analiza halogenilor în substanţe organice...

30
1. Substanţe medicamentose. Compuşii alifatici Analiza halogenilor în substanţe organice. Halogenoderivatii de parafina. Derivaţi ai eterilor şi alcoolilor, aldehidelor şi glucidelor. Acizi carboxilici, acizi polioxicarboxilici nesaturati, uretani şi ureide aciclice, aminoacizi şi terpenoid. 12 Calciferoli, cardenolide, hormoni sexuali - masculini (androgeni), anabolici, gestageni, estrogeni, corticosteroizi. 6 2. Substanţe medicamentose. Compuşii aromatici Derivaţi ai fenolului şi chinonului. 4 Semestrul VI 3. Substanţe medicamentose. Compuşii aromatici Derivaţi ai p-aminofenolilor, acizilor aromatici şi aminoaromatici. 4 Derivaţi ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici. Analiza medicamentelor radiofarmaceutice. 2 Substanţe medicamentose. Compuşii heterociclici. Medicamente antibacteriene Medicamente antibacteriene. Caracteristica, clasificarea. Corelarea dintre structura chimica şi acţiunea biologica. 2 Benzensulfonilamidele antibacteriene. 4 Derivaţi ai furanului şi 8-hidroxichinolinei. 2 Antibiotice din grupul nitrofenilalchilaminei şi a tetraciclinelor. 2 Caracteristica generală şi metodele de analiza penicilinelor şi cefalosporinelor naturale şi de semisinteză. Aminoglicozidele. 10 Antimicotice din grupul grisanilor, macrolide polienice, antimicotice de sinteză (derivaţi de imidazol şi 1,2,4-triazol). Medicamente antivirale, antimicobacteriene şi antimalarice. 6 Derivaţi ai arilalchilaminelor şi oxifenilalchilaminelor. 2 Chimie farmaceutica – II Semestrul VII Nr. temei Tematica Conţinuturi Ore 1. Medicamente diuretice şi antidiabetice. Caracteristica generală. Clasificarea. Relaţii structură – activitate. 4

Upload: lenhu

Post on 30-Jan-2018

228 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

1.

Substanţemedicamentose.Compuşiialifatici

Analiza halogenilor în substanţe organice. Halogenoderivatiide parafina. Derivaţi ai eterilor şi alcoolilor, aldehidelor şiglucidelor. Acizi carboxilici, acizi polioxicarboxilicinesaturati, uretani şi ureide aciclice, aminoacizi şi terpenoid.

12

Calciferoli, cardenolide, hormoni sexuali - masculini(androgeni), anabolici, gestageni, estrogeni, corticosteroizi.

6

2.

Substanţemedicamentose.Compuşiiaromatici

Derivaţi ai fenolului şi chinonului.4

Semestrul VI

3.

Substanţemedicamentose.Compuşiiaromatici

Derivaţi ai p-aminofenolilor, acizilor aromatici şiaminoaromatici.

4

Derivaţi ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici.Analiza medicamentelor radiofarmaceutice.

2

Substanţemedicamentose.Compuşiiheterociclici.

Medicamenteantibacteriene

Medicamente antibacteriene. Caracteristica, clasificarea.Corelarea dintre structura chimica şi acţiunea biologica.

2

Benzensulfonilamidele antibacteriene. 4

Derivaţi ai furanului şi 8-hidroxichinolinei. 2

Antibiotice din grupul nitrofenilalchilaminei şi atetraciclinelor.

2

Caracteristica generală şi metodele de analiza penicilinelor şicefalosporinelor naturale şi de semisinteză.Aminoglicozidele.

10

Antimicotice din grupul grisanilor, macrolide polienice,antimicotice de sinteză (derivaţi de imidazol şi 1,2,4-triazol).Medicamente antivirale, antimicobacteriene şi antimalarice.

6

Derivaţi ai arilalchilaminelor şi oxifenilalchilaminelor. 2

Chimie farmaceutica – II

Semestrul VIINr.

temei Tematica Conţinuturi Ore

1.Medicamente diuretice şi antidiabetice. Caracteristicagenerală. Clasificarea. Relaţii structură – activitate.

4

Page 2: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Substanţemedicamentose.Compuşiiheterociclici

Derivaţi ai benzopiranului, pirolului şi indolului. 2

Derivaţi ai imidazolului şi pirazolului. 2

Derivaţi ai piridinei, piperazinei şi tropanului. 4

Derivaţi ai chinolinei, chinuclidinei şi izochinolinei. 4

Derivaţi ai pirimidinei şi pirimidino-tiazolului, purinei. 8

Derivaţi ai pteridinei şi izoaloxazinei. 2

Medicamente psihotrope – neuroleptice, anxiolitice,antidepresive.

8

Semestrul VIII

2.Formefarmaceutice

Metode chimice de identificare, determinare a purităţii şidozare a medicamentelor.

6

Asocierea sustanţelor medicamentoase în formefarmaceutice. Particularităţi de analiză şi control.

11

B. Lucrări practice:Chimie farmaceutică – I

Semestrul VNr.

temei Tematica Conţinuturi Ore

1.

Criterii decalitate şimetodelegenerale deanaliză pentrusubstanţemedicamentoase

Organizarea controlului calitaţii medicamentelor.Documentarea tehnică de normare a controlului calitaţiimedicamentelor. Importanţa indicilor “Descriere” şi“Solubilitate” în analiza farmaceutică. 3

2.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase– anorganice

Derivaţi ai oxigenului. Reacţii comune de identificarepentru substanţe anorganice. Determinarea puritaţiisubstanţelor medicamentoase şi a limitei admisibile deimpuritaţi.

3

Derivaţi ai halogenilor şi a compuşilor lor cu metalealcaline.

3

Page 3: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Derivaţi ai calciului, magneziului, borului, aluminiului,carbonaţilor. Determinarea aspectului soluţiilor:transparenţa şi gradul de tulbureala; coloraţia soluţiilor.

3

Derivaţi ai zincului, argintului, fierului, platinei.Determinarea substanţelor volatile şi a apei în substaţemedicamentoase. Lucrare practică de totalizare.

6

3.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase– alifatici

Paticularitaţile analizei substanţelor medicamentoaseorganice. Derivaţi ai parafinelor şi halogenoderivaţii lor.Analiza halogenilor în substanţele organice. Determinareadensitaţii lichidelor.

3

Derivaţi de eter şi alcooli, aldehide şi glucide, acizicarboxilici. Determinarea a pH-ului soluţiilor, a punctuluide topire pentru substaţele medicamentoase. Reacţiicomune de identificare pentru substanţe organice.

6

Derivaţi ai aminoacizilor. Lucrare practică de totalizare. 6

4.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase– aliciclici

Derivaţi terpenoidelor. 3

Derivaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei: calciferoli,cardenolide, androgeni şi anabolici, gestageni, estrogeni şicorticosteroide.

12

Lucrare practică de totalizare şi lucrare de control. 3

Semestrul VI

5.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase– aromatici

Caracteristica generala a compuşilor aromatici. Derivaţi aifenolului şi chinonilor. Compuşi estrogeni cu structuranesteroidă. Medicamente din grupul chinonilor şi p-aminofenolului, chinonilor şi p-aminofenolului, aciziloraromatici.

9

Medicamente din grupul acidului p-aminosalicilic şi o-aminobenzenic. Medicamente derivaţi iodurati aiaminoacizilor aromatici şi arilalifatici. Lucrare practică detotalizare.

