A fost odată ca niciodată, ca-n orice poveste... A fost odată un băieţel pe care-l chema Andrei. Era un copil ca toţi copiii: nici prea cuminte, nici prea neascultător, nici prea liniştit, dar nici prea neastâmpărat, ce mai, ca fiecare dintre voi. Însă din fire fiind puţin cam încăpăţânat, avea o mare problemă: nu voia

nici în ruptul capului să spună cuvintele magice “TE ROG”. În loc de “Mamă, îmi dai, te rog, apă?” spunea “Mamă, dă-mi

apă!”. În loc de “Tată, mă ajuţi, te rog, să mă îmbrac?” spunea “Tată, ajută-mă să mă îmbrac!”. Şi tot aşa...

A fost odată ca niciodată, ca-n orice poveste... A fost odată un băieţel pe care-l chema Andrei. Era un copil ca toţi copiii: nici prea cuminte, nici prea neascultător, nici prea liniştit, dar nici prea neastâmpărat, ce mai, ca fiecare dintre voi. Însă din fire fiind puţin cam încăpăţânat, avea o mare problemă: nu voia

nici în ruptul capului să spună cuvintele magice “TE ROG”. În loc de “Mamă, îmi dai, te rog, apă?” spunea “Mamă, dă-mi

apă!”. În loc de “Tată, mă ajuţi, te rog, să mă îmbrac?” spunea “Tată, ajută-mă să mă îmbrac!”. Şi tot aşa...

Părinţii au încercat în fel şi chip să-l înveţe să spună aceste cuvinte minunate şi atât de simple: “TE ROG!”, dar nimeni nu ştia din ce motiv Andrei nu voia să le rostească. Parcă s-ar fi

certat cândva cu ele. Nimeni şi nimic nu reuşea să-l convingă. Deşi Andrei nu rostea cuvintele magice, părinţii, ca orice

părinţi, făceau ce le cerea băiatul. Până într-o zi...

Părinţii au încercat în fel şi chip să-l înveţe să spună aceste cuvinte minunate şi atât de simple: “TE ROG!”, dar nimeni nu ştia din ce motiv Andrei nu voia să le rostească. Parcă s-ar fi

certat cândva cu ele. Nimeni şi nimic nu reuşea să-l convingă. Deşi Andrei nu rostea cuvintele magice, părinţii, ca orice

părinţi, făceau ce le cerea băiatul. Până într-o zi...

De dimineaţă, Andrei fusese parcă mai neascultător ca niciodată. Neastâmpărat, obraznic, nu-i era nimic pe plac. Mama era foarte supărată pe el. La un moment dat, Andrei îi spuse:

- Mamă, mi-e foame, dă-mi de mâncare! - Nu aşa

se cere un lucru! îi răspunse mama. - Ştii bine că eu nu spun cuvintele magice. -

Atunci nu vei primi de mâncare! Obişnuit ca până la urmă să i se facă pe plac, Andrei continua

să ceară de mâncare, în felul lui. Dar de data aceasta mama era hotărâtă:

- Până nu spui “te rog”, nu primeşti nimic!

De dimineaţă, Andrei fusese parcă mai neascultător ca niciodată. Neastâmpărat, obraznic, nu-i era nimic pe plac. Mama era foarte supărată pe el. La un moment dat, Andrei îi spuse:

- Mamă, mi-e foame, dă-mi de mâncare! - Nu aşa

se cere un lucru! îi răspunse mama. - Ştii bine că eu nu spun cuvintele magice. -

Atunci nu vei primi de mâncare! Obişnuit ca până la urmă să i se facă pe plac, Andrei continua

să ceară de mâncare, în felul lui. Dar de data aceasta mama era hotărâtă:

- Până nu spui “te rog”, nu primeşti nimic!

Timpul trecea şi veni ora somnului de prânz. Cum Andrei era în continuare încăpăţânat, se culcă flămând. Şi începu să viseze. “Se făcea că părinţii nu-i mai îndeplineau nicio dorinţă. Stând aşa supărat, apăru lângă el un pitic. - De ce eşti supărat, Andrei? - Părinţii mei nu îmi mai fac nimic pe plac. Dacă le cer ceva, nu-mi dau, dacă le cer să facă ceva pentru mine, nu fac. Sunt foarte supărat. - Numai pentru atât! se miră piticul. Tu ştii că noi, piticii, avem puteri magice şi că suntem şi foarte buni prieteni cu copiii? - Nu ştiam. - Ei, bine, aşa este. Şi ca să-ţi dovedesc, am să te ajut, dar trebuie să faci ce-ţi spun. Vrei? - Da, cum să nu!

