analiza performantelor organizationale ale institutelor...

115
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE Analiza performantelor organizationale ale institutelor nationale de cercetare – dezvoltare în anul 2003 BUCURESTI martie – iunie 2004

Upload: others

Post on 30-Aug-2019

26 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE

Analiza performantelor organizationale ale

institutelor nationale de cercetare – dezvoltare în anul

2003

BUCURESTI martie – iunie 2004

1

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE

Avizat,

SECRETAR DE STAT,

Gheorghe POPA

Analiza performantelor organizationale ale institutelor nationale de cercetare – dezvoltare în

anul 2003

Întocmit,

Consilier al Ministrului Panaite NICA

2

3

Cuprins

1. Consideratii generale

1.1. Principiile de efectuare si obiectivele analizei 5

1.2. Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei

6

1.3. Sfera de investigare 7

1.4. Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare -dezvoltare

9

1.5. Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

11

2. Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare – dezvoltare

2.1. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor 13

2.2. Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare 19

2.3. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare 29

2.4. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare-dezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor

32

2.5. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare

39

3. Personalul institutelor nationale de cercetare – dezvoltare

3.1. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare

45

3.2. Nivelul si structura personalului pe institute 52

4. Dotarea institutelor nationale de cercetare – dezvoltare si parteneriatul

4.1. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor

58

4.2. Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor

67

4.3. Parteneriatul în activitatea de cercetare 69

4

5. Managementul institutelor nationale de cercetare – dezvoltare

5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare

73

5.2. Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

77

5.3. Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin a creditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate

79

6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare – dezvoltare

6.1. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor 83

6.2. Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetare-dezvoltare

94

7. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare – dezvoltare

7.1. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performa nta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare

99

7.2. Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare

103

8. Concluzii 107

Anexe

1 Indicatori economico-financiari 115

2 Numarul personalului 121

3 Dotarile 129

4 Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare 137

5 Indicatori globali 155

6 Directii de cercetare 165

5

1. Consideratii generale

1.1. Principiile de efectuare si obiectivele analizei

Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie – iunie 2004, fiind parcurse urmatoarele faze:

a. Elaborarea metodologiei de analiza si întocmirea formularelor de autoevaluare (1.03. – 14.03.2004);

b. Transmiterea formularelor de autoevaluare la institutele nationale de cercetare-dezvoltare (15.03. – 16.03.2004);

c. Completarea formularelor de catre institutele nationale de cercetare-dezvoltare si transmiterea lor la Ministerul Educatiei si Cercetarii (16.03. – 10.04.2004, cu unele întârzieri pâna la 1.05.2004);

d. Compatibilizarea formatelor situatiilor primite de la INCD-uri si întocmirea bazelor de date (15.04. – 1.05.2004);

e. Prelucrarea informatiilor din situatiile de autoeva luare ale INCD-urilor si corelarea acestora cu alte informatii din analiza planului national de cercetare -dezvoltare si inovare, cu statistici ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, RENAR si cu alte date oficiale (1.05. – 25.05.2004);

f. Validarea informatiilor si solicitarea unor informatii suplimentare pentru sustinerea situatiilor furnizate de INCD-uri (20.05. –5.06.2004);

g. Formularea concluziilor si elaborarea materialului (26.05 – 15.06.2004).

Obiectivele analizei au constat în:

1. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume:

I. Situatia economico-financiara;

II. Structura personalului;

III. Competenta personalului de cercetare-dezvoltare;

IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor;

V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D;

VI. Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvo ltare;

6

VII. Performante manageriale;

VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare;

IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare.

2. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificarea criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare;

3. Formularea de propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare.

1.2. Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei

Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de:

- întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic;

- furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor;

- completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare;

- necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor aspecte si de subevaluarea altora;

- înregistrarea de catre unele institute de cercetare în anii 2002 si 2003 a „alocatiilor de la buget pentru investitii de capital”, contrar prevederilor OMFP nr. 306 /2002, în categoria venituri din activitatea de baza, ceea ce a dus la denaturarea unor indicatori economico -financiari.

În cazul constatarii unor informatii neconforme cu realitatea s-a procedat la nefolosirea acelor informatii, fie pentru institutul în cauza, fie pentru toate institutele. Este cazul informatiilor oferite pentru „nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilo r noi, prin comparare cu nivelul tehnic la nivel european” si al celor reprezentând sumele obtinute de institute drept „redevente” ca urmare a produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi realizate.

Reactiile generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse:

§ Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice;

§ reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).

7

1.3. Sfera de investigare

În prezenta analiza au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare-dezvoltare, dintre care 17 din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii si 19 aflate în subordinea diferitelor ministere, dar în coordonarea MEC. Lista acestora si a abrevierilor folosite pe parcursul analizei este urmatoarea:

Abrevieri Denumirea institutului

INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei Nationale

101 INOE-2000 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti

102 COMOTI Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti

103 IGR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei – I.G.R. Bucuresti

104 INCDTP Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile si Pielarie – INCDTP Bucuresti

105 INMA Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA (Bucuresti)

106 IFIN-HH Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” – IFIN-HH Bucuresti

107 INFLPR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei – INFLPR Bucuresti

108 IFT Iasi Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Tehnica – IFT Iasi

109 INCDFM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – INCDFM Bucuresti

110 INCDFP Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pamântului – INCDFP Bucuresti

111 ICCF Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Chimico-Farmaceutica – ICCF Bucuresti

112 INCEMC Timisoara Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata – INCEMC Timisoara

113 GEOECOMAR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina – GEOECOMAR Bucuresti

114 St. Biologice Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Stiinte Biologice Bucuresti

115 IMT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucuresti

116 ICSI R. Valcea Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice – ICSI, Râmnicu Vâlcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

8

INCD-uri din coordonarea altor ministere 218 CEFIN Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentu Mecanica Fina – CEFIN-

Bucuresti

219 ICMET Craiova Institutul National de Cercetare – Dezvoltare si Încercari pentru Electrotehnica – ICMET Craiova

220 ECOIND Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND

221 IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier – IPCUP Ploiesti

222 ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale – ISIM Timisoara

223 INCERC Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti

224 URBANPROIECT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti

225 INSCC Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii – INSCC Bucuresti

226 ICI Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Informatica – ICI Bucuresti

227 INCSMPS Institutul National de Cercetare Stiintifica în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti

228 INCDPM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Muncii – INCDPM – Bucuresti

229 INCDT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Turism – INCDT Bucuresti

230 ICIM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea Institutul National de Cercetare – Dezvoltare “Delta Dunarii” – I.N.C.D.D.D. Tulcea

232 INCDM Constanta Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” –I.N.C.D.M. Constanta

233 INCD V. Babes Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes”

234 INCD Cantacuzino Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuzino Bucuresti

235 INCD Sanatate Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Sanatate

236 INCD Metale Resurse Radioactive - Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Metale Resurse Radioactive

9

1. 4. Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

În conformitate cu prevederile Legii privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, ca forma de organizare institutionala specifica, participa, alaturi de celelalte institutii la desfasurarea activitatilor de cercetare-dezvoltare, având acces atât la resursele bugetare destinate acestui scop, cât si la alte resurse puse la dispozitie direct de catre beneficiari (Figura 1.1).

Figura 1.1. Sistemul cercetarii stiintifice din România

14. VIASAN

…………… …………

……. 02. AGRAL

01. AEROSPATIAL

Colective de cercetare din

universitati

Institute si colective de

cercetare ale Academiei

INCD-uri

Laboratoare de cercetare din

unitati economice

Institute org. ca societati

comerciale cu profil de cercetare

CNCSIS

PNCDI

PROGRAMUL NUCLEU

PROGRAMUL SECTORIAL

SPRIJINIREA LITERATURII

MANIFESTARI STIINTIFICE,

EXPOZITII

MOBILITATI

ALTE CHELTUIELI

ACADEMIA ROMÂNA

BUGE

TUL D

E STA

T PE

NTRU

CDI

CHELT. DE CDI ALE SECTORULUI

ECONOMIC

ALTE MINISTERE

ÎNVATAMÂNT SUPERIOR

CERCETARE DEZVOLTARE

MINISTERUL EDUCATIEI

SI CERCETARII

10

În scopul asigurarii desfasurarii acestor activitati, precum si a consolidarii competentei stiintifice si tehnologice în domeniile de interes national, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României, institutele nationale de cercetare-dezvoltare,

- functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, calculeaza amortismente si conduc evidenta contabila în regim economic.

- au patrimoniu propriu si administreaza patrimoniul public si privat al statului pentru asigurarea desfasurarii activitatii.

- pot desfasura, în secundar, activitati comerciale si de productie, conform regulamentului propriu.

- sunt sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investitii, dotari, aparatura, echipamente si instalatii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

- administreaza, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii.

- întocmesc anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profit si pierdere, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

Totodata, institutele nationale de cerce tare-dezvoltare, sunt obligate:

a. sa elaboreze strategii proprii;

b. sa asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevazute în planurile proprii;

c. sa organizeze periodic verificari asupra activitatii economico -financiare, precum si ale performa ntelor de management al cercetarii, în scopul îmbunatatirii acestora;

d. sa raporteze anual autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare rezultatele, performantele stiintifice si impactul acestora în economie si în societate si sa le dea publicitatii prin orice mijloc posibil, pentru o informare cât mai larga;

e. sa îsi organizeze compartimente de marketing în vederea cresterii gradului de aplicabilitate a cercetarilor finantate din fonduri publice.

Conducerea institutului national se exercita de catre consiliul de administratie, format din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentatul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare, reprezentantul organului administratiei publice coordonator al institutului national, reprezentantul Ministerului Finantelor Publice, reprezentantul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si directorul general al institutului national, care este si presedintele consiliului de administratie, precum si presedintele Consiliului stiintific al institutului national.

Consiliul de administratie îsi desfasoara activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare si hotaraste în toate problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Activitatea curenta a institutului national este condusa de directorul general, numit prin ordin al conducatorului organului administratiei publice coordonator, cu avizul autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare si aprobate prin hotarâre a Guvernului.

11

1.5. Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Analizându-se nivelul si structura unor indicatori economico -sociali în profil teritorial, precum si distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, a veniturilor obtinute de acestea din activitatea de cercetare si a personalului din INCD-uri (tabelele 1.1, 1.2 si figura 1.2), se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice. Tabelul 1.1. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (nivel) si numarul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Nr.

crt.

Regiuni de dezvoltare

Populatie (mii pers. la 1.07.2000)

Suprafata (km2)

Numarul mediu al

salariatilor (mii pers.)

PIB (miliarde lei, 1998)

Numar INCD-uri

Venituri din

activitatea de baza (mil. lei)

Numar mediu

de personal

1 Nord Est 3823.5 46850 633 50385.4 1 13455 65

2 Sud Est 2934.3 35762 565 48959.2 2 67133 227

3 Sud 3465.5 34453 617 49675 1 34615 263

4 Sud Vest 2399.8 29212 429 36101.5 2 105597 472

5 Vest 2041.1 32034 472 34377.8 1 25133 106

6 Nord Vest 2844 34159 576 45320.3 2 27587 206

7 Centru 2642.2 34100 627 46683.1 - - -

8 Bucuresti 2284.7 1821 704 61784.5 27 1084229 6103

TOTAL 22435.1 248391 4623 373286.8 36 1357749 7442

Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap.

Tabelul 1.2. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (structura) si distributia teritoriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Structura pe zone (%) pentru urmatorii indicatori:

Nr.

crt.

Regiuni de dezvoltare

Populatie (mii pers.

la 1.07.2000)

Suprafata (km2)

Numarul mediu al

salariatilor (mii pers.)

PIB (miliarde

lei, 1998)

Numar INCD-uri

Venituri din

activitatea de baza (mil. lei)

Numar mediu de personal

1 Nord Est 17.04 18.86 13.69 13.50 2.78 0.99 0.87

2 Sud Est 13.08 14.40 12.22 13.12 5.56 4.94 3.05

3 Sud 15.45 13.87 13.35 13.31 2.78 2.55 3.53

4 Sud Vest 10.70 11.76 9.28 9.67 5.56 7.78 6.34

5 Vest 9.10 12.90 10.21 9.21 2.78 1.85 1.42

6 Nord Vest 12.68 13.75 12.46 12.14 5.56 2.03 2.77

7 Centru 11.78 13.73 13.56 12.51 - - -

8 Bucuresti 10.18 0.73 15.23 16.55 75.00 79.85 82.01

TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00

12

Figura 1.2. Indicatori în profil teritorial

Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare – dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare, finantate în mod prioritar de la bugetul de stat, duce la:

§ neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii;

§ neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica;

§ diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice;

§ restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.

Toate acestea a u efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare, cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cercetare cu aplicabilitate directa.

13.7

12.213.3

9.310.2

13.6

15.2

13.5 13.1 13.3

9.7 9.2

12.1 12.5

16.6

12.5

8

10

12

14

16

18

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti

Ponderea numarului mediu alsalariatilor (mii pers)Ponderea PIB-ului (miliarde lei,1998)

17.04

13.0815.45

10.709.10

12.68 11.7810.18

18.86

14.40 13.8711.76 12.90 13.75 13.73

0.73

0

5

10

15

20

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti

Ponderea populatiei (mii pers. la1.07.2000)Ponderea suprafetei (km.p.)

1.0 4.9 2.57.8

1.9 2.0 0.00.9 3.1 3.5 6.31.4 2.8 0.0

79.9 82.0

0

20

40

60

80

100

Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti

Ponderea veniturilor dinactivitatea de baza obtinute deINCD-uriPonderea numarului mediu alpersonalului din INCD-uri

13

2. Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare

2.1. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor

Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare se compun din: venituri din activitatea de baza, venituri din activitati conexe si alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (figura 2.1).

Figura 2.1. Structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

În tabelele 2.1 – 2.3 sunt prezentate veniturile totale, veniturile din exploatare si veniturile din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare) a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, atât pe total institute, cât si cele unitare (pe salariat).

Pentru asigurarea comparabilitatii, veniturile au fost exprimate atât în moneda nationala, cât si în USD.

Alo

catii

de

la b

uget

pen

tru

chel

tuie

li de

cap

ital

(Con

f. O

MFP

nr.3

06 /

2002

Pro

duct

ie s

i des

face

re

Înch

irier

i

Alte

act

ivita

ti

Tem

e di

n pr

ogra

me

euro

pene

de

cerc

etar

e-

dezv

olta

re (*)

Con

tract

e di

rect

e

Alte

ven

ituri

din

activ

itate

a de

baz

a

Tem

e di

n P

.N.C

.D.I.

Pro

gram

nuc

leu

Inst

alat

ii de

inte

res

natio

nal

Venituri din activitatea de baza

Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare

Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Venituri de la buget privind activitatea de

baza

Venituri din contracte directe si alte activitati privind activitatea de

baza

(*) Temele din programele europene de cercetare-dezvoltare sunt finantate partial de la Buget. Ponderea finantarii de la buget variaza în functie de program si categoria de proiect (PC6, EUREKA, cost, NATO etc), putând ajunge pâna la 100%.

14

Tabelul 2.1. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Valori totale (miliarde lei) Valori totale (mil. USD) N

r. cr

t.

Denumirea indicatorilor 2001 2002 2003 2001 2002 2003

1 Venituri totale 977.882 1364.735 1908.933 33.649 41.286 57.498

2 Venituri din exploatare 950.370 1335.308 1898.365 32.703 40.396 57.180

3

Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003)

822.544 997.848 1336.865 28.304 30.187 40.267

4 Cursul valutar BNR (lei / USD)

29060.9 33055.5 33200.1

Tabelul 2.2. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Ponderi (%)

Nr.

crt.

Denumirea indicatorilor 2001 2002 2003

1 Venituri totale 100.00 100.00 100.00

2 Venituri din exploatare 97.19 97.84 99.45

3 Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003) 84.11 73.12 70.03

Tabelul 2.3. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Valori unitare (mil. lei / persoana)

Valori unitare (mii. USD / persoana)

Nr.

crt.

Denumirea indicatorilor

2001 2002 2003 2001 2002 2003

1 Numarul personalului 7461 7268 7033

2 Venituri totale 131.066 187.773 271.425 4.510 5.681 8.175

3 Venituri din exploatare 127.378 183.724 269.923 4.383 5.558 8.130

4

Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003)

110.246 137.293 190.085 3.794 4.153 5.725

Dupa cum rezulta din figurile 2.2 si 2.4, în perioada 2001 – 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare cât si cele unitare.

De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD (figura 2.4), reprezinta aproape dublul celor din anul 2001.

Analizând structura veniturilor institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (tabelul 2.4 si figura 2.5) rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003).

În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza (figura 2.5).

15

Figura 2.2. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (în milioane USD) în perioada 2001 - 2003

Figura 2.3. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare în perioada 2001 - 2003

Figura 2.4. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003

33.649

41.286

57.498

32.703

40.396

57.180

28.30430.187

40.267

20

25

30

35

40

45

50

55

60

VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE

VENITURI DIN ACTIV. DEBAZA

2001 2002 2003

Mili

oan

e U

SD

4.510

5.681

8.175

4.383

5.558

8.130

3.794

4.153

5.725

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE

VENITURI DIN ACTIV. DEBAZA

2001

2002

2003

Mii

US

D /

sala

riat

100.

00

100.

00

100.

00

97.1

9

97.8

4

99.4

5

84.1

1

73.1

2

70.0

30

20

40

60

80

100

VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE

VENITURI DIN ACTIV.DE BAZA

2001 2002 2003

16

Tabelul 2.4. Veniturile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (în milioane lei)

Nr. crt.

Venituri 2004 2003 2002 2001

1 VENITURI TOTALE 2234987 1908933 1364735 977882

2 VENITURI DIN EXPLOATARE, din care: 2224075 1898365 1335308 950370

3 Venituri din activitatea de baza ( recalculat pentru anii 2003 si 2004, conform OMFP nr. 306 / 2002), din care:

1624749 1293728 997848 822544

4 Teme din P.N.C.S.D.I. 546003 478616 272065 197903

5 Teme din Programul nucleu 339763 284792 243172 255733

6 Instalatii de interes national 109134 67417 50002 40650

7 Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital 36440 13226

8 Total venituri de la bugetul de stat 994900 830825 595679 507511

9 Ponderea veniturilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor din activitatea de baza

61.23 64.22 59.70 61.70

10 Teme din programe europene de cercetare-dezvoltare 113058 96808.2 70727.8 42069.1

11 Contracte directe 425093 305509 253723 207646

12 Alte venituri din activitatea de baza 91698 60587.1 77719 65327

13 Venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza

629849 462904 402170 315042

14

Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza în totalul veniturilor din activitatea de baza

38.77 35.78 40.30 38.30

15 Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare

232490 264422 189466 129544

16

Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza

14.31 20.44 18.99 15.75

Figura 2. 5. Structura veniturilor dupa sursa de provenienta în perioada 2001 - 2004

61.2364.22

59.70 61.70

38.7735.78

40.30 38.30

14.3120.44 18.99

15.75

0

10

20

30

40

50

60

70

2004 2003 2002 2001

Ponderea veniturilor de la bugetul de stat in totalul veniturilor din activitatea de baza

Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea debaza in totalul veniturilor din activitatea de baza

Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare siveniturile obtinute din activitatea de baza

17

Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost urmatoarele (figura 2.6):

• teme din P.N.C.D.I. 37,00%; • contracte directe 23,61%; • teme din Programul nucleu 22,01%; • teme din programe europene de cercetare -dezvoltare 7,48%; • instalatii de interes national 5,21%; • alte venituri din activitatea de baza 4,68%.

Figura 2.6. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 – 2003 si cele planificate din anul 2004 (figurile 2.7 si 2.8), rezulta ca partea cea mai însemnata (între 51,24 si 56,99%) este destinata cheltuielilor de personal. Cheltuielile materiale reprezinta între14,57 si 20,31%, în timp ce alte cheltuieli (cheltuielile de exploatare privind amortizarea

Figura 2.7. Nivelul pe componente a cheltuielilor de exploatare (în miliarde lei) în anul 2003

434.7380.0

244.1137.3

1192.9

958.8

721.4

537.2529.6 532.4

318.7 268.1

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2004 2003 2002 2001

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de personal

Altele

37.00

22.01

5.217.48

23.61

4.68

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Teme dinP.N.C.S.D.I.

Teme dinProgramul

nucleu

Instalatii deinteresnational

Teme dinprograme

europene decercetare-dezvoltare

Contractedirecte

Alte venituridin activitatea

de baza

18

Figura 2. 8. Structura pe componente a cheltuielilor de exploatare în anul 2003

si provizioanele, cheltuielile prevazute de art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr. 507/2003, cheltuielile de protocol, cheltuieli de reclama si publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea etc) se situeaza între 24,55 si 28,45%.

20.15

20.31

19.01

14.57

55.3

51.24

56.18

56.99

24.55

28.45

24.81

28.44

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2004

2003

2002

2001

Cheltuieli materiale Cheltuieli de personal Altele

19

2.2. Veniturile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare 2.2.1. Veniturile din activitatea de baza si veniturile conexe În functie de ponderea veniturilor de la buget (finantari prin Planul National de Cercetare-dezvoltare si Inovare, Programul nucleu, Instalatii de interes national) în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 (figura 2.9), institutele nationale de cercetare-dezvoltare se distribuie astfel:

Ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003

Numarul institutelor

Sub 30% 6

30,01 – 60% 6 60,01 – 80% 7 80,01 – 90% 8 Peste 90% 9

Alaturi de veniturile provenite de la buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Conform Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002, acestea nu se includ în totalul veniturilor din activitatea de baza.