9

6.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase

Medicamente antibacteriene. Benzensulfonilamideleantibacteriene şi derivaţii lor.

3

Medicamente antibacteriene din grupul derivaţilorfuranului şi 8-hidroxichinolinei. Antibiotice din grupulnitrofenilalchilaminei şi a tetraciclinelor. Lucrare practică

9

Page 4: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

– antibacteriene de totalizare.

Betalactamide (peniciline şi cefalosporine naturale şi desemisinteză). Monobactame, carbapeneme. Antibioticeaminoglicozide, polipeptide, lincozamine, macrolide.Antimicotice din grupul grisanilor, macrolide polienice,antimicotice de sinteză (derivaţi de imidazol şi 1,2,4-triazol). Medicamente antivirale, antimicobacteriene şiantimalarice.

12

7.Lucrare practică de totalizare. Atestarea deprinderilorpractice.

9

Chimie farmaceutica – modulul II

Semestrul VIINr.

temei Tematica Conţinuturi Ore

1.

Analiza dupămonografiifarmacopeice asubstanţelormedicamentoase– aromatici şi a.

Medicamente din grupul fenilalchilaminelor,arilhidroxipropanolaminelor.

6

Medicamente diuretice. Caracteristica generală.Clasificarea. Relaţii structură – activitate.

3

Medicamente antidiabetice. Caracteristica generală.Clasificarea. Relaţii structură – activitate.

3

2.

Analizamonografică asubstanţelormedicamentoase– heterociclici

Medicamente din grupul derivaţilor benzopiranului.Lucrare practică de totalizare. 6

Medicamente din grupul derivaţilor pirolului şi indolului. 3

Medicamente din grupul derivaţilor imidazolului şipirazolului.

3

Medicamente din grupul derivaţilor piridinei. Lucrarepractică de totalizare. 6

Medicamente din grupul derivaţilor tropanului, chinolineişi chinuclidinei.

6

Medicamente din grupul derivaţilor izochinolinei. 6

Medicamente derivaţi ai pirimidinei. 3

Page 5: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Lucrare practică de totalizare şi lucrare de control. 6

Semestrul VIII

1.

Analizamonografică asubstanţelormedicamentoase– heterociclici

Medicamente derivaţi ai pirimidino-tiazolului. 6

Medicamente, derivaţi ai purinei. 3

Medicamente derivaţi ai pteridinei şi izoaloxazinei. 3

Medicamente psihotrope – neuroleptice, anxiolitice,antidepresive. Lucrare practică de totalizare. 9

2.

Formefarmaceuticemagistrale

Metode chimice de identificare, determinare a purităţii şidozare a medicamentelor. Particularităţi de analiză şicontrol.

24

3. Atestarea deprinderilor practice. 6

Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Babilev F.V. Chimie farmaceutică, Chişinău: Universitas, 1994.- 675 р.2. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R. Analiza şi Controlul medicamentelor.Vol. I. -

Cluj-Napoca: Editura Intelcredo, 2003. – 495 p.3. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R. Analiza şi Controlul medicamentelor.Vol. II. -

Cluj-Napoca: Editura Intelcredo, 2003. – 768 p.4. Haţieganu E., Stecoza C. Chimie terapeutica. Vol. II. – Bucureşti: Editura Medicala, 2006-

2008. – 253 p.5. Беликов В.Г. Фармацевтическая химия.- М.: МЕДпресс-информ, 2007. – 624 с.6. Вартанян Р.С. Синтез основных лекарственных средств. – М.:МИА, 2004. – 844 с.7. Руководство к лабораторным занятиям по фармацевтической химии. Под ред.

Арзамасцева А.П. – М.: Медицина, 2001. – 384 с.8. Фармацевтическая химия. Под ред. Арзамасцева А.П. – М.: ГЭОТАР-Медиа, 2006. –

640 с.9. Conspectele prelegerilor.10. Indicaţiile metodice.

Materialul didactic suplimentar1. Lista medicamentelor esenţiale. Ordinul MS RM Nr. 162 din 23.04.07.2. European Pharmacopoeia. – 2010.3. Matcovschi C., Safta V. Ghid farmacoterapeutic (medicamente omologate în Rep. Moldova)

2. Denumirea disciplinei: CONTROLUL MEDICAMENTELORCodul disciplinei – S09O084

Page 6: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Numărul total de ore – 119 ore, curs – 34 , ore practice – 85. Forma de evaluare – examene (E).Numărul de credite a disciplinei – 7 credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. in

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

V IX 17 119 34 85 Examen

Total 119 34 85

Scopul disciplinei: Disciplina Controlul medicamentelor este inclusă în planul de studii a facultăţii defarmacie cu scopul de a forma o metodologie de însuşire a strategiei metodelor de analiză şi control amedicamentelor în conformitate cu tendinţele de optimizare continuă a metodelor de analiză şicontrol şi în concordanţă cu strategiile analitice generale, pentru asigurarea bazelor ştiinţifice şipractice ale analizei şi controlului medicamentelor.

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A. Prelegeri:

Semestrul IX

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1. Calitateamedicamentului,obiective şiprobleme.

Organizarea controlului medicamentelor în RepublicaMoldova. Norme naţionale actuale privind calitateamedicamentelor.Norme privind asigurarea calităţii procesului de preparare amedicamentelor (GMP). Elementele de bază, principii şiprevederi, implementarea în practica farmaceutică.Controlul calităţii medicamentelor la nivel de întreprinderifarmaceutice, farmacii, laboratoare de control. Reguli debună practică de laborator (GLP), elementele de bază,principii şi prevederi.

2

2.Stabilitateamedicamentelor.

Degradarea medicamentelor prin diverse mecanisme(hidroliză, oxidare, izomerizare, decarboxilare, condensare).Cinetica reacţiilor de degradare.Termen de valabilitate. Metode de determinare şi de calcul(metoda clasică şi degradarea forţată) a termanului de

2

Page 7: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

valabilitate.Căile de soluţionare a problemelor de instabilitate. Validareastabilităţii medicamentelor.Depozitarea medicamentelor şi prevederile către ambalaj înraport cu proprietăţile fizico-chimice şi stabilitatea acestora.

3.

Problemegenerale aleanalizei şicontrolului demedicamente.

Metodologia generală de analiză şi control. Tendinţe actualeîn analiză. Formularea şi definirea problemei analitice.Obţinerea unei probe reprezentative.

2

4.

Etapele analizeişi controluluimedicamentelor.

Prelevarea probelor pentru analiză (prelevare probelor dindepozite şi din farmacii). Controlul organoleptic.Determinarea unor proprietăţi fizice, chimice şi fizico-chimice.

2

Identitatea medicamentelor. 2

Puritatea substanţelor farmaceutice. 2

5.

Metode dedozare înanaliza şicontrolulmedicamentelor.

Premizele selectării metodei de dozare. Particularităţiledozării substanţelor individuale şi a formelor farmaceutice.Influenţa caracterului polifuncţional a componenţeimedicamentelor asupra selectării metodei de dozare.Metode chimice de dozare a medicamentelor.

2

4.

Metodeinstrumentale încontrolulmedicamentelor.

Aplicaţii în analiza şi controlul medicamentelor –cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria,turbidimetria şi nefelometria, potenţiometria,voltamperometria şi coulometria, metode termice.

4

5.

Metodebiologice încontrolulmedicamentelor.

2

6.

Metode depreconcentrareşi extracţie înanaliza şicontrolulmedicamentelor.