Timpul trecea şi veni ora somnului de prânz. Cum Andrei era în continuare încăpăţânat, se culcă flămând. Şi începu să viseze. “Se făcea că părinţii nu-i mai îndeplineau nicio dorinţă. Stând aşa supărat, apăru lângă el un pitic. - De ce eşti supărat, Andrei? - Părinţii mei nu îmi mai fac nimic pe plac. Dacă le cer ceva, nu-mi dau, dacă le cer să facă ceva pentru mine, nu fac. Sunt foarte supărat. - Numai pentru atât! se miră piticul. Tu ştii că noi, piticii, avem puteri magice şi că suntem şi foarte buni prieteni cu copiii? - Nu ştiam. - Ei, bine, aşa este. Şi ca să-ţi dovedesc, am să te ajut, dar trebuie să faci ce-ţi spun. Vrei? - Da, cum să nu!

- Ascultă-mă bine: de câte ori vrei ca părinţii să facă ceva pentru tine, tu nu trebuie decât să-mi rosteşti numele. Eu te

voi auzi, oriunde aş fi şi atunci mă voi face mic, mic de tot, voi zbura lângă urechea lor şi le voi şopti să facă ce le ceri. Ei vor

crede că vorbele mele sunt gândurile lor şi mă vor asculta. Simplu, nu? - Foarte simplu. Îţi mulţumesc mult! Dar nu mi-ai spus cum

te cheamă. - A, da, uitasem. Numele meu este “Te rog”. Am plecat. La

revedere! Şi nu uita că te voi ajuta întotdeauna.

- Ascultă-mă bine: de câte ori vrei ca părinţii să facă ceva pentru tine, tu nu trebuie decât să-mi rosteşti numele. Eu te

voi auzi, oriunde aş fi şi atunci mă voi face mic, mic de tot, voi zbura lângă urechea lor şi le voi şopti să facă ce le ceri. Ei vor

crede că vorbele mele sunt gândurile lor şi mă vor asculta. Simplu, nu? - Foarte simplu. Îţi mulţumesc mult! Dar nu mi-ai spus cum

te cheamă. - A, da, uitasem. Numele meu este “Te rog”. Am plecat. La

revedere! Şi nu uita că te voi ajuta întotdeauna.

Andrei se trezi din somn. Gândul îi era numai la prietenul lui din vis. “Hai să-l încerc!” îşi zise băiatul. Merse în bucătărie

unde se afla mama şi-i spuse: - Mamă, mi-e foame, îmi dai să mănânc? Şi imediat după aceea

rosti numele piticului “Te rog”. Atunci se petrecu un lucru nemaipomenit: mama stătu puţin

cu sprâncenele ridicate şi foarte atentă, de parcă nu ştia ce se întâmplă. Andrei zâmbi. El ştia că prietenul său, pe care nu-l

vedea, de mic ce se făcuse, îi spunea mamei să-i dea de mâncare. Şi, într-adevăr, mama îi răspunse:

- Da, dragul meu!

Andrei se trezi din somn. Gândul îi era numai la prietenul lui din vis. “Hai să-l încerc!” îşi zise băiatul. Merse în bucătărie

unde se afla mama şi-i spuse: - Mamă, mi-e foame, îmi dai să mănânc? Şi imediat după aceea

rosti numele piticului “Te rog”. Atunci se petrecu un lucru nemaipomenit: mama stătu puţin

cu sprâncenele ridicate şi foarte atentă, de parcă nu ştia ce se întâmplă. Andrei zâmbi. El ştia că prietenul său, pe care nu-l

vedea, de mic ce se făcuse, îi spunea mamei să-i dea de mâncare. Şi, într-adevăr, mama îi răspunse:

- Da, dragul meu!

“A mers! Am un prieten minunat!” gândi Andrei. După ce a mâncat tot, a ieşit afară şi le-a povestit prietenilor despre piticul “Te rog”.

Toţi cei care aveau câteodată probleme ca cea a lui Andrei, l-au chemat pe pitic în ajutor, iar piticul abia aştepta asta. De

fiecare dată se făcea mic, mic de tot, zbura lângă urechile părinţilor şi le şoptea să facă ceea ce le cereau copiii (numai

dacă acel lucru nu era peste puterile celor mari).

“A mers! Am un prieten minunat!” gândi Andrei. După ce a mâncat tot, a ieşit afară şi le-a povestit prietenilor despre piticul “Te rog”.

Toţi cei care aveau câteodată probleme ca cea a lui Andrei, l-au chemat pe pitic în ajutor, iar piticul abia aştepta asta. De

fiecare dată se făcea mic, mic de tot, zbura lângă urechile părinţilor şi le şoptea să facă ceea ce le cereau copiii (numai

dacă acel lucru nu era peste puterile celor mari).

