andrei esanu - manastirea capriana

8/16/2019 Andrei Esanu - Manastirea Capriana

1/9

1 Ulterior, la Cãpriana, au fost zidite încã douã biserici: Sf. Nicolae (1840) ºi

Sf. Gheorghe (1903-1905).2 Andrei Eºanu, Valentina Eºanu, Nicolae Fuºtei, Valentina Pelin, Ion Negrei, Mãnãstirea Cãpriana (sec. XV-XX), Studiu istoric, documente, cãrþi, inscripþii ºi alte mate-riale, Chiºinãu, 2003, 564 p. + 24 foto.

3 Iogor Cereteu, Biserici ºi mãnãstiri din Moldova, Brãila, 2004, p. 76.4 Cristian Moisescu, Arhitectura româneascã veche, vol. I, Bucureºti, 2001, p. 166.

Pânã la domnia lui ªtefan cel Mare contraforturile fãceau parte din elementele arhitectonice

Considerente privitoare la restaurarea bisericii

cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”

de la mãnãstirea Cãpriana

Andrei EºanuValentina Eºanu

De multã vreme ne preocupã istoria unor aºezãri monastice din ÞaraMoldovei de-a lungul secolelor. În cele ce urmeazã venim cu unele rezultateale investigaþiilor noastre cu privire la mãnãstirea Cãpriana din Basarabia, înspecial cu consideraþii privitoare le cea mai veche bisericã din acest complex

Adormirea Maicii Domnului1. Necesitatea cercetãrii acestui monument rezidã în valorificarea ºi repunerea în circuitul actual de valori a moºtenirii noastreculturale, a monumentelor istorice medievale.

Ceea ce ne-a determinat sã abordãm problema bisericii Adormirii de laCãpriana este faptul cã nu numai noi am reuºit sã adunãm un bogat materialdocumentar, publicat într-un studiu monografic ºi a unui set de documenteistorice cu privire la trecutul mãnãstirii Cãpriana2, dar ºi din considerentul cãaici, în primãvara anului 2003, au fost declanºate ample investigaþii arheolo-gice, de restaurare ºi reconstituire a întregului complex monastic.

Biserica Adormirii face parte din seria de edificii ecleziastice de stil tri-

lobat mai evolua, caracteristic celei de-a doua jumãtãþi a sec. al XV-lea, cândse cristalizeazã cunoscutul stil arhitectonic moldovenesc. Foarte sumar des-crisã, planimetria acestei biserici are urmãtoarele componente: „pridvor închis,pronaos, camera mormintelor sau gropniþa, naosul prevãzut cu douã absidelaterale semicirculare ºi altarul, care este înconjurat de o altã absidã semicir-cularã”3. Un element destul de important, care a fost scãpat din vedere pânãla noi, este prezenþa dintru început a contraforturilor care fãceau corp comuncu fundamentul ºi pereþii bisericii4.


2/9

doar la construcþia bisericilor catolice cum ar fi Sf. Fecioarã de la Baia, Berindeeºti-Sãbãoani, în jud. Neamþ ( Ibidem, p. 165).

În ceea ce priveºte biserica mãnãstirii Bistriþa, care are o mare asemãnare cu bise-rica Adormirii de la Cãpriana considerãm cã biserica ridicatã de Alexandru cel Bun eramult mai micã ºi nu are nimic comun cu biserica de la Cãpriana. Biserica actualã a Bis-triþei este ridicatã de Alexandru Lãpuºneanu, vezi mai detaliat Ibidem, p. 161, fig. 193.

5 Gheorghe Posticã, Nicolae Constantinescu, Cãpriana, Chiºinãu, 1996, p. 32.6 Vlad Ghimpu, Biserici ºi mãnãstiri medievale în Basarabia, Chiºinãu, 2000, p. 120.7 DRH, A. Moldova, vol. I, Bucureºti, 1975, p. 67-68, nr. 47; p. 124-127, nr. 84.

