NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD . CONDIII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA SI PUNEREA N OPER 2 CUPRINS CAP. I. GENERALITI SECIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale SECIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice SECIUNEA 3. Referine CAP. II. MATERIALE. CONDIII TEHNICE SECIUNEA 1. Agregate SECIUNEA 2. Filer SECIUNEA 3. Liani SECIUNEA 4. Aditivi CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIII TEHNICE SECIUNEA 1. Compoziia mixturilor SECIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate -Gradul de compactare si absorbia de apa -Rezistena la deformaii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice -Elemente geometrice ale stratului executat -Caracteristicile suprafeei stratului executat din mixturi asfaltice CAP. IV. PREPARAREA SI PUNEREA N OPER SECIUNEA 1. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice SECIUNEA 2. Lucrri pregtitoare SECIUNEA 3. Asternerea mixturilor asfaltice SECIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR EXECUTATE SECIUNEA 1. Controlul calitii materialelor SECIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic SECIUNEA 3.Controlul calitii stratului executat din mixturi asfaltice SECIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice CAP.V. RECEPIA LUCRRILOR SECIUNEA 1. Recepia pe faze determinante SECIUNEA 2. Recepia la terminarea lucrrilor SECIUNEA 3. Recepia final ANEXA A (normativa ) Harta cu zonele climatice ANEXA B (normativa) Determinarea absorbiei de apa 3 CAPITOLUL I Generaliti SECIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale Art.1. Prezentul normativ stabileste condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mixturile asfaltice executate la cald n etapele de proiectare, controlul calitii materialelor componente, preparare, transport, punere n opera, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi. Art.2. Normativul se aplic la construcia, modernizarea, reabilitarea si ntreinerea drumurilor si a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald. Sunt definite cerinele specifice, exprimate n conformitate cu cerinele generale cuprinse n normele europene care au stat la baza acestui normativ. Aceste cerine se aplic pentru toate mixturile asfaltice care intr n componena sistemului rutier. Mixtura pentru uzura cii pe pod va avea aceleasi performane cu cea din cale curent. Pe lng mixturile enumerate n continuare, n alctuirea sistemului rutier se pot utiliza si alte tipuri de mixturi n condiiile n care au ca referenial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare si certificare a caracteristicilor conform reglementarilor n vigoare, si au caracteristici fizico-mecanice care se ncadreaz n prevederile din prezentul normativ. Art.3. Modul principal de abordare a specificaiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental menionat n SR EN 13108 -1, primordial fiind realizarea performanelor menionate n normativ. n aceasta etap, n vederea asigurrii ndeplinirii caracteristicilor fundamentale enunate, au fost introduse si condiii empirice conform SR EN 13108 -1. Condiiile pentru materialele de baz sunt obligatorii, abaterile de la compoziiile de referin din acest normativ se vor face numai n cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului si al beneficiarului. Art.4. Mixtura asfaltic utilizat la execuia straturilor rutiere va ndeplini condiiile de calitate din acest normativ si va fi stabilit n funcie de clasa tehnic a drumului, zona climatic si studiul tehnico-economic. Enunurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezint nivelul minim de cerine . Art.5. Performanele mixturilor asfaltice se studiaz si se evalueaz n laboratoarele autorizate sau acreditate -acceptate de ctre beneficiarul lucrrii. 4 Art.6. La execuia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin urmtoarele norme europene : -SR EN 13108 -1 -Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Betoane asfaltice; -SR EN 13108 -5 -Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Mixtur asfaltic stabilizat. -SR EN 13108 -7 -Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Mixtur asfaltic poroas (drenant). SECIUNEA 2 Definiii si terminologie Art.7. Mixtura asfaltic la cald este un material de construcie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune nclzirea agregatelor naturale si a bitumului, malaxarea amestecului, transportul si punerea n oper, de regul prin compactare la cald. Art.8. Mixturile asfaltice prezentate n acest normativ se utilizeaz pentru stratul de uzur(rulare), stratul de legtur(binder), precum si pentru stratul de baz. Art.9. mbrcminile bituminoase cilindrate sunt alctuite, n general, din dou straturi: - stratul superior, denumit strat de uzur; - stratul inferior, denumit strat de legtur. n unele cazuri, la propunerea proiectantului, mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur strat, respectiv stratul de uzur. Art.10. Stratul de baz din mixturi asfaltice intr n componena sistemelor rutiere la drumuri, peste care se aplic mbrcminile bituminoase. Art.11. Denumirea simbolic a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei granulometrice respectiv tipul de mixtur, mrimea granulei maxime si clasa tehnic a drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetraie a bitumului n funcie de zona climatic si de trafic. Art.12. La execuia stratului de uzur se vor utiliza mixturi asfaltice performante care s confere rezistena si durabilitatea necesar mbrcmintei, precum si o suprafa de rulare cu caracteristici corespunztoare care s asigure sigurana circulaiei si protecia mediului nconjurtor, conform prevederilor legale n vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinele din acest normativ. Pentru execuia straturilor de uzur se vor avea n vedere urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice : -BA -beton asfaltic conform SR EN 13108 -1; -MAS -mixturi asfaltice stabilizate de tip stone mastic asfalt SMA conform SR EN 13108-5,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic; -MAP -mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei si reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7; -BAR -betoane asfaltice rugoase. 5 Acestea se noteaz conform tabelului 1, n funcie de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maxim a granulelor agregatului si clasa tehnic a drumului. Tabelul 1 -Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur Nr. crt. Clasa tehnic a drumului Stratul de uzur Tipul si simbolul mixturii asfaltice 1 I, II, III, Mixtur asfaltica stabilizat: MAS 8; MAS 12,5; MAS 16 Mixtura asfaltic poroas : MAP 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 2 IV, V Beton asfaltic :BA 8; BA 12,5; BA 16 Beton asfaltic cu pietris concasat BAPC 16 Art.13. La execuia stratului de legtur se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente si durabile, ale cror caracteristici vor satisface condiiile prevzute n acest normativ. Pentru execuia stratului de legtur, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD conform SR EN 13108 -1. Acestea se noteaz conform tabelului 2 si sunt clasificate n funcie de granulozitatea, dimensiunea maxim a granulelor agregatului si clasa tehnic a drumului. Tabelul 2 -Mixturi asfaltice pentru stratul de legtur Nr. crt. Clasa tehnic a drumului Stratul de legtur Tipul si simbolul mixturii asfaltice 1 I, II, III Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25 Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25 2 IV, V Beton asfaltic deschis cu pietris concasat : BADPC 25 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat : BADPS 25 Art.14. Mixturile asfaltice prevzute pentru execuia stratului de baz, vor fi mixturi asfaltice performante, rezistente si durabile, ale cror caracteristici vor satisface condiiile prevzute n acest normativ. Pentru stratul de baz, prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB conform SR EN 13108 -1. Acestea se utilizeaz si se noteaz conform tabelului 3 si sunt clasificate n funcie de granulozitatea, dimensiunea maxim a granulelor agregatului si clasa tehnic a drumului. Tabelul 3 -Mixturi asfaltice pentru stratul de baz Nr. crt. Clasa tehnic a drumului Stratul de baz Tipul si simbolul mixturii asfaltice 1 I, II, Anrobat bituminos cu criblur: AB 16; AB 25 2 III Anrobat bituminos cu pietris concasat si minim 35%criblur ABPCC 16, ABPCC 25 6 3 IV Anrobat bituminos cu pietris concasat ABPC 25 4 V Anrobat bituminos cu pietris sortat ABPS 25 Art.15. mbrcminile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzur si legtur se aplic pe: - straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului normativ; - straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau liani puzzolanici, conform STAS 10473/1 si reglementrilor tehnice n vigoare; - straturi de baz din macadam si piatr spart, conform SR 179 si SR 1120; - mbrcminte bituminoas existent, n cadrul lucrrilor de ranforsare; - mbrcminte din beton de ciment existent. n situaii deosebite, dac exist capacitate portant, stratul de baz poate fi nchis printr-un strat de uzur. n cazul mbrcminilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, pe mbrcmintea din beton de ciment si pe mbrcmintea bituminoas existent, se recomand executarea unui strat antifisur peste stratul suport. Art.16. Stratul de baz din mixturi asfaltice se aplic pe un strat de fundaie suport care trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de STAS 6400. Art.17. Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 si standardelor europene SR EN 13108 -1, SR EN 13108 -5, SR EN 13108 -7 si SR EN 13108 -20. Pentru aplicarea acestui normativ se utilizeaz definiiile corespunztoare SR EN 13108 -1, SR EN 13108 -5,SR EN 13108 -7 si SR EN 13108 -20 SECIUNEA 3 Referine normative Urmtoarele documente de referin sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ. Pentru referinele nedatate, se aplic ultima ediie a publicaiei la care se face referire (inclusiv eventualele modificri). - SR EN 933-1 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozitii. Analiza granulometric. - SR EN 933-2 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor - SR EN 933-4 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma - SR EN 933-5 - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale 7 - SR EN 933-7 - SR EN 933-8 - SR EN 933-9 - SR EN 1097-1 - SR EN 1097-2 - SR EN 1097-6 - SR EN 1367-1 - SR EN 1367-2 - SR EN 12591 - SR EN 12593 - SR EN 1426 - SR EN 1427 - SR EN 12607-1 - SR EN 12607-2 - SR EN 12697-1 - SR EN 12697-2 - SR EN 12697-4 - SR EN 12697-5 - SR EN 12697-6 agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafee concasate si sfrmate din agregatele grosiere. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea coninutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii n agregate. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea prilor fine. Determinarea echivalentului de nisip. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 -Aprecierea fineii. ncercare cu albastru de metilen. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenei la uzur(micro-Deval). - ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenei la sfrmare -Los Angeles. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbie a apei. - ncercri pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenei la nghe-dezghe - ncercri pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. ncercarea cu sulfat de magneziu - Bitum si liani bituminosi. Specificaii pentru bitumuri rutiere. - Bitum si liani bituminosi. Determinarea punctului de rupere Fraass. - Bitum si liani bituminosi. Determinarea penetrabilitii cu ac. - Bitum si liani bituminosi. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bil - Bitum si liani bituminosi. Determinarea rezistenei la nclzire sub efectul cldurii si aerului. Partea 1: Metoda RTFOT. - Bitum si liani bituminosi. Determinarea rezistenei la nclzire sub efectul cldurii si aerului. Partea 2: Metoda TFOT. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Coninut de liant solubil. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozitii. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloan de fracionare. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 5: Determinarea densitii maxime. - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice 8 preparate la cald. Partea 6: Determinarea densitii aparente a epruvetelor bituminoase. - SR EN 12697-8 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase. - SR EN 12697-11 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinitii dintre agregate si bitum. - SR EN 12697-12 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilitii la ap a epruvetelor bituminoase. - SR EN 12697-17 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtur asfaltic drenant. - SR EN 12697-18 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18: ncercarea de scurgere a liantului. - SR EN 12697-19 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. - SR EN 12697-22 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22: ncercare de ornieraj. - SR EN 12697-23 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenei la traciune indirect a epruvetelor bituminoase. - SR EN 12697-24 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistena la oboseal. - SR EN 12697-25 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 25: ncercare la compresiune ciclic. - SR EN 12697-26 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate. - SR EN 12697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - SR EN 12697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregtirea probelor pentru determinarea coninutului de bitum, a coninutului de ap si a compoziiei granulometrice. - SR EN 12697-30 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. - SR EN 12697-31 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. - SR EN 12697-33 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: Confecionarea epruvetelor cu compactorul cu plac. - SR EN 12697-34 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice 9 preparate la cald. Partea 34: ncercarea Marshall. - SR EN 12697-35 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 35: Malaxare in laborator. - SR EN 13108-1 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Betoane asfaltice. - SR EN 13108-5 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Mixtur asfaltic stabilizat. - SR EN 13108-7 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 7: Mixtur asfaltic poroas. - SR EN 13108-20 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru ncercarea de tip. - SR EN 13108-21 - Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Partea 21: Controlul produciei n fabric. - SR EN 13036-1 - Caracteristici ale suprafeelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de ncercare. Partea 1: Msurarea adncimii macrotexturii suprafeei mbrcmintei prin tehnica volumetric a petei. - SR EN 13036-4 - Caracteristici ale suprafeelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de ncercare. Partea 4: Metode de msurare a aderenei unei suprafee. ncercarea cu pendul. - SR EN 13036-7 - Caracteristici ale suprafeelor drumurilor si pistelor aeroportuare. Metode de ncercare. Partea 7: Msurarea denivelrilor straturilor de uzur ale mbrcminilor rutiere: ncercarea cu dreptar. - SR EN 13043 - Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafeelor utilizate n construcia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic. - SR EN 13808 - Bitum si liani bituminosi. Cadrul specificaiilor pentru emulsiile cationice de bitum. - SR EN 14023 - Bitum si liani bituminosi. Cadru pentru specificaiile bitumurilor modificate cu polimeri. - SR 61 - Bitum. Determinarea ductilitii. - SR 179 - Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii generale de calitate. - SR 1120 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si mbrcmini bituminoase de macadam semipenetrat si penetrat. Condiii tehnice de calitate. - SR 4032-1 - Lucrri de drumuri. Terminologie. - SR 8877 -1 - Lucrri de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiii de calitate - SR 8877 -2 - Lucrri de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo -vscozitii Engler a emulsiilor bituminoase. - SR 10969 - Lucrri de drumuri. Determinarea adezivitii bitumurilor rutiere si a emulsiilor cationice bituminoase fa de agregatele naturale prin metoda spectrofotometric. - STAS 539 - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. 10 - STAS 863 - Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de proiectare. - STAS 1338/1 - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcmini bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confecionarea epruvetelor. - STAS 1339-79 - Lucrri de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii fundamentale. - STAS 1598/1-89 - Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi si modernizri de drumuri. Prescripii generale de proiectare si de execuie. - STAS 1598/2-89 - Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcminilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripii generale de proiectare si de execuie. - STAS 2900 -89 - Lucrri de drumuri. Limea drumurilor. - STAS 6400 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate. - STAS 10473/1 - Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu ciment. Condiii tehnice generale de calitate. CAPITOLUL II MATERIALE. CONDIII TEHNICE SECIUNEA 1 Agregate Art.18. Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt conform specificaiilor SR EN 13043. Art.19. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie s fie conform cerinelor prezentate n tabelele 4...7. Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica determinat Condiii de calitate pentru cribluri sort Metoda de ncercare 4-8 8-12,5(16) 16-25 1. Coninut de granule n afara sortului: -rest pe ciurul superior (dmax), %, max. -trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 5 10 SR EN 933-1 2. Coeficient de form, %, max. 25 SR EN 933-4 3. Coninut de impuriti -corpuri strine nu se admit vizual 4. Coninut n particule fine sub 0,063 mm, %, max. 