PSIHOLOGUL IN COMUNITATE

O cercetare asupra pozițiilor si dispozițiilor profesionale, precum si a strategiilor de orientare si de recunoaștere profesionala în comunitățile cărora le aparțin si/sau în care activează

PEC 2, martie – mai 2015

Obiectivele cercetării: deprinderea noțiunilor fundamentale ale psihosociologiei comunității si familiei, precum si a memoriei sociale, printr-o cercetare aplicata; cunoașterea rețelelor sociale si profesionale care asigura integrarea psihologilor pe piața muncii.

Metodele cercetării: ancheta de teren, observația semistructurată si interviul biografic, aprofundat, comprehensiv; analiza unor documente cu caracter memorialistic.

Structura ghidului de interviu

Consemnul – privind cadrul cercetării, obiectivele, confidențialitatea…

I. SOCIALIZARE PRIMARĂ ȘI EDUCAȚIE FAMILIALA

- Daca au existat în copilărie elemente, evenimente care au jucat un rol în alegerea profesiei de psiholog – relatarea celor mai semnificative amintiri

- Daca au existat în mediul familial, sau în mediul apropiat, persoane care au influențat interesul pentru psihologie; daca au fost făcute recomandări sau a existat o pregătire prealabila pentru alegerea studiilor de psihologie

- Daca poate fi identificat un raport între profesia părinților și profesia de psiholog aleasa de copii; ce anume a putut fi transmis de la o generație la alta, în ce ar putea consta „moștenirea familiala” în deprinderea si exercitarea profesiei de psiholog.

- Observații privind profesiile apropiate celei de psiholog din domeniile medical, social, educațional…

II. RAPORTUL DINTRE VOCAȚIE ȘI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ

- Care considerați ca ar fi calitățile necesare pentru a fi un bun psiholog? Daca v-ați schimbat în timp părerea în privința acestor calități, va rugam sa ne spuneți!

- Considerați ca exista o vocație de psiholog si daca da, care ar fi semnele ei distinctive?

- În ce măsură credeți ca „te naști psiholog” si în ce măsură „devii psiholog”, prin pregătire si experiență?

1

- Ce ar putea distinge profesia de psiholog de arta (măiestria) exercitării ei? Puteți da exemple de „maeștri ai psihologiei”, care se bucura de o înalta apreciere printre confrați si constituie modele pentru cei tineri?

III. PSIHOLOG PE PIAȚA MUNCII

- Recunoașterea socială a profesiei: în ce măsură considerați ca profesia de psiholog este cunoscută și recunoscută?

- Care considerați a fi raporturile dintre diferitele specializări în psihologie? Există o ierarhie a acestor specializări si, daca da, care ar fi aceasta? Care ar fi criteriile după care se stabilește o asemenea ierarhie, fie si una informala?

- Cum vedeți situația materială a psihologilor? Sunt mari diferențele de venituri dintre ei, în funcție de specializare, de poziția ocupata în instituții sau de vechime? Comparativ cu veniturile din alte profesii, apropiate?

- Care sunt profesiile și ocupațiile cele mai apropiate de cele ale psihologilor? Şi care sunt relațiile dintre ele: de cooperare si de bună vecinătate, de concurenta si rivalitate? Profesia de psiholog este privită ca fiind subordonată altor profesii?

- Este Colegiul Psihologilor reprezentativ pentru corpul profesional al psihologilor? În ce măsură este cunoscut, care sunt specializările cel mai bine reprezentate si în ce măsură contribuie la recunoașterea publica a profesiei?

- Se poate vorbi de un „lobby” al psihologilor, si daca da, în ce ar consta intervențiile sau revendicările acestuia?

- Cum este reprezentată în media profesia de psiholog? Puteți da unele exemple semnificative?

- Care considerați a fi cele mai bune oportunități profesionale pentru un tânăr psiholog si ce recomandări îi puteți face pentru un bun început al carierei profesionale?

IV. INTERVENȚII POSIBILE ÎN CÂMPUL PROFESIONAL

- Daca ați amintit de unele disfuncționalități în viața profesionala a psihologilor, ce considerați ca ar trebui întreprins pentru remedierea acestora? Care ar trebui sa fie principalele direcții de acțiune sau modalități de intervenție?

- La nivelul pregătirii profesionale?

- În asocierea si organizarea vieții profesionale?

- În plan politic sau la nivelul societății civile?

- În ciuda disfuncționalităților amintite, nu regretați alegerea acestei profesii?

V. DATE PERSONALE

- Anul naşterii, principalele date familiale (părinți, soț/soție, copii…)

2

- Daca face parte din anumite organizații, asociații (profesional, civic, politic), daca se considera a fi membru activ al unei comunități…

*

Grila de analiză a unui document memorialistic (memorii, jurnal, interviuri biografice sau

documente cu caracter biografic din arhive)

1) Contextualizare

Prezentarea autorului documentului respectiv: statutul sau socio-profesional, poziția socială a

acestuia în momentul redactării documentului. Daca volumul a fost publicat în timpul vieții sau

este postum. Care sunt principalele date semnificative, cu caracter politic si social, din momentul

redactării documentului si cele din momentul publicării acestuia, în ce măsură ele au avut un

impact asupra receptării scrierii.

