analizatori prel 1

124

Upload: ana-raducan

Post on 18-Feb-2016

71 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

u

TRANSCRIPT

Page 1: analizatori prel 1
Page 2: analizatori prel 1

Analizatorii formatiuni morfo - functionale, cu rol in

receptionare informatiilor, transformarea acestora in impuls nervos, conducerea impulsurilor nervoase, analiza, prelucrarea si elaborarea senzatiilor cerespunzatoare

3 segmente - receptor - de conducere - central ( de analiza)

Page 3: analizatori prel 1

Analizatorii

Receptorii sunt formaţiuni nervoase distante specializate în transformarea energiei diferitor stimuli în impulsuri nervoase.

Analiza primară, simplă a excitaţiei ere loc la nivelul receptorului. Impulsurile de la receptor ajung la zona corticală prin căile de conducere.

În zona corticală are loc analiza superioară, detaliată a informaţiei şi sinteza răspunsului respectiv la excitaţie.

Page 4: analizatori prel 1

CARACTERISTICI GENERALE ALE STIMULILOR ŞI RECEPTORILOR

STIMULII variaţiile de energie determină apariţia unor senzaţii subiective diferite = modalităţi

senzoriale (văz, auz, miros, etc) în cadrul aceleiaşi modalităţi senzoriale există mai multe calităţi

senzoriale (culoarea roşie, culoarea verde)

RECEPTORII SENZORIALI structuri specializate care transformă (traduc) variaţii de

energie din mediu în potenţiale de acţiune neuronale (transducţie)

Page 5: analizatori prel 1
Page 6: analizatori prel 1

Receptorii au anumite particularităţi:1. Procesele de transformare a impulsului la nivelul

receptorului au loc pe baza energiei potenţiale interne proprii;

2. Formează câmp electric, ce poate fi transmis altor neuroni;

3. Posedă o sistemă de cili mobili;4. Membrana celulelor receptorii conţine diferite

substanţe biologic active: pigmenţi, enzime, etc..5. Pot recepţiona excitaţia prin intermediul corpului

în întregime (ex: hemoreceptorii), sau prin microcili (ex: cilii gustativi)

6. Impulsurile recepţionate pot fi adecvate (ex: lumina pentru fotoreceptori) şi neadecvate (acţiunea mecanică, termică, chimică - pentru receptori).

Page 7: analizatori prel 1

CLASIFICAREA RECEPTORILOR SENZORIALI

ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZARE: exteroceptori → sensibili la stimuli din exteriorul organismului interoceptori → sensibili la stimuli de la viscere proprioceptori → sensibili la stimuli de la muşchi, tendoane,

articulaţii, oase

ÎN FUNCŢIE DE FORMA DE ENERGIE A STIMULULUI: mecanoreceptori → detectează modificări mecanice termoreceptori → detectează modificări de temperatură chemoreceptori → detectează modificări ale compoziţiei chimice a lichidelor organismului nociceptori → detectează stimuli de intensitate mare, indiferent de natura lor, care ar putea determina leziuni tisulare receptori electromagnetici → detectează lumina (undă electromag.)

!!! receptorii senzoriali răspund la un sing. tip de stimuli = stimuli adecvaţi

Page 8: analizatori prel 1

Clasificarea receptorilor:

După sensibilitatea selectivă: monomodali – percep numai stimuli

adecvaţi. polimodali – percep mai multe tipuri de

excitaţii: chimice, termice, mecanice

- de contact ( r gustativi, tactili) - de distanta (fotoreceptori,

r.acustici)

Page 9: analizatori prel 1

Clasificarea receptorilor: Receptorii cu adaptare lentă - tonici

transmit impulsuri atâta timp cât stimulul este prezent prezinta o activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii

stimulului: receptorul vizual. dacă stimulul rămâne absolut constant receptorii se pot

adapta după ore sau chiar zile

Receptorii cu adaptare rapidă - fazici reacţionează doar atunci când are loc efectiv o variaţie a

stimulului raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului la

mentinerea constanta a acestuia, activitatea lor scadeulterior (de exemplu, receptorul olfactiv);

Page 10: analizatori prel 1

AdaptareaAplicând asupra unui

receptor un stimul stabil de intensitate constantă, frecevenţa potenţialelor de acţiune în fibra nervoasă senzitivă scade cu timpul.

