilor agricoli care deţin suprafeţe de pajişti în zona montană

12.

• Beneficiarii sprijinului direct al statului: producătorii agricoli din zona montană, respectiv persoane fizice, persoane juridice, asociaţii ale crescătorilor de bovine, ovine şi caprine sau asociaţii composesorale, constituite conform legislaţiei în vigoare, care deţin în proprietate/arendă/concesiune suprafeţe de pajişti în zona montană, în vederea asigurării bazei furajere pentru animalele din speciile bovine, ovine şi caprine.

• Sprijinul direct se acordă producătorilor agricoli sub formă de bonuri valorice, care se utilizează pentru achiziţionarea de seminţe certificate de leguminoase şi graminee perene în amestec, cu excepţia seminţelor de lucernă şi trifoi, pentru achiziţionarea de îngrăşăminte chimice (azot, fosfor şi potasiu), în scopul sporirii fertilităţii solului şi producţiei vegetale, precum şi pentru efectuarea lucrărilor de amendare a solului.

• Sprijinul direct are valoarea de 100 lei/ha pajişte şi se acordă în limita suprafeţei de pajişti de până la 100 ha inclusiv.

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006 – total (la nivel naţional): 193.601 lei. • Număr total de beneficiari : 28*

13. Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional si modul de finanţare a acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005

• Beneficiarii sprijinului direct al statului: toţi producătorii agricoli, pentru acţiuni de combatere a agenţilor de dăunare, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, prin unităţile fitosanitare, pe baza buletinelor de avertizare emise de către staţiile de prognoză şi avertizare teritoriale

• Valoarea subvenţiilor acordate în 2006: **** lei. • Număr total de beneficiari : ****

* Sursa: Adresa nr. 567/06.05.2008 de la MADR, Serviciul de Coordonare Ajutoare de Stat şi Subvenţii de la Bugetul Naţional. ** Pentru HG 786/2006, nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată. *** Pentru HG nr. 1415 din 10/09/2004 nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată. **** Pentru OMAPDR nr. 911/2004 nu avem date privind numărul beneficiarilor şi suma alocată.

1.3. Situaţia actuală a sectorului agricol din România Din analiza documentelor relevante privind sectorul agricol din România au rezultat o serie de elemente ce îl pot defini:

89% din teritoriu este reprezentat de spaţiul rural Număr mare de sate: 12.000 Populaţia rurală: 46,6% din populaţia totală Structura forţei de muncă (67% agricultură, 17% industrie alimentară, 16% servicii agricole şi ne-agricole)

Structura pe vârste (30%>55 ani; 53% bărbaţi>49 ani şi 56%, din femeile între 50-54 ani) – populaţie îmbătrânită;

Venitul în mediul rural pe cap de locuitor este cu 27% mai mic decât în mediul urban Sectorul agricol din România este caracterizat printr-un grad mare fragmentare, un nivel tehnologic general scăzut, dependent într-o proporţie foarte mare de factorii climatici;

Structuri Agricole Nr. - (%) Suprafaţa Medie (HA)Subzistenţă 3 3 400 089 (76,3%) 1,17Semi subzistenţă 947 484 ( 21,2%) 3,3Exploataţii agricole comerciale 92 648 ( 2%) 6,17Societăţi agricole pe acţiuni 22 672 (0,5%) 274

Sursa: Strategia României de Dezvoltare Rurală pentru 2007-2013 Zona montană este caracterizată prin:



16

• 32,7% din suprafaţa totală a ţării, • 15,8% din populaţia totală, • 64,5% din populaţie implicată în agricultură, • 25% din fermele agricole, în special, ferme mixte

Infrastructura rurală este este caracterizată prin:

• reteaua de drumuri publice reprezentand 79 001 km, din care: - modernizate 25,8%, • sisteme de alimentare cu apă pentru 25% din populaţia rurală conectată, • reţea publică şi de canalizare: 3,2% din sate conectate.

De asemenea, din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2005, în România suprafaţa agricolă era astfel structurată:

• suprafaţa de teren arabil este de 64,3% din total suprafaţa; • păşunile deţin circa 22% din total; • fâneţele ocupă o suprafaţa de 10,5%; • în proporţii aproximativ egale (1,5% din total), există suprafeţe ocupate de vii şi pepiniere viticole şi

livezi şi pepiniere pomicole. În perioada 1998-2005, evoluţia producţiei ramurii agricultura a cunoscut importante fluctuaţii, în sensul în care producţia vegetală s–a redus cu circa 9%, procent câştigat de producţia animală.

În anul 2005, existau 4256152 exploataţii agricole din care 99,57% exploataţii agricole individuale şi 0,43% unităţi cu personalitate juridică.

Suprafaţa utilizată de aceste exploataţii este de 13906701,3 hectare, adică o medie de 3,3 hectare ce revine unei exploataţii agricole (ANEXA 1).

.

Tabelul 2: Exploataţiile agricole care utilizează suprafeţe agricole şi sau deţin animale, după statutul juridic al acestora, în anul 2005

Societăţi, asociaţii agricole 1630 8.93Societăţi comerciale cu capital majoritar privat 4574 25.05Societăţi comerciale cu capital majoritar de stat 250 1.37Unităţi ale administraţiei publice 4818 26.38Unităţi cooperatiste 108 0.59Alte tipuri 6883 37.69Totalul unităţilor cu personalitate juridica 18263 100.00

Sursa: http://www.insse.ro

Pe regiuni, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: cea mai mare suprafaţata agricolă este deţinută de regiunea Sud - Muntenia, cu un procent de 16,61%, urmata de regiunile Sud Est cu 15,83%, Nord Est cu 14,45% si Nord Vest cu 14,16%.

Tabelul 3: Structura suprafeţei totale pe regiuni, la sfârşitul anului 2005

% Suprafaţa totala Suprafaţa agricola, din care: Proprietate privatăNord Est 15.46 14.45 14.80Sud Est 15.00 15.83 15.18Sud Muntenia 14.45 16.61 16.71Sud Vest Oltenia 12.25 12.26 12.35Vest 13.44 12.83 12.90Nord Vest 14.33 14.16 14.37



17

Centru 14.30 13.09 12.93Bucureşti Ilfov 0.76 0.78 0.77Total 100.00 100.00 100.00

Sursa: http://www.insse.ro Tabelul 4: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)

Arabil Păşuni FâneţeVii şi pepiniere

viticole Livezi si

pepiniere pomicoleNord Est 14.66 14.74 13.01 15.32 11.16Sud Est 19.39 9.85 4.11 39.80 1.17Sud Muntenia 20.97 8.59 6.86 14.83 23.80Sud Vest Oltenia 13.32 11.22 5.81 17.68 23.48Vest 11.56 16.45 14.04 3.90 13.95Nord Vest 10.79 19.29 24.97 4.05 17.85Centru 8.14 19.80 31.19 3.66 7.85Bucureşti Ilfov 1.16 0.07 0.01 0.76 0.75


Tabelul 5: Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă, la sfârşitul anului 2005 (%)

ADR Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestiera Ape şi bălţi Alte suprafeţeNord Est 21.90 8.50 16.62Sud Est 10.19 54.54 13.96Sud Muntenia 12.03 12.12 14.41Sud Vest Oltenia 15.27 8.67 12.08Vest 19.53 5.40 11.13Nord Vest 18.43 6.06 15.92Centru 2.17 3.95 13.58Bucuresti Ilfov 0.47 0.76 2.31




18

1.4. Contextul evaluării Politica agricolă este o componentă a politicii economice generale care, o lungă perioadă de timp după al doilea război mondial, a avut la bază concepţia intervenţionistă a puterilor publice de control al producţiei şi susţinerea veniturilor agricultorilor în Statele Unite ale Americii şi în Europa occidentală, în special după crearea Comunităţii Economice Europene. Intervenţiile guvernelor au influenţat raporturile cerere – ofertă şi au contribuit la restabilirea periodică a echilibrelor pieţelor agricole în aceste ţări. Costul acestor intervenţii a fost şi rămâne încă ridicat, iar efectele nu au fost satisfăcătoare pe termen lung şi au necesitat reforme fundamentale în SUA şi Uniunea Europeană în funcţie de evoluţiile pieţei. Pentru România, începutul tranziţiei la economia de piaţă s-a caracterizat prin asigurarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat sub forma diferenţelor de preţ acordate procesatorilor din industria alimentară şi în măsură limitată agricultorilor. Direcţia principală a intervenţiilor guvernamentale a reflectat subvenţionarea consumatorilor prin intermediul preţurilor de consum (72,4% din totalul alocaţiilor bugetare), cu stabilirea unui adaos comercial fixat de guvern. Producătorii agricoli au fost susţinuţi într-o măsură redusă, prin acordarea unor diferenţe de preţ şi a unor alocaţii bugetare sub formă de prime pentru cereale, carne şi lapte şi unele acţiuni sanitar-veterinare. Într-o etapă următoare, consumatorii nu au mai fost subvenţionaţi direct, ci prin intermediul procesatorilor, cu condiţia vânzării unor produse la preţuri fixate administrativ şi de nivel scăzut. Controlul de către stat al preţurilor la consumator a fost limitat de concurenţa privată, dar aceasta era slabă. În perioada 1997-2000, s-au luat următoarele măsuri de îmbunătăţire a sistemului de susţinere a agriculturii. Principalul mecanism de susţinere a sectorului privat a fost sistemul „cupoanelor agricole” (sumele au fost incluse în buget la poziţia transferuri). S-a acordat sprijin bugetar tuturor agricultorilor individuali şi societăţilor private pentru achiziţionarea de input-uri. Începând cu 2001, bugetul de stat al agriculturii a început să fie elaborat pe programe prioritare. S-au acordat sume importante pentru susţinerea producţiei agricole, dar şi pentru investiţii în modernizare şi a început procesul de organizare instituţională în vederea apropierii de organismele similare din Uniunea Europeană. Deşi în preţuri curente sprijinul bugetar pentru agricultură a crescut faţă de etapele anterioare, în preţuri reale şi respectiv în Euro s-au menţinut la nivelul perioadei 1997-2000. În anul 2001 s-a introdus sprijinul direct de un milion lei la hectar pentru exploataţiile de până la 5 hectare de teren. Începând din anul agricol 2003-2004, această formă de sprijin s-a extins cu scopul apropierii de mecanismul similar al PAC sub denumirea de sprijin direct la hectarul cultivat, în sumă de 2 milioane ROL pentru exploataţiile cu până la 5 hectare şi ulterior de 2,5 mil. lei/ha. De această formă de sprijin au beneficiat 4,4 milioane de producători agricoli. S-a introdus de asemenea un nou instrument financiar – creditul agricol de producţie, pentru sprijinirea exploataţiilor comerciale. Primele pentru producţie au fost eliminate, cu excepţia producţiei de carne şi lapte. Începând cu anul 2002 s-a introdus sprijinul pentru producţia marfă în sectorul vegetal şi zootehnic, care a favorizat, în special, întreprinderile şi societăţile agricole mari. Anul 2006 a reprezentat un moment important în domeniul acordării de subvenţii directe producătorilor din agricultură, fapt facilitat de creşterea economică semnificativă înregistrată la acel moment, dar şi/ mai ales de creşterea semnificativă a finanţărilor externe pentru acest domeniu. Trebuie menţionat aici că subvenţia directă acordată producătorilor din agricultură în multiplele sale forme nu a reprezentat singura intervenţie de sprijin pentru sectorul agricol, creându-se un efect de complementaritate între acestea (subvenţiile directe) şi alte programe de finanţare cum ar fi cel vizând creşterea competitivităţii, programul „Fermierul” ş.a.m.d. Un catalizator important în dezvoltarea politicilor de subvenţii directe în agricultură l-a constituit apropiata aderare a României la Uniunea Europeană (realizată efectiv începând cu 1 ianuarie 2007), aderare care a necesitat aplicarea de politici de ajustare structurală în toate domeniile – inclusiv în agricultură. În acest context – al pregătirii pentru aderare – Ministerul Agriculturii a elaborat politici de sprijin direct pentru producătorii agricoli, după modelul intervenţiilor similare practicate în Uniunea Europeană. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a MADR de a elabora şi a implementa politici coerente în domeniul agriculturii a dus



19

la conştientizarea nevoii de a extrage învăţăminte din intervenţiile anterioare, care să fundamenteze viitoarele politici în domeniu. Facilitatea de Evaluare a fost programul de finanţare care a oferit oportunitatea de extrage astfel de învăţăminte prin intermediul finanţării unor procese de evaluare pentru principalele domenii de interes pentru MADR:

Programul de creştere a competitivităţii şi Programul de sprijin pentru producătorii agricoli

Facilitatea de Evaluare este unul din instrumentele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, având ca scop creşterea relevanţei, eficienţei, eficacităţii, impactului şi durabilităţii politicilor şi strategiilor, precum şi a programelor/proiectelor finanţate din fonduri publice (bugetele locale sau bugetul central). Proiectul actual are ca obiectiv general evaluarea ex-post a Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic, scopul fiind acela de a îmbunătăţi eficienţa, eficacitatea şi impactul viitoarelor intervenţii de acelaşi gen.

2. Metodologia de evaluare

2.1 Modul de abordare şi prezentarea generală a metodologiei

2.1.1. Abordare

Metodologia de evaluare a fost concepută iniţial în propunerea tehnică realizată de către consorţiul Deloitte Consultanţă – Leader ATEC, în conformitate cu specificaţiile Caietului de sarcini/ Termenii de referinţă pentru acest proiect şi a fost detaliată în Raportul iniţial al proiectului, aprobat şi însuşit de către beneficiar, care a cuprins şi planul de lucru. 3 Metodologia de evaluare a fost construită pe baza principiilor şi a „bunelor practici” dezvoltate în domeniul evaluării, utilizându-se cu precădere, dar nu limitativ recomandările furnizate în ”Manualul pentru Evaluarea Dezvoltării Socio-economice”, elaborat de Institutul Tavistock, in colaborare cu GHK si IRS in decembrie 2003, lucrare recomandată şi de către structura specializată în coordonarea managementului evaluării în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe site-ul său - www.mfinanţe.ro.

2.1.2. Obiectivul şi domeniile de evaluat

Evaluarea s-a realizat ex-post asupra conţinutului şi modului de implementare a "Politicii de sprijin a producătorilor din sectorul animal şi vegetal, în anul 2006".