Luând în considerare valorile medii anuale din perioada 2001 – 2004 a alocatiilor de la buget pentru cheltuieli de capital (în miliarde lei) si analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare (figura 2.10).

Din acest punct de vedere situatia a fost urmatoarea:

Grupe de institute în functie de ponderea veniturilor de la buget în

totalul veniturilor din activitatea de baza din anul 2003

Numarul institutelor care în perioada 2001 – 2004 au

primit alocatii de la buget pentru

cheltuieli de capital

Ponderea alocatiilor de la buget pentru

cheltuieli de capital, alocate în perioada

2001 – 2004, pe grupe de institute

Sub 75% 3 18,05% 75,01 – 90% 5 20,95% Peste 90% 6 61.00%

Total INCD-uri din coordonarea MEdC 14 100,00%

Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare afecteaza comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico -financiare.

S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare : alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii?

20

Figura 2. 9. Structura veniturilor din activitatea de baza pe institute de cercetare în anul 2003

13.07

19.45

19.45

21.35

25.17

28.08

30.06

36.71

39.05

39.34

53.88

58.56

60.63

62.97

64.38

70.97

75.57

75.71

77.90

80.91

81.96

82.22

83.41

84.69

87.38

87.65

88.44

93.97

64.22

86.93

80.55

80.55

78.65

74.83

71.92

69.94

63.29

60.95

60.66

46.12

41.44

39.37

37.03

35.62

29.03

24.43

24.29

22.10

19.09

18.04

17.78

16.59

15.31

12.62

12.35

11.56

35.78

100.00

99.56

95.15

95.02

94.68

94.67

94.15

93.97

0.00

0.44

4.85

4.98

5.32

5.33

5.85

6.03

6.03

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

235 INCD Sanatate

226 ICI

230 ICIM

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

102 COMOTI

221 IPCUP Ploiesti

232 I.N.C.D.M. Constanta

223 INCERC

224 URBANPROIECT

222 ISIM Timisoara

225 INSCC

236 INCD Metale Resurse Radioactive

220 ECOIND

229 INCDT

228 INCDPM

107 INFLPR

103 IGR

227 INCSMPS

116 ICSI R. Valcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

104 INCDTP

106 IFIN-HH

101 INOE-2000

105 INMA

109 INCDFM

234 INCD Cantacuzino

219 ICMET Craiova

112 INCEMC Timisoara

110 INCDFP

111 ICCF

114 St. Biologice

115 IMT

218 CEFIN

113 GEOECOMAR

108 IFT Iasi

233 INCD V. Babes

VALORI MEDII

Ponderea veniturilor de labugetul de stat in totalulveniturilor din activitatea debaza

Ponderea veniturilor dincontracte directe,programe europene si altevenituri din activitatea debaza in totalul veniturilordin activitatea de baza

21

Figura 2.10. Alocatii de la buget pe INCD-uri din coordonarea MedC, destinate cheltuielilor de capital (venituri medii anuale în perioada 2001 - 2004

Apreciem ca aceasta este o decizie politica de maxima importanta si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau spre acele institute pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta.

Alaturi de veniturile din activitatea de baza, institutele mai obtin venituri din activitati conexe (figura 2.11). În functie de raportul procentual al acestor venituri fata de veniturile din activitatea de baza, institutele de cercetare se distribuie astfel:

Nivelul procentual al veniturilor din activitati conexe

Numarul institutelor

Sub 5% 12

5,01 – 10% 6

10,01 – 20% 6

20,01 – 50% 6

Peste 50% 6 Demn de remarcat este faptul ca dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), 9 institute obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza, 2 institute între 60 – 80% si numai un singur institut, 39,34%.

Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (valori medii anuale pentru perioada 2001 - 2004, in mil. lei)

10425.0

5075.0

2752.5

2575.0

2575.0

1987.5

1980.5

1565.0

1012.5

950.0

902.3

869.5

603.0

77.5

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

113 GEOECOMAR

110 INCDFP

116 ICSI R. Valcea

226 ICI

230 ICIM

219 ICMET Craiova

233 INCD V. Babes

101 INOE-2000

108 IFT Iasi

114 St. Biologice

115 IMT

221 IPCUP Ploiesti

105 INMA

104 INCDTP

22

Figura 2.11. Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de

cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza în anul 2003

Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din

activitatea de baza

98.9

73.5

62.8

59.5

58.4

50.6

36.0

35.9

31.0

22.9

21.7

21.1

12.6

12.2

11.9

11.6

10.6

10.2

8.8

7.5

6.5

5.3

5.2

5.1

4.1

4.1

4.1

3.6

2.7

2.7

2.3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

228 INCDPM

116 ICSI R. Valcea

104 INCDTP

219 ICMET Craiova

111 ICCF

222 ISIM Timisoara

105 INMA

106 IFIN-HH

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

218 CEFIN

108 IFT Iasi

233 INCD V. Babes

103 IGR

107 INFLPR

110 INCDFP

112 INCEMC Timisoara

223 INCERC

114 St. Biologice

102 COMOTI

109 INCDFM

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

220 ECOIND

115 IMT

101 INOE-2000

232 I.N.C.D.M. Constanta

226 ICI

230 ICIM

221 IPCUP Ploiesti

224 URBANPROIECT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

229 INCDT

113 GEOECOMAR

225 INSCC

227 INCSMPS

234 INCD Cantacuzino

235 INCD Sanatate

23

O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a INCD-rilor care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de veniturile din activitatea de baza consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare -dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati).

În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic.

2.2.2. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza

În cadrul veniturilor din activitatea de baza provenite de la buget, partea cea mai însemnata este reprezentata de veniturile obtinute prin Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, care are o pondere de 37%. Pe institute, ponderea acestor venituri variaza între 4,5 si 75% (figura 2.12).

Pe locul al doilea din punct de vedere al contributiei la constituirea veniturilor din activitatea de baza se situeaza programul nucleu, cu o pondere medie de 22%. Pe institute, în anul 2003, veniturile provenite prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza.

O atentie deosebita se impune a fi acordata dimensionarii pe institute a fondurilor alocate prin Programul nucleu. Fiind o continuare a programului „Orizont 2000”, programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula „finantare de baza”.

Din aceste considerente, un loc aparte în cadrul analizei l-au avut modalitatile de dimensionare pe institute a acestor fonduri si criteriile folosite.

Dimensionarea pe institute a fondurilor din programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare.

Desi criteriul invocat (baza de referinta) a constat în „veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent”, situatia este departe de a valida o astfel de ipoteza. În calculul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din totalul veniturilor din activitatea de baza s-au luat în considerare numai veniturile obtinute prin P.N.C.D.I., programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare-dezvoltare.

Dupa cum rezulta din figura 2.14, în anul 2003, ponderea veniturilor din programul nucleu a variat între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002.

Din punct de vedere al nivelului procentual al veniturilor repartizate prin programul nucleu în anul 2003 fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, institutele nationale de cercetare-dezvoltare pot fi grupate astfel:

24

Nivelul procentual al veniturilor prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de baza din anul precedent

Numarul INCD-urilor în 2003

Sub 20% 6

20,01 – 30% 7

30,01 – 40% 7

40,01 – 50% 8

50,01 – 60% 6

Lipsa informatii 2

Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat, în anul 2003, între 4,70 si 128,32 milioane lei (figura 2.14).

În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 – 60%.

Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget pe salariat prin programul nucleu, creeaza discriminari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora.

În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de +10% sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor „agreate” sau „neagreate” de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu.

Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta.

Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin site-ul ministerului.

25

Figura 2.12. Ponderea veniturilor de la buget, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003

baza (2003)

8.6

13.8

13.8

19.7

13.2

11.7

19.0

10.6

14.0

16.1

35.2

31.5

17.5

22.3

14.3

24.3

45.8

35.1

15.4

33.1

18.1

26.9

22.4

27.4

31.7

24.9

23.4

58.1

18.8

25.0

33.1

19.7

29.5

33.0

44.9

26.4

22.0

4.5

5.7

5.7

12.0

16.4

11.1

26.1

25.0

23.3

18.7

27.0

43.1

40.6

50.0

40.4

29.8

40.6

31.1

47.8

63.9

32.7

61.1

57.3

55.7

62.7

57.4

35.8

42.8

69.2

61.6

75.0

65.5

24.0

54.6

73.6

37.0

6.3

31.5

22.6

7.6

32.4

38.2

1.7

5.2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

235 INCD Sanatate

226 ICI

230 ICIM

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

102 COMOTI

221 IPCUP Ploiesti

232 I.N.C.D.M. Constanta

223 INCERC

224 URBANPROIECT

222 ISIM Timisoara

225 INSCC

236 INCD Metale Resurse Radioactive

220 ECOIND

229 INCDT

228 INCDPM

107 INFLPR

103 IGR

227 INCSMPS

116 ICSI R. Valcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

104 INCDTP

106 IFIN-HH

101 INOE-2000

105 INMA

109 INCDFM

234 INCD Cantacuzino

219 ICMET Craiova

112 INCEMC Timisoara

110 INCDFP

111 ICCF

114 St. Biologice

115 IMT

218 CEFIN

113 GEOECOMAR

108 IFT Iasi

233 INCD V. Babes

VALORI MEDII

Pondere Program nucleu

Pondere P.N.C.S.D.I.

Pondere instalatii de interesnational

26

Figura 2.13. Ponderea veniturilo r din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003

Ponderea veniturilor din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza in totalul veniturilor din activitatea de

baza

43.55

12.46

15.56

7.60

16.95

22.25

13.14

14.20

12.35

86.93

77.08

77.08

33.84

37.0550.89

46.75

56.74

60.30

53.06

43.32

37.25

22.42

37.03

32.73

20.0915.21

18.52

0.21

25.32

21.03

9.08

15.31

11.35

5.8

5.3

10.9

4.4

4.2

4.85

6.03

5.35

7.8

7.6

6.4

3.84

0.21

2.80

6.78

3.93

6.8

7.0

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

235 INCD Sanatate

226 ICI

230 ICIM

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

102 COMOTI

221 IPCUP Ploiesti

232 I.N.C.D.M. Constanta

223 INCERC

224 URBANPROIECT

222 ISIM Timisoara

225 INSCC

236 INCD Metale Resurse Radioactive

220 ECOIND

229 INCDT

228 INCDPM

107 INFLPR

103 IGR

227 INCSMPS

116 ICSI R. Valcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

104 INCDTP

106 IFIN-HH

101 INOE-2000

105 INMA

109 INCDFM

234 INCD Cantacuzino

219 ICMET Craiova

112 INCEMC Timisoara

110 INCDFP

111 ICCF

114 St. Biologice

115 IMT

218 CEFIN

113 GEOECOMAR

108 IFT Iasi

233 INCD V. Babes

Pondere programe europenede cercetare-dezvoltare in totalvenituri din activitatea de baza

Pondere contracte directe intotal venituri din activitatea debaza

Ponderea altor venituri dinactivitatea de baza in totalvenituri din activitatea de baza

27

Figura 2.14. Venituri din programul nucleu pe un salariat (milioane lei) în anul 2003

128.32

123.63

119.88

92.75

87.79

78.97

65.10

65.05

61.73

58.32

57.61

56.86

55.28

55.16

55.13

54.86

54.16

51.62

49.27

49.19

49.13

43.73

43.26

42.09

40.24

38.06

34.03

28.37

27.47

26.01

25.30

24.31

21.72

15.00

11.73

4.70

0 20 40 60 80 100 120 140

225 INSCC

236 INCD Metale Resurse Radioactive

227 INCSMPS

108 IFT Iasi

218 CEFIN

113 GEOECOMAR

229 INCDT

101 INOE-2000

114 St. Biologice

115 IMT

110 INCDFP

233 INCD V. Babes

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

116 ICSI R. Valcea

109 INCDFM

112 INCEMC Timisoara

107 INFLPR

102 COMOTI

232 I.N.C.D.M. Constanta

105 INMA

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

106 IFIN-HH

220 ECOIND

103 IGR

226 ICI

222 ISIM Timisoara

228 INCDPM

230 ICIM

111 ICCF

219 ICMET Craiova

104 INCDTP

224 URBANPROIECT

223 INCERC

221 IPCUP Ploiesti

235 INCD Sanatate

234 INCD Cantacuzino

28

Figura 2. 15. Ponderea veniturilor din programul nucleu din anul 2003 în totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002

59.41

54.48

52.06

51.29

50.83

50.14

49.43

49.08

46.68

44.38

43.85

43.51

42.59

42.05

39.68

38.56

38.53

38.12

36.91

34.03

31.53

29.16

29.01

28.96

28.85

24.69

23.22

23.22

19.74

18.11

16.61

15.14

14.61

9.07

0 10 20 30 40 50 60 70

112 INCEMC Timisoara

106 IFIN-HH

227 INCSMPS

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

108 IFT Iasi

103 IGR

110 INCDFP

233 INCD V. Babes

114 St. Biologice

111 ICCF

105 INMA

218 CEFIN

225 INSCC

236 INCD Metale Resurse Radioactive

107 INFLPR

104 INCDTP

109 INCDFM

101 INOE-2000

234 INCD Cantacuzino

116 ICSI R. Valcea

232 I.N.C.D.M. Constanta

102 COMOTI

220 ECOIND

115 IMT

229 INCDT

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

226 ICI

230 ICIM

222 ISIM Timisoara

224 URBANPROIECT

228 INCDPM

221 IPCUP Ploiesti

223 INCERC

219 ICMET Craiova

29

2.3. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare

Nivelul si structura pe componente ale cheltuielilo r totale din institutele nationale de cercetare-dezvoltare, exprimate atât în lei cât si în USD, sunt prezentate în tabelul 2.5 si figurile 2.16 si 2.17.

Tabelul 2.5.Cheltuielile institutelor nationale de cercetare- dezvoltare

Valori totale Ponderi (%) Denumirea cheltuielilor UM

2001 2002 2003 2001 2002 2003

1 CHELTUIELI TOTALE Mil. lei 965288,4 1311452,2 1879795,4 100,0 100,0 100,0

2 Curs mediu valutar (BNR) Lei / USD 28304 30187 40267

3 CHELTUIELI TOTALE Mil. USD 34,10 43,44 46,68

4 Cheltuieli de personal, din care: Mil. lei 537172,9 721438,9 958805,3 55,6 55,0 51,0

5 - cheltuieli cu salariile Mil. lei 388291,5 582906,3 703360,0 40,2 44,4 37,4

6 Cheltuieli materiale Mil. lei 137319,5 244068,2 380042,7 14,2 18,6 20,2

7 Alte cheltuieli Mil. lei 290796,0 345945,1 540947,4 30,1 26,4 28,8

Figura 2.16. Cheltuieli totale pentru cercetare ale institutele nationale de cercetare- dezvoltare (milioane USD)

Figura 2.17. Structura cheltuielilor totale în perioada 2001 – 2003

34.104

43.444

46.683

30

35

40

45

50

2001 2002 2003

(Milioane USD)

965.3

1311.5

1879.8

500

750

1000

1250

1500

1750

2000

2001 2002 2003

(Miliarde lei)

55.6 55.051.0

40.244.4

37.4

14.218.6 20.2

30.126.4 28.8

0

10

20

30

40

50

60

2001 2002 2003

CHELT. DE PERSONAL, din care: - cheltuieli cu salariile

CHELT. MATERIALE ALTE CHELT

30

Rezulta faptul ca la nivelul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s -a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 – 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuieli lor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare-dezvoltare aflate în sistemul guvernamental (figura 2.18). Altfel, în anul 2004 s-a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental,

Figura 2. 18. Cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare (milioane USD) în perioada 1993 - 2001

Figura 2. 19. Cheltuieli unitare de capital (în USD / salariat) în perioada 1993 – 2001

Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 – 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 – 2004), curs oficial de schimb BNR

231.9

349.4

332.4

182.2166.9

307.1

193.5

557.8

189.5 195.5

4 9 2 . 7

278.3219.2

1 3 4 . 3 2 7 2 . 7

48.422.4149.3

183.6

96.6157.8

610.1

870.0771.4

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sectorul întreprinderi Sectorul guvernamental Sectorul învatamânt superior

352.9

561.1

521.0

631.3617.0

503.8

526.1

386.5369.3

245.7

474.2446.3

536.5511.0

413.5 403.9

297.8

261.9

82.179.3 69.6 87.6 97.784.4

112.778.6 91.3

25.17.6 5.0 7.2 8.3 5.8 9.4 10.1 16.1135.6

151.5

103.5

84.10

100

200

300

400

500

600

700

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Total

Sectorul întreprinderi

Sectorul guvernamental

Sectorul învatamânt superior

Chelt. publice (Varianta 1)

Chelt. publice (Varianta 2)Mili

oane

US

D

Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 – 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 – 2004), curs oficial de schimb BNR

31

înregistrat în perioada 1993 – 2001. Aceasta crestere a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior (figura 2.19). Din pacate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în sectorul întreprinderi.

Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare -dezvoltare din sectoarele guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii.

32

2.4. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare-dezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor

În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere.

Din figura 2.20 rezulta ca salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei.

Distributia institutelor în functie de salariul mediu al personalului si câstigul mediu lunar al cercetatorilor a fost urmatoarea:

Grupe de venit mediu lunar în anul 2003 ( în milioane lei)

Numarul institutelor dupa salariul mediu lunar al personalului

Numarul institutelor dupa câstigul mediu lunar al cercetatorilor

Sub 7 7 5

7 – 7,99 10 9

8 – 9,99 10 8

10 – 11,99 7 7

12 – 14,99 1 3

Peste 15 1 2

Lipsa informatii - 2

Total 36 36 Calculând raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si salariul mediu pe institut se

constata variatii apreciabile. Astfel, în functie de marimea acestui raport în anul 2003, institutele se distribuie astfel:

Raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si salariul mediu pe institut Numarul institutelor

sub 100% 13

100 -110 7

110,01 -120 7

peste 120 7

Lipsa informatii 2

Total 36

Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul celor 13 INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului. O astfel de situatie s-ar putea explica prin ponderea mai ridicata a personalului de cercetare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica.

În figura 2.21 este testata o astfel de ipoteza si dupa cum se observa, corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica nu se verifica.

33

Figura 2.20. Salariul mediu pe un angajat si câstigul mediu al personalului din cercetare în

anul 2003 (în milioane lei)

15.4

12.0

11.9

11.5

11.4

10.2

10.2

10.2

10.0

9.7

9.4

9.1

9.0

8.8

8.5

8.1

8.1

8.1

8.0

7.9

7.9

7.9

7.6

7.5

7.2

7.2

7.1

7.1

7.1

6.7

6.7

6.5

6.3

5.9

5.7

5.0

16.6

12.4

13.9

12.0

11.0

9.6

7.9

9.8

10.0

11.0

9.0

10.0

10.8

11.9

10.6

7.9

9.9

8.2

7.6

9.3

9.4

7.7

7.1

6.9

7.8

7.9

7.9

6.5

7.0

6.5

8.0

6.8

16.6

4.9

4 6 8 10 12 14 16 18

110 INCDFP

218 CEFIN

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

235 INCD Sanatate

225 INSCC

228 INCDPM

229 INCDT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

102 COMOTI

107 INFLPR

116 ICSI R. Valcea

113 GEOECOMAR

233 INCD V. Babes

101 INOE-2000

115 IMT

114 St. Biologice

227 INCSMPS

109 INCDFM

106 IFIN-HH

232 I.N.C.D.M. Constanta

108 IFT Iasi

219 ICMET Craiova

224 URBANPROIECT

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

105 INMA

221 IPCUP Ploiesti

222 ISIM Timisoara

226 ICI

230 ICIM

220 ECOIND

111 ICCF

223 INCERC

104 INCDTP

112 INCEMC Timisoara

234 INCD Cantacuzino

103 IGR

Salariul mediu lunarpe salariat, total institut(calculat)

Castigul mediu lunarpe personal decercetare- dezvoltare

34

Figura 2.21. Corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de

cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica

140.

9

130.

0

127.

5

123.

8

122.

5

122.

5

118.

3

117.

3

116.

6

114.

8

112.

0

112.

0

111.

2

109.

2

107.

8

105.

0

104.

5

103.

5

103.

1

103.

0

99.8

99.7

99.6

99.3

99.1

97.7

96.7

96.6

96.5

96.4

96.3

93.7

77.9

26.3 26.1

41.0

26.6 28.631.4

24.3 24.4 25.0

16.0

47.1

15.9

55.7

10.7

63.4

24.7

56.2

48.9

21.524.8

58.3

36.0

48.4

25.4

36.831.8

16.3

48.0

19.1

27.5

38.0

18.8

0

20

40

60

80

100

120

140

160

115

IMT

114

St. B

iolo

gice

104

INC

DTP

224

UR

BA

NP

RO

IEC

T

101

INO

E-20

00

109

INC

DFM

219

ICM

ET

Cra

iova

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

116

ICSI

R. V

alce

a

112

INC

EM

C T

imis

oara

226

ICI

230

ICIM

233

INC

D V

. Bab

es

222

ISIM

Tim

isoa

ra

110

INC

DFP

111

ICC

F

235

INC

D S

anat

ate

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

218

CEF

IN

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

223

INC

ERC

102

CO

MO

TI

113

GE

OE

CO

MA

R

105

INM

A

103

IGR

227

INC

SMPS

220

ECO

IND

221

IPC

UP

Ploi

esti

236

INC

D M

.R.R

adio

activ

e

108

IFT

Iasi

225

INSC

C

228

INC

DPM

229

INC

DT

Raportul procentual intre castigul mediu lunar al cercetatorilor sisalariul mediuPonderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalulpersonalului de cercetare si dezvoltare tehnologica

35

Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta s-au testat în mod succesiv urmatoarele ipoteze valabile pentru entitatile care functioneaza pe baza gestiunii economice si a autonomiei financiare, asa cum sunt si institutele de cercetare:

a) nivelul salariului mediu pe institut este dimensionat în functie de marimea productivitatii muncii;

b) nivelul salariului mediu pe institut nu se coreleaza cu productivitatea muncii dar este în raport direct cu rata rentabilitatii;

c) în dimensionarea salariului mediu pe institut nu sunt respectate cele doua corelatii anterioare dar se au în vedere performantele globale ale institutului obtinute în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Dupa cum rezulta din figurile 2.15 – 2.17, în baza situatiei din anul 2003, nu se

verifica nici una dintre cele trei ipoteze, ceea ce ne conduce la a considera salariul mediu pe institut ca o variabila independenta, care nu depinde nici de productivitatea (veniturile institutului pe salariat), nici de situatia economico-financiara globala a institutului si nici de rezultatele obtinute. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor.