A. receptori cu adaptare lentă (tonici)

B. receptori cu adaptare rapidă (fazici)

Page 11: analizatori prel 1

Adaptarea analizatorului. Mecanismele.

Adaptarea are loc la nivelul receptorilor. Pentru majoritatea receptorilor, indiferent de natura

excitantului este caracteristică starea de „deprindere” la acţiunea îndelungată a excitantului. Acest fenomen se numeşte adaptare.

La o excitaţie îndelungată şi uniformă adaptarea se caracterizează prin:

creşterea pragului de excitaţie micşorarea şi dispariţia potenţialului generator

Page 12: analizatori prel 1

IV. După structură Primari (sensibilitate primară) – sunt formaţi

dintr-o singură celulă nervoasă, neuron bipolar, situat la periferie. Dendritele lui pot avea cili şi percep stimulii, axonul transmite excitaţia spre centru.

Secundari (sensibilitate secundară) – neuronul receptor primeşte impulsul prin celula receptivă. Excitaţia este iniţiată în celula receptivă şi este transmisă neuronului receptor prin intermediul sinapsei, care apoi se transmite spre regiunea centrală.

Page 13: analizatori prel 1
Page 14: analizatori prel 1

Mecanismul excitării R

Pentru receptorii primari: I etapă – interacţiunea specifică a excitantului cu

receptorului la nivel molecular II etapă – schimbarea permeabilităţii membranare în

locul interacţiunii excitantului cu receptorul → apariţia potenţialului receptor (PR)

III etapă – sumarea şi răspândirea electrotonică a PR IV etapă – generarea potenţialului de acţiune în

proeminenţa axonală. V etapă – propagarea potenţialului de acţiune spre

neuronul senzitiv.

Page 15: analizatori prel 1

Canale ionice cu poartă Controlate mecanic

Page 16: analizatori prel 1

Pentru receptorii secundari: I – III etapă coincide, dar modificările induse

de excitant au loc în celula receptivă → PR IV – eliberarea mediatorului de structurile

presinaptice. V – apariţia potenţialului generator (PG) pe

membrana postsinaptică a fibrei nervoase. VI – sumarea şi răspândirea electrotonică PG VII – generarea potenţialului de acţiune în

proeminenţa axonală a neuronului receptor. VIII – propagarea potenţialului de acţiune

spre neuronul central.

Page 17: analizatori prel 1

Generarea potenţialului de acţiune

Page 18: analizatori prel 1

Potenţialul receptor (potenţial generator)

PR (PG)= modificarea potenţialului de membrană al receptorului determinată de interacţiunea dintre stimulul specific şi organul receptor;

Caracteristici: se răspândeşte electrotonic (se sumează) în zonele

învecinate, răspunsul poate fi gradat – “legea intensităţii”, poate rămâne localizat sau, când amplitudinea sa

depăşeşte pragul poate iniţia un potenţial de acţiune cu cât potenţialul de receptor este mai mare decât nivelul

prag, cu atât este mai mare frecvenţa de descărcare a potenţialelor de acţiune

Page 19: analizatori prel 1
Page 20: analizatori prel 1

Generarea potenţialului de acţiuneGenerarea potenţialului de acţiune

Page 21: analizatori prel 1

ReRelaţia dintre intensitatea stimulului şi amplitudinea laţia dintre intensitatea stimulului şi amplitudinea potenţialul receptor (PR)potenţialul receptor (PR)

Page 22: analizatori prel 1

Câmpul receptor

CR= aria senzorială din care primeşte informaţii un neuron senzitiv.

Cu cât este mai mic câmpul receptor, cu atât mai precisă e localizarea stimulilor.

Page 23: analizatori prel 1

Segmentul de conducere(intermediar) reprezentat de caile ascendente specifice si nespecifice - specif: spino-talamo-corticale (cai rapide si precise) - nespecif : subst. reticulate, de tip reticulo-corticular

(cortico-reticulo-cortical) S.R.A.A.

