TEODOR BACONSCHIIN onroc cu

DAN-LIUU BOERIU

ANATOMIA RATARIITrpuRr $r rARE orN RouANh posrcorrluNrsrA

62t

4r

tt68

79

9r

IOI

ro7

rr7

r

Cuprins

I. CONFUZII, RATACIRI, PERPLDilTAII

,Cum se crapi un pic cimaqa cu butoni,apar igarii gi treningurile aurorale din anii '9o(Adidas Torsion)"

.Lessismore". .........,Noi avem de-a face, zilnic,ar patologii ale urii de sine"

"Criteriile de validare sociali se bifurci tragicomiclntre idolatrizarea gi diabolizarea Striinului"

II. MICI TIPOLOGII DETRANZITIE

r.Corporatistul ...z. Ecologistul

3. Indignatul

4 Relativistul & nostalgicul

y. Descurcire{ul. . . .

,5.,,Biiegiidegtepgi" ....:.T.loepa & cocalarul.

8. Cetigeanul digital.

CUPRINS

III. INTELECTUALUT,LIDERUL DE OPINIE, OMUL POUTIC

r. Intelectualul.

z. Jurnalistul

3. Omul politic

IV. PATOLOGII REVIZITATE

r. Mania persecugiei

z. Miturile

3. Teoria conspirajiei

4. Biserici, religie, credin,tiy. Capra vecinului

6. Bigcilia

7. Divertismentul . .

8. Regii goselelor

IJ3

r49

16o

r8r

r87

r93

199

zo8

2r3

zr8

224

I

CONFUZII, RATACIRI, PERPLEXITATI

\

DAN-LrvIU BoERIU - Drogo domnule Baconsclti,

Vdpropun un diahgdespre tipolngiile romlne;ti ale uhi-

mului tftrt fu secol. Intr-o anumitd rndsurd, sunt conuins

de faptul cd multe dinte defectele dtspre care uom uorbi

nu sint conjuncturale, dupd cum probabil uom (r)dzrcoperi

tmpreuna, ci doar proiecyii in timp ale unor tare mub mai

ueclti, cu origini insondabile. Pe de ahd. parte, n-E urea

nici sd cdden tnn-un soi d'e didacticism arid, gata sd-;i ane'

)ceze, cA tntr-un insectar gigantic, categorii ;iforrnule goale

de conyinut. Pomim Ia drum cu idtea concretd a unui coti-

dian deseori halucinant, dar - lrni perrnit s'o gun - nici-

odatd plictisitor. Un cotidian din care - urern' nu arern -facem p arte. lin sd. fac dceastd p recizdre p entru ca p ostura

insului d.etagat comPlet dz mediul in care se d'esfttoard mi

se Pare impurd fi pernicioasd' Auem, Eadar, ocazia sd pu-nernfayd tnfafi doud tipuri dr experienyd - unt mai con-

sistentd, alta mai f.raud - din trnbinarea cdrora sd putern

trasa liniile incipiente ale unui posibil diagnostic.

inthmplareaface sd ud scriu aceste prime rhnduri in adoua zi de Criciun, cl.nd incd. tihna sarbdtorii e suaerand

;i, d.eci, poate da naftere unor meditayii corelatiue. . sta, f''regte, dupd ce treci cu brio de etapa ospdpului baroc, a;uetei

IZ ANATOMIA RATARU

conuentionale ;i afericirii sabinpelese. Am obseraat, dc pildd,.

cd in ultirnii ani-raporturile mele cu scenariul romh'nesc alCrdciunului s-aa schirnbat radical. Dacd la tnceput pri-ueArl1 ctl o dnarne condescendenydfebrilitatea spasrnodicd a

gospodinehr inainte d'e marea sarbd.toare, goand dltPn' .ca'

1o)ri ori tendinya (care ascunde complexe mai uechi) d'e a

strhnge, Pentru cele cdteua zile de odihnd, cantitdyi impre-

sionante de rnfrncare si bduturd, astazi sunt mai rezeruat,

pentla cd mi-am dat searna cd mai important decdt agita-

yia aceasta obositoare e substanl afectia care o potenyeaz'd"

