SC A6 IMPEX SA

Grafic executie lucrari Anexa 1

2012 2013

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec ian

Lucrari electrice separare CETLucrari electrice separare ConexiuniLucrari electrice Servicii PropriiExecutie instalatie gazAlimentare apa demi si industriala cazanCompresor aerExecutie haldaTurbina EkolMontaj turbină+supervizareTurnuri racireProiect centrala MecatronAmenajare clădire sală turbină Pod rulant cu estacadă Fundaţie turbinăMontaj instalatii electrice si AMCRacordare turbină la cazanRacordare generatorPIF

Director general,

Ing. Szasz Stefan

SC UZUC SAPLOIESTI,STR. Depoului nr. 16J29/11/1991

BULETIN DE VOTpentru AGEA din data de 24 05 2013/25 05 2013

1. Aprobarea achizitionarii de la SC CAROMET SA cu sediul in

Caransebes , DN 68, Km32, jud. Caras Severin a pachetului

de 646.680 actiuni detinute la SC A6 IMPEX SA, cu sediul in

loc.Dej, str. Bistritei nr.63, jud. Cluj, la valoarea nominala de

10lei/actiune. Pretul achizitiei va fi de 6.466.800lei,

vot………………………………….. .

2. Aprobarea datei de 12 06 2013, ca data de inregistrare,

respectiv pentru identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang

efectele hotararilor, vot………………………………………………… .

Nota: se poate vota: “pentru’, “impotriva”, abtinere”.Data………………………

ACTIONAR …………………………………..

UT

ILA

JT

EH

NO

LO

GIC

PE

NT

RU

IN

DU

ST

IA

CH

IM

IC

A,

PE

TR

OC

HIM

IC

A,

RA

FIN

AR

E,

ME

TA

LU

RG

IE

,E

NE

RG

ET

IC

A

Comunicat

Numarul total de actiuni al SC UZUC SA este de 4 752 105.Actionarii isi pot exercita dreptul de vot in AGA proportional cunumarul de actiuni pe care le poseda.

Informatii suplimentare se pot obtine la sediul societatii sau la telefon0244/401121.

DIRECTOR GENERALIANCU IOAN CORNELIU

S.C. UZUC S.A. PLOIEŞTI - ROMÂNIA: Str. Depoului nr. 16, Ploieşti - 100335, jud. Prahova, Tel: 0244.401.119, Fax: 0244.517.725,E-mail: secretariat@uzuc.ro, www.uzuc.ro, www.scrgrup.ro

1

Nr. 73/18 04 2013

CONVOCARE

Presedintele Consiliului de administratie al SC UZUC SA Ploiesti, cu

sediul in Ploiesti, str. Depoului nr.16, jud. Prahova convoaca Adunarea

Generala Extraordinara a Actionarilor in data de 24 05 2013, ora

13,00 la sediul societatii, pentru toti actionarii inregistrati in Registrul

Actionarilor la sfarsitul zilei de 13 05 2013, stabilita ca data de referinta.

In cazul in care la data mentionata mai sus nu vor fi indeplinite conditiile

legale pentru intrunirea adunarii, aceasta va avea loc, in data 25 05 2013 in

acelasi loc si la aceeasi ora.

Ordinea de zi a adunarii:1. Aprobarea achizitionarii de la SC CAROMET SA cu sediul in

Caransebes , DN 68, Km32, jud. Caras Severin a pachetului de 646.680actiuni detinute la SC A6 IMPEX SA, cu sediul in loc.Dej, str. Bistritei nr.63,jud. Cluj, la valoarea nominala de 10lei/actiune. Pretul achizitiei va fi de6.466.800lei.2. Aprobarea datei de 12 06 2013, ca data de inregistrare, respectiv pentru

identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararilor.

Participarea la Adunarea Generala se face personal, sau prin reprezentantpe baza unei procuri speciale, conform prevederilor legale. Au dreptul de aparticipa si de a vota in cadrul adunarilor generale, persoanele care suntactionari la data de referinta.Formularul de procura speciala poate fi obtinut de la sediul societatii, sau depe website, si va fi depus in original, cu 48 de ore inainte de adunare.Actionarii pot vota si prin corespondenta, inainte de AGA, utilizandformularul de vot prin corespondenta. Formularul va putea fi obtinut de lasediul societatii, sau se poate descarca de pe site-ul www.uzuc.ro.Formularul de vot prin corespondenta completat si semnat insotit de copiaactului de identitate al actionarului(pers. fizice)/certificat deinregistrare(pers juridice), se va expedia la sediul societatii, astfel incat safie primit de societate, cu minim 48 de ore inainte de AGA.Documentele vor fi puse la dispozitia actionarilor la sediul societatii sau depe website-ul societatii www.uzuc.ro

Actionarii isi pot exercita dreptul de vot in AGA proportional cu numarul de actiunipe care le poseda.Deasemenea potrivit art. 7 din Regulamantul 6/2009, modificat prin Regulamentul7/2010, actionarii au urmatoarele drepturi: (1) Unul sau mai mulţi acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social are/au dreptul:

UT

ILA

JT

EH

NO

LO

GIC

PE

NT

RU

IN

DU

ST

IA

CH

IM

IC

A,

PE

TR

OC

HIM

IC

A,

RA

FIN

AR

E,

S.C. UZUC S.A. PLOIEŞTI - ROMÂNIA: Str. Depoului nr. 16, Ploieşti - 100335, jud. Prahova, Tel: 0244.401.119, Fax: 0244.517.725,E-mail: secretariat@uzuc.ro, www.uzuc.ro, www.scrgrup.ro

2

a) de a introduce puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiţia ca fiecare punct să fie însoţit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală; şi b) de a prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse sau propuse spre a fi incluse pe ordinea de zi a adunării generale. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) pot fi exercitate numai în scris (transmise prin servicii de curierat sau prin mijloace electronice).

(3) Acţionarii îşi pot exercita drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) în termen de cel mult 15 zile de la data publicării convocării.Prezenta convocare se face cu aplicarea dispozitiilor Regulamentului CNVM

nr.6/2009.

Potrivit art.13(1) din Regulamentul CNVM nr.6/2009, fiecare actionar are dreptulsa adreseze intrebari privind punctele de pe ordinea de zi a adunarii generale.

Informatii suplimentare se pot obtine la sediul societatii, sau la telefon0244/401121.

PRESEDINTE C.A.

ing. Coman Dumitru

S.C. UZUC S.A. PLOIEŞTI - ROMÂNIA: Str. Depoului nr. 16, Ploieşti - 100335, jud. Prahova, Tel: 0244.401.119, Fax: 0244.517.725,E-mail: secretariat@uzuc.ro, www.uzuc.ro, www.scrgrup.ro

3

Subsemnata Braslasu Diana declar ca documentul atasat- Convocator AGEA are3739 caractere cu spatii.

Formular de vot prin corespondenta

Subsemnatul…………………………………………………….in calitate de reprezentant legal al

SC…………………………………………………………………………………………..( numai pentru pers juridice)

fiscal/cod numeric personal…………………………………………………………………… cu sediul /domiciliul

in…………………………………………………………………………………………………………….………………………………………………….

detinator a……………… actiuni, cu valoare nominala de………lei , reprezentand …..% din

totalul de 4 752 105 actiuni, identificat ca actionar in Registrul Actionarilor la

data de referinta 13 05 2013, avand cunostinta de ordinea de zi a Adunarii

Generale Extraordinare a Actionarilor SC UZUC SA, care va avea loc la sediul

societatii, din Ploiesti, str. Depoului nr. 16, in data de 24 05 2013/ 25 05 2013,

ora13,00, prin prezentul formular imi exercit votul prin corespondenta astfel:

1. Aprobarea achizitionarii de la SC CAROMET SA cu sediul in Caransebes ,

DN 68, Km32, jud. Caras Severin a pachetului de 646.680 actiuni detinute la

SC A6 IMPEX SA, cu sediul in loc.Dej, str. Bistritei nr.63, jud. Cluj, la valoarea

nominala de 10lei/actiune. Pretul achizitiei va fi de 6.466.800lei.

2. Aprobarea datei de 12 06 2013, ca data de inregistrare, respectiv pentru

identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararilor.

Nota: se poate vota: “pentru’, “impotriva”, abtinere”.Data………………………

ACTIONAR ……………………………...

STUDIU PRIVIND

VALORIFICAREA RESURSELORREGENERABILE DE ENERGIE PRIN

ACHIZIŢIONAREA UNUI CAZAN TERMIC CARE FUNCŢIONEAZĂ CU DEŞEURI LEMNOASE ŞI A

UNEI TURBINE PE CONDENSAŢIE

OCTOMBRIE 2011

2

C U P R I N S :

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1.1 Obiectul studiului1.2 Prezentarea societatii1.3 Prezentarea elaboratorului1.4 Surse de documentare1.5 Sinteza studiului

1.5.1. Produse / servicii oferite1.5.2. Prezentarea investitiei1.5.3. Programul de punere in functiune1.5.4. Planul de finantare a investitiei1.5.5. Principalele concluzii rezultate

CAPITOLUL II – PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1 Date de identificare a agentului economic2.2 Mod de constituire2.3 Obiect de activitate2.4 Structura actionariatului2.5 Scurt istoric2.6 Analiza SWOT

CAPITOLUL III – ANALIZA COMERCIALA

3.1 Produse3.2 Piata si comercializarea3.3 Evoluţia pieţei de desfacere - previziuni pentru următorii 3

ani3.4 Tendinţe ale pieţei de desfacere 3.5 Managementul comercial3.6 Promovarea si distibutia produselor3.7 Preturi de vanzare ale produselor

CAPITOLUL IV- ANALIZA ACTIVITATII

4.1 Capacitatile tehnice si de productie4.1.1.Tehnologii de fabricatie.

4.1.1.1 Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică 4.1.1.2 Calcule de dimensionare4.1.1.2.1 Date tehnice ale centralei pe biomasă 4.1.1.2.2 Date tehnice ale depozitului de biomasă

4.1.1.3 Unstalatii si echipamente

3

4.1.1.3.1 Instalaţii de alimentare cu biomasă 4.1.1.3.1.1 Aprovizionare cu biomasa. Sistemul demonitorizare cantitativa si calitativa4.1.1.3.1.2 Depozitul de biomasa4.1.1.3.1.3 Instalaţii de manipulare si depozitare 4.1.1.3.1.4 Instalaţii de alimentare cu biomasă ale cazanului.4.1.1.3.2 Sistemul de alimentare cu combustibil pentrufaza de pornire al cazanului de abur4.1.1.3.3 Instalaţii termomecanice 4.1.1.3.3.1 Cazanul de abur4.1.1.3.3.2 Turbina de abur. Sisteme auxiliare4.1.1.3.3.3 Sistemul de răcire condensator 4.1.1.3.3.4 Instalatii electrice

4.1.2. Prezentarea lucrarilor de investitii4.1.3.Dotari ( teren si mijloace fixe pe grupe)

4.1.3.1. Active imobilizate existente4.1.3.2. Active imobilizate noi (investitii)

4.2 Factorii de productie si costurile acestora4.2.1 Determinarea valorii dotarilor

4.2.1.1. Actualizarea valorii contabile ramase a imobilizarilorcorporale existente

4.2.1.2. Valoarea actualizata a proiectului4.2.1.3 Detalii privind costul de implementare al

proiectului4.2.1.4. Calculul amortizarii investitiilor

4.2.2 Estimarea cheltuielilor cu forta de munca4.2.2.1. Evolutia structurii personalului :4.2.2.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca

4.2.3 Estimarea cheltuielilor cu materii prime, materiale si marfuriaprovizionate4.2.3.1. Materii prime, materiale si alte bunuri aprovizionate4.2.3.2. Surse de aprovizionare4.2.3.2.1 Prezentarea disponibilitatilor nationale debiomasa4.2.3.2.2 Prezentarea disponibilităţii locale de biomasă 4.2.3.2.3. Disponibilitate cantitativa si calitativa. Analizaelementara a biomasei4.2.3.3. Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 4.2.3.4. Politica comerciala in domeniul stocurilor

4.2.4 Estimarea cheltuielilor cu utilitatile4.2.5 Infuenta asupra mediului4.2.6 Costul investitiei4.2.7 Graficul de esalonare a platilor pentru realizarea investitiei

4

4.3 Prezentarea legislatiei comunitare, nationale si international careguverneaza obiectul investitiei

4.3.1 Legislaţie comunitară 4.3.2 Legislaţie naţională 4.3.3 Acorduri internaţionale

CAPITOLUL V - ANALIZA MANAGEMENTULUI

5.1 Strategia activitatii viitoare5.2 Structura organizatorica5.3 Conducerea societatii

CAPITOLUL VI – ANALIZA FINANCIARA SI ECONOMICA

6.1 Scurt diagnostic economico-financiar

6.2 Evaluarea activitatii viitoare6.2.1 Proiecţia contului de rezultate 6.2.2 Proiecţia necesarului de fond de rulment 6.2.3 Proiecţia bilanţului simplificat 6.2.4 Proiecţia fluxurilor nete de lichidităţi 6.2.5 Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei

6.3 Concluzii

5

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. Obiectul studiului :

Majorarea valorii creditului pentru finantarea proiectului de investitiiprivind achizitionarea unui cazan termic şi a unui turbogenerator, care să producă energie electrică care va fi livrată în SEN, si rescadentarea ratelor de rambursare atit a creditului in lei cit si a creditului in USD,acordate de BCR pana la data functionarii la capacitate a investitiei.