Segmental central - repr. de aria din scoarta cerebrala, unde are loc

analiza, prelucrarea inf. si elab. senz. corespunzatoare

Page 24: analizatori prel 1

1. TRANSMITEREA SPECIFICĂ A MESAJELOR SENZORIALEFUNCŢIILE TALAMUSULUI

− staţie de releu pentru toate căile senzitive care merg la scoarţa cerebrală (excepţie sensibilitatea olfactivă)

− sensibilitatea interoceptivă are releu talamic → după o staţie sinaptică în hipotalamus

− rol în starea de plăcere sau neplăcere, care însoţeşte senzaţiile venite de la periferie

axonii neuronilor talamici proiectează strict somatotopic în aria somato-senzitivă principală, în funcţie de tipul informaţiilor conduse

neuronii talamici au câmpuri receptoare inhibitoare şi excitatoare

Page 25: analizatori prel 1

CORTEXUL SENZORIAL

ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ

ARIA SOMESTEZICĂ SECUNDARĂ (II)

CORTEXUL PARIETAL POSTERIOR

ARIILE 39 ŞI 40

Page 26: analizatori prel 1

HOMUNCULUS SENZITIV

Page 27: analizatori prel 1
Page 28: analizatori prel 1
Page 29: analizatori prel 1
Page 30: analizatori prel 1
Page 31: analizatori prel 1

Receptorii cutanati

I. Piele glabră - recepţia tactilă e asigurată de:

terminaţii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner, corpusculi Pacini, corpusculi Ruffini

Page 32: analizatori prel 1

1. Corpusculi PaciniAlcătuiţi din:

►capsulă -20-60 lamele de ţesut conjunctiv între care există un fluid văscos => foiţelor de ceapă

►fibră nervoasă cu un buton nemielinizat în contact cu lamelele centrale; înainte de a părăsi corpusculul → mielinizată; I nod Ranvier - în interiorul corpusculului.

Page 33: analizatori prel 1

Percepe: Compresiunea mecanicăStimularea vibratorie a pielii:• contact cu obiecte ce vibrează• mişcarea pielii pe suprafeţe rugoase• percep vibraţii cu frecvenţe între 30 şi 800 cicli/sec

Page 34: analizatori prel 1

2. Corpusculii Meissner

prezent în pielea lipsită de păr

terminaţiune nervoasă incapsulată

în capsulă se află mai multe filamente ale terminaţiunilor nervoase

stimulaţi în principal de vibraţiile cu frecvenţă joasă, de 2-80 cicli/sec,

se adaptează rapid

Page 35: analizatori prel 1

3. Discurile Merkel = discuri concave, aplicate pe celule

epiteliale cu structură modificată Prezente atât în pielea glabră cât şi în cea

păroasă Densitate mare la degete Receptor - mai multe celule Merkel (5-8)

în contact strâns cu terminaţii nervoase senzitive (tip A beta)

Rolul celulelor Merkel ??? suport pentru terminaţiile nervoase rol trofic pentru fibrele nervoase transmiterea pasivă a stimulului mecanic

la terminaţia nervoasă perceperea atingerii continue. câmp receptor îngust => rol important în

localizarea senzaţiilor tactile

Page 36: analizatori prel 1
Page 37: analizatori prel 1

4. Corpusculii Riffini Situaţi în straturile profunde ale

pielii (derm profund şi hipoderm)►Formă cilindrică sau fusiformă,

lungime 0,25-2 mm.►Sunt alcătuiţi din:• capsulă formată din 4-5 lamele

concentrice cu fibre de colagen• fibră nervoasă cu numeroase ramificaţii fine terminate în butoni• impulsurile sunt transmise prin fibre mielinizate groase de tip A beta

Se adaptează foarte puţin ►Semnalează starea de deformare

continuă a pielii, fiind importanţi în perceperea senzaţiei de presiune

Page 38: analizatori prel 1

5. Terminaţii nervoase libere • Fibre subţiri sărace în

mielină sau amielinice • Prezente pretutindeni la

nivelul pielii • Pot detecta atingerea şi

presiunea

►Implica mai multe tipuri de receptori:

receptori pentru cald şi pentru rece (răspund la

stimuli termici inofensivi) şi receptori pentru durere (stimulaţi numai de

nivelurile extreme de temperatură)

