ANALIZAdezvoltării industriei Republicii Moldova

în ianuarie-martie 2011I. Producţia industrială

Analiza perioadei ianuarie-martie a.a.2010-2011.

În ianuarie-martie a.2011 volumul producţiei industriale (în preţuri curente) total pe industrie a constituit 5932,3 mil. lei. Ritmul de creştere a volumului de producere (în preţuri comparabile) comparativ cu perioada respectivă a.2010 a alcătuit 108,5%.

În perioada raportată Produsului intern brut (PIB) a constituit în valoare nominală 16,8 mlrd.lei (în preţuri curente), fiind în creştere cu 8,4% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-martie 2010 (Tab. 1).

Valoarea adăugată brută (VAB) produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 8,2% în raport cu perioada similară a anului trecut, influenţînd pozitiv (cu 1,6%) majorarea produsului intern brut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura şi industria au înregistrat o creştere a valorii adăugate brute faţă de perioada analogică a anului precedent respectiv cu 6,4% şi 8,8%, influenţînd creşterea produsului intern brut cu 0,3% şi 1,3% corespunzător.

Sectorul de bunuri a contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 18,9% faţă de 19,2% în ianuarie-martie 2010.

În perioada de 3 luni a.2011 în structura PIB ponderea industriei s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale faţă de ianuarie-martie a.2009 şi a alcătuit 14,9 %. Menţionăm, că industria este unicul sector, care a înregistrat ritmul de creştere pozitiv în structura PIB în perioada analizată. Astfel, în perioada gestionară a anului curent ponderea în PIB a sectorului agricultură, economia vînatului, silvicultură, pescuitul şi piscicultură a constituit 4,1 %, ce prezintă o scădere cu 0,4 p.p. faţă de trimestrul I al anului precedent.

Tab.1 Structura PIB în ianuarie-martie a.a.2010-2011

 

 Preţuri curente, mil.lei

Modificări faţă de perioada respectivă a

anului precedent, %

  

Contribuţia activităţilor

  Structura PIB,

la creşterea PIB,

  % %

 3 luni 2010

3 luni 2011

3 luni 2010

3 luni 2011

3 luni 2010

3 luni 2011

3 luni 2010

3 luni 2011

1. Valoarea adăugată brută, total 12 233 13 916 1,8 6,6 84,1 82,9 1,6 5,5 Bunuri 2 796 3 178 5,1 8,2 19,2 18,9 1,0 1,6

Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul şi piscicultura 659 684 3,5 6,4 4,5 4,1 0,2 0,3 Industria - total 2 137 2 494 5,6 8,8 14,7 14,9 0,8 1,3

- Exploatarea carierelor 27 43 -40,2 27,6 0,2 0,3 -0,1 0,1- Industria prelucrătoare 1497 1766 6,8 13,3 10,3 10,5 0,7 1,4- Energie electrică, gaze şi apă 614 685 7,1 -3,1 4,2 4,1 0,2 -0,1

Servicii* 9 760 11 126 1,3 6,7 67,1 66,3 0,9 4,52. Impozite nete pe produs 2 316 2 868 20,6 17,9 15,9 17,1 3,1 2,9

Produsul Intern Brut 14 549 16 784 4,7 8,4 100,0 100,0 4,7 8,4

* fără serviciile intermediarilor financiari Surse: BNS

Majorarea ponderii industriei în PIB în perioada analizată a avut loc în special din cauza industriei prelucrătoare, cota căreia s-a majorat de la 10,3% pînă la 10,5% sau cu 0,2 p.p.

Ponderea industriei extractive (exploatarea carierelor) în PIB în trimestrul I a.2011 a constituit 0,3%, majorându-se cu 0,1 p.p., comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Este necesar de remarcat, că VAB în sectorul dat a crescut cu 27,6% în raport cu perioada similară a a.2010, comparativ cu dinamica negativă VAB în perioada respectivă a.a.2009-2010.

În perioada raportată a a.2011 ponderea sectorului energiei electrice, gaze şi apă în PIB s-a micşorat cu 0,1% faţă de perioada comparativă a anului trecut şi a constituit 4,1%.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 6,7%, contribuind la sporirea produsului intern brut cu 4,5%. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea (cu 19,5%) a valorii adăugate brute din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

În acelaşi timp, cota producerii serviciilor în PIB în perioada de 3 luni a.2011 s-a micşorat cu 0,8 %, comparativ cu perioada respectivă a.2010, constituind 66,3%.

