1    

 

Codul  proiectului:  POSDRU/187/1.5/S/155425  Titlul  proiectului:  “Excelență  interdisciplinară  în  cercetarea  științifică  doctorală  din  România  –  EXCELLENTIA”  Beneficiar:  Centrul  de  Cercetări  Financiare  și  Monetare  al  Academiei  Române  „Victor  Slăvescu”  

 

 

ANALIZA  REZULTATELOR  CONFERINȚEI  EXCELLENTIA  

 

CUPRINS  

 CUPRINS  .............................................................................................................................................................................  1  1.   DATE  DE  IDENTIFICARE  ..............................................................................................................................................  1  2.   GRILA  DE  ANALIZĂ  A  REZULTATELOR  ........................................................................................................................  2  3.   ANALIZA  REZULTATELOR  ...........................................................................................................................................  2  

3.1.   Considerații  generale  ........................................................................................................................................  2  3.2.   Aspecte  cantitative  ...........................................................................................................................................  3  3.3.   Aspecte  structurale  ...........................................................................................................................................  3  3.4.   Aspecte  de  metodologie  ...................................................................................................................................  4  3.5.   Aspecte  de  științificitate  ...................................................................................................................................  5  3.6.   Aspecte  privind  prezentarea  .............................................................................................................................  6  3.7.   Aspecte  privind  dezbaterea  ..............................................................................................................................  6  3.8.   Aspecte  privind  valorificarea  ............................................................................................................................  7  

   

1.   DATE  DE  IDENTIFICARE  

Organizarea  Conferinței  științifice  a  proiectului  Excellentia  a  fost  prevăzută  în  cererea  de  finanțare  ca  activitatea  A.6  „Organizarea  unei  conferințe  științifice  cu  participarea  doctoranzilor  din  grupul-‐țintă”,  care  urma  să  se  desfășoare  în  lunile  3-‐4  de  implementare  a  proiectului.  

Conform   planificării,   conferința   s-‐a   desfășurat   în   perioada   30.10   –   01.11.2015,   la   Predeal.  Principalii  termeni  de  referință  ai  conferinței  au  fost  următorii:  

-‐   tema  sub  egida  căreia  s-‐a  desfășurat  conferința:  „Abordări  interdisciplinare  în  economie,  științele  sociale  și  științele  omului”;  

-‐   structura  de  desfășurare:  

o   sesiune  plenară:  trei  keynote-‐speaker-‐i  

§   reprezentant  al  științelor  economice  

§   reprezentant  al  științelor  sociale  

§   reprezentant  al  științelor  omului/spiritului  

 

2    

o   sesiune  pe  trei  secțiuni  paralele    

§   secțiune  economică  

§   secțiune  științe  sociale  

§   secțiune  științele  omului/spiritului  

-‐   tip:  conferință  închisă  (participă,  cu  comunicări  științifice,  doar  grupul-‐țintă)  

-‐   modalitate:  

ü   prezentarea   de   comunicări   științifice   ale   grupului-‐țintă   (o   singură   comunicare  pentru  fiecare  doctorand)  

ü   dezbateri  pe  marginea  comunicărilor  prezentate  

-‐   dinamică  generală:    

    09.00-‐11.00   11.00-‐11.30   11.30-‐13.00   13.00-‐15.00   15.00-‐16.30   16.30-‐17.00   17.00-‐18.30  

30  oct.                   sesiune  plenară   coffee  break  secțiuni  paralele  

31  oct.   secțiuni  paralele   coffee  break  secțiuni  paralele   prânz  

secțiuni  paralele   coffee  break  

secțiuni  paralele  

01  nov.    

secțiuni  paralele   coffee  break  

secțiuni  paralele  

închidere,  concluzii  și  

prânz              

2.   GRILA  DE  ANALIZĂ  A  REZULTATELOR  

Următoarele  categorii  de  aspecte  ale  Conferinței  Excellentia  vor  face  obiectul  analizei:  