În continuare, vei În continuare, vei răspunde la câteva răspunde la câteva

întrebări la care ţi se dau întrebări la care ţi se dau trei variante de răspuns. trei variante de răspuns. Tu trebuie s-o alegi pe Tu trebuie s-o alegi pe

cea corectă, prin click pe cea corectă, prin click pe ea. Succes!ea. Succes!

Mă bucur mult pentru tine!

Înseamnă că eşti un copil politicos şi

respectuos. Felicitări!

Mă bucur mult pentru tine!

Înseamnă că eşti un copil politicos şi

respectuos. Felicitări!

Îmi pare rău! Ar trebui să fii mai

atent când te adresezi celor din jurul tău. Încearcă! Nu e greu deloc!

Îmi pare rău! Ar trebui să fii mai

atent când te adresezi celor din jurul tău. Încearcă! Nu e greu deloc!

1. Atunci când intri în casă, îi spui mamei:1. Atunci când intri în casă, îi spui mamei:

a) “Sărut mâna!” sau “Bună ziua!”;a) “Sărut mâna!” sau “Bună ziua!”;

b) “b) “CeauCeau!” sau “Salut!”;!” sau “Salut!”;

c) nu-i adresez nicio formulă de salut.c) nu-i adresez nicio formulă de salut.

2. Dacă părinţii îţi fac unele observaţii referitoare 2. Dacă părinţii îţi fac unele observaţii referitoare la comportarea ta:la comportarea ta:

a) le consideri ca fiind nedrepte;a) le consideri ca fiind nedrepte;

b) le răspunzi spunându-le că ei b) le răspunzi spunându-le că ei “înţeleg lucrurile ca pe vremea lor”;“înţeleg lucrurile ca pe vremea lor”;

c) încerci să vezi unde ai greşit şi promiţi c) încerci să vezi unde ai greşit şi promiţi să îţi revizuieşti comportamentul.să îţi revizuieşti comportamentul.

3. Dacă la şcoală obţii note foarte bune, crezi că3. Dacă la şcoală obţii note foarte bune, crezi că::

a) a) nu ai nicio datorie de a da ajutor la nu ai nicio datorie de a da ajutor la treburile gospodăreşti, fiindcă singura ta treburile gospodăreşti, fiindcă singura ta

obligaţie este să înveţi bineobligaţie este să înveţi bine;;

b) b) trebuie ca părinţii să te răsplătească, trebuie ca părinţii să te răsplătească, cumpărcumpărâându-ţi anumite obiecte care îţi placndu-ţi anumite obiecte care îţi plac;;

c) aceasta este datoria ta firească de elev, c) aceasta este datoria ta firească de elev, care însă nu te scuteşte de îndatoriri care însă nu te scuteşte de îndatoriri

gospodăreşti.gospodăreşti.

4. La şcoală, în timpul orelor de curs:4. La şcoală, în timpul orelor de curs:

a)a) mai vorbeşti cu colegiimai vorbeşti cu colegii,, trimiţi bileţele trimiţi bileţele, , sau te joci cu ceva pe sub bancă;sau te joci cu ceva pe sub bancă;

b) mesteci gumă sau mănânci pe furiş;b) mesteci gumă sau mănânci pe furiş;

c) eşti atent la ceea ce spune învăţătoarea c) eşti atent la ceea ce spune învăţătoarea şi încerci să răspunzi la întrebări.şi încerci să răspunzi la întrebări.

5.5. Consideri Consideri că că a copia la a copia la teste,teste, fără a fi prins este fără a fi prins este :

a)a) o dovadă o dovadă că eştică eşti isteţ şi abil isteţ şi abil;;

c) o dovadă că eşti lipsit de caracter şi de c) o dovadă că eşti lipsit de caracter şi de inteligenţăinteligenţă;;

b) nu copiez niciodată la teste.b) nu copiez niciodată la teste.

6.6. ObiObişnuieşti ca faţă de membrii familiei sau faţă de şnuieşti ca faţă de membrii familiei sau faţă de colegi să vorbeşti nepoliticos, ori să-i numeşti după colegi să vorbeşti nepoliticos, ori să-i numeşti după

porecleporecle??

a)a) niciodată;niciodată;

b) uneorib) uneori;;

c) frecvent.c) frecvent.