36

Figura 2.22. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si productivitatea muncii

1.21.0 1.0

2.11.9

2.0

2.3

2.0

2.4

1.4

1.8

2.4 2.3

1.8 1.7

2.0

1.6 1.6

1.1

1.81.6

1.9

1.31.4 1.3

1.4 1.41.6

1.3

1.6 1.61.5

1.61.5 1.4 1.4

1.21.0

1.7 1.71.81.9

2.0

2.1

2.1

2.1

2.1

2.1

2.2

2.2

2.2

3.13.4

2.3

2.4

2.5

2.6

2.6

2.62.8

3.03.0

3.33.43.5

3.5

3.7

3.7

3.84.1

4.5

3.1

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

228

INC

DPM

116

ICSI

R. V

alce

a

102

CO

MO

TI

235

INC

D S

anat

ate

236

INC

D M

etal

e R

esur

se R

adio

activ

e

218

CEF

IN

222

ISIM

Tim

isoa

ra

113

GEO

ECO

MAR

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

110

INC

DFP

225

INSC

C

101

INO

E-20

00

115

IMT

229

INC

DT

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

227

INC

SMPS

234

INC

D C

anta

cuzi

no

233

INC

D V

. Bab

es

108

IFT

Iasi

107

INFL

PR

104

INC

DTP

220

ECO

IND

223

INC

ERC

226

ICI

230

ICIM

219

ICM

ET C

raio

va

111

ICC

F

106

IFIN

-HH

114

St. B

iolo

gice

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

109

INC

DFM

224

UR

BAN

PRO

IEC

T

105

INM

A

221

IPC

UP

Ploi

esti

112

INC

EMC

Tim

isoa

ra

103

IGR

Indicile productivitatii muncii fata devaloarea minima

Indicile salariului mediu fata de valoareaminima

Indicele productivitatii muncii fata de valoarea minima pe INCD-uri; Indicele salariului mediu din INCD fata de valoarea minima din INCD-uri

37

Figura 2.23. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si rata rentabilitatii

56.7

21.2

20.7

16.9

14.0

14.0

13.1

12.9

7.0

6.2

5.4

4.8

4.2

4.1

2.2

1.8

1.5

1.2

1.1

1.0

0.8

0.7

0.4

0.4

0.3

0.3

0.3

0.2

0.2

0.2

0.2

0.1

0.1

-15.

7

-17.

4

-30.

0

5.0

11.510.210.2

7.1 7.1 6.5

11.4

5.77.2 6.3 6.7

12.0

7.1 7.5 8.1 7.9 8.8

15.4

9.4 9.07.6

10.27.9

11.99.1

6.78.1 8.0 8.1

9.77.9 8.5

5.97.2

10.0

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

7010

3 IG

R

235

INCD

San

atat

e

228

INCD

PM

229

INCD

T

226

ICI

230

ICIM

223

INCE

RC

225

INSC

C

234

INCD

Can

tacu

zino

105

INM

A

104

INCD

TP

220

ECO

IND

218

CEFI

N

222

ISIM

Tim

isoar

a

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

227

INCS

MPS

219

ICM

ET C

raio

va

101

INO

E-20

00

110

INCD

FP

116

ICSI

R. V

alce

a

233

INCD

V. B

abes

224

URBA

NPRO

IECT

236

INCD

Met

ale

Resu

rse

Radi

oact

ive

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

113

GEO

ECO

MAR

111

ICCF

114

St. B

iolo

gice

106

IFIN

-HH

109

INCD

FM

107

INFL

PR

108

IFT

Iasi

115

IMT

112

INCE

MC

Tim

isoar

a

221

IPCU

P Pl

oiesti

102

COM

OTI

Renta rentabilitatii

Salariul mediuRata rentabilitatii Salariul mediu

38

36.3

33.5

28.5

25.9

24.5

24.2

23.7

22.6

22.5

22.5

22.5

21.1

20.8

20.5

20.0

19.4

19.1

18.6

17.9

16.9

16.4

15.5

15.2

15.1

14.4

14.3

14.1

14.1

13.9

12.7

12.7

11.7

10.9

8.5

8.3

2.6

9.1

6.3

10.2

15.4

7.2 7.9

10.2

5.0

8.08.8

5.9

8.5 8.1 8.1

5.7

9.7

7.9 7.9

12.0

7.1 7.1

11.5

8.17.2 7.5

10.2

7.6

11.4

6.7

9.4 10.0

6.7 7.1

9.0

11.9

6.5

0

5

10

15

20

25

30

35

4011

3 G

EOEC

OM

AR

104

INCD

TP

228

INCD

PM

110

INCD

FP

221

IPCU

P

108

IFT

Iasi

236

INCD

Met

ale

Resu

rse

Radi

oact

ive

103

IGR

106

IFIN

-HH

101

INO

E-20

00

112

INCE

MC

Tim

isoar

a

115

IMT

227

INCS

MPS

109

INCD

FM

234

INCD

Can

tacu

zino

107

INFL

PR

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

219

ICM

ET C

raio

va

218

CEFI

N

230

ICIM

226

ICI

235

INCD

San

atat

e

114

St. B

iolo

gice

105

INM

A

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

229

INCD

T

224

URBA

NPRO

IECT

225

INSC

C

220

ECO

IND

116

I.C

.S.I.

RM

. VAL

CEA

102

COM

OTI

111

ICCF

222

ISIM

Tim

isoar

a

233

INCD

V. B

abes

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

223

INCE

RC

Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D

Salariul mediu

Figura 2.24. Core latia dintre salariul mediu pe institut si nivelul de performanta a activitatii de cercetare-dezvoltare

39

2.5. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare-dezvoltare

Un capitol important al situatiei economico –financiare îl reprezinta datoriile si platile restante.

În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante , obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate.

Dupa cum rezulta din figurile 2.25 si 2.26, la sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale.

Figura 2.25. Valoarea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 (în miliarde lei), comparativ cu veniturile anuale totale

Figura 2.26. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale

Pe tipuri de institute, gradul de îndatorare a fost mai mare în institutele

aflate în subordinea ministerului. Pe componente, cea mai mare parte a datoriilor a fost fata de furnizori

(32,4%) si fata de buget: 25,3% fata de bugetul asigurarilor sociale si 16,9% fata de bugetul de stat. (figura 2.27)

1909

8901019

248320568

113181294

0

500

1000

1500

2000

2500

TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)

Venituri totale anuale

Datorii

Plati restante

INCD-uri din coordonarea MEdC

INCD-uri din coordonarea altor ministere

29.8

36.0

24.3

15.4

20.4

11.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)

DATORII

PLATI RESTANTE

INCD-uri din coordonarea MEdC

INCD-uri din coordonarea altor ministere

40

Figura 2.27. Structura datoriilor la sfârsitul anului 2003

În structura platilor restante, aceleasi componente au avut cea mai mare pondere:

§ platile restante catre furnizori (32,3%);

§ platile restante catre bugetul asigurarilor sociale (20,9%);

§ platile restante catre bugetul de stat (19%).

Figura 2.28. Structura platilor restante la sfârsitul anului 2003

Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR (figura 2.29, sectiunea a), la 8,5%, în cazul INCDFM (2.29, sectiunea b). Si platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute.

Credite bancare 0.6%

Decontari privind asigurarile sociale

25.3%

Decontari cu bugetul statului 16.9%

Creditori 7.3%

Decontari cu salariatii

12.3%

Imprumuturi pentru investitii

0.2%

Furnizori 32.4%

Decontari privind contributia pentru

bugetul asigurarilor pentru somaj,

2.8%

Plati restante fata de bugetul

de stat19.0%

Plati restante fata de bugetul

asigurarilor sociale de sanatate

5.9%

Plati restante fata de

asigurarile sociale20.9%

Plati restante fata de alti creditori

3.6%

Penalitati18.2%

Plati restante catre furnizori

32.3%

41

2.29. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale

294.1

100.6

97.7

58.9

274.7

90.4

129.8

84.6

0 100 200 300 400 500 600

103 IGR

221 IPCUP

102 COMOTI

112 INCEMCTimisoara

TOTAL DATORII (Sold lasfârsitul anului 2003)

TOTAL PLATI RESTANTE

57.0

47.1

41.6

40.3

33.4

32.1

31.9

30.6

30.4

29.5

26.8

26.4

26.3

25.1

25.1

24.5

24.0

24.0

20.7

20.6

20.6

18.8

17.8

17.2

15.5

14.4

13.8

12.4

11.9

11.9

11.9

8.5

29.8

36.0

24.3

15.7

20.8

17.0

4.9

6.9

10.7

4.0

6.3

10.7

9.8

9.8

9.6

16.1

4.8

11.9

15.4

20.4

11.1

4.5

3.4

0.6

2.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80

111 ICCF

113 GEOECOMAR

219 ICMET Craiova

115 IMT

101 INOE-2000

223 INCERC

108 IFT Iasi

110 INCDFP

232 I.N.C.D.M. Constanta

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

114 St. Biologice

105 INMA

106 IFIN-HH

226 ICI

230 ICIM

227 INCSMPS

236 INCD Metale Resurse Radioactive

222 ISIM Timisoara

228 INCDPM

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

218 CEFIN

224 URBANPROIECT

220 ECOIND

235 INCD Sanatate

104 INCDTP

225 INSCC

229 INCDT

107 INFLPR

116 I.C.S.I. RM. VALCEA

234 INCD Cantacuzino

233 INCD V. Babes

109 INCDFM

VALORI MEDII TOTAL INCD-uri

TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)

TOTAL DATORII (Sold lasfârsitul anului 2003)

TOTAL PLATI RESTANTE

a

b

INCD-uri din coordonarea MEDC

INCD-uri din coordonarea altor ministere

42

Pe intervale reprezentând ponderea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale situatia a fost urmatoarea:

Datorii la sfârsitul anului 2003 Plati restante în anul 2003

Nivel procentual fata de veniturile anuale totale

Numar de

institute Nivel procentual fata de

veniturile anuale totale

Numar de

institute

Sub 15% 7 0 13

15 – 25% 10 0,5 – 5% 7

25,01 – 30% 6 5,01 – 10% 5

30,01 – 40% 6 10,01 – 20% 7

40,01 – 60% 4 20,01 – 80% -

60 – 100% 1 80 – 100% 2

Peste 100% 2 Peste 100% 2

În cazul institutelor cu cele mai mari datorii (figura 2.30, sectiunea a), cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute (figura 2.30, sectiunea b), cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori.

Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori (figura 2.30, sectiunile a si b).

Apreciem ca un grad de îndatorare de peste 20% din veniturile anuale este de natura sa creeze dificultati financiare serioase, ceea ce atrage de la sine aparitia platilor restante si implicit a penalizarilor.

43

Figura 2.30. Ponderea fata de totalul veniturilor anuale a celor mai importante componente din structura datoriilor la sfârsitul anului 2003

224.5

94.5

75.9

54.3

44.0

33.8

38.1

18.3

8.2

33.1

30.8

4.8

2.7

4.6

4.0

3.9

0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300

103 IGR

221 IPCUP

102 COMOTI

112 INCEMC Timisoara

111 ICCF

219 ICMET Craiova

115 IMT

Decontari cu bug. statului, cu bug.asig. ptr. somaj si privind asig. sociale

Furnizori

Decontari cu salariatii

Creditori, credite bancare siimprumuturi pentru investitii

2.3

2.6

15.0

8.6

3.6

7.7

4.0

15.6

9.0

9.0

3.7

10.1

6.2

3.1

3.4

15.9

5.6

12.1

8.8

4.1

7.1

5.4

3.3

4.5

13.4

18.1

9.3

1.7

15.6

5.8

3.5

4.4

13.6

2.3

8.9

9.6

9.6

20.7

8.5

16.1

8.1

5.8

11.8

9.7

3.8

14.6

9.3

4.4

8.9

11.9

11.2

9.6

10.3

9.0

32.2

3.1

11.3

5.4

10.4

6.7

8.1

3.3

3.0

5.2

4.6

3.4

8.3

4.4

2.2

2.2

3.7

5.3

2.3

12.2

7.2

21.4

0.0

9.6

5.1

5.1

3.7

3.6

2.0

2.1

3.9

2.4

2.3

2.5

1.5

1.6

1.0

10.1

1.0

5.3

0.9

4.3

0.5

0.8

0.9

0.3

0.9

0 5 10 15 20 25 30 35 40

113 GEOECOMAR

101 INOE-2000

108 IFT Iasi

110 INCDFP

232 I.N.C.D.M. Constanta

114 St. Biologice

105 INMA

106 IFIN-HH

226 ICI

230 ICIM

227 INCSMPS

236 INCD Metale Resurse Radioactive

222 ISIM Timisoara

223 INCERC

228 INCDPM

218 CEFIN

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

224 URBANPROIECT

235 INCD Sanatate

104 INCDTP

220 ECOIND

225 INSCC

229 INCDT

107 INFLPR

116 I.C.S.I. RM. VALCEA

234 INCD Cantacuzino

233 INCD V. Babes

109 INCDFM

TOTAL / VALORI MEDII

TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)

Decontari cu bug. statului, cubug. asig. ptr. somaj si privindasig. sociale

Furnizori

Decontari cu salariatii

Creditori, credite bancare siimprumuturi pentru investitii

a

b

TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)

TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

44

Figura 2.31. Ponderea în totalul veniturilor a celor mai importante componente din structura platilor restante în anul 2003, neachitate la termenul de scadenta

18.3

14.8

5.9

7.1

9.8

4.6

2.2

14.9

16.1

11.9

3.2

9.0

9.0

3.6

6.9

4.9

4.8

4.6

4.5

2.9

3.4

1.7

5.0

3.5

6.3

2.1

3.4

7.0

1.1

0.8

10.7

6.5

0.42

1.1

0.9

0.4

0.9

0.9

0.2

0.5

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

219 ICMET Craiova

115 IMT

222 ISIM Timisoara

111 ICCF

234 INCD Cantacuzino

106 IFIN-HH

108 IFT Iasi

226 ICI

230 ICIM

236 INCD Metale Resurse Radioactive

223 INCERC

114 St. Biologice

101 INOE-2000

218 CEFIN

116 I.C.S.I. RM. VALCEA

232 I.N.C.D.M. Constanta

220 ECOIND

113 GEOECOMAR

228 INCDPM

TOTAL / VALORI MEDII

TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)

Plati restante fata de bugetul destat si bugetul asig. sociale

Plati restante catre furnizori

Plati restante fata de alticreditori si penalitati

105.3

71.6

89.8

50.9

38.1 131.2

33.7

5.3

0.6

52.9

0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275

103 IGR

102 COMOTI

221 IPCUP

112 INCEMC Timisoara

Plati restante fata de bugetul destat si bugetul asig. sociale

Plati restante catre furnizori

Plati restante fata de alti creditori sipenalitati

a

b

TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)

TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

45

3. Personalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

3.1. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Numarul personalului din institutele nationale de cercetare -dezvoltare, atât pe total

cât si pe categorii de personal este redat în tabelul 3.1.

Din figura 3.1, în care este reprezentata evolutia personalului total din institutele de cercetare în perioada 2001 – 2003, atât pe totalul institutele cât si pe categorii (institute din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii si institute din coordonarea altor ministere), rezulta o descrestere a numarului total de personal de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003.

Figura 3.1. Numarul total al personalului din institutele nationale de c ercetare-dezvoltare în perioada 2001 – 2003

O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 – 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001. Aceste descresteri mai rapide a numarului de personal

3759

3636

3454

3300

3400

3500

3600

3700

3800

2001 2002 2003

3702

3632

3579

3500

3550

3600

3650

3700

3750

2001 2002 2003

INCD-uri din coordonarea MEdC INCD-uri din coordonarea altor ministere

7461

7268

7033

6800

6900

7000

7100

7200

7300

7400

7500

2001 2002 2003

Total INCD-uri

46

din sectorul întreprinderi din perioada 1993 – 2001 a dus la cresterea ponderii cercetatorilor din sectorul g uvernamental si a celor din învatamântul superior (figura 3.3).

Figura 3. 2. Numarul salariatilor din cercetare în perioada 1993 - 2001

Figura 3. 3. Structura salariatilor din cercetare în perioada 1993 – 2001

Numarul salariatilor din cercetare la sfârsitul anului

584536257276744

89797

92822

104185

105195

117046118329

3457639054

53216

62832

68702

7788278308

90876 90272

150021756317941191211849321351234872409124224

5955

5587

7844

56274952340026833229

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Total

Sectorul întreprinderi

Sectorul guvernamental

Sectorul înv. superior

Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1

Structura salariatilor din cercetare

76.8

0

77.1

3

74.4

4

74.7

5

74.0

1

69.9

7

69.3

4

62.4

1

59.1

5

25.6

7

28.0

7

23.3

8

21.2

9

19.9

2

20.4

9

22.3

3

20.5

8

20.4

7

15.1

8

9.52

7.288.74

6.06

4.75

3.23

2.29

2.73

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sectorul întreprinderi

Sectorul guvernamental

Sectorul învatamânt superior

Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1

47

Tabelul 3.1. Personalul din institutele nationale de cercetare-dezvoltare

TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri în coordonarea

MEdC)

TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere)

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

1 Total personal 7033 7268 7461 3454 3636 3759 3579 3632 3702

2 Total personal atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica

2949 2966 2870 1736 1773 1736 1213 1193 1134

3 Total personal de cercetare 2608 2629 2539 1610 1629 1587 998 1000 952

4 cercetator stiintific I 497 510 478 287 297 289 210 213 189

5 cercetator stiintific II 547 566 567 338 346 348 209 220 219

6 cercetator stiintific III 607 629 656 368 377 403 239 252 253

7 cercetator stiintific 382 408 394 253 268 251 129 140 143

8 asistent cercetare stiintifica 575 516 444 364 341 296 211 175 148

9 Academicieni si membrii coresp. ai Academiei Române 16 16 18 12 12 14 4 4 4

10 Pers. cu titlul stiintific de Doctor 858 809 764 637 623 624 221 186 140

11 Îndrumatori stiintifici de doctorat 83 84 94 64 65 73 19 19 21

12 Personal de cercetare pe categorii de vârsta:

13 sub 30 ani 430 390 381 271 253 244 159 137 137

14 30 - 39 ani 648 670 664 420 435 417 228 235 247

15 40 - 49 ani 680 744 766 402 439 452 278 305 314

16 50 - 59 ani 881 892 912 530 538 550 351 354 362

17 60 ani si peste 266 260 272 179 166 180 87 94 92

18 Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica

293 296 290 126 144 149 167 152 141

19 Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii

1416 1484 1574 707 754 808 709 730 766

20 Personal administrativ 1277 1057 1072 551 556 564 726 501 508

21 cu studii superioare 276 244 230 124 129 122 152 115 108

22 Personal pentru activitatea de marketing

109 91 72 41 36 22 68 55 50

23 cu studii superioare 85 68 49 32 25 14 53 43 35

24 Membri ai organizatiilor stiintifice si profes. de prestigiu din tara 1276 842 434

25 Membri organizatiilor stiintifice si profes. din strainatate 446 265 181

26 Membri ai comit. de redactie a revistelor cotate ISI 129 85 44

Pe categorii, personalul din institutele nationale de cercetare este format din: § personal atestat de cercetare; § personal atestat pentru dezvoltare tehnologica; § personal de cercetare dezvoltare cu studii medii; § personal administrativ; § personal pentru activitatea de marketing.

Aceasta structura a personalului este prezentata în figurile 3.4 – 3.6.

48

Personal pentru activitatea de

marketing, 68, 3%

Personal administrativ,

726, 27%

Personal de cercetare

dezvoltare cu studii medii, 709,

27%

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 167,

6%

Total personal atestat de

cercetare, 998 , 37%

Figura 3.4. Structura personalului pe total INCD-uri, în anul 2003

Figura 3.5. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea MEd.C, în anul 2003

Figura 3.6. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea altor ministere, în anul 2003

Personal de cercetare

dezvoltare cu studii medii, 1416, (25%)

Personal pentru activitatea de

marketing, 109, (2%)

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 293,

(5%)

Total personal atestat de cercetare,

2608, (46%)

Personal administrativ, 1277, (22%)

Personal pentru activitatea de

marketing, 41, 1%

Personal administrativ,

551 , 18%

Personal de cercetare

dezvoltare cu studii medii, 707 ,

23%

Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 126,

4%

Total personal atestat de

cercetare, 1610, 54%

49

Rezulta astfel ca pe totalul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46%, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%.

Daca la personalul de cercetare cu studii superioare se adauga si personalul atestat pentru dezvoltare tehnologica, rezulta un procent pe total institute de 51%. Si în acest caz se mentine diferenta dintre cele doua categorii de institute: 58% pentru INCD-urile din coordonarea Ministerului si 43% pentru celelalte.