Vechiul fundament prezintã un mare interes ºi prin dimensiunile saleaproape unice 2,80 m lãþime ºi 3,15 m adâncime, lungimea axului longitu-dinal al faþadei – 36,46 m, lungimea axului longitudinal (exterior) împreunãcu soclul de bazã (0,30 m) – 37,06 m, lãþimea pe axul transversal nord-sudfaþadã (exterior) – 9,65 m, de bazã (exterior) – 10,25 m – în dreptul abside-lor (total exterior) – 15,25 m5.

În viziunea noastrã, în faþa specialiºtilor restauratori se aflã o sarcinãdintre cele mai dificile deoarece edificiul bisericii Adormirii s-a pãstrat doarla nivelul fundaþiei sau, în cel mai bun caz, în unele segmente ale zidãriei6,pânã la nivelul de jos al ferestrelor. În afarã de aceasta, din lipsa unor izvo-are concludente, arheologii ºi istoricii au întâmpinat mari dificultãþi în pro-blema datãrii monumentului.

Mãnãstirea Cãpriana face parte dintre lãcaºele fondate în domnia luiAlexandru cel Bun, între 1420 ºi 1429, cu numele de „mãnãstirea de la Viº-nevãþ”7. Nu ne sunt cunoscute alte documente ºi alte informaþii (pisania ori-

ginalã, materiale arheologice, numismatice º. a.), care sã ne permitã datareaexactã a celei mai vechi biserici de piatrã de la aceastã mãnãstire. Dupã uniicercetãtori, biserica în cauzã a fost înãlþatã în domnia lui Alexandru cel Bun8,dupã alþii, inclusiv autorii studiului de faþã – în domnia lui ªtefan cel Mare,iar dupã alþii – în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareº (între 1541-1545)9.

În funcþie de care dintre ipoteze va fi consideratã mai apropiatã de ade-vãr, aceea va sta probabil la baza restaurãrii bisericii. În caz cã se va stabili,pe baza documentelor, cã biserica a fost construitã în timpul domniei luiAlexandru cel Bun, restaurarea va trebui sã þinã cont de stilul arhitectonic ºide alþi parametri caracteristici unor edificii ecleziastice înãlþate în acea epocã.Acelaºi lucru ar trebui sã se facã dacã va fi acceptat punctul de vedere alconstruirii bisericii în timpul domniei lui ªtefan cel Mare sau Petru Rareº.Pentru aceste ultime douã perioade existã mult mai multe informaþii precum ºimodele veritabile de cum ar trebui restauratã biserica de la Cãpriana. În ace-laºi timp, este ºtiut faptul cã fiecare dintre aceste monumente ecleziastice,


3/9

8 Gh. Filip-Radu, Mãnãstirea Cãpriana – ctitorie a voievodului Alexandru cel Bun, în „Revista de istorie a Moldovei”, Chiºinãu, 1991, nr. 4, p. 39-43; Gheorghe Posticã,

N. N. Constantinescu, Cãpriana. Repere istorico-arheologice, Chiºinãu, 1996, p. 106.9 Ion Negrei, Activitãþi cultural-bisericeºti la Cãpriana, în Valori ºi tradiþii cul-turale în Moldova, Chiºinãu, 1993, p. 142-159; Vlad Ghimpu, O ctitorie domneascã în

Basarabia: Mãnãstirea Cãpriana, în „Anuarul Muzeului Naþional de Istorie a Moldovei,Chiºinãu, vol. II, 1995, p. 207-220.

10 Andrei Eºanu, O ctitorie necunoscutã a lui ªtefan cel Mare, în Omagiu lui VirgilCândea la 75 de ani, coordonator Pau H. Stahl, vol. I, Bucureºti, 2002; Andrei Eºanu,Valentina Eºanu, ªtefan cel Mare – ctitor al primei biserici de piatrã de la mãnãstireaCãpriana, în „Arta 2002”, Chiºinãu, 2003, p. 37-42; Endrei Eºanu, Valentina Eºanu, ªtefancel Mare ºi mãnãstirea Cãpriana, în Mãnãstirea Cãpriana (sec. XV-XX), p. 12-25.

