analiza de risc pent ru 2014 evizuitĂ În m...

Analiza de risc pentru encefalopatia spongiformă bovină - Revizia nr.1 - 26.03.2015

Pagina 1 din 89

ANALIZA DE RISC PENTRU ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ

ELABORATĂ ÎN MAI 2014 REVIZUITĂ ÎN MARTIE 2015

1. NECESITATEA ELABORĂRII ANALIZEI DE RISC PENTRU ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (ESB) 1.1. caracterul emergent al bolii pentru România

Identificată şi descrisă, iniţial, la o vacă dintr-o fermă din districtul Kent din Regatul Unit al Marii Britanii, în aprilie 1985, dar confirmată abia în noiembrie 1986, în cadrul Departamentului de Patologie al Laboratorului Central Veterinar (în prezent Laboratoarele Agenţiei Veterinare - VLA), ESB este o boală relativ nouă, care, la început a fost greu de diagnosticat, crezându-se iniţial că este o boală de natura toxică, între cauzele posibile ale bolii fiind menţionată şi expunerea la unele pesticide.

Originea primului caz de ESB nu este cunoscută pe deplin. De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze, dintre acestea cea referitoare la hrănirea bovinelor cu furaje în care s-a adăugat făină de carne şi oase obţinută din produse (cadavre şi deşeuri) provenite de la rumegătoare, pare cea mai plauzibilă. Această teorie este confirmată de faptul că, din momentul în care s-a interzis administrarea în hrana bovinelor a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare, în anul 1988, incidenţa bolii a scăzut în mod constant.

În februarie 1990, au apărut primele rezultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o vacă la alta prin injecţii intravenoase sau intracerebrale (direct în creier) cu extracte de creier recoltat de la animale bolnave. Cam în aceeaşi perioadă au apărut şi vreo 40 de cazuri de pisici de casă infectate cu o boala similara, numită encefalopatie spongiformă felină şi care, se pare că, s-ar fi datorat hrănirii cu produse obţinute din vaci infectate.

Deşi iniţial boala a fost raportată numai în Regatul Unit al Marii Britanii, ESB a avut impact la nivel global asupra comerţului cu bovine şi produse provenite de la acestea, precum şi asupra sănătăţii publice şi sănătăţii animalelor. Este foarte probabil ca epidemia de ESB din afara graniţelor Regatului Unit al Marii Britanii să fi fost provocată de către exporturile provenite din Regatul Unit al Marii Britanii, de bovine aflate în perioada de incubaţie a bolii şi/sau a făinii de carne şi oase contaminată cu agentul patogen al ESB. Odată infecţia introdusă cu bovinele importate din Regatul Unit al Marii Britanii, prin utilizarea cadavrelor şi a deşeurilor provenite de la acestea pentru producerea de făină proteică, epidemia s-a propagat în efectivele indigene de bovine în mod asemănător cu Regatul Unit al Marii Britanii, prin administrarea acestor suplimente proteice în hrana bovinelor.

În România, boala nu a fost semnalată până în prezent, iar nivelul acestui risc este unul inacceptabil, principala acţiune preventivă aplicată de ţara noastră fiind implementarea programelor anuale pentru eradicarea şi monitorizarea


Pagina 2 din 89

encefalopatiilor spongiforme transmisibile ale animalelor (ESB şi scrapie), cofinanţate de Comisia Europeană, precum şi măsurile specifice de prevenţie impuse de legislaţia comunitară cu aplicabilitate directă în legislaţia naţională, dar şi de legislaţia naţională de transpunere.

1.2. caracterul de zoonoză al ESB

ESB este recunoscută ca fiind o zoonoză. Modul de transmitere la om nu este cunoscut pe deplin, dar studiile au arătat că, experimental, ESB se transmite uşor pe cale orală atât la bovine cât şi la ovine, ceea ce duce la concluzia că este posibil ca şi contaminarea umană să se realizeze pe această cale, ţinând cont şi de faptul că, un mare număr de bovine, posibil aflate în faza de incubaţie a bolii au fost tăiate pentru consum uman. Deşi în Regatul Unit al Marii Britanii au fost confirmate peste 184.000 de cazuri de ESB, prin aplicarea modelării matematice se estimează că un număr cuprins între 1 şi 3 milioane de bovine au fost posibil infectate cu agentul ESB. Cele mai multe dintre aceste bovine au fost tăiate pentru consum uman înainte de apariţia oricărui semn de boală. Întregul impact al epidemiei de ESB asupra sănătăţii publice nu va putea fi estimat pentru o lungă perioadă de timp. Este posibil ca milioane de persoane să fi fost infectate prin consumul produselor provenite de la bovine cu ESB, la nivel global au fost raportate aproximativ 150 de cazuri diagnosticate cu noua formă a maladiei Creutzfeldt-Jakob 1.3. situaţia epidemiologică La momentul actual situaţia epidemiologică corelată cu ESB, la nivel mondial este una relativ stabilă datorită acţiunilor preventive şi a măsurilor corective aplicate pentru reducerea riscului reprezentat de ESB până la un nivel acceptabil. În perioada 1987-2013 Regatul Unit al Marii Britanii a înregistrat peste 184.625 cazuri de ESB. Din analiza datelor prezentate în Tabelul 1 se observă un maxim al numărului de cazuri în anul 1992 (37.280 cazuri ESB, din care 36.682 cazuri ESB pe teritoriul Marii Britanii), după acest vârf, anual numărul de cazuri de ESB a început să scadă, pentru ca în 2012 şi 2013 să fie declarate numai câte 3 cazuri anual, iar în 2014 a fost declarat un singur cat de boală.

Anul Alderney Marea Britanie Guernsey Isle of

Man Jersey Irlanda de Nord

Total Regatul Unit al Marii Britanii

1987 şi anii anteriori 0 442 4 0 0 0 446

1988 0 2.469 34 6 1 4 2.514 1989 0 7.137 52 6 4 29 7.228 1990 0 14.181 83 22 8 113 14.407


Pagina 3 din 89

1991 0 25.032 75 67 15 170 25.359 1992 0 36.682 92 109 23 374 37.280 1993 0 34.370 115 111 35 459 35.090 1994 2 23.945 69 55 22 345 24.438 1995 0 14.302 44 33 10 173 14.562 1996 0 8.016 36 11 12 74 8.149 1997 0 4.312 44 9 5 23 4.393 1998 0 3.179 25 5 8 18 3.235 1999 0 2.274 11 3 6 7 2.301 2000 0 1.355 13 0 0 75 1.443 2001 0 1.113 2 0 0 87 1.202 2002 0 1.044 1 0 1 98 1.144 2003 0 549 0 0 0 62 611 2004 0 309 0 0 0 34 343 2005 0 203 0 0 0 22 225 2006 0 104 0 0 0 10 114 2007 0 53 0 0 0 14 67 2008 0 33 0 0 0 4 37 2009 0 9 0 0 0 3 12 2010 0 11 0 0 0 0 11 2011 0 5 0 0 0 2 7 2012 0 2 0 0 0 1 3 2013 0 3 0 0 0 0 3 2014 0 1 0 0 0 0 1 Tabel 1: Numărul cazurilor de ESB declarate de Regatul Unit al Marii Britanii în perioada 1987-2014 (sursa datelor http://www.oie.int/animal-health-in-the-world/bse-specific-data/number-of-cases-in-the-united-kingdom/) Din analiza datelor rezultă că în perioada 1989-2015 (luna martie) la nivel mondial, cu excepţia cazurilor declarate în Regatul Unit al Marii Britanii, au fost declarate “numai” 6.055 cazuri de ESB, date prezentate în Tabelul 2, ceea ce înseamnă aproximativ 3,27% din numărul total de cazuri declarate în Regatul Unit al Marii Britanii.


Pagina 4 din 89

Ţara/ Anul 19

89

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

20

11

2012

20

13

2014

2015

Austria 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 2 1 0 0 2 0 0 0 - - Belgia 0 0 0 0 0 0 0 0 1 6 3 9 46 38 15 11 2 2 0 0 0 0 0 0 0 - - Brazilia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1b 0 1 - Canada 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 1 1 5 3 4 1 1 1 0 0 - 1 Republica Cehă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 4 7 8 3 2 0 2 0 0 0 0 - -

Danemarca 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6 3 2 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 - - Finlanda 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - Franţa 0 0 5 0 1 4 3 12 6 18 31 162 274 239 137 54 31 8 9 8 10 5 3 1 2 3 - Germania 0 0 0 1 0 3 0 0 2 0 0 7 125 106 54 65 32 16 4 2 2 0 0 0 0 2 - Grecia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - Irlanda 15 14 17 18 16 19 16 73 80 83 91 149 246 333 183 126 69 41 25 23 9 2 3 3 1 - - Israel 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - - Italia 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 48 38 29 7 8 7 2 1 2 0 0 0 0 - - Japonia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 2 4 5 7 10 3 1 1 0 0 0 0 - - Liechtenstein 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - -

Luxemburg 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 - - Norvegia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 Olanda 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 2 2 20 24 19 6 3 2 2 1 0 2 1 0 0 - - Polonia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 5 11 19 10 9 5 4 2 1 3 1 - - Portugalia 0 1 1 1 3 12 15 31 30 127 159 149 110 86 133 92 46 33 14 18 8 6 5 2 0 1 - România 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 - Slovacia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 6 2 7 3 0 1 0 0 1 0 0 0 - - Slovenia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 2 1 1 1 0 0 0 0 0 0 - - Spania 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 82 127 167 137 98 68 36 25 18 13 6 6b 0 2 - Suedia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 - - Elveţia 0 2 8 15 29 64 68 45 38 14 50 33 42 24 21 3 3 5 0 0 0 0 2 1 0 - - SUA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 - -

TOTAL 31 17 31 36 50 104 102 161 160 252 336 514 1013

1035 778 535 336 215 112 88 58 34 22 18 4

11 2

Tabel 2: Numărul de cazuri de ESB din fermele de bovine, la nivel mondial, raportate la OMSA (cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii) (Sursa datelor: http://www.oie.int/index.php?id=1937&L=0, http://www.oie.int/index.php?id=1933&L=0, http://www.oie.int/index.php?id=1924&L=0%20)


Pagina 5 din 89

În consecinţă, aplicarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi măsuri corective) a permis reducerea nivelului riscului reprezentat de ESB până la un nivel neglijabil sau nivel de risc controlat. Lista ţărilor cu nivel de risc neglijabil şi cu risc controlat în relaţie cu ESB este prezentată în Tabelul 3, listă adoptată prin Rezoluţia nr. 18 “Recognition of the Bovine Spongiform Encephalopathy Risk Status of Member Countries” adoptată la 27 mai 2014. (http://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Animal_Health_in_the_World/docs/pdf/2014_A_RESO-18_BSE.pdf)

Ţări cu risc neglijabil pentru ESB

Ţări cu risc controlat pentru ESB

Argentina Canada Australia Taipei Austria Costa Rica Belgia Cipru Brazilia Republica Cehă Bulgaria Franţa Chile Germania Columbia Grecia Croaţia Irlanda Danemarca Lichtenstein Estonia Lituania Finlanda Mexic Islanda Nicaragua India Polonia Israel Spania Italia Elveţia

Japonia Regatul Unit al Marii Britanii

Republica Korea Letonia Luxemburg Malta Noua Zeelandă Norvegia Olanda Panama Paraguay Peru Portugalia


Pagina 6 din 89

România Singapore Slovacia Slovenia Suedia SUA Ungaria Uruguay

Tabel 3: Lista ţărilor cu risc neglijabil şi al celor cu risc controlat pentru ESB (sursa datelor: http://www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/official-disease-status/bse/list-of-bse-risk-status/) Din analiza datelor prezentate anterior se poate observa că 18 dintre Statele Membre ale Uniunii Europene sunt încadrate la categoria risc neglijabil şi 10 la categoria risc controlat corelat cu ESB. Conform acestei Rezoluţiei nr. 18 “Recognition of the Bovine Spongiform Encephalopathy Risk Status of Member Countries” adoptată la 27 mai 2014 şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor stipulate de OIE, România este încadrată la categoria risc neglijabil. Însă, la 27.06.2014 OIE suspendă statusul României de risc neglijabil în relaţie cu ESB, ca urmare a notificării primului caz de ESB.

(http://www.oie.int/animal-health-in-the-world/official-disease-status/bse/lossreinstatement-of-status/). Astfel, în cursul anului 2014, în România s-au înregistrat 2 cazuri de encefalopatie spongiformă bovină. Datele publicate pe site-ul OIE (http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Countryinformation/Countryreports) funizează informaţii privind cele 2 focare de ESB înregistrate în România, la animale provenite din gospodăriile populaţiei, precum şi măsurile aplicate pentru combaterea bolii. Astfel, la 6.05.2014 este declarat primul focar de ESB la o bovină din judeţul Cluj, comuna Chinteni, satul Deuşu, localitate aflată la o distanţă de apoximativ 20 km de municipiul Cluj-Napoca. La 9.06.2014 Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală confirmă prezenţa bolii prin testul western blot. Rezultatele pozitive obţinute în 12.06.2014 la testele western blot şi imunohistochimic efectuate în Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile din cadrul Animal Health and Veterinary Laboratories Agency (AHVLA) confirmă rezultatele obţinute în România. Ulterior, s-a procedat la identificarea şi trasabilitatea bovinei disgnosticată cu ESB atipică, a fost identificată cohorta acestui animal şi au fost aplicate măsurile de ucidere şi distrugere prevăzute în Regulamentul 999/2001.


Pagina 7 din 89

La 22.12.2014 pe baza rezultatului pozitiv obţinut la testul rapid în Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală este declarat cel de-al doilea focar de ESB la o bovină ce nu a prezentat semne clinice de boală, identificată cu numărul RO155000108204, din comuna Reci, judeţul Covasna şi tăiată la un abator din judeţul Dâmboviţa. Pe 23.12.2015 diagnosticul de ESB este confirmat, în acelaşi laborator, testul western blot. Ulterior au fost aplicate măsurile de combatere a bolii, respectiv s-au identificat unicul descendent bovinei afectată de ESB, născut la 10.03.2014 şi care a crescut împreună cu mama sa, afectată de ESB, în exploataţia de origine a acesteia. Descendentul boviunei afectată de ESB a fost tăiat la abatorul SC Toro Impex SRL din judeţul Covasna, s-au prelevat probe pentru examenul de laborator, iar carcasa a fost distrusă conform normelor legale. Au fost aplicate măsuri de decontaminare în exploataţia de origine, asupra mijloacelor de transmport utilizate şi în spaţiile abatorului unde animalul a fost tăiat. Începând cu 17.02.2015 acest animal a fost eliminat din baza naţională de date şi astfel cazul a fost declarat închis. Referitor la cazul de ESB diagnosticat în decmbrie 2014, ancheta epidemiologică efectuată de către specialiştii ANSVSA relavă următoarele aspecte: - în 16.12.2014 la abatorul SC.NEVAL PROD SRL din localitatea Pietroşiţa, jud. Dâmboviţa sunt tăiate 4 bovine provenite din judeţele Dâmboviţa (2 bovine), Prahova (1 bovină) şi Covasna (1 bovină), animale de la care se prelevează probe pentru examen de laborator pentru supravegherea ESB, conform nomelor legale - probele sunt analizate în Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile din Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, iar proba provenită de la animalul cu origine în judeţul Covasna, localitatea Reci este pozitivă pentru ESB, celelalte 3 probe provenite de la animalele tăiate în aceeaşi partidă sunt negative pentru ESB - verificarea documentelor animalului de la care a provenit proba pozitivă pentru ESB relevă faptul că animalul era clinic sănătos, fiind trimisă spre tăiere în condiţii normale - proba a fost transmisă, conform procedurii, în 7.01.2015, conform procedurii, proba a fost transmisă către Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, Weybridge, din Marea Britanie, pentru tipizarea tulpinii prionice - urmare a testelor efectuate, în 15.01.2015 este emis de către Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile buletinul de analiză având ca rezultat forma atipică de ESB - începând cu 22.12.2014 sunt implementate măsurile de combatere a ESB, conform prevederilor Regumalentului 999/2001, referitoare la stabilirea identităţii şi a exploataţiei de origine a bovinei suspecte de ESB, a cohortei, a descendenţilor şi a altor rumegătoare cu care aceasta a venit în contact şi


Pagina 8 din 89

impunerea măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor, a produselor animale şi a furajelor din exploataţia de origine; - bovina afectată de ESB s-a născut la data de 08.09.2008, a crescut în exploataţia de origine până la 24.09.2009 (12 luni şi 2 săptămâni) când a fost vândută, interval de timp în care nu a părăsit exploataţia şi nici nu a fost întreţinută la păşune”. Conform Registrului exploataţiei, în afara bovinei afectate,în exploataţia de origine nu mai exista nici o altă bovină din data de 29.11.2010. - bovina afectată de ESB a avut un singur descendent, femelă, identificată cu numărul matricol RO500003453657 - în exploataţia din care provenea bovina afectată de ESB, înregistrată cu numărul RO0647820213, din localitatea Reci, jud.Covasna, proprietar Csosz Francisc existau în total 7 bovine (3 vaci, 2 juninci şi 2 viţei), precum şi 20 de ovine. - proprietarul acestor animale a declarat că în perioada de păşunat, animalele au fost pe păşunea comunală, iar în perioada stabulaţiei au fost furajate cu fân natural, uruială de porumb, grâu şi cartofi, din producţia proprie. Nu a cumpărat şi administrat furaje combinate. - datele ştiinţifice arată că forma atipică de ESB, L-type, prezintă amprentă moleculară PrPSc semnificativ diferită de ceea a ESB-lui clasic - la data tăierii bovina afectată de ESB avea vârsta de 6 ani, 3 luni și 8 zile, studiile de specialitate indicând faptul că boala apare la vârsta de peste 8 - nu se cunoaşte cu certitudine interrelaţiile etiologice, epidemiologice şi patogenetice între ESB clasic şi formele atipice de ESB (H-BSE sau L-BSE); - exploataţia din care a provenit bovina afectată de ESB a fost plasată sub supraveghere oficială, iar circulaţia animalelor susceptibile de EST şi a produselor de origine animală provenite de la acestea dinspre sau înspre exploataţie are loc sub cu aprobarea autorităţii sanitare veterinare competente

2. ANALIZA DE RISC – ETAPA PRELIMINARĂ 2.1. existenţa cadrului instituţional pentru elaborarea analizei de risc

Elaborarea analizei de risc pentru ESB s-a desfăşurat în: - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, instituţie pentru

identificare, caracterizare, ierarhizare, evaluare, estimare, gestionare primară şi comunicarea iniţială a factorilor de risc pentru ESB

- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca instituţie cu responsabilităţi specifice privind gestionarea permanentă, monitorizarea, managementul, controlul şi comunicarea privind factorii de risc pentru ESB

Sistemul instituţional şi organizatoric prin care se realizează identificarea, gestiunea şi managementul factorilor de risc corelaţi cu ESB implică:


Pagina 9 din 89

- sistemul instituţional constituit din instituţii publice cu responsabilităţi în acest domeniu

- sistemul organizaţional adiacent format din asociaţii, organizaţii, patronate ori alte forme asociative profesionale ale crescătorilor de animale, implicate în gestionarea şi managementul factorilor de risc corelaţi cu ESB

Structurile din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală implicate în studiul factorilor de risc corelaţi cu ESB, în conformitate cu Ordinul nr. 400 din 18.02.2015 sunt:

1. Serviciul Epidemiologie, Analize de Risc şi Programe, prin Biroul Epidemiologie şi Analize de Risc 2. Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile

3. Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Biologie Moleculară Structurile din cadrul ANSVSA implicate în studiul factorilor de risc

corelaţi cu ESB şi elaborarea analizei de risc, în conformitate cu Ordinul nr. 751 din 26.09.2014, sunt:

1. Direcţia de Audit prin Compartimentul Evaluare Risc 2. Direcţia Generală Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

prin Direcţia Sănătatea a Animalelor 3. Direcţia Generală Control Oficial prin: a) Direcţia Inspecţii şi Control Oficial b) Direcţia Evidenţă Informatizată, Identificare şi Înregistrare

Animale c) Direcţia Comerţ, Import – Export, Posturi de Inspecţie la

Frontieră 4. Serviciul comunicare prin: a) Compartiment comunicare internă b) Compartiment comunicare externă

2.2. existenţa cadrului de reglementare pentru elaborarea analizei de risc 2.2.1. Cadrul de reglementare elaborat de Organizaţia Internaţională

pentru Standardizare a) IEC/ISO – Ghid 73 – Vocabular pentru managementul riscului b) IEC/ISO 31010 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Tehnici de evaluare a riscului

c) IEC/ISO 31000 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Principii şi linii directoare 2.2.2. Cadrul de reglementare elaborat de Organizaţia Mondială a Comerţului: a) Acordul pentru aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare al OMC

b) Acordul pentru eliminarea barierelor tehnice al OMC 2.2.3. Cadrul de reglementare elaborat de Comisia Codex Alimentarius


Pagina 10 din 89

a) Principii şi linii directoare pentru realizarea evaluării riscului microbiologic CAC/GL-30 (1999)14 b) Principii de lucru pentru analiza de risc pentru siguranţa alimentelor utilizate de guverne, CAC/GL 62-200715 c) Principii şi linii directoare pentru realizarea managementului riscului microbiologic (MRM), CAC/GL 63-200716 2.3. existenţa cadrului procedural pentru elaborarea analizei de risc Cadrul procedural utilizat la elaborarea analizei de risc pentru ESB este reprezentat de: 2.3.1. Cadrul procedural elaborat de OMSA reprezentat de: a) Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Volumul 1 - prevederi generale, Secţiunea 1 – Notificarea, supravegherea şi diagnosticul bolilor la animale, Capitolele 1.1. – 1.4.; Secţiunea 2 – Analiza de Risc, Capitolul 2.1.; Secţiunea 3 – Calitatea serviciilor veterinare, Capitolul 3.2.; Secţiunea 4, Capitolele 4.1., 4.2. şi 4.12.; Secţiunea 5 – Certificarea veterinară, proceduri de export/import şi măsuri privind comerţul: Capitolele 5.1., 5.2., 5.3. şi 5.6.; secţiunea 6 – Sănătatea publică veterinară: Capitolul 6.3. şi Volumul 2 – Boli listate, Capitolul 15.1. b) Manualul pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri pentru Animale Terestre Volumul 1: Lista testelor de diagnostic utilizate pentru comerţul internaţional; Partea 1 – Standarde Generale, Capitolul 1.1.1.; Partea 2 – Boli listate şi alte boli de importanţă pentru comerţul internaţional, Capitolul 2.8.1. c) Revista ştiinţifică şi tehnică – Analiza de risc, sănătatea animalelor şi comerţ d) Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală – Introducere şi analiza de risc calitativă e) Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală - Analiza de risc cantitativă 2.3.2. Cadrul procedural elaborat de FAO a) Colaborare FAO/OIE/OMS – Partajarea responsabilităţilor şi a activităţilor de coordonare globală cu referire la riscurile pentru sănătatea animalelor, oamenilor şi interfaţa cu ecosistemele 2.3.3. Cadrul procedural elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a) Manual de biosiguranţă a laboratoarelor, Ediţia a III-a, 2004 b) Managementul bioriscului - linii directoare pentru biosecuritatea laboratoarelor 2.4. stabilirea scopului şi a obiectivelor analizei de risc 2.4.1. elaborarea unei analize de risc profesionsite, formulată conform standardelor şi matricelor internaţionale, care să stea la baza elaborării de către România a documentul tehnic oficial de solicitare a evaluării de către CE şi


Pagina 11 din 89

OMSA, cu scopul încadrării ţării noastre într-o categorie de risc mai favorabilă, respectiv categoria de ţară cu risc neglijabil pentru ESB, categorie ce este conformă cu situaţia epidemiologică reală din ţară noastră. 2.4.2. obiective: a) colectarea informaţiilor necesare în vederea elaborării analizei de risc pentru ESB b) identificarea potenţialelor surse de factori risc pentru ESB şi a itinerariului de risc plauzibil pentru România c) evaluarea emisiei, expunerii şi difuzării factorilor risc pentru ESB d) evaluarea potenţialelor consecinţe şi a magnitudinii factorilor risc pentru ESB e) formularea şi ierarhizarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi măsuri corective) a nivelului de risc f) instruirea şi implicarea gestionarilor de risc privind managementul riscului corelat cu ESB g) reevaluarea factorilor de risc şi a analizei de risc în conformitate cu evoluţia factorilor risc pentru ESB h) comunicarea privind factorii de risc corelaţi cu ESB, între instituţiile implicate în elaborarea analizei de risc şi operatorii economici implicaţi în gestiunea şi mamagementul factorilor de risc corelaţi cu ESB i) punerea sub alertă a structurilor cu responsabilităţi privind mamagementul situaţiilor de urgenţă j) avertizarea structurilor guvernamentale privind: - posibile implicaţii financiare corelate cu implementarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi măsuri corective) - pierderile economice şi financiare produse ca urmare a evoluţiei focarelor de ESB pe teritoriul României 2.5. definirea termenilor de referinţă

Pentru redactarea prezentei analize de risc, am utilizat materialele bibliografice disponibile, în special definirea termenilor din cadrul unor documente de reglementare internaţionale. În acest context, se înţelege prin: a) risc - efectul incertitudinii asupra atingerii obiectivelor unei organizaţii/instituţii/regiune/ţară (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului - Vocabular, 2009) b) factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu ce pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc (Ordonanţa de Urgenţă 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 361 din data de 26 aprilie 2004)

c) eveniment - apariţia sau modificarea unui set particular de circumstanţe ce se pot constitui drept factor de risc (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)


Pagina 12 din 89

d) sursa de risc – este un element factor de risc ce singur sau în combinaţie, prezintă un potenţial intrinsec de a crea un risc, putând fi tangibil sau intangibil (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

e) identificarea factorilor de risc – este procesul de descoperire, recunoaştere şi descriere a riscului, implicând identificarea evenimentelor surse de risc, cauza lor şi potenţialele lor consecinţe, date istorice, analize teoretice, opinia informată a experţilor şi a operatorilor din domeniu de aplicare

f) descrierea factorilor de risc - este o reprezentare structurată a factorilor de risc ce conţine uzual 4 patru elemente: sursele, evenimentele, cauzele şi consecinţele acestora (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

g) analiza factorilor de risc sau analiza de risc – este procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc ce asigură baza pentru evaluarea riscului şi pentru decizii privind tratamentul riscului, incluzând şi estimarea riscului

h) probabilitatea factorilor de risc - exprimarea şansei de producere a unui eveniment factor de risc, exprimată ca un număr între 0 şi 1, unde 0 este imposibilitatea de a se produce acel eveniment iar 1 este certitudinea absolută de producere a evenimentului respectiv (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

i) pasibilitatea/potenţialitatea (likelihood) factorilor de risc - este şansa ca ceva evaluat ca risc să se manifeste, fie că este definit, măsurat sau determinat obiectiv ori subiectiv, calitativ, semicantitativ sau cantitativ, fie este descris utilizându-se termeni generali ori matematici, precum probabilitatea sau frecvenţa (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

j) frecvenţa factorilor de risc - este numărul de evenimente factori de risc, sau rezultatele acestora, definite per unitatea de timp (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

k) consecinţa factorilor de risc - rezultatul unui eveniment ce afectează obiectivele, un eveniment putând conduce la o gamă de consecinţe ce pot fi sigure sau nesigure şi care pot avea efecte negative sau pozitive asupra obiectivelor, pot fi exprimate calitativ sau cantitativ, consecinţele iniţiale putând escalada prin efecte şoc

l) nivel de risc - magnitudinea unui risc sau a unei combinaţii de riscuri, exprimată în termenii unei combinaţii dintre pasibilitate /potenţialitatea de manifestare şi consecinţele acesteia

m) operator - persoană sau organizaţie ce pot afecta, sunt afectate sau pot să fie afectate de o decizie sau de o activitate

n) emisie de factori de risc - este gradul şi modul în care un eveniment poate afecta o organizaţie/instituţie/regiune/ţară, un lucru sau o fiinţă, luate individual (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

o) expunere la factori de risc - măsura în care o organizaţie/ instituţie/regiune/ţară şi/sau un operator este subiectul unui eveniment.


