analiza pietei si a potentialului intern al sc. panifcom sa
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
“ION IONESCU DE LA BRAD”-IASI
ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN
AL SC. PANIFCOM SA
INDRUMATOR STUDENT:Maxim Teodor
GRUPA:450
FACULTATEA:Agricultura
SPECIALIZARE: I.E.A.
2013
I. Baza de informaţii
1.1 Prezentarea Societăţii
1.2 Obiectul de activitate al societăţii
1.3 Prezentarea activelor şi a pasivelor societăţii
II. Analiza pieţei
2.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea
2.2 Principalii clienţi şi furnizori ai societăţii
2.3 Principalii concurenţi
2.4 Analiza mediului concurenţial
2.5 Analiza structurii concurenţiale
2.6 Analiza poziţiei concurenţiale
2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare
III. Analiza potenţialului intern al întreprinderii
3.1 Analiza resurselor umane
3.2 Analiza mijloacelor fixe
3.3 Analiza mijloacelor circulante
IV. Concluzii
CAP I. BAZA DE INFORMATII
1.1 Prezentarea societatii
Povestea Panifcom incepe in 1095 cand Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de razboi al imperiului rus Potemkin.Suportand cu greu conditiile de pe vas,intregul echipaj format din 750 de persoane s-a rasculat impotriva regimului.In consecinta,porturile au fost inchise pentru ei si dupa mai multe incercari nereusite de intelegere au fost declarati tradatori de catre imperiul rus,acostand in portul Constanta. Atunci, Mica Românie, țara dintre imperii, demonstrează abil prin atitudine (nu exista nici o convenție de extrădare cu Rusia) ca este o țară europeană, acceptând refugiații (nepredându-i țarului).
Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești – Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei. Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morăritului, Petru Holicov, în 1924, plecând de la moara mică a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.
Ștafeta a fost preluată în 1994 de Ștefan Holicov care împreună cu Liviu Balanici au susținut financiar și managerial dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.
Cele cinci ramuri importante pe care activează Panifcom sunt:
cultivarea, recepţia şi depozitarea cerealelor
morărit
panificație
creșterea animalelor
cofetărie, patiserie
Toate cele 5 ramuri sunt în strânsă legatură și au înregistrat performanțe economico-financiare, făcând ca acest brand Panifcom să fie foarte cunoscut și apreciat.
S. C. PANIFCOM S.A. a luat fiinţă în decembrie 1992. Este persoană juridică română,
are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.
Sediul societăţii este în Iaşi, str. Şoseaua Păcurari nr. 26. S.C. PANIFCOM S.A. are codul
fiscal R3911847 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-464-1993.
Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78.215.000 lei, fiind împărţit în 15.643
acţiuni cu o valoare nominală de 5000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei,
divizat în 125.144 acţiuni a 16.401 lei fiecare. De la înfiinţare până în prezent numărul
acţionarilor a scăzut de la 2.132 la 1.318 datorită concentrării deţinerilor de acţiuni.
1.2 Obiectul de activitate S.C. PANIFCOM S.A.
Scopul firmei este de a produce şi comercializa produsele de panificaţie proprii.
Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:
a. producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa
internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a
produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;
b. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi
nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în
locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete,
rulote, automagazine şi altele de acest fel;
c. operaţiuni de import-export, exclusiv cele prevăzute la punctul a., produse şi servicii,
operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit,
magazine, licitaţii, cooperare, gaj, ipotecă, barter, reprezentanţă), precum şi oricare alt
gen de servicii de comerţ exterior;
d. prestări de servicii în domeniul:
- transportul de mărfuri şi persoane în trafic intern şi internaţional;
- intermedieri mobiliare şi imobilare în sistem de comision sau consignaţie şi
reprezentanţă comercială;
- intermedieri şi cumpărări de active şi acţiuni de către acţionarii S.C. PANIFCOM
S.A.;
- intermedierea cumpărării de active şi acţiuni de către acţionarii salariaţi şi îi
reprezentarea acestora faţă de terţi în astfel de acţiuni.
e. Concesionarea de terenuri arabile şi creditarea proprietarilor de terenuri pentru
producţia de cereale;
f. În realizarea obiectului de activitate societatea comercială efectuează orice alte
operaţiuni privind dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea capacităţii de producţie,
cumpărarea de active şi acţiuni, având dreptul de a cumpăra, închiria sau a dobândi
prin alte mijloace şi de a obţine orice fel şi orice drepturi, privilegii sau orice avantaj
asupra sau în legătură cu orice proprietăţi şi orice construcţii, clădiri, locuinţe,
ateliere, magazine, depozite, capacităţi de producţie, maşini, echipamente, instalaţii,
motoare, material rulant, mijloace auto şi orice proprietate imobiliară sau drepturi de
orice fel.
Baza materială a societăţii este compusă din următoarele active principale:
- o moară de grâu – construită în 1912, a ajuns prin modernizări succesive la o
capacitate de măciniş de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de provenienţă
românească (15 valţuri tip Topleţ) şi turcească (umidificatoare, maşini de gris).
În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină, diferenţiate în
funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale;
- cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot oraşul.
1.3 Activele si pasivele societatii
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a
întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele
slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de
dezvoltare într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul
preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiar-bancari, pentru fundamentarea unor
posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe plan intern, cât şi cea
externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi, în final, a valorii întreprinderii.
Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul,
contul de rezultate şi anexa la bilanţ.
Aceştia sunt indicatorii din bilanţ anuali la 31 decembrie 2009, 2010 şi 2011 depuşi la
unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, privind aspecte legate de întocmirea şi
depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor anuale la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice, de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul
calendaristic.
cod unic de identificare: RO 14294291
Tabelul nr 1.1
II. ANALIZA PIETEI
2.1 Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
Piaţa S.C. „PANIFCOM” S.A. reprezintă spaţiul economico – geografic unde ea este
prezentă cu produsele sale, cu prestigiul şi influenţa sa.
Societatea produce şi comercializează anual pe piaţa internă peste 7000 de tone de făină de
diverse tipuri, 3000 de tone de pâine în diverse sortimente şi 35 de tone de produse de patiserie.
Piaţa căreia i se adresează S.C. „Panifcom” S.A. are un caracter local pe de o parte şi
tradiţional pe de altă parte. Geografic această piaţă e localizată în oraşul Iaşi, iar din punct de
vedere al componenţei este o piaţă tradiţional universală/Societatea realizează vânzări prin
reţeaua de magazine Panifcom de pe raza municipiului Iaşi şi prin intermediul unor firme
private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte.