Separarea substanţelor prin schimbări de stare. Sublimarea,liofilizarea, distilarea.Concentrarea prin extracţie. Tipuri de extracţii (extracţiesimplă, repetată, sinergică, în contracurent, extracţiaperechilor de ioni, pe fază solidă, în flux cuntinuu).

2

7.Controlulcalităţiiformelor

Parametri specifici de calitate pentru diferite tipuri de formefarmaceutice. Influenţa compoziţiei (mono- saupolicomponente), conţinutului de substanţă (substanţe)

6

Page 8: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

farmaceuticeindustriale şimagistrale.

activă (active), a substanţelor auxiliare şi a altor factoriasupra selectării metodelor de analiză.

8.Standardizareamedicamentelor.

Documente analitice normative (DAN) ce reglementeazăcalitatea medicamentelor: monografii farmacopeice generaleşi particulare (MF) şi monografii farmacopeice temporare(MFT), specificaţii de calitate a producătorului. ElaborareaDAN. Rolul DAN în asigurarea calităţii medicamentelor.

2

9.

Validareametodeloranalitice. Noţiunigenerale.

4

Total ore 34

B. Lucrări practice:Semestrul IX

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1.

Calitateamedicamentului,obiective şiprobleme.

Organizarea controlului medicamentelor în RepublicaMoldova. Norme naţionale actuale privind calitateamedicamentelor.Norme privind asigurarea calităţii procesului de preparare amedicamentelor (GMP). Elementele de bază, principii şiprevederi, implementarea în practica farmaceutică.Controlul calităţii medicamentelor la nivel de întreprinderifarmaceutice, farmacii, laboratoare de control. Reguli debună practică de laborator (GLP), elementele de bază,principii şi prevederi.

5

2.Stabilitateamedicamentelor.

Degradarea medicamentelor prin diverse mecanisme(hidroliză, oxidare, izomerizare, decarboxilare, condensare).Cinetica reacţiilor de degradare.Termen de valabilitate. Metode de determinare şi de calcul(metoda clasică şi degradarea forţată) a termanului devalabilitate.

5

3.Etapele analizeişi controluluimedicamentelor.

Prelevarea probelor pentru analiză (prelevare probelor dindepozite şi din farmacii). Controlul organoleptic.Determinarea unor proprietăţi fizice, chimice şi fizico-chimice.

10

Page 9: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Identitatea medicamentelor. 5

Puritatea substanţelor farmaceutice. Lucrare practică detotalizare. 15

4.

Metode dedozare înanaliza şicontrolulmedicamentelor.

Premizele selectării metodei de dozare. Particularităţiledozării substanţelor individuale şi a formelor farmaceutice.Influenţa caracterului polifuncţional a componenţeimedicamentelor asupra selectării metodei de dozare.Metode chimice de dozare a medicamentelor.

5

5.

Metodeinstrumentale încontrolulmedicamentelor.

Aplicaţii în analiza şi controlul medicamentelor –cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria,turbidimetria şi nefelometria, potenţiometria,voltamperometria şi coulometria, metode termice.

10

6.

Controlulcalităţiiformelorfarmaceuticeindustriale şimagistrale.

Parametri specifici de calitate pentru diferite tipuri de formefarmaceutice. Influenţa compoziţiei (mono- saupolicomponente), conţinutului de substanţă (substanţe)activă (active), a substanţelor auxiliare şi a altor factoriasupra selectării metodelor de analiză. Lucrare practică detotalizare.

25

7.Atestareadeprinderilorpractice.

5

Total ore 85Bibliografie:

Materialul didactic de bază1. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R. Analiza şi Controlul medicamentelor.Vol. I. -

Cluj-Napoca: Editura Intelcredo, 2003. – 495 p.2. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R. Analiza şi Controlul medicamentelor.Vol. II. -

Cluj-Napoca: Editura Intelcredo, 2003. –768 p.3. Conspectele prelegerilor.4. European Pharmacopeia 4th edition. – 1993.5. Farmacopea română. Ediţia X-a –Bucureşti: Editura medicală, 1993.-1315 p.6. Haţieganu E., Stecoza C. Chimie terapeutică. Vol. II. – Bucureşti: Editura Medicală, 2006-2008.

– 253 p.7. Muntean D., Bojiţa M. Controlul medicamentelor.– Cluj-Napoca: Editura Med. Univ. „Iuliu

Haţieganu”, 2004. – 304 p.8. Muntean D.L., Bojiţă M. Controlul medicamentelor (Metode spectrale, cromatografice şi

electroforetice de analiză). - Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,2004. – 303 p.

Page 10: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

9. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R. Validarea metodelor de analiză şi control.-Cluj-Napoca:Editura medicală, 1998. – 283 p.

10. Мирошниченко И.И. Основы фрамакокинетики. – М.: ГЭОТАР-МЕД, 2002. – 192 с.

Materialul didactic suplimentar1. Dănilă Gh. Medicamente moderne de sinteză.- Bucureşti: Editura ALL, 1994.–253 p.2. Haţieganu E., Stecoza C. Chimie terapeutică. Vol. II. – Bucureşti: Editura Medicală, 2006-2008.

– 253 p.3. Matcovschi C., Safta V. Ghid farmacoterapeutic (medicamente omologate în Rep. Moldova) –

Ch.: „Vector V-N” SRL, 2010. – 1296 p.4. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R. Validarea metodelor de analiză şi control.-Cluj-Napoca:

Editura medicală, 1998. – 283 p.

3. Denumirea disciplinei: ANALIZA BIOFARMACEUTICĂCodul disciplinei – S09O088Numărul total de ore – 68 ore, curs – 17 , ore practice – 51. Forma de evaluare – colocviu (C).Numărul de credite a disciplinei – 3 credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. in

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

V IX 17 68 17 51 Colocviu (C)

Total 68 17 51

Scopul disciplinei: Analiza biofarmaceutică este o parte componentă a biofarmaciei, caredezvolta metodele de extractie, purificare, identificarea şi determinare cantitativa a substantelormedicamentoase în fluidele biologice, în scopul de a optimiza procesele farmacocinetice aletratamentului medicamentos, de a studia multilateral procesele interacţiunii medicamentelor.

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A. Prelegeri:Analiza biofarmaceutică

Nr. Tema Ore

Page 11: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

1 Analiza biofarmaceutică – ramură a biofarmaciei. 2

2 Metode de extracţia în analiza biofarmaceutică. 2

3 Metode utilizate în analiza biofarmaceutică. 2

4 Evaluarea statistică a rezultatelor analizei farmaceutice şi biofarmaceutice. 2

5 Optimizarea disponibilităţii farmaceutice a medicamentelor. 2

6 Metabolismul medicamentelor. Principii generale. 1

7 Principiile bioechivalenţei. 2

8 Relaţii structură-activitate. 2

9 Interacţiuni medicamentoase. 2

B. Lucrări practice, seminare:Analiza biofarmaceutică

Nr. Tema Ore

1. Analiza biofarmaceutică – ramură a biofarmaciei. 3

2. Metode de extracţia în analiza biofarmaceutică. 3

3. Metode utilizate în analiza biofarmaceutică. 3

4. Evaluarea statistică a rezultatelor analizei farmaceutice şi biofarmaceutice. 6

5. Lucrare practică de totalizare. 3

6. Factorii farmaceutici care influenţează biodisponibilităţii. 3

7. Metabolismul medicamentelor. Principii generale. 3

8. Optimizarea disponibilităţii farmaceutice a medicamentelor. 3

9. Principiile bioechivalenţei. 6

10. Relaţii structură activitate a medicamentelor. 6

11. Interacţiuni medicamentoase în biofază. 6

Page 12: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

12. Lucrare practică de totalizare. 3

13. Colocviu. 3

Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Haţieganu E., Stecoza C. Chimie terapeutică. Vol. II. – Bucureşti: Editura Medicală, 2006-2008. – 253 p.