1.2. Prezentarea societatii :

Societatea nou înfiinţată A6 Impex S.A. este situata in orasul Dej, str. Bistritei nr.63, jud.Cluj si are ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică, conform Actului constitutiv.

1.3. Prezentarea elaboratorului:

Prezentul studiu de fezabilitate este elaborat de SC A6 IMPEX SA Dej ,telefon 0264/211331, fax 0264/223436 , persoane de contact : inginerSzasz Stefan tel. 0745755515 , economist Baban Hainal tel.0744/776215

1.4. Surse de documentare :

La elaborarea studiului au stat la bază următoarele documente :

documente economico-financiare ale societăţii contractul de achizitie a unui boiler pe baza de lemn si gaz

natural incheiat cu firma SC McBurney Bio Energy SRL Bucuresti contractele de finantare incheiate cu Fondul Roman de Eficienta

Energiei(FREE) si BCR Sucursala Dej documentatia BAT (Best Available Techniques) nota de fundamentare , pentru achiziţie cazan de ars deşeuri

lemnoase

6

nota de fundamentare pentru lucrarile aditionale contractului cufirma McBurney si modernizarea unor active ale societatii

nota de fundamentare privind achiziţionarea unei turbine pe condensaţie, în condiţiile opririi fabricii de celuloză la SC SOMES SA

legislatia privind certificatele verzi obtinute pentru vanzareaenergiei electrice

1.5. Sinteza studiului :

1.5.1. Produse / servicii oferite

Prin realizarea acestei investiţii se va produce abur energetic, la o capacitate de 35 t/h (4500C; 40 bar) care va fi transformat în energieelectrică care va fi livrata in SEN.

Cazanele de acest tip reprezintă o soluţie pentru rezolvarea unor importante probleme de mediu, deoarece utilizează resurse regenerabile, in acest caz deseu lemnos rezultat in urma procesarii lemnului dindiferite domenii .

1.5.2. Prezentarea investitiei

1.5.2.1. Datele iniţiale ale investiţiei

S.C. A 6 IMPEX S.A. intenţiona să producă şi să comercializeze energie termică si energie electrică.

Energia termica va fi produsă din surse regenerabile de energie, respectiv deseuri material lemnos. Capacitatea de producere este de 35t abur/ ora, la urmatorii parametrii: 40 bar, 450 grd C. Aburul produsse va destine printr-o turbina cu condensatie, producandu-se energieelectrica si extragandu-se la priza turbinei abur de joasa presiune,produse care vor fi comercializate altor societati.

Capacităţi de producţie preconizate:

Energie termica: 22 Gcal/h , din care: 16 Gcal/h tone destinate comercializării

6 Gcal/h tone consum propriu Energie electrica: 3 MW, din care:

2,5 MW destinat comercializarii0,5 MW destinat consumului propriu

7

Energia termica

Energia termica primara (respectiv abur de inalta presiune) produsa seva folosi pentru obtinerea energie electrice si a energie termice (aburde joasa presiune). Aceasta energie termica, cu parametrii inferiori, seintenţiona a fi comercializata spre alte societati, in principal S.C. SOMES. S.A. DEJ .

Energia electrica produsă de catre S.C. A6 IMPEX S.R.L. va fi comercializa fie spre consumatori de energie electrica, fie se va livra inSistemul Energetic National.

Consumul de abur tehnologic al SOMEŞ SA variază între limitele : o minim 20 t/ho maxim 28 t/ho mediu 24 t/h

Acest consum urma a fi acoperit astfel:

ConsumSOMEŞ T/h

Intrareturbină T/h

Priză

T/h

Condensaţie

T/h

Cazan A6

T/h

Energieprodusă MW

Min 20 t/h 28 20 8 28 3

Max. 28 t/h 28 20+ 8 prinStatie ReducereRacire (SRR)

7 35 3

Mediu 24 t/h 28 20+ 4 prin StatieReducere Racire(SRR)

8 32 3

rezulta ca pentru a asigura consumul de abur intre limitelementionate, debitul de abur al cazanului (CADL) va varia intre 28-35 t/h

In toate aceste situatii , energia electrica produsa prin trecereaaburului prin turbina va fi de 3MWh/h . Aceasta energie va fivanduta in SEN si datorita faptului ca ea este produsa din resurseregenerabile, se vor putea obtine pe aceasta baza cerificate verzi.

8

1.5.2.2. Aspecte tehnico-economice ale soluţiei adoptate

Obiectul iniţial al acestui proiect era construirea unui cazan de ars deşeuri de lemn care să valorifice deşeurile lemnoase rezultate în urma procesului tehnologic SC SOMES SA de tocare a lemnului, deşeuri care erau valorificate în două CADL-uri vechi cu parametrii scăzuţi ai aburului, şi cu randanente scăzute. În acelaşi timp era o obligaţie de mediu a SOMEŞ să se încadreze în parametrii de emisii la coş, lucru care nu se putea realize cu vechile CADL-uri. De asemenea se doreaproducerea aburului la parametrii înalţi astfel încât destinderea aburului la parametrii doriţi în tehnologie să se facă printr-o turbină, producându-se în acelaşi timp energie electrică. Ţinând cont că preţul aburului, respectiv al energiei electrice produse în această variantă este mult mai mic decât dacă erau produse din gaz metan, şi de necesităţile SOMEŞ, cazanul a fost proiectat să ardă o cantitate mai mare de deşeuri lemnoase decât rezulta din procesul tehnologic SOMEŞ, o parte urma sa fie achiziţionată de la terţi.

În această situaţie cazanul urma să funcţionaze în paralel cu cazanul de Regenerare, capacitatea ambelor cazane urmând a fi valorificată în producţie de energie electrică şi termică prin turbina TA5 existentă în CET.

O dată cu decizia acţionariatului SOMEŞ de a opri instalaţia de celuloză pe fondul crizei mondiale, varianta de funcţionare prezentată mai sus nu este posibilă intrucat:

- cazanul de regenerare este oprit

- turbina TA5 este o turbină de capacitate prea mare pentru cazan, şi în acelaşi timp este o turbină pe contrapresiune,care produce abur si energie electrica. Pentru abur nu există consumator fabrica de celuloza fiind oprita

A apărut o oportunitate deosebită prin apariţia legii 220/2008, prin care se atribuie 2 certificate verzi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile (în cazul nostru biomasă), în situaţia în care nu se putea asigura funcţionarea la capacitate a cazanului (SOMEŞ consumând 15-20 t/h), s-a luat hotărârea ca întreaga capacitate a cazanului să fie valorificată în energie electrică, care să fie vândută în SEN, obţinându-se şi certificate verzi.

Pentru aceasta este necesara o altă turbină decât cele existente şi anume o turbină pe condensaţie de capacitate 35 t/h, 35 bar 450 oC,care să producă energie electrică care va fi livrată în SEN.

9

1.5.3. Programul de punere in functiune

Punerea in functiune a investitiei se va face in luna ianuarie 2013 înconformitate cu graficul prezentat în anexa 1.

1.5.4. Planul de finantare al investitiei

Sursele de finantare ale investitiei sunt :- surse proprii, in proportie de 47,5 %- surse atrase, in proportie de 52,5 %

S-a luat in calcul valoarea totala a investitiei de 17.876.268 eur ,calculata conform celor prezentate la pct.4.2.1.4, cu urmatoarele sursede finantare :- credite 5.925.959 eur (creditele totale de 6.641.109 eur diminuatecu creditul de la BT de 715.150 eur utilizat pentru achizitie turbinasecond )- surse proprii 9.372.763 eur din care aport la majorarea capitaluluisocial virat pana la 30.09.2011 de 4.720.979 eur si restul se va vira in2011 -2012 (vezi cash flow anexa 6)

Sursele atrase sunt constituie din credite : de la BCR (4.500.000USD si 9.600.000 ron) , de la Fondul Roman pentru Eficienta Energetica(1.593.717 USD) si de la Banca Transilvania 3.010.708 lei, asa cumrezulta din tabelul de mai jos . Total surse atrase pana in prezent6.641.109 eur ( utilizand cursurile medii anuale din perioada de tragere).

Nr Crt BANCA TIP CREDIT VALUTA SUMA TRASAin moneda credit

c/v eur

1 BCR CREDITINVESTITII

USD 4,500,000 2.365.475

2 BCR CREDITINVESTITII

LEI 9,600,000 2.821.835

3 CREDITINVESTITII

USD 1,593,717 738.649

FREE

4 BT CREDITINVESTITII

LEI 3,010,708 715.150

TOTAL 6.641.109

Situatia creditelor in sold conform balantei de verificare la30.09.2011 este de 29.451.921 lei , conform situatiei de mai jos :

10

3.2195 lei/usd

NrCrt

BANCA TIP CREDIT VALUTA SOLD CREDITin moneda

credit

SOLD CREDITc/v lei

1 BCR CREDITINVESTITII

USD 4,326,921 USD 13,930,522.16

2 BCR CREDITINVESTITII

LEI 9,230,769 LEI 9,230,769.00

3 CREDITINVESTITII

USD 1,050,125.00 USD 3,380,877.44

FREE

4 BT CREDITINVESTITII

LEI 2,909,752.44 LEI 2,909,752.44

TOTAL 29,451,921.04

Se solicita acordarea unui credit de investitii suplimentar de laCSOB in valoare de 3.446.804 eur, reprezentand 85% din valoareaturbinei (3.800.000 eur *85% = 3.230.000 eur)si prima de asigurareEGAP de 216.804 eur.

La elaborarea studiului de fezabilitate, societatea si-a asumaturmatoarele ipoteze privind angajarea creditului de investitii :

Valoare imprumut = 3.446.804 eur Dobanda anuala (inclusiv comisioane) = 5% Durata imprumutului = 7 ani cu 1,5

ani perioada de gratie Data incheierii contractului de imprumut = dec 2011 Periodicitatea platilor = semestrial Perioada de gratie = ian 2012 –

iunie 2013 Rate semestriale incepand cu dec 2013

Sursele proprii in valoare totala de 4.700.000 eur se vor constituiprin aport in numerar la majorarea capitalului social A6 Impex astfel : intrim IV 2011 cu 800.000 eur si in anul 2012 cu 3.900.000 eur.

Pentru asigurarea surselor proprii de finantare s-a demarat actiuneade majorare a capitalului social la A6 Impex cu aport in numerar de5.300.000 eur conform Hotararii AGEA A6 Impex din 31.05.2011 . Vorparticipa la aceasta majorare actionarii actuali Iasitex, UZUC siCaromet si actionari noi Chimcomplex, INAV si Nova Textile.

Din aceasta majorare in perioada iulie –sept 2011 s-a incasat aport innumerar de 344.778 eur .

11

1.5.5. Principalele concluzii rezultate

Fezabilitatea proiectului este sustinuta de evolutiaveniturilor obtinute din energia produsa de 8,8 MWh/h, din care0,9 MW este consumul propriu al cazanului ramanand disponibilpentru vanzare 7,9 MW la un pret de 600 lei/MWh care include sicertificatele verzi.