S.C. PANIFCOM S.A. a participat la o licitaţie organizată de S.C. EUROPAN S.A. Iaşi
în decembrie 2002, achiziţionând întreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ): o moară
de grâu; un atelier de panificaţie; o patiserie – pizzerie; 17 magazine de desfacere a produselor
alimentare.
Vânzările S.C. EUROPAN S.A. se desfăşurau sub următoarele forme:
- vânzări en gros – 25%;
- vânzări cu amănuntul – 33%;
- vânzări prin reţeaua proprie de magazine – 42%.
Cifra zilnică a vânzărilor a înregistrat o tendinţă de creştere în primii 2 ani. În termeni
reali, evoluţia a fost ascendentă în perioada 2008-2009 şi descendentă în perioada 2010-2011.
Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale
pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect
nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor,
făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici.
În 2009 ea deţinea o treime din piaţa de desfacere a produselor de panificaţie din judeţ,
această cotă este în prezent de aproximativ 20%. Această evoluţie s-a suprapus pe o scădere
generală a consumului, ceea ce a determinat şi reducerea producţiei unităţii.
Datorită scăderii producţiei unităţii, firma S.C. PANIFCOM S.A. va prelua această
afacere.
2.2 Principalii clienti si furnizori ai societatii
Clienții firmei
Principalii clienţi ai S.C. PANIFCOM S.A. sunt următorii:
S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. Paşcani
S.C. ALIMENTARA S.A. Iaşi
S.C. GRIGOSTAR S.R.L. Iaşi
S.C. PAGA S.R.L. Iaşi
S.C. TABI-IMPEX S.R.L. Iaşi
S.C. ALIMENT-GELY Iaşi
S.C. CESA S.R.L. Iaşi
S.C. RADU OLMER S.R.L. Iaşi
S.C. FAMILIAL S.R.L. Iaşi
S.C. TOP CARMIS S.R.L. Iaşi
S.C. LAVI RAL S.R.L. Iaşi
S.C. GRSM S.R.L. Iaşi
S.C. TUDOR S.R.L. Iaşi
S.C. PROMPT MIX S.R.L. Iaşi
S.C. KAVALA S.R.L. Iaşi
S.C. FLORIDAN S.R.L. Iaşi
S.C. SIMONA S.R.L. Iaşi
Furnizorii firmei
Plata furnizorilor se face în termen de 30 de zile pentru furnizorii fără contract şi în funcţie
de data scadenţei stabilite, pentru cei cu contract.
Principalii furnizori ai societăţii sunt:
DENUMIRE FURNIZORI PRODUSE/SERVICII VALOARE (mil. lei
lunar)
S.C. VINIFRUCT S.A. Sare, amelioratori 20
S.C. AGROMEC S.A. făină 60
S.C. ROMPAN S.A. Iaşi drojdie 40
S.C. DISCRET S.A. Iaşi amelioratori 40
S.C. UNIREA S.A. Iaşi ulei, margarină 10
S.C. ZEELANDIA S.A. Iaşi ingredienţi pentru patiserie 5
S.C. COCA COLA S.A. Iaşi băuturi răcoritoare 25
S.C. LACTIS S.A. Iaşi brânzeturi 1
S.C. KOSAROM S.A. Paşcani preparate carne 25
S.C. BUCOVINA S.A. Suceava sortimente lapte 20
S.C. CONEL S.A. Iaşi energie electrică 70
S.C. TERMOFICARE S.A. Iaşi energie termică 20
S.C. ROMGAZ S.A. Iaşi gaz metan 28
S.C. ROMTELECOM S.A. Iaşi convorbiri telefonice 7
2.3 Principalii concurenti
1.VEL PITAR
Grupul Vel Pitar este un jucator important in domeniul productiei si distributiei de
biscuiti, napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie.
Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments
Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează
douămari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti.
Îndecembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria
demorărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi
Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.Anul 2007 a reprezentat
trecerea la un nou tip de organizare.
Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate
panificaţia- S.C. Vel Pitar S.A.,morăritul-S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul-S.C. VP Magassin
S.A..
Aceste activităţi s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de
condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii
fructifică mai bine oportunităţileoferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele
şi utilizează în mod direct veniturile obţinute.
În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe
din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa),
unităţide morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.
2. ZEELANDIA
In Romania, Zeelandia a luat fiinta in 1998. In anul 2000 a produs primele ingrediente de
tip pulberi in fabrica sa din Bucuresti. In anul 2002 productia s-a mutat la Iasi pentru a fi alaturi
de centrul de coordonare si decizie. In 2004 si-a extins gama de produse fabricate in Romania cu
produse de tip pasta: jeleuri, glazuri si umpluturi de fructe. Pe 30 Septembrie 2010 deschide un
nou punct de lucru in Cluj. Pe 7 Octombrie 2010, Zeelandia Romania inaugureaza noua fabrica
situata in comuna Miroslava, la intrarea in orasul Iasi, cu acces de pe DN 583. In 2010, 72% din
produsele comercializate de Zeelandia Romania sunt fabricate local si sunt apreciate de clientii
din toata tara si cateva tari vecine precum, Republica Moldova, Ungaria si Slovacia.
Pe 23 August 2011, Zeelandia deschide un nou punct de lucru in Timisoara. In Mai 2012
obtine certificarea ISO 22000:2005 din partea TUV Rheinland Cert GmbH, Germania, iar in
Iulie 2012 Certificarea ECO, de catre firma Ecoinspect SRL.
3.COMPAN
Compan SA este o societate cu capital integral privat romanesc infiintata in anul 1992 in
Iasi, care se remarca princontinuitate si calitate in domeniul morarit si panificatie.
In cei 20 de ani de activitate, Compan SA s-a dezvoltat continuu si acum detine
echipamente moderne care asigura un circuit de productie integrat: o moara de grau, doua
ateliere de panificatie-patiserie si o retea complexa de magazine proprii care acopera principalele
cartiere ale municipiului Iasi.
Atelierul de morarit, cunoscut sub denumirea de „Moara 1 Mai”, produce faina de diferite
tipuri (alba, integrala, neagra si tarate) pentru o gama diversificata de produse. Atelierele de
panificatie moderne, dotate cu utilaje tehnologice performante, produc paine, specialitati de
patiserie si produse traditionale (cozonac, pasca etc.).
2.4 Analiza mediului concurential
Întreprinderea, ca subsistem particular inclus în sistemul global al societăţii, funcţionează
în cadrul acestuia şi datorită lui întreţine raporturi constante cu diferiţi parteneri: cumpără
echipamente, materiale şi mărfuri de la furnizori; vinde produsele realizate sau mărfurile
clienţilor săi; împrumută sau plasează fonduri în alte întreprinderi sau bănci; plăteşte impozite
sau beneficiază de ajutor de stat.