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) este instituţia publică la nivel central responsabilă de modernizarea sectorului agricol şi a satului românesc şi – pe cale de consecinţă – este instituţia în a cărei arie de responsabilitate intră şi formularea politicilor sectoriale specifice.

Domeniile de activitate ale MADR sunt: agricultura şi producţia alimentară, dezvoltarea rurală, pescuitul şi acvacultura, silvicultura, îmbunătăţirile funciare, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor, cercetarea ştiinţifică de specialitate şi domeniul fitosanitar.

În această privinţă, unul dintre obiectivele instituţiei este alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor. Acest sprijin are drept scop următoarele:

• Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat;

• Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru juninci la prima fătare, scrofiţe, viţei obţinuţi, oi, mioare şi berbeci;

• Menţinerea în continuare a sprijinului direct şi a primelor şi subvenţiilor pentru produsele agricole de bază introduse în circuitul comercial;

• Încurajarea producţiei la culturi deficitare; • Suportarea de către stat a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a contravalorii

tratamentelor anti-epizootice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om;

• Susţinerea agriculturii ecologice şi a sectorului de biocombustibili.

3 Anexa 2: Planul de lucru



21

2.1.3. Criteriile şi întrebările de evaluare

Acest tip de evaluare – ex-post- are un aspect puternic combinat (determină cât de justificată a fost intervenţia, arată efectele şi realizările etc.), dar furnizează de asemenea recomandări şi sfaturi pentru viitor. Evaluarea ex-post a analizat impactul realizat de intervenţia propusă la nivelul grupurilor ţintă vizate de diferitele scheme de subvenţii. În acest context, evaluarea s-a concentrat pe următoarele aspecte:

Constatarea impactului obţinut Măsurarea eficienţei utilizării resurselor alocate

Pentru realizarea acestui deziderat, echipa de evaluatori a urmărit criteriile de evaluare aplicabile pentru obiectivul de evaluat - "Politica de sprijin a producătorilor din sectorul animal si vegetal, în anul 2006"– criterii de altfel recomandate de caietul de sarcini/ termeni de referinţă ai proiectului:

Relevanţa Eficacitatea Eficienţa Utilitatea Durabilitatea Managementul implementării

Mai departe, în scopul formulării unei opinii documentate şi cât mai obiective asupra parametrilor evaluării, echipa a stabilit – în conformitate cu „bunele practici ale evaluării” - un set specific de întrebări de evaluare corespunzător fiecărui criteriu de evaluare: Întrebări de evaluare Relevanţa:

• În ce măsură obiectivele Politicii de susţinere a producătorilor agricoli se justifică în raport cu nevoile? Pot fi nevoile grupurilor ţintă clar şi obiectiv identificate? Corespund ele unor priorităţi locale, regionale sau naţionale? Corespund ele cerinţelor comunitare?

Eficacitatea:

• În ce măsură au fost atinse obiectivele? Intervenţiile şi instrumentele folosite au produs efectele aşteptate? S-ar fi putut obţinute efecte sporite prin folosirea unor instrumente diferite?

Eficienţa:

• Costurile intervenţiei au fost minime? Ar fi putut fi obţinute efecte mai bune cu acelaşi cost? Utilitatea:

• Efectele aşteptate/neaşteptate sunt satisfăcătoare din perspectiva beneficiarilor direcţi sau indirecţi vizaţi de politicile de subvenţii?

Durabilitatea:

• Sunt rezultatele şi impactul, inclusiv schimbările instituţionale, durabile în timp? • Vor continua rezultatele şi impactul să existe în absenţa finanţării publice?

Managementul implementării

• A fost managementul eficient? • Au fost implicaţii partenerii de program? În ce măsură? • Este definită clar eligibilitatea (ce grupuri ţintă sunt eligibile pentru a primi asistenţă prin program)? • A fost respectat planul de implementare stabilit?



22

2.1.4. Tehnici şi instrumente de evaluare

În alegerea metodelor şi tehnicilor de evaluare, echipa de consultanţi a avut în vedere două matrice de criterii:

Relevanţa, eficacitatea şi eficienţa utilizării fiecărei metode/ tehnici de evaluare în raportul cu obiectivele şi parametrii de evaluat.

Resursele alocate acestui exerciţiu de evaluare, atât în ceea ce priveşte volumul de muncă prevăzut, cât şi perioada planificată prin Termenii de referinţă ai prezentului proiect.

Tehnicile şi instrumentele utilizate pe parcursul evaluării ex post au fost următoarele: 1. Analiza documentelor relevante: • legislaţia actuală din domeniul agriculturii (pe sectoare); • declaraţiile de program referitoare la factorii interesaţi şi necesităţile beneficiarilor direcţi (agricultori) ; • planificarea activităţilor; • decizia de program; • politica UE (PAC) şi politicile naţionale; • baza de date a proiectului; • date furnizate în documentele de programare, aplicaţii de ajutor (inclusiv aplicaţii nereţinute), • date de monitorizare, în special pentru a furniza informaţii despre cheltuieli şi rezultate • alte statistici . Trebuie menţionat că numărul de acte normative avute în vedere a fost mult mai mare iniţial, dar au fost eliminate acele acte normative considerate ca nerelevante pentru obiectivul evaluării de faţă, cum ar fi documente legale privind reglementarea acordării de subvenţii producătorilor din agricultură emise în perioada relevantă – anul 2006 – dar cu aplicare în perioade ulterioare - anul 2007.

2. Interviuri directe – cu oficiali şi experţi ai MADR. Această tehnică de evaluare a fost aleasă pentru obţinerea de date calitative suplimentare pentru fundamentarea concluziilor de evaluare. Instrumentul ales pentru aplicarea acestei tehnici de evaluare a fost reprezentat de un chestionar semi-structurat, conţinând atât întrebări închise – în care respondentul a fost solicitat să aleagă exclusiv din răspunsuri pre-definite, cât şi întrebări deschise. În alegerea persoanelor de intervievat, criteriul esenţial a fost reprezentat de gradul de implicare în elaborarea politicilor şi a schemelor de subvenţii agricole, respectiv participarea în proiectarea şi aplicarea mecanismului de acordare a subvenţiilor. Un rol principal în alegerea persoanelor reprezentative conform criteriilor enunţate mai sus şi în organizarea întâlnirilor l-au avut reprezentanţii MADR, care au asigurat implementarea promptă şi eficace a acestui mecanism de evaluare. Lista persoanelor care au furnizat răspunsuri în cadrul interviurilor directe, precum şi structura ghidului de interviu utilizat în cadrul acestui mecanism de evaluare sunt prezentate în Anexa 3 –Interviuri directe ataşată prezentului raport.

3. Interviuri telefonice – cu reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole şi Dezvoltare Rurală din

judeţe. Această tehnică a fost aleasă pentru interogarea persoanelor relevante din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală (DADR- uri) din cadrul judeţelor, persoane pentru care aplicarea interviului direct ridică probleme deosebite având în vedere distanţele semnificative. În interogare a fost utilizat acelaşi tip de chestionar ca şi în cazul interviurilor directe – respectiv cu întrebări închise şi deschise.



23

Lista persoanelor care au furnizat răspunsuri în cadrul interviurilor telefonice este prezentată în Anexa 4 – Interviuri telefonice. 4. Chestionare. Chestionarele au fost distribuite beneficiarilor direcţi: producătorilor din sectorul vegetal şi producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, grupuri de producători, agenţi economici din domeniul agricol. Eşantionul pe care s-a realizat evaluarea a fost în concordanţă cu cerinţele metodologiei statistice propuse de către consorţiu. Trebuie menţionat aici că – în ciuda eforturilor depuse de către beneficiarul principal al evaluării – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a solicitat tuturor direcţiilor agricole şi dezvoltării rurale de la nivelul judeţelor sprijin în furnizarea de informaţii – liste de beneficiari de subvenţii agricole şi date de contact (adrese, numere de telefon, adrese e-mail etc.) numărul de direcţii judeţene care au răspuns acestei solicitări a fost destul de mic, după cum se remarcă în tabelul de mai jos. Tabelul 6: Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Nr

Regiuni de dezvoltare Judeţe care au furnizat liste de beneficiari de subvenţii

1 NORD-EST Judeţul BacăuJudeţul SălajJudeţul Cluj

2 NORD-VEST

Judeţul Bistriţa-NăsăudJudeţul Alba3 CENTRU

Judeţul CovasnaJudeţul Prahova4 SUD

Judeţul Teleorman5 SUD-VEST Judeţul Dolj6 BUCUREŞTI-ILFOV Bucureşti-Ilfov7 VEST Judeţul Timiş

Pe baza listelor furnizate de către direcţiile agricole de la nivelul judeţelor – direcţii care au fost de fapt cele care au administrat implementarea schemelor respective de subvenţii s-a trecut la faza de administrare a chestionarelor beneficiarilor de subvenţii. În funcţie de posibilităţile efective de a obţine datele de contact pentru beneficiari s-au folosit trei modalităţi de contactare a acestora:

• Telefon • Fax • Poştă

Realizarea chestionării a prezentat avantajul obţinerii unei rate mai scăzute de refuzuri, dar pentru cea mai mare parte dintre beneficiari nu au fost disponibile date referitoare la numerele de telefon.

Tabelul de mai jos cuprinde indicatorii statistici principali referitori la baza de interogare prin intermediul chestionarelor. Tabelul 7. Situaţia chestionărilor pe tip de subvenţii

Baza legală Număr din baza de date

Număr chestionaţi

Eşantion de chestionare %

Număr respondenţi

OUG 20/2006 193 22 11,40% 11HG 65/2006 80 43 53,75% 37OG 45/2006 25 14 56,00% 7HG 1853/2005 34 10 29,41% 3



24

HG 1268/2006 7 5 71,43% 2HG 965/2006 1 1 100,00% 0HG 768/2006 2 1 50,00% 0HG 74/2003, modif de HG 807/2005 53 12 22,64% 6HG 600/2006 2 1 50,00% 0Total 397 109 27,46% 66

Discrepanţele înregistrate între procentajele referitoare la numărul de beneficiari chestionaţi între diferitele scheme de subvenţii se explică prin faptul că unele dintre listele de beneficiari primite cuprindeau numai numele beneficiarilor – persoane fizice sau juridice – fără date de contact. În acest context, echipa de evaluatori a procedat la identificarea datelor de contact din bazele de informaţii publice existente – cu rezultate mult mai bune în cazul persoanelor juridice (companii active în domeniul agricol) decât în cazul persoanelor fizice – fermieri. Dimensiunea eşantionului a fot planificată la nivelul de aproximativ o treime din numărul beneficiarilor, realizându-se 27,46%, ceea ce constituie un procent satisfăcător pentru asigurarea relevanţei eşantionului. Procentul de o treime din numărul beneficiarilor a fost calculat astfel încât, având în vedere o rată de răspuns de 1:3 dintre chestionaţi/ respondenţi să se poată obţine un nivel de minim 10% respondenţi din total beneficiari. Având în vedere că rata de răspuns din partea celor chestionaţi a fost mai bună (mai mare de 1:3) decât cea prezumată, s-a obţinut un nivel de 16,62 % (66 : 397 X 100) respondenţi din totalul beneficiarilor vizaţi – deci superior eşantionul planificat de 10%.

Instrumentul de evaluare a fost reprezentat de chestionarul de evaluare. Acest instrument a fost ales pentru avantajele pe care le prezintă în cazul populaţiilor semnificative – cum este în cazul de faţă grupul beneficiarilor de subvenţii: permite o centralizare şi o sinteză adecvată a răspunsurilor, precum şi tragerea de concluzii relevante pe diverse subcriterii.

Chestionarul este prezentat în întregime în Anexa 2 ataşată prezentului raport de evaluare. Structura întrebărilor cuprinse în chestionar este derivată din întrebările relevante definite pentru fiecare dintre criteriile de evaluare menţionate la Capitolul 2.1.3. Tabelul 8. Schemele de sprijin derulate în anul 2006

Nr. crt.

Criteriu de evaluare Număr Întrebare

1 Date de identificare Î 1; 2 Relevanţă Î 2; Î 3; Î 8; Î 11; Î 14; Î 19; Î 21; 3 Eficacitate Î 6; Î 7; Î 12; Î 13; Î 15; Î 16, Î 17 4 Eficienţă Î 16; Î 18; Î 20; 5 Utilitate Î 16, 6 Durabilitate Î 3; Î 16; Î 22; 7 Managementul implementării Î 4; Î 5; Î 7; Î 8; Î 9; Î 10;

Legendă: Î x – reprezintă numărul corespunzător întrebării din chestionarul din Anexa 2 Notă: unele întrebări, funcţie de răspunsul selectat de respondent au vizat mai multe criterii

5. Primirea de feed-back de la factorii interesaţi; Mecanismul de feed-back de la factorii interesaţi, adică actorii relevanţi atât pentru procesul de elaborarea a politicilor de subvenţii agricole cât şi pentru procesul de implementare a acestor politici a fost folosit în toate fazele evaluării:

• în faza iniţială, în care a fost stabilit în detaliu mecanismul, tehnicile şi instrumentele de evaluare. În această fază, metodologia de evaluare ex-post a fost detaliată şi propusă Comitetului de Coordonare,



25

comitet care a făcut comentarii şi recomandări care au fost ulterior integrate în versiunea finală a documentului metodologic.

• în timpul evaluării prin intermediul instrumentelor folosite – în special prin intermediul interviurilor directe şi prin intermediul interviurilor telefonice.

• în faza de elaborare a Raportului de evaluare ex-post, în care au fost culese comentarii şi recomandări din partea actorilor relevanţi, care au fost integrate în raport, rezultând versiunea finală a documentului de evaluare.

Principalele grupuri ţintă ale căror membri au fost consultaţi în cadrul diverselor mecanisme de evaluare au fost:

• Factorii politici şi de decizie din MADR • Reprezentanţii APIA • Fermieri si producători agricoli • Reprezentanţi ai Grupurilor de producători agricoli • Agenţi economici din domeniu.

2.1.5. Etapele evaluării

Metodologia propusă pentru evaluarea ex post a Politicii de sprijin a fost implementată în următoarele etape principale:

Etapa I a cuprins activităţi aferente managementului de proiect, planificării şi raportării iniţiale. Se concretizează în Raportul Iniţial.