a.   considerații  generale  

b.   aspecte  cantitative  

c.   aspecte  structurale  

d.   aspecte  metodologice  

e.   aspecte  științifice  

f.   aspecte  privind  prezentarea  

g.   aspecte  privind  dezbaterea  

h.   aspecte  privind  valorificarea  

3.   ANALIZA  REZULTATELOR  

3.1.   Considerații  generale  Așa   cum   rezultă  din   termenii   de   referință   ai   conferinței,   aceasta   a   avut  un   caracter   închis,   doar  doctoranzii  din  grupul-‐țintă  putând  participa  cu  comunicări  științifice.  Acest  caracter  al  conferinței  este  justificat  deoarece,  deși  s-‐a  numit  conferință,  a  avut,  de  fapt  (și,  de  altfel,  ca  scop)  caracterul  unui  workshop  metodologic   intern.   În   consecință,   comunicările   prezentate   în   cadrul   conferinței  Excellentia  nu  sunt  considerate  a  conta  pentru   îndeplinirea   indicatorului   respectiv  din  contractul  de  finanțare.  

3    Scopul   conferinței   a   fost   acela   de   a   acord,   într-‐un   mod   concentrat   și   inter-‐disciplinar,   sprijinul  științific  și,  mai  ales,  metodologic,  doctoranzilor  din  grupul-‐țintă,  necesar  și  util  acestora  pentru  a-‐și  perfecționa  abilitățile  conceptuale,  cele  legate  de  metoda  de  cercetare  științifică,  de  prezentare  a   rezultatelor   științifice   obținute   (diseminare)   și,   nu   în   ultimul   rând,   de   argumentare   și   contra-‐argumentare  în  marja  rezultatelor  științifice  prezentate.    

Ca  urmare,  au  fost  acceptate,  pe  bază  de  recepție  științifică  desfășurată  de  o  comisie  constituită  ad-‐hoc  prin  decizie  a  managerului  de  proiect,  doar  comunicări  științifice  care,  pe  lângă  verificarea  standardelor   științifice   standard,   tratau   subiecte   din   cadrul   proiectului   de   cercetare   asumat   în  cadrul  proiectului  Excellentia  sau  subiecte  din  cadrul  mai  larg  al  tezei  de  doctorat.  

3.2.   Aspecte  cantitative  La  Conferința  Excellentia  au  participat  cu  comunicări   științifice  55  de  doctoranzi  din  grupul-‐țintă  (61,1   %   din   numărul   total   de   doctoranzi).   Explicațiile   pentru   această   cifră,   relativ   scăzută,   de  participare  constau  în:  

-‐   coincidența  perioadei  de  desfășurare  a  conferinței  Excellentia  cu  alte  conferințe  științifice  internaționale,   la   care   unii   doctoranzi   participau   cu   comunicări   care   fac   obiectul  indicatorilor  contractuali  din  proiectul  Excellentia;  

-‐   coincidența  perioadei  de  desfășurare  a   conferinței  Excellentia   cu  perioade  de  mobilități  internaționale  în  curs;  

-‐   suprapuneri  de  program  personal  cu  perioada  de  desfășurare  a  conferinței  Excellentia.  

3.3.   Aspecte  structurale  Dintre   cele   54   de   comunicări   științifice   prezentate   la   conferință,   distribuția   pe   cele   trei   secțiuni  paralele  a  fost  următoarea:  

  Secțiunea  1  (Economie)  Secțiunea  2  

(Științe  sociale)  Secțiunea  3  

(Științele  omului)   TOTAL  

Număr   19   21   15   55  %   34,5   38,2   27,3   100  

 Din   perspectiva  modalităților   de   abordare   a   cercetării,   structura   comunicărilor   prezentate   este  următoarea:  

 

 

 

0510152025

Economie Științe  sociale Științe  ale  omului

Număr  comunicări  pe  secțiuni

Număr  comunicări  pe  secțiuni Media

4    

    Secțiunea  1  (Economie)  Secțiunea  2  

(Științe  sociale)  Secțiunea  3  

(Științele  omului)   TOTAL  

Total  număr   19   21   15   55  %   34,5   38,2   27,3   100  

Abordări  conceptuale  număr   5   6   5   16  %   26,3   28,6   33,3   29,1  

Abordări  metodologice  număr   6   3   3   12  %   31,6   14,3   20,0   21,8  

Abordări  empirice   număr   4   8   5   17  %   21,1   38,1   33,3   30,9  

Abordări  mixate   număr   4   4   2   10  %   21,1   19,0   13,0   18,2  

Cele  mai  multe  abordări   (30,9%)  sunt  de  natură  empirică   (dar  multe  dintre  ele  nu  se  referă   la  o  simplă   inducție,   ci   testează   empiric   ipoteze   care   sunt   pre-‐formulate),   pe   locul   2   situându-‐se  abordările  de  tip  conceptual  (29,1%).  Cele  mai  puține  (18,2%)  sunt  abordările  de  tip  mix  (mixate)  unde  se  integrează  elemente  conceptuale,  metodologice  și  empirice.    