Toţi aceşti agenţi economici, ca elemente ale sistemului global, se află în relaţii de
intercondiţionare. Activitatea tutror poartă amprenta contextului economic, social, politic
specific societăţii la un moment dat. Astfel, rezultatele întreprinderii sunt influenţate de
activitatea partenerilor direcţi (salariaţi, acţionari, furnizori, cumpărători, stat). Comportamentul
acestora este, la rândul său, influenţat de mediul imediat, specific, în care acţionează: cel al
salariaţilor – de sindicate, cel al administraţiei fiscale – de politica de stat etc. Mediul global,
definit ca ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii, în măsură să-i afecteze maniera
de dezvoltare poate fi structurat astfel3:
Analiza mediului presupune un studiu al principalelor tendinţe ale acestuia în scopul
stabilirii oportunităţilor şi a pericolelor externe, al identificării şi dimensionării factorilor-cheie ai
succesului. Abordarea mediului ambiant într-o logică economică presupune cunoaşterea nevoilor
consumatorilor şi a tendinţelor cererii, a sectorului de activitate în care este implicată
întreprinderea, a concurenţei prezente şi viitoare.
În practica economică se calculează 3 cote de piaţă şi 2 indici aferenţi cotei de piaţă :
a) Cota de piaţă absolută ;
b) Cota de piaţă relativă ;
c) Cota de piaţă specifică ;
d) Indicele de fidelitate al consumatorilor ;
e) Indicele de atracţie al firmei.
a. Cota de piaţă absolută (Pi)
Exprimă partea din piaţă a sectorului economic deţinută de S. C. Panifcom S. A.Iasi.
Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului
economic din ţară.Indicatorul se calculează după relaţia :
Pi = , în care :
CAi -cifra de afaceri a întreprinderii ;
CAr - cifra de afaceri a ramurii.
Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului
economic din ţară.
Pi2010 = = x 100 = 2.57%
Pi2011 = = x 100 = 2.81 %
Pi2012 = = x 100 = 1.63%
b. Cota de piaţă relativă (Pir)
Se calculează în raport cu principalul concurent de pe piaţa. Exprimă ponderea în piaţa totală a întreprinderii analizate raportat la principalul concurent.
Pi(r) = , în care :
CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;
CAm - cifra de afaceri a concurentului principal.
Acest indicator poziţionează direct firma în raport cu principalul concurent.
Pi(r)2010 = = x 100 = 6.18 %
Pi(r)2011 = = x 100 = 6.66 %
Pi(r)2012 = = x 100 = 4.01 %
c. Cota de piaţă specifică (Pis)
Reprezintă poziţia firmei pe piaţa deservită direct de către aceasta. Se calculează cu
ajutorul formulei :
Pi(s) = , în care :
CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;
CAs - cifra de afaceri a segmentului.
Acest indicator are valoarea mai mare de cota absolută şi exprimă în general realitatea
economică a firmei raportată la piaţa servită (locală).
Pi(s)2010 = = x 100 = 5.21 %
Pi(s)2011 = = x 100 = 5.63 %
Pi(s)2012 = = x 100 = 3.25 %
d. Indicele de fidelitate al consumatorilor : reprezintă procentul de cumpărători care
cumpără produsele firmei în perioadele trecute şi continuă să le cumpere în perioadele prezente.
rf = x 100, în care :
Cit0 - consumatorii întreprinderii din perioada trecută ;
Cit1 - consumatorii întreprinderii din perioada prezentă.
rf 2010 = x 100 = x 100 = 94.6 %
rf2011 = x 100 = x 100 = 85.48 %
rf2012 = x 100 = x 100 = 98.25 %
e. Indicele de atracţie a firmei : reprezintă procentul de cumpărători care în perioadele
trecute cumpărau produsele de la firmele concurente, iar în prezent le cumpără de la firma
analizată.
ra = x 100, în care :
Cxt0 - consumatorii întreprinderii concurente din perioada precedentă ;
Cxt1 - consumatorii întreprinderii care cumpără în prezent produse de la firma
analizată.
ra2009 = x 100 = x 100 = 38.77 %
ra2010 = x 100 = x 100 = 19.48 %
ra2011 = x 100 = x 100 = 27.67 %
Nr.
crt.
Indicator Anii Indici dinamici ID
(evoluţie)
2010 2011 2012 2011/2010 x
100
2012/2010 x
100
1. Cifra de afaceri a
SC. Panifcom S.A.
16.969.301 19.475.287 11.778.123 114.76 69.40
2. Cifra de afaceri a
ramurei sau a
sectorului (lei) CAr
658.950.000 691.546.812 721.374.552 104,94 109,47
3.
Cifra de afaceri a
concurentului
principal (lei) CAm
274.526.306292.290.286 293.373.918 106.47 106.86
4. Cifra de afaceri a
segmentului (lei)
CAs
325.656.000 345.869.431 361.957.142 106,20 111,14
Consumatorii
5. întreprinderii din
perioada trecută
(persoane) Ci to
15.000 15.550 14.300 103.66 95.33
6.
Consumatorii
întreprinderii din
perioada prezentă
(persoane) Ci t1
14.200 13.250 14.050 93.30 98.94
7.
Consumatorii
întreprinderii
concurente din
perioada
precedentă
(persoane) Cxto
22.00019.500 35.590 88.63 161.72
8.
Consumatorii
întreprinderii care
cumpără în
prezent produse de
la S. C. Panifcom
S.A. (persoane)
Cxt1
8530 3800 9850 44.54 115.47
9. Cota de piaţă
absolută Pi (%)
2.57 2.81 1.63 109.33 63.42
10. Cota de piaţă
relativă Pir (%)
6.18 6.66 4.01 107.76 64.88
11. Cota de piaţă
specifică Pis (%)
5.21 5.63 3.25 108.06 62.38
12. Rata de fidelitate 94.6 85.48 98.25 90.35 103.85
rf (%)
13. Rata de atracţie 38.77 19.48 27.67 50.24 71.36
Tabel nr.6
2.52.52.5 Analiza structurii concurenţiale
Forţa competiţiei şi implicaţiile ei în mecanismul pieţii depind de numărul şi poziţiile
celor care se confruntă. Concurenţa lipseşte total în situaţia de monopol, respectiv când producţia
(distribuţia) unui produs se concentrează într-o singură firmă.