Pagina 13 din 89

Structura la care se referă expunerea la factori de risc poate fi chiar o ţară şi atunci riscul se defineşte ca risc geografic.

p) evaluarea factorilor de risc - este un procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc obţinute cu criteriile de risc stipulate prin standarde sau reglementări, pentru a se determina dacă un risc şi/sau magnitudinea acestuia este mare/acceptabilă/tolerabilă sau nu şi este un element de decizie privind managementul/tratamentul riscului (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

r) estimarea factorilor de risc – este procesul global care include identificarea factorilor de risc, analiza acestora, aprecierea sau estimarea acestora, precum şi evaluarea lor (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

s) criterii de estimare a factorilor de risc - sunt termeni de referinţă faţă de care este comparat nivelul sau importanţa prognozată a factorilor de risc (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009) ş) percepţia factorilor risc a operatorului - reflectă necesităţile operatorului în relaţie cu factorii de risc, publicaţiile, cunoştinţele, credinţele şi valorile t) atitudine la factori risc - abordarea organizaţiei pentru a estima şi eventual a urmări, a reţine, a evita ori a manageria un risc ţ) acceptarea factorilor de risc - o decizie informată, pentru a prelua şi a face faţă unui risc, această decizie putând fi luată fără tratamentul riscului sau în timpul tratamentului acestuia, riscul acceptat trebuie să fie supus monitorizării şi revizuirii u) managementul factorilor de risc - activităţi coordonate pentru a direcţiona şi a orienta o organizaţie pentru controlul unui risc v) cadru de management al factorilor de risc - setul de componente ce furnizează fundamentarea şi aranjamentele unei organizaţii/instituţii/regiune/ ţară, pentru definirea/descrierea, implementarea, monitorizarea, revizuirea şi îmbunătăţirea continuă a managementului de risc în cadrul organizaţiei. Fundamentările includ politicile, obiectivele, mandatul şi încredinţarea pentru managementul riscului. Aranjamentele organizaţionale includ planurile, relaţiile, posibilităţile financiare, resursele procesele şi activităţile. Cadrul de management al factorilor de risc este încorporat în strategia generală, politicile operaţionale şi practicile organizaţiei. w) politică de management al factorilor de risc - declararea oficială a intenţiilor generale şi orientarea unei organizaţii/instituţii/regiune/ţară în corelare cu managementul factorilor de risc x) stabilirea contextului analizei factorilor de risc - definirea parametrilor interni sau externi ai unei organizaţii ce trebuie să fie luaţi în considerare, atunci când se realizează managementul unui risc şi se stabilesc criteriile de risc, în scopul stabilirii politicilor de management al riscurilor


Pagina 14 din 89

y) tratamentul factorilor de risc - procesul de modificare a riscului ce poate implica evitarea factorilor de risc, prin deciderea de a nu începe sau continua activitatea ce dă naştere unui factor de risc, preluarea sau creşterea riscului, cu scopul de a găsi o oportunitate, eliminarea sursei de factori de risc ori schimbarea potenţialităţii/pasibilităţii acestuia, schimbarea consecinţelor factorilor de risc, împărţirea cu o altă parte sau alte părţi (incluzând contracte şi finanţarea riscului), reţinerea riscului printr-o decizie informată. Modalităţile de tratament ale factorilor de risc ce au consecinţe negative sunt cunoscute ca “diminuarea/îmblânzirea riscului” ori „eliminarea riscului”, „prevenirea riscului”, „reducerea riscului”

z) opţiune de reducere - măsura ce modifică nivelul riscului, aceasta incluzând orice proces, politică, instrument, practică sau altă acţiune ce modifică frecvenţa şi magnitudinea factorilor de risc,

aa) împărţirea riscului - este forma de tratament al factorilor de risc ce implică o distribuţie agreată a riscului cu altă parte sau alte părţi (Comisia Europeană şi Statele Membre). Gradul în care un risc poate fi distribuit poate depinde de acurateţea şi clarificarea aranjamentelor de împărţire a riscului, transferul de risc fiind o formă de distribuţie a riscului (Tratatele de Aderare ale Statelor Membre.)

bb) finanţarea riscului - este o formă de tratament al factorilor de risc, implicând aranjamente de necesitate, pentru prevederea de fonduri, pentru a soluţiona sau modifica consecinţele financiare pe care factorii de risc le pot implica

cc) risc rezidual - nivelul de risc ce rămâne după aplicarea tratamentului riscului asupra riscului nerestricţionat, ce poate conţine riscul neidentificat, fiind cunoscut ca risc reţinut

dd) monitorizarea factorilor de risc - verificarea continuă, supravegherea, observarea critică sau determinarea statusului riscurilor, cu scopul de a identifica modificarea de la nivelul cerut sau aşteptat de performanţă, aceasta putându-se aplica cadrului de management al riscului, procesului de management al riscului, factorilor de risc sau măsurilor de control

ee) raportarea factorilor de risc - este o formă de comunicare destinată a informa, în mod special, operatorii interni şi externi, furnizându-le informaţii referitoare la stadiului curent al factorilor de risc şi al managementului acestora;

ff) înregistrarea factorilor de risc - înregistrarea de informaţii privind riscul identificat

dd) auditul managementului factorilor de risc - procesul sistematic, independent şi documentat, pentru obţinerea evidenţei şi evaluării obiective a acestuia, cu scopul de a se determina dacă extinderea cadrului de management al factorilor de risc sau a oricărei părţi selectate a acestuia, este adecvată şi eficientă


Pagina 15 din 89

ee) comunicarea privind factorii de risc - procesul continuu şi iterativ pe care o organizaţie îl realizează, pentru a furniza, distribui şi obţine informaţii şi a angaja un dialog cu operatorii, cu privire la managementul factorilor de risc, informaţiile putându-se referi la existenţa, natura, forma, potenţialitatea/pasibilitatea, semnificaţia, evaluarea, acceptabilitatea şi tratamentul unui management al factorilor de risc

ff) consultanţa privind factorii de risc - este un proces bilateral de comunicare informată dintre o organizaţie şi operatorii acesteia, asupra unei probleme, înainte de a se lua o decizie, sau determinând direcţia acelei probleme, un proces ce are un impact asupra unei decizii, mai mult prin influenţă, decât prin putere şi asupra rezultatului unei luări de decizii, dar nu asupra unei decizii comune.

2.6. selectarea echipei de analiză de risc Prin Ordinul intern al preşedintelui ANSVSA nr. 21/11.02.2014 se aprobă constituirea Grupului de Lucru pentru elaborarea de analize de risc în domeniul sănătăţii animalelor. Acest Grup de Lucru are ca atribuţie principală elaborarea de analize de risc, pe care le prezintă, spre avizare, conducerii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), ca documente tehnice oficiale ale serviciilor de stat sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Pentru realizarea acestei atribuţii, coordonatorii Grupului de Lucru pot solicita participarea la activităţile grupului a oricărui specialist din cadrul serviciilor de stat sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu notificarea prealabilă şi acordul conducerii instituţiei în care respectivul specialist activează. 2.7. instruirea pentru elaborarea analizei de risc Prin Ordinul intern al preşedintelui ANSVSA nr. 21/11.02.2014 se aprobă constituirea Grupului de Lucru pentru elaborarea de analize de risc în domeniul sănătăţii animalelor. Ulterior promulgării Ordinului intern al preşedintelui ANSVSA nr. 21/11.02.2014 prin care se aprobă constituirea Grupului de Lucru pentru elaborarea de analize de risc în domeniul sănătăţii animalelor, în 21.02.2014 a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru cu ocazia derulării instruiri membrilor grupului de lucru. Instruirea a fost susţinută de către domnul prof. univ. dr. Gheorghe ONŢANU şi a constat în prezentarea detaliată a modului de elaborare a analizei de risc. 2.8. factori de considerat la elaborarea analizei de risc Anumiţi factori specifici ai domeniului de aplicare a analizei de risc, precum şi unii factori economici, trebuie luaţi în considerare, atunci când se elaborează analiza de risc:


Pagina 16 din 89

a) datele ştiinţifice disponibile la momentul elaborării analizei de risc Datorită progresului deosebit în acumularea de date ştiinţifice referitoare la ESB de la momentul identificării acesteia în 1986, moment ce a creat o psihoză generală în sectorul zootehnic din Europa şi după 1996, când a fost descrisă noua variantă a bolii Creutzfeldt-Jakob, elaborarea analizei de risc beneficiază de informaţii pertinente cu referire la prioni şi potenţialitatea transmiterii acestora între specii a ESB, aspecte ce sunt corelate cu dezvoltarea cadrului procedural şi legislativ, cu referire la prioni şi la ESB. b) metodele de producţie şi procesele relative specifice domeniului de aplicare Descrierea ESB, în 1986, nu este întâmplătoare. Aceasta survine după o perioadă de peste 20 ani, caracterizată de transformări radicale în sistemul de creştere a bovinelor, în special prin performanţele aplicării metodologiilor de furajare a acestora. Utilizarea în exces, pentru o perioadă lungă de timp, a proteinelor procesate de origine animală (în special provenite de la rumegătoare), în furajarea bovinelor, la niveluri neadecvate specificului metabolic al speciei, a făcut ca proporţia utilizării acestora în reţetele furajere ale bovinelor să fie comparabilă cu reţetele pentru sectorul avicol şi pentru porcine şi a condus la shift-uri genetice ce au favorizat transformări atipice ale amiloidului. c) metode relevante de audit, inspecţie şi control, de prelevare de probe şi testare de laborator O dezvoltare impresionantă au avut-o sistemele de monitorizare aplicate în domeniul zootehnic (în special implementarea HACCP şi a conceptului de trasabilitate), precum şi perfecţionarea deosebită a tehnicilor de identificare şi de discriminare în relaţie cu agentul patogen al ESB, acestea fiind induse de rezultatele deosebite obţinute prin activitatea de cercetare şi experimentare privind agenţii etiologici ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile ale animalelor, precum şi de necesitatea imperioasă de a se identifica modalităţi clare pentru realizarea unui nivel adecvat al siguranţei publice, prin sănătatea animalelor. Acesta a fost identificat pentru etapele de timp, până în 1999. d) incidenţa şi prevalenţa unor boli transmisibile ale animalelor Un anumit blocaj privind elaborarea cadrului procedural şi legislativ pentru managementul ESB ale animalelor, între 1986 şi 1992, cauzat, în parte şi de emergenţa factorilor de risc ai ESB într-o perioadă scurtă de timp, a făcut ca boala să fie diseminată prin activităţi de export, din zonele şi ariile istoric endemice de aceste boli (Marea Britanie şi Irlanda, ulterior Franţa şi Elveţia e) existenţa unor categorii teritoriale (compartimente, zone/regiuni sau ţări cu status definit faţă de anumiţi factori de risc Stabilirea cu foarte mare întârziere a criteriilor pentru definirea zonelor, regiunilor sau ţărilor libere de ESB şi un anumit grad de insuficienţă privind definirea acestui status, modificările succesive, uneori chiar anuale, pe care le-a


Pagina 17 din 89

suferit Codul Terestru al OMSA la capitolele specifice pentru ESB, favorizat un anumit grad de „difuzibilitate” a ESB în zone şi regiuni atopice. f) existenţa şi implementarea programelor de supraveghere, control şi eradicare Consecutiv stabilirii criteriilor pentru definirea zonelor, regiunilor sau ţărilor libere de ESB, au fost elaborate şi dezvoltate permanent strategiile de supraveghere a ESB , cele prezente şi care se aplică în statele membre ale UE, fiind în concordanţă cu obiectivele privind siguranţa alimentară şi au condus la un declin evident atât a cazurilor ce au apărut în zonele istoric endemice, cât şi la reducerea substanţială a difuzibilităţii ESB prin activităţi de comerţ. g) condiţii particulare relevante pentru ecologia factorilor de risc şi de mediu pentru agenţii cauzali sau dăunători ce pot avea o importanţă pentru alţi agenţi etiologici, nu prezintă o relevanţă deosebită pentru factorii de risc corelaţi cu ESB. h) măsurile generale de profilaxie, incluzând carantina, strategiile de vaccinare şi de tratament, precum şi alte măsuri, nu au relevanţă pentru strategiile de supraveghere, control şi eradicare a ESB. i) dintre factorii economici ce trebuie luaţi în considerare, cel mai important este indicatorul cost-eficienţă al acţiunilor preventive şi măsurilor corective, ca opţiuni rezultate din analiza de risc. 3. SEDIUL MATERIEI 3.1. Documente menţionate la punctele 2.2. şi 2.3. ale prezentei analize de

risc 3.2. Cadrul legislativ comunitar

3.2.1. Evaluarea şi stabilirea statutului în corelaţie cu riscul pentru ESB

a) Decizia Comisiei 2007/453/CE din 29 iunie 2007 de stabilire a statutului privind ESB al unui Stat Membru, al ţărilor terţe sau al uneia dintre regiunile acestora în funcţie de riscul de contaminare cu ESB

3.2.2. Măsuri de supraveghere şi diagnostic a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

3.2.3. Măsuri de prevenire a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

3.2.4. Notificarea ESB a) Directiva Consiliului 82/894/CEE din 21 decembrie 1982 privind

notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității,


Pagina 18 din 89

b) Decizia Comisiei 2004/216/CE din 1 martie 2004 de modificare a Directivei 82/894/CEE privind notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității pentru a include anumite boli ecvine şi anumite boli ale albinelor în lista bolilor cu notificare obligatorie c) Decizia Comisiei 2005/176/CE din 1 martie 2005 de stabilire a formei codificate şi a codurilor privind notificarea bolilor animalelor în aplicarea Directivei 82/894/CEE a Consiliului d) Decizia Comisiei 2008/650/CE din 30 iulie 2008 de modificare a Directivei 82/894/CEE a Consiliului privind notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității pentru a include anumite boli pe lista bolilor cu declarare obligatorie şi a elimina encefalomielita enterovirală porcină de pe lista respectivă,

e) Decizia Comisiei 2008/755/CE din 24 septembrie 2008 de modificare a Deciziei 2005/176/CE a Comisiei de stabilire a formei codificate şi codurilor privind notificarea bolilor animalelor în aplicarea Directivei 82/894/CEE a Consiliului

a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă 3.2.5. Sistemul de alertă şi de reacţie precoce a) Decizia Comisiei 2000/57/CE din 22 decembrie 1999 privind sistemul de alertă precoce şi de reacție pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile în temeiul Deciziei nr. 2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului b) Decizia Comisiei 2004/418/CE din 29 aprilie 2004 de stabilire a orientărilor pentru gestionarea Sistemului European de Schimb Rapid de Informații (RAPEX) şi pentru notificările prezentate în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2001/95/CE

d) Decizia Comisiei 2008/351/CE din 28 aprilie 2008 de modificare a Deciziei 2000/57/CE cu privire la evenimentele care trebuie notificate în cadrul sistemului de alertă precoce şi de reacție pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile

3.2.6. Măsurile de combatere a ESB a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

b) Regulamentul (CE) nr. 546/2006 al Comisiei din 31 martie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de combatere a scrapiei şi garanţiile suplimentare, de derogare de la anumite cerinţe ale Deciziei 2003/100/CE şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1874/2003


Pagina 19 din 89

3.2.7. Măsuri privind subprodusele de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman a) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) b) Regulamentul (UE) nr . 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitare veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată 3.2.8. Desemnarea Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru ESB a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă 3.2.9. Desemnarea Laboratoarelor Naţionale de Referinţă din Statele Membre ale Uniunii Europene a) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă 3.3. Cadrul legislativ naţional

3.3.1. Notificarea ESB a) Ordinul nr. 77 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor b) Ordinul nr. 107 din 26 octombrie 2005 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor 3.3.2. Cadrul organizatoric naţional de combatere a bolilor în România a) Hotărârea nr. 1189 din 3 octombrie 2009 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului Naţional de Combatere a Bolilor şi ale structurilor din componenţa acestuia b) Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

c) Ordonanţa de Urgenţă nr. 1 din 29 ianuarie 2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi


Pagina 20 din 89

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 3.3.3. Desemnarea Laboratorului Naţional de Referinţă a) Ordinul nr. 205 din 20 decembrie 2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora 3.4. Manualul de diagnostic pentru ESB

Pentru garantarea aplicării în mod uniform a procedurilor de diagnostic al ESB, la nivelul Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile a fost elaborat, de către coordonatorul acestui laborator, doamna dr. Florica Bărbuceanu, documentul „Manual de diagnostic pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile”. Manual de diagnostic pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile este structurat astfel: a) Termeni, definiţii b) Descrierea bolii (i) Definirea bolii (ii) Descrierea detaliată a agentului etiologic (iii) Descrierea caracterelor epidemiologice ale bolii (iv) Descrierea semnelor clinice (v) Descrierea aspectelor lezionale (vi) Patogeneza bolii (vii) Diagnostic diferenţial c) Măsuri aplicate în caz de suspiciune d) Măsuri aplicate la confirmarea bolii e) Cazuri suspecte - depistarea prezentei est la rumegătoare domestice f) Proceduri generale ce preced prelevarea probelor şi transportul eşantioanelor la laborator g) Ghid privind principalele criterii pentru recunoaşterea unei suspiciuni de boală h) Proceduri de examinare si de prelevare de probe – suspiciune - confirmare i) Proceduri si criterii generale pentru colectarea şi transportul probelor j) Principiile si utilizarea testelor de diagnostic în est

4. PRINCIPIILE ANALIZEI DE RISC 4.1.Principiul specificităţii scopului - când se impune elaborarea unei

analize de risc, aceasta trebuie să fie orientată pentru un anumit scop şi realizarea unor anumite obiective menţionate la punctul 2.4.

4.2 Principiul evaluării individuale a riscurilor sau a factorilor de risc - este imperios necesar a se identifica toţi factorii de risc corelaţi cu ESB ce au potenţial sau frecvenţă ce depăşesc posibilităţile de adaptare ale unei entităţi, caracterizarea individuală, evaluarea şi estimarea individuală, ca incidenţă, magnitudine şi consecinţe


Pagina 21 din 89

4.3. Principiul corelării capabilităţii - trebuie să existe o corelare între posibilităţile de reacţie preventivă şi curativă a serviciilor sanitare veterinare din România şi a operatorilor gestionari şi manageri de risc corelat cu ESB, la nivelul riscului evaluat şi estimat

4.4. Principiul obiectivităţii (separare IR -GMR) - este necesară abordarea cu obiectivitate, de către serviciile veterinare din România (structuri de identificare, caracterizare, ierarhizare, evaluare şi estimare a riscurilor corelate cu ESB şi a celor de auditare şi inspecţie a implementării opţiunilor de reducere) precum şi de către operatorii gestionari şi manageri de risc, a tuturor etapelor elaborării şi implementării analizei de risc şi în mod particular a opţiunilor de reducere selectate

4.5. Principiul proporţionalităţii - rezidă în existenţa unei proporţionalităţi între amplitudinea mare/intolerabilă/inacceptabilă a factorilor de risc corelaţi cu ESB, dezvoltaţi în ultimele 3 luni în proximitatea României, exprimat prin potenţialul de manifestare şi dimensiunea consecinţelor acestora, pe de o parte şi acţiunile preventive şi/sau măsurile corective de implementat, pe de altă parte

4.6. Principiul echivalenţei măsurilor (parteneri) – implică faptul ca două sau mai multe entităţi aflate în relaţie directă sau sub ameninţarea aceluiaşi risc (Comisia Europeană, România şi celelalte State Membre) trebuie să pună în aplicare acţiuni preventive şi/sau măsuri corective echivalente (cu acelaşi efect) faţă factorii de risc corelaţi cu ESB

4.7. Principiul specificităţii acţiunilor preventive şi măsurilor corective - implică faptul că, acţiunile preventive şi măsurile corective cele mai costisitoare trebuie să fie direcţionate, în primul rând, pentru diminuarea nivelului factorilor de risc ce au cel mai înalt potenţial de manifestare şi apoi pentru celelalte riscuri

4.8. Principiul conlucrării în bloc - analiza de risc nu este apanajul unui singur om, ci al unei echipe în care se regăsesc specialişti de diferite profesii, utili realizării acesteia

5. IDENTIFICAREA RISCULUI - CADRUL INSTITUŢIONAL, PROCEDURAL ŞI DE REGLEMENTARE 5.1. Cadrul instituţional Cadrul instituţional pentru identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea factorilor de risc corelaţi cu ESB este reprezentat de: a) Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, instituit prin Ordinul 205/2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora. Responsabilităţile acestui laborator sunt cvasi-similare cu cele ale Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, menţionate de Regulamentul 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele


Pagina 22 din 89

alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă şi Ordinul 205/2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora. b) Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Biologie Moleculară, instituit prin Ordinul 205/2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora, cu responsabilităţi de determinare a susceptibilităţii la scrapie a raselor de ovine şi caprine, precum şi pentru discriminare între ESB şi scrapie şi confirmarea suşelor atipice de scrapie. c) Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă d) laboratoarele judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor cu cu responsabilităţi privind identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea, estimarea, gestionarea primară şi comunicarea iniţială a factorilor de risc corelaţi cu ESB 5.2. Cadrul procedural 5.2.1. Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor

Volumul 1 - prevederi generale a) Secţiunea 1 – Notificarea, supravegherea şi diagnosticul bolilor la animale: Capitolul 1.1. – Notificarea bolilor şi informaţii epidemiologice; Capitolul 1.2. – Criterii pentru includerea bolilor, infecţiilor şi infestaţiilor în lista OMSA; Capitolul 1.3. – Teste de diagnostic prescrise şi alternative pentru bolile din lista OMSA; Capitolul 1.4. – Supravegherea sănătăţii animalelor; b) Secţiunea 2, capitolul 2.1. – Analiza de risc pentru import; c) Secţiunea 3 – Calitatea serviciilor veterinare, capitolul 3.2. – Evaluarea serviciilor veterinare; d) Secţiunea 4 – Prevenirea şi controlul bolilor: recomandări generale: Capitolul 4.1. – Principii pentru identificarea şi trasabilitatea animalelor; Capitolul 4.2. – Model şi implementarea sistemelor de identificare pentru asigurarea trasabilităţii acestora; Capitolul 4.12. – Gestionarea animalelor moarte; e) Secţiunea 5 – Certificarea veterinară, proceduri de export/import şi măsuri privind comerţul: Capitolul 5.1. – Obligaţii generale privind certificarea; Capitolul 5.2. - Proceduri de certificare; Capitolul 5.3. – Proceduri relevante ale OMSA privind Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare, al OMC; Capitolul 5.6. – Posturi de inspecţie şi controale


Pagina 23 din 89

veterinare la frontieră şi staţii de carantină în ţara importatoare; Capitolul 5.6. – Transfer internaţional şi restricţii de izolare fizică a agenţilor patogeni ai bolilor animalelor; f) Secţiunea 6 – Sănătatea publică veterinară: Capitolul 6.3. – Controlul factorilor de risc importanţi pentru sănătatea; animalelor şi sănătatea publică potenţial existenţi în furajele pentru animale. Volumul 2 – Boli listate a) Capitolul 11.5. – Encefalopatia spongiformă bovină 5.2.2. Manualul pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri pentru Animale Terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor

Volumul 1: a) Lista testelor de diagnostic utilizate pentru comerţul internaţional b) Partea 1 – Standarde Generale, capitolul 1.1.1. – Colectarea şi transportul probelor pentru diagnostic c) Partea 2 – Boli listate şi alte boli de importanţă pentru comerţul internaţional: - Capitolul 2.4.6. – Encefalopatia spongiformă bovină; 5.2.3. Revista pentru ştiinţă şi tehnică – Analiza de risc, sănătatea animalelor şi comerţ, publicată de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor 5.2.4. Revista pentru ştiinţă şi tehnică – Analiza de risc pentru bolile prionice ale animalelor, publicată de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor 5.2.5. Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală – Introducere şi analiza de risc calitativă, publicat de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor 5.2.6. Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală - Analiza de risc cantitativă, publicat de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor 5.2.7. Cadrul procedural elaborat de Organizaţiei Mondiale a Comerţului 5.2.7.1. Acordul pentru aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare 5.2.7.2. Acordul pentru eliminarea barierelor tehnice al OMC

5.2.8. Seria: Evaluarea Riscului Microbiologic – Linii directoare privind caracterizarea riscului corelat cu hazardul microbiologic în alimente, publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) 5.2.9. Analiza de risc pentru siguranţa alimentelor, partea I – O privire de ansamblu şi manual cadru, publicată de EFSA 5.2.10. Cadrul procedural elaborat de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Comisia Codex Alimentarius 5.2.10.1. Colaborare FAO/OIE/OMS – Partajarea responsabilităţilor şi a activităţilor de coordonare globală cu referire la riscurile pentru sănătatea animalelor, oamenilor şi interfaţa cu ecosistemele


Pagina 24 din 89

5.2.10.2. FAO/OMS - Convenţia Internaţională pentru Protecţia Plantelor (IPPC) 5.2.10.3. Codex Alimentarius – Principii şi linii directoare pentru realizarea evaluării riscului microbiologic CAC/GL-30 (1999) 5.2.10.4. Codex Alimentarius – Principii de lucru pentru analiza de risc pentru siguranţa alimentelor utilizate de guverne, CAC/GL 62-2007 5.2.10.5. Codex Alimentarius - Principii şi linii directoare pentru realizarea managementului riscului microbiologic (MRM), CAC/GL 63-2007 5.2.11. Cadrul procedural elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii 5.2.11.1. Manual de biosiguranţă laboratoarelor, Ediţia a III-a, 2004 5.2.11.2. Managementul bioriscului - linii directoare pentru biosecuritatea laboratoarelor 5.2.11.3. Linii directoare pentru reglementarea transportului de substanţe infecţioase – alerta şi răspunsul la bolile epidemice şi pandemice 5.2.11.4. Manualul OMS privind supravegherea EST umane inclusiv noua variantă a bolii Creutzfeldt-Jakob 5.2.12. Cadrul procedural elaborat de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare 5.2.12.1. IEC/ISO – Ghid 73 – Vocabular pentru managementul riscului, 2009 5.2.12.2. IEC/ISO 31010 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Tehnici de evaluare a riscului 5.2.12.3 IEC/ISO 31000 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Principii şi linii directoare 5.2.13. Cadrul procedural comunitar 5.2.13.1. Rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind monitorizarea şi testarea rumegătoarelor pentru prezenţa EST ale animalelor în Uniunea Europeană 5.2.13.2. CE - Notă pentru îndrumarul privind reducerea la minimum a riscului de transmitere a agenţilor encefalopatiilor spongiforme animale prin medicamentele de uz uman şi veterinar (EMA/410/01 rev. 3) 5.2.13.3. EFSA - opiniile Grupului Ştiinţific BIOHAZ pentru hazardul biologic privind riscul de expunere a oamenilor şi animalelor pentru EST prin consumul de lapte şi produse derivate din lapte provenite de la micile rumegătoare 5.3. Cadrul de reglementare

5.3.1. Notificarea ESB - ADNS Se realizează în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, a se vedea punctele 3.2.4. şi 3.3.1 5.3.2. Cadrul legislativ comunitar şi naţional A se vedea punctele 3.2. şi 3.3.


