Analiza SWOT pe filiera cerealelor Filiera cerealelor se afl n curs de organizare pe principiile economiei de pia. n vederea armonizrii legislative si instituionale cu cerinele Organizrii Comune de Pia a cerealelor si a funcionrii tuturor componentelor filierei naionale sunt necesare msuri de crestere a gradului de flexibilitate a pieei acestor produse prin adaptarea la cerinele consumatorilor interni si la exigenele comunitare. n acest mod se poate asigura cresterea competitivitii filierei. Pn n prezent, filiera cerealelor panificabile prezint instabilitate si capacitate redus de autoreglare, sub impactul mecanismelor de pia. n urma analizei diagnostic, au fost identificate urmtoarele puncte forte, puncte slabe, oportuniti si ameninri. Fazele preproductie si productie Suprafaa agricol este relativ mare, Romnia aflndu-se pe poziia a sasea n cadrul U.E.; Puncte forte Suprafaa arabil deine o pondere nsemnat n cea agricol, iar calitatea solului, mai ales n Sud si Est, este propice cultivrii plantelor vegetale, prioritar a cerealelor; Existena unei game sortimentale variate la nivel de ferm, ceea ce reduce riscul necomercializrii produselor; Adugarea de valoare produciei vegetale prin activiti de furajare a animalelor si prin activiti de procesare; Micii productori agricoli sunt nclinai s-si vnd parcelele de pmnt pe care le dein n proprietate, lrgind astfel activitile pieei funciare; Flexibilitate structural la nivel de ferm, terenul agricol fiind arendat ctre uniti economice de mari dimensiuni, eficiente. Frmiarea excesiv a suprafeelor agricole si predominarea gospodriilor individuale de subzisten, care afecteaz accesul lor la pia; Dependena aproape total a produciei exploataiei de strile naturii (secet, inundaii, nghe, eroziune etc); sistemul de asigurri este puin practicat att din lipsa banilor, ct si din nencredrea n corectitudinea acestuia; Costurile inputurilor pentru producia agricol sunt simitor ridicate, ceea ce mpieteaz asupra nivelului preurilor la produsele agricole, mult superioare celor practicate pe piaa U.E; Insuficiena resurselor financiare proprii care determin exploataia s practice tehnologii neperformante si n consecin s obin producii sczute si la costuri mari; Accesul la surse financiare este limitat, datorit costurilor mari, ce depsesc puterea economic a majoritii fermierilor, mai ales a gospodriilor familiale; Randamente sczute si instabilitatea produciei anuale de cereale necesar consumului intern, rezultat al tehnicii si tehnologiei agricole folosite, depsite de timp; Calitatea de multe ori necorespunztoare a cerealelor si produselor pe baz de cereale romnesti, datorat tehnologiilor de producie sau

condiiilor necorespunztoare de depozitare; Preurile sczute primite de fermieri din partea comercianilor sau a procesatorilor. Acestea sunt de regul n defavoarea sectorului agricol datorit slabei puteri de negociere a micilor fermieri, a lipsei capacitilor de depozitare adecvate, a nefuncionrii sistemului certificatelor de depozit si chiar datorit calitii mai slabe a cerealelor obinute n fermele mici, care de regul respect mai puin tehnologiile moderne de cultur; Neputina micilor fermieri productori de cereale de a-si mbunti capacitatea competitiv pe pia are drept efect pierderea atractivitii fa de activitatea agricol si nclin spre ncetarea acesteia, spre renunarea la dreptul de proprietate asupra pmntului si deplasarea lor spre alte activiti neagricole; Serviciu de extensie slab dezvoltat; Frmiarea excesiv a suprafeelor de teren si existena exploataiilor agricole de subzisten care menin un nivel ridicat al autoconsumului; Puncte slabe Randamente sczute si instabilitatea produciei anuale de gru necesar consumului intern; Retincena productorilor pentru cooperarea n vederea realizrii n comun a operaiilor de aprovizionare si desfacere. Iniierea de afaceri competitive n domeniul agricol, bazate pe cultivarea eficient a terenurilor prin diversificarea structurii culturilor si respectarea asolamentelor; Cresterea produciei medii si a calitii produselor cerealiere; Diversificarea gamei de culturi n concordan cu noile piee n curs de formare si dezvoltare; ncurajarea investiiilor strine; Cerealele sunt cele mai importante produse agricole care fac obiectul comerului internaional; Potenialul ridicat al suprafeei arabile n ara noastr; Condiii pedoclimatice deosebit de favorabile culturii cerealelor; Suprafaa de 7.012.666 ha negociat ca suprafa de referin pentru culturile arabile; Alocarea sprijinului direct pentru producia marf de gru n valoare de 900 miliarde lei (pentru 1800 mii tone), adic 22 milioane EURO; Romnia dispune de o suprafa strategic att pe pieele din vest, ct si pe cele din est. Dunrea si Marea Neagr ofer, de asemenea, oportuniti de export a cerealelor; Faciliti si infrastructur portuar adecvate pentru exportul de cereale; Oportunitati Posibilitile de irigare, desi reduse fa de perioada anterioar anului 1989, dar n crestere n ultimii ani, reprezint un factor care favorizeaz culturile agricole. Organizarea economic a agricultorilor, n special pentru comercializarea cerealelor, aprovizionarea cu inputuri si asigurarea serviciilor, deficienele