Pe   secțiuni,   cea   mai   „conceptuală”   este   secțiunea   3   (științele   omului)   cu   33,3%,   cea   mai  „metodologică”   este   secțiunea   1   (economie)   cu   31,6%,   iar   cea  mai   „empirică”   este   secțiunea   2  (științe  sociale)  cu  38,1%.  De  menționat  faptul  că  abordările  mixate  se  întâlnesc  cu  preponderență  la  secțiunea  1  (economie).    

 

3.4.   Aspecte  de  metodologie  Din  punctul  de  vedere  al  metodei  (metodologiei)  de  cercetare,  se  pot  face  următoarele  constatări,  aprecieri  și  evaluări:  

•   constatări:  

-‐   la  majoritatea  comunicărilor  nu  există  o  secțiune  dedicată  în  care  să  se  prezinte  metodologia,   metodele,   instrumentele   și   tehnicile   utilizate   pe   parcursul  cercetării  în  cauză;  

-‐   metodologia  utilizată   în  cercetare  procedează,  de  multe  ori,  pur   inductiv,  adică  fără  să  pre-‐existe  o  ipoteză  care  să  fie  testată  (a  testa  înseamnă  să  se  încerce  fie  coroborarea,  fie  infirmarea  ipotezei  pre-‐existente);  

-‐   există   o   irepresibilă   tendință   de   a   trece   imediat   la  modelări   cantitative,   fără   o  pregătire,  atentă  și  prealabilă,  a  modelului  logic  al  cercetării  în  cauză;  

0

5

10

15

20

25

Total Conceptuale Metodologice Empirice Mixate

Distribuția  comunicărilor  după  modalitatea  de  abordare

Secțiunea  1  (Economie) Secțiunea  2  (Științe  sociale) Secțiunea  3  (Științele  omului)

5    

-‐   există   o   tendință   relativ   generală   de   a   trata   cazuri   contextuale   ale   subiectului  cercetării,  fără  încercarea  de  abstractizare  sau  de  generalizare  a  acestui  subiect;  

-‐   conceptualizarea   este   relativ   rară   în   abordările   comunicărilor   prezentate,  majoritatea  doctoranzilor  mulțumindu-‐se  să  preia  unele  concepte  (deseori  chiar  simplii   termeni   utilizați   pentru   acele   concepte),   fără   o   precizare   semantică  riguroasă  a  conținutului  acestora;  

-‐   instrumentele   și   tehnicile   de   analiză   cantitativă   sunt   standard,   deși   în   ultimul  timp  au  intrat  în  „portofoliul”  metodologiei  de  cercetare  științifică  instrumente  și  tehnici  performante  (analiza  fuzzy,  analiza  complexă  etc.).  

•   aprecieri1:  

-‐   lipsește  exercițiul   întocmirii   lucrărilor   științifice   (este  adevărat,  doctoranzii   sunt  dar   în   primul   an   de   stagiu   doctoral,   dar,   totuși,   primul   an   înseamnă   33%   din  stagiul  doctoral);  

-‐   lipsește   exercițiul   formulării   de   ipoteze   (conjecturi)   explicative   în   structurarea  cercetării;  

-‐   lipsește  exercițiul  modelării  în  cercetarea  științifică,  concret,  nu  este  suficient  de  limpede  pentru  doctoranzi  că  esențială  (și  anterioară  cronologic)  este  modelarea  logică,   în   timp   ce   modelarea   cantitativă   este   doar   o   modalitate   de   testare   a  modelului  logic.  

•   evaluări2:  

-‐   background-‐ul  privind  teoria  cunoașterii,   în  general,  respectiv  teoria  cunoașterii  științifice  (epistemologia)  este  relativ  precar;  

-‐   familiarizarea   cu  metodele   și   tehnicile   avansate   de   analiză   logică   și   cantitativă  este  încă  la  un  nivel  incipient.  