Pagina 25 din 89

6. IDENTIFICAREA RISCULUI - CATEGORII DE RISC ÎN ANALIZA CALITATIVĂ ŞI SEMICANTITATIVĂ A ESB Dintre categoriile de risc identificate în structura diferitelor matrici de analiză de risc sunt identificate următoarele categorii de risc:

a) Risc zero = nu există b) Risc inacceptabil/intolerabil = este nivelul de risc evaluat grosier în

cadrul pericolului pe care ESB îl reprezintă pentru ţările în care boala nu a evoluat niciodată, pericol ce rezidă atât într-un nivel de risc înalt cât şi a unui hazard de acelaşi nivel

c) Risc acceptabil/tolerabil/permisibil = este nivelul de risc ţintă, de obţinut prin aplicarea opţiunilor de reducere a riscului inacceptabil/intolerabil nerestricţionat până la atingerea unui nivel de risc acceptabil/tolerabil/permisibil, ca risc restricţionat, compatibil cu sănătatea animalelor sau a oamenilor, iar ceea ce rămâne este reprezentat de riscul rezidual

d) Risc activ = este riscul de emisie a factorilor de risc ce se manifestă f) Riscul pasiv = este riscul potenţial pe care îl suportă populaţiile de

bovine asupra cărora se pot manifesta consecinţele factorilor de risc g) Risc sigur/plauzibil/potenţial = este indus de prezenţa agentului patogen

al ESB în ţări vecine României, cât şi în unele State Membre – datorită fragilităţii comerţului intracomunitar

h) Risc estimat nerestricţionat/estimat restricţionat = este nivelul de risc evaluat grosier în cadrul pericolului pe care ESB îl reprezintă pentru România

i) Risc neglijabil = este riscul asupra căruia s-au aplicat opţiuni complete de reducere, evaluat semicantitativ cu nivelurile 1 şi 2

j) Risc slab/rezidual = este nivelul de risc obţinut după aplicarea opţiunilor de reducere a riscului inacceptabil/intolerabil nerestricţionat până la un nivel de risc acceptabil/tolerabil/permisibil (risc restricţionat), evaluat semicantitativ cu nivelurile 3 şi 4

k) Risc moderat = este nivelul de risc ce implică opţiuni minime de reducere

l) Risc crescut = este nivelul de risc ce implică opţiuni de reducere severe şi cu aplicabilitate imediată

m) Risc foarte crescut = este riscul în relaţie cu ESB, evaluat semicantitativ cu nivelul 7

Nivelurile 1-4 constituie risc acceptabil, tolerabil sau permisibil, iar nivelurile 5-7 constituie riscul inacceptabil, nepermisibil ce necesită aplicarea opţiunilor de reducere.

Riscul indus de factorii de emisie a riscului, constituie riscul activ iar cel indus de factorii de expunere la risc constituie riscul pasiv.


Pagina 26 din 89

7. IDENTIFICAREA RISCULUI-STABILIREA CLASELOR DE FACTORI DE RISC CORELAŢI CU ESB

Pentru toţi factorii de risc identificaţi se utilizează, pentru determinarea nivelului de risc, exprimat ca produs dintre probabilitatea de producere şi magnitudinea consecinţelor, s-au utilizat ca documente de referinţă următoarele: a) „ISO Ghid 73 - Managementul Riscului - Vocabular” prin care este stabilită probabilitatea ce variază între 0 şi 1 (unde 0 – este imposibilitatea producerii evenimentului, iar 1 - certitudinea absolută a producerii a) şi, b) documentul “The assessment of the geographical risk of BSE carried out by the European Commission’s Scientific Steering Committee” prin care sunt stabilite şapte clase de gravitate a magnitudinii consecinţelor unui eveniment factor de risc (extrem de crescută = 7, foarte crescută = 6, crescută = 5, moderată = 4, redusă = 3, foarte redusă = 2 şi neglijabilă = 1). 7.1. Factori de risc procedurali şi de reglementare corelaţi cu ESB 7.1.1. pentru identificarea factorilor de risc procedurali, am procedat la analiza structurii: - Acordului General pentru Taxe şi Tarife, devenit, în 1995, Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare al nou înfiinţatei Organizaţie Mondială a Comerţului, prin transformarea GATT, România fiind membru fondator al acesteia - Codului Internaţional pentru Animale Terestre, al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, devenit ulterior Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (sau Codul Terestru), toate ediţiile emise în anii 1968, 1971, 1976, 1982, 1986, 1992, şi ediţiile anuale emise începând cu anul 1998, până la data curentă. 7.1.2. obiectivele urmărite prin analiza acestor documente de reglementare emise de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, au fost: - identificarea ediţiei în care au apărut primele reglementări specifice referitoare la ESB - structura reglementărilor respective, în vederea evaluării dezvoltării acestora, de la momentul respectiv până astăzi 7.1.3. pentru această analiză de risc, cu referire la structura reglementărilor respective, am identificat următoarele 4 paliere de abordare: a) definirea criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii, în relaţie cu ESB (i) identificarea ediţiei în care au apărut primele reglementări specifice referitoare la un model al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor pentru analiza de risc, aplicabil pentru relaţiile comerciale (import) ale statelor membre, cu mărfuri supuse controlului şi inspecţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor


Pagina 27 din 89

(ii) rezultatele analizei de risc, ce identifică toţi factorii de risc potenţiali pentru apariţia ESB, din perspectiva istorică a acestora În perioada 1986-1992 - nu era formulat cadrul procedural privind elaborarea analizei de risc pentru ESB. În perioada 1992-1998 - se introduc criterii privind elaborarea analizei de risc pentru ESB, cu identificarea tuturor factorilor potenţial corelaţi cu ESB, din perspectiva istorică a acestora, în particular: - consumul de către bovine a făinii de carne şi/sau oase sau jumări, provenite de la rumegătoare - importul de făină de carne şi oase sau jumări, potenţial contaminate cu agentul patogen al EST ale animalelor, sau materii furajere ce conţin aceste produse - importul de animale sau embrioni/ovule potenţial infectate cu agentul patogen al ESB ale animalelor - situaţia epidemiologică referitoare la toate animalele afectate de ESB dintr-o ţară, zonă ori compartiment - gradul de cunoaştere a structurii populaţionale pentru bovinele, ovinele şi caprine din ţara ori zona evaluată prin analiza de risc - provenienţa deşeurilor de origine animală, parametrii proceselor de transformare a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor pentru animale În perioada 1998-1999 - sunt menţinute criteriile din perioada anterioară În perioada 2000-2004 - prin ediţia din anul 2004 a Codului Terestru se introduc etapele evaluării factorilor de risc: - evaluarea emisiei, definită ca evaluarea probabilităţii ca ESB să fie introdusă prin importul următoarelor mărfuri, potenţial contaminate cu agentul patogen al ESB: făina de carne şi/sau oase sau jumări, animale vii, furaje şi materii furajere, produse de origine animală destinate consumului uman, cadrul procedural fiind prezentat la Apendix 3.8.5. “Factorii luaţi în considerare atunci când se realizează evaluarea de risc pentru ESB” - evaluarea expunerii, definită ca fiind evaluarea probabilităţii de expunere a bovinelor la agentul patogen al ESB: cadrul procedural prezentat în Apendix 3.8.5. “Factorii luaţi în considerare atunci când se realizează evaluarea de risc pentru ESB” şi ) luarea în considerare a următoarelor aspecte:

� situaţia epidemiologică privind ESB ale animalelor, în ţara sau zona respectivă

� reciclarea şi amplificarea agentului patogen al ESB, prin consumul de către bovine a făinii de carne şi oase sau a jumărilor, provenite de la rumegătoare, ori a furajelor sau materiilor furajere contaminate cu aceste produse

� originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (incluzând cele ale animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, a


Pagina 28 din 89

parametrilor procesului de neutralizare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale

� implementarea efectivă a interdicţiilor de furajare, inclusiv a măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate a furajelor

În perioada 2005-2006 - prin ediţia din anul 2005 a Codului Terestru se completează etapele evaluării emisiei factorilor de risc pentru ESB: - probarea prezenţei sau absenţei agentului patogen al ESB în populaţia de rumegătoare a ţării, zonei ori compartimentului, iar dacă este prezent, dovezi privind prevalenţa acestuia, în baza unui program de supraveghere - producerea de făină de carne şi oase sau jumări, din populaţia de rumegătoare indigene - completarea cu posibilitatea ca produse importate, provenite de la rumegătoare şi destinate consumului uman, să conţină Materiale cu risc specific (MRS) şi pasibila utilizare a acestora pentru furajarea bovinelor - produse provenite de la rumegătoare importate şi destinate utilizării in vivo la rumegătoare

(iii) programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, fermierilor şi muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB (iv) notificarea obligatorie a bolii şi investigarea tuturor bovinelor care prezintă semne clinice compatibile cu ESB

(v) un sistem de supraveghere şi monitorizare a ESB, cu accent pe riscurile identificate prin analiza de risc, luând în considerare liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, pentru elaborarea acestor programe, înregistrări ale numărului şi rezultatelor investigaţiilor trebuind să fie menţinute, pentru o perioadă de cel puţin şapte ani

(vi) examinarea de către un laborator aprobat/acreditat a creierului, sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere, menţionat anterior

b) criterii pentru definirea categoriilor de risc pentru ESB, pentru încadrarea ţărilor, zonelor sau regiunilor în aceste categorii, astfel: În perioada 1986-1992 – nu sunt enunţate criterii privind categoriile de risc pentru ESB În perioada 1992-1998 - dacă în ediţia din 1992 a Codului Terestru se precizau doar condiţiile de import din ţări cu incidenţă scăzută ori crescută a ESB, în ediţia din 1998 a Codului Terestru, sunt precizate criteriile pentru statusul unei ţări sau zone, privind nivelul de risc pentru ESB, definindu-se patru categorii, în baza următoarelor criterii: (i) ţară sau zonă liberă de ESB - criteriile pentru elaborarea analizei de risc pentru ESB prezentate la punctul 7.1.3, lit. a), alin (ii) - demonstrarea că nu a fost depistat nici un caz de ESB sau


Pagina 29 din 89

- pentru toate cazurile de ESB, a fost clar demonstrat că provin din activităţi de import de bovine vii sau embrioni/ovule bovine, cu condiţia ca animalele suspecte să fie tăiate, investigate şi dacă boala se confirmă, să fie distruse complet sau - ESB a fost eradicată (aspecte ce au fost clarificate într-o etapă ulterioară) (ii) ţară sau zonă pentru care nu s-a demonstrat statutul de liber de ESB şi care nu a declarat nici un caz de boală de origine indigenă - fie nu a fost confirmat nici un caz de ESB sau - nu a fost depistat nici un caz de ESB, de cel puţin .... (perioadăneprecizată şi care a fost stabilită ulterior) sau - pentru toate cazurile de ESB, a fost clar demonstrat că provin din activităţi de import de bovine vii sau embrioni/ovule bovine, cu condiţia ca animalele suspecte să fie tăiate, investigate şi dacă boala se confirmă, să fie distruse complet şi - nu a fost îndeplinită cel puţin una din cerinţele pentru ca ţara sau zonă să fie considerată liberă de ESB; (iii) ţară sau zonă cu incidenţă scăzută pentru ESB - la data respectivă criteriile erau în studiu; (iv) ţară sau zonă cu incidenţă crescută pentru ESB - la data respectivă criteriile erau în studiu În perioada 1998-1999 este reformulată definirea unei categorii de risc şi sunt formulate criteriile pentru încadrarea în cele două categorii de risc, definite pentru ESB ce nu aveau criterii formulate în 1998, astfel: (i) pentru ţară sau zonă liberă de ESB, precizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB (ii) ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB este categoria de risc pentru care ţara sau zona, pentru care nu s-a demonstrat statutul de liber de ESB, din ediţia 1998 a Codului Terestru, şi care a declarat cel puţin un caz de ESB indigenă, în ultimii 7 ani (iii) ţară sau zonă cu incidenţă scăzută pentru ESB - efectuarea unei analize de risc pentru ESB - rata incidenţei ESB, calculată pentru ultimele 12 luni, să fie mai mare sau egală cu 1 caz indigen la 1.000.000 bovine, sau mai mică sau egală cu 100 cazuri la 1.000.000 bovine, în cadrul populaţiei de bovine, în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă sau


Pagina 30 din 89

- rata incidenţei ESB, calculată pentru ultimele 12 luni, să fie mai mare de zero şi mai mică decât 1 caz indigen la 1.000.000 bovine, într-o populaţie de bovine, în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă - nu este îndeplinit, cel puţin unul dintre criteriile impuse pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă provizoriu de ESB (iv) ţară sau zonă cu incidenţă crescută pentru ESB - efectuarea unei analize de risc pentru ESB - rata incidenţei ESB, calculată pentru ultimele 12 luni, a fost mai mare de 100 cazuri la 1.000.000 bovine, în cadrul populaţiei de bovine în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă; sau - rata incidenţei ESB, calculată pentru ultimele 12 luni, a fost mai mare sau egală cu cel puţin 1 caz la 1.000.000 şi mai mică sau egală cu 100 cazuri la 1.000.000 bovine, într-o populaţie de bovine, în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă; - nu este îndeplinit cel puţin unul dintre criteriile impuse pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă provizoriu de ESB. În perioada 2000-2004 În ediţia 2000 a Codului Terestru, pe lângă cele trei categorii de risc, menţionate anterior (ţară sau zonă liberă de ESB, ţară sau zonă cu incidenţă scăzută pentru ESB şi ţară sau zonă cu incidenţă crescută pentru ESB), categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB se împarte în 2 categorii de risc: (i) ţară sau zonă liberă provizoriu, fără nici un caz de ESB indigenă raportat (ii) ţară sau zonă liberă provizoriu cu cel puţin un caz de ESB indigenă raportat Pentru ambele categorii, sunt menţinute criteriile stipulate la categoria “ţară sau zonă pentru care nu s-a demonstrat statutul de liber de ESB şi care nu a declarat nici un caz de boală de origine indigenă” din ediţia 1998 a Codului Terestru, la care sunt adăugate criterii suplimentare privind: - stipularea a patru perioade consecutive a câte 12 luni, pentru calcularea ratei incidenţei ESB, în cadrul populaţiei de bovine, în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă

- tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă Deosebirea dintre cele două categorii de risc constă în numărul de cazuri de ESB diagnosticate: prima categorie, fără nici un caz de ESB, cea de-a doua categorie, cu cel puţin un caz de ESB diagnosticat.


Pagina 31 din 89

Prin ediţia 2001 a Codului Terestru nu se aduce nici o modificare la clasificarea ţărilor ori zonelor, din punct de vedere al categoriei de risc în relaţie cu ESB. Prin ediţia 2002 a Codului Terestru sunt redefinite cele cinci categorii de risc privind ESB astfel: (i) ţară sau zonă liberă de ESB – cu menţinerea criteriilor prezentate în ediţia din 2001 a Codului Terestru

(ii) ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB – preia criteriile de la categoria „ţara sau zona liberă provizoriu de encefalopatie spongiformă bovină fără nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină de natură indigenă raportat”, enunţate în ediţia din 2001 a Codului Terestru

(iii) ţară sau zonă cu risc minim de ESB – preia criteriile de la categoria „ţara sau zona liberă provizoriu de encefalopatie spongiformă bovină cu cel puţin un caz de encefalopatie spongiformă bovină de natură indigenă raportat”, enunţate în ediţia din 2001 a Codului Terestru, cu precizarea suplimentară pentru cazul în care întreaga populaţie de bovine a ţării ori zonei respective este mai mică de un milion de capete, incidenţa ESB trebuie să fie raportată ca număr de bovine afectate per an

(iv) ţară sau zonă cu risc moderat de encefalopatie spongiformă bovină – preia criteriile de la categoria „ţara sau zona cu risc scăzut de encefalopatie spongiformă bovină”, enunţate în ediţia din 2001 a Codului Terestru

(v) ţară sau zonă cu risc moderat de encefalopatie spongiformă bovină – menţine criteriile prezentate în ediţia din 2001 a Codului Terestru Prin ediţia 2003 a Codului Terestru:

(i) sunt menţinute cele cinci categorii de risc pentru ESB (ii) se introduc prevederile menţionate la primul şi al treilea paragraf al

noutăţilor introduse prin ediţia din anul 2003 a Codului Terestru, pentru categoriile de risc ţara sau zona cu risc minim de ESB şi pentru ţara sau zona cu risc moderat de ESB

(iii) pentru categoria de risc ţara sau zona cu risc moderat de ESB se introduc prevederile menţionate la al doilea paragraf al noutăţilor introduse prin ediţia din anul 2003 a Codului Terestru

(iv) pentru ţara sau zona cu risc crescut de ESB sunt eliminate toate prevederile din ediţiile anterioare ale Codului Terestru, singurul criteriu fiind imposibilitatea furnizării de date care să demonstreze posibilitatea încadrării într-o altă categorie de risc Prin ediţia 2004 sunt menţinute cele cinci categorii de risc şi criteriile aferente acestor categorii, dar sunt introduse câteva criterii noi:

(i) pentru ţara sau zona liberă de ESB se introduc următoarele prevederi referitoare la noutăţile aduse prin ediţia din anul 2004 a Codului Terestru:

- necesitatea conformării la nivelul de supraveghere şi monitorizare implementat, cu cerinţele din Apendix 3.8.4. “Sisteme de supraveghere pentru ESB”, pentru toate categoriile de risc pentru ESB


Pagina 32 din 89

- necesitatea identificării, printr-o metodă permanentă şi controlul mişcării descendenţilor femelelor cazuri de ESB, provenite din import, precum şi a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate de boală, pentru toate categoriile de risc pentru ESB

- introducerea condiţiei ca ultimul caz de ESB indigen să fi fost declarat cu mai mult de 7 ani în urmă, precum şi a celei privind distrugerea completă, după moarte ori tăiere, a categoriilor de bovine la care rezultatele unei investigaţii privind consumul de furaje potenţial contaminate sunt pozitive ori neconcludente

(ii) pentru ţara sau zona provizoriu liberă de ESB se introduc prevederile următoare:



(iii) pentru ţara sau zona cu risc moderat de ESB se introduc aceleaşi prevederile menţionate la punctul anterior În perioada 2005-2006 În ediţia din anul 2005 a Codului Terestru, cele cinci categorii de risc pentru ESB, precizate de ediţia din anul 2000 a Codului Terestru, sunt reduse la trei categorii de risc pentru ESB, iar criteriile acestora sunt reformulate astfel: (i) pentru risc neglijabil pentru ESB - elaborarea unei analize de risc pentru ESB, revizuită anual - implementarea unui program de supraveghere de tip B - probarea că nu a existat nici un caz de ESB, sau, pentru fiecare caz de ESB, a fost demonstrat că provine din import - au fost respectate perioadele de timp de 7 ani, pentru îndeplinirea criteriilor privind programele de conştientizare, notificarea obligatorie a bolii, implementarea programelor de supraveghere a ESB şi examinarea de laborator - au fost respectată perioada de 8 ani, de interdicţie a furajării bovinelor cu făină de carne şi oase ori jumări, provenite de la rumegătoare sau - ultimul caz indigen de boală a fost diagnosticat cu mai mult de 7 ani în urmă - sunt respectate perioadele de timp de 7 ani, pentru îndeplinirea criteriilor privind programele de conştientizare, notificarea obligatorie a bolii, implementarea programelor de supraveghere a ESB şi examinarea de laborator şi, respectiv de 8 ani, de interdicţie a furajării bovinelor cu făină de carne şi oase ori jumări, provenite de la rumegătoare


Pagina 33 din 89

- sunt identificate permanent şi sunt supuse mişcării controlate, iar după tăiere ori moarte, sunt distruse complet, următoarele categorii de bovine, crescute într-o ţară, zonă sau compartiment:

� toate bovinele cazuri ESB � dacă acestea sunt femele, toţi descendenţii acestora, născuţi cu 2

ani înainte sau după apariţia primelor semne clinice de boală � bovinele care în timpul primului an de viaţă au fost crescute în

acelaşi efectiv cu bovinele bovinele cazuri ESB şi pentru care investigaţiile au arătat că au consumat, în perioada respectivă, acelaşi furaj potenţial contaminat

� toate bovinele fătate în acelaşi efectiv, într-o perioadă de 12 luni de la fătarea bovinelor cazuri ESB, dacă rezultatele investigaţiilor sunt neconcludente

(ii) pentru risc controlat pentru ESB - elaborarea unei analize de risc pentru ESB - implementarea unui program de supraveghere de tip A - nu a existat nici un caz de ESB, sau fiecare caz existent a fost demonstrat că provine din import - dar nu au fost respectate perioadele de timp de 7 şi 8 ani, pentru îndeplinirea criteriilor prezentate la categoria de risc neglijabil sau - a fost declarat cel puţin un caz indigen de ESB - nu au fost respectate, ori nu se poate demonstra respectarea perioadelor de timp de 7 şi 8 ani, pentru îndeplinirea criteriilor prezentate la categoria de risc neglijabil - dar s-au respectat criteriile privind identificarea permanentă şi mişcarea controlată a bovinelor, precum şi distrugerea completă, după tăiere, ori moarte, a categoriilor de bovine prezentate la riscul neglijabil (iii) risc nedeterminat pentru ESB - este categoria de risc în care sunt introduse ţările ori zonele ce nu pot furniza dovezi pentru încadrarea într-o altă categorie de risc. În ediţia din anul 2006 a Codului Terestru se introduc: (i) pentru risc neglijabil pentru ESB - fiecare caz indigen de boală trebuie să fi fost fătat cu mai mult de 11 ani în urmă - este eliminată categoria descendenţilor proveniţi din femele cazuri ESB, născuţi cu 2 ani înainte sau după apariţia primelor semne clinice de boală, de la îndeplinirea cerinţelor privind: identificarea permanentă, mişcarea controlată, distrugerea completă după tăiere ori moarte (ii) pentru risc controlat pentru ESB – este eliminată categoria descendenţilor proveniţi din femele cazuri ESB, născuţi cu 2 ani înainte sau după apariţia primelor semne clinice de boală, de la


Pagina 34 din 89

îndeplinirea cerinţelor privind: identificarea permanentă, mişcarea controlată, distrugerea completă după tăiere ori moarte În perioada 2007-2012 Ediţia din 2008 a Codului Terestru al OMSA modifică: (i) pentru risc controlat pentru ESB

- sunt eliminate, dintre criteriile ce necesită a fi îndeplinite în cazul diagnosticării a cel puţin unui caz de ESB indigen, a cerinţelor privind:

� neîndeplinirea perioadei de 7 ani, pentru implementarea programelor de conştientizare, notificarea obligatorie a bolii, implementarea programelor de supraveghere a ESB şi examinarea de laborator

� neîndeplinirea perioadelor de 8 ani, de interdicţie a furajării bovinelor cu făină de carne şi oase ori jumări, provenite de la rumegătoare.