11

Valentina Eºanu, Inscripþii istorice din incinta mãnãstirii, în Mãnãstirea Cãpriana(sec. XV-XX), p. 431-436.12 Vezi mai detaliat: Andrei Eºanu, Valentina Eºanu, ªtefan cel Mare ºi mãnãstirea

Cãpriana, în Mãnãstirea Cãpriana (sec. XV-XX), p. 17-25.13 Virgil Cândea, C. Simionescu, Mont Athopos. Presences roumaines, Bucureºti,

1979; Gh. Filip-Lupu, op. cit ., p. 40; Ioanichie Bãlan, Mãrturii româneºti la locurilesfinte, Huºi, 1986, p. 432-433, vezi planºa color.

inclusiv cel de la Cãpriana, are specificul sãu ºi prin urmare în procesul res-taurãrii ar trebui sã se þinã cont ºi de aceastã împrejurare.

În ceea ce ne priveºte, considerãm cã cea mai veche bisericã de piatrãde la Cãpriana a fost construitã în timpul domniei lui ªtefan cel Mare între1491-1496. Argumentele le-am adus într-o serie de studii publicate în ultimiiani în Republica Moldova ºi România10. Dupã opinia noastrã, o sursã deose-bit de valoroasã în aceastã privinþã este Pomelnicul bisericii Adormirii, ajunspânã la noi într-o redacþie târzie, tradusã prin 1820-1821, în care primul figu-reazã „ªtefan voievod”, dupã care urmeazã „Maria doamna, Bogdan, Mile-ana doamna, Alexandru voievod…”11 (identificaþi de noi cu: ªtefan voievod(cel Mare), Maria (Voichiþa) doamna, fiul lor Bogdan (fãrã titlul de voievod),Mileana (Elena) doamna ºi Alexandru voievod, urmaºii lui ªtefan cel Mare

în cãsãtoria cu Evdochia de Kiev). Dupã cum am încercat sã arãtãm, Pomel-nicul a fost întocmit cu ocazia sfinþirii primei biserici de piatrã de la Cãpri-ana, primii fiind scriºi chiar ctitorii acestui locaº12, stare de lucru întâlnitã în

mai toate pomelnicele bisericilor înãlþate de marele voievod. În afarã de ace-asta, am arãtat cã o inscripþie de la mãnãstirea Zografu de la Muntele Athos,care îl aratã pe ªtefan cel Mare drept ctitor al mãnãstirilor „Dobrovãþ ºiCãpriana”13, de asemenea o interpretãm în sensul înãlþãrii de cãtre domnulMoldovei a celei mai vechi biserici de piatrã de la Cãpriana. Analizând minu-þios informaþiile din pomelnic ºi din alte izvoare scrise, am ajuns la concluzia


4/9

14

Repertoriul monumentelor ºi obiectelor de artã din timpul lui ªtefan cel Mare,Bucureºti, 1958, p. 144-147; G. Balº, Bisericile lui ªtefan cel Mare, Bucureºti, 1926, p. 68-75.15 Repertoriul monumentelor ºi obiectelor de artã din timpul lui ªtefan cel Mare,

p. 147-155; G. Balº, Bisericile lui ªtefan cel Mare, p. 68-75.16 Maria-Ana Zup, Mãnãstirea Dobrovãþ – 500 de ni de la ctitorire, Iaºi, 2004, p. 80.17 Vezi documentele din 25 aprilie 1420 (DRH, A, Moldova, vol. I, p. 67-68, nr. 47)

ºi 10 februarie 1429 ( Ibidem, p. 124-127, nr. 84).