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1 5. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9 11 6. Rezistena la fragmentare clasa A 18 SR EN 1097-2 coeficient LA, %, max. clasa B 20 clasa C 24 7. Rezistena la uzur (coeficient micro-Deval), %, max. 20 -SR EN 1097-1 8. Sensibilitatea la nghe-dezghe la 10 cicluri de nghe-dezghe -pierderea de mas (F), %, max. -pierderea de rezisten (HSLA), %, max. 3 20 SR EN 1367-1 9. Sensibilitate la aciunea sulfatului de magneziu, %max. 3 SR EN 1367-2 10. Coninut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice) 90 SR EN 933-5 Tabelul 5 -Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica determinat Condiii de calitate nisipul obinut prin concasarea pietrei Metoda de ncercare 1 Coninut de granule n afara sortului -rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1 2 Granulozitate continu SR EN 933-1 3 Coninut de impuriti: -corpuri strine, %, max. nu se admit vizual 4 Coninut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 SR EN 933-1 5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933 -9 Tabelul 6 -Pietrisuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica determinat Pietris sortat Pietris concasat Metoda de ncercare 4-8 8-16 16-25 4-8 8-16 16-25 1 Coninut de granule n afara sortului: -rest pe ciurul superior (dmax), %, max. -trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 5 10 5 10 SR EN 933-1 2 Coninut de particule sparte, %, min. ---90 90 90 SR EN 933-5 3 Coeficient de form, %, max. 25 25 SR EN 933-4 4 Coninut de impuriti -corpuri strine nu se admit nu se admit SR EN 933-7 si vizual 5 Coninut n particule fine sub 0,063 mm, %, max. 2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1 6 Rezistena la fragmentare coeficient LA, %, max. 28 24 SR EN 1097-2 7 Rezistena la uzur coeficient micro-Deval, %, max. . 25 25 SR EN 1097-1 8 Sensibilitatea la nghe-dezghe -pierderea de mas (F), %, max. 3 3 SR EN 1367-1 Sensibilitate la aciunea sulfatului de magneziu, max. 3 3 SR EN 1367-2 Tabelul 7 -Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica determinat Condiii de calitate pentru nisipul natural Metoda de ncercare 1 Coninut de granule n afara sortului -rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 SR EN 933-1 12 2 Granulozitate continu SR EN 933-1 3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 * 4 Coninut de impuriti: -corpuri strine, %, max. -coninut de humus (culoarea soluiei de NaHO), max. nu se admit galben SR EN 933-7 si vizual STAS 4606 5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8 6 Coninut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 SR EN 933-1 7 Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9 * Coeficientul de neuniformitate se determin cu relaia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitii d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitii Note : 1. Agregatele vor respecta condiia suplimentar de coninut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, max.5%. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roc alterat, moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectat astfel nu trebuie s depseasc procentul de 5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. 2. Pentru drumuri de clasa tehnica I si II se admit numai cribluri care prezint rezistena la fragmentare LA max.18% conform clasei A. 3.Utilizarea pietrisurilor concasate este admis n proporie de maxim 65% n stratul de baz la drumurile de clasa III, iar la stratul de legtura numai la drumurile de clasa IV si V. n cazuri excepionale, n care pietrisul concasat satisface n totalitate cerinele de calitate pentru cribluri, acesta se poate folosi cu acordul proiectantului si al beneficiarului, la execuia stratului de legtur la drumurile avnd clasa III de trafic. 4.Agregatele de balastier folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate. In cazul murdririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi splate nainte de utilizare. Art.20. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n silozuri prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si perei despritori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripionat cu tipul si sursa de material pe care l conine. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminrii cu alte materiale si meninerea unei umiditi sczute. Art.21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2. Art.22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi nsoit de Declaraia de conformitate cu performanele produsului. Art.23. Se vor efectua verificri ale caracteristicilor prevzute n tabelele 5, 6 si 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim: -500 t pentru pietris sortat si pietris concasat; -200 t pentru nisip natural si nisip obinut prin concasarea agregatelor de balastier; -1000 t pentru cribluri; -500 t pentru nisipul de concasare (obinut prin concasarea agregatelor de carier). 13 SECIUNEA 2 Filer Art.24. Filerul (filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere) trebuie s corespund prevederilor SR EN 13043 si STAS 539. Art.25. La aprovizionare, filerul va fi nsoit de Declaraia de conformitate cu performanele produsului si se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t. Art.26. Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere). Art.27. Filerul se depoziteaz n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. SECIUNEA 3 Liani Art.28. Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt: -bitum de clasa 35/50 , 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Naional NB si art.30 respectiv art.31; -bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraie 25/55), clasa 4 (penetraie 45/80) si clasa 5 (penetraie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa Naional NB si art.31. Lianii se selecteaz n funcie de penetraie, n concordan cu zonele climatice din anexa A, si anume: - pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80 - pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100 - pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA), indiferent de zon, se utilizeaz bitumurile 50/70 si bitumuri modificate 45/80. Art.29. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza n straturile de baz si de legtur. Art.30. Fa de cerinele specificate n SR EN 12591 + Anexa Naional NB, si SR EN 14023 + Anexa Naional NB, bitumul trebuie s prezinte condiia suplimentar de ductilitate la 25 oC (determinat conform SR 61): mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100 ; mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 mbtrnit prin metoda TFOT/RTFOT1); mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 mbtrnit prin metoda TFOT/RTFOT1); mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 mbtrnit prin metoda TFOT/RTFOT1); Nota 1) mbtrnirea TFOT si RTFOT se realizeaz conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1. 14 Art.31. Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie s prezinte o adezivitate de minim 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar, se aditiveaz cu ageni de adezivitate. Art.32. Adezivitatea se determin prin metoda spectrofotometric conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11. Pentru agregatele de balastier, adezivitatea se va determina obligatoriu att prin metoda cantitativ (conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11) ct si prin metoda calitativ, conform Normativ NE 022-2003 n vigoare. Se va lua n considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoas. Art.33. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, n conformitate cu specificaiile productorului de bitum, respectiv specificaiilor tehnice de depozitare ale staiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleas n funcie de specificaiile productorului, astfel nct caracteristicile iniiale ale bitumului s nu sufere modificri la momentul preparrii mixturii. Se recomand ca la stocare temperatura bitumului s fie de 120 oC.140 oC iar cel modificat de minimum 140 oC si recirculare 20 minute la nceputul zilei de lucru . Art.34. Pentru amorsare se utilizeaz emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid conform SR 8877-1 si SR EN 13808. Art.35. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraia de conformitate cu performantele produsului., si se vor efectua verificri ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum si bitum modificat) si art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: -500 t. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment: -100 t. emulsie bituminoas din acelasi sortiment SECIUNEA 4 Aditivi Art.36. n vederea atingerii performanelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerinelor, se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluai n conformitate cu legislaia n vigoare. Acesti aditivi pot fi adugai fie direct n bitum, cum sunt de exemplu agenii de adezivitate sau aditivii de mrire a lucrabilitii, fie n mixtura asfaltic, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc. Art.37. Conform SR EN 13108 -1 art.3.1.12 aditivul este un material component care poate fi adugat n cantiti mici n mixtura asfaltic, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice. 15 Fa de terminologia din SR EN 13108 -1, n acest normativ au fost considerai aditivi si produsii care se adaug direct in bitum si care nu modifica proprietile fundamentale ale acestuia. Art.38. Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de ctre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind n funcie de realizarea cerinelor de performan specificate. Art.39. Aditivii utilizai la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naional, cum ar fi agrementul tehnic. CAPITOLUL III Proiectarea mixturilor asfaltice. Condiii tehnice SECIUNEA 1 Compoziia mixturilor asfaltice Art.40. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii si materialele granulare. Art.41. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8. Tabelul 8 Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate 1. Mixtura asfaltic stabilizat Criblur sort 4-8, 8-12.5 sau 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer 2. Beton asfaltic rugos Criblur: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer 3. Beton asfaltic Criblur sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16; Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 4. Beton asfaltic cu pietris concasat Pietris concasat sort 4-8; 8-16 Nisip natural sort 0-4 Filer 5. Beton asfaltic deschis cu criblur Criblur sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 6. Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Pietris concasat sort 4-8; 8-16; 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 16 7. Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Pietris sort 4-8; 8-16; 16-25 Nisip de concasare sort0-4 Nisip natural sort 0-4 8 Mixtura asfaltica poroasa Criblura 4 -8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer 9. Anrobat bituminos AB 16, AB 25 Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer 10. Anrobat bituminosABPCC 16,ABPCC25 Criblura:min.35% sort 4-8 , 8-16 si/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer 11. Anrobat bituminos ABPC 16, ABPC 25 Pietris concasat sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer 12. Anrobat bituminos ABPS 16, ABPS 25 Pietris sortat sort 4-8, 8-16 si/sau16-25. Nisip natural sort 0-4 Filer Art.42. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de maxim: - 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16 - 50% pentru BAD 20, BAD25 si BAD PC 25, BAD PS 25. Art.43. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea total de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzur si legtur sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic si n tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. Limitele procentelor de agregate naturale si filer n cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16, AB25, ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor respecta urmtoarele prevederi generale : -filer si fraciuni din nisipuri sub 0,1mm 312% -agregate cu dimensiunea peste 4 mm 3766 % Art.44. Curba granulometric a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, va fi cuprins n limitele prezentate n tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic, n tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar n tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase. Art.45. Coninutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat innd cont de recomandrile din tabelul13. n cazul n care din studiul de reet rezult un dozaj optim de liant n afara 17 limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat dect cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului. Art.46. Limitele recomandate pentru coninutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea stabilirii coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 13 si au in vedere o mas volumic medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele coninutului de bitum se calculeaz prin corecia cu un coeficient a = 2.650/d, unde d este masa volumic real(declarat de productor si verificat de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderat conform fraciunilor de agregate utilizate la compoziie), n kg/m3 si se determin conform SR EN 1097-6. Art.47. Raportul filer -liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul normativ este conform tabelului 14, termenul filer n acest context reprezentnd fraciunea 0...0,1mm. Art.48. n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferii aditivi, acestia se utilizeaz conform agrementelor tehnice precum si reglementrilor tehnice n vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. Art.49. Stabilirea compoziiei mixturilor asfaltice n vederea elaborrii reetei de fabricaie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. Reeta de fabricaie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sectiunea1), stabilirea amestecului si validarea acestuia pe baza testelor iniiale de tip (tabelul 28) . Art.50. Formula de compoziie (reeta) va fi stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, si va fi susinut de studiile si ncercrile efectuate, mpreun cu rezultatele obinute. Aceste studii comport ncercri pentru cinci coninuturi de liant repartizate de o parte si de alta a coninutului de liant recomandat(calculat), dar nu n afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%, conform Tabel 28. Art.51. n execuie, este obligatorie transpunerea reetei pe staie, ceea ce const n verificarea respectrii reetei la staie, verificarea compoziiei si a caracteristicilor mixturii realizate. 18 Tabelul 9 -Limitele procentelor de agregate si filer Nr. crt. Fraciuni de agregate naturale din amestecul total Strat de uzur Strat de legtur BA8 BA12,5 BA16 MAP 16 BAR16 BAPC16 BAD20, BAD25 BADPC25 BADPS25 1. Filer si fraciuni din nisipuri sub 0,1mm, % 814 7...14 813 2-10 811 813 4...9 38 38 38 2. Cribluri cu dimensiunea sub 2mm % 5-25 3. Filer si nisip fraciunea (0,14) mm, % Diferena pn la 100 4. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 2244 3448 3458 -4761 -55...72 5572 --5. Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % -----1534 --3958 -6. Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % ---------3958 7. Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm,% ----------Tabelul 10 -Zona granulometric a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimat n treceri prin site cu ochiuri ptrate Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2, mm BA 8 BA12,5 BA16; BAPC16 BAR16, BAD20, BAD25, BADPC25, BADPS25 AB 16 ABPCC 16 ABPC 16 ABPS 16 AB 25 ABPCC 25 ABPC 25 ABPS 25 31,5mm ----100 100 -100 25 --100 100 -90...100 -90...100 20 ----90...100 -100 -16mm 100 100 90...100 90...100 73...90 73...90 90...100 7497 12,5 -90...100 ------8 90...100 70...85 66...85 61...74 40...60 42...61 52...85 5285 4 56...78 52...66 42...66 39...53 28...45 28...45 37...66 3766 2 30...55 35...50 30...50 27...40 20...35 20...35 20...48 2250 1 22...42 24...38 22...42 21...31 14...30 14...32 11...36 1439 0,63 18...35 -18...35 18...25 -10...30 8...33 1035 0,20 11...25 -11...25 11...25 -5...20 5...20 422 0,125 -8...16 --5...10 --0,10 8...14 -8...13 8....11 -3...8 3...12 312 0,063 7...11 5...10 7...10 7...9 3...7 2...5 2...7 27 19 Tabelul 11-Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr. crt. Caracteristica Strat de uzur MAS 8 MAS 12,5 MAS 16 1. Fraciuni de agregate naturale din amestecul total 1.1. Filer si fraciuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 1114 813 1014 1.2. Filer si nisip fraciunea 0,1.4 mm, % Diferena pn la 100 1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 4560 6073 6375 2. Granulometrie , treceri pe site cu ochiuri ptrate, % Sita de 25 mm --100 Sita de 16 mm 100 100 90100 Sita de 12,5mm -90100 -Sita de 8 mm 90100 5070 4459 Sita de 4 mm 4055 2740 2537 Sita de 2 mm 2030 2028 1725 Sita de 1 mm 1522 1622 1622 Sita de 0,63 mm 1320 -1320 Sita de 0,2 mm 1216 -1115 Sita de 0,125mm -914 -Sita de 0,1 mm 1114 -1014 Sita de 0,063 10...12 812 9...12 Tabelul12 -Zona granulometric a mixturilor asfaltice poroase MAP 16 Site cu ochiuri ptrate Treceri, % 16mm 90100 8 mm 1020 2 mm 5...25 1 mm 4...15 0,063 mm 2...10 Tabelul 13 -Coninut recomandat de liant Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Coninut de liant, % in mixtur MAS 8 min. 6,5 MAS12,5 min.6,0 uzur(rulare) MAS16 min. 5,9 BAR 16 5,76,2 BA12,5; BA 16 5,76,5 BA 8; 6,07,2 20 BAPC 16 5,77,0 MAP 16 46 legtura (binder) BAD 20 minim 4,5 BAD 25 BAD PC 25 BAD PS 25 baz AB 16, AB 25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS 25 minim 4,5 Tabelul 14 Raportul filer-liant Nr. crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer liant Betoane asfaltice rugoase 1.41.8 Betoane asfaltice 1,31,8 1. uzur(rulare) Beton asfaltic cu pietris concasat 1,31,8 Mixtura asfaltica stabilizata 1.12.3 Mixtura asfaltic poroasa 1.22.2 2. legtura (binder) Betoane asfaltice deschise 0,71,4 3. baz Anrobat bituminos 0.71.5 SECIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.52. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si pe probe prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul execuiei, precum si din straturile mbrcminii gata executate. Art.53. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. Art.54. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 15, 16, 17 si 18. Art.55. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determin conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34 si vor respecta condiiile din tabelul 15. Absorbia de ap se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativ. 21 Tabelul 15 -Caracteristici fizico-mecanice determinate prin ncercri pe cilindrii Marshall Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Clasa tehnic a drumului Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitate S, la 60 oC, KN, Indice de curgere, I, mm, (maxim) Raport S/I, KN/mm, (minim) Absorbia de ap (% vol. 1. BA 8 IV-V 6,0...13 3,5 2,5 1,5...5 2. BA 12,5; BA 16 IIIII 8,0...15 3,0 4,5 1,5...5 3. BA 16; BAPC 16 IVV 6,5...13 3,5 3,0 1,5...5 4. BAR 16 III 8,5...15 3,0 4,5 2...6 III 8,0...15 3,0 4,0 -5 MAP 16 III 8,5...15 2,5 5,0 -6 BAD 20; BAD 25 IV 5,0...13 3,5 3,5 1,5...6 7. BADPC 25 IIIV 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6 8. BADPS 25 IVV 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6 9. AB 16, AB 25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC 25, ABPS 16, ABPS 25 IV 6,5...13 3,0 6,0 1,5...5 Art.56. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin ncercri dinamice se vor ncadra n valorile limit din tabelele 16, 17, 18, 19 si 20. ncercrile dinamice care se vor efectua n vederea verificrii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt urmtoarele : - Rezistena la deformaii permanente (ncercarea la compresiune ciclic si ncercarea la ornieraj) reprezentat prin: o Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin ncercarea la compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din mixtur asfaltic, conform SR EN 12697-25, metoda B; o Viteza de deformaie si adncimea fgasului, determinate prin ncercarea de ornieraj pe epruvete confecionate n laborator sau prelevate prin tiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic n aer, procedeul B; - Rezistena la oboseal, determinat conform SR EN 12697-24, fie prin ncercarea la ntindere indirect pe epruvete cilindrice -anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 ; - Modulul de rigiditate, determinat prin ncercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtur asfaltic, conform SR EN 12697-26, anexa C; - Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31. 22 Tabelul 16 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzur determinate prin ncercri dinamice Nr. crt. Caracteristica Mixtur asfaltic pentru stratul de uzur I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie 1.1. Volum de goluri la 80 giraii , % maxim 5,0 6,0 1.2. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic) -deformaia la 50 oC, 300KPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim -viteza de deformaie la 50 oC, 300KPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 20 000 1 30 000 2 1.3 Modulul de rigiditate la 20 oC, 124 ms, MPa, minim 4600 4100 2. Caracteristici pe plci confecionate in laborator sau pe carote din mbrcminte 2.1 Rezistena la deformaii permanente, 60 oC (ornieraj) -Viteza de deformaie la ornieraj, mm/1000 cicluri -Adncimea fgasului, % din grosimea iniial a probei 0,5 4 0,7 6 Tabelul 17 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legtur determinate prin ncercri dinamice Nr. crt. Caracteristica Mixtur asfaltic pentru stratul de legtura I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie 1.1. Volum de goluri, la 120 giraii,% maxim 9,5 10,5 1.2. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic) -deformaia la 40 oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim -viteza de deformaie la 40 oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 20 000 2 30 000 3 1.3. Modulul de rigiditate la 20 oC, 124 ms, MPa, minim 5000 4500 1.4. Rezistena la oboseal, proba cilindric solicitat la ntindere indirect : Numr minim de cicluri pn la fisurare la 150C 400 000 300 000 2. Rezistena la oboseal, epruvete trapezoidale sau prismatice Deformaia .6 la 106 cicluri, 10-6 200 250 Tabelul 18 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin ncercri dinamice Nr. crt. Caracteristica Mixtur asfaltic pentru stratul de baza I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecionai la presa giratorie 1.1. Volum de goluri, la 120 giraii,% maxim 7,5 8,5 1.2. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic) -deformaia la 40 oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m, maxim -viteza de deformaie la 40 oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu, maxim 20 000 2 30 000 3 23 1.3 Modulul de rigiditate la 20 oC, 124 ms, MPa, minim 6000 5600 1.4 Rezistena la oboseal, proba cilindric solicitat la ntindere indirect : Numr minim de cicluri pn la fisurare la 150C 500 000 400 000 2. Rezistena la oboseal, epruvete trapezoidale sau prismatice Deformaia .6la 106 cicluri, 10-6 100 150 Art.57. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19. Art.58. Pentru mixtura asfaltic stabilizat, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, se determin pe epruvete confecionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determin conform SR EN 12697-8. Testul Shellenberg se efectueaz conform SR EN 12697-18. Tabel 19 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr. crt. Caracteristica Strat de uzur MAS 8; MAS 12,5 MAS 16 1.1 Volum de goluri la 80 giraii % 2,53,5 3...6 1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83 77...83 1.3 Test Shellenberg, conform %, maxim 0,2 0,2 1.4 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A % minim 80 80 Art.59. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20. Tabel 20 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Nr. crt. Caracteristica MAP 16 1 Volum de goluri la 80 giraii , % minim 14 2 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A % minim 70 3 Pierdere de material, SR EN 12697-17 % maxim 30 4 Permeabilitate orizontal SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4 5 Permeabilitate vertical SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1-4 24 SECIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art.60. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: -gradul de compactare si absorbia de ap -rezistena la deformaii permanente -elementele geometrice ale stratului executat -caracteristicile suprafeei mbrcminilor bituminoase executate Gradul de compactare si absorbia de ap Art.61. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice compactate n strat si densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall compactate n laborator din aceeasi mixtur asfaltic. Nota: Densitatea aparent se determin conform SR EN 12697-6. Art.62. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori in situ cu echipamente de msurare adecvate, omologate, la minim7 zile dup asternere. Art.63. ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii aparente si a absorbiei de ap pe plcue (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate. Art.64. Condiiile tehnice pentru absorbia de ap si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse n prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21. Tabelul 21 -Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Nr. crt. Tipul stratului Absorbie de ap*, % vol. Grad de compactare, %, minim 1. Mixtur asfaltic stabilizat 26 97 2. Beton asfaltic rugos BAR 16m BAR 16 47 97 3. Beton asfaltic BA 8; BA 12,5; BA 16; BAPC 16 25 97 4. Beton asfaltic deschis BAD 20; BAD 25; BADPC 25; BADPS 25 38 96 5. Anrobat bituminos, 210 96 * Metoda de determinare a absorbiei de ap este prezentat n Anexa B. 25 Rezistena la deformaii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.65. Rezistena la deformaii permanente a stratului de uzur executat din mixturi asfaltice se verific pe minim dou carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puin 7 zile dup asternere. Art.66. Rezistena la deformaii permanente pe carote se msoar prin determinarea vitezei de deformaie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 60 oC, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile, n funcie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16. Elemente geometrice Art.67. Elementele geometrice si abaterile limit la elementele geometrice trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul 22. Tabelul 22 -Elementele geometrice si abaterile limit pentru straturile executate din mixturi asfaltice Nr. crt. Elemente geometrice Condiii de admisibilitate (min., cm) Abateri limit locale admise la elementele geometrice 1 Grosimea minim a stratului compactat, cm, minim: -strat de uzur -nu se admit abateri n minus fa de grosimea minima prevzut n proiect cu granule de maxim 8 mm 3,0 pentru fiecare strat cu granule de minim12,5 mm -strat de legtur 4,0 -abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii cu granule de maxim 20mm 5,0 cu granule de maxim 25mm 6,0 -strat de baz 6,0 2 Limea parii carosabile Conform STAS 2900 50 mm 3 Profilul transversal -n aliniament -n curbe si zone aferente -cazuri speciale sub form acoperis conform STAS 863 pant unic 5,0 mm fa de cotele profilului adoptat 4 Profil longitudinal 5,0 mm fa de cotele -Declivitate, % maxim .7* profilului proiectat, cu condiia respectrii pasului de proiectare adoptat * Decliviti mai mari pot fi prevzute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea msurilor de siguran a circulaiei. Caracteristicile suprafeei straturilor executate din mixturi asfaltice Art.68. Caracteristicile suprafeei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice si condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite sunt conform tabelului 23. 