Toate aceste prevederi se menţin până la data curentă c) criterii de import din ţări cu status definit în relaţie cu ESB: - pentru produsele provenite de la bovine - criteriile pentru autorizarea activităţilor de import a mărfurilor supuse controlului şi inspecţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor potenţiale purtătoare de risc, în relaţie cu ESB, în funcţie de categoria de risc în care este clasată ţara sau zona exportatoare; d) lista produselor pentru import/tranzit fără restricţii, în relaţie cu ESB au fost analizate etapizat, astfel: (i) în perioada 1986-1992 – sunt enunţate reglementări privind importul şi tranzitul fără restricţii pentru: - material seminal - lapte şi produse lactate - piei brute şi prelucrate, provenite de la animale sănătoase, din ţările în care nu a fost raportată evoluţia ESB (ii) în perioada 1992-1998 lista produselor de la punctul 1 este completată cu: - grăsimi libere de proteine, cu un nivel maxim de impurităţi de 0,15% - fosfat dicalcic fără urme de proteine sau grăsime - gelatină şi colagen, preparate exclusiv din piei crude şi prelucrate (iii) în perioada 1998-1999 lista produselor ce pot fi autorizate pentru import sau tranzit fără restricţii este completată cu: - produse derivate obţinute din seu (iv) în perioada 2000-2004 lista produselor ce pot fi autorizate pentru import sau tranzit fără restricţii nu a fost modificată

(v) în perioada 2005-2006 lista produselor ce pot fi autorizate pentru import sau tranzit fără restricţii nu a fost modificată (vi) în perioada 2007-2012 lista produselor ce pot fi autorizate pentru import sau tranzit fără restricţii nu a fost modificată


Pagina 35 din 89

Pentru fiecare perioadă menţionată am procedat la: A. Identificarea aspectelor noi de dezvoltare a cadrului procedural a) în perioada 1986-1992 (i) aspectele noi ale perioadei 1986-1992 - în această perioadă, 1986-1992, baza relaţiilor comerciale între statele membre ale OMSA a constituit-o doar Acordul General pentru Taxe şi Tarife , la acea dată nu era elaborat SPS-ul. Articolul XX (b) din acest Acord permitea ţărilor importatoare să impună restricţii pentru protejarea sănătăţii publice, a sănătăţii animalelor sau a plantelor, fără a fi precizate care sunt criteriile pentru impunerea acestora şi nivelul restricţiilor impuse; - pentru perioada 1986 - 1992, (când ESB a fost confirmată prima dată şi descrisă oficial şi respectiv când OMSA introduce un capitol specific de reglementare a ESB în Codul Terestru), factorul de risc procedural a constat în absenţa unui cadrul procedural specific pentru ESB; - în anul 1992, OMSA introduce pentru prima dată în structura Codului Internaţional pentru Sănătatea Animalelor (mamifere, păsări şi albine), un capitol special „Capitol 3.2.13 - encefalopatia spongiformă bovină”; - în acelaşi an, 1992, OMSA introduce, pentru prima dată, în structura Codului Internaţional pentru Sănătatea Animalelor (mamifere, păsări şi albine), o secţiune specială „Secţiunea 1.4.- Analiza de risc pentru import”, ceea ce a constituit premisa pentru stabilirea categoriilor de risc în care urmau să fie încadrate statele membre ale OMSA; - grupul de lucru constituit pentru elaborarea de reglementări, în scopul creşterii disciplinei în comerţul cu mărfuri supuse regulilor sanitare şi fitosanitare, a elaborat, în 1991, „Textul Dunkel”, ce a constituit baza Acordului pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare (SPS), perfectat în 1992 şi intrat în vigoare în 1995; - cu ocazia reuniunii Comisiei OIE pentru Febra Aftoasă şi alte Epizootii, ce a avut loc în luna noiembrie 1989, un colectiv condus de Bradley R. a prezentat un document privind principalele caracteristici ale ESB; - cu ocazia a 2 evenimente internaţionale patronate de OIE, Adunarea Generală Anuală, din mai 1990 şi Reuniunea OIE, din luna septembrie a aceluiaşi an, reprezentanţii MAFF prezintă un raport referitor la progresul înregistrat în combaterea ESB în Marea Britanie şi, respectiv, aspecte generale noi privind ESB; - în 1991, Comitetul Internaţional al OIE adoptă, în cadrul celei de-a 59-a Sesiuni Generale a OIE, Rezoluţia nr. XVII referitoare la „Pregătirea unui capitol privind encefalopatia spongiformă bovină (ESB) pentru introducerea în Codul Internaţional pentru Sănătatea Animalelor” un capitol privind ESB, ca boală a listei B a OIE ce afectează bovinele. - deşi nu erau precizate condiţiile de încadrare a acestor ţări exportatoare, în niveluri de risc scăzut sau înalt, totuşi Codul, în varianta 1992, prezintă criteriile preliminare pentru autorizarea activităţilor de import, în


Pagina 36 din 89

relaţie cu ESB, în funcţie de categoria de risc în care era clasată ţara sau zona exportatoare: - este constituită prima listă de MRS: creier, măduva spinării, timus, amigdale, splină, intestin de la duoden la rect; - interzicerea furajării bovinelor în vârstă de peste 6 luni, cu furaje ce conţin suplimente proteice provenite din ţesuturi MRS; - interdicţia comercializării făinei de oase şi/sau carne, provenită de la rumegătoare, din ţări cu incidenţă crescută la ESB şi destinată utilizării în hrana rumegătoarelor; - interdicţia comercializării produselor proteice derivate din MRS de la bovine în vârstă de peste 6 luni, originare din ţări cu incidenţă crescută la ESB, şi destinate consumului uman - selectarea atentă a sursei materialelor ce constituie ingrediente sau reagenţi de origine bovină, utilizate la fabricarea produselor farmaceutice. (ii) evaluarea comparativă 1992-2012, privind criteriile menţionate în Codului Internaţional pentru Sănătatea Animalelor Terestre, cu referire la ESB, relevă următoarele puncte slabe sau factori de risc: - deşi înscrierea în documentele de bază ale OMSA a unor reglementări specifice referitoare la ESB a constituit un progres semnificativ pentru reglementarea domeniului, prevederile cuprinse la „Capitol 3.2.13 - Encefalopatia spongiformă bovină” al ediţiei din 1992 a Codului Internaţional pentru Sănătatea Animalelor, sunt cu mult inferioare tehnic, faţă de cele stipulate de „Capitol 11.5 - Encefalopatia spongiformă bovină” al ediţiei din 2012 a Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre, atât din punct de vedere al domeniilor de acoperire, cât şi din punct de vedere al detalierilor tehnic a măsurilor - Codul Internaţional pentru Sănătatea Animalelor, în varianta 1992, nu prezenta reglementări privind programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor, implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor de ESB din populaţia ţintă. - de asemenea, în Codul Terestru, în varianta 1992, nu fuseseră stabilite, pe de o parte, necesitatea existenţei unor programe de monitorizare şi supraveghere şi, pe de altă parte, nici criterii pentru acestea - deşi Codul Terestru în varianta 1992 stipula condiţiile pe care ţările importatoare trebuia să le solicite ţărilor exportatoare, în cazul în care acestea din urmă erau evaluate a avea un nivel de risc scăzut sau înalt, în relaţie cu ESB, nu erau precizate condiţiile de încadrare a acestor ţări, în respectivele niveluri de risc b) în perioada 1992-1998 (i) aspectele noi ale perioadei 1992-1998 - ediţia din 1998 a Codului Terestru introduce, pentru prima dată, criterii privind elaborarea analizei de risc pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. a),


Pagina 37 din 89

alin. (ii) cu stabilirea principalelor etape de realizare a acesteia, existenţa analizei de risc constituind, de la această dată, un criteriu esenţial pentru determinarea statusului unei ţări sau zone, privind nivelul de risc pentru ESB - este prima dată când se reglementează consumul de către bovine a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare - chiar dacă în ediţia din 1992 a Codului Terestru se restricţionează comerţul cu făină de carne şi oase ce conţine proteină de la rumegătoare, pentru furajarea rumegătoarelor, în ediţia din 1998 a acestui Cod, consumul de către bovine, de făină de carne şi oase provenită de la rumegătoare, pentru prima dată aceasta constituie acum un criteriu ale evaluării istorice pentru stabilirea statusului de ESB - pentru prima dată, este procedurat importul de bovine vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne de bovine, embrioni şi ovule de bovine, gelatină şi colagen preparate din oase, seu (altul decât seul liber de proteină), derivate din seu (altul decât seul liber de proteină), utilizate pentru cosmetice şi produse farmaceutice - în ediţia din 1998 a Codului Terestru, se stabilesc, pentru prima dată, criterii pentru definirea statusului unei ţări sau zone, în relaţie cu ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. d), alineat B. - pentru prima dată, este luată în considerare situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST ale animalelor (a se vedea punctul 7.1.3., lit. a), alin. (ii) - gradul de cunoaştere a structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine, din ţara ori zona evaluată, devine, pentru prima dată, criteriu pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. d), alineat B. - originea deşeurilor de animale şi parametrii activităţilor de procesare/distrugere a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor, sunt stabilite, pentru prima dată, ca şi criterii pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. d), alineat B. - sunt introduse noi criterii pentru definirea statusului unei ţări sau zone privind nivelul de risc pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. d), alineat B. - sunt precizate, pentru prima dată, criteriile pentru categoriile de risc privind ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) - condiţiile pentru importul diferitelor mărfuri potenţial purtătoare ale agenţilor ESB au fost reverificate şi completate, în concordanţă cu dezvoltările menţionate la stabilirea statusul unei ţări sau zone privind nivelul de risc pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. a), alin. (ii) - este extinsă lista MRS, la un număr de 10 ţesuturi sau organe: creier, ochi, măduva spinării, rădăcinile ganglionilor dorsali, timus, amigdale, ganglionul nervului trigemen, splină, intestin de la duoden la rect, ţesut nervos şi limfatic expus în timpul tranşării


Pagina 38 din 89

- sunt introduse condiţiile privind importul de gelatină şi colagen preparat din oase, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivate de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizate pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice. (ii) evaluarea comparativă 1998-2012: - dacă în ediţia 1998 a Codului se făcea referire la condiţiile pe care o ţară sau zonă trebuie să le îndeplinească, pentru a fi clasificată într-un status cu un anumit nivel de risc, în ultima ediţie a aceluiaşi Cod, sunt menţinute criteriile detaliate ce se adresează populaţiei de bovine, nu numai ţării sau zonei, menţinându-se noţiunea epidemiologică de compartiment, introdusă în ediţia 2005 a Codului c) în perioada 1998-1999

(i) în anul 1999 sunt introduse următoarele noutăţi: - menţionarea jumărilor provenite de la rumegătoare ca sursă de risc pentru furajarea bovinelor, alături de făina de carne şi oase, cât şi ca material de risc pentru activităţile de import - definirea criteriilor pentru categoriile de risc ce nu erau definite în ediţia 1998 a Codului Terestru - redefinirea unei categorii de risc din „ţară sau zonă pentru care nu s-a demonstrat statutul de liber de encefalopatie spongiformă bovină şi care nu a declarat nici un caz de boală de origine indigenă” în „ţară sau zonă liberă provizoriu de encefalopatia spongiformă bovină” - precizarea perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile pentru definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB - precizarea perioadei de timp de 8 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind interdicţia de furajare a bovinelor cu făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare - precizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB, pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB, pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB - lista produselor ce pot fi autorizate pentru import sau tranzit fără restricţii este completată cu produse derivate obţinute din seu - criterii noi pentru importul de bovine vii, carne (cu/fără os) şi produse din carne de bovine, pentru embrioni/ovule de bovine - produsele din carne de bovine destinate exportului, trebuiau să provină numai din carne dezosată şi să nu conţină MRS, nici ţesut nervos ori limfatic, expuse în timpul procesului de dezosare şi nici carne separată mecanic provenită de pe cap şi coloana vertebrală de la bovine - începând cu anul 1999, lista MRS este stabilită în funcţie de categoria de risc pentru ESB: pentru ţări sau zone cu incidenţă scăzută a ESB, pentru ţări sau zone cu incidenţă crescută a ESB şi pentru ţări sau zone în care s-a raportat cel puţin un caz de ESB


Pagina 39 din 89

- stabilirea ratei incidenţei, pentru ultimele 12 luni, a cazurilor indigene de ESB, pentru categoria de risc ţară sau zonă cu incidenţă scăzută pentru ESB, pentru populaţia de bovine în vârstă de peste 24 de luni: mai mare sau egală cu 1/1.000.000 şi mai mică sau egală cu 100/1.000.000; sau mai mare decât 0/1.000.000 şi mai mică de 1/1.000.000

- stabilirea ratei incidenţei pentru ultimele 12 luni, a cazurilor indigene de ESB, pentru categoria de risc ţară sau zonă cu incidenţă crescută pentru ESB, pentru populaţia de bovine în vârstă de peste 24 de luni, mai mare decât 100/1.000.000 sau mai mare sau egală cu 1/1.000.000 şi mai mică sau egală cu 100/1.000.000 (ii) faţă de cele introduse în anul 1999, sunt stipulate următoarele interdicţii de ordin general

- interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a jumărilor de rumegătoare, jumări ce provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB

- interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a oricăror materii furajere ce conţin făină de carne oase sau jumări de rumegătoare, ori materii furajere şi care provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB sau care nu sunt libere de ESB

- posibilitatea de a comercializa făina de oase şi carne sau jumări, provenite de la rumegătoare, în alte scopuri, decât administrarea în alimentaţia bovinelor, cu condiţia ca acestea să fi fost procesate în întreprinderi aprobate şi controlate periodic de autoritatea veterinară competentă, consecutiv unui proces de validare prin care fiecare întreprindere de producere a acestor produse să îndeplinească parametrii tehnici pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, ce stipulează porţionarea materiei prime în particule de maxim 5 cm, înainte de tratarea termică, urmând ca acestea să fie supuse la o temperatură de 1330C, pentru minim 20 minute, la o presiune de 3 bari

d) în perioada 2000-2004 (i) în anul 2000 sunt introduse următoarele noutăţi:

- redefinirea şi reformularea categoriilor de risc pentru ESB, fiind definite cinci categorii de risc (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) două dintre acestea fiind nou introduse, rezultate prin divizare categoriei de risc „ţară sau zonă liberă provizoriu de encefalopatie spongiformă bovină” în: „ţară sau zonă liberă provizoriu fără nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină indigenă raportat şi „ţară sau zonă liberă provizoriu cu cel puţin un caz de encefalopatie spongiformă bovină indigenă raportat”

- stipularea a patru perioade consecutive, a câte 12 luni, pentru calcularea ratei incidenţei ESB în cadrul populaţiei de bovine în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă

- tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora ceea ce presupune, că au fost hrănite


Pagina 40 din 89

cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

(ii) ediţia din anul 2001 a Codului Terestru nu aduce nici o modificare în ceea ce priveşte elaborarea analizei de risc pentru encefalopatia spongiformă bovină, clasificarea ţărilor ori zonelor din punct de vedere al categoriei de risc în relaţie cu această boală, precum şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru comerţul internaţional cu bovine vii, carne proaspătă de bovine, produse din carne de bovine şi embrioni/ovule de bovine

(iii) în ediţia din anul 2002 a Codului Terestru sunt precizate următoarele noutăţi:

- recomandările capitolului privind ESB, referitoare la prezenţa agentului patogen al acesteia, sunt direcţionate numai către populaţia de bovine din speciile Bos taurus şi B. Indicus -) introducerea a două noi criterii pentru analiza de risc pentru ESB, cu referire la: potenţiala introducere a şi reciclare a agentului patogen, precum şi originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv a animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, de origine bovină

- sunt redefinite cele cinci categorii de risc privind ESB (iv) în ediţia din anul 2003 a Codului Terestru se constată: - detalierea criteriilor pentru clasificarea ţărilor şi a zonelor, în funcţie

de nivelul de risc pentru ESB, cu precizarea că distrugerea completă a animalelor tăiate sau moarte este o măsură corectivă care ia în considerare şi rezultatele unei investigaţii privind consumul de furaje potenţial contaminate, atunci când rezultatele investigaţiei sunt pozitive ori neconcludente

- introducerea unui nou interval al ratei incidenţei ESB, calculată pentru ultimele 12 luni, mai mare sau egală cu 1 caz la 1.000.000 şi mai mică sau egală cu 200 cazuri la 1.000.000 bovine, într-o populaţie de bovine în vârstă de peste 24 de luni, dintr-o anumită ţară sau zonă

- introducerea condiţiei de calculare a ratei incidenţei pentru ESB, pe baza rezultatelor programului de supraveghere elaborat conform precizărilor de la Apendix 3.8.4., al Codului Terestru, ediţia 2003

- pentru categoria de risc ţara sau zona cu risc crescut de ESB, sunt eliminate toate prevederile din ediţiile anterioare ale Codului Terestru, singurul criteriu fiind imposibilitatea furnizării de date care să demonstreze posibilitatea încadrării într-o altă categorie de risc

(v) în ediţia din anul 2004 a Codului Terestru se introduce: - necesitatea revizuirii anuale a analizei de risc - reformularea cadrului procedural privind elaborarea analizei de risc

pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. a), alin. (ii) - menţinerea celor cinci categorii de risc şi a criteriile aferente acestor

categorii, dar sunt introduse câteva criterii noi


Pagina 41 din 89



- introducerea condiţiei ca ultimul caz de ESB indigen să fi fost declarat cu mai mult de 7 ani în urmă, precum şi a celei privind distrugerea completă, după moarte ori tăiere, a categoriilor de bovine precizate anterior, la primul paragraf de noutăţi al Codului Terestru, ediţia anului 2003

- mărirea ratei incidenţei ESB de la 1 caz la 2 cazuri indigene la 1.000.000 bovine

- când rata incidenţei se calculează pe baza rezultatelor unui program de supraveghere, aceasta se calculează pentru o perioadă ce acoperă utlimile 12 luni, iar când rata incidenţei nu se calculează pe baza rezultatelor unui program de supraveghere, se iau în considerare ultimele patru perioade consecutive a câte 12 luni e) în perioada 2005-2006

(i) în ediţia din anul 2005 a Codului Terestru se introduc: - criterii noi privind evaluarea emisiei de risc (a se vedea punctul 7.1.3., lit.

a), alin. (ii) - în funcţie de rezultatele evaluării riscului, (ce trebuie să ia în

considerare supravegherea privind evaluarea emisiei de risc şi evaluarea expunerii la risc) sunt introduse programe de supraveghere diferenţiate, elaborate conform cerinţelor de la Apendix 3.8.1., astfel: programe de tip A pentru nivelul de risc inacceptabil/intolerabil/nonneglijabil şi programe de tip B pentru nivelul de risc acceptabil/tolerabil/neglijabil - cele cinci categorii de risc pentru ESB, precizate de ediţia din anul 2000 a Codului Terestru, sunt reduse la trei categorii de risc pentru ESB, iar criteriile acestora sunt reformulate (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) - este eliminat criteriul privind calcularea ratei incidenţei ESB ca şi criteriu de încadrare în categoriile de risc;

(ii) în ediţia din anul 2006 a Codului Terestru se introduc: - două modificări în ceea ce priveşte criteriile de încadrare în categoriile

de risc pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) f) în perioada 2007-2012

(i) ediţia din 2008 a Codului Terestru al OMSA introduce: - ţara sau zona sunt incluse în lista cu risc neglijabil sau în cea cu risc

controlat, numai după ce probele sunt prezentate OMSA şi acceptate de aceasta - menţinerea pe aceste liste este condiţionată de transmiterea de

informaţii privind: rezultatele programului de supraveghere şi de control pentru ultimele 12 luni; transmiterea anuală a rezultatelor controalelor pentru furaje,


Pagina 42 din 89

precum şi a oricărei modificări în situaţia epidemiologică sau alte evenimente importante, conform cerinţelor din Capitolul 1.1. al Codului Terestru

- o modificare în ceea ce priveşte criteriile de încadrare în categoriile de risc pentru ESB (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) g) ediţiile ulterioare ale Codului Terestru din perioada 2009-2012 pentru ESB, nu mai aduc nici o modificare B. Definirea criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii, în relaţie cu ESB a) în perioada 1986-1992 erau formulate condiţiile generale ce trebuiau îndeplinite de statele membre, în cazul în care se confirma ESB, cu excepţia ţărilor ce puteau îndeplini cumulativ următoarele condiţii:

� demonstrarea că boala a evoluat numai la animale provenite din import de animale vii, ori

� la animale rezultate din embrioni importaţi din ţări în care boala a fost raportată

� boala este inclusă în lista bolilor cu declarare obligatorie � animalele suspecte clinic sunt ucise, investigate paraclinic şi

cadavrele acestora distruse. b) în perioada 1992-1998 - cadrul procedural privind definirea statusului unei ţări sau zone este reformulat şi detaliat, astfel: (i) la criteriile privind analiza de risc, ca şi component al statusului (a se vedea punctul 7.1.3., lit. a), alin. (ii), se adaugă, următoarele: (ii) programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, fermierilor şi muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă (iii) notificarea obligatorie şi investigarea tuturor bovinelor care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite sau compatibile cu ESB (iv) elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare şi supraveghere a ESB, elaborat pe baza rezultatelor analizei de risc, în conformitate cu liniile directoare menţionate la Apendix 4.5.1.2. – Sisteme de monitorizare şi supraveghere pentru ESB, al Codului Terestru, ediţia 1998, cu înregistrări ale numărului şi rezultatelor investigaţiilor ce trebuie să fie păstrate, pentru o perioadă de cel puţin 7 ani (v) examinarea, în cadrul unui laborator aprobat, a creierului şi a altor ţesuturi prelevate în cadrul programului de monitorizare şi supraveghere a ESB, menţionat anterior. b) în perioada 1998-1999 – sunt menţinute criteriile perioadei 1992-1998 c) în perioada 2000-2004 – sunt menţinute criteriile perioadei 1992-1998. d) în perioada 2005-2006 – sunt menţinute criteriile perioadei 1992-1998.