cã ªtefan cel Mare a zidit ceastã bisericã între anii 1491-1496. Continuândinvestigaþiile în aceastã problemã, am observat cã în favoarea acestei datãrivin ºi o serie de argumente de ordin arhitectonic. Dintre cestea din urmã, deo-sebit de grãitoare sunt ptru elemente arhitectonice ºi planimetrice de bazãcare s-au impus în stilul moldovenesc mai cu seamã în ultimii 10-15 ani dedomnie a lui ªtefan cel Mare. Acestea sunt:

- apariþia contraforturilor, care lipsesc aproape total la edificiile simi-lare de rit creºtin-ortodox din prima jumãtate a sec. al XV-lea ºi chiar din pri-mele decenii de domnie a lui ªtefan cel Mare. În aceastã ordine de idei separe cã la zidirea bisericii Adormirii de la Cãpriana s-a experimentat mult,contraforturile fiind aplicate pentru prima datã pe larg. În viziunea noastrã înscurtã vreme aceastã experienþã a fost aplicatã ºi la edificarea bisericilor mãnãs-tirii Tazlãu (4 iulie 1496 – 8 noiembrie 1497)14 ºi Neamþ (finalizatã la 14 no-iembrie 1497)15;

- impunerea în arhitectura aceloraºi edificii ecleziastice unui spaþiu lãr-

git ºi mai luminat al pronaosului în comparaþie cu perioada precedentã (caurmare a creºterii numãrului credincioºilor care asistau la oficierea slujbeireligioase);

- înscrierea camerei mormintelor între naos ºi pronaos în planimetriaedificiilor ecleziastice din ultimul deceniu al sec. al XV-lea ºi începutulsec. al XVI-lea (exemple grãitoare în aceastã privinþã sunt bisericile mãnãs-tirii Cãpriana, Neamþ ºi Dobrovãþ (1503-1604)16 zidite la scurte intervale detimp una de alta.

- similitudinile evidente sub aspect arhitectonic ºi planimetric dintrebisericile mãnãstirilor Cãpriana (37,06 m X 14,25 m), Tazlãu (31,90 m X11,80 m), care în opinia noastrã reprezintã o reproducere micºoratã a biseri-cii de la Cãpriana, reducându-i-se gropniþa ºi Neamþ.

În studiile noastre, dupã ce am arãtat când a fost înãlþatã biserica Ador-mirii, am cãutat sã reconstituim istoria acestui locaº de cult de-a lungul seco-lelor. În special, am arãtat cã mãnãstirea a fost fondatã în domnia lui Alexandrucel Bun17, dar înainte de ªtefan cel Mare aici au fost înãlþate doar construcþii


5/9

18 Gheorghe Posticã, N. N. Constantinescu, op. cit., p. 110.19 Comparaþia cu biserica de la Bistriþa ziditã ante 1407 de Alexandru cel Bun, la

care se recurge frecvent, pentru a demonstra cã ºi biserica Cãprianei a fost ziditã în acee-aºi perioadã ni se pare lipsitã de temei, deoarece planimetria dezvoltatã la care se recurgeeste cea a bisericii înãlþate parþial, pe aceeaºi fundaþie, în domnia lui Alexandru Lãpuº-neanu. Vezi Cristian Moisescu, op. cit., p. 161, fig. 193.

20

Vlad Ghimpu, op. cit., p. 109-132.21 Igor Cereteu, Câteva consideraþii pe marginea unei valoroase lucrãri ºtiinþi- fice, în „Alfa ºi Omega”, Chiºinãu, 1996, nr 12 (34), p. 7. Autorul îºi reconfirmã opinia în lucrarea Biserici ºi mãnãstiri din Moldova, p. 74-78.