Remarcam în acelasi timp, ponderea mare a personalului administrativ (22%), cu variatii între 18 si 27% între cele doua categorii de institute, precum si a personalului de cercetare cu studii medii (25%).

Ca o „masura” a competitivitatii personalului de cercetare a unui institut pot fi considerati si indicatorii ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare si ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului (figura 3.7).

Figura 3.7. Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în anul 2003

Situatia pare a fi alarmanta îndeosebi în cazul INCD-urile aflate în coordonarea Ministerului, unde cercetatorii cu titlul stiintific de doctor reprezinta numai 6,17% din totalul personalului. Apreciem ca si situatia medie pe totalul institutelor (12,20%) se afla în aceiasi zona.

Este greu de conceput ca o echipa de cercetare formata din 20 de persoane, din care doar 2 – 3 sunt doctori în stiinte, poate fi realmente competitiva pe plan international, în domenii de vârf ale cercetarii fundamentale sau aplicative!

Detaliind analiza numai în cadrul personalului de cercetare cu studii superioare, se constata ca ponderea cea mai însemnata o detin cei încadrati pe posturi de CS III (figura 3.8) si a caror vârsta este cuprinsa între 50 – 59 de ani (figura 3.9).

Urmarindu-se structura pe categorii de vârsta a personalului de cercetare din România, din perioada 1995 – 2001 (tabelul 3.2 si figura 3.10) si comparând cu situatia din INCD-uri se constata urmatoarele:

a. Structura pe categorii de vârsta a cercetatorilor din România din perioada 1995 – 2001 nu a suferit modificari esentiale , ceea ce permite compararea cu structura de vârsta a personalului de cercetare din INCD-uri de la nivelul anului 2003;

32.90

12.20

39.57

18.4422.14

6.17

0

5

10

15

20

25

30

35

40

TOTAL TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)

Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintificde Doctor in totalul cercetatorilor

Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintificde Doctor in totalul personalului

coordonarea M. Ed. C. coordonarea altor ministere

50

14.3

4

25.8

2

32.5

2

21.8

1

5.52

12.7

1

25.4

6

35.5

0

20.4

1

5.92

12.5

8

24.6

2

34.6

3

23.0

3

5.14

14.3

3

24.7

3

32.5

3

22.6

9

5.73

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Pâna la 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste

1995

1997

2000

2001

Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6

Figura 3.8. Numarul personalului de cercetare, dupa postul de încadrare, pe total institute în anul 2003

Figura 3.9. Structura personalului de cercetare din institutele nationale de cercetare-dezvoltare pe grupe de vârsta în anul 2003

Figura 3.10. Structura cercetatorilor din România pe grupe de vârsta în perioada 1995 - 2001

497

547

607

382

575

629

478

567

656

394

444

516

408

566

510

350

400

450

500

550

600

650

700

cercetatorstiintific I

cercetatorstiintific II

cercetatorstiintific III

cercetatorstiintific

asistentcercetarestiintifica

2003 2002 2001

14.8

22.323.4

30.3

9.2

15.0

23.322.3

29.4

9.9

14.4

20.7

25.2

31.8

7.9

5

10

15

20

25

30

35

sub 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste

'TOTAL INCD-uri

TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)

TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

51

Tabelul 3.2. Cercetatori pe grupe de vârsta în România

Categorii de vârsta

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

1 Pâna la 30 ani 14.34 14.62 12.71 13.25 12.93 12.58 14.33

2 30 - 39 ani 25.82 25.80 25.46 25.44 25.25 24.62 24.73

3 40 - 49 ani 32.52 33.66 35.50 34.94 34.66 34.63 32.53

4 50 - 59 ani 21.81 20.69 20.41 21.12 22.30 23.03 22.69

5 60 ani si peste 5.52 5.23 5.92 5.24 4.86 5.14 5.73

Sursa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6

b. La nivelul tarii, grupa majoritara de vârsta a cercetatorilor a fost cea cuprinsa între 40 si 49 de ani (32,52 – 35,5%), în timp ce în INCD-uri ponderea acestei grupe se situeaza pe locul secund, cu numai 23,4% si variatii între cele doua categorii de INCD-uri cuprinse între 22,3 si 25,2%;

c. Pe locul al doilea la nivelul tarii se situeaza grupa de vârsta 30 – 39 de ani, cu ponderi cuprinse între 24,62 si 25,82%. La INCD-uri aceasta grupa se afla pe locul al treilea, având o pondere de 22,3%;

d. Pe locul al treilea la nivelul tarii si pe primul loc la nivelul INCD-urilor se situeaza grupa de vârsta 50 – 59 de ani. La nivelul tarii ponderea personalului de cercetare din aceasta grupa este de numai 20,4 – 23,03%, în timp ce în INCD-uri este de 30,3%.

Toate cele trei concluzii de la punctele b – d reflecta o situatie dezavantajoasa a INCD-urilor în comparatie cu celelalte institutii din sistemul cercetarii stiintifice din România.

*

* *

Corelând aspectele mentionate mai sus, rezulta ca mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 – 59 de ani.

52

3.2. Nivelul si structura personalului pe institute

Situatia prezentata anterior devine mult mai nuantata în cazul analizei pe institute de cercetare-dezvoltare.

Numarul total al personalului pe un institut de cercetare -dezvoltare din anul 2003 variaza între 30 si 968 persoane (figura 3.11), cea mai mare parte a INCD-urilor având între 100 si 199 de persoane:

Numarul personalului total pe un institut Numarul institutelor

Sub 100 8

100 – 199 18

200 – 499 8

500 - 1000 2

Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica din anul 2003 în totalul personalului variaza între 6,1 si 75,8% (figura 3.12), cea mai mare parte a institutelor plasându-se în intervalul 6,1 – 40%.

Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului Numarul institutelor

Pâna la 40% 11

40,01 – 50% 9

50,01 – 60% 9

60,01 – 80% 7

Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de vârsta în anul 2003 (figura 3.13) releva faptul ca în cea mai mare parte a institutelor, ponderea personalului de pâna la 30 de ani se situeaza într-un interval de pâna la 10%.

Ponderea pers. cu vârsta de pâna la 30 de ani Numarul institutelor

Pâna la 10% 13

10,01 – 20% 11

Peste 20% 12

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare în anul 2003 variaza între 3,0 si 67,8%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 20,01 – 40% (figura 3.14).

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul pers. de cercetare

Numarul institutelor

Pâna la 20% 11 20,01 – 40% 15 40,01 – 60% 7

60,01 – 70% 2 Lipsa informatii 1

53

Figura 3.11. Totalul personalului pe INCD-uri în anul 2003

Total personal pe institute de cercetare în anul 2003

968

757

378

347

329

290

263

246

232

207

184

169

168

165

162

154

152

151

151

140

131

130

124

115

114

106

103

100

97

95

78

65

55

44

33

30

0 200 400 600 800 1000

234 INCD Cantacuzino

106 IFIN-HH

107 INFLPR

223 INCERC

230 ICIM

104 INCDTP

221 IPCUP Ploiesti

109 INCDFM

226 ICI

111 ICCF

105 INMA

101 INOE-2000

218 CEFIN

114 St. Biologice

103 IGR

219 ICMET Craiova

115 IMT

102 COMOTI

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

228 INCDPM

220 ECOIND

233 INCD V. Babes

116 ICSI R. Valcea

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

232 I.N.C.D.M. Constanta

222 ISIM Timisoara

110 INCDFP

224 URBANPROIECT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

113 GEOECOMAR

235 INCD Sanatate

108 IFT Iasi

112 INCEMC Timisoara

225 INSCC

227 INCSMPS

229 INCDT

54

Figura 3.12. Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului (2003)

75.8

70.7

70.0

65.5

64.3

61.8

61.2

59.2

56.9

55.6

54.5

54.3

53.9

53.1

52.1

51.1

50.0

50.0

50.0

49.5

48.0

46.6

45.2

43.2

41.2

39.3

37.0

36.8

36.4

35.4

35.1

33.1

30.5

29.3

12.8

6.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80

227 INCSMPS

109 INCDFM

229 INCDT

112 INCEMC Timisoara

219 ICMET Craiova

220 ECOIND

114 St. Biologice

101 INOE-2000

108 IFT Iasi

116 ICSI R. Valcea

225 INSCC

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

115 IMT

111 ICCF

107 INFLPR

106 IFIN-HH

218 CEFIN

222 ISIM Timisoara

226 ICI

230 ICIM

224 URBANPROIECT

110 INCDFP

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

103 IGR

232 I.N.C.D.M. Constanta

228 INCDPM

105 INMA

113 GEOECOMAR

102 COMOTI

221 IPCUP Ploiesti

236 INCD Metale Resurse Radioactive

233 INCD V. Babes

223 INCERC

104 INCDTP

235 INCD Sanatate

234 INCD Cantacuzino

55

Figura 3.13. Structura personalului atestat de cercetare, pe grupe de vârsta, în anul 2003

Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de varsta (2003)

25.3

24.2

23.1

21.7

21.7

21.3

20.8

20.0

19.4

17.1

15.7

15.5

15.2

14.0

13.7

12.5

12.2

10.6

9.3

6.7

5.7

5.4

4.8

30.0

47.9

48.0

53.641.9

43.1

37.0

31.9

25.0

28.6

48.6

47.3

51.3

50.0

53.5

49.3

56.8

75.0

39.0

37.9

58.1

43.3

31.4

48.6

38.1

25.3

59.6

56.555.7

71.4

46.6

29.7

11.9

19.2

20.0

15.9

32.6

31.6

15.2

24.6

26.1

41.3

46.8

54.2

51.4

31.9

35.7

33.0

34.5

31.3

36.7

29.5

12.5

48.8

51.5

32.6

50.0

62.9

45.9

57.1

72.2

38.5

42.4

43.4

28.6

53.4

70.3

88.1

25.6

30.4

32.0

32.9

66.7

52.2

52.3

60.6

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

229 INCDT

220 ECOIND

227 INCSMPS

116 ICSI R. Valcea

233 INCD V. Babes

109 INCDFM

112 INCEMC Timisoara

115 IMT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

226 ICI

224 URBANPROIECT

225 INSCC

113 GEOECOMAR

228 INCDPM

106 IFIN-HH

107 INFLPR

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

219 ICMET Craiova

111 ICCF

101 INOE-2000

235 INCD Sanatate

104 INCDTP

105 INMA

114 St. Biologice

108 IFT Iasi

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

110 INCDFP

222 ISIM Timisoara

103 IGR

221 IPCUP Ploiesti

230 ICIM

223 INCERC

102 COMOTI

218 CEFIN

232 I.N.C.D.M. Constanta

234 INCD Cantacuzino

Pana la 30 ani30 - 49 ani50 ani si peste

56

Figura 3.14. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de doctor în totalul cercetatorilor /

personalului (2003)

67.8

60.4

59.5

58.4

56.1

51.1

43.2

41.9

41.3

40.0

40.0

35.1

30.9

28.0

27.7

27.3

27.3

26.2

26.1

25.3

25.0

24.0

22.7

21.7

17.8

16.7

15.9

15.4

15.1

13.4

12.5

11.3

9.6

9.5

3.0

39.6

22.1

32.9

4.1

37.0

33.8

30.4

30.5

36.2

15.5

13.8

8.2

17.3

14.7

18.0

8.2

21.2

11.4

16.4

10.4

11.2

6.2

14.2

8.5

4.0

8.2

6.6

8.8

9.1

8.9

9.2

5.7

3.8

1.3

4.8

1.9

6.7

1.9

2.0

18.4

6.2

12.2

0 10 20 30 40 50 60 70 80

234 INCD Cantacuzino

114 St. Biologice

108 IFT Iasi

107 INFLPR

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

109 INCDFM

110 INCDFP

233 INCD V. Babes

226 ICI

103 IGR

113 GEOECOMAR

106 IFIN-HH

111 ICCF

227 INCSMPS

232 I.N.C.D.M. Constanta

112 INCEMC Timisoara

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

115 IMT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

101 INOE-2000

222 ISIM Timisoara

102 COMOTI

105 INMA

223 INCERC

230 ICIM

225 INSCC

116 ICSI R. Valcea

220 ECOIND

228 INCDPM

104 INCDTP

235 INCD Sanatate

218 CEFIN

221 IPCUP Ploiesti

229 INCDT

219 ICMET Craiova

224 URBANPROIECT

TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)

TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)

TOTAL

Pondereacercetatorilor cu titlulstiintific de Doctor intotalul cercetatorilor

Pondereacercetatorilor cu titlulstiintific de Doctor intotalul personalului

TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)

TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)

57

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului în anul 2003 variaza între 1,28 si 36,97%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 5,01 – 10%.

Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului

Numarul institutelor

Pâna la 5% 8 5,01 – 10% 12 10,01 – 20% 10 20,01 – 40% 6

Se observa ca, în analiza pe institute se mentin toate observatiile de la

paragraful 3.1, punctele critice (ponderea redusa a personalului atestat de cercetare în totalul personalului, ponderea redusa a cercetatorilor cu gradul stiintific de doctor etc.) devenind si mai acute.

58

4. Dotarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si parteneriatul

4.1. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor

Prin analiza gradului de competitivitate a dotarilor s-a urmarit identificarea urmatoarelor aspecte:

a) gradul de competitivitate a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD si masura în care s-a apelat la dotarile din alte institutii de cercetare pentru obtinerea realizarilor de vârf, competitive pe plan european;

b) gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut;

c) accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date.

De mentionat este faptul ca informatiile furnizate la punctul a) si partial la punctul b) au avut la baza estimarile INCD-urilor, pe baza propriilor perceptii privind gradul de competitivitate a dotarilor si a tehnicii de calcul.

Daca, în mare parte estimarile au fost realiste, se observa si unele exagerari evidente într-un sens sau altul, ceea ce a dus la aparitia unor neconcordante între gradul de competitivitate a dotarilor si proportia în care realizarile de vârf, competitive pe plan european au fost realizate folosind propriile echipamente si instalatii. Acolo unde au fost sesizate cele mai evidente necorelari s-au solicitat precizari suplimentare din partea INCD-urilor. a) Gradul de competitivitate al dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii,

aparatura), folosite în activitatea de CD. Pentru analiza, INCD-urile au fost solicitate sa precizeze ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care:

• se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european; • au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international /

european; • au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international /

european.

Rezultatele sunt reprezentate în figura 4.1, din care rezulta ca, pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%.

În continuare, INCD-urile au fost solicitate sa estimeze proportia în care realizarile de vârf ale institutului din ultimii trei ani au fost realizate folosind dotarile tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura):

• existente în unitate;

59

• existente în alte institute de cercetare din tara; • existente în laboratoarele universitatilor din tara; • existente în laboratoare din strainatate.

Raspunsurile înregistrate au fost reprezentate grafic în figura 4.2.

Analizând în mod corelativ informatiile din cele doua figuri (4.1 si 4.2) rezulta o serie de neconcordante : INCD-uri care declara ca nu dispun decât î ntr-o proportie infima de dotari la nivel competitiv, dar obtin cea mai mare parte a rezultatelor performante, care sunt competitive pe plan european prin folosirea acestei dotari (figura 4.3).

Aceleasi neconcordante rezulta si din figura 4.4, în care sunt reprezentate în mod corelativ ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi. Se observa din aceasta figura ca unele INCD-uri declara ca nu dispun de dotari la un nivel competitiv decât într-o mica masura, dar toate rezultatele cercetarii sau majoritatea acestora (produse noi, prototipuri, tehnologii noi) constituie elemente de referinta pe plan european / international.

În ceea ce priveste necorelarea dintre nivelul dotarilor existente si proportia în care realizarile de vârf au fost obtinute cu aceasta dotare, 3 INCD-uri au fost solicitate sa ofere informatii suplimentare. Daca doua institute au explicat partial aceste diferente, CEFIN a refuzat orice argumentare.

Necorelarile constatate (figurile 4.3 si 4.4) ne determina sa avem unele rezerve privind credibilitatea informatiilor furnizate de catre unele INCD-uri, apreciind ca s-au manifestat doua tendinte:

• subevaluarea nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare;

• supraevaluarea nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor realizate.

b) Gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut a fost analizat prin precizarea de catre INCD-uri a ponderii tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care:

• se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european;

• au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european.

În acelasi timp, s-a analizat numarul posturilor de lucru ale cercetatorilor, dotate cu PC-uri, conectate la Internet. Rezultatele sunt reprezentate grafic în figurile 4.5 si 4.6.

60

Figura 4.1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD în anul 2003

Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD

66

60

60

50

50

48

40

40

35

35

30

30

25

15

15

15

15

12

11

10

10

10

6

5

5

0

0

15

14

20

5

20

10

30

20

22

40

30

50

30

26

25

5

30

25

50

40

30

35

30

20

10

30

20

65

20

20

19

65

10

100

0

2

10

5

10

10

7

10

0

20

12

25

5

25

30

20

30

30

35

12

20

15

46

10

20

40

20

31

20

10

15

1

5

4

3

0

10

40

10

5

15

10

15

30

30

10

57

5

40

25

26

10

50

35

1

1

2

0

13

10

5

5

29

15

30

2

3

25

18

25

50

70

70

75

75

78

80

80

82

85

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

226 ICI

108 IFT Iasi

229 INCDT

236 INCD Metale Resurse Radioactive

116 ICSI R. Valcea

105 INMA

112 INCEMC Timisoara

227 INCSMPS

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

222 ISIM Timisoara

233 INCD V. Babes

110 INCDFP

221 IPCUP Ploiesti

224 URBANPROIECT

101 INOE-2000

102 COMOTI

115 IMT

220 ECOIND

232 I.N.C.D.M. Constanta

228 INCDPM

225 INSCC

113 GEOECOMAR

234 INCD Cantacuzino

104 INCDTP

106 IFIN-HH

223 INCERC

218 CEFIN

111 ICCF

230 ICIM

219 ICMET Craiova

103 IGR

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

114 St. Biologice

107 INFLPR

235 INCD Sanatate

109 INCDFM

se situeaza la un nivel competitiv fata decele existente pe plan international /europeanau un decalaj de pâna la 5 ani fata de celeexistente pe plan international / european

au un decalaj de 6 - 10 ani fata de celeexistente pe plan international / european

au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european

au un decalaj de peste 20 de ani fata decele existente pe plan international /european

61

Figura 4.2. Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate sau prin colaborare

Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza ale institutului sau prin colaborare

90.5

90

90

90

89

85

85

85

85

85

84

80

80

80

80

80

80

80

80

80

75

75

65

60

60

57

50

30

3

2

5

5

5

10

8

5

1

6

20

10

10

10

10

10

5

5

5

25

10

15

20

3

10

25

5.5

5

5

1

5

5

10

5

10

7

5

5

10

5

5

15

15

10

10

15

2

2

10

5

2

14

15

5

3

5

5

10

5

10

10

5

10

40

40

30

30

95

100

100

100

100

100

100

100

0% 20% 40% 60% 80% 100%

105 INMA

116 ICSI R. Valcea

219 ICMET Craiova

223 INCERC

225 INSCC

226 ICI

227 INCSMPS

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

220 ECOIND

236 INCD Metale Resurse Radioactive

235 INCD Sanatate

222 ISIM Timisoara

102 COMOTI

104 INCDTP

218 CEFIN

108 IFT Iasi

110 INCDFP

101 INOE-2000

229 INCDT

232 I.N.C.D.M. Constanta

230 ICIM

113 GEOECOMAR

114 St. Biologice

115 IMT

233 INCD V. Babes

112 INCEMC Timisoara

234 INCD Cantacuzino

224 URBANPROIECT

221 IPCUP Ploiesti

111 ICCF

228 INCDPM

103 IGR

109 INCDFM

106 IFIN-HH

107 INFLPR

Dotari existente în propriul institutde cercetare

Dotari din alte institute de cercetaredin tara

Dotari existente în laboratoareleuniversitatilor din tara

Dotari existente în laboratoare dinstrainatate

62

Figura 4.3. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate

70

60

50 48

4035

30

15 1512 10 10

6 5 50 0

100

8590

100 100

80

10095

8985

8075

84 8590

100

8085

100

85

65

100

91

80

90

10111515

25

30

35

40

50

60

6670

7578

75

80808285

80

7580 80 80

57

30

80

60

50

60

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.0022

6 IC

I

108

IFT

Iasi

229

INC

DT

236

INC

D M

etal

e R

esur

se R

adio

activ

e

116

ICS

I R

. Val

cea

105

INM

A

112

INC

EM

C T

imis

oara

227

INC

SMPS

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

222

ISIM

Tim

isoa

ra

110

INC

DFP

233

INC

D V

. Bab

es

221

IPC

UP

Plo

iest

i

224

UR

BA

NP

RO

IEC

T

101

INO

E-2

000

102

CO

MO

TI

115

IMT

220

EC

OIN

D

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

225

INS

CC

228

INC

DP

M

113

GE

OE

CO

MA

R

104

INC

DTP

106

IFIN

-HH

223

INC

ER

C

234

INC

D C

anta

cuzi

no

218

CE

FIN

111

ICC

F

103

IGR

219

ICM

ET

Cra

iova

230

ICIM

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

107

INFL

PR

114

St.