2) Proprietățile documentului memorialistic si receptarea acestuia

Descrieți principalele caracteristici ale documentului analizat: tipul documentului (memorii,

jurnal, interviu biografic...). Care sunt principalele etape ale vieții care fac obiectul documentului

respectiv, cum sunt reprezentate diferențele dintre aceste perioade.

Menționați daca documentul a făcut obiectul unor comentarii, recenzii, dezbateri, daca au fost

formulate critici privitoare la lacunele acestuia sau la modalitatea de redare a unor fapte istorice,

asupra stilului redactării etc.

3) Memoria individuală şi memoria socială

Situația familială a autorului, în ce măsură sunt prezentați membrii familiei, cine sunt aceștia,

cum apar ei în procesul de socializare si cel al educației familiale. Atrageți atenția asupra

principalelor lacune la acest capitol. Care sunt principalele elemente componente ale memoriei

familiale? În ce măsură este posibilă reconstituirea istoricului familiei? Ce credeți ca ar mai fi

trebuit menționat? Ce este evocat doar cu subînțeles, care sunt principalele aluzii care figurează

în document, este posibila o lectura printre rânduri si daca da, de ce credeți ca a fost adoptat un

asemenea „dublu discurs"?

3

Încercați sa alcătuiți un tablou contrastant al memoriei familiale, punând în valoare atât

elementele prezente, cât si pe cele absente, lacunele cele mai semnificative.

În ce măsură pot fi distinse elementele componente ale memoriei familiale de cele ale memoriei

colective sau sociale? Care sunt principalele grupuri, comunități, organizații profesionale,

culturale, religioase, artistice, sportive... identificabile în documentul memorialistic si cum se

raportează autorul la ele? Care sunt frontierele sociale reperabile, în ce măsură traversarea

acestora face obiectul reconstituirii memorialistice (schimbarea statutului social, relațiile cu

fostul mediu de proveniență, noile medii frecventate...)? Este vorba de ascensiune sociala sau de

declin?

Care sunt principalele amintiri semnificative pentru memoria sociala care se desprind din

documentul memorialistic analizat si cum se situează acestea fata de reprezentările sociale

curente sau de istoria sociala cunoscuta a perioadei în cauza?

Care sunt capitolele ghidului pentru interviul biografic (vezi supra) care pot fi transpuse în

analiza documentului memorialistic?

4) Concluzii privitoare la identitatea profesionala si prezenta psiho-sociologului în

comunitate

Descrieți elementele definitorii pentru identitatea profesionala a autorului, luând în considerare

apartenențele sale multiple, transformările intervenite pe parcurs, modalitățile de identificare cu

diverse grupuri sociale, situațiile conflictuale şi modalitățile de rezolvare a acestora,

recunoașterea sociala la care poate contribui documentul memorialistic studiat.

4

Bibliografia recomandata (de completat)

1) Memorii

Nicolae Mărgineanu

Amfiteatre și închisori, Editura Dacia, Cluj, 1991 Mărturii asupra unui veac zbuciumat , București: Editura Fundației Culturale Române,

2002

Nicolae Mărgineanu. Un psiholog in temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS. Volum îngrijit de Cristina Anisescu, Polirom, 2006.

Tatiana Slama-Cazacu

Amintiri din vechiul București, Editura "DU Style", 1999

Mihai Beniuc [scriitor si psiholog]

Sub patru dictaturi - Memorii (1940 - 1975). Editura Ion Cristoiu, 1999.

Mihai Beniuc, Însemnările unui om de rând (fragmente din paginile de jurnal şi memorii) ; Ilie Rad, in România literara, 1/2012 (document accesibil on-line)

Aurora Liiceanu

Aurora Liiceanu, Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenţa din munţi [volumul foloseşte parţal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe (şi aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie Recentă - IRIR). Polirom, 2003 Cf. si Alina Mungiu-Pippidi şi Gerard Althabe, Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român, Polirom, 2002

Aurora Liiceanu, Prin perdea [Memorii], Polirom, 2009

Mihaela Miroiu & Mircea Miclea

R'Estul si Vestul. Ed. Polirom, Iași, 2005

Gina Stoiciu

Exilul. Viata in fragmente, Polirom, colecţia „Ego-grafii”, 2014

5

2) Interviuri biografice cu psiho-sociologi

Adrian Neculau

Interviuri realizate de Septimiu Chelcea (,,Tot ce fac în ultimul timp este îndreptat spre descifrarea mecanismelor inoculării’’) si de Mihai Dinu Gheorghiu („Psihologia socială și contextul social”) in volumul editat de Luminița Iacob si Dorina Sălăvăstru, Psihologia sociala si noua Europa (Polirom, 2004, pp. 20-65)

Însemnări autobiografice în volumele Psihologia servituții voluntare (Polirom, 2011), Un psiholog în Agora (Polirom, 2010), Memoria pierdută (Polirom, 2008)

Stela Teodorescu & Luminița Iacob

Interviuri realizate de Adrian Neculau si de Mihai Dinu Gheorghiu, in revista Psihologia Sociala, 33, 2014, pp. 11-40

Zoltan Rostas

De la istoria orala la istoria sociala. Interviu realizat de Mihai Dinu Gheorghiu, in revista Psihologia Sociala, 34, 2014, pp. 13-30.

Monografia ca utopie, Interviu cu Henri H. Stahl, Paideia, București, 2000. Secolul coanei Lizica, Convorbiri în anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga.

Jurnalul din perioada 1916-1918, Editura Paideia, Bucureşti, 2004

6