3.5.   Aspecte  de  științificitate  Din  punct  de  vedere  al  nivelului  științific  al  comunicărilor  prezentate  la  conferința  Excellentia,  pot  fi  sintetizate  următoarele  concluzii:  

-‐   subiectele   alese   pentru   a   fi   tratate   în   comunicările   la   conferință,   nu   sunt  întotdeauna   de   tip   științific   (sau   nu   au   relevanță   științifică);   pentru   a   fi   de   tip  științific  sau  a  avea  relevanță  științifică,  subiectul  cercetat  trebuie  să  îndeplinească  o  serie   de   criterii   care   nu   sunt   cunoscute,   în   general,   de   doctoranzi:   să   fie  decontextualizat,  să  fie  testabil  factual,  să  fie  public  accesibil  pentru  cercetare  etc.;  

-‐   subiectele  alese  pentru  a  fi  tratate  în  comunicările  la  conferință  nu  sunt  încadrate,  în  general,  în  paradigme  sau  teorii  de  fundal,  care  să  orienteze  și  dirijeze  cercetarea  propriu-‐zisă;  

-‐   există,  în  număr  relativ  mic,  și  subiecte  cercetate  care  pot  fi  creditate,  în  mod  onest,  ca  fiind  de  tip  științific  sau  ca  având  o  relevanță  științifică  suficientă;  

-‐   aproape   nici   o   comunicare   la   conferință   nu   furnizează   o   listă   (sau   măcar   o  propunere)  de  testate  a  rezultatelor  de  cercetare  obținute;  

                                                                                                                         1  Aprecierile  reprezintă  interpretări  ale  constatărilor.  2  Evaluările  reprezintă  interpretări  ale  aprecierilor.  

6    

-‐   foarte   puține   comunicări   prezentate   la   conferință   indică   direcții   de   continuare   a  cercetării,  din  perspectiva  rezultatelor  obținute  și  prezentate;  

-‐   foarte  puține  comunicări  prezentate   la  conferință   indică  modalitatea  sau  gradul   în  care  comunicarea   în  cauză  reprezintă  valorificări  ale  studiului  de  cercetare  angajat  în   proiect   sau   modalitatea   ori   gradul   în   care   va   fi   utilizată   în   economia   tezei   de  doctorat;  

-‐   de   fapt,  abordarea   inter-‐disciplinară   (axa  de  bază  a  conferinței)  a   fost   relativ   rară,  deși  au  existat  destule  abordări  de  tip  multi-‐disciplinar;  majoritatea  abordărilor  de  cercetare  au  fost  disciplinare  (mono-‐disciplinare).  

3.6.   Aspecte  privind  prezentarea  -‐   numărul  relativ  mic  de  folosire  a  programului  PowerPoint  pentru  prezentare  arată  

că  mai  este  de  lucrat  la  acest  capitol  al  activității  științifice;  

-‐   chiar  și   în  cazul   în  care  s-‐au  folosit  programe  de  prezentare  (în  speță,  PowerPoint)  acesta  a  fost  folosit  pur  și  simplu  ca  o  altă  versiune  de  word:  textele  word  au  fost  importate   in   PowerPoint,   fără   a   exploata   resursele   de   prezentare/raportare   ale  programului  în  cauză;  

-‐   ponderea   textului   în   prezentări   (uneori   de   100%)   arată   că   doctoranzii   nu   au  dobândit  încă  abilitățile  necesare  pentru  a  face  prezentări  științifice;  

-‐   caracterul  încărcat  (până  la  ilizibilitate,  din  cauza  dimensiunilor  mici  ale  caracterelor  de   pe   slide-‐uri)   al   paginilor   de   prezentare   au   redus   foarte   mult   din   gradul   de  transfer  al  informațiilor  de  la  prezentator  la  auditor;  

-‐   cei  mai  mulți  dintre  doctoranzi  pur  și  simplu  citesc  de  pe  slide-‐uri  textul  care  este,  desigur,   și   la   dispoziția   auditoriului   pentru   a   fi   citite,   ceea   ce   indică,   din   nou,  necesitatea   unor   exersări   serioase   în   problematica   tehnicii   de   prezentare   a   unor  rapoarte  științifice;  

-‐   schemele  grafice  și  sinopticele  au  constituit  rarități  în  majoritatea  prezentărilor,  deși  capacitatea  de  informare  și  sugestie  a  acestora  este  mult  mai  mare  decât  a  textului  (comunicare  verbală);  

-‐   se  confundă  logica  prezentării  unei  cercetări  cu  logica  realizării  cercetării  în  cauză:  în  realizarea   cercetării   se   pleacă   de   la   documentare,   se   continuă   cu   formularea  ipotezei  de   lucru,   se  ajunge   la   rezultate,   în   timp  ce,   în   cazul  prezentării   cercetării,  ordinea  trebuie  inversată.  