2. Tratat de farmacologie / sub redacţia prof. dr. Aurelia Nicoleta Cristea – Bucureşti: EdituraMedicală, 2006. – 1332 p.

3. Мирошниченко И.И. Основы фрамакокинетики. – М.: ГЭОТАР-МЕД, 2002– c.1924. Indicaţiile metodice.

Materialul didactic suplimentar1. Danciu Felicia, Kory Mihai, Lupuţiu Georgeta. Structură chimică – biodisponibilitate. - Cluj-

Napoca: Dacia, 1983.- 240 p. Лапач С.Н.,Чубаченко А.В, Бабич П.Н. Основныепринципы прменения статистических методов в клинических испытаниях.- Киев:MOPIOH.- 2002.- 160 с.

2. Kлинические испытания лекарств. Под ред. Мальцева В.И.- Киев: MOPIOH.- 352 с3. Ghid farmacoterapeutic. – Ch.: F.E.-P. «Tipografia centrală», 2006. – 1424 p.4. Haţieganu E., Stecoza C. Chimie terapeutică. Vol. II. – Bucureşti: Editura Medicală, 2006-

2008. – 253 p.

4. Denumirea disciplinei: CHIMIA TOXICOLOGICĂCodul disciplinei – S07O071Numărul total de ore -102 ore, curs-34 ore, ore practice-68. Forma de evaluare –examene (E)Numărul de credite a disciplinei – 6 credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

de studiiSemestrul

Nr. desapt. in

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

IV VII 17 102 34 68 Examen

Total 102 34 68

Scopul disciplinei: Scopul disciplinei este asigurarea cu informaţii necesare pentru formareastudentului în baza progresului ştiinţific al analizei chimico-toxicologice, ţinând cont de

Page 13: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

succesiunea studiilor şi pregătirea activităţii profesionale la specialitatea „Farmacia” Expertizamedico-judiciară şi „Diagnostica clinică de laborator”.

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A.Prelegeri:

Nr. Tematica Conţinuturi Ore

1. Particularităţile chimieitoxicologice ca disciplinăfarmaceutică specială.

Introducere. Chimia toxicologică. Obiectul şi problemele.Particularităţile chimiei toxicologice ca disciplinăfarmaceutică specială. Direcţiile principale de aplicare.

Toxicologia biochimică şi analitică. Legităţile depătrundere, repartizare a toxicilor în organism. Proceselefarmacocinetice şi farmacodinamice. Parametriitoxicocinetici.

Grupa compuşilor ce se izolează din materialul biologicprin mineralizare. Intoxicaţiile cu compuşii mercurului.Pregătirea probelor pentru cercetare. Tehnicamineralizării. Metoda selectivă de identificare şi a ionilorde mercur.

2

2.

Analiza chimico-toxicologică acompuşilor izolaţiprin mineralizare„Metalele toxice”.

Ecologia mediului inconjurător şi intoxicaţiile metalegrele. Proprietăţile fizico-chimice şi mecanismeletoxicităţii compuşilor metalelor grele şi arseniului.Toxicocinetica (absorbţia, repartizarea, eliminarea).Analiza fracţionată a metalelor grele în probele biologice.Particularităţile. Principiile metodelor de separare aionilor metalelor grele. Reagenţii organici. Metodele dedeterminare cantitativă.

4

3.

Analiza chimico-toxicologică acompuşilor izolaţiprin antrenare cuvapori de apă „toxiciivolatili”.

Analiza chimico-toxicologica a „toxicilor volatili”.Grupacompuşilor ce se izolează prin antrenare cu vapori deapă. Caracteristica generală. Metodologic analizei„toxicilor volatili” în distilat (scriningul analitic).Răspîndirea intoxicaţiilor. Toxicocinetica. Metabolismul.Clinica intoxicaţiilor. Clinica diagnosticii.

6

Page 14: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

4.

Analiza gaz-cromatografică, înprograma scrininguluianalitic.

Metoda cromatografiei de gaze – metodă de înaltăperformanţă în separarea şi determinarea „toxicilorvolatili”. Parametrii cromatografici.

Prepararea probelor biologice pentru cercetare. Expertizacomei alcoolice. Toxicocinetica alcoolului etilic.Determinarea cantitativă prin aplicarea metodeicromatografiei de gaze.

2

5.Analiza chimico-toxicologica a compuşilorce se separă prinextracţie şi sorbţie.

Compuşii medicamentoşi. Prepararea probelor biologice.Metodele de izolare generale şi specifice pentruefectuarea analizei chimico-judiciare. Particularităţilemetodei de izolare, factorii care determină eficacitateaizolării din probele biologice. Aplicarea metodei CSS –scrining pentru analiza compuşilor medicamentoşi.Metodele cromatografice de cercetare (CSS, HPLC,CGL).

Intoxicaţiile cu substanţe ce provoacă toxicomanie.

Analiza chimico-toxicologică a compuşilor cu caracteracid şi bazic. Metodele de dezintoxicare.

14

6.Caracteristica chimico-toxicologică apesticidelor

Analiza chimico-toxicologică a compuşilor izolaţi prinextracţie şi sorbţie. Pesticidele. Caracteristica generală.Toxicitatea. Cauzele intoxicaţiilor. Metodele dedetoxicare. Metodele fizico-chimice de analiză apesticidelor din probele biologice (CSS, CGL). Izolareatoxicilor prin macerare şi apoi dializă

4

7. Diagnostica intoxicaţiilorcu oxid de carbon

Diagnostica intoxicaţiilor cu oxid de carbon.Toxicocinetica. Metodele de dezintoxicare. Determinareacantitativă a carboxihemoglobinei în sânge. Metodaspectroscopică de analiză.

2

TOTAL 34

B. Lucrări practice:

Nr. Tematica Conţinuturi Ore

1.

Particularităţile chimiei

Chimia toxicologică. Obiectul şi problemele.Particularităţile chimiei toxicologice ca disciplinăfarmaceutică specială. Direcţiile principale de aplicare.

Toxicologia biochimică şi analitică. Legităţile de

4

Page 15: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

toxicologice ca disciplinăfarmaceutică specială.

pătrundere, repartizare a toxicilor în organism. Proceselefarmacocinetice şi farmacodinamice. Parametriitoxicocinetici.

Grupa compuşilor ce se izolează din materialul biologicprin mineralizare. Intoxicaţiile cu compuşii mercurului.Pregătirea probelor pentru cercetare. Tehnicamineralizării. Metoda selectivă de identificare şi a ionilorde mercur.

2.

Analiza chimico-toxicologică acompuşilor izolaţiprin mineralizare„Metalele toxice”.

Ecologia mediului inconjurător şi intoxicaţiile metalegrele. Proprietăţile fizico-chimice şi mecanismeletoxicităţii compuşilor metalelor grele şi arseniului.Toxicocinetica (absorbţia, repartizarea, eliminarea).Analiza fracţionată a metalelor grele în probele biologice.Particularităţile. Principiile metodelor de separare aionilor metalelor grele. Reagenţii organici. Metodele dedeterminare cantitativă.

12

3.