Analiza susmenţionată reflectă situaţia pozitivă în structura valorii adăugate brută, creată în ianuarie-martie a.2011, cînd ponderea sectorului industrial s-a majorat faţă de micşorarea ponderii sectorului serviciilor.

Industria nealimentară*. Analizând rezultatele activităţii subsectoarelor industriei nealimentare în parte, putem menţiona creşteri ale volumelor de producţie la întreprinderile cu următoarele genuri de activitate pe parcursul perioadei ianuarie-martie 2011 faţă de perioada respectivă a.2010 (Tab.2, informaţia detaliată în Anexa 1):

producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice - cu 66,3 %, comparativ cu scăderea cu 58,7 % în a.2010.

producţia de mobilier şi alte activităţi industriale – cu 64,6 % (creşterea în a.2010 - 5,2 %);

industria metalurgică – cu 61,0 % (scăderea în a.2010 – 32,3 %);

producţia altor produse din minerale nemetalifere - cu 49,9 % (scăderea în a.2010 – 26,2 %);

fabricarea de maşini şi echipamente – cu 40,2 % ( creşterea în a.2010 – 13,4 %);

fabricarea de maşini şi aparate electrice – cu 29,6 % (scăderea în a.2010 – 9,1%); la una din cele mai mari întreprinderi din sector .

producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei – cu 28,1 % (creşterea în a.2010 – 1,1 %).

fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor – cu 6,6 % (comparativ cu creşterea în a.2010 - 14,9 %);

__________________________________________________*subramurile industriale cu codurile de activitate conform CAEM – 17-37

industria chimică – cu 5,3 % (comparativ cu creşterea în a.2010 - 21,9 %);

prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu 4,6% (scăderea în a.2010 – 46,0 %);

producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 0,6% (scăderea în a.2010 – 10,2 %), etc.

În acelaşi timp, remarcăm, că un rezultat considerabil în sectorul numit a fost înregistrat în subramura „producţia de mobilier şi alte activităţi industriale”- comparativ cu aceiaşi perioadă a a.2010 creşterea volumului de producţie a constituit 59,4 p.p. Menţionăm, că în perioada respectivă a anului 2009 subramură a fost într-o situaţie critică din industria prelucrătoare, în care volumul producţiei a scăzut până la 70,0 % faţă de trimestrul I a.2008.

Tab 2. Ritmul de creştere a volumelor de producţie din sectorul industriei nealimentare

Nr. Genuri de activitate Indicele ritmului de creştere volumelor de producţie în ianuarie-martie, %

2010/2009 2011/20101. producţia de aparatură şi

instrumente medicale, de precizie, optice

41,3 166,3

2. producţia de mobilier şi alte activităţi industriale

105,2 164,6

3. industria metalurgică 67,7 161,04. producţia altor produse din

minerale nemetalifere73,8 149,9

5. fabricarea de maşini şi echipamente

113,4 140,2

6. fabricarea de maşini şi aparate electrice

90,9 129,6

7. producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei

101,1 128,1

8. producţia de mobilier 102,3 110,19. fabricarea de articole de

îmbrăcăminte; prepararea şi 114,9 106,6

vopsirea blănurilor10. industria chimică 121,9 105,311. prelucrarea lemnului şi

fabricarea articolelor din lemn 54,0 104,6

12. producţia de articole din cauciuc şi din material plastic

89,8 100,6

Surse: BNS

Micşorarea volumelor de producţie nesemnificativă s-a remarcat la 4 genuri de activitate din 16, care reprezintă industria nealimentară, anume:

fabricarea produselor textile - cu 4,6 % faţă de anul precedent;

fabricarea hîrtiei şi cartonului – cu 4,1% respectiv;

fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 1,7%;

edituri, poligrafe şi reproducerea materialelor informative – cu 0,4%.