Concurenţa specifică se consideră a exista doar în teorie şi presupune existenţa urmă-
toarelor 3 condiţii :
- automicitatea pieţei (existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători,
intervenţiile indi-vidulae ale acestora neputând determina o schimbare a cererii
sau a ofertei globale);
- fluiditatea (adaptarea uşoară a ofertei la cerere şi invers);
- transparenţa perfectă a pieţei (cunoaşterea precisă de către cumpărător şi
vânzător a tuturor el-ementelor pieţei).
În realitate, aceste condiţii sunt îndeplinite numai parţial, ceea ce înseamnă că piaţa cuno-
aşte, de fapt, o concurenţă imperfectă.
Formele pe care le poate lua piaţa sunt:
a) Monopol – un produs este distribuit (oferit) de către o singură firmă;
b) Oligopol - este caracteristic situaţiilor de piaţă cu puţini ofertanţi (vânzători). Schimbarea ati-
tudinii unuia dintre concurenţi atrage rapid o reacţie de răspuns din partea celorlalţi. Pe acest
fundal pot apărea cartelurile – concurenţii principali sau chiar toţi concurenţii fixează împreună
preţul şi alte condiţii de vânzare;
c) Monopson – situatia în care ofertanţii – în număr mai mare sau mai mic – se confruntă cu un
singur cumpărător;
d) Oligopson – identic cu oligopol (cerere a este constituită dintr-un grup restrâns);
e) Monopol bilateral – situaţia în care atât ofertantul (vânzătorul), cât şi beneficiarul
(cumpărătorul) deţin fiecare o situaţie de monopol, respectiv nu au concurenţi.
Competiţia desfăşurată în cadrul legal, având la bază perfecţionarea propriei activităţi, es-
te cunoscută sub denumirea de concurenţă loială.
În practică sunt numeroase situaţiile în care, din dorinţa de a câştiga piaţa, unele firme
apelează la mijloace necinstite, prejudiciind în mod direct şi cu ştiină activitatea concurenţilor. O
astfel de competiţie este cunoscută sun denumirea de concurenţă neloială.
Structura concurenţială este dată de gradul de concentrare a pieţei, respectiv de
numărul întreprinderilor existente pe o anumită piaţă pentru un anumit produs.
Practic, structura concurenţială indică gradul de dispersie a pieţei (piaţa concentrată
înseamnă un număr mic de întreprinderi ce deţin peste 90 % din piaţă ; piaţa dispersată înseamnă
o infinitate de întreprinderi care au cote mici de piaţă).
Gradul de concentrare al pieţei se apreciază prin următorii indicatori :
Indicele de concentrare parţială a pieţei ;
Indicele HH;
Indicele HT.
Indicele de concentrare parţială a pieţei (ICP) răspunde la întrebarea "cât % din piaţă
este deţinută de primele 4, 8 sau 12 întreprinderi?"
ICP = , în care :
Pi : cota de piaţă absolută ;
n : numărul de firme analizate.
Indicele HH răspunde la aceeaşi întrebare ca şi indicele de concentrare parţial, dar ia în
considerare toate firmele de pe piaţă.
IHH = , în care :
n : totalitatea firmelor ;
i : rangul firmei ;
Pi : cota de piaţă absolută.
Indicele HT se calculează luând în considerare toate firmele de pe piaţă, numai că în
calcul se dau grade de importanţă firmelor pe piaţă.
IHT = , în care :
n : totalitatea firmelor de pe piaţă ;
i : rangul firmei ;
Pi : cota de piaţă a firmei de rang "i".
Nr.
crt
Cota de piaţă absolută
A – paine alba B – paine secara C – dulciuri
1. 20 35 30
2. 20 15 30
3. 20 15 10
4. 20 10 8
5. 30 10 8
6. - 10 8
7. - 5 7
8. - 5 4
9. - - 2
10. - - 1
Tabelul numarul 2.2.
Indicele de concentare parţial :
A – paine alba
ICP = = 0,2+ 0,2 + 0,2+ 0.2 = 0.8
IHH = = 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,32 = 0,13
IHT = = 3.5
CONCLUZII
Indicele ICP are valoarea 1.1, ceea ce indică faptul că piaţa vinului dulce este o piaţă
concentrată.
Valorile indicilor IHH (0,13) şi IHT (3.5) exprimă o repartiţie inegală a pieţei A între
firmele concurente.
B – paine secara
ICP = = 0,35 + 0,15 + 0,15 + 0,1= 0,75
IHH = = 0,352 + 0,152 + 0,152 + 0,102 + 0,102 + 0,102 + 0,052 + 0,52 = 0,60
IHT = =
=
0,21
CONCLUZII
Valoarea ICP apropiată de 1 semnifică un grad concentrat de ridicare a pieţei, fapt că
aceasta este dominată de câteva firme.
Valoarea indicilor IHH şi IHT mai mare ca exprimă o repartiţie inegală a pieţei între firmele
concurente.
C – dulciuri
ICP = = 0,30 + 0,30 + 0,10 + 0,08 = 0,78
IHH = = 0,302 + 0,302 + 0,102 + 0,082 + 0,082 + 0,082 + 0,072 + 0,042 + 0,022 +
+ 0,012 = 0,21
IHT = =
=
0,35
CONCLUZII
Indicele ICP având valoarea de 0,78 arată faptul că gradul de concentrare pe piaţa C este
mai scăzut.
Valoarea indicilor IHH şi IHT apropiată de exprimă o repartiţie aproximativ egală a pieţei
între firmele concurente.
2.6 Analiza poziției concurențiale
Poziţia concurenţială a firmei se bazează pe evidenţierea factorilor de succes ai firmei, care au un caracter relativ şi dinamic, fiind în continuă schimbare şi adaptare la mediu.
Aceşti factori pot fi evidenţiaţă pe baza a cinci criterii:
- Poziţia pe piaţă: cota de piaţă şi dinamica;
- Poziţia firmei faţă de costuri: de aprovizionare, de stocare, de vânzare etc.;
- Imaginea firmei şi factorul comercial: poziţie geografică;
- Competenţele tehnice şi tehnologice;
- Rentabilitatea şi forţa financiară.
Poziţia concurenţială se determină prin metode calitative, de regulă prin metoda scorurilor sau a notelor, prin care fiecărui factor de succes i se atribuie un scor sau o notă şi o pondere privind importanţa factorului în total factori. Rezultatul obţinut se compară cu a celorlalte firme concurente.
Nr.
crt.
Factori cheie
Coef de
pondere (gi)
Întreprinderea (ni) Nota
PANIFCOMVEL
PITARPANIFCOM
VEL PITAR
1.Cota de
piaţă relativă %
0,350,35 22 11 0.70.7 0.350.35
2.Costul de producţie 0.150.15 22 44 0.30.3 0.60.6
3.Calitatea
distribuţiei 0.250.25 11 44 0.250.25 11
4.