Analiza chimico-toxicologică acompuşilor izolaţiprin antrenare cuvapori de apă „toxiciivolatili”

Analiza chimico-toxicologica a „toxicilor volatili”.Grupa compuşilor ce se izolează prin antrenare cu vaporide apă. Caracteristica generală. Metodologic analizei„toxicilor volatili” în distilat (scriningul analitic).Răspîndirea intoxicaţiilor. Toxicocinetica. Metabolismul.Clinica intoxicaţiilor. Clinica diagnosticii.

8

4.

Analiza gaz-cromatografică, înprograma scrininguluianalitic.

Metoda cromatografiei de gaze – metodă de înaltăperformanţă în separarea şi determinarea „toxicilorvolatili”. Parametrii cromatografici.

Prepararea probelor biologice pentru cercetare. Expertizacomei alcoolice. Toxicocinetica alcoolului etilic.Determinarea cantitativă prin aplicarea metodeicromatografiei de gaze.

12

Page 16: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

5.

Analiza chimico-toxicologica a compuşilorce se separă prinextracţie şi sorbţie.

Compuşii medicamentoşi. Prepararea probelor biologice.Metodele de izolare generale şi specifice pentruefectuarea analizei chimico-judiciare. Particularităţilemetodei de izolare, factorii care determină eficacitateaizolării din probele biologice. Aplicarea metodei CSS –scrining pentru analiza compuşilor medicamentoşi.Metodele cromatografice de cercetare (CSS, HPLC,CGL).

Intoxicaţiile cu substanţe ce provoacă toxicomanie.

Analiza chimico-toxicologică a compuşilor cu caracteracid şi bazic. Metodele de dezintoxicare.

20

6.

Caracteristica chimico-toxicologică apesticidelor

Analiza chimico-toxicologică a compuşilor izolaţi prinextracţie şi sorbţie. Pesticidele. Caracteristica generală.Toxicitatea. Cauzele intoxicaţiilor. Metodele dedetoxicare. Metodele fizico-chimice de analiză apesticidelor din probele biologice (CSS, CGL). Izolareatoxicilor prin macerare şi apoi dializă 4

7. Lucrare practică de totalizare. 4

8. Susţinerea deprinderilor practice. 4

TOTAL 68

Bibliografie

Materialul didactic de bază1. Brodicico T.M., Valica V. Curs de Chimie toxicologică.–Chişinău: Centrul Editorial-

Poligrafic Medicina al USMF, 2003.– 352 p.2. Butnaru E., Proca M., „Toxicologie”, v. I,II, Iaşi. Editura Timpul. 2001.3. Cotrau Martian, Popa Lidia, Stan Teodor, Preda Nicolae, Kincses Maria „Toxicologie”.

– Bucureşti: Editura Didactica şi Pedagogica, 1991.4. Еремин С.К., Изотов Б.Н., Веселовская Н.В. «Анализ наркотических средств».

Москва, Мысль, 19935. Лужников Е.Д. «Клиническая токсикология». – М.: Медицина, 1994.6. Симонова Л.Л. «Курс лекций по токсикологической химии», Кишинев, 2003.

Materialul didactic suplimentar1. «Клиническая токсикология детей и подростков» под ред. Марковой И.В. и др.,

Интермедика, Санкт.Петербург, ч.I - 1998, ч.II – 1999.2. Веселовская Н.В., Коваленко «Наркотики», Москва, Триада-Х, 2000.3. Лужников Е.Д. «Клиническая токсикология». – М.: Медицина, 1994.

Page 17: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

5. Denumirea disciplinei: METODOLOGIA CERCTĂRII FARMACEUTICECodul disciplinei – S08O078Numărul total de ore – 34, ore curs – 17, ore practice – 17. Forma de evaluare – colocviu diferenţiat(CD).Numărul de credite a disciplinei – ___3 _ credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. în

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

IV VIII 17 34 17 17Colocviudiferenţiat

Total 34 17 17

Scopul disciplinei: Disciplina Metodologia cercetării farmaceutice constituie astăzi uninstrument de investigare, organizare şi comunicare a experimentelor şi rezultatelor acestora şioperează cu noţiuni specifice care trebuie însuşite şi aplicate eficient în domeniul cercetării.

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A. Prelegeri:

Semestrul VIII

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1

Noţiunifundamentale demetodologie acercetării şiinstrumentelecercetăriiştiinţificefarmaceutice

Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Etapele cercetăriiştiinţifice. Metodologia cercetării. Aspecte particulare încercetarea farmaceutică. Instrumentele generale alecercetării. Cercetarea bibliografică de specialitate.

2

Page 18: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

2Planificarea şidesignul unuistudiu de cercetare

1. Alegerea unui subiect de cercetare: importanţa temei,rezolvarea problemei, rezultate anterioare, validareainformaţiei, teorie.

2. Formularea unei probleme de cercetare.3. Stabilirea ipotezelor de lucru: ipoteze nule, alternative,

direcţionale, non-direcţionale.4. Alegerea variabilelor de studiu: dependente şi

independente, categorice şi continue, cantitative şicalitative.

5. Consideraţii etice ale cercetării.6. Întocmirea unui protocol de cercetare.

2

3

Noţiuni deprelucrare şianaliză arezultatelorexperimentale

1. Tabele, diagrame.2. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii

matematice.3. Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. 2

4

Metodologii derealizare acercetariifarmaceutice.Etapele deelaborare a unuimedicament

1. Cercetări chimice.2. Cercetări farmacolgice.3. Cercetări farmaceutice.4. Cercetări clinice.

4

5

Studii destabilitate amedicamentelor

1. studii accelerate de stabilitate în procesul de elaborare amedicamentelor 2

6

Controlul calităţiirezultatelorexperimentale şivalidarea

1. Grafice de control; procedee statistice de control adesfăşurării probelor experimentale.

2. Procesul de validare. 2

7Diseminarearezultatelorcercetării

1. prezentarea rezultatelor cercetării2. fondul, forma, prezentarea textului3. prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol

ştiinţific de specialitate, poster, brevet de invenţie4. elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă5. întocmirea unui raport de cercetare

2

8Noţiuni de dosarfarmaceutic

1. colectarea datelor pentru elaborarea dosaruluifarmaceutic;

2. perfectarea dosarului farmaceutic.1

Total 17

Page 19: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

B. Lucrări de laborator:

Semestrul VIII

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1Studiul bibliograficde specialitate

Organizare, documentare prin Internet (motoare decăutare, baze de date ştiinţifice internaţionale),redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasicsau electronic).

2

2Studiu bibliograficcritic

Recenzarea unui articol ştiinţific de specialitate 2

3Prelucrarea datelorexperimentale

Noţiuni de bază în statistică. Teste statistice desemnificaţie. Regresie şi calibrare. 2

4

Validarea metodelorde analiză

Principii de validare. Întocmirea unui protocolanalitic. Validarea unei metode de dozare a unuiprincipiu activ dintr-un medicament. Întocmirearaportului de validare

3

5 Totalizare 1

6

Studii de stabilitate amedicamentelor

Studii accelerate de determinare a stabilităţii;calcularea termenului de valabilitate. 3

7Diseminarearezultatelor cercetării

Elaborarea şi redactarea unui articol de specialitate;alcătuirea planului unei lucrări de licenţă; întocmireaunui raport de cercetare.

2

8Crearea unui Dosarfarmaceutic

Colectarea datelor pentru elaborarea dosaruluifarmaceutic; perfectarea dosarului farmaceutic; 1

9 Colocviu diferenţiat 1

Total 17

Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Popa L.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a II-arevizuită şi adăugită, Editura Printech Bucureşti, 2005.

