analiza discursului

6
ANALIZA DISCURSULUI Retorica clasică Arta vorbirii frumoase Interes penru organizarea și realizarea discursului public, având ca scop eficiența persuasivă în cadre politice sau legislative Tendințe noi în cadrul disciplinelor socio-umane Lingvistica (începutul sec. XIX) Analiza structurală a limbii (începutul sec. XX) Vladimir Propp Morfologia basmului, 1928 Formalismul rus Foundations of the Theory of Signs, 1938

Upload: madalina-alexandra

Post on 07-Nov-2015

5 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Publicitate

TRANSCRIPT

ANALIZA DISCURSULUI Retorica clasic Arta vorbirii frumoase Interes penru organizarea i realizarea discursului public, avnd ca scop eficiena persuasiv n cadre politice sau legislative

Tendine noi n cadrul disciplinelor socio-umane

Lingvistica (nceputul sec. XIX) Analiza structural a limbii (nceputul sec. XX) Vladimir ProppMorfologia basmului, 1928 Formalismul rus Foundations of the Theory of Signs, 19383 domenii ale semioticii - sintaxa (relaia dintre semne)-semantica (relaia dintre semne i realitatea denotat)-pragmatica (relaia dintre semne i utilizatori)Charles Morris Roland BarthesJulius GreimasGrard GenetteUmberto EcoStructuralismul francezRevista Communications Dell Hathaway HymesLimbajul n cultur i societate1964 Expansiunea importanei acordate contextului Interes sporit fa de contextele sociale, culturale, istorice Focalizarea ateniei asupra discursului Anii `60-`70 Limbajul i comunicarea social Ritualurile, simbolistica social Imaginarul colectiv Valorile sociale Reprezentrile sociale Cercetarea comunicrii verbale Abordarea psihologic i psihiatric Abordarea psicoala de la Palo Alto Disfuncii ale comunicrii n situaii familialePrincipii Nu exist situaii n care nu se comunic totul comunic- gesturile, postura, tcerea Comunicarea presupune un coninut i o relaie Comunicarea e un proces circular continuu, bazat pe secvene de comunicare stimuli/rspunsuri, cauze/efecte Comunicarea este ireversibil Comunicarea este n aceeai msur verbal i non-verbal Abordarea etno-sociologicEtnografia comunicrii Presupune observarea evenimenteor de comunicare n mediul lor natural (instituii, familie, mediu social) Dell Hymes, Foundations of Sociolinguistics: An Ethnographic Approach. Philadelphia: University of Pennsylvania Press,1974. Modelul SPEAKING SETTING cadrul fizic, spaio-temporal sau psihologic PARTICIPANTS locutorii/interlocutorii ENDS scopul/intenia comunicrii ACTS coninutul mesajului KEY precizarea tonului (glum, repro, etc.) INSTRUMENTALITIES codurile comunicrii (de ex: codul vestimentar) NORMS mecanismele interaciunii din cadrul conversaiei (interveniile, ntreruperile, schimbarea tonului) GENRE discursul specific unei anumite situaii n care are loc comunicarea 2 principii eseniale dezvoltate de etnografia comunicrii COMPETENA DE COMUNICARE Cunotinele pe care vorbitorii le au atunci cnd comunic Competena lingvistic presupune cunotine lingvistice (o propoziie este corect din punct de vedere gramatical sau nu) Competena de comunicare presupune cunotine culturale de interaciune (o afirmaie este adecvat sau nu ntr-un anume context) Importana momentului n care cineva poate sau nu s vorbeasc Comportamente non-verbale adecvate n anumite contexte COMUNITATEA DE COMUNICARE Se disting 3 posibile comuniti de comunicare instituionale Comuniti discursive ideologice productoare de opinii i credine Comuniti discursive tiinifice productoare de cunotine Comuniti discursive mediatice difuzeaz, formeaz opinii, cunotine, valori Teoriile filosofice asupra actelor de limbaj JOHN AUSTIN HOW TO DO THINGS WITH WORDS, 1962 SENSE AND SENSIBILIA, 1964 JOHN SEARLE SPEECH ACTS. AN ESSAY IN THE PHILOSOPHY OF LANGUAGE, 1969 EXPRESSION AND MEANING, 1979 PAUL GRICE STUDIES IN THE WAY OF WORDS, 1989 THE CONCEPTION OF VALUE, 1991