Potenţialul de
cercetare0.100.10 22 33 0.20.2 0.30.3
Activitatea de
0.100.10 22 44 0.20.2 0.20.2
5. marketing
6.Aria
geografică 0.50.5 22 44 11 22
7. Imaginea 0.200.20 11 33 0.200.20 0.60.6
8.
Nota medie
ponderata-- -- -- 2.852.85 5.055.05
Coeficientul de pondere reprezintă gradul de importanţă al factorului cheie.
, în care :
gi : coeficientul de pondere ;
ni : nota aferentă fiecărui factor.
A = (0,35 * 2) + (0,15 * 2) + (0,25 * 1) + (0,10 * 2) + (0,10 * 2) + (0,50 * 2) + (0,2 * 1)
= 2,85
B = (0,35 * 1) + (0,15 * 4) + (0,25 * 4) + (0,1 * 3) + (0,10 * 4) + (0,50 * 4) + (0,2 * 3) =
4,85
INTERPRETARE
S.C. VEL PITAR S.A. este principalul concurent al S.C. PANIFCOM S.R.L.
Din tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei S.C. VEL PITAR S.A. care e mai bine
plasată decât S.C.PANICOM S.R.L., având un avantaj concurenţial reprezentat de abatere notei medii de
la 5.05 la 2,85.
2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare
Modelul Boston Consulting Group, cunoscut şi sub numele de matricea B.C.G. sau matri-cea creştere-cotă de piaţă, a fost elaborat de o firmă americană de consultanţă managerială, având acelaşi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupează activităţile (produsele) existente în porto-foliul unei întreprinderi în patru categorii, în funcţie de două criterii:
- rata de creştere a pieţei, activităţii (produsului). Ca prag de diferenţiere s-a considerat valoarea de 10%, care distinge o piaţă aflată în creştere rapidă şi una aflată în creştere lentă, în stagnare sau în scădere.
- cota relativă de piaţă deţinută de o întreprindere în cadrul pieţei respective. Ca prag de diferenţere s-a considerat valoarea 1,00, care diferenţiază pro-dusele lider de cele non-lider ale întreprinderii.
Astfel, în funcţie de cadranul în care sunt plasate activităţile (produsele) întreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permiţând o analiză a lor.
Domenii de activitate stratetiga
DAS1 – paine alba
DAS2 – paine neagra
DAS3 – paine ambalata
DAS4 – paine impletita
DAS5 – dulciuri
Tabelul 2.4
NrNr crtcrt
ProdusProdus
IndicatorIndicatorDAS 1DAS 1 DAS 2DAS 2 DAS 3DAS 3 DAS 4DAS 4 DAS 5DAS 5
11 Rata de crestereRata de crestere 1515 1818 88 66 1515
22 Cifra de afaceriCifra de afaceri 935 652935 652 982 155982 155 3 891 6483 891 648 5 986 5235 986 523 1 183 3231 183 323
PANIFCOMPANIFCOM
33Cifra de afaceriCifra de afaceri
COTNARICOTNARI6 387 3156 387 315 5 408 4025 408 402 23 384 72823 384 728 26 881 96126 881 961 5 478 4805 478 480
44Cota de piataCota de piata
relativarelativa PANIFCOMPANIFCOM
14,64 18.15 16.64 22.26 21.59
Pi(r)1 = = x 100 = 14,64 %
Pi(r)2 = = x 100 = 18.15 %
Pi(r)3 = = x 100 = 16.64 %
Pi(r)4 = = x 100 = 22.26 %
Pi(r)5 = = x 100 = 21.59 %
CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL SOCIETĂȚIICAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL SOCIETĂȚII
3.1 Analiza resurselor umane3.1 Analiza resurselor umane
Nr.
crt.
Denumire / Simbol 2010 2011 2012
1. Număr total salariați (Ns) 65 46 97
2. Numărul intrărilor personsal (I) 0 61 1
3. Numărul ieșirilor personal (E) 19 0 2
4. Coeficientul intărilor (Ci) 0 1.32 0.01
5. Coeficientul ieșirilor (Ce) 0.29 1.32 0.02
6. Coeficient mediu de mișcare (Cm)
0.29 1.320.03
7. Număr salariați în grevă (Nsg) 6 8 1
8. Numărul grevelor (Ng) 1 1 1
9. Gradul de importanță al grevelor (Gi)
0.09 0.170.01
10. Coeficientul de stabilitate (S)
11. Număr de zile calendaristice legale pentru muncă (Nzc)
257 254256
12. Timpul de muncă nelucrat (Tmn)
1950 13802910
13. Timpul de muncă total (Tmt) 123 240 93 472 198 656
14. Timpul lucrat (Tl) 121 290 92 092 195 746
15. Cifra de afaceri (CA) 11 778 123 19 475 287 16.969.301
16. Venituri totale (Vt) 894 484 1 469 541 803 395
17. Producția totală (Q) 485258 500498 985352
18. Productivitatea muncii anuale fizică (Waf)
7465.5 10880.310 158.2
19. Productivitatea muncii anuale valorice (Wav)
13 761 31944.58282.42
20. Productivitatea muncii anuale comerciale (Wac)
261.066.1 423 375.8121 423.9
21. Număr zile om lucrate/an (z) 16.705 11684 24832
22. Productivitatea muncii zilnică fizică (Wzf)
29.04 48.8439.68
23. Productivitatea muncii zilnică valorică (Wzv)
463.46 1064.88276.08
24. Productivitatea muncii zilnică comercială (Wzc)
8794.3 141126166.5
25. Numar ore om lucrate/an (o) 51 400 10 160 8 192
26. Productivitatea muncii orară fizică (Wof)
4 5.435.03
27. Productivitatea muncii orară valorică (Wov)
7.37 15.954.61
28. Productivitatea muncii orară comercială (Woc)
139.9 211.4760.17
29. Productivitatea marginală (Wmg)
37.03
30. Elasticitatea productivității (Ew)
0.027
Analiza resurselor umane se realizează din trei puncte de vedere :
al gradului de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă ;
al utilizării timpului de muncă / a forţei de muncă ;
al eficienţei utilizării muncii în procesul de producţie.
Gradul de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă se apreciază atât din
punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.
a. Dimensiunea forţei de muncă se determină astfel :
Ns = 327 + I – E, în care :
60 = numărul de angajaţi la sfârşitul anului 2009 ;
I = intrările de personal din anul în curs ;
E = ieşirile de personal din anul curent.