Page 20: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

2. Achimaş C.A.: Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Editura Medicală Universitară „IuliuHaţieganu” Cluj-Napoca, 1998.

3. Marczyk G., De Matteo D., Festinger D.: Essentials of Research Design and Methodology, JohnWiley and Sons, 2005.

4. Chan C.C., Lam H., Lee Y.C., Zhang X.: Analytical method validation and instrumentperformance verification, Wiley Interscience, 2004.

5. Ermer J., Miller J.H.McB.: Method Validation in Pharmaceutical Analysis, Wiley-VCH, 2005.6. L. Roman, M. Bojiţă, R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura

Medicală, 1998.7. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R., Muntean D.L.: Validarea metodelor analitice, Editura

Medicală, 2007.8. Mullins E.: Statistics for the Quality Control Chemistry Laboratory, The Royal Society for

Chemistry, 2003.9. Kumar R.: Research Methodology. A Step-by-Step Guide for Beginners, Sage Publications,

2005.

6. Denumirea disciplinei: CHIMIA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ŞI ANUTRIENTELOR (disciplină opţională)Codul disciplinei – S06A063Numărul total de ore – 34, ore curs – 17, ore practice – 17. Forma de evaluare – colocviu(C).Numărul de credite a disciplinei – ___1__ credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. în

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

IV VIII 17 34 17 17 Colocviu

Total 34 17 17

Scopul disciplinei: Chimia suplimentelor alimentare şi a nutrientelor este o disciplina medicalăcomplexă, ce cuprinde aspectele legate de principiile unei alimentaţii sănătoase, dar şi cele legate deterapia nutriţională, componenta importantă a tratamentului multor boli. Noţiunile privindcompoziţia, prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii produselor alimentare, trebuie însuşite destudenţi ca o completare a cunoştinţelor lor privind ştiinţele farmaceutice.

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A. Prelegeri:Nr. Tema Ore

1 Psihologia şi biologia nutriţiei 2

Page 21: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

2Nutraceutice, alimente funcţionale, suplimenţi alimentari. Managementulalimentar şi siguranţa în alimentaţie

2

3

Isoflavone: surse şi metabolism. Licopina: surse alimentare şi proprietăţi.Polifenoli din vin şi ceai şi rolul lor biologic. Fitochimia fructelor proaspeteşi procesate ardei iute (Capsicum anuum)

2

4Acizi polinesaturaţi conjugaţi: surse naturale. Usturoiul – aliment mistic înpromovarea sănătăţii. Aportul de fibre alimentare şi rolul acestora în sănătate

2

5 Probiotice şi prebiotice 2

6Nutriţia în timpul sarcinii şi lactaţiei. Nutriţia copilului preşcolar, adulţilor şivîrstnicilor

2

7Nutriţia în ateroscleroză, insuficienţă cardiacă şi hipertensiune. Nutriţia îndiabet zaharat, hiperlipidemie şi obezitate

2

8

Nutriţia în patologiile tractului gastro-intestinal, în insuficienţa hepatobiliarăşi insuficienţa renală. Nutriţia în alergie şi astm bronşic. Alergii provocate delegume şi fructe. Nutriţia în anemii. Nutriţia în cancer. Nutriţia întuberculoză. Nutriţia în bolile sexual transmisibile: sida, sifilis, gonoree.

3

Total 17

B. Lucrări de laboratorNr. Tema Ore

1. Psihologia şi biologia nutriţiei 2

2.Nutraceutice, alimente funcţionale, suplimenţi alimentari. Managementulalimentar şi siguranţa în alimentaţie

2

3.

Isoflavone: surse şi metabolism. Licopina: surse alimentare şi proprietăţi.Polifenoli din vin şi ceai şi rolul lor biologic. Fitochimia fructelor proaspeteşi procesate ardei iute (Capsicum anuum)

2

4.Acizi polinesaturaţi conjugaţi: surse naturale. Usturoiul – aliment mistic înpromovarea sănătăţii. Aportul de fibre alimentare şi rolul acestora în sănătate

2

5. Probiotice şi prebiotice 2

6.Nutriţia în timpul sarcinii şi lactaţiei. Nutriţia copilului preşcolar, adulţilor şivîrstnicilor

2

Page 22: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

7.Nutriţia în ateroscleroză, insuficienţă cardiacă şi hipertensiune. Nutriţia îndiabet zaharat, hiperlipidemie şi obezitate

2

8.

Nutriţia în patologiile tractului gastro-intestinal, în insuficienţa hepatobiliarăşi insuficienţa renală. Nutriţia în alergie şi astm bronşic. Alergii provocate delegume şi fructe. Nutriţia în anemii. Nutriţia în cancer. Nutriţia întuberculoză. Nutriţia în bolile sexual transmisibile: sida, sifilis, gonoree.

3

Total 17

Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Kramer K., Hoppe P., Packer L. Nutraceuticals in health and disease prevention, MarcelDekker Inc., 2001.

2. Lockwood B.: Nutraceuticals, Ed. a 2-a, Pharmaceutical Press, 2007.3. Vasson M.P., Jardel A.: Principes de nutrition pour le pharmacien, Lavoisier, 2005.4. Wildman R.E.C.: Handbook of Nutraceuticals and Functional Foods, Ed. a 2-a, CRC Press,2007.

Materialul didactic suplimentar1. Matcovschi C., Safta V. Ghid farmacoterapeutic (medicamente omologate în Rep. Moldova) –

Ch.: „Vector V-N” SRL, 2010.2. Segal R., Principiile nutriţiei, Ed. Academica, Galaţi, 2002.3. Stoll A.L.: Factorul Omega-3. Dieta revoluţionară omega-3 pentru sănătatea creierului şi

împotriva depresiei, Elena Francisc Publishing, 2005.

7. Denumirea disciplinei: ANALIZE INSTRUMENTALE MODERNE (disciplină opţională)Codul disciplinei – S06A064Numărul total de ore – 34, ore curs – 17, ore practice – 17. Forma de evaluare – colocviu (C).Numărul de credite a disciplinei – ___1__ credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. în

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

III VI 17 34 17 17 Colocviu

Total 34 17 17

Scopul disciplinei: Disciplina Analize instrumentale moderne studiază metodele modernede analiză a substanţelor medicamentoase şi formelor lor farmaceutice.

Page 23: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Utilizarea lor în metodologia de creare a substanţelor medicamentoase noi. Rolul acestora în sintezadirajată a substanţelor medicamentoase noi (elaborarea disignului şi confirmarea structurii lor).Folosirea metodelor instrumentale contemporane de cercetare pentru elaborarea metodelor deanaliză şi standardizare a substanţelor farmaceutice active şi formelor lor farmaceutice. Rolulmetodelor instrumentale moderne în analiza şi controlul medicamentelor (materii prime, produseintermediare, produs finit).

Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi lecţiilor practice

A. Prelegeri:

Semestrul VI

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1

Analizainstrumentală.Consideraţiigenerale.

Sfera de aplicabilitate a chimiei analitice. Clasificareametodelor instrumentale de analiză. Caracteristicile generaleale metodelor analitice şi clasificarea lor din punct de vedereoperaţional. Caracteristicile aparatelor de măsură.

2

2Metode deseparare

Clasificarea metodelor cromatografice. Nomenclatura încromatografie.