7.7. DacDacă eşti martor la o faptă necivilizată a unui coleg:ă eşti martor la o faptă necivilizată a unui coleg:

a)a) te implicite implici, luând atitudine şi încerci să-i , luând atitudine şi încerci să-i “dai o lecţie”;“dai o lecţie”;

b) asişti nepăsător;b) asişti nepăsător;

c) îi spui învăţătoarei ce ai văzut.c) îi spui învăţătoarei ce ai văzut.

8.8. În timpul recreaţiilor, ca şi în mijloacele de În timpul recreaţiilor, ca şi în mijloacele de transport în comun, pe stradă sau transport în comun, pe stradă sau acasă:acasă:

a) a) cauţi să eviţi gălăgia, ţipetele şi zgomotele care cauţi să eviţi gălăgia, ţipetele şi zgomotele care contribuie la poluarea sonoră şi deranjează pe cei contribuie la poluarea sonoră şi deranjează pe cei

din jurdin jur;;

b) eşti unul dintre cei care stârneşte gălăgia, b) eşti unul dintre cei care stârneşte gălăgia, alergând şi ţipând;alergând şi ţipând;

c) asişti cu nepăsare la tot ceea ce se întâmplă c) asişti cu nepăsare la tot ceea ce se întâmplă în jurul tău.în jurul tău.

9.9. Pe stradă, dacă vezi un trecător alunecând Pe stradă, dacă vezi un trecător alunecând şi căzândşi căzând ::

a) izbucneşti în hohote de râs;a) izbucneşti în hohote de râs;

b) îl ajuţi să se ridice;b) îl ajuţi să se ridice;

c) treci nepăsător mai departe.c) treci nepăsător mai departe.

10.10. Crezi că este bine să te comporţi întotdeauna Crezi că este bine să te comporţi întotdeauna potrivit regulilor?potrivit regulilor?

a)a) nu respect întotdeauna regulile;nu respect întotdeauna regulile;

b) da, cred că este un lucru bun;b) da, cred că este un lucru bun;

c) dacă alţii n-o fac, eu de ce aş face-o?c) dacă alţii n-o fac, eu de ce aş face-o?

Urmăreşte tabelul. Dacă răspunsurile tale coincid cu Urmăreşte tabelul. Dacă răspunsurile tale coincid cu cele din tabel, înseamnă că eşti un copil civilizat. Dacă cele din tabel, înseamnă că eşti un copil civilizat. Dacă

nu, înseamnă că mai ai de lucrat, mai mult sau mai nu, înseamnă că mai ai de lucrat, mai mult sau mai puţin, la unele aspecte ale comportamentului tău.puţin, la unele aspecte ale comportamentului tău.

11 a22 c33 c44 c55 b66 a77 c88 a99 b

1010 b

Bunele maniere reprezintă cartea de vizită a fiecărui individ; îi judecăm pe cei din jurul nostru prin prisma comportării acestora în diferite situaţii: acasă, pe stradă, la şcoală, la teatru, în excursii etc.

1.1. Nu întrerupe o conversaţie! Aşteaptă-ţi rândul!Nu întrerupe o conversaţie! Aşteaptă-ţi rândul!

2.2. Cere-i voie mamei dacă vrei să-i cauţi prin geantă!Cere-i voie mamei dacă vrei să-i cauţi prin geantă!

3.3. Fără porecle la şcoală sau în alte grupuri!Fără porecle la şcoală sau în alte grupuri!

4.4. Nu râde de cei din jurul tău şi nu-i discrimina!Nu râde de cei din jurul tău şi nu-i discrimina!

5.5. Foloseşte cuvintele magice: “Bună ziua!”, “La revedere!”, Foloseşte cuvintele magice: “Bună ziua!”, “La revedere!”, “Mulţumesc!”, “Te rog!”“Mulţumesc!”, “Te rog!”

6.6. Nu vorbi cu gura plină! Mănâncă cu gura închisă şi nu plescăi Nu vorbi cu gura plină! Mănâncă cu gura închisă şi nu plescăi la masă!la masă!

7.7. Păstrează ordinea şi curăţenia în spaţiul în care îţi desfăşori Păstrează ordinea şi curăţenia în spaţiul în care îţi desfăşori activitatea!activitatea!

8.8. Fii fair-play într-o competiţie, indiferent de rezultatul ei!Fii fair-play într-o competiţie, indiferent de rezultatul ei!

9.9. Nu da buzna şi nu trânti uşa în urma ta!Nu da buzna şi nu trânti uşa în urma ta!

10.10. Fii punctual întotdeauna!Fii punctual întotdeauna!

Material realizat Material realizat de înv. Florica de înv. Florica Plosca Şcoala Plosca Şcoala “Dariu Pop” “Dariu Pop”

Satu MareSatu Mare