Punerea in functiune a investitiei, va genera un profit netcumulat incepand cu anul 2013 pana in 2027 in valoare de49.964.095 eur dupa cum reiese din BVC intocmit de societate.Profitul creste ca urmare a cresterii cifrei de afaceri generata decresterea volumului de vanzari si de tranzactionare a certificatelorverzi si ca urmare a reducerii costurilor de finantare pe masurarambursarii creditelor.

Din proiecţia fluxurilor de numerar pe durata creditării reiese că activitatea societăţii generează suficiente excedente denumerar, capabile să acopere toate datoriile societăţii, inclusiv cele către bancă.

Venitul net actualizat este pozitiv, de 10.554.831 eur pentrurata de actualizare considerata in prezentul studiu de 8% egala cuun cost estimat al capitalului imprumutat in eur.

Rata interna de rentabilitate pe perioada analizata este de13,88% superioara costului capitalului imprumutat de 8%,exprimand rata de retribuire a investitorului.

Durata de recuperare a investitiei de 5,37 ani.

CAPITOLUL II – PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1 Date de identificare a agentului economic:

Denumire: S.C. A6 IMPEX S.ANr. inregistrare la R.C : J12/1338/2007C.U.I : 21381692 /16.03.2007

Adresa: Dej,str. Bistritei , nr. 63, jud. ClujTelefon -fax : 0264/211331 , 0264/223436e-mail: a6impex@somes.ro

12

Persoane de contact: Ec. Gliga Florin ValentinIng. Szasz Stefan

2.2. Mod de constituire : societate pe actiuni

2.3. Obiect de activitate

Activitatea principală este producţia energiei electrice. Cod CAEN 3511

2.4. Structura actionariatului :

Acţionar %

S.C. IASITEX S.A. Iasi 72,1698

S.C. UZUC S.A. Ploiesti 17,9515

S.C. SINTEROM CLUJ-NAPOCA 2,6150

S.C. CAROMET CARANSEBEŞ 4,0354

S.C. CONTACTOARE BUZĂU 3,2283

2.5. Scurt istoric :

Date despre societatea fondatoare

Societatea comercială SOMES SA Dej s-a constituit ca persoană juridică sub formă de societate pe acţiuni prin HGR nr.1200/1990 şi a preluat în întregime patrimoniul Combinatului de Celuloză si Hârtie Dej .

În anul 2000 societatea a fost privatizată, firma HOVIS GmbH - Austria a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni (69,9 %) . Restul acţiunilor sunt deţinute de SIF Banat Crişana – 21,15 % şi alţi acţionari – 8,86 %.

Iaşitex

Uzuc

Sinterom

Caromet

Contactoare

13

In decembrie 2002, acţionarul majoritar al societãţii devine MFC Commodities GmbH Viena.In iulie 2004, MFC Commodities vinde acţiuni firmei A1 Impex Cluj Napoca-membră a grupului SCR .

SC SOMEŞ SA şi-a consolidat poziţia de lider în industria de celuloză şi hârtie din România , fapt confirmat şi de ocuparea în anul 2003 a locului I în Topul Naţional al Firmelor foarte mari în Industria lemnului, celulozei şi hârtiei, top elaborat de Camera de Comert , Industrie si Agricultura .

Calitatea produselor SC SOMEŞ este realizată în conformitate cu “Manualul Calităţii, de Mediu , de Sănătate şi Securitate a Muncii ” elaborat în 2006.

Certificări pe linie de calitate şi mediu : societatea în ansamblul ei este certificată pe linie de calitate şi mediu , în conformitate cu următoarele standarde : SR EN ISO 9001:2001 şi SR EN ISO 14001:2005.

Date despre A6 Impex S.A.

SC A6 Impex SA s-a constituit in luna martie 2007 ca fiind Societatecu Raspundere Limitata, avand ca asociat unic societatea SC Somes SADej si un capital social de 100.000 lei. Prin Hotararile din data de08.08.2007 ale SC Somes SA ca unic asociat al SC A6 IMPEX SRLs-au aprobat:- majorarea capitalului social al SC A6 Impex SRL cu suma de

6.681.200 lei de la 100.000 lei la 6.781.200 lei. Sporul de 6.681.200lei, a fost acoperit prin aport in numerar obtinut prin cooptarea unuinou asociat, si anume Societatea Comerciala „Iasitex” SA, cu sediul inIasi, str. Primaverii nr.2, jud. Iasi, CUI RO 1957058, nr. de ordine inRegistrul Comertului J22/255/1991.

- schimbarea formei juridice a societatii din Societate cu RaspundereLimitata in Societate pe Actiuni cu doi asociati: SC Somes SA Dej siSC Iasitex SA.

Prin Hotararea AGEA din data de 25.09.2007 a societatii SC Somes SADej, s-a aprobat participarea SC Somes SA Dej la o noua majorare acapitalului social al SC A6 Impex SRL Dej, prin aport in natura constandin bunuri mobile si imobile in valoare de 6.600.000 lei.

Incepand cu data de 05.11.2007 Societatea A6 Impex functioneazaca societate pe actiuni cu un capital social de 13.381.200 lei.

Sediul societaţii este în oraşul Dej, pe platforma industrială-Nord . Dejul este un important nod de cale ferată şi în plus este străbătut de soseaua europeană E579.

14

Acest lucru contribuie la accesul uşor al materiilor prime şi materialelor necesare în procesele de fabricaţie ale societăţii , precum şi la o mai bună desfăşurare a activităţilor comerciale.

Administratori: GLIGA FLORIN VALENTIN , domiciliat în jud. Cluj, Mun.Cluj-Napoca , str. Trifoiului, nr.14, cu o durata a mandatului de 4 ani.

Durata societăţii: nelimitată.

Date despre actionarul majoritar: SC IASITEX SA

Identificarea companiei

Denumireacompaniei : SC IASITEX S.A.

Forma juridica Societate peactiuni

Nr. RegistrulComertului

J22/255/1991

Codul fiscal Ro 1957058 Persoane decontact Nume,Functie :

Director EconomicEc. Cocea Dorina

Capitalul social 19.854.131 Telefon, Fax : 0232/436760

Sediu principal : B-dul Primaverii nr. 2 Iasi

Scurt istoric

Unitatea şi-a început activitatea în 1910 ca societate anonimă cu capital străin. Până în 1948 şi apoi între 1948 - 1990 sub denumirea Întreprinderea “Ţesătura” Iaşi, şi-a extins capacităţile de producţie şi a inclus în programul de fabricaţie o gamă diversificată de fire, ţesături bumbac, tip bumbac şi confecţii textile. În baza Hotărârii de Guvern nr. 1254 din 4.12.1990 s-a constituit S.C. “IAŞITEX” S.A. prin preluarea juridică a patrimoniului fostei Întreprinderi “Ţesătura” Iaşi.

La data de 9.05.2003 s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare conform căruia

A.P.A.P.S. Bucureşti a vândut către S.C. A 2 IMPEX S.R.L. Ploieşti pachetul de 51 % de acţiuni

Descrierea activitatii de baza a societatii comerciale :

15

- Producerea şi comercializarea de fire, ţesături bumbac, tip bumbac şi confecţii textile - Activitatea de import - export de produse de orice tip întoateformele uzitate şi / sau reglementate pe plan intern şi internaţional, prin compartimente proprii sau societăţi specializate, pentru nevoile proprii sau alţi agenţi economici, inclusiv prestări servicii în acest domeniu pe bază de comision. - Comerţ intermediar cu ridicata şi cu amănuntul cu materii prime, textile, confecţii, încălţăminte, produse alimentare, articole electrice şi electronice, bunuri de consum nealimentare, autovehicole, piese şi accesorii pentru autovehicole, carburanţi etc. - Prestări servicii în domeniul managementului, marketingului, creaţiei, cercetării şi proiectării produselor textile, proiectării pieselor de schimb, subansamblelor şi instalaţiilor textile, întreţinerii şi reparaţiei instalaţiilor textile, folosirii tehnicii de calcul în conducerea şi desfăşurarea activităţii de producţie. - Prestări servicii către alţi agenţi economici şi populaţie în următoarele domenii: edile - construcţii, tinichigerie, automatizări, confecţii metalice, strungărie, bobinaje electrice, tâmplărie, reparaţii obiecte electrice şi electronice, reparaţii instalaţii electrice şi sanitare, lucrări de copiat, multiplicat, dactilografiere, transport mărfuri etc

Cifra de afaceri si profitul net

Anul 2009 2010

Cifra de afaceri (RON) 62.211.867 60.009.979Profitul net (RON) 139.691 318.397

Numar mediu de salariati la data de 31.12. 2010 : 421 salariati

Structura actionariatului la 30.06.2011:Nume Procent din

capitalul socialTara de rezidenta

S.C. A2 Impex SRL 63,01 RomaniaS.I.F. Moldova 29,03 Romania

A.V.A.S. 3,19 Romania

Alti actionari 4,77 Romania

16

2.6 Analiza SWOT.

Puncte tari :

- cazanul care va fi achiziţionat produce abur prin utilizarea ca şi combustibil a deşeului lemnos , spre deosebire de alte cazane care utilizează combustibili convenţionali (gaz metan) .

Deşeul lemnos va fi achizitionat de la diferite societati care prelucrează lemn, fie sub formă de cherestea sau mobilă, fie sub formă de celuloză şi hârtie.

- există resurse suficiente de materie primă.

- costurile de achiziţie ale acestor tipuri de materie primă sunt foarte mici în comparaţie cu alte tipuri de combustibili

- se achiziţioneaza un cazan nou, de ultimă generaţie , fiabil şi uşor de exploatat.

- proiectul se incadreaza in prevederile Legii nr. 220/27.10.2008pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei dinsurse regenerabile de energie (biomasa) si se va beneficia de 2certificate verzi a caror valoare de tranzactionare este de min 27euro/certificat pentru fiecare MWh livrat in SEN (art.5 alin (2) lit.e),

- este rezolvată o serioasă problemă de mediu , prin arderea deşeurilor lemnoase şi a altor deşeuri organice , care în caz contrar ar fi trebuit depozitate pe suprafeţe special amenajate şi ecologizate , cu costuri foarte mari.

- nu există pericolul impurificării atmosferei cu pulberi din gazele de ardere, deoarece cazanul achiziţionat este din generatia nouă, dotat cu electrofiltru

- există forţă de muncă , personal specializat în deservirea cazanelor de producere abur

Puncte slabe:

- migraţia externă a lucrătorilor cu un nivel educaţional crescut

Oportunităţi:

- noi surse de finantare , inclusiv Fondurile Structurale şi de Coeziune

17

- investiţiile străine directe

- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice

- liberalizarea pieţelor şi modernizarea modelelor de afaceri

- dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Riscuri:

- ar putea apare concurenţa în zonă , dacă şi alte unităţi ar achiziţiona cazane de acest tip, fapt care ar putea determina unele creşteri de pret la deşeul lemnos achiziţionat

CAPITOLUL III – ANALIZA COMERCIALA

3.1. Produse

S.C. A 6 IMPEX S.A. va produce şi va comercializa energie electrica.

Cazanul va produce energia termica din surse regenerabile de energie,respectiv deseuri material lemnos. Capacitatea de producere este de 35t abur/ ora, la urmatorii parametrii: 40 bar, 450 grd C. Aburul produsse va destinde printr-o turbina pe condensatie, producandu-se energieelectrică care se va livra în SEN.

Capacităţi de producţie actuale:

Energie electrica: 8,8 MW, din care:7,9 MW destinat comercializarii0,9 MW destinat consumului propriu

Energia electrica produsă de catre S.C. A6 IMPEX S.A. se va livra in Sistemul Energetic National, unde va fi comercializată pe piaţa de energie electrică, obţinându-se în acelaşi timp certificate verzi.

3.2. Piata si comercializarea

Conform Politicii Comisiei Europene de promovare a productieicombinate de energie electrica si termica prin valorificarea resurselorregenerabile de energie si a deseurilor, este sprijinita activitatea devalorificare energetica a acestora.

18

Valorificarea resurselor regenerabile de energie in conditii concurentialede pe piata de energie a devenit oportuna prin punerea in practica apoliticii de « Certificate verzi ».