existente n crearea organizaiilor profesionale si interprofesionale si n funcionarea infrastructurilor de marketing, precum si n sistemul de finanare si creditare au impact negativ asupra costurilor de producie pe filier si performanei acesteia; Veniturile productorilor de gru sunt nesatisfctoare ca urmare a parcelrii excesive a terenurilor, randamentelor la hectar sczute, a costurilor ridicate datorit inputurilor scumpe, deficienelor majore din sistemul de distribuie si depozitare, calitii necorespunztoare a grului produs de unii ageni economici; Reducerea efectivelor de animale; Aplicarea unor politici neadecvate care ar putea afecta negativ sectorul cerealelor; Dificulti n adaptarea la cerinele U.E. si de integrare a produciei agricole n PAC; Amenintari Utilizarea unor politici agricole inadecvate perfecionrii produciei si/sau comercializrii produselor agricole. Faza prelucrare Puncte forte La nivel naional exist capaciti importante de depozitare a produciei agricole, bine repartizate n teritoriu, cu faciliti de transport; Existena unor capaciti de procesare corespunztoare pentru principalele cereale; mbuntirea tehnologiilor n sectorul de prelucrare a cerealelor, prin efectuarea de investiii. Deficiene majore n utilizarea capacitilor de depozitare si de formare a stocurilor n anii cu recolte mari; Spaiul disponibil pentru depozitare nu este utilizat la capacitatea sa, datorit mai ales practicrii unor tarife ridicate, de monopol, de ctre depozitari; Unele capaciti de nsilozare necesit investiii pe linia modernizrii, mai ales, a operaiunilor de manipulare si de reducere a pierderilor de transport si depozitare; Existena unor silozuri verticale pentru depozitare nu permite o depozitare separat, pe caliti, a produselor cerealiere, ceea ce diminueaz calitatea general a lor, reducnd astfel competitivitatea lor pe piaa intern si mai ales internaional; Variaiile mari anuale ale stocurilor de gru si secar; Sectorul de procesare dispune de capaciti mari de producie, puin flexibile si nefolosite pe deplin, dotate cu o tehnic si tehnologie perimat timpului prezent; Puncte slabe Costul ridicat al input-urilor, cheltuielile materiale reprezentnd 80% din structura costului de producie. Extinderea cooperrii ntre firmele agricole pe linia depozitrii produselor si a sporirii influenei pe pia;

Oportunitati Modernizarea procedeelor de procesare pe calea investiiilor; Sectorul de procesare si de comercializare devin prea concentrate, determinnd apariia de oligopoluri; Riscul sporit al mediului de afaceri; Capacitatea de procesare si dotarea tehnic si tehnologic se pot deteriora; Amenintari Integrarea pe vertical realizat la unitile mari de procesare ce vor domina producia agricol, dezavantajnd masa fermierilor. Faza distributie Exist o gam variat de debusee de pia, la care fermierii pot apela; Prin amplasarea ei strategic, Romnia are acces pe pieele situate n Est si Vest, Dunrea si Marea Neagr oferind mari oportuniti de derulare a exportului de cereale; Puncte forte Distributia produselor de panificatie este una dintre cele mai performante distributii ale produselor agroalimentare. Inexistena unor programe care s vizeze realizarea unor produse destinate comercilizrii; productorii agricoli nu stiu ce si ct s produc pentru pia; Instabilitatea ofertei interne att din punct de vedere cantitativ ct si calitativ; Puncte slabe O slab organizare a pieelor agricole, precum si lipsa de informaii a productorilor interni asupra oportunitilor de export; Structura deficitar a exporturilor de cereale unde predomin cerealele boabe (materie prim) si cu o marj de profit redus; Predominana n importuri a produselor prelucrate, cu valoare adugat mare care au accentuat deficitul comercial n termeni valorici; Importuri semnificative de gru n anii cu recolte slabe, acestea fiind dependente de condiiile climatice. Politica de sprijinire a productorilor de gru nu a avut efectele scontate, iar exportul se situeaz sub capacitatea de care dispunem; Deficiene n respectarea normelor de calitate n toate componentele filierei; Organizarea economic a agricultorilor, n special pentru comercializarea cerealelor, deficienele existente n crearea si funcionarea infrastructurilor de marketing; Consumul de gru pe locuitor este dublu fa de Uniunea European, datorit modelului naional de consum si mai ales a veniturilor sczute ale populaiei care nu pot asigura o structur calitativ normal a raiei zilnice; Preurile produselor agricole nu se fundamenteaz pe o politic coerent de determinare a nivelului lor; Lipsa capacitii sczute de funcionare a filierei grului influeneaz negativ preurile de consum ale produselor de panificaie.