Page 39: analizatori prel 1

II. Tegument acoperit cu păr - recepţia tactilă e asigurată de receptori :

terminaţii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi, Pacini, corpusculi Ruffini R asociaţi foliculului pilos,

Page 40: analizatori prel 1

Receptorii anexaţi firului de păr Fiecare fir de păr împreună cu terminaţiile

nervoase ce-i însoţesc baza constituie un receptor tactil – organul terminal al firului de păr.

Adaptare rapidă - descarcă doar în timpul mişcării tijei, frecvenţa descărcărilor fiind proporţională cu viteza de deplasare a firului de păr.

Menţinerea firului de păr în noua poziţie se asociază cu încetarea generării potenţialelor de acţiune.

Rol în detectarea mişcării obiectelor pe suprafaţa corpului şi a contactului iniţial cu un obiect.

Page 41: analizatori prel 1

Căile sistemului somato - senzorial

a. Sistemul coloanei dorsale fibre de Aβ, care intră in

rădăcina dorsală (ganglion spinal – neuron ord. 1) → ipsilateral la nucleul gracilis şi cuneatus. (neuronii de ord. 2 ) → intersectează linia mijlocie şi înaintează spre talamusul contralateral.

Transmit semnalele de atingere, presiune, vibrare şi mişcare.

Page 42: analizatori prel 1

b. Sistemul anterolateral fibre Aδ care intra in cordonul

spinal (ganglion spinal – neuron ord. 1) → in cornul posterior (neuronii secundari) → incrucisare → cordoanele anterolaterale contralateral → spre talamusul.

Tractul spinotalamic anterior senzaţiile tactile

Tractul spinotalamic posterior senzaţiile de durere şi temperatură.

Page 43: analizatori prel 1
Page 44: analizatori prel 1
Page 45: analizatori prel 1
Page 46: analizatori prel 1
Page 47: analizatori prel 1
Page 48: analizatori prel 1
Page 49: analizatori prel 1

DUREREA. NOCICEPŢIA NOCICEPŢIA:

reprezintă latura senzorială a durerii cuprinde:

fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori)

transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă senzitivă

proiecţia corticală a acestora apariţia percepţiei stimulului dureros

Modularea: modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii senzaţiilor, în

funcţie de starea sistemului nervos şi a organismului se produce la toate nivelurile căii de conducere nociceptive,

determinând fie reducerea, fie amplificarea senzaţiei Analgezia – neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres Hiperalgezia - stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex. stimuli tactili) pot produce durere

Page 50: analizatori prel 1

NOCICEPTORII

STIMULII - mecanici - termici - chimici

cea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimuli = receptori polimodali

restul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici

TRANSDUCŢIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale: stimulii mecanici → activează canale membranare de Na+

stimulii termici (cald) → activează un canal neselectiv pentru cationi (în special Ca2+ şi Na+) stimulii chimici → acţionează prin mai multe mecanisme (canale ionice operate de ligand, activare prin mesager secund), specifice pt. fiecare subst. stimularea nociceptorilor → este produsă de bradikinină, H+, K+

Page 51: analizatori prel 1

NOCICEPTORII

terminaţii nervoase libere, răspândite în toate structurile corpului

neuronii primari senzitivi corpul celular situat în ganglionii spinali ai rădăcinii

posterioare a nervilor spinali dendritele acestor neuroni formează receptorii senzoriali

periferici = nociceptori

în fcţ. de gradul de mielinizare al neuronilor primari → pot avea: fibre Aδ - mielinizate fibre C - amielinice

Page 52: analizatori prel 1

NOCICEPTORII

Fibrele Aδ transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine localizată,

care apare imediat după acţiunea stimulului Informaţia - este transmisă rapid - serveşte la - localizarea stimulului - declanşarea reflexelor de apărare se găsesc: - la nivelul tegumentului - în toate structurile aparatului locomotor