Bio

logi

ce

109

INC

DFM

235

INC

D S

anat

ate

Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza(echipamente, instalatii, aparatura), folosite înactivitatea de CD, care se situeaza la un nivelcompetitiv fata de cele existente pe plan international /europeanProportia în care realizarile de vârf ale institutului aufost realizate cu dotarile tehnice de baza existente înunitate

63

Figura 4.4. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan

international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi

80 80 7875

70 7066

60

50

4035

3025

15 1512 10 10

9094

7580

100 100

80

90 9095

100

85

70

100

65

8085

95

8085

100

85

70

90

7580

9095

85

100

90 90

80

95

50

7570

60

5048.41

4035

30

5561011

1515

9193

100

90

8080

100

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

10022

6 IC

I

108

IFT

Iasi

229

INC

DT

236

INC

D M

etal

e R

esur

se R

adio

activ

e

116

ICSI

R. V

alce

a

105

INM

A

112

INC

EMC

Tim

isoa

ra

227

INC

SMPS

231

I.N.C

.D.D

.D. T

ulce

a

222

ISIM

Tim

isoa

ra

110

INC

DFP

233

INC

D V

. Bab

es

221

IPC

UP

Ploi

esti

224

UR

BAN

PRO

IEC

T

101

INO

E-20

00

102

CO

MO

TI

115

IMT

220

EC

OIN

D

232

I.N.C

.D.M

. Con

stan

ta

225

INSC

C

228

INC

DP

M

113

GEO

ECO

MAR

104

INC

DTP

106

IFIN

-HH

223

INC

ER

C

234

INC

D C

anta

cuzi

no

218

CEF

IN

111

ICC

F

103

IGR

219

ICM

ET C

raio

va

230

ICIM

117

I.N.C

.D.T

.I.M

. Clu

j

107

INFL

PR

114

St. B

iolo

gice

109

INC

DFM

235

INC

D S

anat

ate

Ponderea valorica a dotarilor tehnice debaza competitive pe plan internat. /europeanNivelul tehnic mediu al prototipurilor

Nivelul tehnic mediu al produselor noi

Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi

39

c) Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date a constituit o alta dimensiune a analizei, INCD-urile fiind solicitate sa estimeze ponderile pentru urmatoarele situatii:

• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE;

• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene;

• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este, în mod sensibil, sub nivelul cercetatorilor din alte institute similare din tarile vecine, central si est europene;

• practic, cercetatorii din institut nu au acces la informatiile din retele internationale de banci de date.

Aici, majoritatea INCD-urilor au declarat ca accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene.

Privind accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date, pentru 4 INCD-uri, care au declarat ca se afla la un nivel competitiv pe plan european, s-a solicitat lista bancilor de date la care cercetatorii au acces si cheltuielile de acces, conform evidentelor contabile. Trei dintre aceste INCD-uri au infirmat informatiile oferite initial, iar INCDDD Tulcea a refuzat sa raspunda.

40

Figura 4.5. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, în anul 2003

75

73

70

70

70

65

60

56

52.5

50

50

50

50

40

40

35

30

30

30

30

30

20

15

0

0

7

10

15

15

15

20

20

10

25

25

30

30

30

28

32

41

22.50

30

40

30

40

50

60

60

45

60

60

65

70

60

20

20

20

40

100

3

10

2

7

7

3

22.50

20

10

20

10

10

5

25

5

10

5

20

45

70

50

60

1

2.50

5

20

10

30

80

80

80

85

85

85

90

90

100

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

115 IMT

108 IFT Iasi

236 INCD Metale Resurse Radioactive

105 INMA

226 ICI

233 INCD V. Babes

116 ICSI R. Valcea

229 INCDT

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

227 INCSMPS

104 INCDTP

109 INCDFM

221 IPCUP Ploiesti

225 INSCC

101 INOE-2000

222 ISIM Timisoara

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

111 ICCF

113 GEOECOMAR

220 ECOIND

224 URBANPROIECT

230 ICIM

114 St. Biologice

234 INCD Cantacuzino

218 CEFIN

102 COMOTI

106 IFIN-HH

110 INCDFP

112 INCEMC Timisoara

232 I.N.C.D.M. Constanta

228 INCDPM

223 INCERC

103 IGR

107 INFLPR

219 ICMET Craiova

235 INCD Sanatate

se situeaza la un nivel competitiv fata de celeexistente pe plan international / european

un decalaj de pâna la 5 ani fata de celeexistente pe plan international / european

un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existentepe plan international / european

un decalaj de 11 - 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european

un decalaj de peste 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european

41

Figura 4.6. Numarul cercetatorilor la un PC conectat la Internet

Personal de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet

0.6

0.7

0.7

0.7

0.7

0.7

0.9

1.0

1.0

1.0

1.0

1.0

1.1

1.1

1.3

1.3

1.3

1.3

1.4

1.4

1.4

1.5

1.5

1.6

1.6

1.7

1.9

2.1

2.3

2.7

2.8

4.2

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5

234 INCD Cantacuzino

115 IMT

108 IFT Iasi

102 COMOTI

226 ICI

113 GEOECOMAR

236 INCD Metale Resurse Radioactive

105 INMA

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

225 INSCC

227 INCSMPS

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

116 ICSI R. Valcea

218 CEFIN

110 INCDFP

230 ICIM

229 INCDT

221 IPCUP Ploiesti

101 INOE-2000

224 URBANPROIECT

223 INCERC

220 ECOIND

233 INCD V. Babes

232 I.N.C.D.M. Constanta

107 INFLPR

112 INCEMC Timisoara

106 IFIN-HH

228 INCDPM

103 IGR

222 ISIM Timisoara

104 INCDTP

111 ICCF

235 INCD Sanatate

109 INCDFM

114 St. Biologice

219 ICMET Craiova

42

4.2. Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor

Analizând situatia medie, pe totalul INCD-urilor, a spatiilor de lucru, pe destinatii, se constata ca valorile unitare sunt urmatoarele (tabelul 4.1):

• birouri 6,5 m2 / salariat; • laboratoare 53,7 m2 / cercetator; • biblioteca 1,9 m2 / cercetator.

Tabelul 4.1. Spatiile de lucru

Spatii de lucru (în m2) destinate activitatii de CD

Valori totale Valori unitare

Nr.

crt.

INCD bi

rour

i (m

2 / sal

aria

t)

labo

rato

are

(m2 /

pers

onal

de

cer

ceta

re s

i dez

volta

re

tehn

olog

ica)

bibl

iote

ca (m

2 / pe

rson

al

de c

erce

tare

si d

ezvo

ltare

te

hnol

ogic

a)

biro

uri (

m2 / s

alar

iat)

labo

rato

are

(m2 /

pers

onal

de

cer

ceta

re s

i dez

volta

re

tehn

olog

ica)

bibl

iote

ca (m

2 / pe

rson

al

de

cerc

etar

e si

dez

volta

re

tehn

olog

ica)

1 TOTAL 46065 158348 5743 6.5 53.7 1.9

2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 19660 91321 3752 5.7 52.6 2.2

3 TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere) 26405 67028 1991 7.4 55.3 1.6

Investitiile considerate de catre INCD-uri ca fiind necesare pentru reabilitarea cladirilor si pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine sunt redate în tabelele 4.2 si 4.3. Tabelul 4.2. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru reabilitarea cladirilor (investitii si reabilitari) în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine

Investitii necesare pâna la finele anului 2005

(milioane lei)

Investitii necesare în perioada 2006 - 2007 (milioane lei)

Nr.

crt.

INCD

Tota

l, di

n ca

re:

din

veni

turil

e ob

tinut

e de

inst

itut p

rin

valo

rific

area

re

zulta

telo

r pro

prii

%

Tota

l, di

n ca

re:

din

veni

turil

e ob

tinut

e de

inst

itut p

rin

valo

rific

area

re

zulta

telo

r pro

prii

%

1 Total 367403 32386 8,8 387152 47626 12,3

2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 192403 18286 9,5 111052 25776 23,2

3 TOTAL II (INCD-uri in coordonarea altor ministere) 175000 14100 8,1 276100 21850 7,9

43

Tabelul 4.3. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine

investitii necesare pâna la finele anului 2005 (milioane

lei)

investitii necesare în perioada

2006 - 2007 (milioane lei)

Nr.

crt.

INCD

Tota

l, di

n ca

re:

din

veni

turil

e ob

tinut

e de

in

stitu

t prin

val

orifi

care

a re

zulta

telo

r pro

prii

%

Tota

l, di

n ca

re:

din

veni

turil

e ob

tinut

e de

in

stitu

t prin

val

orifi

care

a re

zulta

telo

r pro

prii

%

1 Total 200305.5 46560.5 23,2 158782.5 31021 19,5

2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 135605.5 36920.5 27,.2 83532.5 20271 24,3

3 TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere) 64700 9640 14,9 75250 10750 14,3

Figura 4.7. Investitii necesare în perioada 2005 - 2007 Rezulta ca, dupa estimarea INCD-urilor, investitiile necesare în perioada 2005 – 2007 pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine este de 1113,6 miliarde lei. Dintre acestea, 567,7 miliarde lei ar fi necesare în anul 2005 si 545,9 miliarde în perioada 2006 – 2007. Destinatia acestor sume ar fi: 754,6 miliarde lei pentru investitii în reabilitarea cladirilor si 359,1 miliarde lei pentru utilitati (figura 4.7). Din aceste sume, INCD-urile apreciaza ca 157,593 miliarde lei (14.15%) pot fi acoperite din resurse proprii.

Investitii ptr. utilitati in 2005 , 200,3 M-rde lei

Investitii ptr. reabilitarea cladirilor in

2005 , 367,4 M-rde lei

Investitii ptr. reabilitarea cladirilor în

2006 - 2007 , 387,2 M-rde lei

Investitii pentru utilitati in

2006 - 2007, 158,8 M-rde lei

44

4.3. Parteneriatul în activitatea de cercetare

În tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9 este redata structura parteneriatului intern si extern din activitatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003).

Tabelul 4.4. Structura parteneriatului în activitatea de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

Marimi absolute (nr. proiecte sau mil lei) Structura (%)

Nr.

crt.

Specificatie

Tota

l IN

CD-

uri

Tota

l INC

D-u

ri di

n co

ordo

nare

a M

EdC

Tota

l INC

D-u

ri di

n co

ordo

nare

a al

tor

min

iste

re

Tota

l IN

CD-

uri

Tota

l INC

D-u

ri di

n co

ordo

nare

a M

EdC

Tota

l INC

D-u

ri di

n co

ordo

nare

a al

tor

min

iste

re

0 A 1 2 3 4 5 6

A Structura proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

a) dupa numarul proiectelor

1 cu alte institute de cercetare 1127 764 363 26.9 39.6 16.1

2 cu universitati 570 410 160 13.6 21.2 7.1

3 cu unitati comerciale 2488 756 1732 59.5 39.2 76.8

b) dupa valoarea proiectelor (în mil. lei)

1 cu alte institute de cercetare 258750 123450 135301 31.1 29.6 32.7

2 cu universitati 98667 47024 51643 11.9 11.3 12.5

3 cu unitati comerciale 473794 247193 226601 57.0 59.2 54.8

B Structura proiectelor realizate în parteneriat cu organisme C-D din strainatate (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

a) dupa numarul proiectelor

1 cu alte institute de cercetare 405 277 128 56.2 66.0 42.5

2 cu universitati 200 115 85 27.7 27.4 28.2

3 cu unitati comerciale 116 28 88 16.1 6.7 29.2 b) dupa valoarea proiectelor (în mi. lei) 1 cu alte institute de cercetare 128450 41058 87392 54.5 50.6 56.5

2 cu universitati 49558 14718 34840 21.0 18.2 22.5

3 cu unitati comerciale 57850 25288 32563 24.5 31.2 21.0

45

Figura 4.8. Structura parteneriatului intern (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

Figura 4.9. Structura parteneriatului extern (valori medii pentru perioada 2001- 2003)

Dupa cum rezulta din tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9, tendintele generale ale

orientarilor privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare sunt:

a. în cazul parteneriatului intern:

i. orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);

ii. colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);

a) Dupa numarul proiectelor b) Dupa valoarea proiectelor

26.9

13.6

59.5

31.1

11.9

57.0

39.6

21.2

39.2

29.6

11.3

59.2

16.1

7.1

32.7

12.5

54.876

.8

0

20

40

60

80

cu alteinstitute decercetare

cuuniversitati

cu unitaticomerciale

cu alteinstitute decercetare

cuuniversitati

cu unitaticomerciale

Total INCD-uri

INCD-uri din coordonarea MEdC

INCD-uri din coordonarea altorministere

a) Dupa numarul proiectelor b) Dupa valoarea proiectelor

56.2

27.7

16.1

54.5

21.0 24

.5

66.0

27.4

6.7

50.6

18.2

31.2

42.5

28.2

29.2

56.5

22.5

21.0

0

10

20

30

40

50

60

70

cu alteinstitute decercetare

cuuniversitati

cu unitaticomerciale

cu alteinstitute decercetare

cuuniversitati

cu unitaticomerciale

Total INCD-uri

INCD-uri din coordonarea MEdC

INCD-uri din coordonarea altorministere

46

iii. colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).

b. parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare . Pe acest fond, parteneriatul extern este caracterizat prin:

i. orientare prioritara spre colaborarea cu alte institute de cercetare (56,2% din punct de vedere al numarului proiectelor si 54,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);

ii. colaborare cu universitatile din strainatate (27,7% din punct de vedere al numarului proiectelor si 18,2% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);

iii. colaborare relativ redusa cu unitatile comerciale (16,1% din punct de vedere al numarului proiectelor si 24,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).

La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România?

În realitate, datorita orgoliilor personale, dar si pozitiilor divergente ale grupurilor de interese, colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare este extrem de redusa, ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita si sa cautam mai degraba alte laboratoare din strainatate, cu costuri mai mari sau sa ne multumim cu folosirea aparatelor depasite.

Încercarile de realizare a unor „punti de legatura” între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari. De exemplu, proiectul de lege privind consortiile universitare, document de orientare europeana, în care se puneau bazele juridice ale unei asocieri benevole dintre universitati si institute de cercetare, concretizate în mai buna valorificare a potentialului uman, a folosirii în comun a bazei materiale si a eficientizarii resurselor financiare în scopul cresterii performantelor si competitivitatii pe plan international a cercetarii românesti a generat un val de nemultumire. Principalii „actori” din acest proces (presedintele patronatului din cercetare, director general al unui INCD, si liderul confederatiei sindicale din cercetare) au acuzat Ministrul educatiei si cercetarii, Secretarul de stat al departamentului de cercetare, membrii parlamentului României ca „intentioneaza astfel sa distruga INCD-urile, singurele institutii în care se desfasoara un proces real de cercetare”.

Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente.

Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii.

47

Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii.

Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic

impact pe plan social si politic, apreciem ca problema poate fi solutionata numai printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel.

48

Manageri de prima linie

Non – manageri (personal de executie)

Manageri superiori

Manageri mijlocii

Aptitudini profesionale

(Cunostinte profesionale de specialitate si

capacitatea de a le aplica)

Aptitudini umane

(Capacitate de a dezvolta relatii umane)

Aptitudini conceptuale

(Capacitate de orientare strategica)

5. Managementul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare-dezvoltare

Managementului, în opinia lui Richard L. Daft, presupune atingerea obiectivelor organizationale într-o maniera eficace si eficienta , ca urmare a planificarii, organizarii, coordonarii si controlului resurselor. Într-o viziune asemanatoare, A.M. Hitt, R.D. Middlemist si R.L. Mathis apreciaza ca managementul reprezinta integrarea si coordonarea eficace si eficienta a resurselor în scopul atingerii obiectivelor organizationale.

Managerii, ca persoane investite cu autoritate si responsabilitate decizionala privind folosirea eficienta a principalelor resurse ale organizatiei, exercita atributii de planificare, organizare, coordonare-antrenare si control, fiind situati pe diferite niveluri ale piramidei ierarhice.

Avându-se în vedere trasaturile generale ale responsabilitatilor îndeplinite, managerii pot fi împartiti în trei categorii: managerii superiori (top-manageri; senior manageri); manageri mijlocii; manageri de prima linie.

Pentru îndeplinirea responsabilitatilor, oricarui manager, de la directorul general pâna la seful unui compartiment, îi sunt necesare trei categorii de aptitudini: aptitudini conceptuale; aptitudini umane; aptitudini profesionale (figura 5.1).

Figura 5.1. Categorii de manageri si principalele aptitudini necesare

49

Aptitudinile conceptuale constau în capacitatea managerilor de a asigura orientarea strategica a organizatiei, ca un tot unitar, în acord cu misiunea si obiectivele stabilite, de a formula si implementa strategii eficiente si eficace.

Aptitudinile conceptuale îi permit managerului sa: • perceapa modul în care activitatile specifice diverselor functii ale managementului

se interactioneaza; • sesizeze principalele tendinte ale mediului si sa orienteze organizatia astfel încât

sa poata valorifica oportunitatile si sa se protejeze de amenintari; • identifice impactul unor modificari procedurale în unele componente structurale

asupra performantelor organizationale.

Aptitudinile umane permit crearea unui climat favorabil cooperarii si comunicarii deschise între componentii grupurilor de lucru, precum si armonizarea intereselor individuale cu interesele de grup si cele organizationale. Un astfel de climat este propice dezvoltarii unei culturi organizationale orientate spre performanta si inovare, constituind bazele „organizatiei care învata” ( learning organization).

Aptitudinile profesionale sunt date de totalitatea cunostintelor profesionale de specialitate pe care managerul este capabil sa le aplice în efectuarea unor activitati concrete sau în îndrumarea personalului din subordine, care executa aceste operatii si are nevoie de sprijinul managerului.

Din figura 5.1 rezulta ca, la nivelurile ierarhice superioare, esentiale sunt capacitatea de orientare strategica a organizatiei si dezvoltarea relatiilor umane, atât în interior, cât si în raporturile acesteia cu mediul extern. La acest nivel, „calitatea” de a fi un bun specialist într-un domeniu sectorial nu reprezinta o g arantie a reusitei manageriale. Thomas Peters, unul dintre cei mai autorizati specialisti americani în management, afirma ca un excelent profesionist într-un domeniu anume, are toate sansele sa devina „un strateg incompetent”.

Data fiind practica organizatiilor românesti de supralicitare a celei de a treia categorii de responsabilitati – managerul ca specialist sectorial – în detrimentul primelor doua, apreciem ca majoritatea deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general).

Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (HOTARÂREA nr. 91 din 23 ianuarie 2003 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare, Publicata în Monitorul Oficial cu numarul 75 din data de 5 februarie 2003).

Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore , care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post:

1. Situeaza pe prim plan abilitatile profesionale , de specialitate ;

2. Are un caracter profund nedemocratic, promovând dreptul de veto al anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs.

1. În ceea ce priveste prima limita, conform anexei 1 la metodologie (Conditii de participare la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD), conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD sunt:

a) sa fie specialist în domeniul de activitate al INCD, atestat cel putin ca cercetator principal gradul II, cu o vechime de minimum 5 ani, dovedita prin copie certificata a carnetului de munca;

50

b) sa aiba experienta de minimum 5 ani în activitatea de conducere (laborator, sectie, departament) la o unitate de cercetare-dezvoltare;

c) sa aiba participari la programe / proiecte cuprinse în planuri / programe de cercetare nationale sau internationale;

d) sa cunoasca legislatia specifica domeniului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice.

Dupa cum se observa, doar una dintre cele patru conditii specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD are tangenta cu problematica managementului.

În plus, în Art. 4 din Anexa nr 2 (REGULAMENT de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD), în care sunt precizate atributiile comisiei de concurs, se precizeaza:

a) verifica îndeplinirea conditiilor de participare la concurs de catre candidati; b) stabileste lista candidatilor admisi pentru evaluare; c) evalueaza dosarele candidatilor si competenta profesionala a acestora pe

baza de interviu; d) elaboreaza documentele finale referitoare la rezultatele concursului.

În plus, în Anexa nr. 3 (Criterii de selectie), în totalul punctajului, o parte însemnata dintre criterii vizeaza numai activitatea profesionala, neavând tangenta cu responsabilitatile manageriale ale persoanei care ar urma sa îndeplineasca responsabilitatile de director general:

a) vechime în domeniul de activitate al INCD; b) alte specializari; c) titluri stiintifice: doctorat în specialitati corespunzatoare; d) participare la manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale; e) participare la coordonarea programelor / proiectelor de cercetare-dezvoltare; f) lucrari publicate; g) distinctii, premii.

2. Cea de a doua limita care pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie, rezulta din corelarea prevederilor Art. 3 din Regulament cu Art. 4 din Metodologia de concurs .

Conform Art. 3 din Regulamentul de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD (ANEXA nr. 2), „Lucrarile comisiei de concurs sunt conduse de presedintele desemnat si se desfasoara obligatoriu în prezenta tuturor membrilor”. În Art. 4 din Metodologia de concurs, se precizeaza „comisia de concurs este alcatuita din 5 membri, dupa cum urmeaza:

a) un reprezentant al ministerului coordonator - presedinte; b) un reprezentant al autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare; c) presedintele consiliului stiintific al INCD; d) un reprezentant al Patronatului Român din Cercetare si Proiectare - P.R.C.P., din

afara INCD; e) un reprezentant al Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare din

România, din afara INCD”.

Conform celor prevazute mai sus,

- oricare dintre liderii organismelor indicate la punctele d) si e) poate bloca organizarea concursurilor de ocupare a unui post de director general de INCD prin refuzul de a desemna un membru în comisia de concurs;

51

- oricare dintre persoanele desemnate la punctele d) si e) poate bloca desfasurarea propriuzisa a unui concurs de ocupare a unui post de director general prin refuzul de a participa la lucrarile comisiei.

Ambele consecinte s-au manifestat în prima jumatate a anului 2004:

- Prin refuzul liderului Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare de a desemna reprezentanti în comisiile de concurs, s-a întârziat cu câteva luni declansarea concursului pentru ocuparea postului de director general în peste 15 INCD-uri.