3.3. Evoluţia pieţei de desfacere - previziuni pentru următorii 3 ani

Hotararea de Guvern nr. 1892/2004 stabileste sistemul de promovare aproducerii energiei electrice din surse regenerabile, iar Hotararea nr.443/2003 cu modificarile din HG nr. 958/2005 stabilesc cadrul legalnecesar promovarii programului de crestere a contriburiei surselorregenerabile de energie la productia de energie electrica.

Certificatul verde este un document ce atesta o anumită cantitate de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie si livrata inSEN.

Aceste certificate se atribuie producatorilor de energie electrica dinsurse regenerabile pentru energia electrica furnizata in SistemulEnergetic National si pot fi valorificate pe o piata paralela cu piataenergiei electrice.

In Hotararea nr.1892/2004 se prevede ca valoarea de tranzactionare acertificatealor verzi se stabileste prin mecanisme concurentiale pe piatabilaterala sau pe piata centralizata. Pentru perioada 2005-2012valoarea anuala minima si maxima de tranzactionare a certificatelorverzi este echivalentul in lei al sumei de 24 euro/certificat, respectiv 42euro/certificat.

O dată cu intrarea în vigoare a legii 220/27.10.2008 pentrustabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surseregenerabile de energie au apărut o serie de avantaje evidente faţă de Hotararea nr.1892/2004:

- Pentru energia electrica din surse regenerabile producatorul va primi2 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in reteaua electrica

- Valoarea minima si maxima de tranzactionarea a certificatelor verzi ,pentru perioada 2008-2014 au crescut la: 27 euro/certificat,respectiv 55 euro/certificat, fata de 24 euro/certificat, respectiv 42euro/certificate, conform HG 1892 .

- Producatorii de energie electrica din SRE vor vande energia pe piataen-gros la pretul pietei.

19

- Creste nivelul tintelor stabilite privind ponderea energie electricedin SRE in consumul final de energie (art. 4, aliniat 4).

Furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual unnumar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea coteiobligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anualconsumatorilor finali.

Cotele obligatorii ce se vor realiza în perioadal 2010-2020, inconformitate cu tinta asumata de Romania in negocierile de aderare laUE privind ponderea energiei electrice produsa din surse regenerabilede energie in consumul intern brut de energie electrica, sunturmatoarele :

- 2010 – 8,3%- 2011 – 10%- 2012 – 12%- 2013 – 14%- 2014 – 15%- 2015 – 16%- 2016 – 17%- 2017 – 18%- 2018 – 19%- 2019 – 19,5%- 2020 – 20%

In momentul de fata certificate verzi se tranzactioneaza pe PiataCentralizata a Certificatelor Verzi, iar o valoare de tranzactionare a loreste prezentata mai jos :

Rezultatele tranzacţionării pe Piaţa Centralizată pentru Certificate Verzi

Luna de Tranzacţionare: August 2011

Număr ofertanţi

Număr ofertevînzare

Număr oferte cumpărare

Volumtranzacţionat

[Număr certificate

verzi]

Preţ de închidere al

PCCV[RON /

Certificat]

37 23 13 32.349 241,04

De asemenea se constată tendinţa creşterii valorii certificatelor verzi în condiţiile în care ponderea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie in consumul intern brut de energie electrica

20

trebuie să crească în următorii ani. Evoluţia preţului certificatelor verzi se poate observa în graficul de mai jos:

De asemenea se preconizează ca incepand cu anul 2010, dupa afilierea Romaniei la Sistemul European de Certificate Verzi,producatorii de energie electrica din surse regenerabile vor puteatranzactiona aceste certificate pe piata europeana, in conditiile stabilite.

Conform ordinului nr. 44/2007, producatorii care beneficiaza desistemul de promovare a energiei produse din surse regenerabile deenergie, pot vinde energia electrica produsa Societatilor de distributiesi Furnizare a Energiei Electrice, care au obligaţia de a o achiziţiona cu prioritate, prin contract reglementat, la pretul de 132 lei/MWh.

O alta posibilitate de valorificare a energie electrice produsa estecomercializarea acesteia catre furnizori sau consumatori eligibili deenergie electrica, prin incheiarea de contracte bilaterale, sau prinofertare pe Piata Zilei Urmatoare.

Avantajele principale acordate de legislatia in vigoare conduc laobtinerea unui pret de circa 600 Ron/Mwh, format din preţul minim posibil de obţinut pentru energia electrică vândută (132 lei/MWh) şi preţul de 55 euro, care este preţul actual de tranzacţionare al certificatelor verzi. In 14 oct 2011 pe piata zilei urmatoare pretul mediu la energiavanduta a fost de 249,79 lei /Mwh .

21

3.4 Tendinţe ale pieţei de desfacere

Sursele energetice regenerabile vor fi incurajate dupa cum prevedeprogramul national pentru surse energetice regenerabile; acesteareprezinta o sursa interna ce poate ajuta la reducerea importurilor siimbunatateste siguranta alimentarii cu energie cu respectareaconditiilor de protectie a mediului. Sursele de energie regenerabila(biomasa, microcentralele, energia geotermala,etc.) reprezinta o sursaimportanta, chiar daca pe ansamblul contributia lor e mica.Costurile investitiilor initiale in acest domeniu sunt foarte mari, ceea cereprezinta un factor restrictiv in dezvoltarea lor. De aceea, pentru adepasi acest obstacol, s-a va demarat un program stimulatoriu ce vainclude si o componenta financiara

In figura de mai jos este evidentiata evoluţia cererii de energie, la nivel mondial.

Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în anul 2020, în comparaţie cu 1990.

22

• creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie până în 2020; • creşterea ponderii si biocombustibililor la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în anul 2020; • reducerea consumului său global de energie primară cu 20% până în anul 2020.

Promovarea surselor energetice regenerabile

In conformitate obiectivele stipulate in Carta Alba a Uniunii Europene,energia electrică ce va fi produsă din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel European în anul 2010, este urmatoarea :

Potenţialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene

Sursa Potential anual Aplicaţie

Energie solară 60 PJ/an 1,2 TWh

Energie termică Energie electrica

Energie eoliană 23 TWh Energie electrică

Energie hidro din caresub 10 MW

36 TWh3.6 TWh

Energie electrică

Biomasa şi biogaz 318 PJ Energie electrică Energie termică

Energie geotermală 7 PJ Energie termică

Evaluarea din mai 2004 a progreselor făcute în dezvoltarea SRE a ajuns la următoarele concluzii: electricitatea din biomasă s-a dezvoltat sub aşteptări şi rata de creştere, în prezent de 7% pe an, trebuie să fie mărită la 18 % pe an. Avand in vedere acest fapt se promoveaza o politica de sustinere aproductiei de energie electrica din resurse regenerabile prin acordareaunor stimulente financiare, respectiv Certificate verzi.La nivel mondial ,precum si in tara noastra, cererea de energie electricaeste in crestere, dar se doreste reducerea cantitatii de energie electricaprodusa din combustibili conventionali pe seama cresterii cantitatii deenergie electrica produsa din resurse regenerabile.

3.5 Managementul comercial

Activitatea comerciala a unitatii vizeaza aprovizionarea cu materiiprime, materiale, piese de schimb, precum si activitatea de desfacere aproduselor.

23

In acest scop sectorul comercial este structurat in Serviciul de Achizitii–Transport si Serviciul de vanzari.

Activitatea de achizitii

Serviciul Achizitii-Transporturi are ca obiectiv principal asigurarea cumaterii prime si materiale si asigurarea unui parc auto care sa faca fataeficient nevoilor de depozitare şi manevrare a combustibilului lemons. Cazanul va funcţiona cu deşeuri lemnoase (tocătură, rumeguş, coajă) care va fi arsă în cazan producându-se abur utilizat la producerea de energie electrică.

Deşeurile utilizate la funcţionarea cazanului vor rezulta din procesul de exploatare şi prelucrare a lemnului şi va consta din tocătură, rumeguş, coajă.

În ţara noastră se axploatează între 16-18 mil. m3/an. La exploatarealemnului rezultă deşeuri formate din rumeguş, lemn subţire, lemn putregai, care nu pot fi utilizate în industria de prelucrare a lemnului.Acestea constituie un bun combustibil pentru cazanul nostru.

Lemnul corespunzător rezultat din exploatare va fi procesat în industria de prelucrare a lemnului, de unde va rezulta ca deşeuri: rumeguş, coajă, lemn mărunt, tocătură. De asemenea şi acestea constituie un bun combustibil pentru cazanul nostru.

Aceste deşeuri, conform HG 856/2002, trebuie depozitate şi eliminate controlat de către firmele care le produc. O mică parte dintre aceste deşeuri sunt valorificate de către producătorii lor. Ceilalţi, conform HG 856/2002, pentru a putea obţine autorizaţie de mediu, în cazul în care nu au propriile instalaţii de eliminare, au obligaţia de a deţine un contract cu o firmă terţă pentru eliminarea acestora. Această situaţie este favorabilă societăţii noastre, ea putând încheia astfel de contracte, care îi vor asigura combustibilul necesar, rezolvând astfel şi problemelor de mediu ale firmelor care au produs deşeul.

Dintre firmele care procesează lemnul, putem spune că sunt mai mari 20-25, la care în urma procesului de producţie rezultă deşeul selecţionat pe categorii. Şi aceste firme îşi elimină parţial deşeurile, având pentru o bună parte dintre ele nevoie de contracte de eliminare.

Există un număr mult mai mare de firme mici care nu au acest sistem, care depozitează necontrolat aceste deşeuri, şi care sunt nevoite să le elimine în totalitate cu terţe firme.

Activitatea de desfacereServiciul de Vanzari va desfasura activitatea de desfacere a produselor,respectiv incheierea ( si urmarirea derularii) contractelor de vanzare pepiata a energiei electrice si a certificatelor verzi.

24

3.6 Promovarea si distibutia produselor

Produsul societatii noastre este energia electrica.Aceasta va fi vândută fie furnizorilor de energie electrică, fie consumatorilor finali, în cazul în care se va deţine o licenţă de furnizare.

Desfacerea energiei electrice se va face prin tranzactionarea pe unadin pietele de energie existente.Piata angro de energie electrica s-a extins si perfectionat prinintroducerea in 2005 a patru noi platforme de tranzactionare:

• Piata pentru Ziua Urmatoare;• Piata de echilibrare;• Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale;• Piata Centralizata a Certificatelor Verzi.

Sustinerea productiei de energie electrica din surse regenerabile serealizeaza prin Certificatele Verzi tranzactionate pe Piata concurentialade Certificate Verzi, si cote obligatorii pentru furnizori. Fiecare furnizoreste obligat sa achizitioneze anual o cantitate de Certificate Verzi,proportionala cu cantitatea de energie electrica vanduta consumatorilorde catre respectivul furnizor.

3.7 Preturi de vanzare a produselor

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la energia electrica apreciem ca pentru energia electrica livrata in SEN se va obtine un pret minim de600 lei/MWh, fiind compus din valoarea energiei electrice si valoareacertificatelor verzi.

In varianta in care se va livra energia electrica catre alte societati, princontracte directe sau prin tranzactionarea pe Piata Zilei Urmatoare, s-arputea obtine un pret mai mare decat cel amintit. Informativ, prezentamvaloarea de tranzactionare a energie electrice inregistrata pentru datade 14.10.2011 pe Piata Zilei Urmatoare.

Pret mediu(lei/MWh) lei/MWh

Volum(MWh)

Baza(1-24)

249,79 24.867,636

Zi *(7-22)

298,36 16.927,379

Noapte *(23-24 si 1-6)

152,65 7.940,257

25

CAPITOLUL IV- ANALIZA ACTIVITATII

4.1 Capacitatile tehnice si de productie

4.1.1.Tehnologii de fabricatie.

În ultimii ani, pe plan mondial există o puternică tendinţă de a înlocui combustibilii fosili cu combustibili proveniţi din resurse regenerabile , cum sunt :- deşeuri rezultate de la prelucrarea lemnului (coajă, rumeguş, refuzuri din procesele tehnologice)- nămoluri deshidratate rezultate de la staţiile de tratare a apelor reziduale sau din alte procese tehnologice- alte deşeuri organice care pot fi introduse în anumite procente, în funcţie de tipul cazanului (anvelope, materiale plastice,etc.)