Accesul larg al productorilor la credite ieftine ar acorda acestora posibilitatea s amne vnzarea produselor agricole, pn la un moment mai favorabil, reducnd astfel presiunea activitii de recoltare exercitat asupra preului pieei, dar si diminuarea rolului statului n activitatea de comercializare a produselor agricole n schimbul unui sprijin mai eficient a agriculturii din fondurile publice; Un acces mai larg la pieele U.E. si la fondurile financiare comunitare; Perfecionarea activitii de aprovizionare pe filiera productoriprocesatori-comerciani; Apelarea crescnd la tranzaciile bursiere si la folosirea instrumentelor moderne de comercializare; Posibilitatea de a stoca cerealele o perioad ndelungat; Cerealele, n general, iar grul n mod deosebit, se pot comercializa att n partizi mari ct si n partizi mici, acest aspect fiind n funcie de posibilitile de stocare a celor care cumpr aceste produse; Oportunitati Infrastructura portuar si cea feroviar faciliteaz desfsurarea exporturilor de cereale. Importuri semnificative de gru n anii cu recolte slabe, productia fiind dependenta de condiiile climatice; Amenintari Comercializarea se poate concentra peste anumite limite, ceea ce ar duce la apariia monopolurilor. n contextul integrrii europene si al globalizrii economiei, problema central o constituie competitivitatea, iar aceasta depinde de capacitatea sectoarelor de a inova. Ca msuri pentru mbuntirea competitivii si a performanelor economice pe filiera cerealelor specialistii propun5: cresterea gradului de mecanizare a lucrrilor agricole si a productivitii muncii, cresterea randamentelor, reducerea forei de munc ocupate n agricultur si raionalizarea cheltuielilor ; stabilizarea cantitativ si calitatv a ofertei interne de cereale, prin mbuntirea calitii inputurilor si a tehnologiei de cultur; promovarea cercetrii stiinifice moderne; producia agricol romneasc nu va putea fi competitiv fr o cercetare proprie, deoarece dependena total de soluii importate ne-ar situa mereu n urma competitorilor, periclitnd sansele Romniei de a-si cstiga un rol stabil pe piaa european si internaional; pentru ca producia de cereale din Romnia s poat fi competitiv este necesar a fi gsite soluii optime de valorificare superioar a condiiilor naturale, de clim si sol, a resurselor umane, a celor biologice si tehnologice, a resurselor materiale si financiare; implicarea specilistilor/consultanilor agricoli n ndrumarea si sprijinirea activitilor gospodriilor individuale si asociaiilor familiale, precum si pentru ntocmirea documentaiilor necesare la obsinerea creditelor si accesarea fondurilor europene; difuzarea publicaiilor si materialelor cu informaii tehnice, economice si legislative ctre toi cei interesai;

iniierea si sprijinirea constituirii de forme de asociere a productorilor agricoli individuali n scopul aprovizionrii cu inputuri, executarea lucrrilor mecanice si valorificrii eficiente a produselor; Burs de Cereale funcional ; acest lucru este cerut de majoritatea marilor o procesatori; corelarea preului materiei prime (a cerealelor boabe) cu calitatea acesteia, prin stabilirea si utilizarea claselor si a standardelor pentru cereale utilizate n Uniunea European; introducerea sistemului de management al calitii ISO 9001 si a altor standarde care vizeaz direct sigurana alimentar; organizarea si modernizarea structurilor de marketing pe principiile pieei concureniale pentru valorificarea superioar a produselor agricole si cresterea eficienei de ansamblu a filierei ; amplificarea exporturilor de produse procesate pe baz de cereale ; n acest context este benefic orientarea procesatorilor ctre produse specifice buctriei strine (ex. pastele din gru dur); orientarea procesatorilor ctre producerea de alimente ecologice si dietetice.