Astfel, rezultatele activităţii subramurilor industriei nealimentară pe parcursul de 3 luni a.2011 arată, că industria menţionată practic înfruntă consecinţele crizei izbucnită la finele anului 2008 şi prelungite pe parcursul anului 2009, dar redresarea situaţiei în sector fiind începută în anul 2010.

II. Export

În ianuarie-martie 2011 exporturile au totalizat 478,6 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din a.2010 cu 58,2%. (Tab.3).

Exporturile de marfuri destinate ‚arilor Uniunii Europene (UE–27) au însumat 243,1 mil. dolari SUA (cu 58,1% mai mult fata de ianuarie-martie 2010), deţinînd o cota de 50,8% în total exporturi (50,9% în ianuarie-martie 2010).

„arile CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 36,8% (în ianuarie-martie 2010 – 38,2%), ce corespunde unei valori de 175,9 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ‚ari s-au majorat cu 52,2%, comparativ cu ianuarie-martie 2010.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă, că majorarea livrărilor către Federaţia Rusă (+55,4%), România (+52,5%), Ucraina (+70,6%), Germania (+80,3%), Italia (+36,1%), Polonia (de 2,4 ori), Turcia (+71,5%), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (+40,4%), Statele Unite ale Americii (de 2,8 ori), Grecia (+61,9%), Belarus (+25,8%), Bulgaria (de 2,6 ori), Lituania (de 3,0 ori), Ungaria (de 3,4 ori), Panama (de 8,0 ori), Franta (+34,2%), Olanda (de 2,7 ori), Uzbekistan (de 3,0 ori), India (de 3,8 ori), Austria (+28,1%), Kazahstan (+13,3%) si Belgia (+23,2%) a contribuit la creşterea pe total exporturi cu 55,6%.

Totodata, s-au diminuat exporturile către Georgia (-56,2%), Republica Cehă (-42,5%), Irak (-34,1%) si Elveţia (-11,7%), atenuînd astfel creşterea pe total exporturi cu 1,4%.

Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, se prezintă în Tab. 3.

Tab. 3 Structura exportului de mărfuri, mil. dolari SUA

   

Ianuarie-martie 2011 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la

creşterea / scăderea exporturilor, %

mil. dolariSUA

în faţă de ian-martie

2010

ianuarie-martie ianuarie-martie2010 2011 2010 2011

  EXPORT - total 478,6 158,2 100,0 100,0 8,1 58,2

1. Produse alimentare şi animale vii 99,4 154,7 21,2 20,8 -2,1 11,7

2. Băuturi şi tutun 42,9 97,9 14,5 9,0 2,4 -0,33. Materiale brute

necomestibile, exclusiv combustibil

78,3 de 3,4 ori 7,7 16,4 -1,1 18,3

4. Produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte

20,7 92,3 7,4 4,3 5,6 -0,6

5. Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia prima

39,4 181,4 7,2 8,2 1,2 5,8

6. Maşini şi echipamente pentru transport 67,1 166,2 13,4 14,0 2,7 8,8

7. Articole manufacturate diverse 108,2 142,9 25,0 22,6 -0,9 10,7

Surse: BNS

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au situat pe primul loc, cu o pondere de 22,6% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte si accesorii (13,4% din total exporturi), mobilă si părţile ei (3,2% din total exporturi), încălţăminte (2,8% din total exporturi).

Exporturile de produse alimentare si animale vii s-au plasat pe locul doi, reprezentînd 20,8% în totalul valoric al exporturilor.

Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-au situat pe locul trei, cu o pondere de 16,4% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri minereurilor metalifere si deşeurilor din metale le-au revenit 3,8% din total exporturi.

Exporturile de maşini si echipamente pentru transport s-au plasat pe locul patru, reprezentînd 14,0% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini si aparate electrice (6,7% din total exporturi), maşini si aparate industriale cu aplicaţii generale (2,3% din total exporturi), maşini si aparate specializate pentru industriile specifice (1,9% din total exporturi), vehicule rutiere (1,2% din total exporturi).

Exporturile de băuturi si tutun s-au plasat pe locul cinci, deţinînd o cota de 9,0% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente ramîn a fi exporturile de băuturi alcoolice si nealcoolice (7,3% din total exporturi), tutun brut si prelucrat (1,7% din total exporturi).