Cromatografia de adsorbţie. Procesul de adsorbţie.Adsorbanţi. Solvenţi. Cromatografia pe coloană.Cromatografia pe strat subţire. Aplicaţii ale cromatografieipe strat subţire

2

Cromatografia de repartiţie. Procesul de repartiţie.Cromatografia pe hârtie. Faza staţionară. Faza mobilă.Tehnica de lucru. Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţiiale cromatografiei pe hârtie.

2

Cromatografia de gaze. Principii. Mecanismul separării.Aparatură. Termeni utilizaţi. Cromatografia gaz-lichid.Cromatografia gaz solid. Influenţa diferiţilor factori asupraseparării. Detectori.Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţiianalitice.

2

Cromatografia de lichide de înaltă performanţă.Generalităţi. Aparatură. Faze staţionare în HPLC. Fazelemobile în HPLC. Moduri de separare în cromatografia delichide de înaltă performanţă.

2

Page 24: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Schimbători de ioni. Definiţie. Exemple, clasificare(anorganică, organică). Mecanismul schimbului ionic.Mărimile care caracterizează schimbătorii de ioni. Tehnica.Aparatura. Aplicaţii.

2

3Metodespectrale

Spectrofotometria în UV şi vizibil.

Spectrometria de fluorescenţă.

Spectrofotometria în IR.

Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţăelectronică de spin.

Refractometria. Dispersia optică rotatorie. Dicroismulcircular.

Spectrometria de absorbţie atomică. Spectrometria deemisie.

2

4Metodeelectrochimice

Potenţiometrie.

Amperometrie.

Conductometrie.

Polarografie.

1

5 Alte metodeMetode roentgenografice.

Metode termice de analiză.2

Total 17

B. Lucrări de laborator:

Semestrul VI

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1.Cromatografia deadsorbţie.

Procesul de adsorbţie. Adsorbanţi. Solvenţi.Cromatografia pe coloană. Cromatografia pe stratsubţire. Aplicaţii ale cromatografiei pe strat subţire

2

2.Cromatografia derepartiţie

Procesul de repartiţie. Cromatografia pe hârtie. Fazastaţionară. Faza mobilă. Tehnica de lucru. Analizacalitativă şi cantitativă. Aplicaţii ale cromatografiei

2

Page 25: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

pe hârtie.

3.Cromatografia degaze

Mecanismul separării. Aparatură. Termeni utilizaţi.Cromatografia gaz-lichid. Cromatografia gaz solid.Influenţa diferiţilor factori asupra separării.Detectori. Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţiianalitice.

2

4.Cromatografia delichide de înaltăperformanţă

Mecanismul separării. Aparatură. Faze staţionare înHPLC. Fazele mobile în HPLC. Moduri de separareîn cromatografia de lichide de înaltă performanţă.Analiza calitativă şi cantitativă.

2

5.Cromatografia cuschimb de ioni.

Mecanismul schimbului ionic. Exemple, clasificare(anorganică, organică).. Mărimile care caracterizeazăschimbătorii de ioni. Tehnica. Aparatura. Aplicaţii.

2

6.

Spectrofotometria înUV şi vizibil.

Spectrometria defluorescenţă.

Aparatură. Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţii. 2

7.

Spectrofotometria înIR.

Spectrometria derezonanţă magneticănucleară şi rezonanţăelectronică de spin.

Aparatură. Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţii

2

8.

Spectrometria deabsorbţie atomică.Spectrometria deemisie.

Aparatură. Analiza calitativă şi cantitativă. Aplicaţii 3

Total 17

1. Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean R. Analiza şi controlul medicamentelor, Ed.Intelcredo, Deva, 2003.

2. Muntean D.L., Bojiţa M. Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice ţielectroforetice de analiză, Ed. Medicală universitară “Iuliu haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004.

Page 26: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

3. Imre S., Muntean D.L. Principii ale analizei medicamentului, Ed. University Press, TârguMureş, 2006,

4. Imre S., Muntean D.L., Molnar A. Impurităţi farmaceutice, Ed. University Press, Târgu Mureş,2008.

5. David V. Metode de separare şi de analiză a urmelor, capitolul IV: Spectrometria de masă,Editura Universităţii Bucureşti, 2001, pg. 80-118.

6. Gocan S. Cromatografia de înaltă performanţă, partea a II-a: Cromatografia de lichide pecoloane. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

7. Roman L, Bojiţă M., Săndulescu R. Validarea Metodelor de analiză şi control. Ed. Medicală1998.

8. Skoog D.A, West D.M, Holler. Fundamentals of analytical Chemistry 7ed Saunder CollegePublishing, 1996.

Materialul didactic suplimentar

1. Farmacopea Română. Ediţia X-a –Bucureşti: Editura medicală, 1993.-1315 p.2. European Pharmacopoeia. – 2011.3. British Pharmacopoeia. – London, 2009.

8. Denumirea disciplinei: CHIMIA SANITARĂ (disciplină opţională)Codul disciplinei – S08A082Numărul total de ore - 51, ore curs – 17, ore practice - 34. Forma de evaluare –colocviu (C).Numărul de credite a disciplinei – ___2__ credite.

Structură disciplină (nr. ore săptămânal)

Anul

destudii

SemestrulNr. desapt. in

semestru

Ore

Total Curs Lucrari delaborator

Examen şicolocviu

IV VIII 17 51 17 34 Colocviu

Total 51 17 34

Scopul disciplinei: Disciplina Chimia sanitară tratează principii fundamentle în manierăsistematică şi riguroasă, în pofida marii expansiuni ştiinţifice şi experimentale din ultimii ani atemelor dezvoltate. Calitatea factorilor mediului înconjurător- apa ,aerul, solul şi alimentele-asigurăşi condiţionează în egală măsură, calitatea vieţii, echilibrul care se stabileşte între om şi mediul săude viaţă.Repartizarea orelor conform tematicii cursurilor şi seminarelor

Page 27: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

A. Prelegeri:

Nr.temei Tematica Conţinuturi Ore

1.Particularităţile chimieisanitare ca disciplinăfarmaceutică opţională

Introducere. Chimia sanitară. Obiectul şi problemele.Particularităţile chimiei sanitare ca disciplinăfarmaceutică opţională. Direcţiile principale de aplicare.

Legităţile de pătrundere, repartizare a toxicilorchimici înorganism. Procesele farmacocinetice şi farmacodinamice.Parametrii toxicocinetici. Apa – element de mediu.

2

2.

Aerul atmosferic –element de mediu.

Compoziţia chimică aaerului. Influenţaaerului atmosfericasupra organismuluiuman.

Ecologia mediului inconjurător şi intoxicaţiile.Compoziţia chimică a aerului. Influenţa aeruluiatmosferic asupra organismului uman, poluarea bazinuluiaerian, clasificarea poluanţilor aerului atmosferic,poluarea fizică – poluarea sonoră, poluanţi de naturăbiologică din aer, contaminarea microbiană a aeruluiatmosferic, poluanţi cu acţiune alergizantă, poluanţiatmosferici de natură chimică, factori care condiţioneazăefectul substanţelor poluante asupra organismului uman,factori dependenţi de substanţa poluantă, factoridependenţi de mediul ambiant, factori dependenţi deorganism, efectele poluării aerului asupra mediuluiambiant, măsuri de prevenire şi combatere a poluăriiaerului.

2

3.

Solul – element demediu.

Indicatorii poluării.

Structura solului; Proprietăţi fizice ale solului;Compoziţia chimică a solului; Poluarea solului;Indicatorii poluării chimice a solului.

Indicatorii poluării chimice a solului. Indicatori direcţi.Indicatori indirecţi.