Adicd mni eneruantd fucl.t kinetica aceasta aiuritoare a

oarnenilor pe ultima sail dc metri (i;i cumpdrd baxari d'e

apd, tone dr rorrr, miliarde de sticle dt alcool, de yi-i ima-

[lnezl ascunzkndu+e, odatd ajungi acasd, tn buncdre, in"Eoprn

to sft.r;itului lumii) mi se pare atitudinea cli;eofo-

blti, ntobitiyi, care iar dau ochii peste cap ;i se uitd d'eza-

probator la cei de mai sus cu repro;uri de tipul: "V1i' uo!-nu

ued.eyi cd total e an stereotiP hitsch, cd' globurile-s dr

plastic, cd bradul e cadauru, cd sirbdtoarea e artif'ciala;i-subculturald?"

Ddr chiar sd fe a;a (le-E rdspunde), nu e,

totu{i, rnai irnportant ca oamenii au ales sd aibd parte.dr

ni;ie zile tn care prioritare sd b fe bucuria, conuiaialita'

tea, bundtatea? Nu cft'ntdresc Acestea' ornene{te uorbind,

rnai rnult decht derapajele ,,estetice"? Nu sunt ele rnai pre-

pioase tn plan uman d'ech.t aroganpa retoricd. a celor care'i'dispreyuierc?

Sunt curios, domnule Baconschi, unde ud si-

tu)yi durnneauoastrd in aceastd. luptd a aeseliei tonice cu

imperatiuul uigilent al strhmbdtorilor din nas.

TEoDoR BAcoNscHI - Mi bucuri ideea de a dialoga

pe tema societi.lii rominesti postcomuniste. Nu Pentruli ar lipsi de pe piaga ideilor diagnosticul supdrat-pe-lurne'

TEoDoR BACoNscHr lu ouroc cu DAN-Lrvru BoERIU t3

Si-pe-uiayd, ci pentru ci, o discugie de acest soi proiecteazinoi lumini asupra vechilor noastre unghere tntunecate.Modelul ,,celor 6 maladii ale spiritului", consuuir de

Noica, ne urmireste, cu bune gi mai puEin bune. Maipuqin buni este, de pildi, metafora intelectualului-uin-decdtor, care gtie de ce suferd. pacientul si pretinde ciposedi remediul. Nu existi psihopatii colective si nicisociopatii supraindividude. Societateae o puri abstracgie,

cu valoare operativi ln gtiingele sociale. Dupi mine, existidoar tendin,te, idei generice, reprezenteri, fantasme, com-plexe mutate din sfera psihanalizei in cea a sociologiei.Ca subiecEi ai statului modern, triim o istorie concen-trici: suntem romAni (pentru ci a existat r9r8), suntemgi europeni (adici oameni ai lumii libere) si exponengiai speciei horno sapiens. Pentru buna agezare a dialoguluinostru, ag spune din start ci mi opun esenfialismuluiontologic (nu existi o ,,subsranti" ireductibili a romdni-tigii) ;i etnocentrismului de toate felurile: cred ci dato-ria intelectualului nu e aceea de a-gi flata nagia ca pe osingularitate impecabili, ci aceea de a o iubi lucid, adicd.

de a-i spune pe sleau ce nu functioneazl..

- Existd, azi, un pericol al luciditdyii excesiue?

- Firegte cd qi luciditatea e rea in exces, ca orice alt-ceva. Simt adesea ci. gre;esc, privind totul prin ciobulmalefic din Crdiasa Zipezilor. Nu-mi sunt neapirat sim-patici optimigtii necondigionaf, dar nici circotag profe-sionist n-ag vrea si devin: ar fi un abuz asupra moderayieicare definegte spiritul conseryator, adic6. menmlirarea teo-logico-politici pe care o cultiv. Riman aratar antropolo-giei culturale, care mi-a oferit codul ei hermeneutic. Sunt

14 ANATOMIA RATARII

convins ci omul e o fiin1i contradictorie' Suntem capa-

bili simultan de crimi;isacrificiu. in fiecare dintre noi

triieste o fiingi periculoasi pentru ea insi;i ;i pentru cei-

lalgi, dar fragili ;i deschisi spre infinitatea ideii divine'

Componamentul nostru cotidian e o demonstra;ie prac-

tici a gandirii noastre simbolice, aga cum e modelati ea

prin istorie.