Exporturile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-au situat pe locul şase, cu o pondere de 8,2% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de fire, ţesături si

articole textile (2,6% din total exporturi), articole din minerale nemetalice (1,6% din total exporturi), cauciuc prelucrat (1,2% din total exporturi), hîrtie, carton si articole din pasta de celuloza, din hîrtie sau din carton (1,1% din total exporturi), articole prelucrate din metal (1,0% din total exporturi).

Exporturile de produse chimice si produse derivate au deţinut 4,3% din total exporturi, iar uleiurile, grăsimile si cerurile de origine animală sau vegetală respectiv 3,9%.

Pe grupe de mărfuri creşteri substanţiale s-au marcat la exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili (de 3,4 ori), produse alimentare si animale vii (+54,7%), articole manufacturate diverse (+42,9%), maşini si echipamente pentru transport (+66,2%), mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă (+81,4%), uleiuri, grăsimi si ceruri de origine animală sau vegetală (+94,6%), combustibili minerali, lubrifianţi si materiale derivate (de 2,8 ori), contribuind astfel la creşterea pe total exporturi cu 59,1%.

Totodată, s-au redus exporturile de băuturi alcoolice si nealcoolice (-11,0%), produse medicinale şi farmaceutice (-17,3%), maşini generatoare de putere si echipamentele lor (-51,5%), alte materii brute de origine animală sau vegetală (-41,2%), alte materiale şi produse chimice (-48,6%), cafea, ceai, cacao, condimente si înlocuitori ai acestora (-0,2%), produse chimice organice (-2,0%), atenuînd astfel creşterea pe total exporturi cu 3,0%.

III. Import

În perioada ianuarie-martie 2011 importurile au totalizat 1099,2 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul precedent cu 44,0 %.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 445,4 mil. dolari SUA (cu 45,6% mai mult decât în ianuarie-martie 2010), deţinând o pondere de 40,5 % în total importuri (40,1% în ianuarie-martie 2010).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 411,2 mil. dolari SUA (cu 43,1% mai mare decât în ianuarie-martie 2010), care echivalează cu o cotã de 37,4% în total importuri (37,6% în ianuarie-martie 2010).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări relevã, cã majorarea livrărilor din Federaţia Rusă (+33,3%), România (+57,9%), Ucraina (+39,2%), Turcia (+79,5%), China (+21,1%), Germania (+48,2%), Italia (+35,8%), Grecia (+59,6%), Polonia (+33,1%), Statele Unite ale Americii (+49,7%), Ungaria (+79,1%), Olanda (+36,0%), Belgia (+18,1%), Franţa (+50,7%), Bulgaria (+48,0%), Republica Cehă (+34,3%), Coreea de Sud (+16,4%), Suedia (de 2,9 ori), Austria (+25,3%), Norvegia (+29,7%), Japonia (+26,1%), India (+76,0%), Slovacia (+76,1%), Taiwan, provincie a Chinei (+36,6%), Lituania (+35,2%), Finlanda (+40,3%), Slovenia (de 2,3 ori), Spania (+7,9 %) a contribuit la creşterea pe total importuri cu 42,5 %.

Importurile de mărfuri structurate, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, se prezintă în Tab.7.

Tab. 7 Structura importului de mărfuri, mil. dolari SUA

   

Ianuarie-martie 2011 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la

creşterea / scăderea importurilor, %

mil. dolariSUA

în faţă de ian-martie

2010

ianuarie-martie ianuarie-martie2010 2011 2010 2011

  IMPORT - total 1099,2 144,0 100,0 100,0 1,3 44,0

1. Produse alimentare şi animale vii 107,7 114,4 12,3 9,8 2,2 1,8

2. Băuturi şi tutun 38,8 166,5 3,1 3,5 0,5 2,03. Materiale brute

necomestibile, exclusiv combustibil

27,9 122,0 3,0 2,5 0,8 0,7

4. Produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte

141,5 137,4 13,5 12,9 2,2 5,0

5. Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia prima

185,9 148,9 16,3 16,9 2,0 8,0

6. Maşini şi echipamente pentru transport 211,9 161,1 17,2 19,3 -1,2 10,6

7. Articole manufacturate diverse 90,4 136,0 8,7 8,2 -0,8 3,1

Surse: BNS

Structura importului de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut 26,7% din total importuri.

Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de 19,3 % în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice (5,1 % din total importuri), vehicule rutiere (4,8 % din total importuri), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (3,1 % din total importuri).

Importurile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au deţinut o pondere de 16,9 % în total importuri, preponderente fiind firele, ţesăturile şi articolele textile (4,9 % din total importuri), fierul şi oţelul (2,6 % din total importuri), hîrtia, cartonul şi articole din pastă de celuloză, din hîrtie sau din carton (2,1 din total importuri), articole din minerale nemetalifere (1,9 % din total importuri).

Importurile de produse chimice şi produse derivate au reprezentat 12,9 % din total importuri.În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut produsele medicinale şi farmaceutice (3,7 % din total importuri), îngrăşăminte minerale sau chimice (1,5 % din total importuri), materiale plastice prelucrate (1,2 % din total importuri).

Pe grupe de mărfuri au sporit importurile de băuturi şi tutun (+66,5 %), maşini şi echipamente pentru transport (+61,1 %), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (+37,4 %), articole manufacturate diverse (+36,0 %), materiale brute necombestibile, exclusiv combustibili (+22,0 %), produse alimentare şi animale vii

(+14,4%), uleiuri, grăsimi (+9,7 %) favorizînd astfel creşterea pe total importuri cu 44,0 %.

De asemenea este necesar de a sublinia, că în lunile ianuarie-martie ale anului curent exporturile au crescut mai rapid decît importurile, fapt ce a fost influenţat de situaţia creată pe plan extern, în special în ţările care sînt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, ca rezultat al înviorării economiei mondiale, se observă creşterea cererii externe. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

V. Evoluţia preţurilor

Evoluţia preţurilor în economia naţională în ianuarie-martie 2011 în comparaţie cu perioadele corespunzătoare a anilor precedenţi se prezintă în Tab.8.

Tab 8. Indicele preţurilorIanuarie-martie în % faţă de aceeaşi perioadă a anului

precedent2007 2008 2009 2010 2011

Indicele preţurilor de consum 112,0 114,7 103,2 105,8 106,41

Indicele preţurilor producţiei industriale

113,3 114,1 96,7 108,6 104,7

Indicele preţurilor în construcţii-montaj 120,4 120,0 188,9 102,3 107,3

Surse: BNS

Preţurile producătorului în industrie în ianuarie-martie 2011 pe ansamblul activităţilor industriale s-au majorat cu 4,7 % faţă de ianuarie-martie 2010, motivul fiind creşterea preţurilor de livrare pe piaţa internă cu 5,5 % şi pe piaţa externã cu 3,2 %.

În luna martie 2011 în raport cu luna martie 2010 preţurile producţiei industriale s-au majorat cu 4,9 %, iar faţă de februarie 2011 – cu 0,2 % (Tab. 9).

Evoluţia indicilor preţurilor producţiei industriale pe principalele tipuri de activităţi şi de destinaţii de livrări se prezintă în Tab. 9.

Tab 9. Evoluţia indicilor preţurilor producţiei industriale

Tipuri de activităţi

Martie 2011 în % faţă de: Ian.-mat. 2011 în % faţă de

ian.-mart. 2010februarie 2011

martie 2010

Total industrie100,2 104,9 104,7

inclusiv livrat pe piaţa: internă100,2 106,2 105,5

externă100,3 102,7 103,2

Industria extractivă102,3 105,2 103,6

inclusiv livrat pe piaţa: internă102,4 103,5 101,8

externă101,4 120,4 119,6

Industria prelucrătoare100,2 104,4 103,8

inclusiv livrat pe piaţa: internă100,2 105,8 104,4

externă100,2 102,7 103,2

Energie electrică şi termică 100,0 107,4 109,1Surse: BNS

În industria extractivă, în ianuarie-martie 2011 s-a marcat creşterea preţurilor cu 3,6% faţă de ianuarie-martie 2010, înregistrând creşterea acestora pe piaţa internă cu 1,8 % şi creşterea pe piaţa externă cu 19,6 %.