Etapa 2 s-a axat pe activităţile de identificare a tuturor aspectelor relevante şi stabilirea unei baze concrete pentru evaluare. Aceasta a inclus toate activităţile de colectare a datelor necesare evaluării ex-post şi stabilirea unui sistem de măsurare a rezultatelor în baza indicatorilor. De asemenea, au fost distribuite chestionare (pe un eşantion reprezentativ) beneficiarilor direcţi ai subvenţiilor (pe tipuri de subvenţii). Au fost cuprinse şi activităţile aferente evaluării efective a programului şi s-a bazat pe constatările rezultate din analiza documentelor şi sinteza cercetărilor efectuate. Principalul rezultat material al cestei etape este reprezentat de Raportul de Evaluare. Tabelul 9: Etapele evaluării

Etapa I Începerea proiectului Obiectivele etapei: Structurarea proiectului, gestionare şi monitorizare

Rezultatele etapei: Planul de Lucru, Raportul Iniţial Activităţi principale ale etapei:

• Şedinţă de început a proiectului • Analiza situaţiei existente, a necesităţilor şi a cererilor sectoarelor agricole

– vegetal şi zootehnic • Întocmirea Raportului iniţial şi a Planului de lucru • Organizarea întâlnirii Comitetului de Coordonare

Etapa II Evaluarea propriu - zisa Obiectivele etapei: Identificarea acţiunilor, colectarea secundară a datelor şi stabilirea cadrului de

referinţă a evaluării, definire şi implementare a metodologiei de evaluare, concluziilor şi recomandărilor

Rezultatele etapei: Raportul de evaluare



26

Activităţi principale ale etapei:

• Colectarea şi analiza documentelor relevante • Interacţiunea cu grupurile-ţintă – interviuri • Aplicarea chestionarului membrilor grupurilor ţintă relevante • Întocmirea raportului de evaluare – Concluzii şi recomandări • Consolidarea versiunii finale a Raportului de evaluare ex-post

Limitări: În implementarea proiectului de evaluare ex-post a „Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006” au existat o serie de condiţii care au fost de natură să îngreuneze/ limiteze exerciţiul de evaluare. Principalele limitări cu care au fost confruntaţi evaluatorii au fost următoarele:

Schemele de subvenţii au avut calendare de aplicare diferite în raport cu momentul emiterii normelor de reglementare; astfel, unele scheme de subvenţii au fost implementate mai târziu, deşi actele normative specifice au fost emise – de exemplu în 2005 sau 2006, accesarea subvenţiilor de către beneficiari a avut loc de abia în 2007. Acest fapt a atras după sine necesitatea de a reformula tema de evaluare, pentru a asigura încadrarea în scopul precis al prezentului proiect – evaluarea subvenţiilor acordate producătorilor din sectoarele vegetal şi zootehnic în anul 2006.

Deşi este evident că în dimensionarea subvenţiilor MADR a utilizat în fiecare caz un model de analiză şi de definire a subvenţiilor, aceste modele nu au fost încorporate în documente specifice, accesibile evaluatorilor, care să poată astfel identifica premizele, ipotezele şi scenariile pe baza cărora a fost elaborată chema de subvenţii.

Formularea generală a obiectivului programului de subvenţii – „sprijin pentru producătorii agricoli din

sectoarele vegetal şi zootehnic”, în absenţa unor indicatori asociaţi acestui obiectiv pentru fiecare tip de subvenţie în parte, indicatori care să respecte binecunoscutele cerinţe S.M.A.R.T., face evaluarea eficacităţii (adică măsura în care programul şi-a atins obiectivele stabilite) aplicării schemei extrem de relativă: orice alocare de finanţări ne-rambursabile în orice cuantum reprezintă un sprijin, deci eficacitatea este atinsă în orice condiţii.

Legat de limitările anterioare şi ca o consecinţă a acestora, schemele de subvenţie nu au prevăzut

mecanisme de monitorizare a efectelor acordării subvenţiilor; mecanismele de monitorizare a subvenţiilor aplicate pentru fiecare tip de subvenţie s-au limitat în a urmări modul de acordare a acestora, identificarea precisă a încadrării în condiţiile de eligibilitate, a înregistrării detaliate a tuturor documentelor necesare acordării sprijinului, a sumelor acordate în raport cu criteriile statuate în norme, dar fără să culeagă şi să proceseze informaţii referitoare la efectele specifice pe care subvenţiile le-au avut asupra situaţiei economice a producătorilor din sectoarele vegetal şi zootehnic. În aceste condiţii, analiza impactului concret al schemelor de subvenţii este dificil de realizat, reconstituirea datelor necesare fiind un proces costisitor şi îndelungat.

Eforturile deosebite făcute de MADR în a asigura echipei de evaluatori toate informaţiile disponibile

existente la diversele structuri organizaţionale care au fost implicate în acordarea subvenţiilor în anul 2006 au avut un succes limitat; deşi au fost solicitate informaţii din toate judeţele ţării, s-au primit date referitoare la beneficiarii de subvenţii din doar 11 judeţe. Mai mult listele de beneficiari nu conţineau date de identificare ale tuturor beneficiarilor de subvenţii. În acest context, echipa de evaluare a trebuit să depună eforturi considerabile pentru a completa respectivele date de identificare printr-o cercetare suplimentară pe alte baze de date specializate în inventarierea companiilor şi a persoanelor fizice.



27

Evaluare încrucişată Pentru asigura o cât mai mare credibilitate a informaţiilor obţinute prin mecanismele de cercetare, echipa de evaluatori a inclus în structura de întrebărilor elaborate pentru cele trei grupuri ţintă principale - beneficiari de subvenţii, persoane implicate în elaborarea politicilor din MADR şi persoane implicate în acordarea subvenţiilor DADR un set de întrebări similare.

Diagrama de mai jos relevă trunchiul de întrebări comune care au fost adresate tuturor celor trei grupuri vizate. Tabelul 10: Evaluare încrucişată Întrebări Beneficiari

de subvenţii MADR DADR

Beneficiari de subvenţii Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau „nu”)?

De unde (din ce sursă) aţi aflat de acordarea subvenţiei? Popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru susţinerea agricultorilor, în anul 2006, a fost (notaţi cu X răspunsul corespunzător)?

Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost? Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au fost:

Timp; Formulare; etc.

Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin:

Cum apreciaţi promptitudinea cu care vi s-a răspuns la solicitări (răspuns la mesaje email, răspuns la întrebări sau cereri de asistenţă tehnică, tratarea/evaluarea)?

Care au fost problemele identificate după depunerea cererii de subvenţie? Consideraţi cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006 Suficient/ Insuficient Subvenţia a fost încasată:

la timp cu întârziere

În situaţia în care subvenţia a fost încasată cu întârziere, care credeţi că au fost cauzele care au determinat acest aspect?........ Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii, în ceea ce priveşte: Cheltuielile, preţurile, dezvoltare

În totalul cheltuielilor unităţii în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat reprezintă un procent de circa: Sprijinul financiar de care exploataţiile au beneficiat, în anul 2006, a avut ca efect principal: Consideraţi că sprijinul şi-a atins scopul (încercuiţi răspunsul potrivit)?

Da/Nu/Relativ

Care a fost rentabilitatea activităţii agricole subvenţionate în procente? Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu prioritate:

Per ansamblu, consider că sistemul de sprijin financiar din partea statului acordat producătorilor agricoli: Menţionaţi şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România: Alte comentarii/sugestii:



28

Întrebări Beneficiari

de subvenţii MADR DADR

MADR - DADR Consider că documentaţia solicitată a fost : clară şi stufoasă… Am solicitat completarea documentaţiei depuse de către solicitanţi în scris, telefonic, prin e-mail

Consider că principalele probleme în procesul de concepere a schemei au fost Consider că principalele probleme în procesul de concepere a schemei au fost Consider că principalele probleme în procesul de aprobare a solicitărilor au fost Consider că procesul de aprobare a subvenţiilor ar putea fi îmbunătăţit prin Aspectele negative în derularea subvenţiei s-au semnalat la: Consider că schema a fost implementată în mod Consider că schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele, ineficientă Consider că schema de finanţare trebuie să continue: Gradul de omogenitate al răspunsurilor este extrem de mare aşa cum se va observa din analiza răspunsurilor.



29

3. Principalele constatări

3.1. Analiza subvenţiilor pe regiuni şi pe categorii de subvenţii

Sprijinul direct al statului se acordă producătorilor agricoli din România în vederea asigurării resurselor financiare desfăşurării unor lucrări specifice din domeniul vegetal şi animal.4 În anul 2006, sectorul agricol a beneficiat de următoarele categorii de subvenţii:

• Sectorul vegetal - 56,7% din total • Zootehnie - 43,3%. 3.1.1. Subvenţii alocate sectorului vegetal

În anul 2006, susţinerea producătorilor agricoli din sectorul vegetal a fost direcţionată spre susţinerea produselor agricole competitive, realizarea cotelor negociate cu UE şi adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plăţi. Criteriile avute în vedere la subvenţionarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care exploatează şi administrează teren agricol, au fost următoarele: sămânţa utilizată să fie certificată, să se execute minim de lucrări specifice tehnologiei, cultura să fie asigurată împotriva calamităţilor, cererea pentru subvenţie să fie depusă în termenele stabilite prin actele normative, să încheie contracte cu unităţile procesatoare, să fie înregistraţi în registrele agricole.

Sprijinul s-a acordat în două etape şi anume:

pentru înfiinţarea culturii şi, pentru întreţinerea culturii respectiv, fertilizare, aplicarea tratamentelor fitosanitare şi lucrări

mecanice. Pentru culturile la care s-a acordat sprijin procesatorilor, aceştia trebuiau să prezinte autorizarea, precum şi contractele încheiate cu producătorii agricoli şi să facă dovada valorificării producţiei. Tabelul 11: Structura sprijinului financiar acordat sectorul vegetal, în anul 2006 TIP SUBVENŢIE DESCRIEREA SUBVENŢIEI % • Plaţi directe pe suprafaţa acordată producătorilor agricoli pentru:

- înfiinţarea culturilor din primăvara anului 2006 şi întreţinerea suprafeţelor ocupate de viţa de vie, pomi fructiferi, plantaţii de hamei, în vederea realizării cotelor negociate cu U.E. şi promovarea culturilor competitive

19,9

• Sprijin financiar pentru preţ achiziţionarea de motorină pentru:

- înfiinţarea şi întreţinerea culturilor din primăvara anului 2006

11

• Susţinere producţie marfă şi prime la export pentru:

- producţia de grâu, sfeclă de zahăr, orez, plante textile, legume de seră, soia,

- producţia de legume de seră, ciuperci, fructe şi legume destinate industrializării, tutun –

7,3

4 O prezentare introductivă a subvenţiilor se găseşte în Anexa 1.



30

2006 • Sprijin pentru înfiinţarea plantaţiilor de pomi şi viţa de vie şi constituirea grupurilor de producători din sectorul legume şi fructe în anul 2006

0,6

• Sprijin financiar pentru producţia internă de seminţe certificate oficial:

- pentru însămânţare în primăvara 2006 1,3

• Program privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, maşini agricole, instalaţii de irigat, aparate de muls cu finanţare de la bugetul de stat

2,0

• Acordarea de credite pentru: - producţie şi investiţii 2006 - Programul Fermierul

35,4

• Despăgubiri acordate producătorilor agricoli:

- urmare inundaţiilor provocate de revărsarea Dunării aprilie - mai 2006 şi îngheţ ianuarie - februarie 2006

3,8

• Subvenţionarea primelor de asigurare pentru anumite culturi agricole cu:

- 50 % în anul 2006; 1,9

• Alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru:

- preluarea în sistem de intervenţie conform normelor U.E. a grâului din recolta 2006

3,5

• Sprijin financiar pentru îmbunătăţiri funciare, irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului inclusiv AUAI

13,3

Sursa: date MADR Pentru culturile la care s-a acordat sprijin procesatorilor, aceştia trebuiau să prezinte autorizarea, precum şi contractele încheiate cu producătorii agricoli şi să facă dovada valorificării producţiei. Structura sprijinului pe culturi este prezentată în tabelul următor: Tabelul 12: Structura sprijinului pe culturi acordat în anul 2006

CULTURA

MECANISME DE SUBVENŢIONARE ŞI SPRIJIN

Sfecla de zahăr

- 1500 lei/ha pentru suprafaţa de 29500 hectare, cu condiţia s se realizeze o producţie medie de minim 30 to/ha; - sprijinul s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de 30 mai şi 70% până la data de 28 februarie 2007.

Soia

- 500 lei/ha pentru suprafaţa de 35000 hectare, cu condiţia să folosească sămânţa certificată din soiuri nemodificate genetic; - sprijinul s-a acordat în doua etape: 200 lei/ha din sprijin la înfiinţare, până la data de 15 martie şi 300 lei/ha până la data 15 iunie 2006.

Plante textile

- 500 lei/ha pentru suprafaţa de 3000 hectare ; - sprijinul s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de 31 martie şi 70% până la data de 1 septembrie 2006. - s-a acordat sprijin unităţilor de procesare de 324 lei/to fibra procesată, pentru cantitatea de 963 to fibra; - s-a subvenţionat sămânţa certificată de in şi cânepă cu o valoare totală de 740 milioane lei, reprezentând circa 50% din valoarea seminţei.

Orez

- 1500 lei/ha pentru suprafaţa de 6000 hectare; - s-a acordat în doua etape: 30% din sprijin la înfiinţare, până la data de 1 mai şi 70% până la data de 15 august 2006.

Legume-fructe

- la legume de seră se acorda 500 lei/ to pentru 45 mii tone. - la ciuperci de cultură se acorda 500 lei/ to pentru 5 mii tone.



31

- la tomate pentru industrializare: 125 lei/t pentru 25 mii tone. - la piersici pentru industrializare: 170 lei/to producţie marfă pentru 1000 tone - pentru solarii se acorda 4000 lei/ha pentru suprafaţa de 2500 ha - la legume de câmp se acorda 200 lei/ha pentru suprafaţa de 50 mii hectare - în cazul serelor, producătorii agricoli trebuie să facă dovada consumului de energie termica. - grupurile de producători pentru valorificarea legumelor şi fructelor, - recunoscute, sunt sprijinite financiar pentru organizare şi funcţionare cu 100

mii lei/grup, alocaţia fiind acordată pentru circa 30 grupuri. Plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni

- 200 lei/ha pentru suprafaţa de 150 mii ha. - pentru nuc: 245 lei/ha pentru o suprafaţă de 1630 ha.