Fibrele C transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la

câteva secunde după acţiunea stimulului informaţia este transmisă şi structurilor implicate în viaţa

afectivă instalarea caracterului neplăcut al durerii se găsesc în: - tegument - aparatul locomotor - viscere

Page 53: analizatori prel 1

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVI

pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor spinali fac sinapsă cu :

neuroni secundari nociceptivi specifici (fac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptori) neuroni secund. cu răsp. dinamic larg (wide dynamic range,

WDR) primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali şi de la

mecanoreceptori care nu au legătură cu nocicepţia (fibre Aβ) importantă convergenţă a aferenţelor integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor, într-un

câmp receptor comun, mai întins; numeroşi neuroni intercalari

Page 54: analizatori prel 1

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII SECUNDARI trec în cordoanele anterioare de partea opusă tractul spinotalamic:

tractul neospinotalamic conduce informaţii de la fb. Aδ şi câteva din fb. C, la talamusul lat.→porneşte fasciculul talamocortical → se proiectează la nivelul ariilor

somestezice corticale primare şi secund. informaţiile provin de la fb. rapide Aδ apariţia imediată a senzaţiei

de durere împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se

proiectează în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi caracterizarea senzorială a stimulului dureros

tractul paleospinotalamic conduce inf. de la fb. C la talamusul med. şi formaţiunea reticulată din talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale

extinse şi spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulată) informaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială redusă,

dar determină apariţia modificărilor emoţionale şi a fenomenelor vegetative ce însoţesc nocicepţia, pentru a produce senzaţia complexă de durere

Page 55: analizatori prel 1
Page 56: analizatori prel 1

DUREREA. NOCICEPŢIA

EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ se însoţeşte:

de manifestări afective, emoţionale → sunt în majoritatea cazurilor negative durerea este o senzaţie neplăcută trebuie evitată

de apariţia unor reacţii vegetative− tahicardie− creşterea tensiunii arteriale− creşterea secreţiei sudorale− modificarea respiraţiei

fenomene motorii somatice:− reflexe de apărare− adoptarea unor poziţii antalgice → evitarea amplificării

stimulului dureros.

Page 57: analizatori prel 1
Page 58: analizatori prel 1

Analizatori chimiciSimţ olfactivSimţ gustativChemoreceptori pentru substanţechimice dizolvate în soluţii apoase

Page 59: analizatori prel 1
Page 60: analizatori prel 1
Page 61: analizatori prel 1
Page 62: analizatori prel 1
Page 63: analizatori prel 1
Page 64: analizatori prel 1

Segmentul central este reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tactila, termica si dureroasa a limbii, transmisa prin fibrele trigemenului

Page 65: analizatori prel 1
Page 66: analizatori prel 1
Page 67: analizatori prel 1
Page 68: analizatori prel 1
Page 69: analizatori prel 1
Page 70: analizatori prel 1
Page 71: analizatori prel 1
Page 72: analizatori prel 1
Page 73: analizatori prel 1
Page 74: analizatori prel 1
Page 75: analizatori prel 1
Page 76: analizatori prel 1
Page 77: analizatori prel 1
Page 78: analizatori prel 1

Ochiul reprezintă un sistem de lentile compus din 4 interfeţe:

1. Aer / suprafaţa anterioară a corneei2. Suprafaţa posterioară a corneei / umoarea

apoasă 3. Umoarea apoasă / suprafaţa anterioară a

cristalinului4. Suprafaţa posterioară a cristalinului / umoarea

vitroasăSuma algebrică a tuturor suprafeţelor de refracţie

formează o singură lentilă – “ochi redus”

Page 79: analizatori prel 1

Ochiul redus are o putere de refracţie – 59 dioptrii, cu distanţa focală – 17 mm

1 dioptrie – puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală – 100 cm

Sistemul de lentile din ochi focalizează imaginea reală exact pe retină dar inversată şi micşorată, dar totuşi creierul percepe obiectele ca o imagine reală