NS 2010 = 60 + I – E = 60 + 9 – 4 = 65 persoane
NS 2011 =65+ I – E = 65 + 0 – 19 = 46 persoane
NS 2012 = 46 + I – E = 46+61 – 0 = 97 persoane
Se observă că numărul de persoane a crescut în anul 2010 fată de anul 2009 cu 15
persoane, in anul 2011 numarul de persoane a scazut cu 19 fata de anul 2010, iar in anul 2012
numarul de persoane a crescut cu 61 fata de anul 2011.
b. Mobilitatea forţei de muncă : exprimă circulaţia şi fluctuaţia forţei de muncă
într-un an calendaristic.
În cadrul circulaţiei intră coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează astfel :
, în care :
I = intrările de personal din anul în curs ;
NS = dimensiunea forţei de muncă.
Coeficientul ieşirilor (Ce) se calcueză astfel :
, în care :
E = ieşirile de personal din anul în curs ;
NS = dimensiunea forţei de muncă.
Se observă că ieşirile de personal sunt mai mari în anul 2011 cu 3,40 faţă de anul 2010 si
cu 3,70 mai mare fata de anul 2012.
În cadrul fluctuaţiei intră coeficientul mediu de mişcare (Cm) care se calculează astfel
:
, în care :
I = intrările de personal din anul în curs ;
E = ieşirile de personal din anul curent ;
NS = dimensiunea forţei de muncă.
Se observă că în anul 2011, Cm a fost mai mare cu 3,52 faţă de 2010 si cu 3,65 mai mare
fata de anul 2012.
c. Stabilitatea forţei de muncă (S) : exprimă raportul existent între timpul de muncă
mediu lucrat de o persoană în aceeaşi întreprindere.
Conflictualitatea se apreciază prin numărul total de greve, precum şi prin gradul de
importanţă a grevei (Gi).
Nsg = numărul de salariaţi aflaţi în grevă ;
Ns = numărul total de salariaţi.
Modul de utilizare al forţei de muncă se referă la modul de utilizare a timpului de
muncă. Timpul de muncă se exprimă în mod direct în ore am lucrate sau zile om lucrate într-un
an calendaristic.
Pentru aprecierea gradului de utilizare a forţei de muncă se utilizează următorii
termeni :
timp de muncă nelucrat (Tmn) ;
timp de muncă total (Tmt) ;
timp de muncă lucrat (Tl).
Tmn = totalul de zile libere legale, concedii legale, absenţe motivate şi absenţe nelegale.
Tmn = 30 zile/an x Ns
Tmn2010 = 30 x 65 = 1950 zile/ an
Tmn2011 = 30 x 46 = 1380 zile/ an
Tmn2012 = 30 x 97= 2910 zile/ an
Se observă o diferenţă de 600 zile între anul 2010 şi anul 2011 si o diferenta de 630 zile
intre anul 2011 si 2012.
Tmt = 8 h x Nzl x Ns, în care :
8 h = numărul de ore lucrate într-o zi ;
Nzl = numărul de zile calendaristice legale de muncă ;
Ns = numărul de salariaţi.
Tmt2010 = 8 x 257 x 65 = 123 240 ore /an/intreprindere
Tmt2011 = 8 x 254 x 46 = 93 472 ore/an/întreprindere
Tmt2011 = 8 x 256 x 97 = 198 656 ore/an/întreprindere
Tl = Tmt - Tmn
Tl2010 = Tmt2010 – Tmn2010 123 240 – 1950 = 121 290 ore/an/înteprindere
Tl2011 = Tmt2011 – Tmn2011 =93 472 – 1380= 92 092 ore/an/înteprindere.
Tl2012 = Tmt2012 – Tmn2012 =195 746 – 2910 = 195 746 ore/an/înteprindere.
Eficienţa economică a utilizării forţei de muncă, se apreciază cu ajutorul
productivităţii muncii WL şi cu ajutorul unor indicatori care măsoară bogăţia produsă la nivel
de întreprindere.
WL = în care :
Q = producţia ;
T = timpul total de muncă.
Producţia fizică se poate exprima prin :
Q fizică (kg),
Q valorică (Vt – lei) ;
Q comercială (cifra de afaceri – lei).
Se calculează următorii indicatori :
W anuală fizică ;
W anuală valorică ;
W anuală comercială.
WAf =
Q = producţia totală ;
Ns = numărul de salariaţi.
WAf2010 =
WAf2011 =
WAf2012 =
WAv =
Vt = venit total ;
Ns = numărul de salariaţi.
WAv2010 =
WAv2011 =
WAv2012 =
WAc =
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
Ns = numărul de salariaţi.
WAc2010 = lei/muncitor
WAc2011 = lei/muncitor
WAc2012 = lei/muncitor
Waf este mai mica decât Wav, respectiv Wac. Waf in anul 2010 este mai mica decat Waf in
anul 2011 cu 308239,20 l vin / muncitor si cu 377389,20 l vin / muncitor decat Waf in anul 2012.
Wav este mai mare în 2010 cu 318515,96 lei / muncitor faţă de anul 2011 si cu 307875,66 fata de
anul 2012. Wac este cu 220007,80 mai mare în 2010 decât în anul 2011 si cu 240390,05 decat in
anul 2012.
Pe lângă productivitatea anuală se mai poate şi productivitate zilnică fizică (WZf),
productivitatea zilnică valorică (WZv), productivitatea zilnică comercială (WZc).
Pentru a calcula aceste tipuri de productivităţi trebuie să cunoaştem numărul de
zile/om/an/întreprindere (Z) :
Z = Nzl x Ns, în care :
Nzl : număr zile lucrate/an ;
Ns : numărul de salariaţi.
Z2010 = 257 x 65 = 16,705
Z2011 = 254 x 46 = 11,684
Z2012 = 256 x 97 = 24,832
Q = producţia totală ;
Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
Vt = venit total ;
Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.
Pe lângă cele două tipuri de productivităţi (anuală şi cea zilnică) se mai determină şi
productivitatea orară fizică (Waf), productivitatea orară valorică (Wav), productivitarea
orară comercială (Wac).
Pentru a calcula productivitatea orară trebuie să cunoaştem numărul de
ore/om/an/întreprindere (O).
O2010 = 121290
O2011 = 92092
O2012 = 195746
Q = producţia întreprinderii ;
O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
Vt = venit total ;
O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
O = numărul de ore/om/an/întreprindere.
Pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă la nivel de
întreprindere, se utilizează indicatorul de productivitate marginală (Wmg), precum şi
elesticitatea productivităţii (Ew).
Elasticitatea productivităţii (Ew) reprezintă cu cât creste CA sau Q la o creştere cu o
unitate a timpului de muncă.