Tutun

- 1876 lei/ to pentru cantitatea de 12312 to, în funcţie de calitate şi soiul cultivat, cu condiţia existenţei contractelor între procesatori autorizaţi şi înregistraţi şi a declaraţiilor de livrare încheiate între producători şi procesatori

Hamei

- 1760 lei/ha pentru suprafaţa de 259 hectare plantaţii pe rod şi 1100 lei/ha pentru suprafaţa de 242 ha plantaţii tinere.

Plante medicinale şi aromatice

- 1110 lei/ha pentru suprafaţa de 6000 hectare. Criterii: declaraţii de stocuri, producţia stocată este certificată în câmp şi în depozite.

Vita de vie şi vin

- 200 lei/ha (în bonuri valorice) pentru suprafaţa de 100.000 ha. - pentru vinuri DOC se acorda 160 mii lei pentru autorizarea plantaţiei, pentru suprafaţa totală de 16000 ha şi 9600 mii lei (RON) pentru certificarea şi marcarea a 80 mii hectolitri pentru calitate vin DOC.

Seminţe şi Material săditor

- în baza prevederilor Hotărârii nr. 1037 din 8 septembrie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.238/2004 pentru stabilirea speciilor şi a ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe certificate oficial, destinată pentru însămânţare în campaniile agricole din toamna anului 2004, primăvara şi toamna anului 2005 şi primăvara anului 2006 şi pentru aprobarea normelor metodologice se acordă producătorilor atestaţi un ajutor financiar în sumă fixă la 100 kg sămânţă sau 100 bucăţi material săditor viticol şi pomicol, aşa cum este prevăzut în Anexa nr. 1 a hotărârii, în sumă fixă, în funcţie de categoria biologică. Ajutorul se acordă pentru cartof, orez, in, cânepă pentru fibră, lucernă, trifoi, golomă, păiuş, ghizdei, raigras, timoftică, firuţă, sparcetă, măzăriche de primăvară, pomi altoiţi, zmeur, mur, coacăz, afin, căpşun, viţe altoite.

Sursă: MADR

3.1.2. Subvenţii alocate sectorului zootehnic Sectorul zootehnic a beneficiat în anul 2006 de următoarele categorii de subvenţii:

• HOTĂRÂRE nr. 64 din 21 ianuarie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei animaliere şi piscicole, precum şi a efectivelor de animale (baza legală a fost HG 64/2005) (natura: subvenţie); Această subvenţie alocată zootehniei deţine 20,92% din totalul sectorului zootehnic,

• HOTĂRÂRE nr. 1415 din 2 septembrie 2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor (baza legală a fost HG 1415/2004). Natura acesteia : alte cheltuieli;

• HOTĂRÂRE nr. 1593 din 23 decembrie 2003 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii în anul 2004 producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei animaliere şi a efectivelor de animale (baza legală: HG 1593/2003, natura ei: primă);

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 29 din 14 aprilie 2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte ( OUG 29/2000, natura ei: primă)



32

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 18 din 20 februarie 2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte (OUG 18/2002), natura ei: primă;

• LEGE nr. 442 din 27 iunie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte (L 442/2002,)

• HOTĂRÂRE nr. 1853 din 22 decembrie 2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier şi din sectorul piscicol (HG 1853-2005). Deţine 78,03% din totalul sectorului.

3.1.3. Analiza subvenţiilor acordate producătorilor agricoli pe regiunile de dezvoltare, în anul 2006

Sectorul Vegetal Analiza subvenţiilor acordate sectorului vegetal este prezentată, în continuare, pe cele opt regiuni de dezvoltare (Anexa 1)

Regiunea Nord-Est

Astfel, în regiunea Nord Est a existat următoarea repartiţie pe judeţe:

• Judeţul Iaşi a beneficiat de 70% din totalul subvenţiei pe HG 174/2005 in timp ce Bacău a obţinut 12,5% din total subvenţie);

• Judeţului Vaslui i-a fost alocat un procent de 48,4% din HG 1205-2004; • De HG 1268/2006 au beneficiat judeţele: Iaşi (6,3%) şi Vaslui (3,8%); • De HG 20/2006 au beneficiat judeţele: Iaşi (7,7%), Botoşani (3,8%) şi Vaslui (2,5%); • Subvenţia alocată prin HG 65/2006 au beneficiat într-o proporţie mai mică următoarele

judeţe: Vaslui (4,9%), Iaşi (2,6%); • Alocarea subvenţiei HG 1238/2004 a fost repartizată astfel la nivelul regiunii Nord Est:

Suceava (7,8%), Iaşi (6,7%), Neamţ (3,9%). • De HG 1100/2006 au beneficiat numai judeţele: Suceaba (10,6%) şi Iaşi (5,3%)

Regiunea Sud Est

Subvenţiile alocate regiunii Sud Est au avut următoarea distribuţie pe judeţe:

• De HG 768/2006 au beneficiat judeţele: Galaţi (49,2%) şi Constanţa (10%); • Subvenţia alocată prin HG 20/2006 a avut următoarea repartiţie la nivel de judeţ: Brăila –

7,5%, Constanţa – 7,3%, Galaţi – 5,7%; • Subvenţia alocată prin HG 65/2006 a fost distribuit astfel: Constanţa – 11,3%, Brăila – 3,8%

şi Buzău – 3,7%. • De subvenţia HG 1100/2006 a beneficiat numai judeţul Constanţa (10,6%), celelalte judeţe

având cote foarte mici; • De asemenea, de subvenţia HG 1238/2004 a beneficiat în proporţie de 9,9% judeţul

Constanţa, urmat fiind de Brăila 3,4% şi Buzău (3,1%).

Regiunea Sud

La nivelul Regiunii Sud a existat, potrivit analizei informaţiilor statistice primite de la MADR următoarea repartiţie la nivel de judeţ:



33

• Toate judeţele au beneficiat într-o proporţie foarte mică (sub 1%) de HG 1238/2004; aceeaşi situaţie există şi pentru: HG 174/2005, HG 768/2006, HG 12/2005;

• Într-o proporţie de 98,6% din total subvenţie HG 768 /2006 alocată la nivel naţional a beneficiat judeţul Teleorman;

• De HG 125/2005 a beneficiat în proporţie de 19,4%judeţul Prahova; • În proporţii mai mari au beneficiat de HG 65/2006 următoarele judeţe: 14,7% pentru judeţul Ialomiţa,

Călăraşi cu 13,8% şi Teleorman cu 9,7%. • De HG 1100/2006 au beneficiat fiecare, în proporţie de 5,3% judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi

Ialomiţa.

Regiunea Sud Vest

Pentru Regiunea Sud Vest, la nivelul anului 2006, a existat următoarea repartiţie a subvenţiilor alocate sectorului vegetal:

• Judeţul Vâlcea a primit 100% din subvenţia alocată pe HG 1611/2006 şi 14,2% din HG 1100/2006; • Judeţul Dolj a beneficiat de 67,2% din subvenţia pe HG 117/2005 şi de 39,1% din subvenţia HG

125/2005.

Regiunea Vest

Pentru regiunea Vest a existat următoarea alocare de subvenţii destinate sectorului vegetal:

• Judeţul Timiş a beneficiat în proporţie de 87,7% din HG 82/2003, de 72,2% de HG 12/2005; • HG 768 a fost alocată în proporţie de 24,9% judeţului Timiş; • Judeţul Arad a a beneficiat în proporţie de 49,7% din total subvenţie alocată prin HG 45/2006.

Regiunea Nord Vest

Aşa cum rezultă din analiza datelor statistice puse la dispoziţie de MADR, regiunea Nord Vest a primit cote mici din subvenţiile alocate sectorului vegetal. Astfel, ponderea cea mai mare dintr-o subvenţie o deţine judeţul Bistriţa Năsăud cu 14,3% din HG 45/2006, urmat de Sălaj cu 10,7% din HG 174/2005, de Maramureş cu 10,6% din HG 1100/2006.

Regiunea Centru

• Judeţul Alba deţine 40,7% din subvenţia pentru HG 1205/2004; • Pentru HG 123 a existat următoarea repartiţie: de HG 1238/2004 au beneficiat judeţele: Alba (13%),

Covasna (13,2%) şi Harghita (16,3%). • Judeţul Sălaj a beneficiat în proporţie de 10,7% din subvenţia alocată prin HG 174/2005. • Judeţul Mureş a obţinut circa 13,4% din HG 1268/2006.

Regiunea Bucureşti Ilfov

La nivelul regiunii Bucureşti Ilfov, repartiţia subvenţiilor destinate sectorului agricol în anul 2006 a prezentat următoarea situaţie:

• Judeţul Ilfov a beneficiat de următoarele subvenţii: de HG 934/2006 în proporţie de 97,3% din total România şi de HG 600/2006 în proporţie de 42,6%;

• Municipiul Bucureşti a beneficiat în proporţie de 34% de subvenţia alocată producătorilor de legume se seră şi ciuperci de cultură.

Sectorul Zootehnic Regiunea Nord Est a beneficiat în proporţii foarte mici de subvenţiile alocate sectorului animalier. Astfel, toate subvenţiile primite au fost sub 10% din totalul alocat la nivel naţional. Ponderi ceva mai mari au fost înregistrate de judeţele Iaşi (OUG 29/2000, 7,14%), judeţul Bacău (HG 1853/2005, un procent de 6,51%).



34

Astfel, Regiunea Nord Est deţine următoarele procente din subvenţiile totale alocate sectorului animalier: 15,17% din HG 1853/2005, 14,22% din OUG 29/2000 şi 7,83% din HG 64/2005 În regiunea Sud Est există următoarea repartiţie de subvenţii alocate sectorului zootehnic:

• Judeţul Galaţi deţine 44,91% din OUG 18/2002; • Constanţa deţine 11,55% din OUG 29/2000 şi judeţul Vrancea deţine 2,58%;.

Pe total, regiunea Sud Est deţine următoarele ponderi în total subvenţie: 44,91% din total OUG 18/2002, 15,62% din OUG 29/2000, 14,32% din HG 1853/2005, 12,36% din HG 1415/2004 şi 11,73% din HG 64/2005. Regiunea Sud a beneficiat în anul 2006 de următoarele categorii de subvenţii: 49,39% din HG 64/2005, 25.56% HG 1853/2005, 23.49% din HG 1415/2004 şi 12,21% din OUG 29/2000. Pe judeţe, situaţia a fost următoarea:

• Judeţul Argeş a beneficiat de 32% din HG 64/2005; • Judeţul Prahova a absorbit 23,42% din totalul subvenţiei alocate prin HG 1415/2004; de

asemenea, a obţinut 6,12% din HG 1853/2005; • Judeţul Călăraşi a obţinut 9,37% din HG 1853/2005; • Celelalte judeţe au obţinut valori sub 5% .

Regiunea Sud Vest a obţinut procente foarte mici alocate din subvenţia pentru sectorul animalier. În cadrul regiunii, excepţie face judeţul Gorj, care a obţinut 100% din subvenţia alocată prin HG 1593/2003. În regiunea Vest au fost alocate următoarele subvenţii destinate sectorului animalier: 33,95% din HG 1415/2004, 18,55% din OUG 29/2000 şi 10,03% din HG 1853/2005. Pe judeţe, situaţia a fost următoarea:

• Toate judeţele au înregistrat ponderi în total subvenţie sub 10%; • Se remarcă judeţul Arad la subvenţia OUG 29/2000 şi judeţul Timiş l(cu 6,29%); • Judeţul Caraş Severin la subvenţia HG 1415/2004 (33,95%).

În regiunea Nord Vest există următoarea situaţie privind alocarea subvenţiilor destinate sectorului animalier: pe total subvenţii, regiunea deţine următoarele ponderi: 14,53% din OUG 29/2000, 14,24% din HG 1853/2005 şi 5,03% din HG 64/2005. Pe judeţe, situaţia se prezintă astfel:

• Majoritatea judeţelor deţin ponderi sub 10%; excepţie face judeţul Satu Mare care deţine 11,47% din OUG 29/2000;

• Judeţul Bihor deţine 4,04% din HG 1853/2005; • Judeţul Sălaj deţine 4,11% din L 442/2002.

Regiunea Centru Regiunea Centru a beneficiat în anul 2006 de următoarele subvenţii: 100% din Legea 442/2002, de 55,09% de OUG 18/2002, circa 29,27% din subvenţia pe HG 1415/2004, de 13,97% din OUG 29/2000. şi 12,30% din HG 1853/2005. Pe judeţe, repartiţia a fost următoarea:

• judeţul Braşov a beneficiat de 19,68% din HG 1415/2004; • judeţul Covasna a beneficiat de 55,09% din OUG 18/2002; • judeţul Alba a beneficiat de 95,89% din L 442/2002.

Regiunea Bucureşti Ilfov Pentru această regiune, subvenţiile destinate sectorului zootehnic au avut valori foarte mici. Astfel, judeţul Ilfov a beneficiat în special de HG 64/2005 (5,25%) şi de 5,26%.



35

3.2. Evaluarea ex post a Politicii de sprijin

3.2.1. Analiza răspunsurilor la chestionare

Unul din instrumentele utilizate la evaluarea intermediară este cel referitor la Ancheta pe bază de chestionar. Potrivit definiţiei, chestionarul cuprinde un set de întrebări structurate adresate unui eşantion de persoane sau în mod exhaustiv, unui grup de persoane. Chestionarul utilizat în cadrul prezentului proiect de evaluare (prezentat în Anexa 3) a constat într-o listă de întrebări a căror succesiune a fost determinată în funcţie de criteriile de evaluare. În funcţie de tipul întrebărilor – închise sau deschise – fiecare respondent a fost liber să-şi formuleze răspunsurile după cum a dorit, fie a avut de ales dintr-o serie de afirmaţii pre-definite (descriptori). Chestionarul a fost administrat prin cele trei metode specificate în capitolul destinat abordării metodologice respectiv prin telefon, poştă, e-mail, iar chestionarul de interviu adresat persoanelor care au fost implicate în administrarea schemelor de subvenţii a fost administrat prin interviuri directe respectiv interviuri telefonice. Răspunsurile obţinute au fost în număr de 66.