- Desemnându-se în comisia de concurs pentru ocuparea postului de director general la IFIN-HH, liderul Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare – Proiectare a refuzat apoi sa participe la evaluare întrucât printre candidatii înscrisi la concurs se afla si o persoana pe care nu o agrea – actualul director general -, desi acesta îndeplinea toate conditiile legale.

Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exe rcitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Un drept similar, prevazut în Metodologie, poate fi invocat si de presedintele Patronatului Român din Cercetare si Proiectare, el însusi director general al unui INCD. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat.

Ca urmare a primei limite a metodologiei, generate de supradimensionarea importantei

abilitatilor profesionale, concomitent cu limitarea rolului abilitatilor de orientare strategica a institutului, pot apare si unele distorsionari în practica manageriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare:

• daca un bun cercetator, din punct de vedere al cunostintelor de specialitate, datorita performantelor obtinute într-un domeniu concret de activitate a institutului este promovat în postul de director general iar acesta nu are aptitudini de dezvoltare a relatiilor umane si capacitate de orientarea strategica, daca nu este dispus sa renunte la o buna parte din preocuparile profesionale care l-au condus la obtinerea performantelor anterioare ca cercetator, are toate sansele sa devina un manager incompetent;

• daca un director general, în loc sa-si puna în valoare aptitudinile conceptuale de orientare strategica a institutului, considera ca postul ocupat îi confera în mod automat si „autoritatea” de cel mai bun specialist, el va fi tentat sa ia o serie de decizii în domenii particulare în locul managerilor care au autoritatea adoptarii acestor hotarâri. Cel mai adesea, astfel de decizii duc la rezultate cu mult sub cele scontate iar climatul organizational tinde sa se tensioneze.

*

* *

În concluzie, apreciem ca metodologia de concurs, care poarta în mod pregnant amprenta anilor '80, ar trebui fundamental modificata daca dorim ca prin procedura de concurs sa poata fi selectati candidatii cei mai performanti, cu reale calitati manageriale, care ar putea asigura orientarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare pe criterii de eficienta si performanta .

52

5.2. Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

În scopul analizei preocuparilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare privind elaborarea unor strategii competitive care sa asigure o viziune de perspectiva privind principalele orientari ale propriei activitati în acord cu conditiile de mediu, în chestionarul transmis INCD-urilor s-au folosit urmatoarele întrebari:

1. Daca institutul si-a elaborat principalele directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 - 2007), obiectivele si strategiile de realizare?

2. Daca în elaborarea principalelor directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 - 2007) :

2.1. s-au luat în considerare nevoile concrete ale economiei? 2.2. s-au identificat si s-au luat în considera re solicitarile potentialilor

beneficiari ai rezultatelor? 2.3. s-a avut în vedere potentialul de resurse umane ale institutului? 2.4. s-au evaluat resursele financiare potentiale, prin finantari de la bugetul de

stat? 2.5. s-au evaluat resursele financiare potentiale ale co-finantatorilor interesati

în rezultatele cercetarii? 2.6. s-au evaluat resursele financiare potentiale ce vor fi obtinute ca urmare a

valorificarii rezultatelor proprii? 2.7. s-a avut în vedere nivelul relativ de performanta al institutului prin

comparare cu realizarile de vârf la nivel european si tendintele de evolutie a decalajelor?

3. Daca elementele de fundamentare (studii, analize) ale principalelor directii de C -D, prevazute la punctele 2.1 - 2.7, au fost puse la dispozitia membrilor organismelor de decizie (consiliu de administratie, consiliu stiintific) înainte de definitivarea si aprobarea strategiei de dezvoltare a institutului pentru urmatorii patru ani si se regasesc ca anexe la aceasta?

Conform raspunsurilor primite din partea INCD-urilor (figura 5.2 ), rezulta ca situatia este mai mult decât multumitoare.

2.1. Nevoile concrete ale economiei

2.2. Solicitarile potentialilor beneficiari ai rezultatelor

2.3. Potentialul de resurse umane ale institutului

2.4. Resursele financiare potentiale de la bugetul de stat

2.5. Resursele financiare potentiale ale co-finantatorilor

2.6. Resursele financiare obt. prin valorific. rezult. proprii

2.7. Nivelul relativ de perf. ale rezult.

3. Elem. de fundam. ale pl. strategic. se regasesc ca anexe la acesta

Figura 5.2. Ponderea INCD-urilor care au confirmat existenta elementelor care au stat la

baza elaborarii strategiilor proprii pentru perioada 2004 - 2007

97.22

97.22

97.22

94.44

86.11

86.11

91.67

100.00

70 80 90 100

53

Întrucât cu ocazia desfasurarii concursurilor pentru postul de director general, unii dintre candidati au afirmat, fie ca aceste strategii înca nu exista, fie ca acum se lucreaza la întocmirea lor, de la un numar de cinci INCD-uri, care au declarat ca au astfel de strategii, s-a solicitat în scris câte o xerocopie dupa doua dintre anexele mentionate mai sus. Un singur institut a transmis la minister un material special elaborat, ca raspuns la adresa noastra. Patru INCD-uri nu au dat curs solicitarii, acestea fiind: 105 INMA, 115 IMT, 218 CEFIN si 225 INSCC.

Apreciem ca principala cauza a unei astfel de situatii decurge din procedurile directiei institutionale din cadrul departamentului de cercetare.

Este cunoscut faptul ca nici o banca nu acorda credit unei societati comerciale pâna când nu îi evalueaza planul de afaceri. O procedura similara, de evaluare a strategiei de dezvoltare a unui INCD, apreciem ca ar fi necesara atunci când se aloca bani publici, de exemplu, pentru „programul nucleu”. O alta directie de analiza a orientarii strategice a constat în identificarea celor mai importante directii de cercetare a INCD-urior. În acest sens, s-a solicitat institutelor nationale de cercetare-dezvoltare ca, în urma unei analize SWOT, sa identifice:

• Cele mai importante directii de cercetare ale institutului, în care rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt competitive pe plan european;

• Principalele directii de cercetare ale institutului, în care, conform propriilor evaluari, rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt considerate ca fiind necompetitive si în consecinta s-a hotarît sistarea lor;

• Principalele directii de cercetare ale institutului pâna la finele anului 2007, în care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute vor putea fi competitive pe plan european;

• Principalele directii de CD propuse pentru urmatorul plan national de CD (dupa anul 2005) care sunt în acord cu necesitatile economiei nationale si la care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute de institut vor fi competitive pe plan european.

Aceste orientari strategice de cercetarei-dezvoltare ale INCD-urilor sunt perezentate

în anexa 6 si constituie o importanta baza de informatii pentru conturarea Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare din România.

54

5.3. Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin acreditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate

O serie de concepte, cum ar fi cele de calitate, politica în domeniul calitatii si sau managementul total prin calitate (TQM) devin tot mai utilizate atunci când se pune problema adecvarii economiei la cerintele Uniunii Europene.

În contextul integrarii europene, „circulatia libera a marfurilor” pe piata europeana sub regimul marcajului „CE” de conformitate presupune respectarea unor conditii stricte care decurg din acreditarea entitatilor si certificarea sistemelor de calitate, conform SREN 150 / CEI 17025 / 2001, pentru acreditare si SREN ISO 9001/ 2001, pentru certificarea sistemelor de managementul calitatii.

Atât acreditarea cât si certificarea reprezinta elemente de baza pentru înlaturarea barierelor comerciale dintre state, constituind instrumente de realizare a încrederii si

recunoasterii reciproce a calitatii produselor / serviciilor care circula liber pe piata europeana.

Pasaportul de libera circulatie a produselor economiei românesti este asigurat de testarea acestora în laboratoare acreditate. Drept urmare, rapoartele de încercari si certificatele emise de catre laboratoarele sau organismele acreditate si care opereaza în domeniile acoperite de catre Acordurile Multilaterale sunt recunoscute în întreg spatiul economic european acoperit de ILAC si IAF.

Prin acreditare se atesta faptul ca organismele sau persoanele sunt competente sa efectueze sarcini specifice, demonstrând legatura dintre structura si activitatile desfasurate de laborator în domeniul în care ofera servicii.

Prin certificarea conformitatii, un organism de terta parte, da o asigurare scrisa ca exista încrederea adecvata ca un produs, proces sau serviciu corespunde cu standardul sau cu un alt document normativ.

În România, Asociatia de Acreditare din România ( RENAR) este recunoscuta de Guvernul României ca organism national unic de acreditare pentru structura de evaluare a conformitatii. Din 12 martie 2004 RENAR a devenit semnatar al Acordului de Recunoastere Multilaterala al Cooperarii Europene pentru Acreditare, EA, pentru domeniile: acreditarea laboratoarelor de încercari; acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii; acreditarea organismelor de certificare produs. În acest sens, RENAR acorda acreditari pentru laboratoare de încercari; laboratoare de etalonare; organisme de certificare sisteme de management al calitatii; organisme de certificare sisteme de management de mediu; organisme de certificare sisteme de management al securitatii alimentare, HACCP; organisme de certificare produs; organisme de certificare personal; organisme de inspectie.

Date fiind oportunitatile ce decurg pentru INCD-uri din existenta laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate, s-a analizat modul în care conducerile institutelor s-au preocupat de aceste probleme, dat fiind timpul îndelungat necesitat de obtinerea acreditarii laboratoarelor sau de certificarea sistemelor de calitate.

Încercând sa obtinem validarea informatiilor furnizate de catre INCD-uri, s -a solicitat confirmarea acestora de catre Asociatia de Acreditare din România (RENAR). Informatiile obtinute sunt redate în tabelele 5.1 si 5.2. Tabelul 5.1. Numarul laboratoarelor acreditate si al centrelor de excelenta

55

Numarul de laboratoare la 1 ianuarie 2004 Numarul centrelor de excelenta acreditate

din care, acreditate N

r. cr

t. Denumirea INCD-urilor

Tota

l

Con

form

sit.

IN

CD

Con

form

ve

rific

. R

EN

AR

Dife

rent

e di

ntre

sit.

IN

CD

si

RE

NA

R

Con

form

sit.

IN

CD

Con

form

sit.

M

EC.

Dife

rent

e di

ntre

si

t. IN

CD

si M

EC

1 101 INOE-2000 9 1 - 1 2 2

2 102 COMOTI 15 14 - 14 - -

3 103 IGR 7 1 - 1 - -

4 104 INCDTP 2 2 2 - - -

5 105 INMA 2 2 1 1 1 1 6 106 IFIN-HH 3 3 1 2 6 6 7 107 INFLPR 5 1 - 1 2 - 2 8 108 IFT Iasi 6 2 - 2 1 1 -

9 109 INCDFM 10 - - - - - 10 110 INCDFP 4 4 - 4 1 1 -

11 111 ICCF 4 1 - 1 - - 12 112 INCEMC Timisoara 2 2 - 2 - -

13 113 GEOECOMAR 5 1 - 1 2 1 1 14 114 St. Biologice ….. …… - - 1 - 1

15 115 IMT 11 11 - 11 3 2 1 16 116 ICSI R. Vâlcea 6 5 1 4 - -

17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 4 - - - - 1 18 218 CEFIN 25 18 2 16 1 19 219 ICMET Craiova 6 6 3 3 1 1 - 20 220 ECOIND 3 3 3 - 1 1 - 21 221 IPCUP Ploiesti 4 4 - 4 - -

22 222 ISIM Timisoara 1 1 1 - 1 1 - 23 223 INCERC …. …. - - - -

24 224 URBANPROIECT ….. …. - - - - 25 225 INSCC 5 1 1 - - -

26 226 ICI ….. …. - - - - 27 227 INCSMPS …. ….. - - 1 1 -

28 228 INCDPM 4 1 1 - - - 29 229 INCDT …. …. - - - -

30 230 ICIM 8 4 - 4 1 1 - 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 15 - - - 1 - 1 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 4 1 1 - - - 33 233 INCD V. Babes 10 …. - - - - 34 234 INCD Cantacuzino 29 …. - - 1 1 -

35 235 INCD Sanatate …. …. - - - - 36 236 INCD Met. Res.Radioactive 7 7 - 7 - -

Total 216 96 17 79 26 22 4

*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004

Tabelul 5.2. Existenta sistemelor de calitate certificate la nivelul INCD-urilor

56

Certificarea sistemelor de calitate

DA / NU Situatii conform informatiilor INCD-urilor N

r. cr

t.

Denumirea INCD-urilor

Con

form

sit.

IN

CD

Con

form

ve

rific

. R

ENA

R

Tipul certificarii Institutia care a

certificat sistemul

Data (ziua, luna, anul) si numarul de înregistrare

1 101 INOE-2000 DA DA ISO 2001 SIMTEX 3.01.2003 Nr.007-C

2 102 COMOTI DA DA 1309001 AEROQ/OMCAS

3 103 IGR DA NU intern

4 104 INCDTP DA DA certificare sistem OMCAS 06.08.2001 099/1

5 105 INMA DA DA SREN ISO 9001/2001 OCS-AFER 04.08.2003 NR.018

6 106 IFIN-HH DA NU Acreditare Interna RENAR, CNCAN

7 107 INFLPR NU NU

8 108 IFT Iasi NU NU

9 109 INCDFM NU NU

10 110 INCDFP DA NU AQ pentru CNE Cernavoda IRNE-SITON -RAAG 1986

11 111 ICCF DA NU Autoriz. testare medicam Agentia Nationala a Medicamentului 06.02.2004, nr. 1

12 112 INCEMC Timisoara NU NU

13 113 GEOECOMAR NU NU

14 114 St. Biologice NU NU

15 115 IMT NU NU

16 116 ICSI R. Vâlcea DA DA Lab; Dom. Nuclear RENAR, CNCAN cf. Anexei

17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj NU NU

18 218 CEFIN DA DA SR EN ISO 9001:2001 INMA-CERTSC 1/ 24.12.2003

19 219 ICMET Craiova DA DA ISO 9001:200 SRAC 11.12.2002 198/1

20 220 ECOIND DA DA ISO 9001, ISO 17025 BVQI, RENAR 8.09.1999/120729; 11.02.2000/136-138L

21 221 IPCUP Ploiesti DA DA SMQ AEROQ Bucuresti 14.11.2003

22 222 ISIM Timisoara DA DA ISO 9001 TUV Germania 12100 9782 TM/2001-11-13

23 223 INCERC DA DA SR EN ISO 9001-2001 QUALITAS RF

24 224 URBANPROIECT NU NU

25 225 INSCC DA DA SMC ISO 9001 SRAC 09.01.2004 534/1

26 226 ICI DA DA SR EN ISO 9001:2001 SGS România S.A. 15.12.03 EO 03/0003

27 227 INCSMPS NU NU

28 228 INCDPM DA DA OCP MMSSF 6.03.2002/nr.1

29 229 INCDT

30 230 ICIM NU NU

31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea DA NU Comisia Europeana

32 232 I.N.C.D.M. C-ta DA NU SR EN ISO/CEI 17025:2001 RENAR 13.10.2003

33 233 INCD V. Babes DA DA GMP SVIAM / RENAR 16,02,2004 / 7711

34 234 INCD Cantacuzino DA DA certificare produse SVIAM, ANM 14.04.2003/7027

35 235 INCD Sanatate NU NU s-a început procesul

36 236 INCD Metale Resurse Radioactive

DA DA ISO 9001:2000 SRAC, RENAR 15.06.2003/004-C

Total DA 23 17

*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004

57

Se observa ca dintre cele 96 de laboratoare acreditate si 23 de sisteme de calitate certificate, declarate de catre INCD-uri, RENAR-ul a confirmat existenta numai a unui numar de 17 laboratoare si 17 sisteme de calitate certificate. În mod similar, din cele 26 de centre de excelenta declarate de INCD-uri, conform situatiilor departamentului de cercetare, au fost confirmate numai 22.

Apreciem ca toate aceste situatii privind numarul laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate ar fi trebuit sa existe, corect evidentiate, în cadrul departamentului de cercetare din minister.

58

6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

6.1. Rezultatele activitatii de cercetare -dezvoltare ale INCD-urilor

Pentru analiza rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare din perioada 2001 – 2003 s-au avut în vedere urmatorii indicatori:

1 Numarul de prototipuri; 2 Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici; 3 Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 4 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea

prototipurilor; 5 Nivelul tehnic mediu al prototipurilor comparativ cu nivelul european; 6 Numarul de produse noi; 7 Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici; 8 Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 9 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea

produselor noi; 10 Nivelul tehnic mediu al produselor noi realizate comparativ cu nivelul european; 11 Numarul de tehnologii noi; 12 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici; 13 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 14 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea

tehnologiilor noi; 15 Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi realizate comparativ cu nivelul european; 16 Numarul de cereri de brevete în tara; 17 Numarul de cereri de brevete în strainatate; 18 Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia; 19 Numarul de brevete acordate în tara; 20 Numarul de brevete acordate în strainatate, din care: 21 Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia; 22 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în

volume; 23 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara

si publicate în volume ; 24 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate; 25 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în

volum ; 26 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institutul national

de cercetare-dezvoltare ; 27 Numarul de manifestari stiintifice organizate de institutul national de cercetare -

dezvoltare cu participare internationala ; 28 Numarul de articole publicate în reviste stiintifice acreditate; 29 Numarul de carti publicate în tara; 30 Numarul de articole publicate în strainatate ; 31 Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI; 32 Numarul de carti publicate în strainatate; 33 Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu.

59

Datorita informatiilor neconcludente pe care le-am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt:

• nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european;

• veniturile obtinute de institutele de cercetare-dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele).

Indicatorii mentionati mai sus au fost calculati:

• în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte;

• în valori unitare, la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte.

Cei mai importanti indicatori de rezultate ai activitatii de cercetare-dezvoltare din anul 2003, exprimati în valori totale si unitare, pe ansamblul INCD-urilor, sunt redati în figurile 6.1 – 6.5.

Figura 6.1. Rezultate ale activitatii de cercetare -dezvoltare, concretizate în prototipuri, produse noi si tehnologii, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003

259

160

58

479

293

147

335

236

91

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

Numarul de prototipuri

Numarul de prototipuri realizate si valorificate laagenti economici

Numarul de prototipuri realizate si valorificate îndomeniul HIGH-TECH

Numarul de produse noi

Numarul de produse noi realizate si valorificate laagenti economici

Numarul de produse noi realizate si valorificate îndomeniul HIGH-TECH

Numarul de tehnologii noi

Numarul de tehnologii noi realizate si valorificatela agenti economici

Numarul de tehnologii noi realizate si valorificateîn domeniul HIGH-TECH

77

4

39

5

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Numarul de cereri de brevete în tara

Numarul de cereri de brevete în UE, SUA siJaponia

Numarul de brevete acordate în tara

Numarul de brevete acordate în UE, SUA,Japonia

60

Figura 6 .2. Rezultate ale activitatii de cercetare-dezvoltare, concretizate în numar de publicatii stiintifice, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003

Figura 6.3. Numarul cererilor de brevete si al brevetelor acordate în anii 2001 - 2003 la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica

1071

815

707

708

842

0 200 400 600 800 1000 1200

Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice lanivel national si publ. în volume

Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi.internationale, org. în tara si publ. în volume

Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif.în strainatate publ. în volum.

Numarul de articole publicate în tara în revistestiintifice acreditate

Numarul de articole publicate în strainatate inreviste cotate ISI

2.16 2.28

1.241.51

1.23

2.71

1.89 1.85

0.18

0.06

0.06

0.08

0.00

0.00 0.

14

0.04

0.04

1.41 1.38

1.78

1.24

0.84

1.76

1.341.16

1.78

0.31

0.06

0.06

0.00

0.00

0.00 0.

18

0.04

0.04

3.81

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere Total INCD-uri

Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de cereri de brevete în strainatate

Numarul de brevete acordate în tara Numarul de brevete acordate în strainatate

61

Figura 6.4. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi,

pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003

7.3

5.5 5.0

11.512.4

10.7

9.18.4

7.4

4.2

1.8 2.0

7.5

9.2 9.2

5.64.9 5.0

2.4

0.9 0.81.6 1.3 1.1

2.01.1 0.9

0

2

4

6

8

10

12

14

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si

Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altorministere

Total INCD-uri

Numarul de prototipuri

Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici

Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

15.6

12.3 12.5

18.2

15.817.3 16.7

13.814.5

11.410.2 10.7

8.77.3

8.810.2

9.09.9

6.9

4.8 4.52.9 2.9 2.6

5.24.0 3.7

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si

Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altorministere

Total INCD-uri

Numarul de produse noi

Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici

Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

9.78.4 8.2

14.5

10.1 10.711.8

9.1 9.2

6.64.8 4.6

10.6

7.18.8 8.3

5.7 6.3

3.51.9 1.7

2.83.9

2.6 3.2 2.7 2.1

02468

10121416

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si

Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altorministere

Total INCD-uri

Numarul de tehnologii noi

Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici

Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH

62

Figura 6.5. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de

cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în publicatii stiintifice si participari la manifestari stiintifice, pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003

39.5

33.230.7

35.4

31.6

36.5 37.7

32.5 33.1

30.2

18.2

14.1

25.1

24.8

23.4

28.0

20.9

17.9

31.1

27.4

26.4

16.2

10.6

15.5

24.7

20.4 21

.9

10

15

20

25

30

35

40

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si

Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altorministere

Total INCD-uri

Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice la nivel national si publ. în volume

Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi. internationale, org. în tara si publ. în volume

Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum.