Pagina 43 din 89

e) în perioada 2007-2012 – sunt menţinute criteriile perioadei 1992-1998. C. Definirea categoriilor de risc pentru ESB, pentru încadrarea ţărilor, zonelor, compartimentelor sau exploataţiilor în aceste categorii (a se vedea punctul 7.1.3., lit. b) D. Criterii de import din ţări cu status definit în relaţie cu ESB E. Lista produselor acceptate pentru import/tranzit fără restricţii, menţionată la punctul 7.1.3., lit. d) F. Criterii de import de produse medicinale din ţări cu status definit în relaţie cu ESB 7.1.4. factorii de risc de reglementare identificaţi Factorii de risc de reglementare pentru ESB au fost urmăriţi pe două paliere: a) legislaţia comunitară ce reglementează ESB b) legislaţia naţională ce reglementează ESB Privind analiza de risc, ca şi criteriu pentru stabilirea statusului unei ţări, zone sau regiuni, Comisia elaborează, în anul 2004: (i) Decizia nr. 2004/110/CE privind măsurile ce vizează evaluarea riscului rezidual de ESB din produsele provenite de la bovine/privind participarea financiară a Comunităţii la măsurile de evaluare a riscului rezidual de ESB, din produsele provenite de la bovine Comisia se asigură că evaluarea cantitativă a riscului rezidual de ESB trebuie să fie actualizată, în conformitate cu noile cunoştinţe ştiinţifice şi că riscurile reziduale de ESB prezentate de furajele conţinând cantităţi mici de făină de carne şi/sau oase să trebuie să fie incluse în această evaluare. (ii) Decizia nr. 2007/453/CE, stabileşte statusul privind ESB, al unui Stat Membru, al ţărilor terţe sau al uneia dintre regiunile acestora, în funcţie de riscul de contaminare cu ESB. Prin această decizie, se prevede că obiectivul încadrării ţărilor şi regiunilor în categorii de risc, în funcţie de riscul de contaminare cu ESB, la care acestea sunt expuse, este de a stabili reguli comerciale pentru fiecare categorie de risc de contaminare cu ESB, pentru a oferi garanţiile necesare privind protecţia sănătăţii publice şi a animalelor. În cadrul sesiunii generale a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, din mai 2007, s-a adoptat o rezoluţie referitoare la statusul privind ESB, al mai multor ţări. În aşteptarea unei concluzii definitive în legătură cu statusul privind ESB al Statelor Membre s-au luat în considerare măsurile de protecţie strict armonizate, referitoare la ESB şi aplicate în Comunitate. Respectiva rezoluţie prevedea că, Statele Membre ar trebui să fie provizoriu recunoscute drept ţări cu un risc de contaminare cu ESB controlat. 7.1.5. lista factorilor de risc procedurali A. În perioada 1986-1992 Codul Terestru al OMSA relevă că: 1. diseminarea ESB la nivel mondial în perioada 1986-1992 prin inexistenţa cadrului procedural


Pagina 44 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. utilizarea în exces a proteinelor de origine animală în hrana bovinelor Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. procedurarea sumară şi insuficientă privind ESB, în 1992 faţă de 2012 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. formularea sumară a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, sau compartiment în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. inexistenţa criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor sau compartimentelor în categorii de risc pentru ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7. nu era luată în considerare situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST ale animalelor Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 8. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 9. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 10. neprecizarea perioadei de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului pentru ESB


Pagina 45 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 11. inexistenţa, până în 1998, a unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) B. În perioada 1992-1998 Codul Terestru al OMSA relevă că: 12. diseminarea ESB la nivel mondial, prin inexistenţa, până în 1998, a cadrului procedural Apreciem acest factor de risc cu nivel de de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 13. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1998 faţă de 2012 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 14. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1998, a criteriilor de stabilire a statusului în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 15. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc definite pentru ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 16. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 17. nu era luată în considerare, până în 1998, situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 18. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv, cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)


Pagina 46 din 89

19. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 20. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile pentru definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 21. inexistenţa, până în 1998, a unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) C. Perioada 1998-1999 Codul Terestru al OMSA relevă că: 22. diseminarea ESB la nivel mondial, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-2006, când este definitivat cadrul procedural, în forma actuală Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 23. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1999 faţă de 2012 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 24. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1998, a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone sau compartiment în relaţie cu ESB, aceasta fiind completată în 1999 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 25. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc definite pentru ESB, în 1999, formulându-se criterii pentru toate cele patru categorii de risc în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 26. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării analizei de risc de OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)


Pagina 47 din 89

27. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 28. neprecizarea, până în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 29. precizarea, doar în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) D. Perioada 2000-2004 Codul Terestru al OMSA relevă că: 30. diseminarea ESB, la nivel mondial, până în anul 2002, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-2006, când este definitivat cadrul procedural în forma actuală Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 31. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 32. nu erau stabilite, până în anul 2000, reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine crescută a consecinţelor = 3, probabilitate foarte redusă = 0,2 şi incertitudine = 0,8) 33. procedurarea incompletă privind ESB, în perioada 2000-2004 faţă de 2012


Pagina 48 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate redusă = 0,3 şi incertitudine = 0,7) E. Perioada 2005-2006 Codul Terestru al OMSA relevă 34. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 7.1.6. lista factorilor de risc de reglementare identificaţi 35. absenţa, până în anul 2004, a prevederilor comunitare referitoare la asigurarea că evaluarea cantitativă a riscului rezidual de ESB trebuie să fie actualizată în conformitate cu noile cunoştinţe ştiinţifice şi că riscurile reziduale de ESB, prezentate de furajele conţinând cantităţi mici de făină de carne şi oase să, trebuie să fie incluse în această evaluare, conform Deciziei nr. 2004/110/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.2.Factori de risc corelaţi cu etiologia ESB 1. ESB este o boală de natură prionică, total diferită de bolile infecţioase sau infectocontagioase, cu perioadă mare de incubaţie, cu evoluţie lentă şi insidioasă, cu sfârşit invariabil letal şi necesitând metode particulare de identificare a agentului patogen Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. rezistenţa particulară a agentului patogen la acţiunea factorilor de mediu, a substanţelor utilizate în măsurile generale de profilaxie, acesta distrugându-se la parametrii de temperatură, timp şi presiune specifici Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. acceptarea ESB, aproape ca o zoonoză, ţinând cont de corelarea directă şi înaltă între incidenţa cazurilor de ESB şi incidenţa noii variante a bolii Creutzfeldt-Jakob în Regatul Unit al Marii Britanii Conform Opiniei Ştiinţifice Comune a EFSA şi ECDC privind Posibila Asociere Epidemiologică sau Moleculară între EST-uri la Animale şi Om, adoptată în 2011, la Stockholm, Suedia în prezent, singurul agent patogen al EST dovedit a fi zoonotic este agentul patogen al ESB clasic. În general, detectarea cazurilor de BCJ forma sporadică este ditribuită randomizat atât la nivel geografic cât şi în timp, ceea ce permite formularea argumentului conform căruia că BCJ forma sporadică nu se dobândeşte în mod natural. Cu toate acestea, datele epidemiologice referitoare la cazurile BCJ forma sporadică conduc la concluzia că este posibil ca o mică parte din aceste cazuri să fie de natură zoonotică.


Pagina 49 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. inexistenţa unor teste de laborator oficial recunoscute pentru diagnosticul bolii la animalele în viaţă, în toate cazurile boala a fost diagnosticată la animalele tăiate sau moarte Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. imposibilitatea prevenţiei bolii prin tehnici de serumizare sau vaccinare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. imposibilitatea tratării bolii, aceasta fiind incurabilă şi cu sfârşit invariabil letal Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7. posibilitatea specifică de reciclare a infecţiei prin furaje ce au în compoziţie sau sunt contaminate cu materiale specifice de risc sau materiale ce conţin materiale specifice de risc Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 8. neimunogenitatea agentului etiologic şi, deci imposibilitatea aplicării tehnicilor serologice pentru detectarea unui eventual răspuns imun Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 9. perioada mare de incubaţie a bolii, ceea ce a mascat şi facilitat difuzarea acesteia Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 10. slaba exprimare clinică a bolii lipsa modificărilor paraclinice ce ar putea constitui un element de corelare pentru diagnosticul bolii Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 11. deşi iniţial au fost evaluate ca boli netransmisibile, s-a demonstrat ulterior transmisibilitatea acestora, iniţial experimentală, apoi pe cale naturală, pe orizontală şi pe verticală, ceea ce a condus la aplicarea unor acţiuni preventive şi măsuri corective deosebite Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 12. identificarea prezenţei agenţilor patogeni ai formelor atipice de ESB, respectiv L-type şi H-type. Conform Opiniei Ştiinţifice Comune a EFSA şi ECDC privind Posibila Asociere Epidemiologică sau Moleculară între EST-uri la Animale şi Om, adoptată


Pagina 50 din 89

în 2011, la Stockholm, Suedia, screening-ul activ a permis identificarea a trei noi forme de EST atipice la animale, respectiv de tip L şi de tip H. Cu toate acestea, informaţiile obţinute sunt limitate din cauza sensibilităţii necunoscute a sistemului de monitorizare a acestor EST. Experimentele făcute la primate sugerează că unii agenţi patogeni ai EST, alţii decât cei ai ESB forma clasică la bovin, respectiv forma L-type, agenţii patogeni ai ESB atipic, ESB clasic la ovine TME şi CWD, ar putea avea potenţial zoonotic. Primatele sunt foarte permisive pentru ESB atipic L-type, chiar pe cale orală. Conform aceluiaşi document al EFSA, experimentele de laborator indică faptul că agentul patogen al ESB atipic L-type şi H-type au potenţial zoonotic similar sau chiat mai mare decât potenţialul zoonotic al agentului patogen al ESB clasic. Studiul făcut în Franţa de către Bicabe şi colaboratorii săi, pe tema cazurilor pozitive de EST la bovine identificate în cadrul programelor obligatorii de supraveghere implementate în perioada 2001-2007 au arătat că toate cazurile de ESB atipic L-type şi H-type detectate prin teste rapide au fost identificate la bovine în vârstă de peste 8 ani, pe probe provenite de la animale sănătoase tăiate pentru consum sau de la animale moarte. Acest studiu a arătat că frecvenţa ESB L-type şi H-type la bovinele adulte testate este de 0,35 şi, respectiv, 0,41 dar creşte la bovinelşe în vârstă de peste 8 ani testate la 1,9 şi 1,7. Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

7.3.Factori de risc corelaţi cu activităţile de import Atunci când se procedează la identificarea riscului de import, trebuie luate în considerare următoarele cerinţe: - utilizarea listei oficiale a agenţilor patogeni pentru speciile afectate de o anumită boală, în cazul nostru ESB - identificarea mărfurilor (animale, produse şi subproduse provenite de la acestea, furaje şi materii furajere, material genetic animal) destinate comerţului şi care pot constitui potenţiale surse de transfer ai agenţilor etiologici ai ESB la animale şi om - situaţia privind ESB la bovine, în ţara importatoare şi ţările de tranzit - modalităţile şi caracterul de transmitere a agenţilor etiologici ai ESB la bovine - particularităţile prionilor, ca agenţi patogeni ai ESB ce îi deosebesc de ceilalţi agenţi patogeni pentru animale


Pagina 51 din 89

- informaţii privind implicarea faunei sălbatice, reprezentată de rumegătoare, în evoluţia ESB la animale - evaluarea riscului geografic pentru ESB al ţării exportatoare; - implicaţiile sanitare veterinare, sanitare, economice şi de mediu pe care le poate avea ESB, utilizându-se tehnicile „WHAT .....IF?” şi „WHAT .....IF SWIFT?” şi ţinându-se cont de statusul ţării importatoare pentru ESB, în mod particular pentru ţările importatoare clasificate ca având un status de sănătate al bovinelor indigene corelat cu categoriile de risc neglijabil sau risc controlat. În ceea ce priveşte materiile ce constituie sau conţin factori de risc corelaţi cu ESB - există un consens larg privind identificarea mărfurilor (animale, produse şi subproduse provenite de la acestea furaje şi materii furajere, material genetic animal) destinate comerţului, astfel: a) bovinele certificate pentru export ce trebuie să îndeplinească şi condiţiile pentru bovinele indigene certificate b) carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne c) embrioni şi ovule de bovine d) gelatina şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale e) grăsime şi seu f) fosfat dicalcic şi tricalcic; g) făină de carne şi/sau oase, sau jumări, provenite de la rumegătoare 7.3.1. Factorii de risc corelaţi cu ţara importatoare a) incidenţa şi prevalenţa bolilor, corelate cu marfa ce se importă, adică situaţia privind ESB în ţara importatoare şi ţările de tranzit are o importanţă deosebită, aceasta determinând presiunea patogenă existentă în momentul importului şi care poate determina managerul de risc, din ţara importatoare: (i) să nu aplice pentru import, în baza prevederilor SPS şi ale Codului Terestru al OMSA (ii) să importe fie: - numai anumite categorii de mărfuri (nesupuse măsurile de restricţii, sau cu risc scăzut), sau - mărfuri provenite din anumite zone sau compartimente, încadrate în categorii de risc similare sau mai favorabile, sau - mărfuri destinate pentru scopuri ce nu constituie un risc pentru sănătatea animalelor şi/sau publică; (iii) să solicite garanţii suplimentare celor acceptate oficial la nivel internaţional, ştiinţific justificate. Incidenţa şi prevalenţa bolilor, corelate cu marfa ce se importă, se calculează în baza implementării unor programe de supraveghere, monitorizare şi control şi constituie criterii pentru încadrarea într-o categorie de risc a ţării, zonei, compartimentului sau exploataţiei din care se realizează importul.


Pagina 52 din 89

Ţinând cont de categoria de risc a ţării, zonei, compartimentului sau a exploataţiei din care se realizează importul şi de specificul mărfii importate, administraţia veterinară centrală a ţării exportatoare trebuie să îndeplinească cerinţele specifice menţionate în Codul Terestru al OMSA. b) evaluarea serviciilor veterinare – prin utilizarea unui “Chestionar pentru evaluarea performanţei serviciilor veterinare” ce cuprinde următoarele referinţe:

I. Resurse umane, fizice şi financiare ale serviciilor veterinare: 1. competenţa profesională şi tehnică a personalului 2. educaţia continuă şi independenţa tehnică 3. existenţa şi stabilitatea politicilor şi programelor 4. capabilitatea de coordonare a domeniilor şi instituţiilor serviciilor veterinare 5. finanţarea serviciilor veterinare 6. existenţa şi implementarea SRRAF şi a planurilor de contingenţă 7. capabilitatea de investire, inovare, cercetare şi dezvoltare II. Capabilitatea şi autoritatea tehnică a serviciilor veterinare: 1. sistemul de laboratoare de diagnostic şi supraveghere 2. existenţa unei matrici de analiză de risc 3. eficienţa controalelor veterinare de frontieră şi a carantinei 4. implementarea supravegherii epidemiologice 5. existenţa sistemelor de detecţie rapidă şi a răspunsului în situaţii de necesitate; 6. structuri şi proceduri pentru situaţii de necesitate 7. inovarea tehnică 8. produsele medicamentoase şi biologice veterinare III. Interacţiunea cu operatorii din domeniul creşterii animalelor: 1. sistemul de comunicare cu operatorii din domeniul creşterii animalelor 2. consultarea operatorilor din domeniul creşterii animalelor 3. participarea şi reprezentarea oficială în organizaţii naţionale şi internaţionale de profil 4. notificarea, înregistrarea, autorizarea, aprobarea, acreditarea, desemnarea 5. existenţa unei administraţii veterinare centrale autonome 6. implementarea de programe comune cu operatorii din domeniul creşterii animalelor. IV. Accesul la pieţe: 1. elaborarea de legislaţie şi reglementări şi implementarea acestora; 2. estimarea conformităţii operatorilor cu legislaţia şi reglementările 3. armonizarea cu recomandările, standardele şi liniile directoare internaţionale 4. certificarea internaţională, echivalenţa şi alte tipuri de acorduri sanitare 5. trasabilitatea şi transparenţa 6. zonarea şi compartimentalizarea Atunci când se evaluează serviciile veterinare din ţările exportatoare de mărfuri potenţial purtătoare de factori de risc corelaţi cu EST ale animalelor, se


Pagina 53 din 89

recomandă a se utiliza tehnica chestionarelor ca metodologie în cazul analizei de risc privind importul în România. Iniţial, această tehnică a fost dezvoltată de OMSA, începând cu anul 2009, cu o evaluare pilot derulată în Vietnam. Ulterior, tehnica evaluării serviciilor veterinare a fost aplicată la nivelul tuturor statelor membre OMDSA şi este utilizată în sopul prevenirii şi cobntrolului bolilor majore ale animalelor, prin creşterea şi întărirea credibilităţii statelor membre în serviciile veterinare ce funcţionează la nivelul fiecărui stat membru. Criteriile luate în considerare pentru evaluarea serviciilor veterinare sunt: - resursele umane, fizice şi financiare - autoritatea şi capacitzatea tehnică de abordare şi soluţionare a problemelor implicate de prevenirea şi combaterea bolilor la animale, bazat pe principii ştiinţifice - capacitatea de a interacţiona cu părţile interesate în scopul implementării de programe eficiente pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale - capacitatea de a pătrunde pe noi pieţe, cu respectarea standardelor în domeniu existente şi impuse la nivel internaţional, precum şi capacitatea de a implementa concepte privind echivalenţa, zonarea, armonizarea standardelor ori implementarea de noi discipline privind prevenirea şi combaterea bolilor la animale. Evaluarea serviciilor veterinare ale statelor membre OMSA este efectuată de către echipe de evaluatori certificaţi de OMSA în baza unei proceduri specifice, prin utilizarea unui chestionar bazat pe criteriile prezentate anterior, corelat cu standardele şi liniile directoare în domeniu adoptate de OMSA. Evaluarea pozitivă, de către echipe de evaluatori certificaţi de OMSA, a serviciilor veterinare dintr-un stat membru OMSA presupune adoptarea şi implementarea unor strategii adecvate menţinerii rezultatelor obţinute, precum şi adaptarea continuă a structurilor responsabile pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale corelat cu evoluţia internaţională a situaţiei epidemiologice şi cu noile exigenţe impuse pentru comerţul internaţional cu animale vii, produse şi subproduse provenite de la acestea. Evaluarea negativă, de către echipe de evaluatori certificaţi de OMSA, a serviciilor veterinare dintr-un stat membru OMSA presupune adoptarea şi implementarea de politici, strategii şi programe pentru remedierea deficienţelor constate (pe cele patru paliere prezentate anterior) şi conformarea serviciilor veterinare evaluate la standardele internaţionale ce au menirea de a garanta un comerţ internaţional cu mărfuri libere de factori de risc. De asemenea, chestionarul elaborat de OMSA prin documentul “The OIE Tool for the Evaluation of Performance of Veterinary Services (OIE PVS Tool)” poate fi utilizat de către membrii echipei pentru analiza de risc, în scopul de a


Pagina 54 din 89

evalua performaţele serviciilor veterinare naţionale corelat cu factorii de risc identificaţi, caracterizaţi şi evaluaţi în cadrul analizei de risc. Rezultatele obţinute prin utilizarea acestui chestionar de către membrii echipei de analiză de risc sunt evaluate de către aceştia în cadrul analizei de risc. Deficienţele identificate prin utilizarea acestui chestionar sunt caracterizate şi evaluate din punctul de vedere al consecinţelor produse, fiind astfel transformate în factori de risc ce necesită aplicarea opţiunilor de reducere a nivelului de risc (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective) ce sunt formulate împreună cu managerii de risc. c) implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control elaborate în conformitate cu Codul Terestru al OMSA d) aplicarea principiilor zonării şi compartimentalizării conform prevederilor Codului Terestru al OMSA e) pentru România, în baza opiniei CE Comitetului Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic ESB s-a estimat, în 2001, că: - în perioada 1980-1990 şi 1994-2000 ţara a fost expusă unui risc ESB crescut determinat de punctele slabe privind procedurarea şi reglementarea ESB şi scrapie şi incidenţa crescută a bolii, în unele ţări cu care România a avut relaţii comerciale cu mărfuri ce constituie sau conţin factori de risc ai ESB - în perioada 1991-1993, România a fost expusă unui risc ESB moderat, datorat faptului că s-au redus foarte mult activităţile de import de mărfuri ce constituie sau conţin factori de risc ai ESB 7.3.2. Factorii de risc procedurali sau corelaţi cu marfa care se importă A. Materii ce constituie sau conţin factori de risc pentru ESB conform Codului Terestru al OMSA 1. importul de bovine certificate pentru export ce trebuie să îndeplinească şi condiţiile pentru bovinele indigene certificate conform prevederilor OMSA Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. importul de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. importul de embrioni şi ovule de bovine Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. importul de gelatină şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale


Pagina 55 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. importul de grăsime şi seu Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. importul de fosfat dicalcic şi tricalcic Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7. importul de făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Mărfurile reprezentate de bovinele vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne, embrioni, ovule de bovine şi grăsime şi seu prezintă un risc acceptabil sau neglijabil pentru ESB, în condiţiile în care sunt respectate: a) regulile privind comerţul între două ţări, cu respectarea categoriei de risc în care acestea sunt încadrate b) cu respectarea cerinţelor pentru determinarea statusului privind ESB c) condiţiile de import specifice, în funcţie de tipul de marfă d) pentru Statele Membre, respectarea regulilor generale de import în Comunitate şi a regulilor privind comerţul intracomunitar e) pentru comerţul intracomunitar, respectarea legislaţiei specifice fiecărei categorii de marfă Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, nivelul de probabilitate rămâne constant adică 1, dar magnitudinea consecinţelor depinde de gradul de nerespectare al cerinţelor şi de marfă. Mărfurile reprezentate de gelatina şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice, dispozitive medicale, fosfat dicalcic şi tricalcic, făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare prezintă un risc acceptabil sau neglijabil pentru ESB, în condiţiile în care sunt respectate: cele menţionate anterior şi condiţiile de producere a acestora în ţara exportatoare sunt conforme prevederilor legale ale ţării importatoare B. Factorii de risc corelaţi cu ţara importatoare conform Codului Terestru al OMSA 8. incidenţa, prevalenţa ESB în ţările exportatoare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) C. Implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control conform Codului Terestru al OMSA 9. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara exportatoare


Pagina 56 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 10. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara importatoare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) D. Factorii de risc procedurali corelaţi cu marfa care se importă conform Codului Terestru al OMSA 11. inexistenţa, până în 1992, a reglementării condiţiilor de import pentru: bovine vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată), produse sau preparate din carne, embrioni/ovine, gelatina şi colagen preparate din oase, seu (altele decât grăsimi fără proteine), derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) pentru prepararea de alimente, în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 12. nu era reglementată, până în 2002, interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a făinei de carne şi oase ori a jumărilor, potenţial contaminate cu agentul patogen al ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 13. până în 1998, nu era reglementată interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a oricăror materii furajere ce conţin făină de carne oase sau jumări de rumegătoare, materii furajere ce provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB, sau care nu sunt libere de ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 14. inexistenţa, până în 1998, a condiţiilor privind importul de gelatina şi colagen preparate din oase sau piei, pentru producerea de furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, provenite de la bovine, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizaţi pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice, în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 15. până în 1998, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate importului, trebuiau să nu conţină carne separată mecanic provenită de pe cap şi coloana vertebrală de la bovine Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 16. până în 1992, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate exportului, trebuiau să nu conţină ţesut nervos ori limfatic expuse în timpul procesului de dezosare


Pagina 57 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.3.3. Factorii de risc corelaţi cu agentul patogen incriminat Sunt prezentaţi la punctul 7.2. Factori de risc corelaţi cu etiologia ESB 7.3.4. Factorii de risc de reglementare, corelaţi cu ESB, pentru activităţile de import şi comerţ intracomunitar de animale şi produse provenite de la acestea 17. importul în Uniunea Europeană de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1991/496/CEE de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitare veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 243/2006 şi Ordinul nr. ANSVSA 7/2010 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 18. importul în Uniunea Europeană de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine, este reglementat de Directiva nr. 1997/78/CE a Consiliului de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 206/2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 19. comerţul intracomunitar de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1990/425 privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul nr. ANSVSA 129/2007 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 20. comerţul intracomunitar de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1989/662 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 256/2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 21. în 1989, se implementează, la nivel comunitar, primele măsuri de protecţie privind ESB în Regatul unit al Marii Britanii, prin Decizia Comisiei 1989/469/CEE, abrogată de Decizia Comisiei 1994/474/CEE, după cum a fost modificată de Decizia Comisiei 1995/287/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 22. ulterior, în 1994, măsurile de protecţie s-au extins la toate Statele Membre al UE, prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, abrogată de Reg.


Pagina 58 din 89

1326/2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul cadrul nr. 999/2001 şi upgradate prin Decizia Comisiei 1996/239/CE, abrogată de Decizia Consiliului 1998/256/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 23. în 1996, Comisia implementează măsuri de protecţie faţă de diagnosticarea ESB în Portugalia (Decizia Comisiei 1996/381/CE, Decizia Comisiei 1998/653/CE şi Decizia Comisiei 2001/376/EC), respectiv în 1997 pentru Franţa (Decizia Comisiei 1997/312/CE) şi Irlanda (Decizia Comisiei 1997/18/CE) Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 24. de asemenea, în 1997, Comisia adoptă primele măsuri de protecţie cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri de origine animală provenite de la mamifere (Decizia Comisiei 1997/735/CE) Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 25. în 1999, Comisia introduce condiţii speciale privind introducere pe piaţă şi administrare a somatotropinei bovine (STB), prin Decizia Consiliului 1999/879/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 26. în anul 2001, este elaborat Regulamentul cadru nr. 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu multiplele modificări ale anexelor acestuia, survenite ulterior Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 27. în 2007, Comisia interzice introducerea pe piaţă a produselor derivate de la bovine fătate sau crescute pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, înainte de 1 august 1996, indiferent de scop şi de scutire a acestor animale de la anumite măsuri de control şi de eradicare, prin Decizia Comisiei 2007/411/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 28. în România, măsuri de protecţie faţă de ESB din celelalte State Membre au fost elaborate şi implementate în 2004, prin Ordinul MAA 145/2004 pentru aprobarea Normei sanitare-veterinare privind măsuri de urgenţă pentru protecţia împotriva encefalopatiei spongiforme bovine Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.4. Factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine


Pagina 59 din 89

7.4.1. Factorii de risc procedurali corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de rumegătoare, identificaţi în conformitate cu Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011 1. imposibilitatea probării trasabilităţii bovinelor ieşite din gospodăriile populaţiei, deoarece inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele individuale ale bovinelor existente într-o gospodărie, precum şi datorită dificultăţilor de înregistrare şi a păstrării documentelor ce probează trasabilitatea animalelor intrate sau ieşite din efectiv Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. imposibilitatea probării ieşirii din şi întrării în efectiv a bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor de bovine, într-o anumită perioadă de timp, explicată prin refuzul proprietarilor de bovine de a notifica aceste evenimente şi a faptului că inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele individuale ale bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor, cu referire la ultima lor locaţie, informaţii ce sunt utile pentru identificarea bovinelor eligibile pentru testarea în direcţia ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. întârzieri privind notificarea de către proprietarii de animale a introducerii de bovine în efective şi implicit în baza de date, aceştia omiţând fie notificarea fătărilor fie nu respectă termenele obligatorii de declarare, întârzierile variind de la câteva săptămâni la câteva luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 4. distribuţia populaţiei de bovine între exploataţiile comerciale şi cele existente în gospodăriile populaţiei (necomerciale), 91,1% din populaţia de bovine, însumând aproximativ 2,7 milioane bovine, sunt crescute în gospodăriile populaţiei (date valide la 11.02.2011) Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. operaţiunile de extragere din baza de date a informaţiilor privind mişcarea animalelor sunt posibile numai la nivel central, datorită limitelor tehnice ale interfeţei bazei de date Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. nerespectarea, în totalitate, a prevederilor punctului 4, Capitolul VIII: Acţiuni privind inspecţia animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională, Secţiunea 10: Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză şi monitorizare în domeniul sanitar veterinar, Anexa Nr. 1: Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia


Pagina 60 din 89

animalelor şi protecţia mediului, de identificarea şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012 a HOTĂRÂRE nr. 341 din 18 aprilie 2012 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7. nu era luată în considerare, până în 2002, în cadrul Codului Terestru al OMSA, structura populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.4.2. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de rumegătoare sunt cei ce fac refere la identificarea animalelor şi înregistrarea animalelor 8. de abia în 1992, prin Directiva Consiliului nr 92/102/CEE privind identificarea şi înregistrarea animalelor, se reglementează un sistem unic de identificare a tuturor speciilor de animale de fermă din Statele Membre ale Comunităţilor Europene, până atunci fiecare stat având propriul sistem de identificare şi înregistrare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 9. pentru speciile ovine şi caprine, acest deziderat se realizează de-abia în 2004, prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 21/2004 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovine şi caprine, pus în aplicare prin Decizia Comisiei nr. 2006/968/EC prin care se introduce identificarea electronică a animalelor din speciile ovine şi caprine şi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1505/2006 privind controalele minime ce trebuie să fie efectuate în legătură cu identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 10. în România, reglementarea identificării bovinelor, ovinelor şi caprinelor se realizează, prima dată, în anul 2003, prin Ordinul MAA nr. 166/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, abrogat ulterior, în prezent această activitate este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2010, implementată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aşa cum a fost modificat de Ordinul ANSVSA nr. 48/2012. Până la acea data, bovinele, ovinele şi caprinele erau înregistrate prin procedee empirice, utilizate de crescătorii de animale. Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.5. Factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a bovinelor