3.2.2. Analiza răspunsurilor la chestionarele destinate beneficiarilor direcţi

Ponderea ce mai importantă a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli a revenit culturilor de toamnă. Acest sprijin deţine o proporţie de 43,35% din totalul subvenţiilor acordate de către MADR celor care pregătesc recolta pentru anul următor. Respondenţii la chestionare, care au obţinut subvenţie pentru culturile agricole din toamna anului 2006, au fost în număr de 36 (OUG 65/2006). Din aceştia, 11,5% au beneficiat şi de sprijin sub forma subvenţiei pentru sectorul vegetal . Întrebările şi răspunsurile la aceste chestionare sunt prezentate sintetic, în continuare. Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau „nu”)?

0102030405060708090

100

nu nu si da da

Răspunsurile au fost următoarele: 86,11 % din total au beneficiat pe toată perioada, 11,11% nu au mai beneficiat deloc şi 2,78% nu au mai beneficiat înainte de anul 2006. Aşa cum au precizat şi cei intervievaţi din cadrul MADR, majoritatea celor care primesc subvenţii sunt cunoscuţi şi apelează în fiecare an la sprijin din partea statului. Din ce surse au aflat despre subvenţie?

Un procent semnificativ, de 47,2% dintre cei chestionaţi, au aflat despre subvenţie de la Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală, de altfel şi cea mai apropiata sursă posibilă. Alte surse de informare, în ordinea procentelor înregistrate în total respondenţi, sunt următoarele: 16,67% din Monitorul Oficial, din presă un procent de 16,672%, de la APIA 13,89%. Procente foarte mici - de 2,78% - au înregistrat cei care au aflat de la Primării, MADR



36

16.67

47.22

13.89

16.672.78 2.78

mass media Directia agricola APIAMonitorul Oficial Primarie Ministerul Agriculturii

Cum caracterizaţi popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru susţinerea agricultorilor, în anul 2006? Aşa cum se poate observa şi în graficul de mai jos, popularizarea ajutorului financiar a fost un foarte bună (41,67%) şi bună (44,44%). Într-o proporţie de 11,1% a fost satisfăcătoare şi numai 2,76% din respondenţi au fost nemulţumiţi .

41.6744.44

11.11

2.78

0

5

10

15

20

2530

35

40

45

50

Foarte buna

Buna

Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost estimată corect? Procentul celor care au considerat că a fost corespunzătoare a fost de 100% .

Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie. Referitor la problemele identificate în timpul depunerii cererilor de subvenţie, marea majoritate (91,43%) a considerat că nu au existat probleme care să merite a fi reţinute şi prezentate în chestionar. Cu toate acestea, au fost unii respondenţi care au precizat că implicarea personalului din administraţie nu a fost cea mai potrivită (5,71%), iar un procent de 2,86% a considerat că birocraţia este încă o problemă în acest sens. Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin? Cu toate că există un procent de 25% dintre respondenţi care nu a apelat la asistenţă din partea instituţiilor implicate în derularea subvenţiei, restul de 75% au beneficiat de acest sprijin. Cum apreciaţi promptitudinea cu care vi s-a răspuns la solicitări (răspuns la mesaje email, răspuns la întrebări sau cereri de asistenţă tehnică, tratarea/evaluarea unui dosar etc.)? Răspunsul a fost prompt - au considerat cei mai mulţi dintre respondenţi (88,89%) şi relativ rapid (7,41%) dintre ei. Care au fost problemele identificate după depunerea cererii de subvenţie? Cei care au răspuns, au considerat că nu au fost probleme după depunerea cererii de finanţare, dar a rămas un procent de 13,9% care s-a confruntat cu probleme la măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei, iar 5,6% au fost nemulţumiţi de întârzierea cu care subvenţia a fost acordată.



37

80.6

13.95.6

0102030405060708090

nu au fost suprapuneri demasuratori

intarzierea acordariisubventiei

Consideraţi suficient cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006? Cei mai mulţi dintre respondenţi au considerat cuantumul subvenţiei relativ suficient (61,11%), dar a existat si un procent de 25% care a considerat că acesta este insuficient. De asemenea, 14,89% au fost mulţumiţi de cuantumul subvenţiei primite.

13.89

61.11

25.00

0

10

20

30

40

50

60

70

suficient relativ suficient insuficient

Subvenţia a fost încasată: la timp cu întârziere x Cei mai mulţi respondenţi, consideră că subvenţia a venit cu întârziere (61,11%), dar sunt un procent de 38,89% consideră că aceasta a venit în timp util (38,89%).

Legat de întrebarea anterioară: În situaţia în care subvenţia a fost încasată cu întârziere, care credeţi că au fost cauzele care au determinat acest aspect? La acest subiect, cei mai mulţi nu au răspuns, fiind în categoria celor care au considerat subvenţia ca fiind în timp. De asemenea, o parte crede că Ministerul Finanţelor ar fi vinovat de acest lucru (16,67%), de asemenea, birocraţia (14%) şi lipsa banilor, în general, pot genera anumite discontinuităţi în obţinerea banilor.

36.11

16.67 13.89

2.78

11.11 13.89

2.78 2.7805

10152025303540

Fara co

mentarii

Ministe

rul Fina

ntelo

nu stiu

Programul de ca

lculato

Lipsa banilor d

e la bu

ge

Birocratia

Dezin

teres

Mod incorect de sta

bilire a fo

rm

Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile dumneavoastră (unităţii), în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preturile de valorificare a producţiei, nevoia de dezvoltare-investiţii. Comentariile respondenţilor la această întrebare au fost diverse. Cei mai mulţi (69,57%) au considerat că aceste trei categorii de nevoi (cheltuielile realizate, preţ de valorificare si investiţii), nu au fost luate în calcul atunci când s-a stabilit subvenţia. Pe grupe de nevoi, circa 22,73% cred ca au fost luate în considerare numai cheltuielile efectuate de producătorul agricol, în timp ce un procent de 18,18% din respondenţi cred că numai investiţia a fost luată în calcul. Cei mai puţini (4,55%) cred că preţul de valorificare a producţiei a fost considerat baza subvenţiei.



38

În totalul cheltuielilor dumneavoastră în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat reprezintă un procent de circa: Dintre respondenţi, circa 35% cred ca subvenţia a acoperit 25% din totalul cheltuielilor, 20% cred că aceasta a susţinut doar 15% . Concluzia este că pe medie, subvenţia a acoperit un procent plasat între 5 şi 20% din totalul cheltuielilor efectuate de producătorul agricol.

Sprijinul financiar de care aţi beneficiat, în anul 2006, a avut ca efect principal : dezvoltare producţiei, creşterea performanţelor agricole, sporirea calităţii producţiei, creşterea competitivităţii sau supravieţuirea unităţii. Cei mai mulţi cred că efectul principal pe care l-a avut subvenţia a fost acela de a dezvolta producţia agricolă. Următorul loc este deţinut de cei care cred că efectul a fost acela de a spori calitatea (28,07%) şi, într-o măsură mai mică, doar 26,32%, consideră că efectul a fost numai de supravieţuire a producătorilor agricoli.

.

40.35

1.75

28.07

3.51

26.32

05

10

15202530

3540

45

dezvoltareproductie

crestereaperformantelor

agricole

sporirea calitatiiproductiei

crestereacompetitivitatii

supravietuireaunitatii

Consideraţi că sprijinul de care aţi beneficiat şi-a atins scopul? Cei mai mulţi (67%) au răspuns DA, iar în proporţie de 28% au răspuns relativ.

67

6

28

0

10

20

30

40

50

60

70

da nu relativ

Care a fost rentabilitatea activităţii agricole subvenţionate, în procente?

În mare parte, rentabilitatea medie a producţiilor agricole care au primit subvenţii se plasează în prima parte a intervalului, şi anume între 5 şi 30%. Astfel, un procent de 22,2% din cei intervievaţi au avut o rentabilitate medie de circa 20%, urmaţi de cei care au înregistrat numai 5% rentabilitate, în anul 2006. Un procent de 16,67% au înregistrat o rentabilitate de 30% şi numai 2,78% au ajuns la o maximă de 50%.

0

5

30

20

15

50

1013.9

19.416.7

22.2

16.7

2.8

8.3

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6 7

Legendă: Nivelul de rentabilitate (%)

Ponderea respondenţilor cu acelaşi nivel de rentabilitate

Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu prioritate:

a. către producătorii agricoli mari, care obţin performanţe b. către micii producători particulari



39

c. către grupurile/asociaţiile de producători viabile d. pentru susţinerea desfacerii producţiei pe piaţă e. pentru subvenţionarea cheltuielilor agricole f. în alte scopuri (care?)

Într-o proporţie de 28,89%, respondenţii cred ca ar fi bine ca subvenţia să fie direcţionată cu prioritate spre producătorii agricoli mari, care obţin performanţe bune. De asemenea, 22,2% cred că ar mai bine daca aceasta ar susţine asociaţiile de producători viabile şi 20% cred că ar trebui ca scopul lor să fie acela de a subvenţiona cheltuielile agricole. În proporţie de 13,3% sunt cei care doresc susţinerea desfacerii producţiei pe piaţă.

Per ansamblu, consider că sistemul de sprijin financiar din partea statului acordat producătorilor agricoli:

a. este eficient X este ineficient b. conduce la o risipă de resurse financiare da nu c. se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator da nu d. se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole da nu e. ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere ptr. toţi producătorii da nu f. ar trebui să continue X nu ar trebui să continue

Cei mai mulţi au răspuns că acest sprijin ar trebui să continue, fiind eficient.

Menţionaţi şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România • Subvenţiile trebuie acordate atât toamna cât şi primăvara, înainte de începerea lucrărilor; acordate la timp

şi pe produs; • Să fie virate direct la bancă, nu prin trezorerie; • Simplificarea procedurilor operative; • Diferenţiere: - pentru suprafeţele mari, subvenţii mai mici la prima acordare de subvenţii; • Orientarea subvenţiilor către forme organizate de agricultură; • Să se creeze un sistem de credit agricol cu dobânzi subvenţionate de stat; • Sistemul cu bonuri este mai eficient decât cel cu bani; • Creşterea subvenţiilor; • Să fie acordate la terenul muncit; • Subvenţiile pentru motorină să fie la fel ca în UE; • Mărirea subvenţiei pentru toate tipurile de culturi agricole şi subvenţii atât pentru cultura de toamna cât şi

de primăvară.

3.2.3. Analiza răspunsurilor pe tipuri de subvenţii În ceea ce priveşte HG 1853/2005 – Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol, din 34 de producători agricoli ce au primit subvenţia, au fost contactaţi 10, dintre care 1 prin poştă şi 9 prin telefon, reprezentând un procent de 29,41% din baza de contacte furnizată. Dintre respondenţi, majoritatea sunt beneficiari de subvenţii şi în alţi ani, ceea ce denotă un interes crescut pentru sprijinul acordat de MADR producătorilor agricoli. Având în vedere că respondenţii consideră popularizarea respectivei schemei de subvenţii, în proporţii egale, atât foarte bună, bună şi satisfăcătoare, putem considera că sursele de informare menţionate de respondenţi - Monitorul Oficial, Registrul Agricol - sunt consultate periodic în acest scop. Perioada de timp acordată pentru depunerea subvenţiilor a fost considerată în unanimitate corespunzătoare, nefiind întâmpinată nici o problemă pe parcursul acestei etape din procesul de acordare a subvenţiilor. În situaţia în care au cerut informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin, au primit în unanimitate răspunsurile necesare, uneori foarte prompt sau relativ rapid, alteori greu. După depunerea cererii de subvenţie au fost identificate câteva probleme: neîncadrarea sumei cerute în subvenţia acordată; întârzierea subvenţiei. Majoritatea respondenţilor consideră că subvenţia a fost acordată cu întârziere:



40

Sprijinul financiar primit în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte:

0

1

2

3

4

Cheltuielile efectuate(de unitate)

Preţurile devalorif icare a

producţiei

Nevoile dedezvoltare/de investiţii

(ale unităţii)

Număr

de be

nefic

iari

Problema comună identificată în întârzierea acordării subvenţiei este lipsa fondurilor alocate în acel moment pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol.

Sprijinul financiar primit în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte:

0

1

2

3

4



producţiei

Nevoile dedezvoltare/de investiţii

(ale unităţii)

Num

ăr d

e be

nefic

iari

În totalul cheltuielilor în anul 2006, subvenţia de care au beneficiat respondenţii reprezintă o medie de 10%. În majoritate, respondenţii au considerat că sprijinul financiar acordat în 2006 a avut ca efect dezvoltarea producţiei:

Efectul principal al sprijinului financiar din 2006 dezvoltarea producţiei

creşterea performanţelorde producţiesporirea calităţiiproducţiei obţinute creşterea competitivităţii produselor dvoastrasupravieţuirea unităţii(companii)alte efecte

În ceea ce priveşte OG 45/2006 - Sprijin pentru cei care deţin suprafeţe in zona montana, au fost 7 respondenţi. Acest sprijin provine de la bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sprijinul direct în valoare de 100 lei/ha pajişte se acordă în limita suprafeţei de pajişti de până la 100 ha inclusiv. În limita sumei de 50.000 mii lei (bonuri valorice). Aţi beneficiat de subvenţie şi în alţi ani (încercuiţi pt. fiecare an „da” sau „nu”)?

57.1 57.1

42.9

28.6

42.86 42.86

57.14

71.43

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2003 2004 2005 2007

da nu

De unde aţi aflat de acordarea subvenţiei?



41

Cei mai mulţi – 44,4% - dintre respondenţi au aflat din Monitorul Oficial, urmaţi fiind de cei ce au aflat de la APIA (22,2%). La egalitate, sunt cei care au aflat de la Direcţia Agricolă, internet sau de la diferiţi cumpărători.