33.3

25.0 24.7

13.410.5 12.2

24.818.9 19.5

50.244.9 45.0

1.9 2.5 1.8

29.6 27.2 27.2

0

10

20

30

40

50

60

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri dincoordonarea Ministerului

Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altorministere

Total INCD-uri

Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate

Numarul de articole publicate în strainatate in reviste cotate ISI

2.6

1.61.4

2.7 2.8

3.7

2.6

2.12.4

1.7

1.3

0.80.6

0.3 0.3

1.20.9

0.6

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001

Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si Cercetarii

Total INCD-uri din coordonarea altor ministere Total INCD-uri

Numarul de carti publicate în tara Numarul de carti publicate in strainatate

63

Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare care rezulta din figurile de mai sus sunt urmatoarele:

a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le -au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.

b. Dupa cum se observa din figura 6.1, gradul de valorificare la agentii economici ale „produselor” cercetarii-dezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech.

c. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit:

• 24,8 articole publicate în tara;

• 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI;

• 2,6 carti publicate în tara;

• 1,2 carti publicate în strainatate.

Pe tipuri de INCD-uri (din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii sau din coordonarea altor ministere), apar diferente semnificative pentru toate categoriile de rezultate.

d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat de numarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Dupa cum rezulta din figura 6.1, numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de c ercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani.

e. Pe institute, apar diferente apreciabile de la un INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus (figurile 6.6 – 6.10). Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în continuare va fi abordata problema rezultatelor într-o maniera integratoare.

64

Figura 6.6. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de

cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi, pe INCD-uri, în anul 2003

5.5

20.0

57.1

43.5

10.9

47.1

46.5

11.8

4.2

13.0

8.5

5.8

6.1

2.8

12.9

1.7

2.6

11.3

1.0

8.8

1.2

2.1

0.9

134.5

130.0

128.0

121.4

57.6

48.6

42.9

37.8

36.4

30.9

20.2

19.4

18.8

15.0

13.4

13.0

8.9

8.5

5.6

3.6

3.4

3.4

2.1

1.9

1.7

1.5

0.6

3.6

32.0

10.7

72.9

13.5

5.5

29.4

9.1

48.4

33.3

12.0

17.1

5.8

4.0

6.1

8.3

0.9

6.9

1.1

1.3

50.9

5.1

2.0

3.1

116.7

23.5

23.5

6.4

1.9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

102 COMOTI

235 INCD Sanatate

227 INCSMPS

218 CEFIN

104 INCDTP

113 GEOECOMAR

229 INCDT

108 IFT Iasi

228 INCDPM

105 INMA

219 ICMET Craiova

221 IPCUP Ploiesti

110 INCDFP

101 INOE-2000

115 IMT

116 ICSI R. Valcea

114 St. Biologice

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

112 INCEMC Timisoara

111 ICCF

226 ICI

109 INCDFM

106 IFIN-HH

222 ISIM Timisoara

234 INCD Cantacuzino

107 INFLPR

230 ICIM

225 INSCC

236 INCD M. Res. Radioactive

220 ECOIND

232 I.N.C.D.M. Constanta

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

223 INCERC

103 IGR

224 URBANPROIECT

233 INCD V. Babes

Numarul de prototipuri

Numarul de produse noi

Numarul de tehnologii noi

65

Figura 6.7. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de

cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în cereri de brevete si brevete acordate, pe INCD-uri, în anul 2003

14.1

12.2

12.0

9.1

8.8

8.3

5.9

5.9

5.4

4.3

4.2

3.7

3.6

2.4

1.1

1.1

1.0

0.5

1.2

3.7

5.0

4.4

2.8

2.0

2.9

5.4

2.1

2.5

3.6

3.7

1.1

1.1

5.1

5.8

0.9

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0

104 INCDTP

115 IMT

101 INOE-2000

228 INCDPM

105 INMA

112 INCEMC Timisoara

114 St. Biologice

236 INCD M. Res. Radioactive

108 IFT Iasi

116 ICSI R. Valcea

110 INCDFP

220 ECOIND

218 CEFIN

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

109 INCDFM

221 IPCUP Ploiesti

219 ICMET Craiova

106 IFIN-HH

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

111 ICCF

102 COMOTI

103 IGR

107 INFLPR

113 GEOECOMAR

222 ISIM Timisoara

223 INCERC

224 URBANPROIECT

225 INSCC

226 ICI

227 INCSMPS

229 INCDT

230 ICIM

232 I.N.C.D.M. Constanta

233 INCD V. Babes

234 INCD Cantacuzino

235 INCD Sanatate

Numarul de cereri de brevete întara

Numarul de brevete acordate întara

66

Figura 6.8. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în articole publicate, pe INCD-uri, în anul

2003

107.1

104.6

75.7

56.8

52.1

43.9

39.0

37.1

20.0

19.5

18.8

15.3

11.4

11.1

10.1

8.5

8.2

5.8

4.0

3.6

2.9

1.8

1.2

0.6

27.9

24.1

35.1

14.7

110.4

115.9

15.0

68.6

1.2

97.0

47.5

32.9

44.4

10.1

4.3

40.0

44.0

36.4

13.2

3.6

7.4

6.7

52.9

38.1

37.2

20.8

16.7

11.2

8.6

3.8

0 20 40 60 80 100 120 140

107 INFLPR

109 INCDFM

108 IFT Iasi

106 IFIN-HH

110 INCDFP

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

101 INOE-2000

113 GEOECOMAR

235 INCD Sanatate

115 IMT

114 St. Biologice

234 INCD Cantacuzino

103 IGR

112 INCEMC Timisoara

116 ICSI R. Valcea

232 I.N.C.D.M. Constanta

104 INCDTP

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

227 INCSMPS

228 INCDPM

105 INMA

111 ICCF

220 ECOIND

230 ICIM

236 INCD M. Res. Radioactive

229 INCDT

233 INCD V. Babes

225 INSCC

218 CEFIN

226 ICI

221 IPCUP Ploiesti

222 ISIM Timisoara

102 COMOTI

219 ICMET Craiova

223 INCERC

224 URBANPROIECT

Numarul de articole publicate înstrainatate in reviste cotate ISI

Numarul de articole publicate înreviste stiintifice acreditate

67

Figura 6.9. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de

cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu, pe INCD-uri, în anul 2003

Numarul de carti publicate in strainatate in edituri recunoscute in domeniu

(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )

10.0

5.7

3.8

2.9

2.7

2.1

1.8

1.7

1.6

1.5

1.2

1.2

1.2

1.1

1.0

0 2 4 6 8 10 12

235 INCD Sanatate

103 IGR

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

113 GEOECOMAR

108 IFT Iasi

110 INCDFP

228 INCDPM

109 INCDFM

106 IFIN-HH

107 INFLPR

220 ECOIND

115 IMT

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

221 IPCUP Ploiesti

101 INOE-2000

226 ICI

114 St. Biologice

225 INSCC

104 INCDTP

102 COMOTI

105 INMA

111 ICCF

112 INCEMC Timisoara

116 ICSI R. Valcea

218 CEFIN

219 ICMET Craiova

222 ISIM Timisoara

223 INCERC

224 URBANPROIECT

227 INCSMPS

229 INCDT

230 ICIM

232 I.N.C.D.M. Constanta

233 INCD V. Babes

234 INCD Cantacuzino

236 INCD Metale Resurse Radioactive

68

Figura 6.10. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare -dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în lucrari prezentate la manifestari stiintifice

în strainatate si publicate în volum, pe INCD-uri, în anul 2003

Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum

(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )

100.0

97.3

79.7

72.9

72.1

54.3

53.4

44.1

43.9

39.5

33.3

30.6

25.5

25.0

23.5

21.4

19.2

18.1

16.7

14.9

10.9

9.4

8.6

7.3

7.1

5.6

5.5

5.1

4.0

3.6

2.9

2.5

0 20 40 60 80 100 120

235 INCD Sanatate

108 IFT Iasi

234 INCD Cantacuzino

110 INCDFP

233 INCD V. Babes

113 GEOECOMAR

109 INCDFM

236 INCD Metale Resurse Radioactive

115 IMT

106 IFIN-HH

116 ICSI R. Valcea

104 INCDTP

232 I.N.C.D.M. Constanta

101 INOE-2000

220 ECOIND

103 IGR

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

226 ICI

225 INSCC

114 St. Biologice

228 INCDPM

222 ISIM Timisoara

107 INFLPR

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

218 CEFIN

112 INCEMC Timisoara

111 ICCF

219 ICMET Craiova

227 INCSMPS

102 COMOTI

105 INMA

230 ICIM

221 IPCUP Ploiesti

223 INCERC

224 URBANPROIECT

229 INCDT

69

6.2. Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetare -dezvoltare

În scopul calcularii unui indicator global care sa reflecte în mod sintetic performantele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare, prin chestionarul de analiza, s-a solicitat institutelor:

• sa precizeze raportul dintre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa în totalul activitatii de cercetare -dezvoltare din anul 2003;

• sa selecteze pentru fiecare dintre cele doua categorii de CD, maximum 15 indicatori pe care îi considera mai relevanti în evaluarea performantelor în cercetare;

• pentru fiecare dintre indicatorii selectati pe cele doua categorii de cercetare-dezvoltare (cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa) sa acorde un numar de maximum 100 de puncte, în functie de importanta acestora în definirea performantelor în cercetare.

În urma prelucrarii informatiilor furnizate, s-au obtinut coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii, calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri (tabelul 6.1) si ponderea pe INCD-uri a celor doua categorii de cercetare-dezvoltare (tabelul 6.2).

Tabelul 6.1. Coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii (calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri)

Importanta indicatorilor de

performanta pentru:

Nr.

indi

cato

rulu

i

Indicatorul

Cer

ceta

rea

fund

amen

tala

(k

i1)

Cer

ceta

rea

aplic

ativ

a

(ki2)

1 Numarul de prototipuri realizate 2.23 4.31

2 Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici 1.47 3.69

3 Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 0.95 1.30

4 Numarul de produse noi realizate 3.02 7.39

5 Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici 2.70 6.78

6 Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 1.44 1.78

7 Numarul de tehnologii noi realizate 3.40 7.01

8 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici 1.53 6.68

9 Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 1.18 3.02

10 Numarul de cereri de brevete în tara 2.12 2.51

11 Numarul de cereri de brevete în UE, Japonia, SUA 4.24 5.02

12 Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA

2.12 2.51

13 Numarul de brevete acordate în tara 1.38 2.48

14 Numarul de brevete acordate în UE, Japonia, SUA 2.76 4.96

15 Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA

1.38 2.48

16 Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare internationale 12.60 7.70

17 Numarul total de articole publicate în tara, în reviste stiintifice acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii

4.60 2.59

18 Numarul total de carti publicate în tara, în edituri acreditate de MECT 3.62 1.76

19 Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice cotate ISI 9.21 5.19

70

Importanta indicatorilor de

performanta pentru: N

r. in

dica

toru

lui

Indicatorul

Cer

ceta

rea

fund

amen

tala

(k

i1)

Cer

ceta

rea

aplic

ativ

a

(ki2

)

20 Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice care nu sunt cotate ISI

4.60 2.59

21 Numarul total de carti publicate în strainatate, în edituri recunoscute in domeniu 7.24 3.53

22 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volumele manifestarilor stiintifice

4.02 2.71

23 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volumele manifestarilor stiintifice

6.50 3.42

24 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în volumele manifestarilor stiintifice

6.50 3.42

25 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare nationala

3.32 1.76

26 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare internationala

5.86 3.39

27 TOTAL 100.00 100.00

Tabelul 6.2. Ponderea cercetarii fundamentale si a cercetarii aplicative pe INCD-uri în anul 2003

Pondere

Simbol Denumire institut

Cer

ceta

rea

fund

amen

tala

(g

j1)

Cer

ceta

rea

aplic

ativ

a

(gj2)

101 INOE-2000 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti

20 80

102 COMOTI Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti

0 100

103 IGR Institutul national de cercetare-dezvoltare in domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei - I.G.R.

50 50

104 INCDTP Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie - INCDTP Bucuresti

5 95

105 INMA Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare - INMA

12 88

106 IFIN-HH Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucuresti

60 40

107 INFLPR Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei - INFLPR Bucuresti

55 45

108 IFT Iasi Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica - IFT Iasi

36 64

109 INCDFM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti 60 40

110 INCDFP Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului - INCDFP Bucuresti 73.5 26.5

111 ICCF Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica - ICCF Bucuresti 2.80 97.2

112 INCEMC Timisoara

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata - INCEMC Timisoara 20 80

113 GEOECOMAR Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GEOECOMAR Bucuresti 80 20

71

Pondere

Simbol Denumire institut

Cer

ceta

rea

fund

amen

tala

(g

j1)

Cer

ceta

rea

aplic

ativ

a

(gj2)

114 St. Biologice Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice Bucuresti

40 60

115 IMT Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucuresti

10 90

116 ICSI R. Valcea Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI, Ramnicu Valcea

20 80

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

40 60

218 CEFIN Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentu Mecanica Fina - CEFIN- Bucuresti

10 90

219 ICMET Craiova Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Încercari pentru Electrotehnica – ICMET Craiova

0 100

220 ECOIND Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND

15 85

221 IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier – IPCUP Ploiesti

2 98

222 ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale – ISIM Timisoara

10 90

223 INCERC Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti 29 71

224 URBANPROIECT

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti 35 65

225 INSCC Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii - INSCC Bucuresti 0 100

226 ICI Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatica - ICI Bucuresti

10 90

227 INCSMPS Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti

30 70

228 INCDPM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii – INCDPM - Bucuresti 10 90

229 INCDT Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism -INCDT Bucuresti

30 70

230 ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului –ICIM Bucuresti

20.3 79.7

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii” –I.N.C.D.D.D. Tulcea

0 100

232 I.N.C.D.M. Constanta

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” –I.N.C.D.M. Constanta

15 85

233 INCD V. Babes Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes”

25 75

234 INCD Cantacuzino

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuz ino Bucuresti

18 82

235 INCD Sanatate Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Sanatate 15 85

236 INCD M.Res. Radioactive

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Metale Resurse Radioactive

0 100

Prin luarea în considerare a coeficientilor de importanta ai rezultatelor, specifici celor doua categorii de cercetare -dezvoltare (ki1 si ki2, conform tabelului 6.1) si a ponderilor celor doua categorii de cercetare pe fiecare institut ( g j1 si gj2, conform tabelului 6.2) se determina coeficientii de importanta a criteriilor „i” pentru fiecare dintre institutele „j” (ki (j)), conform relatiei:

2j2i1j1ii gkgk = )j(k ⋅+⋅ (6.1)

72

Folosind principiile metodei utilitatii decizionale, dezvoltate de J. von Neumann si O. Morgenstern, se poate calcula indicatorul g lobal al rezultatelor obtinute de fiecare institut sub acceptie de utilitate globala Uj, folosind relatia:

ijij u)j(k = U ⋅∑ , unde: (6.2)

ki(j) - coeficient de importanta a indicatorului „i” pentru institutul „j”, definit mai sus;

uij - utilitatea rezultatelor obtinute pentru indicatorul „i” de catre institutul „j”.

Utilitatea uij se calculeaza conform relatiilor:

R - RR - R = u

minmax

minjij , pentru indicatorii de maxim, (6.3)

R - RR - R = uminmax

jmaxij , pentru indicatorii de minim, unde: (6.4)

Rmax - nivelul maxim al fiecarui indicator unitar;

Rmin - nivelul minim al fiecarui indicator unitar.

Efectuând calculele, prezentate în detaliu în anexa 6, se obtin indicatorii globali ai rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare prezentati mai jos si reprezentati în figura 6. 11.

Denumirea institutului

Indicatorul global al

rezultatelor (Utilitati globale)

Denumirea institutului

Indicatorul global al rezultatelor

(Utilitati globale)

1.

2. 3. 4.

5. 6. 7. 8. 9.

10.

11. 12. 13.

14. 15. 16. 17. 18.

101 INOE-2000

102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP

105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP

111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR

114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Vâlcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN

22.456

12.722 22.549 33.472

15.122 22.486 19.370 24.153 20.538 25.852

11.696 22.454 36.308

15.237 21.073 12.728 14.387 17.914

19.

20. 21. 22.

23. 24. 25. 26. 27. 28.

29. 30. 31.

32. 33. 34. 35. 36.

219 ICMET Craiova

220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara

223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM

229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Met. Res.Radioactive

18.619

13.854 24.504 10.936

2.613 14.109 14.050 16.444 20.801 28.522

14.303 16.874

8.259

19.080 8.466

19.952 15.452 23.727

73

Figura 6.11. Indicatorul global al rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare în anul 2003

Indicatorul global al rezultatelor in anul 2003

36.308

33.472

28.522

25.852

24.504

24.153

23.727

22.549

22.486

22.456

22.454

21.073

20.801

20.538

19.952

19.370

19.080

18.619

17.914

16.874

16.444

15.452

15.237

15.122

14.387

14.303

14.109

14.050

13.854

12.728

12.722

11.696

10.936

8.466

8.259

2.613

0 5 10 15 20 25 30 35 40

113 GEOECOMAR

104 INCDTP

228 INCDPM

110 INCDFP

221 IPCUP Ploiesti

108 IFT Iasi

236 INCD Metale Resurse Radioactive

103 IGR

106 IFIN-HH

101 INOE-2000

112 INCEMC Timisoara

115 IMT

227 INCSMPS

109 INCDFM

234 INCD Cantacuzino

107 INFLPR

232 I.N.C.D.M. Constanta

219 ICMET Craiova

218 CEFIN

230 ICIM

226 ICI

235 INCD Sanatate

114 St. Biologice

105 INMA

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

229 INCDT

224 URBANPROIECT

225 INSCC

220 ECOIND

116 ICSI R. Valcea

102 COMOTI

111 ICCF

222 ISIM Timisoara

233 INCD V. Babes

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

223 INCERC

74

7. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

7.1. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare

Calcularea nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile HG 587 din 21.05.2003, care stabileste urmatoarele criterii de evaluare:

I. Situatia economico -financiara; II. Structura personalului; III. Competenta personalului de cercetare-dezvoltare; IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D; VI. Parteneriat în activitatea de cercetare -dezvoltare; VII. Performante manageriale; VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare; IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare.

Întrucât în Hotarârea de Guvern, mentionata mai sus, nu sunt prevazute punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, s-au solicitat punctele de vedere ale institutelor nationale de cercetare.

În baza evaluarilor efectuate de institutele nationale de cercetare-dezvo ltare s-au determinat punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, acestea fiind redate în tabelul 7.1.

Cuantificarea fiecarui criteriu se poate realiza folosind o serie de indicatori dupa cum urmeaza:

I Situatia economico-financiara

1. Rentabilitatea

2. Productivitatea muncii pe total personal (mii lei/persoana)

3. Nivelul procentual al datoriilor la sfârsitul anului 2003 fata de totalul veniturilor din anul 2003

4. Nivelul procentual al platilor restante fata de totalul veniturilor din anul 2003

5. Ponderea valorii temelor din programele europene de cercetare-dezvoltare si contracte directe în totalul veniturilor din activitatea de baza

75

Tabelul 7.1. Punctajele criteriilor de evaluare a nivelului de performanta organizationala ale institutelor nationale de cercetare (estimate conform HG 587 din 21.05.2003)

Cod

crit

erii

(num

erot

are

conf

orm

HG

587

din

21

.05.

2003

)

Criteriul / indicatorul

Con

form

HG

135

/199

6

Est

imat

e de

INC

D-u

ri co

nfor

m H

G 5

87 d

in

21.0

5.20

03

I Situatia economico-financiara 5 8

II Structura personalului 5 5

III Competenta personalului de cercetare-dezvoltare 15 17

IV Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor 15 14

V Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D 25 30

VI Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvoltare 5 6

VII Performante manageriale 5 6

VIII Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare 10 8

IX Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare 6

- Directiile principale de cercetare-dezvoltare si rezultatele importante obtinute în aceste directii, comparativ cu nivelul international (nu mai apare în HG 587 din 21.05.2003)

15

TOTAL 100 100

II Structura personalului

1. Ponderea personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului

2. Ponderea cercetatorilor stiintifici I si II în totalul personalului de cercetare

3. Vârsta medie a personalului de cercetare

4. Ponderea personalului pentru activitatea de marketing cu studii superioare în totalul personalului

III Competenta personalului de cercetare -dezvoltare

1. Ponderea academicienilor si membrilor corespondenti ai Academiei Române în totalul cercetatorilor

2. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor în totalul cercetatorilor 3. Ponderea cercetatorilor îndrumatori stiintifici de doctorat în totalul cercetatorilor 4. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale de prestigiu din tara în

totalul personalului de cercetare 5. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale din strainatate în totalul

personalului de cercetare 6. Ponderea membrilor comitetelor de redactie a revistelor cotate ISI în totalul

personalului de cercetare

IV Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor

1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european

76

2. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european

3. Personalul de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet

4. Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE

5. Utilitatile (retele de apa, încalzire, energie, gaze) aferente spatiilor în care se desfasoara activitatea de CD sunt adecvate, fiind comparabile cu cele ale altor institute similare din tarile vecine, central si est europene (1, pentru DA, 0, pentru NU)

V Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D

1. Numarul de prototipuri realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

2. Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

3. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 4. Numarul de produse noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare

tehnologica 5. Numarul de produse noi realizate si va lorificate la agenti economici la 100 de

cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 6. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 7. Numarul de tehnologii noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare

tehnologica 8. Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici la 100 de

cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 9. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 10. Numarul de cereri de brevete în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare

tehnologica 11. Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia la 100 de cercetatori si

personal de dezvoltare tehnologica 12. Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la

100 de cercetatori si personal d e dezvoltare tehnologica 13. Numarul de brevete acordate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare

tehnologica 14. Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia la 100 de cercetatori si personal

de dezvoltare tehnologica 15. Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la

100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 16. Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare din strainatate la 100

de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 17. Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate la 100 de

cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 18. Numarul de carti publicate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare

tehnologica 19. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI la 100 de cercetatori

si personal de dezvoltare tehnologica

77

20. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste necotate ISI la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

21. Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

22. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

23. Numarul de lucrari la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

24. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate publicate în volum la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

25. Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

26. Numarul de manifestari stiintifice organizate de institut cu participare internationala la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica

VI Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvoltare

1. Ponderea numarului proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara 2. Ponderea numarului pro iectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din strainatate

VII Performante manageriale

1. Ponderea laboratoarelor acreditate 2. Numarul centrelor de excelenta acreditate 3. Evaluarea investitiilor necesare în anul 2005 pentru reabilitarea cladirilor si

îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor si identificarea resurselor proprii pentru a fi utilizate

3.1. Gradul de asigurare a investitiilor pentru cladiri din surse proprii 3.2. Gradul de asigurare a investitiilor pentru utilitati din surse proprii

4. Existenta unui sistem de certificare a calitatii 5. Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului 6. Existenta unui plan strategic fundamentat

VIII Sfera de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii – dezvoltarii

1. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 2. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH

IX Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare

1. Ponderea prototipurilor valorificate la agenti economici 2. Ponderea produselor noi valorificate la agenti economici 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate la agenti economici.