22 Sofronie Ramiro, Comportarea bisericilor de plan trilobat la cutremure, în„Biserica Ortodoxã Românã”, Bucureºti, 1982, nr. 11-12, p. 990-1000; Cristian Moi-sescu, op. cit ., p. 166.

de lemn. În privinþa celei mai vechi relicve – fundamentul unei biserici depiatrã (descoperit în 1993 de Gh. Posticã ºi N. N. Constantinescu18) specia-liºtii îl dateazã cu secolul al XV-lea. Dar dacã arheologii îl dateazã cu dom-nia lui Alexandru cel Bun, noi considerãm, cã parametrii fundaþiei ne ducmai curând spre finele sec. al XV-lea. În caz cã datam vechea fundaþie cu anii30 ai sec. al XV-lea, rãmân neexplicate ºi neargumentate mai multe întrebãri.Evidenþiem doar douã:

- cum se înscrie planimetria atât de dezvoltatã a bisericii Adormirii înstilul arhitectonic din domnia lui Alexandru cel Bun19:

- ce l-a determinat pe Alexandru cel Bun sã înalþe o bisericã atât deimportantã, dacã luãm în consideraþie proporþiile ºi prezenþa gropniþei la odepãrtare atât de mare de capitalã într-o regiune perifericã, cu atât mai multcu cât voivodul înãlþase o bisericã cu gropniþã la mãnãstirea Moldoviþa.

Pânã la noi, încercând sã rãspundã la aceste întrebãri istoricii Vlad Ghimpu20

ºi Igor Cereteu21 au arãtat cã o construcþie atât de complexã ca planimetrie,proporþii ºi stil arhitectonic moldovenesc este proprie ultimilor decenii alesec. al XV-lea. Cu atât mai mult, vom adãuga noi cã în literatura de specia-litate se considerã pe bunã dreptate cã prezenþa contraforturilor, a spaþiuluilãrgit ºi mai luminat al pronaosului, a gropniþei plasate între naos ºi pronaosprezente în planimetria bisericii Adormirii sunt elemente proprii stilului arhi-tectonic din domnia lui ªtefan cel Mare22.

Examinând cu atenþie planimetria bisericii de la Cãpriana observãmfãrã dificultate prezenþa acestor trei elemente arhitectonice principale, ceeace dupã pãrerea noastrã demonstreazã contemporaneitatea celor trei bisericide la mãnãstirile Neamþ, Cãpriana ºi Dobrovãþ. De aceea, la bisericile de la


6/9

23 Virgil Vãtãºianu, Istoria artei feudale în Þãrile Române, vol. I, Arta în perio-ada de dezvoltare a feudalismului, Bucureºti, 1959, p. 672.

24

Se cunosc exemple când turcii au distrus biserica mãnãstirii Sf. Troiþã dinBucureºti (1593) ºi care a fost din nou ziditã.25 Lãþimea exageratã a dus la slãbirea inevitabilã a punctelor de sprijin a tavanu-

lui ºi a acoperiºului, care au putut sã cadã sub presiunea propriei greutãþi. Sunt cunos-cute exemple din epocã când fie din incompetenþa meºterilor zidari, fie din cauza unorfactori naturali bisericile înãlþate în scurtã vreme s-au prãbuºit. Un asemenea caz s-a pro-dus în 1474 în incinta Kremlinului din Moscova când s-a prãbuºit noua catedralã Uspeniaziditã de meºteri ruºi la comanda marelui cneaz Ivan al III-lea.

26 „Fost-au mai înainte de moartea lui ªtefan vodã, într-acel an, iarnã grea ºi gero-asã, cât n-au fost nici dãnãoarã. Iarã peste varã, au fost ploi grele ºi povoaie mari de apã

ºi multã înecare s-au fãcut” (Grigore Ureche, Letopiseþul Þãrii Moldovei, Chiºinãu,1971, p. 115; Nicolae Costin, Letopiseþul Þãrii Moldovei, Iaºi, 1976, p. 144).27 Iarna anului 1509-1510 în Europa Rãsãriteanã a fost cu temperaturi ponderate

ºi cu multã zãpadã, iar primãvara cu multe ape, vara deosebit de umedã. Conform croniciiruseºti „Gustânscaia”, în acelaºi an, din cauza unor revãrsãri de ape în Moldova, tãtariimai mult îngroziþi de pe decât de spadã (adicã de forþa armelor) s-au vãzut nevoiþi sã batã

în retragere ºi sã se întoarcã la Perecop, în Crimeea.