Centrala care urmează a fi instatată este formată dintr-un cazan de abur şi o turbină pe condensatie, şi va produce energie electrica . Aburul obţinut la parametrii înalţi (abur energetic) va fi destins în turbina rezultând energie electrică care va fi livrată în SEN.

4.1.1.1 Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică

Schematic, schema procesului intr-o centrala electrica pe biomasapoate fi sintetizata in schiţa de mai jos:

26

CIRCUITUL APEI DE ADAOS: in vederea completării pierderilor tehnologice apa de adaos este achiziţionată de la S.C. SOMEŞ S.A (apa industrială) după care este transformată în apă demineralizată în instalaţiile proprii S.C. A6 IMPEX S.A.Stocarea se face in rezervoare speciale destinate , iar prin sistemele depompare are loc introducerea apei de adaos, in vederea completării pierderilor tehnologice specifice acestui proces (purje continui si periodice, neetanseitatietc).

CIRCUITUL COMBUSTIBILULUI (in acest caz- biomasa): Biomasa urmeaza sa fie

adusa atât rutier cât şi pe calea ferată, si descarcata in spatiile special

amenajate in acest sens - depozitul de combustibil. Odata introdusa in cazan,

se initiaza procesul de ardere a biomasei, in urma caruia are loc degajarea de

căldură si preluarea acesteia de către fluidul principal, in vederea creşterii

potenţialului termic (presiune, temperatura).

CIRCUITUL APĂ-ABUR (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe baza

tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul

pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in urma

27

parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv

economizor, vaporizator si supraincalzitor. La ieşirea din cazan, pe baza căldurii

transferate din arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu cu

parametrii finali, care se destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape de

saturatie, corespunzător presiunii din condensator. In urma acestui proces,

energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este

transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului

electric. La ieşirea din turbina cu abur, aburul saturat este condensat in

condensatorul de abur prin intervenţia agentului de răcire, iar condensul

principal parcurge traseul retur, pentru întregirea circuitului, dintre condensator

si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal.

CIRCUITUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE – energia este produsa de generatorul

electric, parte din ea este consumata intern, in vederea asigurării serviciilor

electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, iar cealaltă

tarte este livrată în Sistemul Energetic Naţional.

CIRCUITUL DE EVACUARE A DEŞEURILOR REZULTATE ÎN URMA ARDERII - In urma

procesului de ardere rezulta cenuşa in diferite stadii granulometrice; cea grosiera

este colectata in partea de jos si stocata in containere speciale, iar cea mai fina

(cenuşa zburatoare) este separata din gazele de ardere prin intermediul unui

electrofiltru si colectata in vederea transportului. Gazele de ardere curate sunt

evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatorul de gaze de ardere.

CIRCUITUL DE TRATARE ŞI EVACUARE A APELOR UZATE - apele uzate, rezultate in

procesul tehnologic (purjare continua si/sau intermitenta a cazanului de abur in

vederea menţinerii in limitele admisibile a parametrilor chimici, spălările

acide/bazice ale filtrelor in cadrul proceselor de regenerare, canalizarile pluviale,

menajere, etc) sunt colectate si supuse unui proces de epurare inainte de a fi

deversate in emisar, în instalaţiile de epurare existente ale S.C. SOMEŞ S.A.

amplasate pe platforma industrială Nord Dej.

28

4.1.1.2 CALCULE DE DIMENSIONARE

4.1.1.2.1 Date tehnice ale centralei pe biomasă

□ Debit masic de biomasa disponibil - 15 t/h;

□ Puterea calorifica inferioara de calcul - 1906 kcal/kg;

□ Tip cazan de abur - cu circulaţie naturala;

□ Randamentul cazanului de abur - min 84%

□ Parametri abur viu cazan: temperatura 450 °C, presiune 40 bar, 35 t/h

□ Debit purja continua cazan: 3% din debitul de abur viu;

□ Pierderile de temperatura si presiune considerate intre cazan si turbina: 2 °C, 0,3 bar;

□ Tip turbina de abur: condensatie cu:

- priza de 2 bar pentru furnizarea de abur pentru degazorul apei de alimentare

- priza de 0,79 bar pentru un preîncălzitor al apei de alimentare

□ Umiditatea a biomasei la intrarea in cazan: 46% )

□ Presiunea aburului la ieşirea din turbina de abur: 0,079 bara;

□ Consumul electric al serviciilor interne al centralei este de 900 kW;

Nr

crt.

Biomasa UM Valoare

Debit zilnic de biomasa t/zi 360

Debit masic orar de biomasa t/h 15

Putere calorifica inferioara de calcul kcal/kg 1906

kJ/kg 7980

Continut de nisip %vol <1

Punctul de înmuiere al cenusei C >1100

Flux de energie termica continuta debiomasa

kW 33192

Cazan de abur UM Valoare

Randamentul cazanului de abur % 84,0

Fluxul de energie termica al aburului laieşirea din cazan

kW 27881

Temperatura aburului viu C 450

Presiunea aburului viu bar 40

Entalpia aburului viu la ieşirea din cazan

kJ/kg 3359

Temperatura aer de ardere C 27

Umiditate relativa aer % 60

Continut de apa in aerul de ardere kg apa/m3aer uscat

0,013

Densitate aer de ardere kg/m3 1,155

29

Atitudine amplasare cazan m 502

Debit aer de ardere kg/s 18,2

Debit abur viu la ieşire din cazan kg/s 9,72

t/h 35,0

Debitul procentual al purjei cazanuluide abur

% 3

Turbina de abur U.M. Valoare

Debitul de abur viu la intrarea inturbina

t/h 35,0

Reducerea de temperatura dintrecazan si turbina

C 2

Reducerea de presiune dintre cazan siturbina

bar 0,3

Temperatura abur viu la intrarea inturbina

C 448,0

Presiunea abur viu la intrarea inturbina

bar 39,7

Entalpia aburului viu la intrarea inturbina

kJ/kg 3329

Temperatura aburului la ieşirea din turbina

C 41,29

Temperatura apei de alimentare C 105,00

Presiunea apei de alientare bar 64,80

Entalpia apei de alimentare kJ/kg 440,21

Presiunea aburului extras prin prizaturbinei

bar 2,05

Entalpia aburului de 2,05 bar pentruconsum intern

kJ/kg 2736

Consum intern de abur pentru degazor t/h 4,34

Presiunea aburului la ieşirea din turbina

bara 0,08

Entalpia aburului la ieşirea din turbina kJ/kg 2337

Entalpia condensului principal kJ/kg 172

Randamentul mecanic al turbinei % 98

Randamentul electric al generatorului % 99

Puterea electrica bruta kW 8800

Servicii interne electrice (răcire cu radiatoare)

kW 900

Putere electrica neta furnizata insistem

kW 7900

Condensator

Entalpia condensului principal kJ/kg 172rluxul termic al aburului cedat incondensator

kW 19903

Randamentul condensatorului % 99

30

Presiune apa de răcire bar 1,5

Temperatura retur apa de răcire C 28

Temperatura tur apa de răcire C 35

Entalpie tur apa de răcire kJ/kg 117,4

Entalpie retur apa de răcire kJ/kg 149,9

Debit apa de răcire m3/h 2520

Cota de căldură evacuata prin evaporare

iarna 0,2

vara 0,9

Căldură de vaporizare kJ/kg 2440

Debitul evaporat de apa de răcire in cazul răcirii cu turn de răcire

t/h 29,4

Pornirea cazanului este prevăzută a fi făcută cu gaz metan prin intermediul a două

arzătoare, de câte 2000 Nmc/h, care ar avea posibilitatea ca singure, fără biomasă, să

asigure funcţionarea cazanului la 40 t/h. Compoziţia gazului metan luată în

considerare este:

CH4 99,26

C2H6 0,127

C3H6 0,019

N2 0,526

O2 0,000

CO2 0,066

HHV 37,606 MJ/M2

14,203 kcal/kg

În cazul funcţionării pe biomasă cazanul se încadrează în următoarele valori ale

emisiilor:

PM 30 mg/Nm3

NOx 400 mg/Nm3

CO 250 mg/Nm3

VOC 100 mg/Nm3

SOx 200 mg/Nm3

31

4.1.1.2.2 Date tehnice ale depozitului de biomasă

Depozitul de biomasă este format din două platforme betonate cu

dimensiune de aprox. 156 x 30 m, pe una dintre aceasta fiind amplasat şi

cazanul cu instalaţiile anexe, iar pe cealaltă fiind amplasată turbina şi turnurile

de răcire.

Una dintre platforme este dotată cu estacadă cu pod rulant, care

se poate folosi la descărcarea şi manipularea deşeurilor lemnoase.

Accesul la cele două platforme se poate face atât rutier cât şi pe

calea ferată.

Depozit 1

Lungime utila depozit m 156

Latime utila depozit m 24

Suprafaţa totala la sol m2 3744

Latime drum de acces m 6,4

Suprafaţa utila pentru depozitare m2 3000

înălţime utila stocare biomasa m 5,5

Volum depozit m3 16500

Depozit 2

Lungime utila depozit m 156

Latime utila depozit m 24

Suprafaţa la sol m2 3744

Latime drum de acces 6,4

Suprafaţa utila pentru depozitare 3500

înălţime utila stocare biomasa m 5,5

Volum de depozitare m3 19250

TOTAL VOLUM DEPOZITARE m3 35750

4.1.1.3 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE

4.1.1.3.1 Instalaţii de alimentare cu biomasă

4.1.1.3.1.1 Aprovizionare cu biomasa. Sistemul de monitorizare

cantitativa si calitativa

Cantitatea de aproximativ 360 t/zi se va aproviziona prin intermediultransportului auto (autovehicule basculante) şi transportului CFR de la furnizorii de combustibil; accesul in centrala va fi precedat de activitatea de evaluare

32

cantitativa si calitativa a combustibilului primit. Etapele aprovizionării pot fi rezumate in următorii pasi:

1. Acces in centrala;

2. Cântărire maşina plină;

3. Descarcare biomasă in depozit;

4. Cântarire maşină goală;

5.Părăsirea centralei.

Monitorizarea calitativa a combustibilului va presupune respectarea uneiproceduri elaborate pe baza prevederilor contractelor de furnizare biomasă, carese vor încheia cu furnizorii- prin care se vor efectua urmatoarele operaţiuni de corecţie a calităţii efective a biomasei faţă de analiza standard prevăzută in contract, si anume:

1. Prelevarea probei reprezentative de biomasa;

2. Analiza de laborator in vederea determinărilor privind

puterea calorifica, umiditatea si cenuşa combustibilului;

3. Corecţie privind valoarea livrării de energie a biomasei;

Aceste operaţiuni vor fi realizate de personal autorizat in laboratorul chimic propriu, dotat corespunzător pentru astfel de activitati si certificat de autoritati in domeniu (TUV, SR C, etc), sau în laboratoare autorizate.

4.1.1.3.1.2 Depozitul de biomasa

Este recomandabil a se avea in vedere depozitarea biomasei ca o rezervă

de funcţionare a centralei electrice pentru perioadele de alimentare discontinua

cu combustibil ca urmare a condiţiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile.

Este apoi obligatoriu a fi respectate prevederile legale in domeniu in ceea

ce priveşte modul si condiţiile de depozitare, normele de securitate cu privire la

prevenirea si lupta împotriva incendiilor, precum si a normativelor specifice a

calităţii in construcţii. Vor îndeplini următoarele condiţii:

- depozitele vor trebui sa fie betonate iar depozitarea biomasei se va face

pe sorturi , aşa cum este prevăzut in HG 2293/09.12.2004 - privind

gestionarea deşeurilor rezultate in urma procesului de obţinere a

deşeurilor lemnoase;

- se vor asigura căile de acces si transport, conform Ordinului nr.