2

4.

Aliment si alimentatie –generalităţi.

Aportul inadecvat deprincipii nutritive.

Subalimentaţia.Supraalimentaţia.

Alimentaţia echilibrată - principii generale. Necesarulnutritiv al organismului. Coeficient de utilizare digestivăa principiilor nutritive; coeficient de reţinere. Maturareaproduselor alimentare. Maturarea cărnii. Maturareafainei. Procese biochimice care au loc în legume şi fructedupă recoltare. Maturarea fructelor. Influenţa procesuluiculinar asupra proceselor nutritive. Procese biochimicecare au loc în legume şi fructe după recoltare.

2

5. Alterarea produseloralimentare.

Alterarea microbiană a alimentelor. Activitatea apei.Alterarea microbiană a proteinelor. Alterarea microbiană

2

Page 28: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Prevenireabrunificării.

a glucidelor. Alterarea microbiană a grăsimilor.Caramelizarea zahărului. Evaluarea şi prevenireabrunificării neenzimatice. Brunificarea enzimatică.Prevenirea brunificării enzimatice.

6.

Conservareaalimentelor.

Păstrarea alimentelor.Metodele de conservare.

Păstrarea alimentelor. Metodele de conservare.Conservarea alimentelor prin menţinerea la temperaturiscăzute. Conservarea alimentelor cu ajutorultemperaturilor ridicate. Liofilizarea – metodă deconservare a produselor alimentare. Conservareaalimentelor prin concentrare. Conservarea alimentelorprin metode chimice. Sărarea alimentelor. Conservareaalimentelor prin afumare. Conservarea alimentelor prinutilizarea acizilor organici. Fermentaţia. Conservareaalimentelor cu ajutorul conservanţilor chimici.

2

7.

Substanţe toxiceprezente în mod naturalîn produsele alimentare

Substanţe antinutritive, inhibitori enzimatici. Substanţetoxice prezente în mod natural în produse alimentare deorigine animală. Intoxicaţia cu amine vazopresoare.Toxine asociate crustaceelor. Toxici prezenţi în modnatural în alimente de origine vegetală. Aminoacizi toxici(substanţe latirogene). Favism. Acid erucic. Glicozidecianogenetice. Substanţe naturale cu acţiune cancerigenă.Heterozide hipertensive. Compuşi goitrogeni (guşogeni).Proteine hemaglutinide. Antivitamine. Azotaţi, azotiţi,nitrosamite. Antimineralizante. Alcaloizi. Substanţe cuactivitate estrogenică.

2

8.

Poluarea alimentelor.

Aspecte igienice alesiguranţei alimentare.

Metale toxice – poluanţi ai produselor alimentare,produse fitofarmaceutice, biostimulatori, antibiotice,micotoxine, contaminarea radioactivă a produseloralimentare, aspecte igienice ale siguranţei alimentare.Infecţii alimentare. Toxiinfecţii alimentare. Îmbolnăviriprovocate de bacili gram-pozitivi nesporulaţi.Îmbolnăviri provocate de bacili gram pozitivi sporulaţi.Micotoxicoze. Parazitoze.

2

9. Aditivi alimentari.

Aspecte nutriţionale.

Definiţie. Clasificare. Legislaţie. Conservanţi. Substanţeantioxigen. Coloranţi. Îndulcitori. Aromatizanţi.

Calitatea alimentelor. Clasificarea alimentelor.Aspecte nutriţionale. Proprietăţi senzoriale.Proprietăţi igienice şi inocuitate. Aspecte

1

Page 29: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

legislative.Îmbolnăviri de origine alimentară.

TOTAL 17

B. Seminare:

Nr.

temei Tematica Conţinuturi Ore

1. Protecţia muncii.Analiza apei. Recoltareaprobelor de apă.

Conservarea probelor de apa.. Transportul probelor deapa. Analiza apei. Determinarea caracteristicelororganoleptice ale apei: mirosul, gustul, determinarea pH-lui.

2

2.Determinareasubstanţelor organice şia amoniacului din apă.

Oxidabilitatea, consumul chimic de oxigen.Determinarea prin oxidare cu permanganat de potasiu înmediul acid şi în mediul alcalin. Determinarea ionului deamoniu.

2

3.Determinarea clorului şia ferului din apă.

Determinarea clorului şi a fierului din apă. Scara etalon.Determinarea fierului total. 2

4. Determinarea durităţiiapei. Principiul metodei.

Determinarea durităţii temporare, permanante şi totale.Exprimarea durităţii apei. Aplicarea metodeicomplexonometrice. Principiul metodei.

2

5.Determinareaoxigenului dizolvat dinapă.

Determinarea consumului biochimic de oxigen.Determinarea dioxidului de carbon

2

6.Recoltarea probelor deaer.

Recoltarea în flacoane închise. Recoltare prin aspiraţie. 2

7.Analiza produseloralimentare. Strucrtura.Compoziţia.

Strucrtura şi biochimia laptelui. Compoziţia chimicăalaptelui. Globulele de grăsime.

2

8.Particularităţile fizico-chimice ale laptelui.

Determinare acidităţii titrabile. Determinarea acidităţiiactive. Determinarea densităţii.

2

9.Proprietăţile bactericideale laptelui.

Stabilirea calităţii laptelui. Testul reductazei. Fermentaţialactică şi coagularea acidă a cazeinei.

4

Page 30: Analiza halogenilor în substanţe organice ...usmf.md/wp-content/uploads/2013/07/3.programtoxicologica.pdf · cromatografia, spectrometria, polarimetria, refractometria, turbidimetria

Microstructuraproduselor lacticelichide.

10.Proprietăţile fizico-chimice ale untului şi abrînzeturilor.

Determinarea microstructurii untului. Determinareatermorezistenţei. Microstructura brînzeturilor proaspete,cu pastă moale, topite, maturate. Determinarea graduluide maturitate.

4

11. Structura îngheţatei. Studiul microstructurii îngheţatei. 4

12.Indicatori deprospeţime.

Determinarea indicatorilor de prospeţime la lapte şicarne.

2

13. Indicatori de falsificare.Determinarea indicatorilor de falsificare la carne, făină,conserve din ouă, cafelei macinate.

2

14.Problema de control.

Expertiza sanitară aunui produs alimentar.

Determinarea indicelor de prospeţime. Determinareagradului de maturitate.

2

TOTAL 34

Bibliografie:Materialul didactic de bază

1. Banu C. – Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnnic, Bucureşti, 2000.2. Cuciureanu R. – Elemente de Igiena Alimentaţiei, Editura Junimea, Iaşi, 2005.3. Mincu I., Mogoş T. V. – Bazele practice ale nutriţiei omului bolnav, Editura R.A.I. - Imprimeria

Coresi, Bucureşti, 1993.4. Mogoş T. V. – Alimentaţia în bolile de nutriţie şi metabolism, vol. I – II, Editura Didactică şi

Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997-1998.5. Mogoş V. T. – Sănătatea şi substanţele minerale, Editura Albatros, Bucureşti, 1991.6. Mogoş V. T. – Vitamino-mineralo-terapia, Editura Militară, Bucureşti, 1992.

Materialul didactic suplimentar1. Adrian J., Potus J., Poiffait A., Dauvillier P. – Analisis nutricional de los alimentos, Editorial

Acribia, S.A., Zaragoza (España), 2000.2. Alpert D.H., Stenson W., F., Bier D.M. – Manual of Nutritional Therapeutics, Fourth Edition,

Lippincott Williams Wilkins, 2001.