analizatori prescurtat

Analizatorii

Sunt sisteme morfo-funcţionale complexe şi unitare

Ei - recepţionează - mediul extern - transmit excitaţiile primite din - transformă în senzaţii specifice - mediul intern

Asigură - integrarea organismului în mediu - adaptarea permanentă la condiţiile mereu schimbătoare ale mediului

Analizatorii

Sunt formaţi dintr-un: Segment periferic (receptor)Segment intermediar (de conducere)Segment central

Segmentul receptor

Este localizat în organele de simţ

Este o structură specializată în recepţionarea unei anume forme de energie-stimul dar şi a altora (dacă au o intensitate foarte mare)

Excitaţiile (stimulii) percepuţi pot fi fizici, chimici, hormonali, antigenici etc.

Receptorii

După topografia lor, se clasifică în:Exteroceptori - localizaţi la suprafaţa corpului

- percep informaţiile din mediul extern: auditive, vizuale, olfactive gustative, vestibulare, tactile, termice, dureroase

Interoceptori - localizaţi în profunzimea ţesuturilor - percep schimbările survenite în mediul intern - includ: visceroceptorii şi proprioceptorii

Analizatorul vizual

Roluri: obţinerea a peste 90% din informaţiile cu privire la mediul înconjurător menţinerea echilibrului şi a atenţiei adaptarea la mediu şi orientarea în spaţiu

Excitantul specific: razele luminoase cu lungime de undă între 375-760 nm

Alcătuire: Segmentul receptor – retina globului ocularSegmentul de conducere – calea opticăSegmentul central – zona corticală de proiecţie a impulsurilor

vizuale

Globul ocularPrezintă două axe:

Axa anatomică – trece prin polul anterior (centrul corneei) şi

polul posterior (opus)Axa vizuală (optică) – trece prin centrul pupilei şi foveea

centralis

Retina vizuală

La capătul posterior al axei vizuale prezintă pata galbenă (macula luteea) ce prezintă în centru foveea

centralis–zona de maximă acuitate vizuală

Sub pata galbenă este pata oarbă – locul pe unde iese nervul optic şi pe unde intră şi ies

vasele de sânge

Este formată din 6 straturi celulare şi 10 straturi histologice

Straturile celulare ale retinei vizuale

Stratul celulelor pigmentareStratul celulelor cu conuri şi bastonaşeStratul celulelor orizontaleStratul neuronilor bipolariStratul celulelor amacrineStratul neuronilor multipolari

Aparatul optic

Este compus din medii refringente cu rol în focalizarea razelor luminoase pe retină (unde se formează o imagine reală,

redusă, inversată)Include: corneea

umoarea apoasă – rol nutritiv pentru cristalin şi cornee cristalinul (îmbrăcat de cristaloidă de care se prinde ligamentul suspensor

ce face legătura cu muşchiul ciliar) - rol în acomodare umoarea vitroasă (corpul vitros) îmbrăcat de hialoidă – cu rol trofic şi

protector pentru retină

Calea optică

Este formată din 3 neuroni:Protoneuronul – celulele bipolare in retinăDeutoneuronul – celulele multipolare din retină

axonul deutoneuronilor → nervii optici şi apoi tractusurile opticeAl 3-lea neuron – în corpii geniculaţi ai metatalamusului

axonul se îndreaptă spre SC

Segmentul central al analizatorului vizual

Aria primară vizuală - în lobul occipital – faţa medială - pe marginile scizurii calcarine

Analizatorul auditiv (acustic)

Rol: - în perceperea sunetelor - în orientarea în spaţiu - în perceperea vorbirii

Analizatorul auditiv (acustic)

Organul receptor al analizatorului acustic:- este reprezentat de organul

Corti- este amplasat la nivelul

urechii interne

Urechea externă

Rol: captarea şi transmiterea vibraţiilor sonoreEste formată din: pavilionul urechii şi conductul auditiv externPavilionul urechii: - schelet fibrocartilaginos

- muşchi auriculari atrofiaţi - piele

Conductul auditiv extern: - are 3 cm lungime- este căptuşit de piele cu peri şi

glande ceruminoase

Urechea medie

Urechea internă

Urechea internă

În interiorul labirintului osos există labirintul membranosLabirintul membranos include:

Melcul membranos (canal cohlear) – cu organul CortiCanalele semicirculare membranoase cu ampule – cu

crestele ampulareVestibulul membranos (utricula şi sacula) – cu maculele

(aparatele otolitice)Structurile labirintului membranos conţin endolimfa

Melcul osos

Este un canal osos spiralat de 2 şi ½ în jurul unui ax central (modiol, columelă) 1. De la columelă→lamă osoasă spirală continuată de membrana bazilară

membrana bazilară se întinde până la peretele extern al melcului osos 2. Membrana vestibulară Reissner pleacă de la lama spirală→peretele melcului osos Lama osoasă spirală+membrana bazilară şi membrana Reissner delimitează:

- rampa vestibulară (superioară)- rampa timpanică (inferioară)- canalul cohlear (rampa mijlocie)

Rampa vestibulară şi timpanică comunică prin helicotremă – orificiu din vârful melcului osos

Melcul osos

Receptorii acustici

Sunt localizaţi în organul CortiPercep sunete cu frecvenţa cuprinsă între 10-20000 HzAcuitatea maximă este la sunetele cu frecvenţa de 2000-5000 HzSunetele peste 20000 Hz (ultrasunetele) nu sunt percepute de om

Organul Corti

este un epiteliu senzorial dispus pe membrana bazilară, de la baza la vârful melcului are aspect spiralat,

Organul Corti

e format din - celule de susţinere (pilieri (stâlpi Corti), Dieter şi Bottcher) - celule receptoare aşezate pe două straturi: intern - un şir de celule

extern-3-5 şiruri de celule

deasupra lui există membrana tectoria ce pluteşte în endolimfă celulele receptoare sunt alungite şi au cili (peri auditivi) apicali, care străbat

membrana reticulară formată prin anastomozarea prelungirilor celulelor Dieter la baza celulelor receptoare există dendritele protoneuronilor căii auditive din

ganglionul spiral Corti

Organul Corti

Segmentul intermediar auditiv – cu 4-6 neuroniprotoneuronul – - în ganglionul spiral Corti -Deutoneuronul - în nucleii cohleari pontini - dorsal şi ventralneuronul 3 - oliva superioară de partea opusă- ↑ _ fibre ← nucl. cohl. Dorsal - oliva superioară de aceeaşi parte

↑ _ fibre ← nucl. cohl. Ventral

→ X- corp. trapezoid - ambele fascicule de fibre se unesc

→ lemniscul lateral neuronul 4 - nucleul dorsal al lemniscului

lateralneuronul 5 - în mezencefal, coliculii cvadrigemeni inferiori

aici sunt centrii unor reflexe auditive

neuronul 6 - corpii geniculaţi mediali ai metatalamusului

ganglion Corti1

23

3

5

6

3 3

2

Segmentul central al analizatorului auditiv

Aria primară auditivă este în girusul temporal superior din scoarţa cerebrală

ganglion Corti

Analizatorul vestibular

Rol: - menţinerea echilibrului static şi dinamic - perceperea mişcării - reglarea tonusului muscular

Stimuli - accelerarea sau încetinirea mişcării întregului corp sau doar a capului

Organele receptoare vestibulare

Sunt amplasate la nivelul urechii interne:- în utriculă şi saculă: aparatele otolitice (maculele) perpendiculare una faţă de cealaltă- în ampulele canalelor semicirculare: crestele ampulare perpendiculare pe pl.

canalului canalele semicirculare sunt în număr

de 3 canalele sunt dispuse după cele 3 axe

ale spaţiului

Maculele

Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi

numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal

membrană otolitică cu otoliţi (grea) amplasată

deasupra

Crestele ampulare

Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal masă gelatinoasă (cupulă) - amplasată deasupra

Crestele ampulare

Sunt formate din: celule de susţinere celule receptoare senzoriale cu un kinocil şi

numeroşi stereocili - apical cu dendrite ale protoneuronului căii - bazal

masă gelatinoasă (cupulă) amplasată deasupra

Segmentul intermediar vestibular

Este format din 3 neuroni:Protoneuronul – în ganglionul vestibular Scarpa axonii protoneuronilor formează ramura vestinbulară a NC VIIIDeutoneuronul – în cei 4 nuclei vestibulari bulbariAl treilea neuron – în talamus

Colateralele căii vestibulare se îndreaptă:- către măduva spinării – fasc. vestibulospinal- către cerebel – fasc. vestibulocerebelos- către nucleii motori ai nervilor cranieni III,IV, VI - către hipotalamus- către scoarţa cerebrală- către formaţiunea reticulată

1

2

3

Segmentul central vestibular Nu este încă precizat Posibil în lobul temporal – girusul temporal

superior

Analizatorul cutanat

Sensibilitatea cutanată include: sensibilitatea tactilă

sensibilitatea termică

sensibilitatea dureroasă

Pielea

Pielea este un imens câmp receptorPielea este formată din:

- epiderm – epiteliu stratificat pavimentos keratinizat cu cu cele 5 straturi:- derm cu două zone: dermul papilar (ţesut conjunctiv lax)

dermul profund (ţesut conjunctiv fibros)- hipoderm – ţesut conjunctiv lax cu numeroase adipocite

Anexele pielii

Cornoase: firul de păr Glandulare: glandele sudoripare unghiile glandele sebacee glandele mamare

Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională

Stimul comun – deformarea tegumentului superficială – la tact profundă –

la presiune rapid

repetată – la vibraţii

Receptori: - terminaţiile nervoase libere - corpusculii Meissner - corpusculii Vater-Paccini - discurile Merkel - receptorii foliculului pilos

Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Corpusculii Vater-Paccini:- Sunt terminaţii încapsulate - Sunt prezenţi în dermul profund şi hipoderm (şi în tendoane, muşchi, articulaţii)- Detectează presiunea, vibraţiile- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică ramificată peste care sunt

numeroase lame concentrice conjunctive şi un lichid

Sensibilitatea tactilă, vibratorie şi presională

Discurile Merkel:- Sunt formate dintr-o celulă Merkel din stratul generator al epidermei, ce vine în

contact cu o fibră nervoasă cu aspect de cupă

- Sunt prezenţi şi în tegumentul cu păr- Sunt stimulaţi de atigerile puternice- Se adaptează lent şi parţial

Sensibilitatea tactilată, vibratorie şi presională

Există: - o sensibilitate tactilă grosieră (protopatică) - o sensibilitate tactilă fină (discriminativă, epicritică)

Aceste sensibilităţi au - cale de conducere proprie şi - zonă de proiecţie corticală

distinctă

Calea şi segmentul central al sensibilităţiitactile fine

protoneuronul – în ganglionul spinal din răd. Post. a măduvei spinăriideutoneuronul – în nucleii Goll şi Burdach bulbari

axonii lor formează lemniscul medialal treilea neuron – în talamus

Segmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral - lobul parietal

1

2

3

Calea şi segmentul central al sensibilităţiitactile grosiere

protoneuronul – - în ganglionul spinal de pe răd. Post. a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele post. medulare → f. spinotalamic anterior (tactil)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică secundară din peretele superior al şanţului lateral Sylvius

12

3

Sensibilitatea termică

Rol: perceperea temperaturilor superioare şi inferioare organismului

Receptori specifici: - Krause – pentru rece - Ruffini – pentru cald


Corpusculii Krause:- Sunt situaţi în papilele dermice- Sunt formaţi dintr-o fibră amielinică, ramificată cu capetele butonate

o capsulă conjunctivă periferică lamelară un fluid


Corpusculii Ruffini:- Sunt situaţi în profunzimea dermului şi în hipoderm- Percep şi stimulii termici dar şi deformarea tegumentului- Sunt formaţi dintr-o fibră nervoasă amielinică împletită cu fibre de colagen

o capsulă conjunctivă periferică lamelară

un fluid

Calea şi segmentul central al sensibilităţiitermice

protoneuronul – în ganglionul spinal de pe rădăcina posterioară a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, - axonii deutoneuronilor formează f. spinotalamic lateral (termic-dureros)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral al lobului parietal

12

3

Sensibilitatea dureroasă

Rol – perceperea excitanţilor dureroşi – excitanţi chimici, electrici, termici, mecanici etc., care pot determina

leziuni celulareReceptori specifici: terminaţiile nervoase libere – foarte numeroase în tegument şi

rari în viscere

Calea şi segmentul central al sensibilităţiidureroase

protoneuronul – în ganglionul spinal din rădăcina posterioară a măduvei spinăriideutoneuronul – în coarnele posterioare medulare, axonii deutoneuronilor formează

f. spinotalamic lateral (termic-dureros)al treilea neuron – în talamusSegmentul central – aria somestezică primară din girusul postcentral al lobului parietal

12

3

Căile sensibilităţii cutanate cefalice!!!

protoneuronul – în ganglionul Gasser al nervului cranian Vaxonii protoneuronilor intră în punte, unde se

împart în: ramuri ascendente (scurte şi groase) – transmit sensib. tactilă fină (+dureroasă?)