606/30.09.2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,

33

modalitaţile si perioadele de colectare, scoatere si transport al

materialului lemnos;

- se vor respecta prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*)

privind apărarea împotriva incendiilor;

- se vor respecta prevederile Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 ('actualizată*)

privind calitatea în construcţii;

- se vor respecta instrucţiunile Hotărârii nr. 1.739 din 6 decembrie 2006

pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării

şi/sau autorizaţii privind securitatea la incendiu;

4.1.1.3.1.3 Instalaţii de manipulare si depozitare

Centrala va fi prevăzută cu instalatii de manipulare si depozitare. In general, descărcarea biomasei în depozit se va face direct din autobasculantă în cazul transportului rutier, şi cu ajutorul podurilor rulante în cazul transportului CFR. În acelaşi timp sunt necesare echipamente si utilaje suplimentare pentru organizarea judicioasă a spaţiului de depozitare şi organizare a stivelor pe înălţime, pană la înălţimea maximă, în vederea optimizării depozitarii, astfel vor fi prevăzute încărcătoare frontale cu cupa, care sa efectueze următoarele operaţiuni:

► să ridice şi să stivuiască pe înălţime biomasa descărcată în vederea creşterii capacităţii de depozitare a spaţiului afectat in acest scop;

► să alimenteze periodic meseele de alimentare al cazanului de abur;

4.1.1.3.1.4 Instalaţii de alimentare cu biomasă ale cazanului.

Alimentarea cazanului cu deşeuri lemnoase se face printr-un sistem de benzi, şi anume:

- mesele de alimentare WC1, WC3, WC4

- banda de alimentare WC2, pe care există instalat un electromagnet pentru separarea corpurilor metalice, şi un detector de metale

- sortizor pentru deşeurile lemnoase supradimensionate

- retocător pentru deşeurile lemnoase supradimensionate

- banda principală de alimentare a cazanului WC5 pe care este instalat un cântar pentru deşeurile lemnoase

34

- banda de retur WC7 pe care este instalat un cântar pentru deşeurile lemnoase returnate

- banda transversală de alimentare a cazanului WC6

Grupurile de antrenare ale benzii de alimentare sunt protejatecorespunzător prin proiecţii specifice pentru situatiile de blocaj datorate dimensiunilor necorespunzatoare ale biomasei, a materialelor de naturanelemnoasa care pot fi prezente in biomasa, precum si a aglomerărilor tehnologice la intrarea in cazan.

4.1.1.3.2 Sistemul de alimentare cu combustibil pentru faza de pornire

al cazanului de abur

Este destinat pentru iniţierea si asigurarea stabilităţii arderii in cazanul de abur in faza de pornire, in vederea aprinderii biomasei. Acest sistem se opreşte atunci cand combustibilul arde in mod stabil.

Sistemul este realizat prin intermediul a două arzătoare de gaz metan de câte 2000 Nm3/h, care au în acelaşi timp capacitatea de a funcţiona singure, fără deşeuri lemnoase, asigurând funcţionarea cazanului la 40 t/h.

Caracteristicile arzătoarelor sunt:

- cantitate de căldură intrată 84.180.000 kcal/h

- raport modulare 10:1

- presiune gaz metan arzător 0,5 bar

- exces de aer 10%

- cădere de presiune 16,25 mmHg

4.1.1.3.3 Instalaţii termomecanice

Centrala care urmează a fi instatată este formată dintr-un cazan de abur şi o turbină şi va produce energie electrica . Aburul obţinut la parametrii înalţi (abur energetic) va fi destins în turbine rezultând energie electrică care va fi livrată în SEN.

4.1.1.3.3.1 Cazanul de abur

Pentru cazanul de abur au fost solicitate şi s-au primit mai multe oferte de la firmele specializate în domeniu:Mc Burney SA , Austrian Energy Austria , Standardkessel Germania , OschatzGermania , Marcegaglia Italia , Foster Wheeler Polonia

35

În urma discuţiilor tehnice si a corespondenţei derulate s-au concretizat trei oferte, la care ofertantii au efectuat analize ale combustibilului care va fi utilizat :

- Mc Burney SA- Austrian Energy- Bono Sistemi S.p.A.

Firma Bono Sistemi oferă un cazan cu gratar pasitor actionat de impingatoare hidraulice.

Firma Mc Burney SUA ofera un cazan cu gratar vibrator.

Austrian Energy Austria oferă un cazan in pat fluidizat.

Toate firmele garantează performantele cazanului la calitatea combustibilului disponibil.

Cu toate firmele s-a discutat posibilitatea de ardere in aceste cazane a deseurilormenajere combustibile, a cauciucurilor uzate, a plasticurilor si a altor deseuricombustibile, de la toate primind in principiu un raspuns pozitiv, urmand cafiecare combustibil in parte sa fie analizat din punct de vedere al problemelor defunctionare pe care le creeaza, dar si din punct de vedere al emisiilor, pentruincadrarea in normele de mediu.

În final , după analize şi evaluări ale proiectelor în consiliu tehnico-economic , a fost selectată firma McBurney , cu care s-a trecut la faza de negociere a contactului şi la semnarea acestuia.

Noul cazan are o concepţie modernă care incorporeaza cele mai recente tehnologii de combustie , pentru tipurile de materiale specificate mai sus.

Tipul cazanului este acvatubular, cu circulaţie naturală şi este echipat cu următoarele furnituri :

Grătarul este de tip monobloc vibrator, înclinat şi este confecţionat din inox refractar.

Construcţia cazanului este de tip radiant cu doi tamburi, sistem fierbător, supraîncălzitori, regulator temperatură cu apă alimentare, economizor, preîncălzitor de aer, ciclon separare pulberi.

Arzătorul de gaz poate funcţiona şi în varianta fără deşeu lemnos, asigurând o producţie de 40 t/h abur, dar în esenţă va fi folosit doar la pornirile cazanului, sau în situaţia în care ar apare probleme cu alimentarea cu deşeuri lemnoase

36

Partea de purificare gaze este compusă dintr-un electrofiltru cu două câmpuri care purifică gazele arse încadrând limitele la emisii de pulberi în normele impuse de UE(30 mg/m3 raportat la 6% O2).

Pompe alimentare cu apă cazan, iar pentru cazurile de avarie, turbopompă alimentare acţionată cu abur.

Degazor pentru tratarea termică a apei de alimentare.

Camera de comandă, calculator de proces etc.

Termoizolaţii la ţevi şi conducte care transportă agenţi termici, pentru reducerea pierderilor energetice.

Coş de fum montat la ieşire din electrofiltru şi care asigură emisia gazelor arse la înălţime.

Consumul nominal de deşeu lemnos (cu puterea calorifică de 2.303 kcal/kg) va fi de 15 t/h la un debit de 35 t/h abur energetic, randamentul cazanului fiindgarantat la 69,42% la o umiditate a materialului lemnos de 46,44 %.

Cazanul este astfel proiectat încât să corespundă standardelor Uniunii Europene pentru emisii de gaze.

Capacitatea cazanului :

- 35 t/h abur energetic (40 bar ; 4500C) – la funcţionarea pe deşeuri lemnoase

Consumul nominal de deşeu lemnos (cu puterea calorifică de 2.303 kcal/kg) este de 15 t/h .

FIŞA TEHNICĂ CAZAN

DEBIT ABUR 35 t/hPRESIUNE ABUR (operare) 40 bargPRESIUNE ABUR (proiectată) 55 barg TEMPERATURĂ ABUR 450 oCTEMPERATURĂ APA ALIMENTARE LA ECONOMIZOR 110 oCSUPRAFAŢA DE CĂLDURĂ RADIANTĂ 240 m2

SUPRAFAŢA DE CĂLDURĂ DE CONVECŢIE 424 m2

SUPRAFAŢA SUPRAÎNCĂLZITORULUI 313 m2

VOLUMUL FOCARULUI 234 m3

CĂLDURA ELIBERATĂ DE FOCAR 146.555 Kcal/ cm3

ADÂNCIMEA FOCARULUI 4,75 m

37

LĂŢIMEA FOCARULUI 3,66 m DIAMETRU TAMBURI: - SUPERIOR 137 cm

- INFERIOR 106 cm

PREÂNCĂLZITORUL DE AER: Abur produs (t/h) 35 40 40

Combustibil Deş. lemn Gaz nat. Deş. Lemn/ Gaz nat.

Suprafaţa de schimb de căld.(m2)

929 929 929

Nr.ţevi 945 945 945

Debit gaze arse (kg/h) 79.912 64.143 88.785Temp. intrare gaze arse (oC) 360 362 361

Temp. ieşire gaze arse (oC) 233 362 241

Debit intrare aer combustie(kg/h)

60.313 0 60.313

Temp .intrare aer combustie(oC)

26 26 26

Temp .ieşire aer combustie (oC)

225 N/A 233

ΔP gaze arse (mmHg) 1,81 2 2,11

ΔP aer combustie (mmHg) 8,14 0 8,28

ECONOMIZOR:

Abur produs (t/h) 35 40 40Combustibil Deş. lemn Gaz nat. Deş. Lemn/ Gaz nat.

Presiunea de operare (bar) 45 45 45

Presiunea proiectată (bar) 55 55 55 Temperatura proiectată (oC) 371 371 371

Diametrul ţevilor (in.) 2,0 2,0 2,0

Grosime ţevi (in.) 0,120 0,120 0,120 Material ţevi SA-178A SA-178A SA-178A

Suprafaţa de schimb de căldură(m2)

503 503 503

Debit intrare gaze arse(kg/h)

79.912 64.143 88.785

Temp. intrare gaze arse (oC) 233 360 241Temp. ieşire gaze arse (oC) 168 211 177

ΔP gaze arse (mmHg) 1,59 1,27 1,94

Debit apa alim. (kg/h) 36.050 41.200 41.200Temp. intrare apa alim. (oC) 110 110 110

Temp. ieşire apa alim. (oC) 148 174 147

ΔP apa alim. (bar) 0,50 0,65 0,65

38

4.1.1.3.3.2 Turbina de abur. Sisteme auxiliare

Pentru turbogenerator s-a adoptat varianta achiziţionării unei turbine, pe condensaţie care să valorifice întreaga capacitate de producţie a cazanului.

S-au primit oferte de la firmele:

- GALBIATI GROUP ITALIA – turbina GE- NUOVO PIGNONE ITALIA – turbina GE- URE (ROTOMAC) ENGLAND- DRESSER RAND- SIEMENS- EKOL Cehia

Turbina se va amplasa lângă cazan făcându-se toate amenajările necesare, iar generatorul se va conecta la barele Staţiei Principale 6 kV CET.

Dintre ofertele primite în urma analizării acestora s-a ales oferta firmei EKOL Cehia, în care caz furnitura cuprinde:

- turbina de abur- reductorul

- generatorul electric cu sistemul de excitaţie - panoul de control, protecţie, măsură şi sincronizare al generatorului - panoul de control al turbinei cu instrumentaţia aferentă

- MCC (motor control center)- sistemul de ungere al turbinei- sistemul de control hidraulic al turbinei- sistemul de condens, format din:

- condensator- pompe de condens- pompe de vacuum

- documentaţie - montaj turbină şi instalaţii anexe

- PIF

Bilanţul termic al turbinei este:

39

40

41

4.1.1.3.3.3 Sistemul de răcire condensator

Răcirea aburului care iese din turbină şi transformarea lui în condens se realizează în condensator, care este parte integrantă din furnitura turbinei.

Ca agent de răcire se utilizează apa industriala (sau apa dedurizată). După preluarea căldurii din condensator, pentru ca circuitul să fie închis, acestă apă trebuie răcită, după care este din nou introdusă în condensator. În cazul nostru răcirea apei se realizează în turnuri de răcire cu răcire forţată.

Din datele turbinei şi a condensatorului, rezultă următorii parametrii ai apei de răcire:

- tintrare condensator 28 oC

- tieşire condensator 35,3 oC

- debit 2520 m3/h

Capacitatea de răcire a turnurilor este de 23 MW, iar pentru răcire se utilizează ventilatoare axiale, montate în pertea superioară a turnurilor.

Recircularea apei se realizează prin intermediul a două pompe de recirculare, iar colectarea apei se face într-o cuvă în deasupra căreia se află montate turnurile.

Sistemul este automat, controlat prin PLC, realizâdu-se astfel menţinerea parametrilor constanţi ai apei de răcire.