Industria prelucrătoare în ansamblu a marcat creşterea preţurilor cu 3,8 % faţă de ianuarie-martie 2010. În special, în industria alimentarã şi a băuturilor preţurile s-au majorat cu 4,3 %.

S-au majorat preţurile şi în alte activităţi ale industriei prelucrătoare: fabricarea cărămizelor şi ţiglelor din lut ars (cu 23,1%), fabricarea de medicamente şi produse farmaceutice (cu 17,5%), fabricarea produselor textile (cu 13,5 %), fabricarea bijuteriilor (cu 10,6%), fabricarea lacurilor şi vopselelor (cu 8,3 %), fabricarea de maşini şi echipamente (cu 6,8 %), producţia de mobilier (cu 5,3 %), producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice (cu 4,5 %), fabricarea încălţămintei (cu 3,8 %), edituri, poligrafe şi reproducerea materialelor informative (cu 3,0 %), etc.

Totodată, în perioada de raportare s-a înregistrat diminuarea preţurilor, comparativ cu ianuarie-martie 2010 în următoarele activităţi: fabricarea cimentului, varului şi ipsosului (cu 7,0%), fabricarea vinului (cu 4,7%), prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn (cu 3,2%), fabricarea băuturilor alcoolice destilate (cu 3,1%), fabricarea de articole de îmbrăcăminte (cu 3,1%); fabricarea hîrtiei şi cartonului (cu 2,8%) etc.

În sectorul energetic pe parcursul perioade de raport preţurile au crescut în medie cu 9,1 %, inclusiv la producţia şi distribuţia energiei electrice şi aprovizionarea cu aburi şi apã caldă, respectiv cu 6,0 % şi 28,7 %.

VI. Calitatea şi competitivitatea

Implementarea Proiectului Băncii Mondiale de ameliorare a competitivităţii constituie unul dintre eforturile depuse în vederea stimulării competitivităţii, în special a exporturilor. Pentru valorificarea liniilor de creditare destinate pentru acest scop, pe parcursul anului 2011 în cadrul proiectului au fost implementate sisteme de management al calităţii ISO 9000 la 6 întreprinderi industriale.

Pe parcursul primului trimestru al anului 2011 întru crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea unei industrii competitive, în armonie cu structurile industriale din UE şi îmbunătăţirea tuturor caracteristicilor calitative ale producţiei industriale s-a elaborat în comun cu Ministerul Sănătăţii HG nr. 399 din 08. 06. 20011, modificarea la HG nr. 83 din 31.01. 2008 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice „Jucării. Cerinţe de securitate”.

Concomitent s-a lucrat la implementarea RT elaborate anterior:- RT „Jucării. Cerinţe de securitate”;

- RT „Securitatea echipamentelor de joasă tensiune”;- RT „Stabilirea condiţiilor de plasare pe piaţă a ascensoarelor”;- RT „ Aparate consumatoare de combustibili gazoşi”;- RT „ Echipamente sub presiune”;- RT „Cerinţe de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă”.

S-a elaborat şi s-a aprobat prin ordinul Ministerului Economiei Lista standardelor conexe la RT „Echipamente sub presiune”.

S-au examinat şi coordonat „Domeniul de acreditare” şi „Domeniul de desemnare” pentru 4 organisme de evaluare a conformităţii (OC„Inspecţie-Certificare- Calitate”, OC „Mobila-Test”, OC „Moldtestenergo”, INSM şi 3 laboratoare de încercări („Pielart-AIRIN”, laboratorul din cadrul INSM şi din cadrul SRL „Mobila-Test”) .

S-au examinat şi coordonat 16 standarde de firmă, elaborate de agenţii economici.

S-au elaborat cerinţele esenţiale faţă de produsele de mobilier, care necesită a fi evaluate şi s-au aprobat prin ordinul Ministerului Economiei.

V. Climat de afaceri

În scopul realizării strategiei de industrializare a ţării prin relansarea ramurilor industriale în ianuarie-martie 2011 a fost efectuată îmbunătăţirea ulterioară a climatului de afaceri.