Pagina 61 din 89

7.5.1. Factorii de risc procedurali corelaţi cu sistemele de creştere a bovinelor 1. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sistemul de creştere a bovinelor a fost extrem de instabil, în perioada 1980-1996 şi stabil între 1997-2001, situaţie stabilă care s-a menţinut şi între 2002 – 2006, după care au urmat, constant, scăderi semnificative, până în 2010, iar din 2010, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, cu o uşoară creştere în 2012 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate redusă = 0,3 şi incertitudine = 0,7) 2. Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, relevă că, nu întotdeauna autorităţile veterinare competente teritoriale au probat că s-a realizat o estimare a riscului pentru exploataţiile ce primesc produse derivate din lapte, pentru furajarea viţeilor Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.5.2. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu sistemele de creştere a rumegătoarelor 3. primul sistem de înregistrare şi autorizare a exploataţiilor de bovine, ovine şi caprine a fost reglementat prin Ordinul ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, abrogat de Ordinul ANSVSA nr. 16/2010, aşa cum a fost modificat ultima data de Ordinul ANSVSA nr. 30/2013. Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Analiza de risc naţionale pentru ESB este corelată: a) cu sistemul de creştere al bovinelor şi abilitatea managerilor din sistem, împreună cu serviciile sanitare veterinare (în special serviciile sanitare veterinare de la punctele de control şi inspecţie sanitară veterinară de frontieră), de a preveni introducerea ESB în România b) de a aplica teste cu sensibilitate şi specificitate adecvate şi metodologii de supraveghere, pentru toate categoriile implicate oficial în programele de supraveghere prin ESB, în vederea eliminării confuziei privind posibilitatea circulaţiei agentului patogen al ESB în efectivele de bovine indigene din România, a îndeplinirii tuturor criteriilor pentru clasarea ţării noastre în lista ţărilor plasate în categoria de risc neglijabil pentru ESB c) de asemenea, stabilitatea analizei de risc naţionale pentru ESB este dată şi de eliminarea potenţialităţii reciclării agentului ESB, via lanţul furajer 7.6. Factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor

7.6.1. Factorii de risc procedurali corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor


Pagina 62 din 89

1. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, deşi interdicţia de furajare fusese, tradiţional, adoptată în 1982, ca sistem de furajare a bovinelor fără proteine animale, iar reţetele de furaje autorizate pentru furajarea bovinelor nu includeau, formal, proteină animală, în anul 2001, aceasta nu a putut fi evaluată ca o dovadă suficientă, care să probeze că bovinele nu au putut primi proteine animale, deoarece nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea acestei aserţiuni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

2. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, de-abia în 1997, această interdicţie a fost reconfirmată oficial, utilizarea proteinelor de rumegătoare în producerea de furaje concentrate şi premixuri pentru bovine fiind interzisă şi introduse controale, în acest sens Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

3. până în 1992, nu erau stabilite reglementări internaţionale în Codul Terestru al OMSA, privind potenţiala introducere şi reciclare, prin furajare, a agentului patogen al ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

4. absenţa, până în 1998, a prevederilor Codului Terestru al OMSA privind interdicţia consumului de către bovine a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare, în relaţie cu ESB şi a specificării, în 1999, a perioadei de restricţie de 8 ani Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. absenţa, până în 1999, a prevederilor Codului Terestru al OMSA, privind evaluarea jumărilor provenite de la rumegătoare ca fiind o sursă de risc pentru furajarea bovinelor, alături de făina de carne şi oase, în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

7.6.2. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu sistemul de furajare a rumegătoarelor

6. primele măsuri de protecţie cu privire la ESB şi de interdicţie a hrănirii animalelor cu proteine derivate de la mamifere au fost introduse de-abia prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

7. la nivel naţional, prevederile Regulamentului 999/2001 şi ale Regulamentului nr. 1326/2001 sunt preluate, până în anul 2007, prin Ordinul MAA 21/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele


Pagina 63 din 89

măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după cum a fost completat cu Ordinul MAA 22/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control suplimentare pentru implementarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după 1.01.2007 aplicându-se prevederile regulamentelor comunitare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Dacă nici o cantitate de furaj ce potenţial poartă agentul ESB, nu intră în lanţul furajer al bovinelor de risc, probabilitatea unei infectări a populaţiei domestice de bovine, în baza riscului geografic ESB, este zero. Totuşi, experienţa acumulată în Europa a arătat că doar urme de proteine de rumegătoare (alta decât laptele) în furaj, sunt suficiente pentru declanşarea bolii. Aceste urme de proteine pot rezulta din contaminarea încrucişată a furajului de bovine fără făină de carne şi/sau oase, cu furaje de porci sau pasăre ce conţin făină de carne şi/sau oase, în special în unităţile care produc ambele tipuri de furaje, pe aceleaşi linii de producţie, înainte de a se introduce interdicţia utilizării proteinelor animale prelucrate în hrana animalelor de fermă. 7.7.Factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator pentru bovine, în relaţie cu materialele cu risc specific (MRS) 7.7.1. Factorii de risc materiali conform Regulamentului 999/2001 1. coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice și lombare, precum și creasta sacrală mediană și aripile sacrumului, de la bovine în vârsta de peste 30 luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. ganglionii rădăcinii dorsale, de la bovine în vârsta de peste 30 luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. craniul, cu excepția mandibulei, de la bovine în vârsta de peste 12 luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. encefalul de la bovine în vârsta de peste 12 luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. ochii de la bovine în vârsta de peste 12 luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. măduva spinării de la bovine în vârsta de peste 12 luni


Pagina 64 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7. amigdalele de la bovine de toate vârstele Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 8. intestinul, de la duoden până la rect, de la bovine de toate vârstele Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 9. mezenterul de la bovine de toate vârstele Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.7.2. Factorii de risc procedurali corelaţi cu supravegherea de abator pentru rumegătoare, în relaţie cu MRS 10. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, interdicţia parţială privind utilizarea MRS a fost introdusă de-abia 1995, când creierul şi măduva spinării, precum şi intestinele necomestibile de bovine au fost eliminate din lanţul de furajare Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 11. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, reglementarea ca animalele moarte şi MRS trebuie să fie incinerate, a fost introdusă de-abia în 2001 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 12. identificarea de către OMSA, abia în 1992, a numai şase ţesuturi sau organe ca MRS în relaţie cu ESB, faţă de cele 16 MRS în relaţie cu ESB definite odată cu dezvoltarea cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 13. extinderea de către OMSA, în 1998, a listei MRS de la 6 la 11 ţesuturi sau organe, din cele 16 definite odată cu dezvoltarea cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 14. extinderea de către OMSA, în 1999, a listei MRS, în 1999, de la 11 la 15 ţesuturi sau organe, din cele 16 stabilite ca MRS (scoate ţesutul limfatic şi nervos expus în timpul tranşării şi se introduc pe lista alte cinci MRS în relaţie cu ESB), a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)


Pagina 65 din 89

7.7.3. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu supravegherea de abator pentru rumegătoare, în relaţie cu MRS 15. prima reglementare referitoare la cerinţe specifice pentru MRS, suplimentare celor elaborate pentru ESB, a intrat în aplicare abia în 1990, prin Decizia Comisiei 1990/200/CEE, completată cu Decizia Comisiei 1992/290/CEE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 16. abia în 1991, sunt iniţiate primele cercetări finanţate de Comisie privind inactivarea agenţilor patogeni ai ESB (Decizia Comisiei 1991/89/CEE) Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 17. abia în 1997 se emit primele reglementări privind interzicerea utilizării de materiale ce prezintă riscuri cu privire la EST ale animalelor, prin Decizia Comisiei 1997/534/CE, modificată de Decizia Consiliului 1999/881/CE şi Decizia Comisiei 2000/418/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Elementul de infecţiozitate corelat cu ESB ce ar putea intra în lanţul furajer, poate fi eliminat sau redus până la neglijabil, prin îndepărtarea, pentru a fi neutralizate şi procesate, a tuturor ţesuturilor cunoscute a constitui sau conţin factori de risc pentru ESB ce puteau să fie „ascunşi” de cazurile preclinice de ESB. La bovinele infectare cu prionul ESB şi care sunt la sfârşitul perioadei de incubaţie, 95-99% din materialele cu infecţiozitate pentru ESB sunt concentrate în MRS. Trebuie avut în vedere că MRS-urile nu sunt considerate deşeuri. De aceea, excluderea animalelor fallen stock din lanţul furajer şi alimentar este o măsură eficientă de reducere a reciclării agentului patogen al ESB. Sistemul de eliminare a MRS este considerat OK, dacă acestea sunt eliminate de la animalele importate şi indigene tăiate, iar animalele fallen stock sunt destinate neutralizării şi procesării. Sistemul de eliminare a MRS este considerat rezonabil-OK, dacă MRS-urile de la bovinele importate şi indigene, precum şi cele din fallen stock, sunt neutralizate şi procesate conform cu documentarea eficientă a acestui proces. Sistemul de eliminare a MRS este considerat NOT-OK, pentru toate situaţiile pentru care nu sunt îndeplinite criteriile de neutralizare şi procesare pentru categoriile menţionate. 7.8. Factori de risc corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii, în direcţia ESB 7.8.1. Factorii de risc procedurali corelaţi cu activităţile de supraveghere în exploataţii, în direcţia ESB


Pagina 66 din 89

1. deşi, conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, exista în aplicare, în 2001, un sistem de supraveghere pasivă şi elemente de supraveghere activă a ESB, totuşi, s-a estimat că supravegherea populaţiei de bovine domestice era insuficientă, pentru a detecta nivele scăzute ale incidenţei ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate crescută = 0,7 şi incertitudine = 0,3) 2. inexistenţa, până în 1998, a cerinţelor OMSA privind programele de supraveghere, control şi eradicare a ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. lipsa, până în 1999, a prevederilor OMSA privind stabilirea ratei incidenţei cazurilor indigene de ESB, pentru ultimele 12 luni, pentru populaţia de bovine în vârstă de peste 24 de luni Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. Conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, ESB este o boală notificabilă în România, doar din 1993 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 5. inexistenţa, până în 1998, a prevederii OMSA privind procedurile de audit, inspecţie şi control, precum şi de prelevare de probe şi testare de laborator în direcţia ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 6. nu era reglementată de către OMSA, până în 1998, luarea în considerare a structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.8.2. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu de supraveghere în exploataţii, în direcţia ESB 7. reglementarea notificării obligatorii a ESB este implementată de-abia în 1998, prin Decizia Comisiei 1998/12/CE, ce modifică Directiva Consiliului 82/894/CEE privind notificarea comunitară a bolilor animale, prin precizarea frecvenţei notificării, în cazul ESB, prin Decizia Comisiei 2005/176/EC instituindu-se forma codificată a bolilor Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 8. prevederile Directivei Consiliului 82/894/CEE sunt transpuse prin Ordinul MAA nr. 156/1999, completat cu Ordinele ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005, precum şi cu Ordinul MAA nr.68/2003 pentru forma codificată a bolilor


Pagina 67 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Implementarea programelor de supraveghere este unul din cei patru factori majori (supravegherea, eliminarea MRS, procesarea şi neutralizarea deşeurilor, sistemul de furajare) asumaţi de operatorii din sistemul de creştere a bovinelor şi de serviciile veterinare, pentru a preveni orice element de infecţiozitate corelat cu agentul patogen al ESB. Riscul introducerii agentului patogen al ESB în lanţul furajer şi de aici în sistemul de creştere a bovinelor, este redus, dacă toate cazurile pasibile de ESB sunt identificate şi excluse, asociat cu eliminarea bovinelor cu risc corelat ca fiind infectate (cohorta). Programele de supraveghere pentru ESB pot contribui la stabilitatea analizei de risc, prin identificarea cazurilor clinice suspecte şi a bovinelor corelate cu riscul înalt de ESB şi prin interzicerea acestora de a intra în ciclul furajer sau în lanţul alimentar. Pentru a avea un efect pozitiv evident, la niveluri solicitate ale prevalenţei foarte scăzute pentru ESB, este nevoie atât de o bună supraveghere pasivă, dar şi de o supraveghere activă pe scară largă, prin prelevarea de probe de la bovine ce nu sunt suspecte de ESB. 7.9. Factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB 7.9.1. analiza factorilor de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB

a) evaluarea dotării laboratoarelor ce realizează examenul în direcţia ESB Misiunile de audit realizate de către experţi ai FVO, DG - SANCO - Comisia Europeană au relevat dotarea conformă a LNR-urilor implicate în diagnosticul şi supravegherea de laborator a ESB la animale şi au apreciat eforturile conducerii IDSA pentru asigurarea bazei tehnice, la nivelul standardelor internaţionale şi legislaţiei comunitare. b) evaluarea metodelor şi testelor de laborator utilizate în diagnosticul şi supravegherea ESB, de către Misiunile de audit realizate de către experţi ai FVO, DG - SANCO - Comisia Europeană, au concluzionat că acestea sunt conforme cu scopul utilizării şi cu cerinţele legislaţiei comunitare de profil; c) evaluarea capabilităţii personalului din Laboratoarele Naţionale de Referinţă (LNR) pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile ale animalelor şi pentru Biologie Moleculară, precum şi din laboratoarele judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, a fost estimată, pentru LNR, de către Laboratoarele de Referinţă ale Uniunii Europene, prin testele de comparare interlaboratoare şi prin organizarea de către LNR a unor testări interlaboratoare, similare procedural cu cele organizate de LR-UE, pentru laboratoarele judeţene.

7.9.2. Factorii de risc procedurali corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB


Pagina 68 din 89

1. efectuarea în România, conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, anual, până în 1995, a unui număr relativ mic de teste ELISA, pentru supravegherea ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate crescută = 0,7 şi incertitudine = 0,3) 2. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sensibilitatea declarată a testelor utilizate, era cu 0,5-2% mai mică decât standardul solicitat, fiind posibil, dar nu confirmat, faptul că bovine, cu sau fără semne clinice, puteau fi infectate şi prezente, în efectivul de bovine din România, ceea ce a condus la încadrarea României în categoria III de risc Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. lipsa prevederilor OMSA, până în 2003, privind condiţia de calculare a ratei incidenţei pentru ESB, pe baza rezultatelor programului de supraveghere elaborat conform precizărilor Codului Terestru Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. inexistenţa, până în 1998, a reglementării OMSA privind examinarea de către un laborator aprobat/acreditat a creierului sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.9.3. Stabilirea statusului statelor membre OMSA, în relaţie cu ESB trebuie să se bazeze şi pe implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control, elaborate în conformitate cu Codul Terestru al OMSA, ediţia 2012, art. 11.5.21 şi 11.5.22, Capitolul 11, luând în considerare următoarele subpopulaţii de bovine: a) bovine în vârstă de peste 30 luni ce: - prezintă manifestări comportamentale sau semne clinice compatibile cu ESB (animale clinic suspecte) - nu se pot deplasa - stau culcate - sunt incapabile să se ridice, sau să meargă fără asistenţă - sunt trimise pentru tăiere de urgenţă, sau condamnate ante-mortem ca deces sau tăiere de urgenţă, sau care prezintă afecţiuni locomotorii - sunt găsite moarte sau ucise în exploataţie, în timpul transportului sau la abator (animale moarte) b) bovine de peste 36 de luni tăiate normal - în funcţie de categoria de risc a ţării, zonei, compartimentului sau exploataţiei din care se realizează importul, trebuie implementat: - un program de tip A ce permite depistarea ESB la o prevalenţă scontată de cel puţin 1 caz la 100.000 bovine adulte, la un nivel de confidenţă de 95%


Pagina 69 din 89

- un program de tip B ce permite depistarea ESB, la o prevalenţă scontată de cel puţin 1 caz la 50.000 bovine adulte, la un nivel de confidenţă de 95%, se aplică de ţările cu risc ESB neglijabil, precum şi de ţările cu risc ESB controlat, dar cu îndeplinirea indicatorilor de la tipul A de supraveghere. 7.9.4. nu au fost identificaţi factorii de risc de reglementare corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB 7.10. Factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia ESB la animale În cadrul misiunii de audit general a FVO DG (SANCO)/2013/6842 derulată în România în perioada 21-25 octombrie 2013 a fost evaluată implementarea recomandărilor formulate cu ocazia misiunilor de audit nr. 7733 din 2008, nr. 8941 din 2011, nr. 8950 din 2011 şi nr. 8950 din 2011. S-a concluzionat că în perioada 2012-2013 nu s-a înregistrat nici un progres real privind colectarea subproduselor, inclusiv a animalelor moarte din exploataţiile non-profesionale. Aceasta s-a datorat şi eliminării finanţării de la bugetul de stat a unor activităţi de preluare a cadavrelor de animale moarte, finanţarea exploataţiilor non-profesionale, în acest scop, fiind interpretată în România, ca incompatibilă cu prevederile Reg. 1857/2006 cu referire la ajutor de stat. Acest aspect a fost interpretat de către experţii Comisiei ca fiind eronată, opinie transmisă Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin adresa DG SANCO (Ares(2013)1522499 - 30/05/2013). Totodată, România a agreat ideea elaborării unei strategii naţionale privind gestionarea subproduselor de origine animală, implicit a animalelor moarte şi implementarea unui proiect pilot, pentru o perioadă de 3 ani, lansat în noiembrie 2012 şi evaluat în februarie şi octombrie 2013. Comisia a solicitat Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor să prezinte modalităţile concrete pentru gestionarea subproduselor de origine animală, implicit a cadavrelor de animale, aplicând derogările prevăzute pentru zonele izolate şi prevederile UE referitoare la ajutorul de stat. 7.10.1. Factorii de risc procedurali corelaţi cu sistemul de ecarisare, în direcţia EST la animale Prin Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011 privind evaluarea implementării regulilor de sănătate referitoare la subprodusele animaliere, sunt identificate deficienţe privind organizarea sistemului de colectare şi procesare a deşeurilor: 1. existenţa contractelor de colectare a deşeurilor de origine animală, încheiate de SC Protan SA cu instituţiile administraţiei publice locale, nu asigură colectarea continuă a acestor deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)


Pagina 70 din 89

2. existenţa, în septembrie 2010 a unui număr de 849 municipalităţi fără contract încheiat cu SC Protan SA, pentru colectarea deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. începând din ianuarie 2010, până în luna octombrie a aceluiaşi an, nu au mai fost acordate subvenţiile pentru colectarea şi neutralizarea deşeurilor de origine animală. Această măsură a fost parţial reevaluată şi din octombrie 2010, subvenţiile au fost acordate, dar numai pentru colectarea deşeurilor din categoriile 1 – deşeuri periculoase şi 2 – animale moarte, numai pentru exploataţiile comerciale, reprezentând numai 5-10% din taxele aplicate în mod uzual în Statele Membre Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 4. necolectarea deşeurilor de origine animală din gospodăriile populaţiei (în marea majoritate animale moarte) în majoritatea judeţelor, motivându-se preţul implicat Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5 probabilitate peste medie = 0,6 incertitudine = 0,4) 5. majoritatea deşeurilor de origine animală rezultate din gospodăriile populaţiei sunt îngropate şi denaturate sau simplu îngropate, fără a fi procesate, iar cantitatea reală supusă acestor proceduri este greu de estimat, deoarece autorităţile competente nu deţin informaţii corecte Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate sub medie = 0,3 incertitudine = 0,7) 6. coordonarea între autoritatea centrală şi autorităţile de la nivel local, în sensul că informaţiile privind colectarea deşeurilor de origine animală de categorie 1 nu sunt transmise, conform planurilor, ci numai cu ocazia misiunilor de audit Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate sub medie = 0,3 incertitudine = 0,7) 7. SC Protan SA a avut probleme deosebite în perioada 2010-2011, deoarece capacitatea de incinerare era insuficientă, iar achiziţionarea de incineratoare suplimentare a creat probleme financiare deosebite, în special după reducerea subvenţiilor. Totuşi, nu a fost elaborat nici un plan pentru remedierea situaţiei Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 8. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, procedeul de sterilizare a deşeurilor nu este evaluat ca atare şi nici inclus în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor


Pagina 71 din 89

Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 9. nu sunt respectate întotdeauna cerinţele pentru marcarea anumitor loturi de sortimente de făină de carne şi oase cu gliceroltriheptonat Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 10. unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă, iar controalele oficiale nu au detectat întotdeauna aceste deficienţe Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate aproape medie = 0,4 şi incertitudine = 0,6) 11. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime nu este inclusă în activităţile de autocontrol Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate sub medie = 0,3 incertitudine = 0,7) 12. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea aplicării condiţiilor de neutralizarea deşeurilor, până în 1997, din moment ce au fost realizate doar câteva controale regulate în această direcţie. De aceea, sistemul de procesare şi neutralizare a deşeurilor este evaluat a fi capabil să distrugă agentul patogen al ESB într-o măsură convenabilă, doar începând cu 1997 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 13. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, s-a concluzionat că, până în 1974, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 90 minute, iar începând din 1997, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 20 minute, la o presiune de 3 bari Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 1 (magnitudine neglijabilă a consecinţelor = 1, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 14. până în 1999, nu erau stabiliţi, în Codul Terestru al OMSA, parametrii tehnici pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, în procesul de preparare a făinii de oase şi carne sau jumări, provenite de la rumegătoare şi utilizate în alte scopuri decât administrarea în alimentaţia bovinelor, ce stipulează porţionarea materiei prime în particule de maxim 5 cm, înainte de tratarea termică, urmând ca acestea să fie supuse la o temperatură de 1330C, pentru minim 20 minute, la o presiune de 3 bari, în relaţie cu ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 15. până în 1998, nu era luată în considerare, în Codul Terestru al OMSA, originea deşeurilor de animale şi parametrii activităţilor de


Pagina 72 din 89

procesare/distrugere a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 16. până în 2002, în Codul Terestru al OMSA, nu erau stabilite reglementări privind originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv a animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, a parametrilor procesului de neutralizare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 17. autorităţile sanitare veterinare locale nu au reglementată competenţa de a efectua controale oficiale în gospodăriile populaţiei, privind colectarea deşeurilor de origine animală Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 18. frecvenţa controalelor oficiale, privind unităţile de transport, procesare şi management al deşeurilor de origine animală, nu ia în considerare riscul specific pentru fiecare categorie de risc a deşeurilor (exploataţiile de vaci pentru lapte şi unităţile ce procesează deşeuri de categoria a 3-a sunt inspectate cu aceeaşi frecvenţă, deşi condiţiile igienice implică niveluri diferite de risc) Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 19. controalele oficiale nu au detectat întotdeauna deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală ce nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă şi nici deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, privind respectarea procesului de sterilizare a deşeurilor, aceasta nefiind evaluată ca atare şi nici inclusă în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor, precum şi deficienţele privind includerea în activităţile de autocontrol şi a examenelor pentru detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime şi nici nu au prelevat probe pentru astfel de examinări Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.10.2. Factorii de risc de reglementare corelaţi cu ecarisarea în direcţia EST la animale 20. primele sisteme comunitare alternative de tratament termic pentru prelucrarea materialului cu risc înalt au fost reglementate prin Decizia Comisiei 1992/562/CEE, între 1986-1992 neexistând nici o reglementare în acest sens, iar în 1994, se aprobă sistemele de tratament termic alternativ pentru prelucrarea deşeurilor animale de origine de la rumegătoare, cu scopul de a


Pagina 73 din 89

inactiva agenţii EST, prin Decizia Comisiei 1994/382/EC, modificată de Decizia Comisiei 1995/29/CE şi de Decizia Comisiei 1996/449/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 21. în 1999, Consiliul UE adoptă măsuri comunitare specifice ce se aplică prelucrării anumitor deşeuri de origine animală, pentru protecţia împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Decizia Consiliului 1999/534/CE Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 22. la nivel naţional, abia în 2001, este reglementată prelucrarea unor deşeuri animale în vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Ordinul MAA nr. 495/2001, abrogat ulterior, în aprilie 2007, prin implementarea prevederilor Regulamentului nr. 1774/2002 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) Sistemul de neutralizare şi procesare a deşeurilor de animale este unul din cele patru elemente (supravegherea, eliminarea MRS, procesarea şi neutralizarea deşeurilor, sistemul de furajare) asumate de operatorii din sistemul de creştere a bovinelor şi de serviciile veterinare, pentru a preveni orice element de infecţiozitate corelat cu agentul patogen al ESB. 7.11. Factori de risc corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011 pentru evaluarea măsurilor referitoare la encefalopatia spongiformă bovină, relevă că: 1. nu întotdeauna medicii veterinari zonali şi cei de liberă practică iau în considerare diagnosticul diferenţial, pentru bovinele ce prezintă semne nervoase, între ESB şi alte boli cu simptomatologie nervoasă Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate peste medie = 0,6 şi incertitudine = 0,4) 2. deşi în marea majoritate a cazurilor sunt respectate cerinţele legale privind notificarea cazurilor suspecte de ESB (art. 10 şi 11 al Reg. CE 999/2001), există încă reţinerea medicilor veterinari de liberă practică de a notifica aceste cazuri Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate aproape maximă = 0,9 şi incertitudine = 0,1) 3. cazuri când expedierea de bovine către abator s-a realizat fără ca acestea să fie însoţite de paşaport, ori au fost însoţite de un document înscris de mână de către medicul veterinar de liberă practică, sau fără ca bovinele să fi fost crotaliate Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)


Pagina 74 din 89

4. unii inspectori ai DSVSA – serviciul de sănătate animală, cu responsabilităţi privind aprobarea unităţilor de colectare a deşeurilor de origine animală, au cunoştinţe insuficiente privind legislaţia comunitară în domeniu Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 5. Nu este inclusă în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, prevederea ca medicii veterinari angajaţi ai regiilor autonome, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, asociaţiilor sau societăţilor agricole, ori ai altor asemenea structuri, prezintării periodice, către autorităţile sanitare veterinare locale, a notificărilor privind rezultatul examenelor clinice de rutină, din cadrul supravegherii pasive şi examenele necropsice, din cadrul supravegherii active, efectuate la efectivele de animale ce sunt în responsabilitatea acestora Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 7.12. Factori de risc corelaţi cu cu cadrul instituţional

1. lipsa evaluării succesive a României privind statusul în relaţie cu ESB, iniţial în 2001 de către DG SANCO - Comisia Europeană, şi EFSA pentru perioada 2001-2006 Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 5 (magnitudine crescută a consecinţelor = 5, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 2. inexistenţa, până în 2010, a unei structuri cu atribuţii şi responsabilităţi specifice privind analiza de risc Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) 3. inexistenţa unei matrici naţionale pentru elaborarea analizei de risc Apreciem acest factor de risc cu nivel de risc 3 (magnitudine redusă a consecinţelor = 3, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0)

8. EVALUAREA / APRECIEREA ŞI ESTIMAREA RISCULUI CORELAT CU

ESB Evaluarea calitativă a celor 153 factori de risc identificaţi, caracterizaţi şi grupaţi în 12 clase de factori de risc s-a realizat utilizându-se termenii clasici stabiliţi prin standarde şi prezentaţi la punctul 6. Evaluarea/aprecierea celor 153 factori de risc identificaţi, caracterizaţi şi grupaţi în 12 clase de factori de risc s-a realizat de o manieră semicantitativă utilizându-se tehnici de calcul probabilistic prin aplicarea următoarei formule de calcul:


Pagina 75 din 89

k ∑ Fj (x) λj

j=1 F(x) =

k ∑ rj j=1 În Anexele nr. 1 - 3 sunt prezentate evaluarea factorilor de risc identificaţi şi caracterizaţi, nivelul de risc determinat, conform formulei prezentate anterior, pentru fiecare clasă de factori de risc şi ierarhizarea factorilor de risc în funcţie de nivelul de risc calculat. 8.1. Evaluarea/apreciarea emisiei de risc Factorii de risc ce constituie risc de emisie, în cazul ESB, sunt clasificaţi în factori de risc ce pot fi supuşi opţiunilor de reducere şi factori de risc ce nu pot fi supuşi opţiunilor de reducere şi care constituie pericole în structura cărora hazardul este maxim (exemplu factori de risc corelaţi cu etiologia ESB).