4.1.1.3.3.4 INSTALAŢII ELECTRICE

Racordarea la reteaua electrică se face: - din statia 110kV Dej prin bloc LEA 110kV 0,4km şi trafo 4-110/6kV,

25MVA,- din statia 110kV Celuloză prin bloc LEA 110kV 2,4km şi trafo 3-110/6kV,

25MVA,- din statia 110kV Celuloză prin trafo 1 şi 2 - 110/6kV, 40MVA, care sunt

deconectate.- În staţia 6kV CET (CCH) la etaj, la secţia 2 de bare, se transferă toate

plecările pentru SC A6 IMPEX SA în celulele 2 – 10K şi se secţionează ambele sisteme de bare 6kV la celula 14K, în care se realizează (echipează) cupla transversală CT3. Cele 7 celule (2 - 14K), de la capătul şirului de celule, vor fi ale SC A6 IMPEX SA (sistem 1B şi 2B), iar restul celulelor vor rămâne la SC SOMEŞ SA (sistem 1A, 2A şi secţia 1 de bare). Cupla CT3 va face legătura între sistemul 1A şi sistemul 2B (pl.nr.4).

42

- Cupla transversală CT2 se va muta din celula 6K în celula 30K. Generatorul G5 se va muta din celula 30K în celula 4K (care se va echipa). Celula 32Kse va echipa pentru măsură bare 2 + descărcători.

- Racordarea SC A6 IMPEX SA la sistem se va face din celula 6K printr-o LES6kV, cu cablu ACYEABZYF 6kV, 8x3x185mmp, la staţia de conexiuni FFA. La staţia de conexiuni 6kV FFA se face retrofit la 4 celule: de trafo, de plecări spre statia CET principală şi de cuplă.

- Alimentarea de rezervă a SC A6 IMPEX SA va fi prin cupla CT3 din instalaţiile SC SOMEŞ SA.

- Măsura de decontare la trafo 4 rămâne cea existentă. În staţia de conexiuni FFA se pun măsuri de decontare pe cele 2 plecări spre staţia CET principală, între SC ELECTRICA SA şi cei 2 utilizatori. Se mai pune măsură de decontare la cupla CT3, între cei 2 utilizatori. Măsurile de decontare se realizează cu contor electronic având curbă de sarcină, pe transformatoarele de curent existente (2 sau 3) şi tensiuni de la masură bare.

- La staţia 6kV CET parter, se vor inversa între ele cablurile de plecare de la celula 20Kc cu 10Ka, de la celula 20Kb cu 8Kb şi plecarea de la celula 10Kc se va muta în celula 16Kc.

4.1.2. Prezentarea lucrarilor de investitii

Noul cazan va fi proiectat in asa fel incat sa utilizeze deseuri lemnoase pentrugenerarea de abur la presiune ridicata.

Cazanul si echipamentul auxiliar, dupa cum este definit in acest document, va ficapabil sa genereze 35 de tone de abur pe ora, la 40 de bari si 450C – la otemperatura a apei de alimentare la economizator de 110C.

Este inclus un sistem de procesare si transport al deseurilor lemnoase. Acestacontine un sortizor cu disc, un nou retocator, transportoarele necesare precum şi un sistem de eliminare a corpurilor metalice din combustibil.

Materialul de combustie si anume deseul lemnos este depozitat pe halda dedeseuri de unde prin intermediul unor benzi transportoare ajunge in focarulcazanului unde are loc arderea propriuzisa.

Caldura degajata de combustibil este preluata prin intermediul sistemuluifierbator de apa demineralizata care circula prin acestea, transformandu-se inabur, care va fi supraincalzit in cele doua trepte de supraincalzitor ajungand laparametrii de 40 bar si 450ºC

43

Aburul astfel obtinut este introdus in turbina unde cedeaza o parte din energiatermica ,energie ce se transforma prin intermediul generatorului in energieelectrica .

Turbina este o turbină nouă pe condensaţie, complet echipată, care va utiliza pentru răcirea apei turnuri noi de răcire.

Noul cazan si componentele auxiliare vor fi amplasate in zona secţiei Tocătorie, în depozitul alăturat depozitului de calote 1.

Centrala va fi proiectată pentru a functiona pe toata perioada anului, cu o oprire lunară de o zi, pentru curăţirea cazanului şi reparaţii curente, şi o reparaţie anuală de 10 zile, procedură specifică acestui domeniu.

Schema termomecanica a produceri aburului si a energiei electrice in centrala:

depozit talimentare T. A.cu masa abur 40 bar , 450 ° C condensatorlemnoasa cazan

35 to40 bar 8,466 MW

benzitransportoare

EPAevacuarezgura

Dotari si lucrari suplimentare

- Executie lucrari electrice inclusiv achizitii materiale – Reprezintă achiziţii de materiale şi execuţie de lucrări electrice altele decât cele cuprinse în contract: posturi trafo, staţii electrice, cabluri electrice, racordare la SEN etc.

- Modernizări.Se referă la modernizarea căilor de access spre depozite, amenajarea depozitelor, precum şi montarea turnurilor de răcire, necesare pentru funcţionarea turbine.

- Alimentare cu utilitati (apa industriala, potabila, de incendiu, demineralizata,aer comprimat, canalizare)

Reprezintă lucrări pentru alimentarea cu utilităţi a noului cazan (apa industriala, potabila, de incendiu, demineralizata, aer comprimat,canalizare),

condensator

degazor

Turn răcire

44

- Avize, autorizari, certificări, care trebuie obţinute de la autorităţi, pentru a putea construi, respectiv funcţiona cu centrala: autorităţi locale, ISCIR, ANRE, organisme de certificare.

- Deschidere haldă pentru depozitarea cenuşii şi a zgurii. Este obligatorie fiind impusă de autorităţile de mediu.

4.1.3.Dotari ( teren si mijloace fixe pe grupe)

4.1.3.1. Active imobilizate existente

Valoarea contabila a imobilizarilor corporale existente la 30.09.2011este de 68.402.316 lei . Imobilizarile corporale cuprind: Terenuri si constructii in valoare de 10.726.784 lei. Terenurile sunt in

suprafata totala de 85.297 mp , din care suprafata construita 46.275 mp . Inceea ce priveste natura cladirilor, toate cladirile aflate in proprietatea SC A6Impex SA sunt de natura industriala.

Instalatii tehnice sunt in valoare de 3.395.869 lei. Mijloacele fixe careechipeaza cladirile si instalatiile tehnice sunt preponderent de tipul celorfolosite in industria energetica.

Mijloace de transport in valoare de 735.630 lei Investitii in curs 53.544.033 lei :amenajari teren 1.432.493 lei, instalatii

tehnice 38.462.795 lei, salarii, dobanzi ,comisioane,dif curs valutar si altecheltuieli capitalizate 12.622.276 lei, avansuri 1.026.469 lei

Toate activele mentionate mai sus se afla in proprietatea SC A6 Impex SADej.

4.1.3.2. Active imobilizate noi (investitii)

Alegerea utilajelor care fac obiectul acestei investiţiii a fost motivată de rezultatul unor analize de oferte primite de la furnizorii specializaţi în domeniu. S-au analizat ofertele din punct de vedere tehnico-economic şi în final, dupa analize si evaluari in consiliul tehnico-economic, au fost selectaţi furnizorii pentru achizitionarea cazanului termic , a turbogeneratorului si ceilalti furnizori pentrulucrari de C+M.

4.2 Factorii de productie si costurile acestora

4.2.1 Determinarea valorii dotarilor

45

4.2.1.1. Actualizarea valorii contabile ramase a imobilizarilor corporaleexistente

SC A6 IMPEX SA Dej are in patrimoniu la 30.09.2011 imobilizari corporale invaloare totala de 68.402.316 lei si valoare ramasa 67.624.642 lei , din careinvestitii in curs 53.544.033 lei si imobilizari existente 14.858.283 lei.Acestea constau in terenuri, constructii speciale,echipamente tehnologice simijloace de transport care au fost transferate ca aport de capital de la firma SCSOMES SA Dej in 2007, 2008 si 2009 si de la Iasitex in 2009 si au avut la bazarapoarte de evaluare intocmite de experti ANEVAR numiti de judecatorul delegatal Registrului Comertului Cluj.La 31.12.2010 s-au reevaluat cladirile de catre un expert ANEVAR si s-a inregistratdiferenta din reevaluare in bilantul intocmit la 31.12.2010.

4.2.1.2 Valoarea actualizata a proiectului

Echipamente, materiale RealizatSeptembrie

2011

euro

Rămas plată

euro

1. Cazan complet echipat, conformcontractului de achiziţii - cazan- sistem evacuare cenuşă - electrofiltru- sistem alimentare cu apă - sistem alimentare cu combustibil- sistem reglare-control +DCS- suporţi, platforme (patial) - ţevi,conducte,coş (partial) - ventilatoare,motoare- trasee flux (partial)- parte electrică (partial) - fundatii (partial)- izolatii (partial)

2. - Consultanta- Tehnologie- Instruire si punere in functiune- Diverse

5.064.851 0

Dotari si lucrari suplimentare

3. Fundatii cazan , electrofiltru 468.133 18.8094. Structuri metalice , tubulatura 871.525 30.918

5. Armaturi care nu sunt in furnitura

46

6. Montaj cazan

1.366.218 300.768

7. Termoizolatii

8. Inchidere cazan

9. Executie lucrari electrice cazan10, Executie lucrari electrice racordare 25.366 476.463

11. Bara abur 40 bari (800 m)

12. Modernizari pod rulant, cai deacces ,

27.114 625.000

13 Executie, lucrari proiectareconducte apa-canal,aer,condens,grupsanitar,inst. stins incendiu, racordgaz

1.828 244,127

14 Avize, autorizari, certificari 12.658 75.350

15 Dechidere halda depozitarecenusa

13.766 171.624

16 Pardoseala cazan 71.893 10.51417 Turbina pe condensaţie 16.923 4.933.601

Total 7.940.275 6.887.174

Rezulta o valoare totala a proiectului de 14.827.449 eur (valori fara TVA)din care realizat si achitat 7.940.275 eur si ramas de plata 6.887.174 eur.

Valoarea realizata a proiectului a fost calculata pornind de la valoarea investitieiin curs la 30.09.2011 de 12.299.635 eur , conform tabelului de mai jos:

LEI EUR

Nrcrt Denumire 30,09,2011 30,09,2011

4.3533 lei/eur

1 Amenajari teren 1,432,493 329,059

2 Instalatii tehnice 38,462,795 8,835,319

3 total I = 1+2 39,895,288 9,164,378

4 dobanzi,comisioane 6,597,545 1,515,527

5 diferente de curs 4,878,219 1,120,572

6 salarii investitii 968,701 222,521

7 alte chelt capitalizate 177,810 40,845

8 total II = 3+4+5+6+7 52,517,533 12,063,844

9 avansuri 1,026,469 235,791

total III = 8+9 53,544,033 12,299,635

47

Din aceasta valoare corelata cu balanta la 30.09.2011, s-au luat in calcul ajustariconform situatiei de mai jos:

EURtotal valoare 12,299,635minus pct 4,5,6 si 7 2,899,466minus turbina second 918,969val proiect realizat la 30.09.2011 8,481,200minus funizori neachitati 540,925val proiect realizat si achitat la 30.09.2011 7,940,275

4.2.1.3.Detalii privind costul rămas pentru implementarea proiectului

Ramas

Grupe lucrari Explicatii euro

Contract McBurney 0

Fundatii cazan , electrofiltru Contract Megainstal 18,809

Structuri metalice , tubulatura Contract Caromet - structura metalica cazan 30,918

ContractCaromet - structura metalica benzi

Montaj cazan, termoizolatii,inchidere

Contract Energoservitz;montaj cazan 261,912

Contract Somes:montaj electrofiltru 5,517

Contract Caromet : montaj benzi 16,900

Contract Contactoare - iluminat cazan 14,542

Contract Izobrid - ciment refractar 1,897

Exec. lucrari electriceracordare Contract Energobit:lucrari separare electrica CET 89,201

Taxa racordare Electrica (Oferta Electromontaj) 128,074

Cabluri alimentare cazan 3 cablurix1000 ml 70,588

Trafo 6/0,4 kV 1600 kVA-2 buc (Oferta Artserv) 38,600

Servicii proprii centrala 150,000

Modernizari pod rulant, cai deacces Oferta turnuri racire (NoviConsult) 345,000

turnuri racire Lucrari C+M turnuri racire 30,000

48

Amenajare depozit 250,000

Executie, lucrari proiectareconducte Executie instalatie gaz 98,527

Alimentare apa demi si industriala cazan 100,000

Compresor aer (Oferta Atlas Copco) 45,600

Avize, autorizari, certificari Avize, autorizari, certificari 75,350

Dechidere halda depozitarecenusa Contract proiectare halda Ecotech 3,624

Executie halda 168,000

Platforma cota 0, fundatiiutilaje Contract Alerad

inglobare stalpi schreader 10,514

Turbina GE Turbina Ekol 3,430.000

Montaj turbină+supervizare 370,000

Proiect centrala Mecatron 47,366Amenajare clădire sală turbină (Contract Caromet si C+M) 260,000