3.2.3.2. Analiza mijloacelor fixeAnaliza mijloacelor fixe
Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprii care au folosință îndelungată și se amortizează ( termenul de mijloace se utilizează când exprimăm bunurile întreprinderii în unități fizice: buc, kg.).
Când exprimarea este valorică se folosește termenul de fonduri, iar dacă exprimarea este neutră, se utilizează termenul de activ.
Analiza mijloacelor fixe are ca scop identificarea tuturor elementelor care în final determină un cost de producție și un rezultat exprimat în bogăție non-creată. Practic, analiza mijloacelor-fixe înseamnă o analiză pe termen lung care răspunde la întrebarea: ce cost din mulțimea costurilor posibile este optim pentru întreprindere (termenul de optim nu înseamnă cost minim, poate fi și costul maxim).
Analiza mijloacelor fixe are ca obiect, fundamentarea deciziilor de a investi ( a achiziționa mașini, utilaje, etc.) sau a dezinvesti (renunțarea la anumite mașini, echipamente care
produc dezeconomie pentru întreprindere). Din acest punct de vedere, la nivel de întreprindere există mijloace fixe active (care participă direct la procesul de producție) și mijloace fixe pasive (care sunt în stare de conservare și uzură la nivel de întreprindere).
Raportul dintre mijloacele fixe active și cele pasive determină compoziția tehnologică a întreprinderii și influențează performanța.
Mijloacele fixe determină capacitatea tehnologică a unei întreprinderi, respectiv flexibilitatea acesteia de a ține pasul cu inovația și cu cerințele pieței.
Mijloacele fixe se analizează din următoarele puncte de vedere:
1. Din punct de vedere a valorii
2. Din punct de vedere a mobilității
3. Din punct de vedere a structurii
4. Din punct de vedere a efectului în producție
1. Din punct de vedere a valorii se analizează valoarea totală în sens de stoc final (spre exemplu: valoarea mijloacelor fixe la sfârșitul anului 2010 a fost de x lei) și în sens de stoc mediu (se calculează media anuală a mijloacelor fixe ca rezultat al mișcărilor intrări-ieșiri).
Valoarea mijloacelor fixe cuprinde informații despre cantitatea de monedă blocată într-un potențial productiv. Potențialul productiv exprimă capacitatea de producție a unei întreprinderi cu sens fizic (spre exemplu: capacitatea de producție a întreprinderii X este de 1.000.000 buc/an).
2. Mobilitatea mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:1) Coeficientul intrărilor (raport între intrări de mijloace fixe și mijloace fixe totale).2) Coeficientul ieșirilor (raport între ieșiri de mijloace fixe și mijloace fixe totale).3) Mobilitatea totală a mijloacelor fixe (raport între intrări + ieșiri și mijloace fixe totale).4) Gradul de uzură a mijloacelor fixe (raport între suma amortizărilor și mijloacelor fixe totale).5) Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe (raport între achiziții noi și mijloace fixe totale).6) Gradul de modernizare a mijloacelor fixe (raport între modernizări si mijloacele fixe totale).
Indicatorii care exprimă mobilitatea mijloacelor fixe dau informații despre capacitatea întreprinderii de a ține pasul cu inovația tehnologică (dacă indicatorii enunțați mai sus, au valoari apropiate de 1, înseamnă că întreprinderea ocupă o poziție concurențială foarte bună).
3. Structura mijloacelor fixe se apreciază calculând coeficientul de structură pe grupe de bunuri în funcție de efectele în producție.
În acest sens se face raport între mijloacele fixe active și mijloacele fixe pasive, și între imobilizările totale și cele necorporale.
În general cu cât mijloacele fixe pasive ocupă o pondere mai mare în mijloace fixe, cu atât firma va avea costuri fixe mai mari și randamente economice mai scăzute.
În procesul de producție, mijloacele fixe determină costuri fixe, iar costul fix este singura sursă de reducere a costului mediu total (când firma este în economie de scară înseamnă că pe măsură ce producția crește, costul fix mediu crește), iar în punctul în care toate economiile s-au realizat, costul mediu total este minim.
4. Efectul utilizării mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:1) Gradul de utilizare a capacității de producție (raport între producția efectiv obținută și producția potențială ce poate fi obținută de întreprindere).
Cu cât indicatorul se apropie de 1, cu atât costul fix total este mai aproape de 0.
Dacă valoarea indicatorului este 1, înseamnă că costul fix mediu, a atins valoarea minimă, caz în care se numește incompresibil, și în acest punct întreprinderea a realizat toată economia, respectiv este în economie de scară.
2) Gradul de utilizare a timpului de lucru pe fiecare grupă de mijloace fixe (raport între timpul efectiv lucrat și timpul maxim ce poate fi lucrat cu un mijloc fix).3) Nivelul de productivitate al mijlocului fix se numește și randamentul mijloacelor fixe – exprimă cantitatea de producție obținută în unitatea de timp lucrată cu mijloc fix.4) Economicitatea mijloacelor fixe exprimă consumul de energie, de muncă și de piese de schimb pe unitatea de timp lucrată cu mijlocul fix.
În general indicatorii care exprimă eficiența mijloacelor fixe se alcătuiește în funcție de interese ca raport între un rezultat economic și mijlocul fix care a participat la acel rezultat. Rezultatul economic este tot timpul la numărător: cifra de afaceri, producția totală, venitul total, marja comercială, profit).
Nr.
crt.
Denumire / Simbol 2011 2012
1. Coeficient de structură / Cs 2.72 0.82
2. Mijloace fixe active / MFA (lei) 14246632 5336072
3. Mijloace fixe pasive / MFP (lei) 5228652 6442051
4. Mijloace fixe totale / MFT (lei) 19475287 11778123
5. Intrări de mijloace fixe / I (le) 6 540 864 9 638 752
6. Ieșiri de mijloace fixe /E (le) 0 0
7. Amortizarea /A (lei) 278 376 430 327
8. Coeficientul intrărilor /Ci 0.33 0,81
9. Coeficientul ieșirilor /Ce 0 0
10. Mobilitatea totală /Mt 0,33 0,81
11. Grad de uzură /Gu 0,014 0,036
12. Grad de reînnoire /Gî 0,33 0,81
13.Producția efectiv obținută /Qf (kg)
500498985352
14.Gradul de utilizare a capacității de producție / GuC
0,62 0,72
15.Producția maximă care se poate obține /Qp
800 554 1 120 000
16. Timpul efectiv lucrat /Tl 10 010 8 072
17. Timpul de munca lucrat/ Tmt 10 160 8 192
18.Gradul de utilizare a timpului de mijloace fixe / GuT
0,98 0,87
19.Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe /Wmf
0,02 0,08
20. Cifra de afaceri (lei) 1469541 894484
21.Economicitatea mijloacelor fixe /Emf
0,075 0,075
a) Coeficientul de structură (CS), se apreciază pe grupe de bunuri în funcţie de efectele în
producţie.