Nr.crt. Clasa de factori de risc Nivelul de risc

1 Factori de risc privind etiologia ESB 6,43 2 Factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa

populaţiei de bovine 4,25

Media riscului de emisie = 5,31 5,31 Tabel 4: Clasa de factori de risc corelaţi cu emisia ESB (Sursa datelor: prezentul document) 8 din cei 12 factori de risc privind etiologia ESB sunt factori de risc necontrolabili pentru care nu există opţiuni certe de reducere, constituindu-se ca principale elemente de hazard privind emisia ESB (a se vedea Anexa 4). 4 din cei 12 factori de risc privind etiologia ESB şi factorii de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine sunt factori de risc inacceptabili sau intolerabili, dar controlabili pentru care trebuie să existe opţiuni de reducere pentru ca riscul să devină unul acceptabil, respectiv neglijabil, dacă este de dorit. Pentru aceşti factori de risc se emit opţiuni de reducere. 8.2. Itinerariul riscului reprezentat de ESB Itinerariul factorilor de risc pentru ESB prezintă particularitatea că aceste căi de propagare a prionilor urmează traseele activităţilor de import-export-tranzit ale mărfurilor (animale, produse şi subproduse provenite de la acestea, furaje, şi materii furajere) potenţial purtătoare sau contaminate cu agenţi patogeni ai ESB. 8.3. Evaluarea/apreciarea expunerii la risc Evaluarea expunerii constă în descrierea căilor necesare pentru ca efectivele de bovine, ovine şi caprine sau chiar populaţiile de oameni din ţara


Pagina 76 din 89

importatoare, în speţă România, să fie expuse unui pericol (factorul de risc + hazardul corelat cu acesta). Atunci când evaluăm expunerea la factorii de risc identificaţi şi caracterizaţi, trebuie luaţi în considerare următorii factori: a) factori biologici (i) particularităţile agentului etiologic al ESB b) factorii de ţară (i) prezenţa potenţialilor vectori – nu este relevantă pentru ESB (ii) situaţia populaţiei de bovine (iii) sistemele de creştere a rumegătoarelor: - în baza opiniei Comitetului Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic ESB din 2001, sistemul de creştere a bovinelor a fost extrem de instabil, în perioada 1980-1996 şi stabil între 1997-2001, situaţie stabilă care s-a menţinut şi între 2002 – 2006 - recensământului animalelor din 2012, efectuat de Institutul Naţional de Statistică („Efectivele de animale şi producţia animală, în anul 2012”), conform www.insse.ro, în anul 2012, faţă de anul 2011, efectivele de bovine, ovine şi caprine au crescut. Numărul total de bovine la 1 decembrie 2012 evidenţiază o creştere cu 1,0 %, numărul de ovine şi caprine a crescut cu 3,4%, evoluţia efectivelor de bovine, ovine şi caprine în perioada 2006 – 2012 fiind prezentată la capitolul respectiv; - la aceste aspecte se adaugă factori de risc identificaţi şi caracterizaţi, corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de rumegătoare, cu referire la identificarea permanentă a acestora, gestionarea mişcărilor către şi din exploataţii, restricţiile de contact cu populaţii de bovine, ovine şi caprine cu status de sănătate inferior celor ce făceau obiectul exportului, privind planurile de biosecuritate comună; (iv) practicile de vamă şi controale de frontieră - până în 1992, nu au existat condiţii specifice pentru importul mărfurilor ce constituiau sau conţineau factori de risc ai ESB şi scrapie, abordările de acceptare sau refuz al unor activităţi de import fiind bazate doar pe prevederile generale ale Acordului SPS al GATT ulterior OMC - până în 1999, sunt stabilite condiţiile de bază privind activităţile de import, în funcţie de categoria de risc şi marfa importată - până în 2002, condiţiile de bază privind activităţile de import sunt detaliate şi diversificate, în forma în care există aproximativ la data curentă - până în 2004, existau 22 Puncte de Controale şi Inspecţie Veterinară la Frontieră (PCIVF), după 2004 numărul acestora reducându-se la 8 PCIVF, facilităţi noi cu dotări adecvate prevederilor comunitare - până în 2003, România transpune în dreptul naţional legislaţia comunitară privind activităţile de import pentru mărfurile supuse inspecţiei şi controlului sanitar-veterinar, cât şi legislaţia privind comerţul intracomunitar (v) practici culturale şi obiceiuri tradiţionale


Pagina 77 din 89

- încadrarea României, de către experţii Comisiei, în categoria de risc „III de risc pentru ESB, – posibil existent dar neconfirmat sau confirmat la un nivel scăzut”, chiar dacă prin Decizia Comisiei 2007/453/CE, România este încadrată pentru ESB la „categoria de risc controlat”, a creat unele dificultăţi privind exportul de bovine din România. În schimb, lipsa încadrării oficiale internaţionale pentru scrapie, într-o categorie de risc, a creat dificultăţi evidente pentru exportul de ovine şi caprine din România, acest efect fiind acutizat şi de abordările privind consumul de carne de ovine şi caprine. - nu exista, până la interdicţia utilizării acestora, o abordare culinară pozitivă pentru consumul de materii ce constituiau MRS (creier, organe, ochi, măduva spinării, ţesut nervos) (vi) caracteristicile geografice şi de mediu - nu sunt relevante pentru ESB

c) factorii de marfă (i) cantitatea de marfă importată Cantitatea de marfă ce constituie sau poate să conţină factori de risc pentru ESB, importată de către România, pentru anumite perioade, alături de evaluarea originii acestor mărfuri (din ţări cu ESB) a determinat Comitetul Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic ESB în 2001, să evalueze diferit nivelurile de risc pentru ESB, pentru România. (ii) destinaţia animalelor sau a produselor importate Are relevanţă pentru ESB, având în vedere că marea majoritate a bovinelor importate proveneau din ţări cu ESB, a determinat Comitetul Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic ESB în 2001, să formuleze suspiciunea că agentul patogen al ESB ar fi putut fi introdus şi circulat în populaţia de bovine indigene din România, aspect marcat şi de formulările privind sensibilitatea declarată a testelor utilizate, până în momentul evaluării, ce era cu 0,5-2% mai mică decât standardul solicitat în acel moment. (iii) practicile de ecarisare, neutralizare şi procesare a cadavrelor Au o mare relevanţă pentru prioni, inexistenţa elementelor procedurale pentru îndepărtarea materialelor cu risc specific (în condiţiile definitivării listei acestora de la 6 la 16 materiale cu risc specific), precum şi lipsa stabilirii parametrilor de neutralizare, au fost elemente esenţiale ale riscului major pentru difuzarea ESB la nivel internaţional, precum şi pentru apariţia unor encefalopatii spongiforme la oameni, dar şi la alte specii de animale (cervidee, nutrii, feline), corelate cu agentul etiologic al ESB. Dacă, urmare a evaluării de expunere, nu se identifică un risc plauzibil, cu un nivel inacceptabil sau intolerabil, analiza de risc se întrerupe în această fază (ceea ce nu este cazul pentru ESB pentru România). Nr.crt. Clasa de factori de risc Nivelul de

risc 1 Factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator

pentru rumegătoare în relaţie cu MRS 6,31


Pagina 78 din 89

2 Factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor

6,21

3 Factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB la animale

5,40

4 Factori de risc corelaţi cu activităţile de import 4,81 Media riscului de expunere = 5,68 5,68 Tabel 5: Clasa de factori de risc corelaţi cu expunerea la riscul reprezentat de ESB (Sursa datelor: prezentul document) Factorii de risc corelaţi cu expunerea la riscul reprezentat de ESB sunt factori de risc inacceptabili sau intolerabili, dar controlabili pentru care trebuie să existe opţiuni de reducere pentru ca riscul să devină unul acceptabil, respectiv neglijabil, dacă este de dorit. Pentru aceşti factori de risc se emit opţiuni de reducere. 8.3.Evaluarea/apreciarea difuzării riscului Odată pătrunsă în teritoriul României, ESB poate produce pierderi economice însemnate crescătorilor de bovine şi economiei, în general.

Nr.crt. Clasa de factori de risc Nivelul de risc

1 Factori de risc privind etiologia ESB 6,43 2 Factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a

bovinelor 6,21

3 Factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia ESB

5,06

4 Factori de risc procedurali şi de reglementare pentru ESB

5,05

5 Factori de risc corelaţi cu corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB

4,00

6 Factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional 3,90 7 Factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a

bovinelor 3,88

8 Factori de risc corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare

3,58

Media riscului de difuzare = 4,75 4,75 Tabel 6: Clasa de factori de risc corelaţi cu difuzarea riscului reprezentat de ESB (Sursa datelor: prezentul document) 7 din cei 11 factori de risc privind etiologia ESB sunt factori de risc necontrolabili pentru care nu există opţiuni certe de reducere, constituindu-se ca principale elemente de hazard privind emisia ESB (a se vedea Anexa 4). 4 din cei 11 factori de risc privind etiologia ESB, Factorii de risc procedurali şi de reglementare pentru ESB, cei corelaţi cu sistemul de furajare a


Pagina 79 din 89

rumegătoarelor, cei corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia ESB, cei corelaţi cu corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB, cei corelaţi cu corelaţi cu cadrul instituţional şi cei corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare sunt factori de risc inacceptabili sau intolerabili, dar controlabili pentru care trebuie să existe opţiuni de reducere pentru ca riscul să devină unul acceptabil, respectiv neglijabil, dacă este de dorit. Pentru aceşti factori de risc se emit opţiuni de reducere. Media riscului de emisie = aproximativ 5,31 Media riscului de expunere = 5,68 Media riscului de difuzare = 4,75 În teoria analizei de risc, pericolul P este egal cu riscul R plus hazardul H.

P = R+H În situaţia în care riscul de emisie este mai mare decât riscul de expunere şi decât riscul de difuzare, pericolul este foarte mare. 8.4.Evaluarea/aprecierea consecinţelor riscului

Evaluarea/aprecierea consecinţelor pătrunderii riscului reprezentat de ESB a fost realizată pe baza datelor din literatura de specialitate. Pierderile produse în urma introducerii pe teritoriul unei ţări a agentului patogen al ESB, pot fi foarte importante, deoarece nu există mijloc de imunoprofilaxie şi nici tratament eficient. Când evaluăm consecinţele factorilor de risc trebuie să identificăm procesul cauzal prin care expunerea mărfurilor menţionate la emisia de risc ESB are drept efect consecinţe privind mărfurile expuse sau consecinţe de mediu şi care se pot exprima ca şi consecinţe sociale şi economice, uneori chiar politice. Evaluarea consecinţelor implică, pe de o parte, estimarea magnitudinii consecinţelor expunerii, iar pe de altă parte, probabilitatea ca acestea să se producă.

Pierderile induse de evoluţia ESB pot fi: a) consecinţele directe: (i) pierderi prin mortalitate datorate infectării animalelor cu manifestarea clinică a bolii (evoluţie incurabilă şi cu sfârşit invariabil letal) (ii) pierderi de producţie considerabile, inclusiv prin eliminarea MRS, destinaţia fallen stock, precum şi măsurile de control şi eradicare (iii) consecinţe vizând sănătatea publică, justificate de corelaţia pozitivă înaltă cu cazurile de variantă nouă a bolii Creutzfeldt-Jakob, sau prin riscul pe care îl prezintă laptele de ovine şi caprine provenit de la cazuri atipice de scrapie.

b) consecinţele indirecte: (i) costurile de natură financiară, materială şi umană implicate de implementarea anuală a programelor de supraveghere şi control, programe ce


Pagina 80 din 89

reprezintă un element esenţial pentru determinarea incidenţei şi prevalenţei ESB, în vederea clasării într-o categorie de risc (ii) costurile financiare pentru compensarea animalelor moarte sau tăiate ori a produselor distruse, în cazul apariţiei unui focar de boală ori în cadrul unor programe de eradicare şi control sunt destul de marcante (iii) pierderi privind comerţul potenţial cu mărfuri provenite de la animalele afectate sau potenţial afectate de ESB (iv) consecinţe adverse asupra mediului nu sunt relevante pentru ESB Efectele directe şi cele indirecte ale evoluţiei ESB se reflectă în costuri foarte importante pentru ţara afectată, impactul fiind complex şi reflectat pe următoarele segmente: a) economic, pierderi financiare importante, ce s-ar putea datora: - costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea pentru animalele ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare (personal, materiale, echipamente etc), cheltuieli cu ecarisarea, etc. - pierderilor economice datorate restricţiilor impuse comerţului cu animale din specia bovină, produse şi subproduse provenite de la acestea; b) social, datorate: - aspectelor socio-etice, uciderea masivă a animalelor nefiind acceptată de populaţie şi generând poziţii împotrivă la nivelul societăţii civile - în zonele rurale, impact asupra veniturilor familiilor care practică creşterea animalelor în scop de subzistenţă - aspectele legate de atitudinea organizaţiilor non-guvernamentale pentru protecţia animalelor, la aplicarea metodelor de control prevăzute de legislaţia europeană în vigoare, în special referitor la metodele de ucidere alese 8.5.Estimarea riscului nerestricţionat Implică activităţi ce compară riscul identificat, caracterizat şi evaluat, cunoscut şi sub denumirea de risc brut, cu niveluri de risc etalon stabilite prin: a) standarde naţionale sau internaţionale b) linii directoare sau documente oficial recunoscute internaţional c) acte normative naţionale sau comunitare În vederea estimării riscului nerestricţionat s-au utilizat, ca documente de referinţă a) ISO Ghid 73 - Managementul Riscului – Vocabular, a fost utilizat pentru definirea termenilor şi pentru estimarea probabilităţii b) documentul EFSA “The assessment of the geographical risk of BSE carried out by the European Commission’s Scientific Steering Committee”, a fost utilizat pentru estimarea magnitudinii consecinţelor c) documentul Comisiei Europene „Opinia Comitetului Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic corelat cu Encefalopatia Spongiformă Bovină (GBR) în România”, adoptată la 11.05.2001


Pagina 81 din 89

d) Codul de Sănătate al Animalelor Terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor a fost utilizat pentru: (i) criteriile pentru determinarea statusului de ţară, zonă sau compartiment corelat cu riscul pentru ESB (art. 11.5.2.) (ii) criteriile pentru determinarea statusului de ţară, zonă sau compartiment cu risc neglijabil pentru ESB (art. 11.5.3.), risc controlat pentru ESB (art. 11.5.4.) sau risc nedeterminat pentru ESB (art. 11.5.5) (iii) formularea opţiunilor de reducere privind importul din ţări, zone sau compartimente cu: - risc neglijabil pentru ESB de: mărfuri (art. 15.5.6.), bovine vii (art. 15.5.7.), carne şi produse din carne (art. 15.5.10) - risc controlat pentru ESB de: bovine vii (art. 15.5.8.) carne şi produse din carne (art. 15.5.11) - risc nedeterminat pentru ESB de: bovine vii (art. 15.5.9.) carne şi produse din carne (art. 15.5.12) (iv) formularea opţiunilor de reducere privind jumările şi făina de carne şi oase provenite de la rumegătoare (art. 15.5.13) (v) formularea de recomandări cu privire la mărfurile ce nu ar trebuie să fie comercializate (art. 15.5.14) (vi) formularea opţiunilor de reducere privind importul de gelatină, colagen preparat din oase şi destinat industriei alimentare ori producerii de furaje, cosmetice, produse farmaceutice sau biologice, inclusiv dispozitive medicale (art. 15.5.15) (vii) formularea opţiunilor de reducere privind importul de seu şi derivaţi de seu (alte produse decât cele definit la art. 11.5.1.) destinat industriei alimentare ori producerii de furaje, fertilizatori, cosmetice, produse farmaceutice, inclusiv biologice sau dispozitive medicale (art. 15.5.16 şi art. 15.5.18) (viii) formularea opţiunilor de reducere privind importul de fosfat dicalcic (altul decât cel definit la art. 11.5.1.) destinat industriei alimentare ori producerii de furaje, fertilizatori, cosmetice, produse farmaceutice, inclusiv biologice sau dispozitive medicale (art. 15.5.17) (ix) formularea opţiunilor de reducere privind reducerea inductivităţii pentru ESB a făinii de oase şi carne 9. GESTIUNEA ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI CORELAT CU ESB 9.1. Administrarea factorilor de risc Administrarea factorilor de risc corelaţi cu ESB se efectuează într-o fază iniţială de către structurile ce realizează identificarea, caracterizarea, evaluarea, ierarhizarea şi estimarea acestora, menţionate la punctul 2.1. Aceasta implică activităţile de supraveghere de laborator şi gestionarea rezultatelor


Pagina 82 din 89

acestora prin buletinele de analiză, de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile. Administrarea factorilor de risc corelaţi cu ESB, identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi estimaţi se realizează prin implementarea programului pentru monitorizarea şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (inclusiv ESB), transmis anual Comisiei Europene pentru evaluare şi aprobare prin decizie de cofinanţare. Managementul factorilor de risc corelaţi cu ESB, identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi estimaţi: a) se proiectează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în funcţie de opţiunile de reducere formulate de către structurile menţionate la punctul 2.1.

b) se implementează de către: fermieri, organizaţii, asociaţii, societăţi, patronate de profil, publice centrale cu responsabilităţi în domeniul agricol şi al protecţiei mediului, cu sprijinul administraţiei publice locale şi a organelor administraţiei implementează c) se supraveghează şi se evaluează ca eficienţă de către direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 9.2. Supravegherea factorilor de risc

Supravegherea factorilor de risc corelaţi cu ESB se realizează de către serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, astfel: a) Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile din structura Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru activităţi specifice de laborator privind identificarea prezenţei agentul patogen al ESB la bovine b) direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor prin medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali zonali, pentru: (i) circulaţia şi comercializarea bovinelor vii, a produselor şi subproduselor provenite de la acestea (ii) unele aspecte referitoare la sistemele de creştere a bovinelor în România (iii) activităţile de supraveghere activă şi pasivă în exploataţiile de bovine (iv) activităţile de gestiune şi evidenţă populaţiei de rumegătoare (v) activităţile de supraveghere de abator pentru rumegătoare în relaţie cu MRS (vi) activităţile specifice sistemului de ecarisare (vii) activităţile de dezinfecţie ce se realizează în exploataţiile de animale c) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru: (i) factorii de risc corelaţi cu cadrul instituţional şi funcţional al serviciilor veterinare


Pagina 83 din 89

(ii) factorii de risc procedurali şi de reglementare corelaţi cu ESB (iii) factorii de risc corelaţi cu importul şi comerţul intracomunitar de mărfuri supuse controlului sanitar veterinar ce pot constitui sursă de risc pentru ESB d) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Vămilor pentru factorii de risc corelaţi cu activităţi de mic trafic la frontieră cu mărfuri supuse sau nu controlului sanitar veterinar, precum şi pentru activităţile de circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor ce nu sunt supuse controlului sanitar veterinar, inclusiv bagajele călătorilor e) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru factorii de risc corelaţi cu sistemele de creştere a bovinelor în România şi pentru cei corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor 9.3. Formularea opţiunilor generale 9.3.1. Din totalul de 153 factori de risc identificaţi, caracterizaţi, ierarhizaţi, evaluaţi şi estimaţi, 146 factori de risc suportă opţiuni de reducere a nivelului de risc până la un nivel acceptabil, ceilalţi 7 de factori de risc nu suportă aplicarea de opţiuni de reducere a nivelului de risc până la un nivel acceptabil datorită naturii acestora: a) ESB este o boală de natură prionică, total diferită de bolile infecţioase sau infectocontagioase, cu perioadă mare de incubaţie, cu evoluţie lentă şi insidioasă, cu sfârşit invariabil letal şi necesitând metode particulare de identificare a agentului patogen b) imposibilitatea prevenţiei bolii prin tehnici de serumizare sau vaccinare c) imposibilitatea tratării bolii, aceasta fiind incurabilă şi cu sfârşit invariabil letal d) neimunogenitatea agentului etiologic şi, deci imposibilitatea aplicării tehnicilor serologice pentru detectarea unui eventual răspuns imun e) perioada mare de incubaţie a bolii, ceea ce a mascat şi facilitat difuzarea acesteia f) slaba exprimare clinică a bolii lipsa modificărilor paraclinice ce ar putea constitui un element de corelare pentru diagnosticul bolii g) deşi iniţial au fost evaluate ca boli netransmisibile, s-a demonstrat ulterior transmisibilitatea acestora, iniţial experimentală, apoi pe cale naturală, pe orizontală şi pe verticală, ceea ce a condus la aplicarea unor acţiuni preventive şi măsuri corective deosebite Opţiunile de reducere formulate de către asesorii de risc sunt prezentate în Anexa 4 - Opţiuni de reducere a factorilor de risc corelaţi cu ESB până la un nivel al riscului acceptabil 9.3.3. Reacţii din partea Comisiei Europene corelare cu ESB a) introducerea, în 1989, a unor măsuri de protecție legate de encefalopatia spongiformă bovină în Regatul Unit, prin Decizia Comisiei 89/469 b) introducerea, în 1990, a obligativităţii tăierii în partidă separată a bovinelor ce manifestă semne clinice ce pot fi atribuite ESB şi examinarea


Pagina 84 din 89

creierului prin metode histologice de laborator pentru stabilirea diagnosticului, prin Decizia Comisiei 1990/200 c) aprobarea, în 1991, a unor dispoziţii financiare pentru un proiect referitor la inactivarea agenţilor patogeni ai scrapiei și encefalopatiei spongiforme bovine, prin Decizia Comisiei 1991/89 d) aprobarea, în 1992, a sistemelor de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialului cu risc ridicat, prin Decizia Comisiei 92/562 e) introducerea, în 1994, a unor măsuri de protecţie cu privire la encefalopatia spongiformă bovină şi de hrănirea cu proteine derivate de la mamifere, prin Decizia Comisiei 1994/381 f) aprobarea, în 1996, a măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte spongiformă bovină encefalopatie în Portugalia, prin Decizia Comisiei 96/381 g) aprobarea, în 1997, a măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce privește encefalopatia spongiformă bovină în Franţa, prin Decizia Comisiei 97/18 h) aprobarea, în 1997, a măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte encefalopatia spongiformă bovină în Irlanda, prin Decizia Comisiei 97/312 i) interzicerea, începând cu 1997, a utilizării de materiale care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme, prin Decizia Comisiei 1997/534 j) introducerea, în 1997, a unor măsuri de protecție cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri provenite de la mamifere, prin Decizia Comisiei 97/735 k) aprobarea, în 1998, a măsurilor de urgenţă necesare ca urmare a apariției encefalopatiei spongiforme bovine în Portugalia, prin Decizia Comisiei 98/653 l) modificarea, în 1998, pentru a patra oară a Directivei 82/894/CEE a Consiliului privind notificarea comunitară a bolilor animale şi modificând temporar frecvenţa notificării în cazul encefalopatiei spongiforme bovine, prin Decizia Comisiei 98/12 m) introducerea, în 2004, a măsurilor care vizează evaluarea riscului rezidual de ESB din produsele provenite de la bovine/privind participarea financiară a Comunităţii la măsurile de evaluare a riscului rezidual de ESB din produsele provenite de la bovine, prin Decizia Comisiei 2004/110 n) aprobarea, în 2007, a interdicţiei de introducere pe piaţă a produselor derivate de la bovine născute sau crescute pe teritoriul Regatului Unit înainte de 1 august 1996 indiferent de scop şi de scutire a acestor animale de la anumite măsuri de control şi de eradicare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului şi de abrogare a Deciziei 2005/598/CE, prin Decizia Comisiei 2007/411 o) aprobarea, în 2013, a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate


Pagina 85 din 89

de statele membre pentru 2014 şi următorii ani, precum şi a contribuției financiare a Uniunii la aceste programe, articolul 10 Encefalopatii spongiforme transmisibile (pentru România a fost aprobată suma de 1.675.000 euro destinată cofinanţării programului pentru monitorizarea şi eradicarea EST), prin Decizia Comisiei 2013/722 p) aprobarea, în 1989, a unor măsuri privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne, prin Directiva Consiliului nr. 1989/662 r) aprobarea, în 1990, a unor măsuri privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne, prin Directiva Consiliului nr. 1990/425 s) stabilirea, în 1991, a principiilor privind organizarea controalelor sanitare veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate, prin Directiva Consiliului nr. 1991/496 t) introducerea, în 1992, a măsurilor privind identificarea şi înregistrarea animalelor, prin Directiva Consiliului 92/102 u) stabilirea, în 1997, a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate, prin Directiva Consiliului nr. 1997/78/ v) stabilirea, în 2004, a normelor de sănătate animală privind importul şi tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, prin Directiva Consiliului 2004/68/CE w) stabilirea, în 2001, a reglementărilor pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, prin Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului x) stabilirea, în 2009, a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002, prin Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului Odată riscul identificat, fie ca potenţialitate de manifestare fie manifestându-se ca atare, identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea riscului se comunică, pe de o parte factorilor de decizie gestionari de risc, celor care suportă sau sunt plauzibili de a suporta consecinţele riscurilor precum şi eventualilor manageri de risc, în vederea pregătirii pentru a elimina, evita, sau a face faţă riscului, fără a perturba într-o manieră inacceptabilă, îndeplinirea obiectivelor organizaţiei, regiunii sau ţării în cauză. 9.4. Prezentarea opţiunilor generale Opţiunile de reducere formulate de către identificatorii şi asesorii de risc pot fi reglementate sau nereglementate. Opţiunile de reducere reglementate se aplică întocmai, acestea având caracter normativ.