3.7.   Aspecte  privind  dezbaterea  -‐   dialogul   inter-‐doctoranzi   a   existat   dar   nu   în   măsură   suficientă   (ceea   ce  

demonstrează   că   gradul   de   interdisciplinaritate   al   comunicărilor   nu   a   fost   prea  ridicat);  totuși,  puținele  intervenții  de  acest  tip  au  fost  utile,  deoarece  doctoranzii  în  cauză  au  recunoscut  că  vor  folosi  sugestiile  primite;  

-‐   au  fost  destule  cazuri  în  care  doctoranzii  care  au  prezentat  comunicări  și  cărora  le-‐au  fost  adresate  întrebări  s-‐au  mulțumit  să  repete  cele  spuse  anterior  deși,  evident,  întrebările  fuseseră  puse  pentru  a  obține  clarificări  suplimentare;  aceasta  denotă  fie  insuficienta   stăpânire   a   studiului   prezentat,   fie   (mai   probabil)   lipsa   experienței   de  confruntare  polemică  pe  plan  științific;  

7    

-‐   majoritatea  intervențiilor  generate  de  prezentări  trebuie  trecute   în  contul  tutorilor  și  ale  membrilor  echipei  de   implementare;  dintre  acestea,  cea  mai  mare  parte  s-‐a  referit  la  recomandări  (metodologice  sau  bibliografice)  sau  sugestii  de  îmbunătățire  a   demersului   de   cercetare;   au   fost   destule   recomandări   și   sugestii   de   natură  conceptuală   și,   după   caz,   legate   de   modalitatea   (de   multe   ori   inadecvată)   de  prezentare  a  studiilor  de  cercetare;  

-‐   au  fost  constatate  și  cazuri  (puține,  din  fericire)  în  care  doctoranzii  nu  stăpâneau  la  nivel   convingător   domeniul   sau   subiectul   de   care   s-‐au   ocupat   și   pe   care   l-‐au  prezentat  în  conferință.  

3.8.   Aspecte  privind  valorificarea  Conform  deciziei  managerului  de  proiect,  comunicările  științifice  prezentate   în  cadrul  conferinței  Excellentia  sunt  valorificate  prin  publicarea  lor  pe  site-‐ul  proiectului  (Platforma  web).  

Rațiunile  pentru  această  decizie  sunt  următoarele:  

-‐   reprezintă   o   modalitate   foarte   eficace   de   diseminare   a   rezultatelor   științifice  obținute  de  doctoranzii   din   grupul-‐țintă,   inclusiv   în   folosul   colegilor   care,   din   varii  motive,  nu  au  putut  participa  la  conferință;  

-‐   permite   valorificarea,   de   către   doctoranzi,   a   comunicărilor   în   cauză   fie   pentru  participarea   la   alte   conferințe   științifice   (după   perioada   de   implementare   a  proiectului),   fie   pentru   elaborarea   unor   articole   științifice   care   să   fie  publicate   în  reviste  de  specialitate;  

Avantajele  acestei  decizii  sunt  următoarele:  

-‐   dialogul   inter-‐doctoranzi  poate  continua,  pe  baza  comunicărilor  științifice  în  cauză,  inclusiv  prin  intermediul  facilităților  oferite  de  Platforma  web  a  proiectului;  

-‐   comunicările  în  cauză  se  constituie  în  factor  de  sustenabilitate  a  proiectului  pentru  perioada   post-‐implementare,   deoarece   toți   doctoranzii   care   au   constituti   grupul-‐țintă   al   proiectului   Excellentia   vor   putea   consulta/utiliza   Platforma   web   în   cauză  până  la  finalizarea  stagiului  doctoral.  

 

 

ÎNTOCMIT,  

COORDONATOR  ȘTIINȚIFIC  

ENE  DINGA