11.1

22.2

44.4

11.1 11.1

05

101520253035404550

Directiaagricola

APIA MonitorulOficial

internet cumparatori

Series1

Popularizarea acţiunilor privind acordarea sprijinului financiar pentru susţinerea agricultorilor, în anul 2006. Popularizarea a fost, pentru respondenţi, în egală măsură foarte bună, bună şi satisfăcătoare (28,7%). Cei care nu au fost prea mulţumiţi au fost in procent de 14,29%.

28.57 28.57 28.57

14.29

0

5

10

15

20

25

30

foarte buna buna satisfăcătoare nesatisfăcătoare

Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţii a fost: într-o proporţie de 71,43% corespunzătoare şi 28,57% necorespunzătoare.

28.57

71.43

0

10

20

30

40

50

60

70

80

corespunzatoare necorespunzatoare

Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au fost:

• 71,43% nu au avut probleme la depunerea cererii pentru subvenţie; • Alte probleme identificate au fost: dificultăţi în stabilirea cuantumului subvenţiei şi anunţul din

timp (14,29%).

14.29

71.43

14.29

010

203040

5060

7080

dificultati in stabilireacorecta a cuantumului

subventiei

nu au fost probleme anunt din timp



42

Aţi beneficiat de informaţii şi asistenţă din partea reprezentanţilor MADR la întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin: 42,89% au beneficiat de sprijin din partea MADR şi 42,86% nu au solicitat. Cei care au întâmpinat dificultăţi în primirea sprijinului au fost de 14,29%.

42.86

14.29

0.00

42.86

05

1015202530354045

da da, dar cudificultate

nu am primit, desiam solicitat

nu am solicitat

Care au fost problemele identificate după depunerea cererii de subvenţie? Se pot aminti aici: confuzie cu privire la data primirii cupoanelor la grâu - rapiţă, termenul depăşit , subvenţia a întârziat. Consideraţi cuantumul subvenţiei de care aţi beneficiat în anul 2006:

• Suficient – 57,14% • Relativ suficient 28,57% • Insuficient – 14,29%

57.14

28.57

14.29

0

10

20

30

40

50

60

suficient relativ suficient insuficient

Subvenţia a fost încasată la timp: Cei care au răspuns la chestionare au întâmpinat în proporţie de 71,43% dificultăţi la încasarea subvenţiei, în timp ce 28,57% dintre ei au încasat-o la timp. Cauzele au fost: banii viraţi târziu de la minister, birocraţie excesivă, lipsa banilor.

28.57

71.43

0

10

20

30

40

50

60

70

80

la timp cu intarziere

Consideraţi că sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile dumneavoastră, în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preţul de valorificare a producţiei şi nevoile de dezvoltare.

• Referitor la cheltuielile efectuate, 38,46% consideră că sprijinul a fost corelat, în timp ce 25% consideră că acesta nu a fost corelat;

• Referitor la preţul de producţie - 50% consideră că nu a fost corelată subvenţia cu acest indicator, în timp ce 23,08% consideră că acesta a fost corelat;



43

• Referitor la investiţii, 38,46% consideră că subvenţia a fost corelată cu valoarea investiţiilor realizate, în timp ce 25% consideră că nu a fost corelată.

38.46

23.08

38.46

25.00

50.00

25.00

0

10

20

30

40

50

60

cheltuieli efectuate preturi de valorificare aproductiei

investitii

da nu

În totalul cheltuielilor dumneavoastră în anul 2006, subvenţia de care aţi beneficiat reprezintă un procent de circa: Răspunsuri: Procentul este cuprins între 7-30%, cu un nivel mediu de aproximativ15%. Sprijinul financiar de care aţi beneficiat în anul 2006 a avut ca efect principal: Răspunsuri: dezvoltare producţie, creşterea performantelor agricole şi sporirea calităţii producţiei (toate la acelaşi procent: 30%) şi mai puţin creşterea competitivităţii acesteia (10%).

30 30 30

10

0

5

10

15

20

25

30

35

dezvoltareproductie

crestereaperformantelor

agricole

sporirea calitatiiproductiei

crestereacompetitivitatii

Consideraţi că sprijinul de care aţi beneficiat şi-a atins scopul? Cei mai mulţi (71,43%) au considerat că sprijinul financiar alocat de MADR şi-a atins scopul, acela de a susţine producătorii agricoli. Există şi un procent de 28,57% din cei care au răspuns care cred ca şi-a atins relativ scopul.

71.43

28.57

0

10

20

30

40

50

60

70

80

da relativ

Consideraţi necesar ca sprijinul financiar acordat de stat să fie direcţionat cu prioritate: Cei mai mulţi dintre respondenţi au considerat că sprijinul trebuie îndreptat cu precădere spre susţinerea producătorilor agricoli mari, cu performanţe şi către micii producători particulari (25%). De asemenea, se consideră importantă şi susţinerea asociaţiilor de producători viabile şi subvenţionarea cheltuielilor agricole



44

(18,75%) . Într-o mai mică măsură se propune direcţionarea spre susţinerea desfacerii producţiei obţinute de producătorii agricoli. Alte comentarii şi modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România.

• accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurala • sa fie acordate mai multe subvenţii pentru toţi producătorii, indiferent de gradul lor de dezvoltare • Încasarea mai rapida a subvenţiei • Subvenţii pe produs: la rapiţă, grâu .

Dintre cei 193 beneficiari ai OUG 20/2006 – Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, 11,4% au fost contactaţi prin telefon (19 beneficiari au fost contactaţi, dintre care 11 au răspuns), iar prin poştă s-a trimis la 2 beneficiari (prin Priori Post) şi prin fax (un beneficiar).

Dintre respondenţi, majoritatea au beneficiat de subvenţii şi în alţi ani:

Beneficierea de subvenţii în alţi ani

02468

1012

Am beneficiat desubvenţie în

2003


2004


2005


2007

Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost, după părerea respondenţilor, astfel:

Popularizarea subventiilor

Foarte bunăBunăSatisfăcătoareNesatisfăcătoare

Aceasta a fost realizată prin următoarele mijloace: Guvern, Monitorul Oficial, Direcţia Agricolă, inginerii DADR, primărie, mass-media. Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost în unanimitate considerată a fi satisfăcătoare. Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au constat în: formulare (documente) greu de completat, implicarea necorespunzătoare a personalului din administraţie, perioada in care societăţile s-au familiarizat cu subvenţiile. În ceea ce priveşte calitatea şi promptitudinea asistenţei furnizate de MADR, structura răspunsurilor este ilustrată în diagrama de mai jos:



45

Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost considerat de către respondenţi:

Cuantumul subvenţiei este:

Suficient

Relativ suficient

Insuficient

Referitor la perioada în care s-a făcut plata subvenţiei, respondenţii au considerat în proporţie de 90% că subvenţia a fost încasată cu întârziere. Aspectele identificate de respondenţi drept cauzele întârzierii încasării subvenţiei au fost: pregătirea insuficientă a funcţionarilor implicaţi, birocraţia excesivă şi nealocarea la timp a fondurilor necesare. Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii, astfel:

Corelarea sprijinului financiar acordat de stat cu nevoile unităţii

01234567

Cheltuielile efectuate (deunitate)

Preţurile de valorificare aproducţiei

Nevoile de dezvoltare/deinvestiţii (ale unităţii)

În totalul cheltuielilor respondenţilor din anul 2006, subvenţia de care au beneficiat reprezintă un procent mediu de 17,8%. Ca efecte ale sprijinului financiar primit în 2006, respondenţii au considerat toate variantele de răspuns, astfel:

Promptitudinea cu care reprezentanţii MADR au răspuns la solicitări

mi s-a răspuns foarteprompt

mi s-a răspuns relativrapid

mi s-a răspuns greu

mi s-a răspuns foartegreu

nu mi s-a răspuns



46

Efectele sprijinului financiar acordat de stat

dezvoltarea producţiei

creşterea performanţelorde producţiesporirea calităţiiproducţiei obţinute creşterea competitivităţii produselor dvoastrasupravieţuirea unităţii(companii)alte efecte

Iar în ceea ce priveşte scopul acordării acestor subvenţii, respondenţii au considerat în proporţie de 72,7% că a fost atins, 18,18% că nu s-a atins şi 9,09% că s-a atins relativ. Media rentabilităţii activităţii agricole subvenţionate, a fost de 22,14%. Pe viitor, sprijinul financiar acordat de stat poate fi acordat, după respectivii respondenţi, în următoarele direcţii:

Direcţionarea ulterioară a sprijinului financiar din

partea statului

02468

10

1

către producătorii agricoli mari,care obţin performanţe

către micii producătoriparticulari

către grupurile/asociaţiile deproducători viabile

pentru susţinerea desfaceriiproducţiei pe piaţă

pentru subvenţionareacheltuielilor agricole

în alte scopuri

Cât priveşte părerea producătorilor agricoli referitor la sistemul de sprijin financiar al statului, aceasta este împărţită astfel:

• este eficient – 72,73% • nu este eficient – 27,27% • conduce la o risipă de resurse financiare – 36,36% • nu conduce la o risipă de resurse financiare – 63,64%

• se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator – 36,36% • nu se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator – 63,64% • se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole – 36,36% • nu se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole – 63,64%

• ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere pentru toţi producătorii – 54,55% • nu ar trebui să asigure condiţii egale de susţinere pentru toţi producătorii – 45,45% • ar trebui să continue – 72,73% • nu ar trebui să continue – 27,27%

Respondenţii au menţionat şi alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România:

• Creşterea competenţei oamenilor; • Alocarea de subvenţii din bugetul de stat al României pe lângă cele din UE;



47

• Acordarea subvenţiilor înainte de începerea lucrărilor agricole; • Corelarea preţului intre procesator si consumator; • Acordarea subvenţiilor ar trebui să fie corelată cu campania de recoltare agricolă;

Dintre cei 53 beneficiari ai HG74/2003 referitor la Sprijinul pt. stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare a deşeurilor de origine animală, 22,64% au fost apelaţi prin telefon, dintre care numai 6 persoane au acceptat să răspundă. Dintre respondenţi, majoritatea au beneficiat de subvenţii şi în alţi ani:

Beneficierea de subvenţii în alţi ani

0123456

Am beneficiatde subvenţie în

2003


2004


2005


2007

Număr

ul b

enef

icia

rilor

de

subv

enţii

din

alţi

ani

Interesul mare în aplicarea pentru programele de sprijin acordat producătorilor agricoli se datorează, în parte şi popularizării bune (majoritatea respondenţilor) făcute prin presa, media (emisiunea Viaţa Satului), la nivel de comuna - biroul de cadastru agricol, Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Monitorul Oficial. Perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor de subvenţie a fost în unanimitate considerată a fi satisfăcătoare. După depunerea cererii de subvenţie, problema identificată a fost întârzierea sosirii subvenţiilor la beneficiar. Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost considerat a fi relativ suficient de către toţi respondenţii. Referitor la perioada în care s-a făcut plata subvenţiei, respondenţii au considerat:

Subvenţia a fost încasată

la timp

cu întârziere

Aspectele identificate de respondenţi drept cauzele întârzierii încasării subvenţiei au fost birocraţia şi lipsa fondurilor alocate în timp util de la bugetul de stat. Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii, astfel:

Corelarea sprijinului financiar acordat de stat cu nevoile unităţii

012345



producţiei

Nevoile dedezvoltare/de

investiţii (ale unităţii)

Num

ărul

de

repo

nden

ţi pe

ntru

fiec

are

varia

ntă



48

Respondenţii au considerat că, din totalul cheltuielilor pentru anul 2006, subvenţia de care au beneficiat reprezintă un procent mediu de 25%. Ca efecte ale sprijinului financiar primit în 2006, respondenţii au considerat toate variantele de răspuns, astfel: dezvoltarea producţiei, creşterea performanţelor de producţie, sporirea calităţii producţiei obţinute, creşterea competitivităţii produselor, supravieţuirea unităţii. şi chiar (un singur răspuns) – respectarea tehnologiei. Iar în ceea ce priveşte scopul acordării acestor subvenţii, respondenţii au considerat în unanimitate că a fost atins. Media rentabilităţii activităţii agricole subvenţionate a fost estimată la 20%. Pe viitor, sprijinul financiar acordat de stat poate fi acordat, după respectivii respondenţi, în următoarele direcţii:

Direcţionarea ulterioară a sprijinului financiar din

partea statului

0

2

4

6

1

către producătorii agricolimari, care obţin performanţecătre micii producătoriparticularicătre grupurile/asociaţiile deproducători viabilepentru susţinerea desfaceriiproducţiei pe piaţăpentru subvenţionareacheltuielilor agricoleîn alte scopuri

Cât priveşte părerea producătorilor agricoli referitor la sistemul de sprijin financiar al statului, aceasta este împărţită astfel: cei mai mulţi cred că ar trebui să continue, în timp ce foarte putini (4%) cred că este eficient.

Opinii referitoare la sistemul de sprijin financiar din partea statului

0

2

4

6

8

1

Opinii

Num

ăr d

e op

inii

într

unite

este eficient

nu conduce la o risipă de resursefinanciare

nu se regăseşte în preţurile maibune practicate la consumator

se regăseşte în creşterea oferteiinterne de produse agricole

ar trebui să asigure condiţii egalede susţinere ptr. toţi producătorii

ar trebui să continue

Ca şi sugestii, respondenţii au menţionat alte modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de sprijin de care trebuie să beneficieze producătorii agricoli din România:

• Acordarea subvenţiilor ar trebui să fie corelată cu campania de recoltare agricolă; • Derularea rapidă a etapei de acordare a subvenţiilor; • Apropierea de preţurile din UE, având în vedere că la noi sunt mai scumpe; • Reducerea preţurilor la carburanţi; • Acordarea subvenţiei la timpul potrivit pentru agricultura si la valoarea optima pentru fiecare

lucrare. • Organizarea pieţei cerealelor, astfel încât să se ţină cont de creşterea inputului.



49

3.3. Analiza relevanţei, eficacităţii, eficienţei şi

durabilităţii "Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006"

Potrivit Obiectivului specific nr.1. din Caietul de sarcini al "Politicii de Sprijin acordat producătorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul 2006", se solicită evaluarea politicii ţinându-se seama de următoarele criterii: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi durabilitatea.

3.3.1. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Zootehnic5

Subvenţia 1415/2004 modificata de HG 1580 privind acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapid a focarelor de boli transmisibile ale animalelor CRITERIU DE EVALUARE

CONSTATĂRI AFERENTE CRITERIULUI

Relevanţa Constatarea 1: Subvenţia a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă de beneficiari.

Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost eficientă în raport cu obiectivele sale; Eficienţă C1: Efectele au fost pozitive; Utilitate C1: Schema a fost utilă Durabilitate C1: Efectele au fost pe termen scurt; Managementul implementării

C1: Procedura este stufoasă şi implică mai multe instituţii. C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat; C3: Implementarea a fost realizată transparent;

HG 1853 din 2005 Sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Sprijinul financiar a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preţurile de valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii;

Eficacitate C1: Cuantumul a fost considerat de majoritatea respondenţilor ca fiind suficient; C2: Sistemul de sprijin financiar din partea statului este eficient: acesta se regăseşte în preţurile mai bune practicate de consumator, în creşterea ofertei interne de produse agricole;

Eficienţă C1: A avut ca efect dezvoltarea producţiei şi creşterea performanţelor producţiei; C2: Media rentabilităţii agricole subvenţionate a fost de 26%; C3: Subvenţia de care au beneficiat respondenţii reprezintă o medie de 10% din totalul cheltuielilor;

Utilitate C1: Sprijinul financiar de care au beneficiat producătorii agricoli a fost util pentru toţi beneficiarii.

Durabilitate C1: Efectele au fost pe termen scurt;

5 Răspunsurile sunt prezentate în Anexa 4. iar lista persoanelor intervievate în Anexa 5.



50

Managementul implementării

C1: Popularizarea a fost în medie bună, sursele de informare fiind Monitorul Oficial, Registrul Agricol. C2: Perioada pentru depunerea subvenţiilor a fost considerată în unanimitate corespunzătoare; C3: Reprezentanţii MADR au acordat beneficiarilor relativ rapid asistenţă şi informaţii pentru întocmirea şi depunerea documentaţiei pentru sprijin;

HG 1211/2005 Sprijin pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante în raport cu necesităţile Eficacitate C1: Subvenţia a sprijinit grupul ţintă Eficienţă C1: Schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele sale consideră

majoritatea celor intervievaţi cu o excepţie, care a considerat că schema este ineficientă în raport cu acestea. C2: Nivelul finanţării este mai puţin de 50% din cea europeană analogă

Utilitate C1: Schema a fost utilă. Durabilitate C1: Finanţarea a avut un efect pozitiv, pe termen scurt Managementul implementării

C1: Popularizarea a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă radio şi televiziunea locală, afişe tipărite"; C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat pentru o parte din intervievaţi şi "neclară şi excesivă" pentru alţii C3: Schema a fost implementată în mod transparent, dar cu o organizare slabă. Comentariul unuia dintre intervievaţi a fost: „Cererile se depun la primării, iar un inginer specialist de la DADR merge cu maşina DADR pentru a strânge aceste cereri. Din cauza cotelor mici de benzină primite de ingineri pentru a merge la primării, aceştia mergeau la primăriile arondate o dată sau de două ori pe săptămână pentru a ridica cererile. Termenele de popularizare au fost scurte.”

HG 1853 din anul 2005 – Sprijin producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Sprijinul a fost relevant pentru nevoile beneficiarilor Eficacitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor,

reprezentantul MADR, spunând că "suma acordată a fost în limita resurselor bugetare."

Eficienţă C1: Schema implementată este considerată eficientă în raport cu obiectivele sale de către toţi intervievaţii;

Utilitate C1: Chiar dacă în cuantum insuficient, subvenţia este utilă Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe terme scurt Managementul implementării

C1: "Popularizarea a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziunea locală, afişe tipărite." C2: Procesul de plată a subvenţiilor a decurs cu probleme după majoritatea intervievaţilor, probleme au fost legate de "întârzierea sosirii banilor de la minister", astfel că "banii au ajuns foarte târziu la oameni"; C3: Implementarea a fost realizată în mod transparent; documentaţia a fost clară şi uşor de completat;



51

HG 74/2003 Sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare modificată prin HG 807/2005 CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Sprijinul financiar primit de la buget a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate (majoritatea), preţurile de valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii;

Eficacitate C1: Subvenţia reprezintă 25% din totalul cheltuielilor respondenţilor în anul 2006; cuantumul a fost considerat suficient de către toţi respondenţii;

Eficienţă C1: Media rentabilităţii activităţilor agricole subvenţionate a fost estimată la 20%;; C2: Sprijinul financiar este considerat eficient, nu conduce la risipă de resurse financiare, se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole;

Utilitate C1: Efectele sprijinului primit în anul 2006 au fost: dezvoltarea producţiei, creşterea performanţelor de producţie, sporirea calităţii producţiei obţinute, creşterea competitivităţii produselor, supravieţuirea unităţii;

Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt; Managementul implementării

C1: Subvenţia a fost încasată cu întârziere, cauzele fiind: birocraţia, fonduri nealocate la timp de bugetul de stat; C2: Neimplicarea corespunzătoare a personalului din administraţie. C3: perioada de timp alocată pentru depunerea cererilor pentru subvenţii a fost considerată în unanimitate satisfăcătoare.

3.3.2. Constatări desprinse din interviuri pentru Sectorul Vegetal

Constatări OUG 20/2006 CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate, preţurile de valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii.

Eficacitate C1: Cuantumul subvenţiei de care au beneficiat în anul 2006 a fost relativ suficient; scopul acestei forme de sprijin a fost atins; nu se regăseşte în preţurile mai bune practicate la consumator; nu se regăseşte în creşterea ofertei interne de produse agricole.

Eficienţă C1: Sistemul de sprijin financiar al statului este considerat de către respondenţi a fi eficient, nu conduce la o risipă de resurse financiare;

Utilitate C1: Efectele sprijinului financiar primit în 2006 au fost dezvoltarea producţiei şi supravieţuirea unităţii pentru majoritatea respondenţilor.

Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt. Managementul implementării

C1: Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost foarte bună. Perioada de timp alocată pentru depunerea cererii pentru subvenţii a fost bună, reprezentanţii MADR au acordat relativ rapid informaţii şi asistenţă beneficiarilor. C2: Principalele probleme identificate în timpul depunerii cererii pentru subvenţie au fost formulare (documente) greu de completat. Principalele probleme în procesul de aprobare a solicitărilor au fost inadvertenţe în cereri în ceea ce priveşte suprafeţele declarate pentru a lua subvenţie la ha şi cele efectiv existente, astfel încât unii beneficiari au returnat banii şi volum mare de muncă şi personal puţin în DADR. C3: Subvenţia a fost încasată cu întârziere, după majoritatea respondenţilor. Cauzele acestei întârzieri au fost: lipsa oamenilor pregătiţi, fonduri nealocate la timp de la bugetul de stat.



52

Constatări HG 1238/2004 CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţiile acoperă aproximativ 20-30% din valoarea producţiei, în funcţie de caracteristicile climatice ale anului respectiv, deci a fost relevantă, dar a fost insuficientă.

Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale. Eficienţă C1: Sistemul de sprijin financiar al statului este considerat de către respondenţi a

fi eficient, nu conduce la o risipă de resurse financiare; Utilitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor. Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, atât pe termen scurt cât

şi pe termen lung. Managementul implementării

C1: Popularizarea făcută acestui tip de sprijin a fost foarte bună. Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat C2: În privinţa principalelor probleme în procesul de aprobare a solicitărilor, au fost identificate următoarele aspecte: „Au fost puţine dosare”; “Complexitatea solicitării”; Cote mici de benzină date inginerilor pentru a lua de la primării dosarele de aplicaţii. C3: Schema a fost implementată în mod transparent.

Constatări OUG nr. 65/2006 CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante faţă de nevoile beneficiarilor. Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale,

însă este şi ineficientă “deoarece cei care furnizau serviciile, produsele pentru cei ce primeau subvenţii au crescut preţurile, astfel subvenţiile au devenit ineficiente” C2: Cuantumul subvenţiei a fost relativ suficient. C3: Sprijinul financiar primit de la bugetul de stat în anul 2006 a fost corelat cu nevoile unităţii în ceea ce priveşte: cheltuielile efectuate (majoritatea), preţurile de valorificare a producţiei şi nevoia de investiţii.

Eficienţă C1: Sistemul de sprijin financiar al statului este considerat de către respondenţi a fi eficient;

Utilitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor. Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt. Managementul implementării

C1: Popularizarea schemei de subvenţii a fost suficientă. Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat, însă a fost considerată şi clară, dar stufoasă. Reprezentanţii MADR au acordat prompt asistenţă şi informaţii. C2: Principalele probleme în procesul de aprobare a solicitărilor au fost: “Puţini oameni care să preia documentaţia din teritoriu, deoarece pentru 93 de unităţi administrative şi 23 de oameni.”, „deplasarea în teritoriu”. Aspectele negative în derularea schemelor de subvenţii s-au semnalat referitor la: „Nerespectarea suprafeţele pentru care au solicitat subvenţia şi producătorii au trebuit să returneze banii” Cote mici de benzină date inginerilor pentru a lua de la primării dosarele de aplicaţii; măsurarea suprafeţei aferente acordării subvenţiei; întârzierea cu care subvenţia a fost acordată. C3: Schema a fost implementată în mod transparent.



53

HG 600 din anul 2006 Sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante faţă de nevoile beneficiarilor. Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale, Eficienţă C1: Schema a fost eficientă. Utilitate C1: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor. Durabilitate C1: Efect pozitiv, pe termen scurt sau lung; Managementul implementării

C1: Popularizarea schemei a fost "foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul inginerilor specialişti, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziunea locală, afişe tipărite"; C2: Documentaţia a fost clară şi uşor de completat pentru majoritatea intervievaţilor; C3: Plata subvenţiilor a decurs cu uşurinţă; C4: Suma acordată a fost insuficientă pentru majoritatea intervievaţilor (în limita resurselor bugetare); C5: Schema a fost implementată în mod transparent;

HG 786 din 2006, Sprijin pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţiile au fost relevante faţă de nevoile beneficiarilor. Eficacitate C1: Schema de finanţare a fost considerată eficace în raport cu obiectivele sale, Eficienţă C1: Schema a fost eficientă. Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă. Durabilitate C1: Efect pozitiv, pe termen scurt şi/sau lung; Managementul implementării

C1: Popularizarea schemei – foarte bună; C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat pentru majoritatea intervievaţilor; C3: Schema a fost implementată în mod transparent, conform opiniei celor intervievaţi;

HG. 1268/2006 Sprijin acordat producătorilor de legume şi fructe destinate prelucrării industriale CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa C1: Subvenţia a fost relevantă faţă de nevoile producătorilor. Eficacitate C1: Subvenţia a oferit sprijin grupului ţintă; Eficienţă C1: Suma acordată a fost insuficientă (în unanimitate); Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă în acoperirea chiar şi parţială a necesităţilor. Durabilitate C1: Finanţarea a avut asupra solicitanţilor un efect pozitiv, pe termen scurt; Managementul implementării

C1: "Popularizarea schemei a fost foarte bună, deoarece s-a făcut prin intermediul inginerilor specialiştii, primăriilor, presa scrisă, radio şi televiziune locală, afişe tipărite" într-un caz; în alt caz suficientă, iar în alt caz insuficientă; se propune "înfiinţarea Camerelor agricole"; C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat dintr-o perspectivă, din alta a fost neclară şi excesivă deoarece "o parte din documentaţia cerută a fost inutilă"; din altă perspectivă, a fost clară, dar stufoasă; C3: Procesul a fost descris de un intervievat astfel: "Cererile se depun la primării, iar un inginer specialist de la DADR merge cu maşina DADR pentru a strânge



54

aceste cereri. Datorită faptului că erau mici, cotele de benzină primite de ingineri pentru a merge la primării, aceştia mergeau la primăriile arondate o dată sau de două ori pe săptămână pentru a ridica cererile. Termenele de popularizare au fost scurte".

Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional si modul de finanţare a acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005 CRITERIU DE EVALUARE


Relevanţa - Eficacitate C1: Schema de finanţare este eficientă în raport cu obiectivele sale; Eficienţă C1: Suma acordată a fost insuficientă; Utilitate C1: Subvenţia a fost utilă în acoperirea chiar şi parţială a necesităţilor. Durabilitate C1: - Managementul implementării

C1: Popularizarea schemei de subvenţii a fost realizată prin inspectorii fitosanitari. C2: Documentaţia solicitată a fost clară şi uşor de completat; C3: Schema a fost implementată în mod transparent.

3.3.3. Relevanţa în raport cu politicile publice în domeniul agriculturii

Relevanţa Politicii de sprijin acordat producătorilor din sectorul vegetal şi zootehnic în anul 2006 în

raport cu Programul Dezvoltarea durabila a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol (program prioritar al agriculturii)

Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic şi piscicol vizează: refacerea numerică a efectivelor de animale, îmbunătăţirea calităţii biologice a soiurilor şi hibrizilor din sectorul vegetal şi a calităţii materialului genetic la speciile de animale şi a performanţelor acestora, asigurarea necesarului de consum al populaţiei din producţia internă şi realizarea unui disponibil pentru export, creşterea veniturilor producătorilor agricoli pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltării de noi investiţii. Prin Politica de sprijin a producătorilor se facilitează realizarea obiectivelor stabilite prin Program, dar fără a fi fixaţi indicatori de realizare specifici obiectivelor programului de dezvoltare durabilă.


raport cu Programul de Guvernare 2005-2008

Guvernul României urmăreşte realizarea următoarelor obiective: • Finalizarea reformei proprietăţii funciare • Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial,

formarea clasei de mijloc în spaţiul rural • Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli • Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă • Dezvoltarea şi modernizarea satelor • Dezvoltarea pisciculturii • Gestionarea durabilă a pădurilor • Reforma instituţională

Având în vedere obiectivele referitoare la dezvoltarea agriculturii şi sprijinirea producătorilor agricoli, Politica de sprijin se circumscrie politicii guvernamentale.


raport cu Programul de promovare a exportului



55

Programul de promovare a exportului - prin acest program se urmăreşte: creşterea calităţii produselor agroalimentare, promovarea exportului pe pieţele terţe a următoarelor produse: vin, brânzeturi, carne, uleiuri vegetale, legume şi fructe. Având în vedere faptul că exporturile au înregistrat creşteri semnificative în anul de referinţă – 2006, se poate estima că finanţările acordate sub egida Politicii de sprijin au contribuit la această creştere, deşi schema nu şi-a propus indicatori legaţi de creşterea exporturilor şi, ca urmare, nu a instituit un mecanism de monitorizare a efectelor asupra exporturilor.

