Analiza și diagnoza potețialului uman din Municipiul Sighișoara

I. Poziți geografică

Sighişoara este situată în centrul ţării, pe râul Târnava Mare, în sud-estul judeţului Mureş fiind un important nod rutier şi  de cale ferată. Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand în subordine administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.  Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, în partea centrala a tarii, pe traseul unor însemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj - Oradea) si rutiere (DN Brasov - Targu Mures, care este în acelati timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighisoara).

II. Organizare administrativ-teritorialăSighisoara a fost fundata de emigranti germani in a doua jumatate a sec. al XII -lea.

Cea mai veche mentionare oficiala provine din anul 1280 si se numeste"Castrum Sex".In 1298 exista denumirea orasului "Schaespurch".In 1377 a urmat prima numire a scaunului sighisorean (Seguzwar).In 1367 Sighisoara este numita prima data ca oras (civitas).Amplasarea cetatii a urmat pe coama dealului de 850 m lungime situat in partea sudica a riului Tirnava Mare si care era formata din Dealul Cetatii situat la 30 m inaltime deasupra vaii (terasa infe- rioara) si Dealul Scolii de 49m inaltime (terasa superioara).Pe Dealul Cetatii s-a dezvoltat spre sfirsitul sec. al XIII-lea in jurul primei biserici situata in nord-vestul actualei casei parohiale, Colonia Cetatii. Linga aceasta biserica se afla si cea mai veche scoala din Sighisoara, mentionata pentru prima data oficial in anul 1522. In jurul anului 1350 s-a inceput constructia zidului inconjurator al cetatii, zid lung de 930 m, in forma ovala , existent in cea mai mare parte si astazi.Constructia zidului s-a facut in jurul Dealului Cetatii si Dealului Scolii. Inaltimea zidului care initial era de 4 m s-a ridicat in sec. al XV-lea pina la 6-7m. Inainte de a trata istoria orasului medieval Sighisoara se cuvine sa trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria anterioara intemeierii Cetatii. Dealul Cetatii, datorita amplasarii sale in punctul cel mai ingust al defileului Sighisoarei, a prezentat importanta strategica inca din preistorie. 

Cea mai buna dovada in acest sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe versantul de est al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu prilejul saparii unui canal de evacuare, in jurul anului 1900.

La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-

Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.

Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint de pe virful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII.

III. Evoluția populației :Sighișoara, ca și întreaga transilvanie a trecut printr-o succesiune de trasformări politice, economice și culturale, cu consecințe majore asupra populației.Până în anul 1992, populația Sighișoarei este în creștere datorită unei bune poziționări ( intersecția principalelor artere comerciale), precum și datorită asezării pe râul Târava Mare.Cel mai mare număr al locuitorilor se întrgistrează în anul 1992, ca urmare a poziției strategice ce a determinat o amplă dezvoltare comercială, creșterea nivelului de trai naterial și cultural.În urma criezi economice populația a început să scadă considerabil datorită creșterii ratei mortalității, a emigrării populației către orașe cu o economie diversificată (unde există varietate de locuri de muncă).

IV.Dinamica demografică :

a)Mișcarea naturală

Mortalitatea crește treptat ca urmare a căderii comunismului, liberalizarea avorturilor, emanciparea femeii ( implicarea ei în activitățile societății), scăderea nivelului de trai. Mortalitatea este invers proporțională cu natalitatea , care scade în anul 1977 și ca urmare a orientării familiei către un singur copil.În nul 1977, conform Legii 1/1977- prin care se stabilește o contribuție suplimtară persoanelor fără copii, de aceea natalitatea prezintă o creștere accentuată. Cu toate că prin Legea 557/ 2003 se acordă concediu, indemnizație de creștere a copilului natalitatea nu prezintă nicidecum o tendință de creștere, ci dimpotrivă va scădea în continuare. Mortalitatea prezintă cele mai mari vlori în anul 2011, iar natalitatea prezintă valori ridicate în anul 1977.

Mortalitatea infantilă prezintă cea mai mare valoare în anul 1977, ca urmare a marelui cutremur din acest an. Până în anul 1992 scade foarte mult datorită creșterii nivelului de trai, dar și a dezvoltării sistemului sanitar.

b)Mișcarea migratorie :

În anul 1977 se înregistrează cea mai mare rată de plecări, 25 ‰, urmând ca până în 2002 ( cea mai mică valoare) să scadă, după care crește ușor ca urmare a migrării spre orașele mult mai dezvoltate, cu profil economic diversificat sau chiar în străinătate.