Pod rulant cu estacadă (Contaract Caromet) 133,000

Fundaţie turbină 200,000

Montaj instalatii electrice si AMC 50,000

Racordare turbină la cazan 75,000

8 cabluri 6 kV x 1000 m 188,235

Pod cable 80,000

Celula 6kV 100,000

4,933,601

TOTAL 6,887,174

1. Contract McBurney- achitat

2. Fundaţii cazan , electrofiltru, sistem alimentare cu combustibil: 18,809 euro - contract Megainstal: ramas de plata 18,809 euro

3. Structuri metalice , tubulaturi: 30,918 euro- Contract Caromet - structura metalica cazan- ContractCaromet - structura metalica benzi

Ramas de plata 30,918 euro

4. Montaj cazan, termoizolaţi, inchidere cazan, execuţie lucrări electrice cazan: - Contract Energoservitz;montaj cazan- Contract Somes:montaj electrofiltru- Contract Caromet : montaj benzi

49

- Contract Contactoare - iluminat cazan- Contract Izobrid - ciment refractar

Ramas de plata: 300,768 euro

5. Execuţie lucrări electrice racordare SEN: 476,463 euro - Contract Energobit:lucrari separare electrica CET, ramas de plata: 89,201

euro- Taxa racordare Electrica (Oferta Electromontaj), ramas de plata: 128,074

euro- Trafo 6/0,4 kV 2000 kVA-2 buc (Oferta Artserv): 38,600euro- Cabluri alimentare cazan 3 cablurix1000 ml (estimate

aprovizionare+montaj 100 lei/ml): 70,588 euro- Servicii proprii central: estimat 150,000 euro

Pentru ultimele doua pozitii exista lansate cereri de oferta, pentru care nu s-auprimit inca oferte.

6. Modernizări pod rulant, cai de acces, turnuri racire: 625,000 euro - Oferta turnuri racire (NoviConsult): 295,000 euro pentru debit de 2000

mc/h. Pentru noua situtie cu turbina Ekol unde este nevoie de 2520 mc/h s-aestimate o suplimentare a valorii turnurilor cu 50,000 euro. Exista lansate cereride oferta pentru noile turnuri, neprimindu-se inca raspuns

- Lucrari C+M turnuri racire: estimat 30,000 euro- Amenajare deposit: estimate 250,000 euro

7. Executie şi proiectare conducte apa –canal, aer, condens, grup sanitar, inst. stins incendiu, racord gaz: 244,127 euro

- Executie instalatie gaz (Oferta CYSA Cluj-Napoca): 98,527 euro- Alimentare apa demi si industriala cazan: estimare 100,000 euro- Compresor aer (Oferta Atlas Copco): 45,600 euro

8. Avize, autorizari, certificări: 75,350 euro

- 20.000 euro autorizari ISCIR- Taxa aut. Constr. (1,8% C+M) = 55.350 euro:

- fundatii cazan 563.000 euro- fundatii turbina 150.000 euro- structura metalica cazan: 474.000 euro- montaj cazan si str. Metalica: 1.500.000 euro- montaj hala turbina: 220.000 euro- amenajare halda cenusa: 168.000 euro

9. Deschidere haldă depozitare cenuşă 168.000 euro:

50

- S-a luat in considerare oferta pentru Somes pentru adaptat decantoarepentru depozitare deseuri în valoare de 2x84.000 euro=168.000 euro.

10. Platforma cota 0, fundatii utilaje: 10,514 euro

- Contract Alerad: ramas de plata 10,514 euro

11. Turbina pe condensatie: 4,933,601 euro

- Contract Ekol Cehia: 3,800,000 euro

- Amenajări şi lucrări necesare pentru amplasarea turbinei lângă cazan: ■ Proiect centrala Mecatron: s-a luat in considerare valoarea

ramasa de plata din contractul existent cu Mecatron Timisoara (101,305 lei)la care s-a mai adaugat 100.000 lei (estimat) pentru modificarea proiectuluitinand cont de noile conditii.

Amenajare clădire sală turbină: 220.000 euro o Contract Caromet pt. confectionat structura

metalica hala: 108.382 euroo 111.618 euro (estimat): inchidere hala si lucrari

C+M Pod rulant cu estacadă: 133.000 euro

o Contract Caromet pt. pod rulant: 23.990 euroo 109.010 euro (estimat): estacade pod rulant,

montaj pod Fundaţie turbină: 200.000 euro (estimat) Montaj instalatii electrice si AMC: 50,000 euro (estimat) Racordare turbină la cazan: 75.000 euro (estimat) Racordare generator electric la staţia principală 6 kV constând

în:o 8 cabluri 6 kV x 1000 m: 188.235 euro (estimat:

s-a luat in considerare un pret de achizitie simontaj al cablurilor de 100 lei/ml)

o Pod cable: 80.000 euro (estimat: s-a luat inconsiderare o cantitate de 40 tone cu un pret deexecutie: 1,6 euro/t si )montaj: 0,4 euro/t)

o Celule 6kV: 100.000 euro (estimat)

Valorile estimate pentru lucrarile necesare pentru amplasarea turbine langacazan vor putea fi stabilite dupa finalizarea proiectului centralei cu modificarileaparute in conditiile achizitiei turbinei Ekol.

51

4.2.1.4. Calculul amortizarii investitiilor

Mijloacele fixe intrate in patrimoniul societatii prin aport in natura la majorareacapitalului social de la SC Somes si Iasitex se amortizeaza astfel :

- cladirile pe o durata de 40 ani- utilajele pe o durata de 15 ani- mijloacele pe o durata de

Pentru activele rezultate prin finalizarea proiectului investitional s-a luat in calculreceptia finala in dec 2012,urmand sa se amortizate incepand cu luna ianuarie2013. S-a luat in calcul o durata medie de amortizare de 15 ani .

Modul de calcul al amortizarii pe durata previzionata in proiectiile financiareeste prezentat in tabelul de mai jos .

Metoda de amortizare folosita este cea liniara.

AMORTIZARE

LEI EUR EUR EUR

DENUMIRE VALOARE ANUALA LUNARA

VALOARE INVESTITIE LA 31,08,2011 51,693,090 12,163,080

DOBANZI SI COMISIONE PINA LAPIF 3,114,591 732,845

SALARII INVESTITII 1,008,181 237,219

ASIGURARI 945,838 222,550

INVESTITIE DE REALIZAT 26,378,249 6,206,647

TURBINA SECOND (-) 3,905,618 918,969

79,234,330 18,643,372 1,242,891 103,574

AMORTIZARE MF VECHI (LA NIVELMEDIE 2010) 64,056 5,338

TOTAL AMORTIZARE 1,306,947 108,912

Valoarea investitiei de recuperat este de 17.876.268 eur, calculataastfel :din valoare investitiei estimata la punere in functiune de 18.643.372 eurconform celor de mai sus s-a scazut suma de 767.104 eur reprezentand diferentede curs valutar non cash , aferente creditelor de investitii in usd capitalizateconform evidenta contabila la 31.08.2011.

52

4.2.2 Estimarea cheltuielilor cu forta de munca

4.2.2.1. Evolutia structurii personalului

Structura personalului(nr. depersoane)

Ian.2013

Personal de conducere 2Personal TESA 7

Muncitori 57

TOTAL 66

4.2.2.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca

S-a estimat pentru perioada de productie un numar de 66 angajati,cheltuielile anuale fiind de aproximativ 2000/salariat lei pe luna castig mediu brut(incluzind si obligatiie aferente salariilor) prevazandu-se in acelasi timp ocrestere anuala cu 8% fata de anul precedent.

4.2.3 Estimarea cheltuielilor cu materii prime, materiale si marfuriaprovizionate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii

4.2.3.1. Materii prime, materiale si alte bunuri aprovizionate

Principala materie primă sunt deşeurile lemnoase (rumeguş, coajă, refuz tocătură), care urmează a fi achiziţionată de la terţi în baza unor contracte ferme. Principalii furnizori sunt intreprinderile de exploatare şi prelucrare a lemnului, pentru care acestea sunt produse secundare pe care au obligaţia să le elimine conform prevederilor legale în vigoare.

4.2.3.2. Surse de aprovizionare

4.2.3.2.1 Prezentarea disponibilitatilor nationale de biomasa

Cazanul va funcţiona cu deşeuri lemnoase (tocătură, rumeguş, coajă) care va fi arsă în cazan producându-se abur utilizat la producerea de energie electrică.

Deşeurile utilizate la funcţionarea cazanului vor rezulta din procesul de exploatare şi prelucrare a lemnului şi va consta din tocătură, rumeguş, coajă.

53

Suprafaţa totală a fondului forestier naţional 6,4 mil. ha - din care proprietate publică a statului 4,2 mil. ha (65,6%)

Terenuri acoperite cu pădure 6,2 mil. ha - din care proprietate publică a statului 4,1 mil. ha (66,1%)

Compoziţia pădurilor României :

răşinoase 29,9 %

fag 31,5 %

stejar 18,0 %

diverse alte specii tari 15,7

diverse specii moi 4,9 %

Fondul forestier pe picior 1.350 mil mc: 39% răşinoase, 37% fag, 13% stejar şi 11% alte foioase. Volumul mediu de masă lemnoasă la hectar 217 mc Creşterea medie anuală la hectar 5,6 mc În ţara noastră se axploatează între 16-18 mil. m3/an.

Actualmente şi S.C. SOMEŞ S.A. achiziţionează o parte din deşeurile lemnoase pentru actualele CADL-uri principalii furnizori fiind:

- ALNICO- DIMEX 2000- DS CLUJ- B-TA AURIE- FRASINUL- PETROMOBEX- MIS GRUP- HOLZINDUSTRIE-SCHWEIGHOFER

In prezent Somes achizitioneaza astfel de deseuri lemnoase: rumegus, coaja,tocatura.În estimari s-a luat o valoare de achiziţie de 22 eur/to la care s-au aplicatanual cresteri cu 2% fata de anul precedent.

De asemenea în anumite situaţii s-au obţinut aceste deşeuri lemnoase cu titlu gratuit, furnizorii în aceste cazuri având obligaţii de mediu pentru eliminarea acestora. În aceste condiţii considerăm că achiziţia de deşeuri lemnoase nu va crea probleme deosebite.

România dispune de un potenţial ridicat de resurse regenerabile de energie, care în prezent este insuficient valorificat, având în vedere şi costurile destul de ridicate pentru realizarea instalaţiilor.

54

Sursă Potenţial anual Aplicaţie

Energie solară 60 PJ Energie termică

1,2 TWh Energie electrică Energie eoliană (potenţial teoretic)

23 TWh Energie electrică

Energie hidro 36 TWh Energie electrică din care sub 10 MW 3,6 TWh

Biomasă şi biogaz 318 PJ Energie termică Energie electrică

Energie geotermală 7PJ Energie termică

Din punct de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul

României a fost impartit in opt regiuni si anume :

1. Delta Dunării - rezervaţie a biosferei;

2. Dobrogea;

3. Moldova;

4. Munţii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni);

5. Platoul Transilvaniei;

6. Campia de Vest ;

7. Subcarpatii;

8. Campia de Sud.

Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total este prezentat in tabelul

de mai jos :

Nr Regiune Biomasa

forestiera

[mii t/an]

[TJ]

Deşeuri

lemnoase

[mii t/an]

[TJ]

Biomasa

agricola

[mii t/an]

[TJ]

Biogaz

[mii.

M3/an]

[TJ]

Deşeuri

urbane

[mii

tone/an]

[TJ]

TOTAL

[TJ]

I Delta - - - - -

Dunării - - - -

II Dobrogea 54 19 844 71 182 29897

451 269 13422 1477 910

III Moldova 166 58 2332 118 474 81357

1728 802 37071 2462 2370

IV Carpati 1873 583 1101 59 328 65415

19552 8049 17506 1231 1640