→deutoneuronul - n. senzitiv principal al lui V

→al treilea neuron – talamus

ramuri descendente (subţiri) – transmit sensib. protopatică, dureroasă, termică -în drum spre nucleul bulbar al

NC V, ramur. descendentă se divizează în 3 fascicule:

-unul→deutoneuronul din n. oral→neuronul 3 talamic

-altul→deutoneuron - n. interpolar→cortexul cerebelos

şi doar o mică parte→neuronul 3 talamic

-altul→deutoneuronul - n. caudat→neuronul 3 talamic

Analizatorul gustativ

Rol: - furnizează informaţii asupra calităţii alimentelor introduse în gură - declanşarea reflex necondiţionată a secreţiilor digestive

Receptorii gustativi

Sunt chemoreceptoriSunt situaţi în mugurii gustativi din - papilele gustative linguale

- mucoasa palatină

- mucoasa amigdaliană

- mucoasa epiglotică

- mucoasa faringiană

Papilele linguale

Sunt de două tipuri: - papile gustative (au muguri gustativi)- : - circumvalate (caliciforme)- - foliate- - fungiforme

- papile negustati (cu rol tactil, termic, dureros) – papile filiforme

Mugurii gustativi

Sunt formaţi din: - celule receptoare cu: microvili la polul apical terminaţii senzitive la polul bazal - celule de susţinere - celule bazale (de înlocuire)

Mugurii gustativi

Calea de conducere al analizatorului gustativ

protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii – în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativideutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbaral treilea neuron – în talamus

1

1

1

2

3

Calea de conducere al analizatorului gustativ

protoneuronul – în ganglionul geniculat al nervului VII – pt. cele două treimi ant. ale limbii– în ganglionul inferior al nervului IX – pt. treimea posterioară a limbii – în ganglionul inferior al nervului X – pt. ceilalţi muguri gustativideutoneuronul – în nucleul tractului solitar bulbaral treilea neuron – în talamus

1

1

1

2

3

11

1

2

3

Segmentul central al analizatorului gustativ- 1. La piciorul girusului postcentral al lobului parietal

(unde se percepe şi tactul, temperatura şi durerea limbii)- 2. La nivelul uncusului – avand zonă de proiecţie comună cu sensibilitatea

olfactivă

Analizatorul olfactiv

Olfacţia: - este slab dezvoltată la om- permite aprecierea calităţii aerului inspirat- permite declanşarea reflex condiţionată a secreţiilor digestive- este un simţ chimic

Omul percepe 2000-4000 mirosuri diferite- mirosurile primare sunt: mirosul înţepător

mirosul putrid mirosul de camfor mirosul de mosc mirosul de flori mirosul eteric mirosul mentolat

Receptorii olfactivi

sunt chemoreceptori sunt celule senzitive – neuroni receptori – ce intră în alcătuirea mucoasei

olfactive mucoasa olfactivă: - are o suprafaţă e 2-3 cm2

- căptuşeşte -lama ciuruită a etmoidului -cornetele nazale superioare


Mucoasa olfactivă : - celule receptoare – funcţie recep - celule de susţinere – funcţie de susţinere - celule bazale –înlocuirea celulelor

receptoare şi de susţinere - glande Bowman – secretă mucusul


Celulele receptoare sunt neuroni bipolari cu: -dendrita terminată cu un buton olfactiv cu 10-20 cili olfactivi plutind în

mucus -axonii străbat lama ciuruită a etmoidului şi formează nervul olfactiv

Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv

Protoneuronul – celula receptoare olfactivă (neuronul bipolar din mucoasa olfactivă)

axonii protoneuronilor se grupează formând 10-20 nervi olfactivi nervii olfactivi străbat lama ciuruită mergând spre bulbul olfactivDeutoneuronul -celula mitrală din bulbul olfactiv - axonii celulelor mitrale formează tractul olfactiv - tractul olfactiv merge spre scoarţa cerebrală 1

2

Segmentul intermediar al analizatorului olfactiv

Bulbul olfactiv include:-celule mitrale – ce fac sinapsă glomerulară cu axonii neuronilor bipolari

o celulă mitrală / 6 neuroni bipolari olfactivi-celule cu pămătuf – care participă la realizarea tractusurilor olfactive-celule periglomerulare – leagă glomerulii vecini-celule granulare - celule cu axon scurt - fac conexiunea dintre cei doi bulbi olfactivi

Segmentul central al analizatorului olfactiv

În lobul frontal şi temporal există două arii primare olfactive: Aria olfactivă mediană include:-septumul

-girusul subcalos -partea mediană a

substanţei perforate ant. Aria olfactivă laterală include: -aria prepiriformă

-porţiunea laterală a substanţei perforate ant.

-uncusul hipocampic -parte din nucleii

amigdalieni

analizatori prescurtat

Documents