- Imi puteYi da un exern4la conret?

- De pildi frenezia gospodinei in perioada Criciu-

nului e nadigionak, dupi lungul post rAnduit de Bise-

rici, dar gi recentd,cici amintegte penuria alimentari din

anii comunigti. Post nu Prea mai;ine mireanul de rind'

insi i-a rimas mindria de a demonstra familiei 9i prie-

tenilor ci masa e plinl. Sirbitorile sfinte, pe care ,,Eu-

ropa" le vrea, de la Brtxelles, latcizateradical, sunt, la noi'

luiti personalS. cu iatna, care scade energia;i devitami-

nizeazA. O lupti cu frigul - jalnic personaj al tineregii

multora - gi cu foamea de cimin sau de bloc, aceea rea'

cu pateuri rincede, comPot de prune, crevefi vietnarnezi

praJigi in ulei ruginit gi begii cu lichior de nuci" ' Supra-

t iir-"t tragic al supravieEuirii in comunismul terminal

nu a dispir,ri ditt mintea noastri: orgia culinari de Cri-

ciun rizbuni ani intregi de privagiune, improvizalie ;iincertitudine. . .

- Pe de altd parte, probabil cd. e uorba;i despre poten'

larea uoluntard. a mitului osPitalitdlii rornhnegti' In pa''rantezd

fe spus, Andrei Ple;u scria undeua cd, dincolo de

,,rezistenla prin cuburd", noi amfost prornotorii unei rezis-

tenye prin mdncare' Indtferenyr' k penuria generalizatd, gd'

seam' lntotfuauna saPd'pe (sc himburi suprarealiste dt mdrfuri'

'r'r,oDoR BAcoNscHI iN otaroc cu DAN-Lrvru BoERru t5

fu tipul ,,un Kent pentru doud pachete de unt'), aga tncdt.ttrdinii cAre ne uizitau yara rdmdneauperplec;i constdtAndit nimic din ce ;tiaa ei despre sdrdcia romhneascd nu std-tm in picioare: eraa chemayi k chermeze tndestuktoare,lil lflese copioase, cu cantitdti dzmne dz ospeye regale. $i astain plin ceau;ism gri.;i deprimant.

- E remarcabili inertia srereoripului national-comu-

nist despre ,,ospitalitatea" romAneasci. $i vid ci. suntetiljrmiliarizat cu relatirile occidentalilor, socari si giseasci,irr plini crizi alimentari. ceausisti, case cu masa imbel-;ugati. lsta-i adevirul, suportam pe atunci orice: si se

vedi siri.cia, industria grea, poluanti ;i depa;iti tehno-Iogic, infrastrucrura rahitici, uritenia si cenusiul gardero-lrclor... numai si nu firn socotili flimanzi, linge-blide...Mai toti am avur in acei ani vreun oaspete striin, rudi.,prieten, si ne-am dat peste cap pentru a scoate, din piatrdscaci", de sub tejghele, cu baqisuri grase, de-ale guriipentru masa festivi oferiti ca amfitrioni. Privind astizifieamitul gastronomic apirut la fiecare Criciun, mi in-cearcS. un soi de duio;ie faEi de noi togi, chiar daci gtiu ci,,licomia pAntecelui" rimine un picat capital... Am ob-servat insi amindoi c6-, pe lingi. stilistica majoritari, di-fbrm pantagruelici, s-au conturar si opgiuni sofi, uegan, biosau felurite minimalisme nouuelle cuisine, rot mai prizatein ,,partea de sus a clasei de mijloc" (the upper rniddle ckss).Rominii cultivaEi gi ob\nuigi deja cu o bunistare pestemedie au devenit panizanii enologiei, preferi calitatea, ex-clusivitatea gi snobismul menit si exalte noile ,,arte alemesei". .. Daci vre,ti, putem aborda compoftamentul aces-

tei categorii, care di tonul unor transformiri mai ample,dar si mai lente, in straturile de ,,bazd" de societilii.