Relevanţa Politicii de sprijin acordat producătorilor din sectorul vegetal şi zootehnic în anul 2006 în raport cu Politica Agricolă Comună

Trebuie remarcat că schema de subvenţii directe este similară unor scheme de subvenţii directe implementate în trecut în Uniunea Europeană şi în concordanţă cu Politica Agricolă Comună din acea perioadă. Politica Agricolă Comună a fost însă revizuită reiterativ, principalele caracteristici ale noii Politici Agricole Comune în domeniul sprijinului direct acordat producătorilor (Pilonul 1) fiind în mod semnificativ diferite faţă de Politica de sprijin:

Eliminarea legăturii dintre producţie şi plăţile directe (decuplare). Diversele plăţi directe acordate vor fi înlocuite cu schema de plată unică pe fermă, stabilită pe baza evidenţei „istorice” a plăţilor directe anuale obţinute la nivel de fermă în perioada de referinţă 2000-2002. Astfel, plăţile directe se vor acorda independent de volumul şi structura producţiei.

Obligativitatea respectării de către fermieri a anumitor standarde: de mediu, de securitate alimentară, de sănătate a plantelor, sănătatea şi bunăstarea animalelor, păstrarea terenurilor agricole în bune condiţii. Comisia a elaborat o listă cuprinzând 18 standarde „prioritare”. Nerespectarea standardelor va avea drept consecinţă reducerea parţială sau totală a ajutorului direct, în funcţie de riscul sau paguba produsă. Statele membre vor inspecta anual, de manieră sistematică, un eşantion de ferme spre a verifica respectarea standardelor.

Plăţile stimulative sunt destinate fermierilor care participă în mod voluntar la schemele naţionale sau la cele de la nivelul UE pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole şi a proceselor de producţie şi asigură, totodată, garanţii suplimentare în acest sens. Totuşi, începând cu anul 2007, s-a aprobat introducerea schemelor de plăţi naţionale directe complementare prin OUG 125/2006. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS); plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal; plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic; Schema de plată pentru culturi energetice; Schema de plată separată pentru zahăr. În acest context, experienţa acumulată şi „lecţiile învăţate” în cursul implementării Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli sunt relevante pentru eficientizarea aplicării plăţilor naţionale complementare.



56

4. Principalele concluzii şi recomandări 4.1. Concluzii

Pe baza analizelor şi constatărilor efectuate se pot trage următoarele concluzii, structurate corespunzător criteriilor de evaluare: RELEVANŢĂ: C1: Politica de sprijin a fost relevantă în raport cu nevoile grupului ţintă vizat prin intervenţie –producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic. Sprijinul financiar a furnizat mijloace de compensare a unor necesităţi reale şi acute ale beneficiarilor potenţiali. C2: Nevoile grupului ţintă au fost determinate la nivel naţional şi – drept urmare aplicate în mod egal pe teritoriul ţării. C3: Politica de sprijin a fost aliniată priorităţilor stabilite prin diversele documente strategice relevante: politici, strategii, programe. C4: Politica de sprijin pentru producătorii agricoli este în concordanţă cu principiile de sprijinire a producătorilor din Politica Agricolă Comună, dar într-o abordare diferită a acordării acestui ajutor.

EFICACITATE: C1: Implementarea Politicii de sprijin pentru producătorii agricoli şi-a atins obiectivul declarat – acela de a veni în sprijinul producătorilor din domeniul vegetal şi zootehnic. C2: Întrucât obiectivului principal nu i-au fost asociaţi indicatori cuantificabili, nu se poate măsura gradul în care acest obiectiv a fost atins. C3: Obiectivul schemei de finanţare nu a fost acompaniat de obiective specifice concrete relevante pentru sectorul agricol cum ar fi creşterea efectivelor, calitatea producţiei, investiţii în modernizarea agriculturii etc. C4: Suma alocată a fost cheltuită aproape integral, ceea ce indică o bună corelare între alocare şi capacitatea de absorbţie de astfel de subvenţii.

EFICIENŢA: C1: Subvenţiile acordate au fost calculate la un prag raţional, evitându-se în cazul tuturor tipurilor de subvenţii risipa de resurse; mai mult nivelul acestora a fost mult sub nivelul unor subvenţii similare acordate în Uniunea Europeană.

UTILITATE: C1: Efectele schemei de sprijin au fost calificate de cea mai mare parte dintre beneficiarii direcţi drept satisfăcătoare, ceea ce demonstrează utilitatea schemei. Ele au asigurat cel puţin stabilizarea veniturilor beneficiarilor pe termen scurt. C2: Ca urmare a subvenţiei, dar nu exclusiv, sectorul zootehnic a cunoscut o revenire importantă6; astfel, sectorul avicol a răspuns cel mai bine la susţinerea financiară acordată, fapt ce s-a resimţit în îmbunătăţirea calităţii producţiei obţinute şi ameliorarea efectivelor; C3: Efectul a fost mult mai important pentru exploataţiile agricole mari decât pentru micile ferme.

6 În acest sector, există extreme foarte mari: 70% din ferme sunt pentru autoconsum, dar, în acelaşi timp există şi ferme de mărime mare, specializate; România, la acest capitol - zootehnie - deţine locul 4 în lume şi locul 3 în Europa (la pui de carne).

DURABILITATE: C1: Rezultatele şi impactul produs de acordarea subvenţiei la nivelul grupului ţintă sunt în mod semnificativ durabile pe termen scurt. C2: Continuitatea acordării sprijinului pentru producătorii agricoli fiind asigurată pe termen mediu, se poate trage concluzia că impactul schemei este asigurat cel puţin pe termen mediu. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII: C1: Schema a fost implementată în întregime şi în termenele prevăzute; puţinele întârzieri înregistrate s-au datorat lipsei temporare a resurselor financiare în bugetul ministerului. C2: Schema a fost implementată în mod transparent, asigurându-se un acces nediscriminat la sprijinul financiar. C3: Documentaţia a fost stufoasă, dar uşor de completat; totuşi erorile în completarea documentaţiei şi cererile de subvenţii peste nivelurile cuvenite reprezentând principala sursă de respingere a cererilor. C4. Criteriile de aplicaţie au fost clare, iar producătorii au fost bine informaţi. C5. Au existat cazuri când normele de reglementare au apărut după efectuarea lucrărilor agricole pe care le viza subvenţia, iar aplicarea nu s-a putut face retroactiv. C6: În anul 2006, structurile MADR erau încă în etapa de stabilizare - consolidare ţinând cont de noua etapă de integrarea a României în UE;

4.2. Recomandări Integrarea agriculturii româneşti în structurile Uniunii Europene impune compatibilitatea structurilor agricole naţionale cu cele comunitare, care rămân însă un obiectiv de realizat în ceea ce priveşte formarea dimensiunilor economice ale exploataţiilor agricole familiale, crearea şi funcţionarea sistemului cooperatist de tip european şi a filierelor de comercializare etc. Pentru a putea elabora politici de calitate în domeniul agricol este nevoie de modele bazate pe un volum foarte mare de informaţii referitoare la evoluţia pieţei agricole pentru toate tipurile de produse principale, date referitoarele la exploataţiile agricole, la productivitatea şi competitivitatea acestora, la structura terenurilor agricole, la metodele de producţie, la standardele de calitate şi de protecţie a medului în realizarea producţiei agricole. Realizarea sistemelor şi mecanismelor specifice cerute de implementarea Politicii Agricole Comune va pune la dispoziţia MADR instrumentele decizionale pentru a putea fundamenta judicios viitoarele politici, strategii şi programe de finanţare – inclusiv politicile de sprijin direct pentru producătorii agricoli. În al doilea rând, calitatea politicilor depinde de gradul de implicare al tuturor actorilor relevanţi în elaborarea şi implementarea acestor politici, deziderat care impune consultarea largă a tuturor părţilor implicate în toate fazele elaborării şi implementării politicilor publice în agricultură. Principalele recomandări desprinse din concluziile formulate pe baza constatărilor au fost structurate pe cele două faze principale – respectiv elaborarea de politici de sprijin şi implementarea acestora: RECOMANDĂRI VIZÂND ELABORAREA POLITICILOR DE SPRIJIN : R1: Schema de sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic trebuie să continue într-o formă îmbunătăţită. R2: Pentru îmbunătăţirea relevanţei schemelor de sprijin viitoare, este necesară investigarea extrem de detaliată şi sistematică a nevoilor producătorilor agricoli, într-o abordare cât mai segmentată a acestora, după criterii cum ar fi: diferenţierea sprijinului în funcţie de zonarea culturilor, în funcţie de potenţialul zonei, astfel



58

încât producătorii care obţin producţii inferioare datorită zonei de cultură inferioară să fie susţinuţi financiar mai substanţial; stimularea diferenţiată faţă de suprafaţa înfiinţată. R3: Nevoile trebuie determinate în raport cu obiectivele de creştere a productivităţii muncii şi a competitivităţii exploataţiilor agricole. R4. Stabilirea clară a unor sectoare agricole ce trebuie susţinute în funcţie de potenţialul de piaţă pe termen lung pe care îl prezintă şi direcţionarea subvenţiilor cu precădere către aceste sectoare. R5: Schemelor de sprijin trebuie să li se asocieze obiective cuantificabile şi indicatori clari de măsurare – conform cerinţelor SMART; pentru măsurare trebuie stabilite mecanisme şi instrumente de monitorizare, care să producă informaţiile necesare ajustării în timp util a procesului de subvenţionare în funcţie de necesităţi. O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii şi măsurării indicatorilor de eficienţă şi de impact. R6: Elaborarea din timp a normelor şi hotărârilor legislative care fundamentează politica de sprijin a sectorului agricol; R7: Simplificarea procedurilor operative şi de solicitare de subvenţii; simplificarea documentelor de solicitare. R8: Abordarea şi nivelurile de subvenţie trebuie corelate cu principiile aferente Politicii Agricole Comune şi trebuie să se încadreze în nivelurile agreate la nivelul Uniunii Europene.

RECOMANDĂRI VIZÂND IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE SPRIJIN :

R1: Îmbunătăţirea sistemului de popularizare a schemelor de subvenţii prin adaptarea la cerinţele producătorilor în noile condiţii de piaţă unică; ANCA şi APIA trebuie să fie mai eficiente în informarea şi consilierea producătorilor agricoli, atât în ceea ce priveşte cerinţele tehnice de producţie, cât şi financiare;

R2: Consolidarea instituţională a tuturor instituţiilor implicate atât în faza de elaborare a politicilor cât şi a implementării acestora; dezvoltarea sistemelor, mecanismelor şi procedurilor de lucru în paralel cu dezvoltarea competenţelor specifice ale personalului implicat. R3: Implementarea unor sisteme de evidenţă precisă a datelor referitoare la beneficiarii de subvenţii, a suprafeţelor agricole/ efective de animale etc. deţinute de aceştia, a sumelor cheltuite pentru susţinerea sectorului agricol, dar şi a efectelor produse de acestea (urmărirea atentă a rezultatelor obţinute); R4: Acordarea unui avans din suma totală obţinută drept subvenţie în limita posibilităţilor bugetare; R5: Îmbunătăţirea managementului financiar, astfel încât să fie asigurate resursele financiare înainte de începerea lucrărilor agricole ce se subvenţionează şi pentru evitarea întârzierilor la plată ca urmare a întârzierii procesării solicitărilor.



59

5. Anexe

Anexa 1 – Tipuri de subvenţii acordate Anexa 2 – Planul de lucru Anexa 3 – Chestionar Anexa 4 – Interviuri Anexa 5 - Lista persoanelor consultate Anexa 6 – Analiza subvenţiilor acordate pe tipuri şi pe regiuni Anexa 7 - Sprijin acordat sectorului zootehnic în anul 2006 Anexa 8 – Activităţile de evaluare Anexa 9 – Prezentare introductivă a subvenţiilor Anexa 10 - Constatări

Anexa 10.01 Constatări cu privire la rezultatele chestionarelor Anexa 10.02 Constatări din interviuri referitoare la HG 1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru

animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor

Anexa 10.03 Constatări din interviuri referitoare la HG 1211/2005 sprijin pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală

Anexa 10.04 Constatări din interviuri referitoare la HG 1853/2005 sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul animalier şi piscicol

Anexa 10.05 Constatări din interviuri referitoare la HG74/2003 sprijin pentru stabilirea subvenţionărilor primelor de asigurare a deşeurilor de origine animală modificată prin HG 807/2005

Anexa 10.06 Constatări referitoare la HG 786/2006 sprijin pentru înfiinţare plantaţii viticole, pomicole şi de arbuşti fructiferi

Anexa 10.07 Constatări referitoare la HG 1100/2006 sprijin pentru producătorii agricoli pentru comercializarea legumelor şi fructelor

Anexa 10.08 Constatări referitoare la HG 1238/2004 sprijin pentru producţia internă de seminţe certificate oficial

Anexa 10.09 Constatări referitoare la OUG 20/2006 sprijin pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal Anexa 10.10 Constatări referitoare la OUG nr.65/2006 sprijin pentru culturi de toamnă Anexa 10.11 Constatări referitoare la HG 600/2006 sprijin pentru producătorii de legume de seră şi ciuperci

de cultură Anexa 10.12 Constatări referitoare la HG nr. 786/2005 privind sprijinul direct al statului care se acordă

pentru producţia de tutun brut, în anul 2005, în scopul creşterii producţiei şi a calităţii tutunului

Anexa 10.13 Constatări referitoare la HG 1268/2006 sprijin pentru producătorii de legume şi fructe destinate prelucrării industriale

Anexa 10.14 Constatări referitoare la HG 1289/2006, HG 785/2005, OUG 25/2006 Anexa 10.15 Constatări referitoare la Ordinul MAPDR nr. 911/2004 privind actiunile fitosanitare de interes

naţional si modul de finanţare a acestora, completat prin Ordinul MAPDR nr. 950/2005

anexa 1 raport de evaluare ex-post a politicii de sprijin acordat

Documents