Dezvoltarea reţelei de parcuri industriale

Întru dezvoltarea conceptului de parcuri industriale, de către Ministerul Economiei cu suportul Programei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Băncii Mondiale au fost elaborate 9 studii de fezabilitate:

în baza întreprinderilor cu cota statului S.A. ”Tracom” (ţinând cont de concepţia elaborată de reorganizare a întreprinderilor, create în baza fostei „Uzine de tractoare din Chişinău”); ”S.A.„Răut”; S.A.„Uzina de maşini de salubritate”, raionul Făleşti;

în baza S.A.„CAAN”, care a fost privatizată în perioada elaborării studiului de fezabilitate;

în subzona nr.3 a Zonei Economice Libere „Bălţi”, creată în a.2010 prin Legea nr.243 din 24.09.2010 pentru completarea art.1 al Legii nr.26 din 04.03.2010 privind Zona Economică Liberă „Bălţi;

în centrele raionale Hânceşti, Edineţ, Cantemir, Căinari.

În martie anul 2011 s-a început procesul de promovare a studiilor de fezabilitate elaborate în scopul atragerii investitorilor atât în calitate de ]ntreprinderi administratoare, cât şi în calitate de rezidenţi ai parcurilor industriale create.

Ca urmare a elaborării studiilor nominalizate şi a legislaţiei în domeniu, ulterior s-au elaborat materialele promoţionale (flyerele, dosarele informaţionale şi CD), care vor fi difuzate întru promovarea proiectelor concrete pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale în scopul atragerii investitorilor potenţiali. Editarea materialelor promoţionale s-a efectuat din mijloacele financiare ale Fondului de promovare a exportului.

În scopul asigurării calităţii şi transparenţei procesului de creare a parcurilor industriale s-a elaborat AIR-ul la proiectul Hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a concursului de selectare a rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale pentru parcul industrial şi Raportului privind activitatea desfăşurată în cadrul acestuia, care a fost examinat în cadrul Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Ulterior, proiectul hotărîrii Guvernului nominalizat după efectuarea procedurii de avizare cu instituţiile cointeresate a fost transmis Guvernului spre aprobare.

La fel, în scopul instituirii unor noi parcuri industriale a fost aprobată Hotărîrii Guvernului nr. 440 din 16.06.2011 cu privire la acordarea titlului de Parc Industrial SA „Tracom”. Concomitent, s-au elaborat 9 caiete de sarcini privind expunerea la concursul investiţional a pachetului de acţiuni ale statului din întreprinderile amplasate pe platforma industrială „Tracom”. Tot în acest context, s-au elaborat modelele business-proceselor în cadrul Parcului Industrial „Tracom”.

În afară de aceasta proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii Municipale „Servicii Publice Cimişlia” se află la stadia de avizare finală la Ministerul Justiţiei.

Facilităţi fiscale

Optimizarea procesului de includere a agenţilor economici în Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero, unde lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei a permis pe parcursul primului trimestru al anului 2011 beneficierea de această facilitare de către 3 întreprinderi noi din industria uşoară.

Condiţiile create pentru îmbunătăţirea climatului mediului de afaceri au scopul de susţinere a producătorilor locali şi atragerea investitorilor străini pentru dezvoltarea ramurilor industriale.

Analiza dezvoltării industriei Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2011, şi, de asemenea, analiza comparativă a rezultatelor, obţinute de toate ramurile sectorului industrial faţă de ianuarie-martie 2010, permite de a face concluzia, că în perioada raportată au fost prelungite procesele de restabilire a situaţiei în economia naţională.

Totodată, redresarea industriei şi procesului de industrializare a economiei ţării este imposibil fără susţinerea ulterioară din partea statului, care se bazează pe politica activă de formare a condiţiilor necesare pentru crearea producerilor orientate spre export.

Implementarea acestei politici în anul 2010 şi prelungirea ei pe parcursul primului trimestru al anului 2011 a adus atît la crearea premiselor necesare pentru fondarea reţelei de parcuri industriale, cît şi la impulsionarea acestui proces în toată ţara. Pentru dezvoltarea continuă a direcţiei strategice nominalizate trebuie să fie formate condiţiile instituţionale noi, precum şi alte condiţii, pentru implementarea prioritară a tehnologiilor moderne, eliminarea barierelor administrative pentru businessul inovaţional şi atragerea investiţiilor în proporţii mari în sfera producerilor de tehnologii performante cu valoarea adăugată înaltă.