Tazlãu ºi Neamþ, pe care Virgil Vãtãºianu le atribuie aceluiaºi atelier de pie-trari23, trebuie adãugatã ºi cea de la Cãpriana.

Dupã câte se pare, biserica înãlþatã de ªtefan cel Mare la Cãpriana, fiedatoritã unor erori de ordin arhitectonic, fie în urma invaziei osmano-tãtaredin 1538,24 dar poate ºi din cauza altor factori naturali, a suferit foarte mult.Dupã toate probabilitãþile experimentele arhitecþilor, mai ales încercãrile lor

de a obþine forme noi boltite în interior, care în ultimã instanþã au determinatcãderea tavanului ºi a acoperiºului edificiului drept urmare a lãþimii exage-rate25 ºi a cãderilor abundente de precipitaþii sub formã de zãpadã (150426,151027). Dupã câte se pare, atunci când s-a decis sã repare acest locaº PetruRareº a fost sfãtuit de cãtre meºterii zidari cã biserica ar trebui demontatãpânã la temelie ºi noul edificiu sã fie îngustat pe întreg perimetru, ceea ce s-a ºi realizat. în anii 1541-1545. În urma acestei reconstruiri, lãþimea bisericii,mai ales în partea naosului, s-a îngustat cu circa 3 m. Aceasta a permis ca tava-

nul ºi acoperiºul sã capete o mai mare rezistenþã în faþa unor calamitãþi naturale.Probabil probleme de ordin al rezistenþei clãdirii l-a determinat pePetru Rareº sã zideascã din nou biserica. Doar în acest sens putem interpretafraza de pe Evangheliarul dãruit de noul ctitor ºi Elena doamna în 1544: „...l-adat întru ruga domniilor noastre la din nou înãlþata mãnãstire a noastrã, aAdormirii Preacuratei Maicii Domnului, numitã Cãpriana, în 7053 (1544),


7/9

28 Valentina Pelin, Biblioteca mãnãstirii. Cãrþi manuscrise ºi tipãrite vechi (sec. XV-XIX), în Mãnãstirea Cãpriana (sec. XV-XX), p. 384.

29 Grigore Ureche, Letopiseþul Þãrii Moldovei, ediþie P. P. Panaitescu, Bucureºti,

1955, p. 155.30 Gheorghe Posticã, Mãnãstirea Cãpriana (de la întemeiere pânã în zilele noas-tre), Chiºinãu, 2000, p. 46; Valentina Eºanu, Inscripþiile istorice din incinta mãnãstirii,

în Mãnãstirea Cãpriana (sec. XV-XX), p. 427.31 ªtefan S. Gorovei, Un ctitor uitat la Putna ºi asocierea la atributele puterii

suverane, în SMIM, Bucureºti, vol. XXI, 2003, p. 257-270.32 Vlad Ghimpu, op. cit., p. 120.

luna lui octombrie”28. La fel Grigore Ureche scrie: „Iar dacã sã întoarse Pãtruvodã de la Þara Ungureascã, într-aceia laudã au sãvârºit mãnãstirea Probota,carea era ziditã de dânsul ºi au sfinþit. Aºijderea ºi mãnãstirea Râºca au înce-put. ªi Dobrovãþul încã au sãvârºitu, de la Cãpriana mãnãstirea au lucrat, încãºi alte lucruri multe sã aflã de dânsul... fãcute”29. În aceeaºi ordine de ideipoate fi interpretatã ºi noua pisanie instalatã de mitropolitul Gavriil în anul

1820 cu ocazia încheierii lucrãrilor de reconstruire a lãcaºului: „...s-a ziditacest Sfânt locaº..., fiind însã din temelie fãcut în anul 1542 de la naºterea luiHristos de cãtre fericiþii întru pomenire domni ai Moldovei, Petru voievod ºiªtefan voievod, pentru mãnãstirea de la Cãpriana...”30. În felul acesta bisericade la Cãpriana se înscrie în seria de renovãri, reconstruiri efectuate de PetruRareº la aproape toate ctitoriile tatãlui sãu – ªtefan cel Mare31.