Page 80: analizatori prel 1
Page 81: analizatori prel 1
Page 82: analizatori prel 1
Page 83: analizatori prel 1
Page 84: analizatori prel 1
Page 85: analizatori prel 1
Page 86: analizatori prel 1
Page 87: analizatori prel 1
Page 88: analizatori prel 1
Page 89: analizatori prel 1
Page 90: analizatori prel 1
Page 91: analizatori prel 1
Page 92: analizatori prel 1
Page 93: analizatori prel 1
Page 94: analizatori prel 1
Page 95: analizatori prel 1
Page 96: analizatori prel 1
Page 97: analizatori prel 1
Page 98: analizatori prel 1
Page 99: analizatori prel 1
Page 100: analizatori prel 1
Page 101: analizatori prel 1
Page 102: analizatori prel 1
Page 103: analizatori prel 1
Page 104: analizatori prel 1
Page 105: analizatori prel 1
Page 106: analizatori prel 1
Page 107: analizatori prel 1

URECHEA

- este formata din 3 portiuni:

- urechea externa

- urechea medie

- urechea interna

Page 108: analizatori prel 1

Urechea externa Pavilion –

localizeaza spatial semnalul Focalizeaza Contribuie la stabilirea directiei Are o frecventa de rezonanta proprie la aprox. 3000

Hz Transforma undele sonore sferice in unde plane

Page 109: analizatori prel 1

Urechea medie - cavitate de 15x5x2 mm, cu aer Timpan- oscileaza sub actiunea undei sonore Ciocan Scarita Nicovala

Oscioarele transmit vibratiile de la timpan la fereastra ovala, functionand ca o parghie ce micsoreaza amlitudinea miscarii, dar mareste forta.

Page 110: analizatori prel 1

Urechea interna Melcul (cohleea) Are o structura spirala

cu 2 ture si ¾ Rampa vestibulara Canalul cohlear Rampa timpanica Membrane:

Reissner Bazilara tectoria

Page 111: analizatori prel 1
Page 112: analizatori prel 1
Page 113: analizatori prel 1

Membrana bazilara – joaca rol de rezonator Latimea membranei creste de la baza spre apex (de la 50

µm la 500µm) Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de 1/100 Functioneaza ca un continuum cu frecventa de rezonanta

variabila progresiv Unda progresiva ia nastere la baza si se deplaseaza spre

apex Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz Realizeaqza o separare spatiala - tonotopie

Page 114: analizatori prel 1
Page 115: analizatori prel 1

Propagarea undei sonore

Page 116: analizatori prel 1

Celulele ciliate Celulele ciliate- 16 000 celule, cu rol de

transductor mecano-electric CC interne- dispuse pe un singur rand cu

densitatea uniforma de-a lungul cohleei CC externe – dispuse pe trei randuri, iar catre

apex, in 4-5 randuri. CCE au proprietati contractile.

Page 117: analizatori prel 1

Activitatea electrica a cohleei Potentialul de receptor al CC

In repaos intre fata interna si cea externa a membranei CC apare o diferenta de potential de -70mV

Stimularea duce la schimbarea polarizarii membranei

PR este determinat de amplitdinea deformarii MB pentru CCExterne si de viteza deformarii, pentru CCInterne.

Page 118: analizatori prel 1

CCI sunt celulele senzoriale propriu-zise ale cohleei Deplasarea cililor determina deschiderea-inchiderea

canalelor de K, ceiea ce duce la aparitia-disparitia unui potential de membrana

Cilii CCI nu sunt incastrati in MT, ci doar o ating, in urma deformarii MB

Realizeaza o separare spatiala neta Frecventa caracteristica (FC) frecventa pentru care

raspunsul este maxim

Page 119: analizatori prel 1

Actiunea CCE

Page 120: analizatori prel 1
Page 121: analizatori prel 1

Activitatea electrica a cohleei

Potentialul de receptor al CC In repaos intre fata interna si cea externa a

membranei CC apare o diferenta de potential de -70mV

Stimularea duce la schimbarea polarizarii membranei

PR este determinat de amplitdinea deformarii MB pentru CCE si de viteza deformarii, pentru CCI.

Page 122: analizatori prel 1
Page 123: analizatori prel 1
Page 124: analizatori prel 1