CS = , în care :
MFA = mijloace fixe active ;
MFP = mijloace fixe pasive.
CS 2011 = =
CS 2012 = =
Coeficientul de structură este mai mare cu 0,17 în anul 2011, faţă de anul 2012, adică,
mijloacele fixe active şi cele pasive au scazut în anul 2012.
b) Coeficientul intrărilor (Ci) reprezintă totalitatea intrărilor de mijloace fixe.
I = intrările de mijloace fixe ;
MFT = mijloace fixe totale.
Observăm că coeficientul intrărilor este mai mare în anul 2012 cu 0,03 decât în anul
2012.
c) Coeficientul ieşirilor (Ce) reprezintă renunţarea la anumite mijloace fixe.
E = ieşiri de mijloace fixe ;
MFT = mijloace fixe totale.
Coeficientul de ieşire este zero deoarece nu avem iesiri de mijloae fixe.
d) Mobilitatea totală (Mt)
I = intrările de mijloace fixe ;
E = ieşiri de mijloace fixe ;
MFT = mijloace fixe totale.
Mobilitatea totală este mai mare în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 0,04.
e) Gradul de uzură (Gu) se calculează pentru a vedea cât de folosit a fost un mijloc fix
în decursul unui proces de producţie.
A = amortizarea ;
MFT = mijloacele fixe totale.
.
Gradul de uzură este mai ridicat în anul 2012 cu 0,01 faţă de anul 2011.
f) Gradul de reînoire (Gî) :
Gî=
I = intrările de mijloace fixe ;
MFT = mijloacele fixe totale.
Gî 2011=
Gî 2012=
Gradul de reînnoire este mai mare în anul 2012 cu 0,03, faţă de anul 2010.
Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât mijlocul fix va trebui reînoit mai
repede.
Din punctul de vedere al efortului de producţie, trebuie analizaţi următorii indicatori :
gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) ;
gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) ;
nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) ;
economicitatea mijloacelor fixe (Emf).
a) Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) : reprezintă producţia
obţinută şi producţia potenţială ce poate fi obţinută de întreprindere.
Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;
Qp = producţia maximă care se poate obţine (l).
Observăm că gradul de utilizare a capacităţii de producţie este mai mare în 2011 cu 0,07
decât în 2012. Aceste valori tind către 1, înseamnând că acest punct se numeşte incompresibil,
adică întreprinderea este în economie de scală.
b) Gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) :
Tl = timp de muncă lucrat ;
Tmt = timp de muncă total.
În acest caz valoarea indicatorilor este egală, adică în anul 2011, gradul de utilizare al
timpului de lucru este acelaşi şi în anul 2012.
c) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) exprimă cantitatea de producţie
obţinută în unitate de timp lucrată cu mijloc fix.
Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;
MFT = mijloacele fixe totale.
În anul 2011 nivelul de productivitate al mijloacelor fixe este acelasi cu cel din anul
2010.
d) Economicitatea mijloacelor fixe (Emf) exprimă consumul de energie de muncă şi
de piese de schimb pe unitatea de timp lucrată pe mijlicul fix.
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
MFT = mijloacele fixe totale.
3.3.3.3. Analiza mijloacelor circulanteAnaliza mijloacelor circulante
Mijloacele circulante reprezintă bunurile întreprinderii care se consumă la buna
utilizare.
Mijloacele circulante sunt materii prime care au sensul de stocuri.
Stocurile, determină rentabilitatea corectă a întreprinderii, respectiv o bună gestiune a
acestora determină o bună rotaţie a capitalurilor.
Analiza stocurilor determină decizii pe termen scurt respectiv influenţează decizia
întreprinderii da aşi influenţa producţia prin prisma următorilor termeni :
stoc mediu ;
stoc de risc ;
stoc conjunctural.
Stocul mediu reprezintă cantitatea medie de materii prime, care raportat la fluxul de
ieşiri produse nu determină ruptură de stoc.
Stocul de risc intervine în general la produsele care au consum şi producţie sezonieră.
Stocul conjunctural apare în momentul în care firma înregistrează scăderi sau creşteri
de stoc, în mod nejustificat.
Din punct de vedere economic, se analizează :
valoarea stocurilor (S),
viteza de rotaţie (Vr),
durata de rotaţie (Dr).
Tabelul 3.3 Analiza mijloacelor circulante (sursa: www.listafirme.ro)
Nr.
CrtDenumire/ Simbol 2011 2012
1. Cifra de afaceri/ CA 1 469 541 894 484
2. Valoarea stocurilor/ S 4 252 300 2 255 400
3. Viteza de rotație a stocurilor/ Vr 0,34 0,39
4. Durata de rotație a stocurilor/ Dr 1041.70 907.72
a) Viteza de rotaţie (Vr) : exprima viteza cu care întreprinderea îşi roteşte stocurile
necesare pentru a susţine o valoare dată a vânzãrilor.
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
S = valoarea stocurilor.
.
În anul 2011 stocurile se rotesc de 0,15 ori, iar în anul 2012 stocurile se rotesc de 0,20
ori, rezultă că în anul 2012 stocurile au fost bine gestionate.
b) Durata de rotaţie (Dr) : exprimă timpul în care stocurile se transformă în produse.
S = valoarea stocurilor ;
CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;
360 = numărul de zile ale unui an calendaristic.
CAPITOLUL 4. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Dorinta de dezvoltare pe plan local cat si national a unor producatori din domeniul
agroalimentar a necesitat atragerea fondurilor nerambursabile dar si asumarea riscului unor
imprumuturi pe termen lung (se poate vedea ca din 16 milioane cifra de afaceri in 2012,o mare
parte au constituit datorii catre furnizori,banci).
Faptul ca Romania este o tara in dezvoltare iar nivelul de trai nu este apropiat celui din
Occident,ne-a facut sa incercam pe cat posibil sa ne mentinem preturile cat si
calitatea .Veniturile scazute au facut ca oamenii sa caute intotdeauna ceea ce este mai
ieftin,dar dupa cum bine stim, calitatea vine la un pret ridicat.
Astfel am incercat sa scadem costurile ce vin odata cu furnizorii si ne-am implicat total in
ciclul de productie,cultivand 3.500 hectare de grau.Am deschis o ferma de vaci de lapte ce
adaposteste 750 de vaci rasa Holstein,ceea ce ne ajuta foarte mult in procesul fabricarii
dulciurilor in cofetariile noastre.