Apoi, secole de-a rândul, biserica nu a mai avut parte de reparaþii sub-stanþiale, deºi multe cutremure sau alþi factori degradanþi au început sã o dis-

trugã. În 1813, Gavriil Bãnulescu-Bodoni, Mitropolitul Chiºinãului ºi alHotinului, a gãsit biserica de la Cãpriana într-o stare dezastruoasã. S-a ajunsla concluzia cã biserica poate fi salvatã numai pe calea unei reparaþii capitale.De fapt, prin 818-1819, când s-a început refacerea, s-a vãzut cã în realitatebiserica nu necesita o reparaþie capitalã, ci o reconstruire din temelie. Lucrã-rile au fost efectuate între anii 1819-1820 sub conducerea inginerilor arhitecþiChiril Andrianopolitis ºi a cãlugãrului Ioanichie, originar din Rusia, adus de

înaltul prelat basarabean de la mãnãstirea Neamþ. Mai întâi de toate, cei doiarhitecþi au întocmit un plan al lucrãrilor de reconstruire32, care nu a fost des-coperit pânã în prezent.

În conformitate cu planul întocmit, se pare cã, la început, arhitecþii,estimând starea edificiului, credeau cã vor putea consolida ºi repara zidãria.Dintru început au fost demontate acoperiºul, tavanul ºi pãrþile superioare alepereþilor. Pe mãsurã ce înaintau în lucrãri arhitecþii s-au convins cã pereþii


8/9

33 Atât Gavriil Bãnulescu-Bodoni cât ºi Chiril Andrianopolitis au decedat înscurtã vreme dupã încheierea lucrãrilor, primul în martie, iar cel de al doilea în noiem-brie 1821, ambii fiind înmormântaþi lângã biserica nou refãcutã de ei.

34 Sergius Ciocanu, Mãnãstirea Cãpriana – istoricul cercetãrilor arheologice, înRMI, Bucureºti, an LXVII, 1998, nr. 1-2, p. 183.

bisericii erau atât de mult afectaþi de factorii naturali ºi de lipsa reparaþiilorde-a lungul anilor, încât au fost nevoiþi sã recurgã la demolarea edificiuluipânã la baza ferestrelor. Fie din cauza timpului limitat (cãci atât GavriilBãnulescu-Bodoni, cât ºi arhitectul Chiril Andrianopolitis erau la o vârstã

înaintatã33 ºi doreau sã vadã acþiune dusã la bun sfârºit), fie din cauza posibi-litãþilor tehnice ºi materiale reduse, cei doi au recurs la o serie de modificãriºi simplificãri a edificiului. Prin aceastã acþiune fost pierdutã, pentru totdea-una, ºansa de a face o imagine cât mai corectã a felului cum arãta bisericapânã la 1818.