În anul 1966 se înregistrează cea mai mare valoare a ratei sosirilor 32 ‰, cea mai mică înregistrându-se în anul 2002 ( 9, 14‰). În anul 2011 se evidențiază

o ușoară creștere , deoarece populația începe să se îndrepte spre orașe mai liniștite ( eliberându-se de zgomotul și poluarea intensă din cadrul orașelor) și crearea propriei afaceri.

Densitatea medie a populației:

Valoarea maxinmă este în anul 1992 (376,6 loc/kmp) , ca urmare a poloticilor pronataliste din perioada comunistă.Cea mai mică valoare se înregistrează în anul 1966 ( 272.93 loc/kmp), ceea ce a determinat ca în acest an să se aplice Decreetul 770/ 1966 ce interzicea avorturile ( așa zișii ”decreței”).

Densitatea netă a populației:

Se înregistrează o scădere a acesteia de la 767 loc/ha, la 675 loc/ha, ca urmare a scăderii populației, în timp ce suprafața agricolă prezintă modificări minore.

Densitatea fiziologică a populației:

Prezintă valori descrescătoare ca urmare a măririi suprafețelor arabile și scăderii continue a populației. Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 1992 ( 2.705 loc/ha), iar cea mai scăzută valoare în anul 2011 ( 2.082 loc/ha).

Structura etnică (2011):

În Municiupiul Sighișoara, majoritari sunt românii (70%), urmați de populația maghiară (16,52%), populația germană deținând o pondere destul de scăzută ( 1,43%- cu toate că orațul a fost fondat prima dată de populația germană).

Structura confesională (2011):

În Municipiul Sighișoara, ponderea cea mai mare este deținută de populația creștin-ortodoxă (71%), ca urmare a existenței unui număr numeros de populație de etnie română, urmați de reformanți (8%), iar catolocii deșin o pondere de 5,3%.

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe (2002, 2011):

În anul 2002, piramida vârstelor prezintă o formă de clopot, se observă o natalitate relativ mare ( baza se îngustează), ca urmare a îmbunătățirii nivelului de trai, crețte durata medie de viață, care va conduce la o creștere a populației vârstnice. Reprezintă un model de tranziție caracteristic orașelor rapid industrializate, cu fertilitate ridicată, proces mediu de îmbătrânire, indicatorul de feminitate crește în comparație cu cel al bătrânilor.

În anul 2011, piramida vârstelor se prezintă astfel: natalitatea scade mai mult, fertilitatea rămâne ridicată, crește ușor procesul de îmbătrânire, indicatorul de feminitate rămâne ridicat în comparație cu cel al bătrânilor.

Indicatorul de feminitate ( 1992 – 2011):

Rămâre relativ constant, pe parcursul celor 3 ani înregistrând fluctuații nesemnificative. Astfel, valoarea medie este de 110 persoane de sex feminin la 100 persoane de sex masculin :110, 55% în anul 1992, până la 109,8% în 2011.

Indicatorul de îmbătrânire demografică ( 2002-2011):

Se observă o creștere lentă a procesului de îmbătrânire:de la 0,84 în anul 2002 la 1,25 în anul 2011. Aceste nu este tocmai un lucru benefic, având în vedere că numărul salariaților este în scădere ( ca urmare aceștia nu vor putea susține din punc de vedere financiar- pensiile- unui număr atât de mare de persoane bătrâne). De asemenea pe viitor se poate vorbi despre o depopulare a zonei, deoarece tot mai mulți tineri prefără să părăsească locul de reședință în favoarea bunăstării din orașele mari sau din străinătate.

Raportul de dependență demografică ( 2002-2011):

Se poate observa o ușoară creștere de la 32,02% în anul 2002 la 32,11% în anul 2011.

Indicele de substituție ( 2002-2011):

În registrează o scădere de la 1,06% îm anul 2002 la 0,79 în anul 2011. Acest indicator este invers proporțional cu indicatorul de îmbătrânire ( dacă indicatorul de îmbătrânire demografică crește, atunci indicatorul de substituție scade).

Indicatorul de potențial demografic ( 2002-2011):

Acesta înregistrează o scădere de la 56,13% în anul 2002 la 51,05% în anul 2011.