78

7.2. Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare

Evaluarea nivelului de performanta din punct de vedere al criteriilor C I - CIX , descrise mai sus, se poate realiza prin metoda utilitatii decizionale, folosind relatiile 6.1 – 6.4.

Pentru criteriile C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8 si C9, nu s-a procedat la diferentierea importantei indicatorilor utilizati. Pentru criteriul C5 (Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D), coeficientii de importanta ai celor 26 de indicatori utilizati si în capitolul 6, s-au calculat conform estimarilor efectuate de INCD-uri.

Indicatorul global de performanta organizationala (CGj) se poate determina în functie de indicatorii de performanta folositi în cazul celor noua criterii UC1j, …, Uc9j , în baza relatiei:

rjrj UCk = CG ⋅∑ , unde:

CGj - indicatorul global de performanta organizationala a INCD-ului „j”; kr - coeficientul de importanta a criteriului „r”;

UCrj - indicatorii de performanta pentru fiecare dintre cele noua criterii, în cazul INCD-ului „j”.

În baza calculelor prezentate în anexa 5, s-au determinat indicatorii de performanta pentru cele noua criterii si indicatorii globali de performanta organizationala pentru toate cele 36 de INCD-uri (tabelul 7.2 si figura 7.1).

Precizam ca datorita inconsistentei informatiilor privind indicatorii „Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului” si “Existenta unui plan strategic fundamentat”, acesti doi indicatori nu au fost luati în calcul pentru nici unul dintre institute.

79

Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 – C9 si indicatorii globali de performanta organizationala

C1 C 2 C3 C4 C 5 N

r. cr

t.

INCD

Situ

atia

ec

onom

ico-

finan

ciar

a

Stru

ctur

a pe

rson

alul

ui

Com

pete

nta

pers

onal

ului

de

cerc

etar

e-

dezv

olta

re

Spe

cific

itate

a si

ni

velu

l cal

itativ

al

dot

arilo

r

Niv

elul

de

perfo

rman

ta a

ac

tivita

tii

unita

tii C

-D

1 101 INOE-2000 0.6815 0.4221 0.1440 0.3834 0.2246 2 102 COMOTI 0.6452 0.4693 0.3223 0.3269 0.1272 3 103 IGR 0.0561 0.5280 0.2519 0.3160 0.2255 4 104 INCDTP 0.6652 0.2947 0.0738 0.4494 0.3347 5 105 INMA 0.6241 0.4448 0.1715 0.7054 0.1512 6 106 IFIN-HH 0.6277 0.4301 0.2610 0.2072 0.2249 7 107 INFLPR 0.6867 0.4329 0.3328 0.3393 0.1937 8 108 IFT Iasi 0.6035 0.4564 0.4112 0.5459 0.2415 9 109 INCDFM 0.6199 0.5172 0.3976 0.5463 0.2054 10 110 INCDFP 0.6772 0.4152 0.3997 0.5442 0.2585 11 111 ICCF 0.5789 0.5371 0.1072 0.3308 0.1170 12 112 INCEMC Timisoara 0.4225 0.5308 0.2334 0.5592 0.2245 13 113 GEOECOMAR 0.6690 0.3803 0.4785 0.5296 0.3631 14 114 St. Biologice 0.5965 0.4899 0.3063 0.4981 0.1524 15 115 IMT 0.6374 0.4993 0.2148 0.6671 0.2107 16 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 0.7707 0.4631 0.1080 0.6956 0.1273 17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 0.6358 0.4145 0.3128 0.2843 0.1439 18 218 CEFIN 0.6996 0.5587 0.0876 0.4499 0.1791 19 219 ICMET Craiova 0.6032 0.5410 0.0656 0.4299 0.1862 20 220 ECOIND 0.7087 0.5755 0.1879 0.3141 0.1385 21 221 IPCUP 0.5489 0.4477 0.0775 0.5992 0.2450 22 222 ISIM Timisoara 0.8154 0.3558 0.1930 0.5524 0.1094 23 223 INCERC 0.7701 0.3687 0.1637 0.4027 0.0261 24 224 URBANPROIECT 0.7206 0.2903 0.0032 0.3571 0.1411 25 225 INSCC 0.7994 0.5212 0.0829 0.5681 0.1405 26 226 ICI 0.8142 0.5206 0.2958 0.7418 0.1644 27 227 INCSMPS 0.6863 0.6812 0.2823 0.6723 0.2080 28 228 INCDPM 0.8721 0.6684 0.0623 0.4137 0.2852 29 229 INCDT 0.7761 0.7407 0.0280 0.6906 0.1430 30 230 ICIM 0.8142 0.4424 0.0870 0.4663 0.1687 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 0.8501 0.3580 0.1816 0.6803 0.0826 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 0.7830 0.2675 0.1340 0.4723 0.1908 33 233 INCD V. Babes 0.6305 0.3673 0.4131 0.6426 0.0847 34 234 INCD Cantacuzino 0.6720 0.1817 0.4435 0.4929 0.1995 35 235 INCD Sanatate 0.9505 0.3690 0.3577 0.4001 0.1545

36 236 INCD Metale Resurse Radioactive

0.7786 0.4816 0.2789 0.7298 0.2373

MAX 0.9505 0.7407 0.4785 0.7418 0.3631 Min 0.0561 0.1817 0.0032 0.2072 0.0261

80

Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 – C9 si indicatorii globali de performanta organizationala (continuare)

C6 C7 C 8 C9 N

r. cr

t.

INCD

Par

tene

riat î

n ac

tivita

tea

de

cerc

etar

e-de

zvol

tare

Per

form

ante

m

anag

eria

le

Sfe

ra d

e ap

licab

ilitat

e a

rezu

ltate

lor d

e ce

rcet

are

- de

zvol

tare

Gra

dul d

e ap

licab

ilitat

e a

rezu

ltate

lor d

e ce

rcet

are

- de

zvol

tare

Indi

cato

rul

glob

al d

e pe

rfor

man

ta

orga

niza

tiona

la

1 101 INOE-2000 0.3639 0.2524 0.7453 0.8688 36.971 2 102 COMOTI 0.6166 0.1905 0.8604 1.0000 38.639 3 103 IGR 0.7604 0.1429 0.0000 0.0000 23.907 4 104 INCDTP 0.5513 0.3762 0.1449 0.5913 34.526 5 105 INMA 0.0422 0.2862 0.4600 0.8771 35.177 6 106 IFIN-HH 0.5387 0.2429 0.1333 0.6583 30.882 7 107 INFLPR 0.4912 0.0643 0.3611 1.0000 35.973 8 108 IFT Iasi 0.2232 0.0238 0.3476 0.3476 35.329 9 109 INCDFM 0.7076 0.0476 0.1667 0.1667 34.928 10 110 INCDFP 0.2079 0.0938 0.8750 0.9167 43.969 11 111 ICCF 0.3889 0.1542 0.0000 0.2500 22.038 12 112 INCEMC Timisoara 0.4138 0.0333 0.0000 0.0000 27.250 13 113 GEOECOMAR 0.0000 0.0238 0.0000 0.1176 34.519 14 114 St. Biologice 0.1016 0.0286 0.3611 0.1481 28.475 15 115 IMT 0.5021 0.0690 0.7251 0.4004 38.510 16 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 0.3749 0.3381 0.0000 0.0000 28.103 17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 0.3074 0.0774 0.4095 0.4762 29.088 18 218 CEFIN 0.4235 0.2067 0.1879 0.4400 29.406 19 219 ICMET Craiova 0.5527 0.3333 0.1362 0.8703 31.666 20 220 ECOIND 0.1802 0.4381 0.4035 0.5439 30.496 21 221 IPCUP 0.1051 0.2143 0.1125 0.9000 31.489 22 222 ISIM Timisoara 0.1937 0.3542 0.3457 1.0000 34.650 23 223 INCERC 0.1785 0.2122 0.3333 0.3333 24.103 24 224 URBANPROIECT 0.5740 0.0000 0.0000 0.0000 19.946 25 225 INSCC 0.0930 0.1714 0.1548 0.1548 26.282 26 226 ICI 0.3349 0.2286 0.4444 0.5944 39.914 27 227 INCSMPS 0.2000 0.0383 0.3229 0.4479 35.880 28 228 INCDPM 0.2066 0.2242 0.0722 1.0000 34.889 29 229 INCDT 0.0306 0.0408 0.0000 0.1481 25.665 30 230 ICIM 0.5398 0.0455 0.0000 0.4000 27.654 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 0.5796 0.2857 0.0000 0.3333 30.649 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 0.7051 0.0357 0.0000 0.6667 30.520 33 233 INCD V. Babes 0.1694 0.4286 0.0000 0.0000 29.028 34 234 INCD Cantacuzino 0.4217 0.1667 0.4444 0.6667 37.796 35 235 INCD Sanatate 0.6655 0.2857 0.0000 0.0000 31.475

36 236 INCD Metale Resurse Radioactive

0.2101 0.1857 0.0000 0.1528 34.005

MAX 0.7604 0.4381 0.8750 1.0000 43.9693

Min 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 19.9458

81

Figura 7.1. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-

dezvoltare (conform criteriilor stabilite de HG 587 din 21.05.2003)

43.973

39.967

39.105

38.540

37.796

36.988

36.098

36.047

35.459

35.337

34.979

34.889

34.656

34.650

34.543

34.005

31.902

31.878

31.475

30.963

30.872

30.660

30.496

29.477

29.214

29.028

28.532

28.152

27.707

27.250

26.333

25.665

24.221

23.979

22.038

19.946

15 20 25 30 35 40 45 50

110 INCDFP

226 ICI

102 COMOTI

115 IMT

234 INCD Cantacuzino

101 INOE-2000

107 INFLPR

227 INCSMPS

105 INMA

108 IFT Iasi

109 INCDFM

228 INCDPM

104 INCDTP

222 ISIM Timisoara

113 GEOECOMAR

236 INCD Metale Resurse Radioactive

221 IPCUP

219 ICMET Craiova

235 INCD Sanatate

106 IFIN-HH

231 I.N.C.D.D.D. Tulcea

232 I.N.C.D.M. Constanta

220 ECOIND

218 CEFIN

117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj

233 INCD V. Babes

114 St. Biologice

116 I.C.S.I. RM. VALCEA

230 ICIM

112 INCEMC Timisoara

225 INSCC

229 INCDT

223 INCERC

103 IGR

111 ICCF

224 URBANPROIECT

82

Concluzii

1. Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetare -dezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie – iunie 2004.

2. Obiectivele analizei au constat în:

a. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume: situatia economico -financiara; structura personalului; competenta personalului de cercetare -dezvoltare; specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D; parteneriatul în activitatea de cercetare -dezvoltare; performante manageriale; sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare –dezvoltare; gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare–dezvoltare.

b. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificarea criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare;

c. Formularea unor propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare.

3. Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de: a. întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic; b. furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor; c. completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare; d. necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor

aspecte si de subevaluarea altora; e. distorsionari ale unor indicatori economico -financiari ca urmare a înregistrarii în

situatiile financiare a unor venituri sau cheltuieli în alte capitole decât cele prevazute de lege.

4. Reactiile generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse:

a. Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice;

b. reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).

83

5. Sfera de investigare : au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare -dezvoltare, dintre care 17 din coordonarea Ministerului E ducatiei si Cercetarii si 19 aflate în coordonarea altor ministere.

6. Discrepante privind distributia în teritoriu a fondurilor bugetare destinate cercetarii-dezvoltarii. Analizându-se distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, precum si a veniturilor obtinute din surse bugetare pentru activitatea de cercetare, se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice.

Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare–dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare care atrag peste 80% din totalul fondurilor bugetare ale României destinate cercetarii-dezvoltarii, duce la:

a. neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii; b. neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta

unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica;

c. diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice; d. restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a

posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.

Toate acestea au efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare, cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cercetare cu aplicabilitate directa.

Aceleasi disproportii în profil teritorial, prin concentrarea zonala a fondurilor de cercetare din surse bugetare , în mod prioritar, la nivelul Bucurestiului se constata si pentru celelalte entitati din sistemul cercetarii (universitati, societati comerciale cu activitate predominanta de cercetare etc). Analizând-se Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, s-a constatat ca în cele mai multe programe, majoritatea regiunilor de dezvoltare nu sunt prezente nici sub raportul resurselor umane, nici a veniturilor din surse bugetare si nici a beneficiarilor cercetarii.

În cazul unora dintre cele 14 programe ale PNCDI, echipele de evaluatori sunt selectate numai din Bucuresti, ceea ce poate conduce la: probleme de incompatibilitate a evaluatorilor; evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte; serioase probleme de credibilitate privind corectitudinea competitiilor de proiecte.

Acest lucru a fost posibil pe fondul insuficientei promovari a obiectivelor programelor în teritoriu si a unor decizii care au vizat tocmai reducerea numarului de ofertanti potentiali. Trebuie sa mentionam aici ca, la initiativa Comisiei de dialog social, „Actiunile suport” de la nivelul programelor, singurele surse din care se putea face promovarea în teritoriu a obiectivelor programelor, au fost eliminate. Aceasta s-a corelat cu prelungirea timp de 3 – 4 luni a dezbaterilor din cadrul aceleiasi comisii pentru elaborarea pachetelor de informatii destinate competitiilor de proiecte, concomitent cu reducerea perioadei de depunere a proiectelor la circa o luna. În felul acesta, sansele de realizare si de depunere în termen a proiectelor de catre cei care obtineau informatiile numai pe cale oficiala, din site -urile programelor, au fost extrem de limitate.

Transparenta limitata privind rezultatele competitiilor de proiecte a fost o alta cauza majora a celor mentionate mai sus.

Aceste deficiente constatate în derularea PNCDI impun o serie de masuri:

84

a. largirea bazei de selectie a evaluatorilor si aplicarea unor proceduri care sa previna aparitia problemelor de incompatibilitate a evaluatorilor sau la evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte;

b. asigurarea unei transparente reale atât la nivelul programelor, privind rezultatele competitiei de proiecte, cât si la nivelul autoritatii de stat pentru cercetare prin publicarea pe site-ul ministerului a situatiilor privind repartizarea fondurilor publice pe programe si beneficiari, dar si a situatiilor comparative privind rezultatele obtinute;

c. reconceperea sistemului informatic prin asigurarea unor baze de date care sa permita elaborarea unor situatii complexe, flexibile privind costurile si rezultatele cercetarii;

d. atragerea în structurile decizionale ale cercetarii a tuturor factorilor interesati si îndeosebi a agentilor economici (cofinantatorilor);

e. elaborarea noului PNCDI, care va începe din anul 2005, într-o conceptie matriciala, care sa aiba în vedere atât structurarea pe teme , asa cum sunt acum cele 14 programe, cât si în profil teritorial, care sa ia în considerare necesitatile concrete ale zonei, care pot fi solutionate prin cercetare-dezvoltare. Fondurile alocate din surse bugetare ar urma sa fie distribuite pe cele doua linii (un studiu distinct urmeaza a fi întocmit pentru conturarea acestei conceptii care ar putea sta la elaborarea noului PNCDI).

7. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor pe total INCD-uri. Dupa cum rezulta din analiza, în perioada 2001 – 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare cât si cele unitare. De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD, reprezinta aproape dublul celor din anul 2001.

Din structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003). În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza.

Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost: teme din PNCDI (37,00%); contracte directe (23,61%); teme din Programul nucleu (22,01%); teme din programe europene de cercetare-dezvoltare (7,48%); instalatii de interes national (5,21%); alte venituri din activitatea de baza (4,68%).

Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 – 2003 si cele planificate din anul 2004, rezulta ca ponderea cea mai însemnata au avut-o cheltuielile de personal (51,24 - 56,99%) si cheltuielile materiale (14,57 - 20,31%).

8. Alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital. Alaturi de veniturile provenite de la

buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare. Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare a afectat comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico-financiare.

S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare: alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele

85

care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii? Apreciem ca aceasta este o decizie politica si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau catre institutele aflate în dificultate, pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta.

9. Veniturile din activitati conexe . Alaturi de veniturile din activitatea de baza,

institutele mai obtin venituri din activitati conexe. Dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), majoritatea obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza.

O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a acestora consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati).

În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic.

10. Veniturile provenite din alocatii bugetare, repartizate INCD-urilor prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza. Fiind o continuare a programului „Orizont 2000”, programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula „finantare de baza”.

Dimensionarea pe institute a alocatiilor bugetare, repartizate prin programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare.

Conform legii, baza de referinta în repartizarea acestor fonduri de la buget o constituie „veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent (veniturile obtinute prin PNCDI, programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare -dezvoltare)”. În realitate, în anul 2003, p onderea veniturilor din programul nucleu a variat pe INCD-uri între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002.

Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat de la un INCD la altul între 4,70 si 128,32 milioane lei. În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 – 60%.

Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget prin programul nucleu, creeaza discriminari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora .

În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de

86

+10% sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor „agreate” sau „neagreate” de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu.

Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta.

Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin site -ul ministerului.

11. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare. La nivelul institutelor nationale de

cercetare -dezvoltare s-a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 – 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuielilor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare -dezvoltare aflate în sistemul guvernamental. Altfel, în anul 2004 s-a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental, înregistrat în perioada 1993 – 2001. Ace asta crestere a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior. Din p acate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în sectorul întreprinderi.

Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare-dezvoltare din sectoarele guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii.

12. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare si câstigurile medii

ale cercetatorilor. În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere.

Salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei.

Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul unor INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului.

Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta (marimea productivitatii muncii; rata rentabilitatii; performantele globale ale institutului) s-a constatat ca nici una dintre acestea nu se verifica. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor.

13. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare. În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante, obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate.

87

La sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale. Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR, la 8,5%, în cazul INCDFM. Platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute. În cazul institutelor cu cele mai mari datorii, cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute, cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori. Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori.

14. Numarul si structura personalului. Numarul personalului din

institutele nationale de cercetare-dezvoltare înregistreaza o descrestere de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003.

O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 – 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001.

La nivelul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46% din totalul personalului, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%.

Analizând mai în detaliu, se constata ca cea mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 – 59 de ani.

15. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor. Pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%.

Analizându-se în mod corelativ informatiile furnizate de INCD-uri privind gradul de competitivitate a dotarilor si cooperarea dintre diferite entitati de cercetare pentru obtinerea unor rezultate performante, la nivel european s-au constatat o serie de necorelari, care se datoreaza, fie subevaluarii nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare , fie supraevaluarii nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produse lor noi si al tehnologiilor realizate.

16. Parteneriatul în activitatea de cercetare. Tendintele generale ale orientarilor

privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare sunt:

c. în cazul parteneriatului intern: orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).

88

d. parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare.

La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România?

17. Orgolii personale sau interese divergente privind accesul la fondurile publice? Colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare (INCD-uri, institute de cercetare ale Academiei, universitati) este extrem de redusa , ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita. Din aceleasi cauze pot apare necorelari privind tematica de cercetare si abordari paralele ale acelorasi teme, finantate din bani publici.

Încercarile de realizare a unor „punti de legatura” între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari.

Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente.

Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii.

Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii.

Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale

cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic impact pe plan social si politic, apreciem ca problema poate fi solutionata numai

printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel.

18. Metodologia de concurs pentru postul de director general. Majoritatea

deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general). Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare.

Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore , care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post:

• subevaluarea abilitatilor manageriale prin punerea pe prim plan a performantelor profesionale, de specialitate;

• caracterul profund nedemocratic, generat de dreptul de veto conferit anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs.

89

Cea de a doua limita pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie.

Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exercitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat.

19. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor. Datorita

informatiilor neconcludente pe care le -am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt: nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european; veniturile obtinute de institutele de cercetare -dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele).

Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt urmatoarele:

a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le-au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.

b. Gradul de valorificare la agentii economici ale „produselor” cercetarii-dezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech.

c. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit: 24,8 articole publicate în tara; 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI; 2,6 carti publicate în tara; 1,2 carti publicate în strainatate.

d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat de numarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de cercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani.

e. Pe institute, apar diferente apreciabile de la u n INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus. Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în lucrare a fost conceput un sistem de evaluare a rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare într-o maniera integratoare .

O astfel de procedura a fost dezvoltata si pentru calcularea unui indicator global al performantei organizationale prin luarea în considerare a celor noua criterii prevazute de HG 587 din 21.05.2003.