Cu materialele salvate ºi altele noi, Chiril Andrianopolitis ºi Ioanichieau trecut la construirea din nou a bisericii pe temelia veche. Arhitecþii eraupuþin familiarizaþi cu stilul moldovenesc (probabil, activând pânã la cea datãmai mult în Rusia) de aceea, biserica reziditã a cãpãtat înfãþiºarea de locaº decult rusesc ca stil ºi arhitecturã. A fost înãlþatã o turlã pe pridvor, în care afost instalatã clopotniþa (anterior clopotniþa avea un edificiu aparte în apro-

piere de bisericã) ºi altã turlã mai mare, dupã modelul clasic rusesc, deasu-pra naosului. Deºii arhitecþii mitropolitului Bãnulescu-Bodoni au pãstratunele forme iniþiale, despre acestea ne vorbesc anumite similitudini cu multedintre edificiile ecleziastice din a doua jumãtate a sec. al XVI-lea. Acþiuneanu a reuºit întru totul, fie cã nu le-a permis ritmul desfãºurãrii lucrãrilor, teh-nicile ºi calificarea zidarilor, fie cã au gãsit alte soluþii arhitectonice34. Ori-cum, arhitecþii din deceniul al doilea al sec. al XIX-lea au fost nevoiþi sã res-pecte atât proporþiile cât ºi aspectul interior ºi exterior al bisericii, deoarecelucrãrile au fost efectuate pe acelaºi perimetru al vechiului fundament de laªtefan cel Mare ºi Petru Rareº. Lucrãrile au fost terminate în luna august1820. Dupã aceastã datã, biserica Adormirii nu a suportat reconstrucþii capi-tale pânã în prezent.

Aceastã stare de lucruri reclamã din partea restauratorilor nu numai odeosebitã culturã inginereascã ºi istoricã, ci ºi efort deosebit, perspicacitate,ºi în cãutãrile lor retrospective sã încerce sã ajungã, pe cât este posibil, laaspectul iniþial al lãcaºului zidit în domnia lui ªtefan cel Mare ºi rezidit dePetru Rareº. Considerãm cã ar fi de un real folos studierea minuþioasã a edi-

ficiilor ecleziastice din a doua jumãtate a sec. al XV-lea ºi prima jumãtate a


9/9

sec. al XVI-lea pãstrate în elevaþie ºi prin comparaþie s-ar putea ajunge la ovariantã acceptabilã de refacere a bisericii de la Cãpriana.

Dupã opinia noastrã, deosebit de utilã ar fi cunoaºterea în detaliu decãtre restauratori a stilului arhitectonic al bisericilor înãlþate de ªtefan celMare la mãnãstirile: Tazlãu (1496-1497), Neamþ (1497) precum ºi Dobrovãþ(1503-1504), Sf. Gheorghe din Suceava (1514-1522), ultima fiind ctitoriaurmaºilor marelui voievod.

În ultimii ani, pornind de la cercetãrile efectuate, mai mulþi arhitecþi au încercat sã întocmeascã schiþe ºi planuri în baza cãrora ar putea fi nu numaireconstitui aspectul iniþial al întregului edificiu, dar sã fie efectuatã restaura-rea monumentului. Interesante schiþe au improvizat arhitecþii Eugen Bâzgu,Grigorie Burciu, Sergius Ciocanu, precum ºi ingineri de la Institutul „IonMincu” din Bucureºti. În lipsa unei descrieri a aspectului exterior ºi interioral bisericii pânã la reconstruirea din 1818-1820, este cu totul dificil de a apreciacel puþin calitatea frescelor, a icoanelor, a iconostasului, care au împodobit

iniþial biserica. Putem presupune cã biserica Adormirii pânã la 1818 a avutfrescã nu numai interioarã, ci ºi exterioarã, deoarece aceastã manierã dedecorare a edificiilor ecleziastice a ajuns la înflorire în aceastã perioadã.

Considerãm cã restaurarea bisericii trebuie sã fie precedatã de o muncãde pregãtire care în mod obligatoriu trebuie sã fie însoþitã de serioase cãutãri

în istoria stilului arhitectonic moldovenesc. Prin analogii ºi comparaþii cuedificii ecleziastice din a doua jumãtate a sec. al XV-lea ºi prima jumãtate asec. al XVI-lea, pãstrate în elevaþie, urmeazã sã fie întocmite planurile de res-taurare a acestei biserici.

andrei esanu - manastirea capriana

Documents