26 Verificri ale uniformitii n profil transversal si longitudinal se vor face prin sondaj si n cazul straturilor de baz si legtur, nainte de asternerea stratului superior. Acestea nu vor depsi 5mm . Art.69. Determinarea caracteristicilor suprafeei straturilor de uzur executate din mixturi asfaltice se efectueaz n termen de o lun de la execuia acestora, nainte de recepia la terminarea lucrrilor. Tabelul 23 -Caracteristicile suprafeei straturilor bituminoase Nr. crt. Caracteristica Condiii de admisibilitate Metoda de ncercare 1 Planeitatea n profil longitudinal Indice de planeitate, IRI, m/km: Reglementri tehnice n vigoare privind msurarea indicelui de -drumuri de clas tehnic III . 1.0 planeitate. -drumuri de clas tehnic III . 1,5 -drumuri de clas tehnic IV . 2,5 -drumuri de clas tehnic V . 3,0 2 Uniformitatea n profil longitudinal Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3m, mm: SR EN 13036-7 -drumuri de clas tehnic I si II . 3,0 -drumuri de clas tehnic III . 4,0 -drumuri de clas tehnic IVV . 5,0 3 Uniformitatea n profil transversal, mm/m -drumuri de clas tehnic IIII -drumuri de clas tehnic IVV +2,0 +3,0 Echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. 4 Rugozitatea suprafeei 4.1. Aderena suprafeei .ncercarea cu pendul( SRT) -uniti PTV SR EN 13036-4 -drumuri de clas tehnic III . 80 -drumuri de clas tehnic III . 75 -drumuri de clas tehnic IV...V . 70 Adncimea medie a macrotexturii, metoda volumetric MTD, (pata de nisip): -adncime textura, mm SR EN 13036-1 4.2. -drumuri de clas tehnic III . 1,2 -drumuri de clas tehnic III . 0,8 -drumuri de clas tehnic IV...V . 0,6 Adncimea medie a macrotexturii, metoda profilometric MPD:-adncime medie profil exprimat n coeficient de SR EN ISO 13473-1 Reglementri tehnice n vigoare, 4.3. frecare (GT): cu aparatul de msura Grip -drumuri de clas tehnic III . 0,45 Tester -drumuri de clas tehnic III . 0,41 Msurtori efectuate la 50 km/h -drumuri de clasa tehnica IV-V . 0.35 cu un debit de apa de 11 litri/min 5 Omogenitate. Aspectul suprafeei Vizual: Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite 27 NOTA 1 Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constat abateri de la profilul transversal, apariia fgaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului. NOTA 3 Adncimea texturii se determin prin metoda volumetric sau metoda profilometric. Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT. n caz de litigiu se determin aderena cu pendulul. Dac nu exist alte precizri n caietul de sarcini, aderena suprafeei se determin cu aparatul cu pendul alegnd 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 seciuni situate la distana de 5...10 m ntre ele, pentru care se determin rugozitatea, n puncte situate la un metru de marginea prii carosabile (pe urma roii) si la o jumtate de metru de ax (pe urma roii). Determinarea adncimii macrotexturii se face n aceleasi puncte n care s-a aplicat metoda cu pendul. CAPITOLUL IV Prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice SECIUNEA 1 Prepararea si transportul mixturilor asfaltice Art.70. Mixturile asfaltice se prepar n instalaii prevzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare forat a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcionrii instalaiilor de producere a mixturii asfaltice se face n mod periodic de ctre personal de specialitate conform unui program de ntreinere specificat de productorul echipamentelor si programului de verificare metrologic al dispozitivelor de msura si control. Certificarea capabilitii instalaiei privind calitatea fabricaiei si condiiile de securitate prevzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementrilor naionale si europene impuse. Se recomand efectuarea inspeciei tehnice a instalaiei de producere a mixturii asfaltice la cald de ctre un organism de inspecie de ter parte, organism acreditat conform normelor n vigoare. Controlul produciei n fabric se face conform SR 13108-21. Art.71. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea din malaxor se stabilesc n funcie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau confom specificaiilor productorului), cu observaia c temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execuia mbrcminilor rutiere bituminoase n zone climatice reci. Tabel 24-Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltic la iesirea din malaxor Temperatura, 0C bitum rutier neparafinos 170...180 160...170 160... 175 bitum modificat cu polimeri 170...190 170...180 170...180 28 Art.72. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat astfel nct n condiiile concrete de transport (distan si mijloace de transport ) si condiiile climatice s fie asigurate temperaturile de asternere si compactare conform tabel 25. Art.73. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile specificate n tabelul 24, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic. Art.74. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi cantiti de bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetraiei acestuia. Dac penetraia bitumului nu este corespunztoare se renun la utilizarea lui. Art.75. Durata de amestecare, n funcie de tipul instalaiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Art.76. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare urmrindu-se ca pierderile de temperatur pe tot timpul transportului, s fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate. Art.77. Mixtura asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolant si acoperit cu prelat. SECIUNEA 2 Lucrri pregtitoare Art.78. Pregtirea stratului suport nainte de punerea n oper a mixturii asfaltice nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curat, iar dac este cazul se remediaz si se reprofileaz. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si stratul nou executat trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam, acesta se cur si se mtur. Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeei acestuia cu impuriti datorate traficului. n cazul n care acest strat nu se protejeaz sau nu se acoper imediat cu stratul urmtor se impune curarea prin periere mecanic si splare. Dup curare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de execuie. n cazul n care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de execuie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuie. 29 Stratul de egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtur ca si stratul superior. Grosimea acestora va fi determinat funcie de preluarea denivelrilor existente. Suprafaa stratului suport trebuie s fie uscat. Art.79. Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu o emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se realizeaz uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n funcie de natura stratului suport. Amorsarea se va face pe suprafaa curat si uscat, n faa finisorului la o distan maxim de 100 m, n asa fel nct asternerea mixturii s se fac dup ruperea emulsiei bituminoase. n funcie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/m2. La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o lime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi pronunate se recomand acoperirea total a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisur) n grosime minim de 2 cm, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau alt soluie propus de proiectant n urma unei analize tehnico -economice. SECIUNEA 3 Asternerea mixturii asfaltice Art.80. Asternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC , pe o suprafa uscat. Art.81. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri asternerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15oC, pe o suprafa uscat. Art.82. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport. Art.83. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare -finisoare prevzute cu sistem nclzit de nivelare automat care asigur o precompactare. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n grosime constant, pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. Art.84. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii rmas necompactat aceasta va fi ndeprtat. Aceast operaie se face n afara 30 zonelor pe care exist, sau urmeaz a se asterne, mixtur asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 88. Art.85. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n funcie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 25. Msurarea temperaturii va fi efectuat n masa mixturii, n buncrul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate n SR EN 12697-13. Art.86. Pentru mixtura asfaltic stabilizat, se vor utiliza temperaturi cu 100C mai mari dect cele prevzute n tabelul nr.25. Tabelul 25 Temperaturile mixturii asfaltice la asternere si compactare Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere oC, min. Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC, min. bitum rutier neparafinos, tip: nceput sfrsit 35/50 50/70 70/100 150 145 140 145 140 135 110 110 100 bitum modificat cu polimeri , clasa: 25/55 45/80 40/100 165 160 155 160 160 160 120 120 120 Art.87. Asternerea se va face pe ntreaga lime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, se stabileste prin proiect si se supune aprobrii beneficiarului limea benzilor de asternere si poziia rosturilor longitudinale ce urmeaz a fi executate. Art.88. Grosimea maxim a mixturii asternute printr-o singur trecere este cea fixat de proiectant, dar nu mai mare de 10 cm. Art.89. Viteza optim de asternere se va corela cu distana de transport si capacitatea de fabricaie a staiei, pentru a se evita total ntreruperile n timpul execuiei stratului si apariiei crpturilor / fisurilor la suprafaa stratului proaspt asternut. Funcie de performanele finisorului, viteza la asternere poate fi de 2,5...4 m/min. Art.90. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanen suficient mixtur, necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului. Art.91. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical . 31 n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fa de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntreesut. Art.92. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n funcie de grosimea noului strat, astfel nct s se obin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan, liniile de decapare se recomand s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). noul strat stratul rutier existent h hse decapeaz hRacordarea n profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent Axa drumului 450450Marginea prii carosabileRacordarea n plan a stratului nou cu stratul existent32 Art.93. Stratul de baz va fi acoperit imediat cu straturile mbrcminii bituminoase, nefiind lsat neprotejat sub trafic. Art.94. Avnd n vedere porozitatea mare a stratului de legtur (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lsa neacoperit n anotimpul rece pentru evitarea apariiei degradrilor. SECIUNEA 4 Compactarea mixturii asfaltice Art.95. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte. Operaia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaz cu compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obin gradul de compactare conform tabelului 21. Art.96. Pentru obinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n funcie de performanele acestora, de tipul si grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n condiii similare cu cele stabilite pentru producia curent. Art.97. ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care s efectueze n acest scop, toate ncercrile pe care le va considera necesare. Art.98. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menionat la tabelul 21. Art.99. Pentru obinerea gradului de compactare prevzut, numrul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menionat n tabelul 26. Compactarea se execut pe fiecare strat n parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu soruri de protecie . Tabelul 26 Compactarea mixturilor asfaltice. Numr minim de treceri. Tipul stratului Ateliere de compactare A B Compactor cu pneuri de 160 kN Compactor cu rulouri netede de 120 kN Compactor cu rulouri netede de 120 kN Numr de treceri minime Strat de uzur 10 4 12 Strat de legtur 12 4 14 Strat de baz 12 4 14 33 Art.100. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea stratului executat din mixtur asfaltic si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic. Art.101. Suprafaa stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafaa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat limea benzii. CAPITOLUL V CONTROLUL CALITII LUCRRILOR Controlul calitii lucrrilor de execuie a straturilor de uzur, de legtur si de baz din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze. SECIUNEA 1 Controlul calitii materialelor Art.102. Controlul calitii materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ. SECIUNEA 2 Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operaii: Art.103. Controlul reglajului instalaiei de preparare a mixturii asfaltice: -funcionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de lucru; -funcionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Art.104. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: -temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent; -temperatura agregatelor naturale uscate si nclzite la iesirea din usctor: permanent; -temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. Art.105. Controlul procesului tehnologic de execuie a stratului bituminos: -pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv; 34 -temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel puin de dou ori pe zi la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13; -modul de execuie a rosturilor: zilnic; -tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic Art.106. Verificarea respectrii compoziiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier: -granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului -aceasta trebuie s se ncadreze n limitele de toleran admise, fa de compoziia prestabilit (reet): zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice; -coninutul minim obligatoriu de materiale concasate: la nceputul fiecrei zile de lucru; -compoziia mixturii asfaltice (compoziia granulometric si coninutul de bitum) prin extracii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. Art.107. Verificarea calitii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob / 400 tone mixtur fabricat, dar cel puin una pe zi, care va determina: -compoziia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din prezentul normativ si s corespund compoziiei stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fa de reeta aprobat fiind cele indicate n tabelul 27; -caracteristici fizico-mecanice trebuie s se ncadreze n limitele din prezentul normativ Tabelul 27. Abateri fa de compoziie Abateri admise fa de reeta, % AgregateFraciunea, mm 2531,5 +5 1625 +5 816 +5 48 +5 14 +4 0,200,63 +3 0,10,2 +2 0.0630,1 +1,5 00.063 +1,0 Bitum +0.2 Art.108. Tipurile de ncercri si frecvena acestora, funcie de tipul de mixtur si clasa tehnic a drumului sunt prezentate n tabelul 28, n corelare cu SR EN 13108-20. 35 Tabelul 28 -Tipul si frecvena ncercrilor realizate pe mixturi asfaltice Nr. crt. Natura controlului/ncercrii si frecvena ncercrii Caracteristici verificate Tipul mixturii asfaltice 1. ncercri iniiale de tip (validarea n laborator) Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. Toate mixturile asfaltice, indiferent de clasa tehnic a drumului Caracteristicile: Volum de goluri, test Schellenberg Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic, adncimea fgasului, rata de ornieraj). Modul de rigiditate, deformaia la oboseal Mixturile asfaltice stabilizate conform prevederilor din acest normativ indiferent de clasa tehnic a drumului Conform Tabel 20 Mixturi asfaltice poroase Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. Modul de rigiditate. Rezistena la oboseal. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic, adncimea fgasului, rata de ornieraj) Mixturile asfaltice destinate stratului de uzur conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnic a drumului I, II, III,IV Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. Rezistena la deformaii permanente (fluaj dinamic). Modul de rigiditate. Rezistena la oboseal. Mixturile asfaltice destinate stratului de legtur si de baz conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnic a drumului I, II, III, IV . 2 ncercri iniiale de tip (validarea n producie) Idem punctul 1 La transpunerea pe staia de asfalt a dozajelor proiectate n laborator, vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate ncercrile prevzute la punctul 1 din acest tabel. 3 Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate n timpul execuiei: -frecvena 1/400 tone mixtur asfaltic n cazul staiilor cu productivitate < 80 tone/or; -frecvena cel puin 1 proba / zi, n cazul staiilor cu productivitate . 80 tone/ora. Compoziia mixturii Toate tipurile de mixtur asfaltic pentru stratul de uzur, de legtur si de baz. Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzur, de legtur si de baz Volum de goluri, test Schellenberg Mixtura asfaltic stabilizat Volum de goluri Mixturi asfaltice poroase 4. Verificarea calitii stratului executat, carote: -o verificare pentru fiecare 20 000 m2 executai Caracteristicile: -absorbia de ap; -gradul de compactare. Toate tipurile de mixtur asfaltic pentru stratul de uzur, de legtur si de baz . 5. Verificarea stratului la deformaii permanente: -frecvena 1 set carote pentru fiecare 20000 m2 executai Rezistena la deformaii permanente (adncime fgas, rata de ornieraj). Toate tipurile de mixtur asfaltic destinate stratului de uzur, pentru drumurile de clas tehnic I, II si III, IV. 6. Verificri suplimentare n situaii cerute de comisia de recepie (beneficiar): -frecvena 1 set carote pentru fiecare solicitare Rezistena la deformaii permanente Caracteristicile: -absorbia de ap; -gradul de compactare -compoziia mixturii; Mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, legtur si baz, pentru clasa tehnic a drumului I, II, III, IV. 36 SECIUNEA 3 Controlul calitii straturilor executate din mixturi asfaltice Art.109. Verificarea calitii stratului se efectueaz prin prelevarea de epruvete, astfel: -carote . 200 mm pentru determinarea rezistenei la ornieraj -carote . 100 mm sau plci de min.( 400 x 400) mm sau carote de . 200 mm (n suprafa echivalent cu a plcii menionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbiei, precum si a compoziiei la cererea beneficiarului.-Epruvetele se preleveaz n prezena delegatului antreprenorului, al beneficiarului si al consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea prii carosabile, ncheindu-se un proces verbal, n care se va nota grosimea straturilor. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile. Art.110. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare in situ, prin ncercri nedistructive sau prin ncercri de laborator pe carote. ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii aparente si a absorbiei de ap, pe plcue (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 21. Art.111. Celelalte ncercri constau n msurarea grosimii stratului, a absorbiei de ap si a compoziiei (granulometrie si coninut de bitum). SECIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice Art.112. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitii suprafeei, se face conform STAS 6400 si const n: -verificarea ndeplinirii condiiilor de calitate pentru stratul suport si fundaie, conform prevederilor STAS 6400; -verificarea grosimii stratului, n funcie de datele nscrise n rapoartele de ncercare ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de recepie, prin maximum dou sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitii mbrcminii, Tabel 21 si conform Tabel 22. -verificarea profilului transversal: -se face cu echipamente adecvate, omologate; -verificarea cotelor profilului longitudinal: -se face n ax, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului. 37 Nu se admit abateri n minus fa de grosimea prevzut n proiect, respectiv n profilul transversal tip. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu condiia respectrii prevederilor prezentului, privind uniformitatea suprafeei si gradul de compactare. Abaterile limit locale admise la limea stratului fa de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru limea cii de rulare si de +25 mm pentru limea benzii de urgen la autostrzi. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m . Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +10 mm cu condiia respectrii pasului de proiectare adoptat. Tolerana pentru ecarturile constatate, n raport cu cotele prescrise, este de +2,5%. CAPITOLUL VI RECEPIA LUCRRILOR SECIUNEA 1 Recepia pe faze determinante Art.113. Recepia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de uzur, de legtura si de baz se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitii n construcii aprobat cu HG 273/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Construciilor volumul 4 din 1996. SECIUNEA 2 Recepia la terminarea lucrrilor Art.114. Recepia la terminarea lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de recepie a lucrrilor n construcii si instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepie examineaz lucrrile executate fa de documentaia tehnic aprobat si de documentaia de control ntocmit n timpul execuiei. Art.115. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si uniformitii suprafeei de rulare se face conform art.112. 38 Art.116. n vederea efecturii recepiei la terminarea lucrrilor, pentru lucrrile de ranforsare, reabilitare, precum si construcii noi de drumuri si autostrzi, n plus fa de prevederile art. 115 se vor prezenta si msurtori de capacitate portant. Art.117. n perioada de garanie, urmare a verificrii comportrii n exploatare a lucrrilor, toate eventualele defeciuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor. SECIUNEA 3 Recepia final Art.118. Pentru lucrrile de ranforsare, reabilitare, precum si construcii noi de drumuri si autostrzi, n vederea Recepiei Finale se vor prezenta msurtorile de planeitate, rugozitate si capacitate portant, care se vor compara cu msurtorile prezentate la Recepia la Terminarea Lucrrilor. Art. 119. Recepia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dup expirarea perioadei de garanie. 39 Anexa A(normativa) Harta cu zonele climatice 40 Anexa B (normativ) Determinarea absorbiei de ap Absorbia de ap este cantitatea de ap absorbit de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtur asfaltic, la meninerea n ap sub vid si se exprim n procente din masa sau volumul iniial al epruvetei. B1 Aparatur a) Etuv; b) Balan hidrostatic cu sarcin maxim de 2 kg cu clasa de precizie III; c) Aparat pentru determinarea absorbiei de ap alctuit dintr-un vas de absorbie (exsicator de vid); pomp de vid (tromp de ap); vacuummetru cu mercur; vas de siguran si tuburi de legtur din cauciuc ntre prile componente. Pompa de vid trebuie s asigure evacuarea aerului n asa fel nct s se realizeze o presiune sczut de 15...20 mmHg dup circa 30 minute. B2 Modul de lucru Determinarea se efectueaz pe epruvete sub form de cilindri Marshall confecionate n laborator, precum si pe plcue sau carote prelevate din mbrcmintea bituminoas. Confecionarea epruvetelor se realizeaz conform SR EN 12697-30. Epruvetele din mbrcmintea bituminoas se usuc n aer la temperatura de maxim 20 oC pn la mas constant. Not: Masa constant se consider cnd dou cntriri succesive la interval de minim 4 ore difer intre ele cu mai puin de 0,1%. Epruvetele astfel pregtite pentru ncercare se cntresc n aer (mu), dup care se menin timp de 1 or, n ap, la temperatura de 20 oC 1 oC, se scot din ap, se sterg cu o estur umed si se cntresc n aer (m1) si apoi n ap (m2). Diferena dintre aceste dou cntriri raportat la densitatea apei reprezint volumul iniial al epruvetei: mm1 - 2V = (cm3) . w Epruvetele sunt introduse apoi n vasul de absorbie (exsicatorul de vid) umplut cu ap la temperatura de 20 oC 1 oC se aseaz capacul de etansare si se pune n funciune evacuarea aerului astfel ca dup circa 30 minute s se obin un vid ntre 15...20 mmHg. Vidul se ntrerupe dup 3 ore , dar epruvetele se menin n 41 continuare n ap la temperatura de 20 oC 1 oC timp de 2 ore la presiune atmosferic. Epruvetele se scot apoi din ap, se sterg cu o estur umed si se cntresc n aer (m3) si nap (m4). Diferena ntre aceste dou cntriri raportat la densitatea apei reprezint volumul final al epruvetelor: m - m34V1 = (cm3) . w B3 Calcul Absorbia de ap, exprimat n procente, se poate calcula n dou moduri cu urmtoarele formule: a) n cazul n care volumul iniial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1): -Absorbia de ap (Am) raportat la masa epruvetei: m - m Am = 3 u 100 (%) m u -Absorbia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei: (m -m )/ .3 uwA =100 (%) v (m - m )/ .12 w b) n cazul n care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniial (V): -Absorbia de ap (Am) raportat la masa epruvetei: (m -m ) - [(m - m ) - (m - m )]3 u 34 12A =100 (%) m m u -Absorbia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei: {(m -m ) - [(m3 - m ) - (m1 - m2 )]}/ . w3 u 4A =100 (%) v (m1 - m2)/ . w 42 n care: mu masa epruvetei dup uscare, cntrit n aer, n grame; m1 masa epruvetei dup 1 or de meninere n ap, cntrit n aer, n grame; m2 masa epruvetei dup 1 or meninere n ap , cntrit n ap, n grame; m3 masa epruvetei, dup 3 ore n vid si alte 2 ore la presiune atmosferic, cntrit n aer, n grame; m4 masa epruvetei dup 3 ore n vid si alte 2 ore la presiune atmosferic, cntrit n ap, n grame; .w densitatea apei, n grame pe centimetru cub, calculat cu formula: 7.59 t - 5.32 t 2 .= 1.00025205 + ( 6 ) unde t, este temperatura apei. W 10 Abaterea valorilor individuale fa de medie nu trebuie s fie mai mare de 0,5% (procente n valoare absolut). 43 Colectiv elaborare: Directia Calitate CNADNR: Director Sef serv.CCLDNA Sef birou CLR Doru Calinescu Marian Peticila Ruxandra Nicoleta Nechita Laborator drumuri CESTRIN Vasilica Beica Laboratoare rutiere DRDP 1-7 Brasov Bucuresti Cluj Constanta Craiova Iasi Timisoara Carmen Groza Nela Dobre Mariana Pop Mirela Stancu Emilia Badea Camelia Bulau Anca Ghihor Izdraila