Pagina 86 din 89

Atât opţiunile de reducere reglementate, cât şi cele nereglementate sunt prezentate structurilor şi factorilor de luare a deciziilor. Aceştia vor realiza următoarea etapă a analizei de risc, respectiv selectarea acţiunilor preventive, sau după caz şi a măsurilor corective, în ipostaza în care riscul s-a manifestat deja şi a indus consecinţe. Pentru România, gestionarii riscului reprezentat de ESB sunt: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, prin structurile administrative ale acestora. 9.5. Selectarea acţiuni preventive şi a măsurilor corective Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca cvasitotal gestionar al riscului reprezentat de ESB, are obligaţia de a implementa şi verifica implementarea acţiunilor preventive şi a măsurilor corective ce sunt reglementate şi de a selecta din setul de opţiuni de reducere, prezentat de identificatorii şi asesorii de risc, pe cele pe care le consideră cele mai adecvate în vederea prevenirii, evitării sau managementului riscului, să discute opţiunile de reducere selectate cu managerii de risc, în vederea stabilirii capabilităţii acestora de a implementa măsurile selectate. 9.6. Evaluarea capabilităţii de implementare a opţiunilor de reducere selectate Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să discute cu managerii de risc: - resursele financiare necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - resursele materiale necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - resursele de personal necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - modalitatea de implementare a opţiunilor de reducere selectate ca mod, loc, areal, perioadă de implementare - elaborarea sau ajustarea cadrului procedural de implementare a acestora - stabilirea obiectivelor de îndeplinit - propuneri pentru modalităţi de evaluare a opţiunilor de reducere 9.7. Evaluarea opţiunilor de reducere selectate Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor evalua, împreună cu managerii de risc reprezentaţi de cei precizaţi la art. 2 al Capitolului I din Ordonanţa de Guvern nr. 42/2004, opţiunile de reducere selectate. 9.8. Adaptarea opţiunilor de reducere selectate După evaluarea opţiunilor de reducere selectate şi agreerea lor de către gestionarii de risc şi managerii de risc, pentru respectarea principiilor analizei de


Pagina 87 din 89

risc, opţiunile de reducere selectate se adoptă sub forma unor programe, planuri sau strategii. 9.10. Implementarea opţiunilor de reducere selectate Aceste programe, planuri sau strategii, cuprinzând opţiunile de reducere, sunt apoi implementate sub coordonarea gestionarilor de risc. 9.11. Estimarea eficienţei opţiunilor de reducere selectate Identificatorii şi asesorii de risc sprijină gestionarii şi managerii de risc, în vederea estimării eficienţei implementării opţiunilor de reducere, prin formularea ab initium de criterii de estimare. 9.12. Adaptarea opţiunilor de reducere selectate postimplementare Dacă rezultatele obţinute prin implementarea opţiunilor de reducere corespund criteriilor de estimare a eficienţei acestora şi conduc la realizarea obiectivelor organizaţiei, regiunii, ţării, în condiţii de risc tolerabil/acceptabil sau chiar neglijabil, activităţile se opresc aici, iar identificatorii de risc urmăresc orice modificare a factorilor de risc. În toate aceste etape, are loc comunicarea între identificatorii şi asesorii de risc cu gestionarii şi managerii de risc. 10. COMUNICAREA RISCULUI CORELAT CU ESB 10.1. Comunicarea ≠ notificarea riscului corelat cu ESB Identificarea situaţiei prezenţei unui pericol corelat cu ESB revine, pe de o parte celor de identifică şi evaluează riscurile, iar pe de altă parte gestionarilor de risc. În caz concret, pentru ESB, atâta timp cât această boală evoluează în ţări îndepărtate de ţara noastră sau cu care România nu are relaţii comerciale cu bovine e vii, produse şi subproduse provenite de la acestea, potenţialitatea existenţei unui pericol real pentru România este redusă. În acest caz, comunicarea se rezumat la consultarea WAHID al OMSA, în vederea cunoaşterii situaţiei actualizate a evoluţiei ESB pe mapamond şi instituirea măsurilor pe care administraţiile veterinare centrale trebuie să le întreprindă, în funcţie de această situaţie, în conformitate cu prevederile Codului de Sănătate al Animalelor Terestre al OMSA. 10.2. Comunicarea identificării şi evaluării riscului de ESB Comunicarea unei eventuale identificări a unui focar de ESB revine Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile. Acesta trebuie să fie capabil şi să întreprindă măsurile necesare care să conducă la identificarea unui eventual focar primar de boală în România şi evitarea difuzării bolii. Totodată, acest laborator realizează comunicarea între identificatorul de risc şi gestionarul de risc reprezentat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. 10.3. Comunicarea privind gestiunea şi managementul riscului


Pagina 88 din 89

Comunicarea privind gestiunea şi managementul riscului indus de agentul patogen al ESB se realizează de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor către direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, pe de o parte, şi de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împreună direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor către managerii de risc reprezentaţi de organizaţii, asociaţii, societăţi, patronate de profil, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. 10.4. Comunicarea interprofesională privind riscul reprezentat de ESB Se realizează între structurile care fac parte din Centrul Naţional pentru Controlul Bolilor şi sucursalele judeţene ale acestuia. 10.5. Comunicarea publică privind riscul reprezentat de ESB Se realizează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin managementul de top al acesteia sau prin structura specifică de comunicare în cadrul autorităţii ori prin alte structuri subordonate Autorităţii, cu mandat din partea acesteia, în cadrul unor conferinţe de presă. 10.6. Relaţia cu mass media privind riscul reprezentat de ESB Publicul trebuie să fie încunoştinţat şi avertizat prin sistemul de avertizare precoce privind pericolul pe care îl prezintă ESB, consecinţele pătrunderii bolii pe teritoriul României şi modalităţile de participare activă a acestuia la toate acţiunile formulate de structurile specializate în domeniu. Relaţia cu publicul şi cu mass media se realizează prin sisteme de avertizare tip afişaj în locuri publice sau instituţii, precum şi prin comunicate şi conferinţe de presă. 10.9. Fluxul de comunicare şi feed-back privind riscul ESB Fluxul de comunicare începe de la identificatorii şi asesorii de risc şi trebuie să aibă un aspect radiar între identificatori şi asesori, gestionari şi manageri de risc. 11. REEVALUAREA ANALIZEI DE RISC PENTRU ESB Analiza de risc pentru encefalopatia spongiformă bovină elaborată în luna mai 2014 a fost revizuită în luna martie 2015 ca urmare a diagnosticării în România, în cursul anului 2014, a 2 cazuri de boală. Datele utilizate a actualizarea acestui document sunt date oficiale publicate pe site-ul OIE (http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Countryinformation/Countryreports). De asemenea, au fost luate în considerare precizările făcute în documentul Opinie Ştiinţifică Comună a EFSA şi ECDC privind Posibila Asociere Epidemiologică sau Moleculară între EST-uri la Animale şi Om, adoptată în 2011, la Stockholm, Suedia (Joint Scientific Opinion on any possible epidemiological or molecular association between TSEs in animals and humans - EFSA Panel on Biological Hazards (BIOHAZ), European Food Safety Authority (EFSA), Parma,


Pagina 89 din 89

Italy, European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) Stockholm, Sweden) disponibilă on-line la: http://www.efsa.europa.eu/en/search/doc/1945.pdf Cele 2 cazuri de ESB înregistrate în România, au fost diagnosticate la animale provenite din gospodăriile populaţiei, acestea nu au prezentat semne clinice de boală şi au fost tăiate normal, pentru consum uman. Urmare a analizelor de laborator efectuate, s-a constat că agentii patogeni responsabili pentru apariţia celor 2 cazuri de ESB sunt de natură atipică, respectiv L-type. Revizuirea analizei de risc pentru encefalopatia spongiformă bovină a constat în introducerea, în clasa factorilor de risc corelaţi cu etiologia ESB, a factorului de risc identificarea prezenţei agenţilor patogeni ai formelor atipice de ESB, respectiv L-type şi H-type la bovine, factor de risc apreciat cu nivel de risc 7 (magnitudine extrem de crescută a consecinţelor = 7, probabilitate maximă = 1 şi incertitudine = 0) şi care nu suportă opţiuni de reducere a nivelului de risc. Urmare a acestei modificări, nivelul de risc al clasei factorilor de risc corelaţi cu etiologia ESB a crescut de la 6,37 la 6,43, creştere de numai 0,06 ceea ce demonstrează că identificarea factorilor de risc corelaţi cu etiolopgia ESB s-a făcut de o manieră coerentă şi completă.


Pagina 1 din 7

Anexa nr. 1 Evaluarea nivelul de risc pentru encefalopatia spongiformă bovină

Clase de factori de risc Factorii de risc Probabilitate Magnitudine Nivel de risc

1. Factori de risc procedurali şi de I. Factori procedurali reglementare pentru ESB În perioada 1986-1992 Codul Terestru al OMSA relevă că: 1. diseminarea ESB la nivel mondial în perioada 1986-1992 prin inexistenţa cadrului procedural 7 1 7 2. utilizarea în exces a proteinelor de origine animală în hrana bovinelor 7 1 7 3. procedurarea sumară şi insuficientă privind ESB, în 1992 faţă de 2012 5 1 5 4. formularea sumară a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB 5 1 5 5. inexistenţa criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor, compartimentelor în categorii de risc pentru ESB 5 1 5 6. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării analizei de risc de OMSA 5 1 5 7. nu era luată în considerare situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST ale animalelor 5 1 5 8. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de

timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 1 5

9. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

3 1 3

10. neprecizarea perioadei de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului pentru ESB 3 1 3 11. inexistenţa, până în 1998, a unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în

transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă

3 1 3

În perioada 1992-1998 Codul Terestru al OMSA relevă că: 12. diseminarea ESB la nivel mondial, prin inexistenţa, până în 1998, a cadrului procedural 7 1 7 13. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1998 faţă de 2012 5 1 5 14. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1998, a criteriilor de stabilire a statusului în relaţie cu ESB 5 1 5 15. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc

definite pentru ESB 5 1 5

16. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA 5 1 5 17. nu era luată în considerare, până în 1998, situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST 5 1 5 18. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv, cu cele afectate, în perioada de

timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 1 5

19. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

5 1 5

20. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile pentru definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB

3 1 3

21. inexistenţa, până în 1998, a unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă

3 1 3

Perioada 1998-1999 Codul Terestru al OMSA relevă că: 22. diseminarea ESB la nivel mondial, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-2006, când este

definitivat cadrul procedural, în forma actuală 7 1 7

23. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1999 faţă de 2012 5 1 5 24. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1999, a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone sau compartiment în relaţie cu ESB,

aceasta fiind completată în 1999 5 1 5


Pagina 2 din 7

25. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc definite pentru ESB, în 1999, formulându-se criterii pentru toate cele patru categorii de risc în relaţie cu ESB

5 1 5

26. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării analizei de risc de OMSA 5 1 5 27. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de

timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 1 5

28. neprecizarea, până în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

5 1 5

29. precizarea, doar în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB

3 1 3

Perioada 2000-2004 Codul Terestru al OMSA relevă că: 30. diseminarea ESB, la nivel mondial, până în anul 2002, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-

2006, când este definitivat cadrul procedural în forma actuală 7 1 7

31. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA 5 0,6 3 32. nu erau stabilite, până în anul 2000, reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele

afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 0,2 1

33. procedurarea incompletă privind ESB, în perioada 2000-2004 faţă de 2012 3 0,3 1 Perioada 2005-2006 Codul Terestru al OMSA relevă 34. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA 5 0,6 3 Perioada 2007-2012 – nu relevă factori de risc II: Factori de risc de reglementare pentru ESB 35. absenţa, până în anul 2004, a prevederilor comunitare referitoare la asigurarea că evaluarea cantitativă a riscului rezidual de ESB trebuie să

fie actualizată în conformitate cu noile cunoştinţe ştiinţifice şi că riscurile reziduale de ESB, prezentate de furajele conţinând cantităţi mici de făină de carne şi oase să, trebuie să fie incluse în această evaluare, conform Deciziei nr. 2004/110/CE

3 1 3

2. Factori de risc corelaţi cu etiologia ESB

1. ESB este boală de natură prionică, total diferită de bolile infecţioase sau infectocontagioase, cu perioadă mare de incubaţie, cu evoluţie lentă şi insidioasă, cu sfârşit invariabil letal şi necesitând metode particulare de identificare a agentului patogen

7 1 7

2. rezistenţa particulară a agentului patogen la acţiunea factorilor de mediu, a substanţelor utilizate în măsurile generale de profilaxie, acesta distrugându-se la parametrii de temperatură, timp şi presiune specifici

7 1 7

3. acceptarea ESB, aproape ca o zoonoză, ţinând cont de corelarea directă şi înaltă între incidenţa cazurilor de ESB şi incidenţa noii variante a bolii Creutzfeldt-Jakob în UK

7 1 7

4. inexistenţa unor teste de laborator oficial recunoscute pentru diagnosticul bolii la animalele în viaţă. În toate cazurile boala a fost diagnosticată la animalele tăiate sau moarte

7 1 7

5. imposibilitatea prevenţiei bolii prin tehnici de serumizare sau vaccinare 7 1 7 6. imposibilitatea tratării bolii, aceasta fiind incurabilă şi cu sfârşit invariabil letal 7 1 7 7. posibilitatea specifică de reciclare a infecţiei prin furaje ce au în compoziţie sau sunt contaminate cu materiale specifice de risc sau materiale

ce conţin materiale specifice de risc 7 1 7

8. neimunogenitatea agentului etiologic şi, deci imposibilitatea aplicării tehnicilor serologice pentru detectarea unui eventual răspuns imun 5 1 5 9. perioada mare de incubaţie a bolii, ceea ce a mascat şi facilitat difuzarea acesteia 5 1 5 10. slaba exprimare clinică a bolii lipsa modificărilor paraclinice ce ar putea constitui un element de corelare pentru diagnosticul bolii 5 1 5 11. deşi iniţial au fost evaluate ca boli netransmisibile, s-a demonstrat ulterior transmisibilitatea acestora, iniţial experimentală, apoi pe cale

naturală, pe orizontală şi pe verticală, ceea ce a condus la aplicarea unor acţiuni preventive şi măsuri corective deosebite 3 1 3

12. identificarea prezenţei agenţilor patogeni ai formelor atipice de ESB, respectiv L-type şi H-type la bovine 7 1 7 3. Factori de risc corelaţi cu I. Materii ce constituie sau conţin factori de risc pentru ESB conform Codului Terestru al OMSA activităţile de import 1. bovinele certificate pentru export ce trebuie să îndeplinească şi condiţiile pentru bovinele indigene certificate conform prevederilor OMSA 1 1 1

2. carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne 1 1 1 3. embrioni şi ovule de bovine 1 1 1

4. gelatina şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale 1 1 1 5. grăsime şi seu 1 1 1


Pagina 3 din 7

6. fosfat dicalcic şi tricalcic 1 1 1 7. făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare 1 1 1 II. Factorii de risc corelaţi cu ţara importatoare conform Codului Terestru al OMSA

8. incidenţa, prevalenţa ESB în ţările exportatoare 7 1 7 III. Implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control conform Codului Terestru al OMSA 9. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara exportatoare 7 1 7

10. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara importatoare 7 1 7 IV. Factorii de risc procedurali sau corelaţi cu marfa care se importă conform Codului Terestru al OMSA

11. inexistenţa, până în 1992, a reglementării condiţiilor de import pentru: bovine vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată), produse sau preparate din carne, embrioni/ovine, gelatina şi colagen preparate din oase, seu (altele decât grăsimi fără proteine), derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) pentru prepararea de alimente, în relaţie cu ESB

7 1 7

12. nu era reglementată, până în 2002, interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a făinei de carne şi oase ori a jumărilor, potenţial contaminate cu agentul patogen al ESB

7 1 7

13. până în 1998, nu era reglementată interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a oricăror materii furajere ce conţin făină de carne oase sau jumări de rumegătoare, materii furajere ce provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB, sau care nu sunt libere de ESB

7 1 7

14. inexistenţa, până în 1998, a condiţiilor privind importul de gelatina şi colagen preparate din oase sau piei, pentru producerea de furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, provenite de la bovine, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizaţi pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice, în relaţie cu ESB

3 1 3

15. până în 1998, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate importului, trebuiau să nu conţină carne separată mecanic provenită de pe cap şi coloana vertebrală de la bovine

3 1 3

16. până în 1992, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate exportului, trebuiau să nu conţină ţesut nervos ori limfatic expuse în timpul procesului de dezosare

3 1 3

V. Factorii de risc de reglementare

17. importul în Uniunea Europeană de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1991/496/CEE de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitare veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 243/2006 şi Ordinul nr. ANSVSA 7/2010

1 1 1

18. importul în Uniunea Europeană de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine, este reglementat de Directiva nr. 1997/78/CE a Consiliului de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 206/2006

1 1 1

19. comerţul intracomunitar de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1990/425 privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul nr. ANSVSA 129/2007

1 1 1

20. comerţul intracomunitar de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1989/662 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 256/2006

1 1 1

21. în 1989, se implementează, la nivel comunitar, primele măsuri de protecţie privind ESB în Regatul unit al Marii Britanii, prin Decizia Comisiei 1989/469/CEE, abrogată de Decizia Comisiei 1994/474/CEE, după cum a fost modificată de Decizia Comisiei 1995/287/CE

1 1 1

22. ulterior, în 1994, măsurile de protecţie s-au extins la toate Statele Membre al UE, prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, abrogată de Reg. 1326/2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul cadrul nr. 999/2001 şi upgradate prin Decizia Comisiei 1996/239/CE, abrogată de Decizia Consiliului 1998/256/CE

1 1 1

23. în 1996, Comisia implementează măsuri de protecţie faţă de diagnosticarea ESB în Portugalia (Decizia Comisiei 1996/381/CE, Decizia Comisiei 1998/653/CE şi Decizia Comisiei 2001/376/EC), respectiv în 1997 pentru Franţa (Decizia Comisiei 1997/312/CE) şi Irlanda (Decizia Comisiei 1997/18/CE)

1 1 1

24. de asemenea, în 1997, Comisia adoptă primele măsuri de protecţie cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri de origine animală provenite de la mamifere (Decizia Comisiei 1997/735/CE)

3 1 3

25. în 1999, Comisia introduce condiţii speciale privind introducere pe piaţă şi administrare a somatotropinei bovine (STB), prin Decizia Consiliului 1999/879/CE 1 1 1 26. în anul 2001, este elaborat Regulamentul cadru nr. 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme

transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu multiplele modificări ale anexelor acestuia, survenite ulterior 1 1 1

27. în 2007, Comisia interzice introducerea pe piaţă a produselor derivate de la bovine fătate sau crescute pe teritoriul Regatului Unit, înainte de 1 august 1996, indiferent de scop şi de scutire a acestor animale de la anumite măsuri de control şi de eradicare, prin Decizia Comisiei 2007/411/CE

1 1 1

28. în România, măsuri de protecţie faţă de ESB din celelalte State Membre au fost elaborate şi implementate în 2004, prin Ordinul MAA 145/2004 pentru aprobarea Normei sanitare-veterinare privind măsuri de urgenţă pentru protecţia împotriva encefalopatiei spongiforme bovine

3 1 3

4. Factori de risc cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine

I. Factorii de risc procedurali, conform Raportului de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011

1. imposibilitatea probării trasabilităţii bovinelor ieşite din gospodăriile populaţiei, deoarece inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele individuale ale bovinelor existente într-o gospodărie, precum şi datorită dificultăţilor de înregistrare şi a păstrării documentelor ce probează trasabilitatea animalelor intrate sau ieşite din efectiv

5 1 5

2. imposibilitatea probării ieşirii din şi întrării în efectiv a bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor de bovine, într-o 5 1 5


Pagina 4 din 7

anumită perioadă de timp, explicată prin refuzul proprietarilor de bovine de a notifica aceste evenimente şi a faptului că inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele individuale ale bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor, cu referire la ultima lor locaţie, informaţii ce sunt utile pentru identificarea bovinelor eligibile pentru testarea în direcţia ESB

3. întârzieri privind notificarea de către proprietarii de animale a introducerii de bovine în efective şi implicit în baza de date, aceştia omiţând fie notificarea fătărilor fie nu respectă termenele obligatorii de declarare, întârzierile variind de la câteva săptămâni la câteva luni.

5 0,6 3

4. distribuţia populaţiei de bovine între exploataţiile comerciale şi cele existente în gospodăriile populaţiei (necomerciale), 91,1% din populaţia de bovine, însumând aproximativ 2,7 milioane bovine, sunt crescute în gospodăriile populaţiei (date valide la 11.02.2011)

3 1 3

5. operaţiunile de extragere din baza de date a informaţiilor privind mişcarea animalelor sunt posibile numai la nivel central, datorită limitelor tehnice ale interfeţei bazei de date

3 1 3

6. nerespectarea, în totalitate, a prevederilor punctului 4, Capitolul VIII: Acţiuni privind inspecţia animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională, Secţiunea 10: Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză şi monitorizare în domeniul sanitar veterinar, Anexa Nr. 1: Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificarea şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012 a HOTĂRÂRE nr. 341 din 18 aprilie 2012

3 1 3

7. nu era luată în considerare, până în 2002, în cadrul Codului Terestru al OMSA, structura populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

3 1 3

II. Factorii de risc de reglementare 8. de abia în 1992, prin Directiva Consiliului nr 92/102/CEE privind identificarea şi înregistrarea animalelor, se reglementează un sistem unic de

identificare a tuturor speciilor de animale de fermă din Statele Membre ale Comunităţilor Europene, până atunci fiecare stat având propriul sistem de identificare şi înregistrare

5 1 5

9. pentru speciile ovine şi caprine, acest deziderat se realizează de-abia în 2004, prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 21/2004 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovine şi caprine, pus în aplicare prin Decizia Comisiei nr. 2006/968/EC prin care se introduce identificarea electronică a animalelor din speciile ovine şi caprine şi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1505/2006 privind controalele minime ce trebuie să fie efectuate în legătură cu identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor

5 1 5

10. în România, reglementarea identificării bovinelor, ovinelor şi caprinelor se realizează, prima dată, în anul 2003, prin Ordinul MAA nr. 166/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, abrogat ulterior, în prezent această activitate este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2010, implementată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aşa cum a fost modificat de Ordinul ANSVSA nr. 48/2012. Până la acea data, bovinele, ovinele şi caprinele erau înregistrate prin procedee empirice, utilizate de crescătorii de animale.

5 1 5

5. Factori de risc corelaţi cu sistemele I. Factorii de risc procedurali de creştere a bovinelor 1. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sistemul de creştere a bovinelor a fost extrem de instabil, în perioada 1980-1996 şi

stabil între 1997-2001, situaţie stabilă care s-a menţinut şi între 2002 – 2006, după care au urmat, constant, scăderi semnificative, până în 2010, iar din 2010, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, cu o uşoară creştere în 2012

3 0,3 1

2. Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, relevă că, nu întotdeauna autorităţile veterinare competente teritoriale au probat că s-a realizat o estimare a riscului pentru exploataţiile ce primesc produse derivate din lapte, pentru furajarea viţeilor

3 1 3

II. Factorii de risc de reglementare 3. primul sistem de înregistrare şi autorizare a exploataţiilor de bovine, ovine şi caprine a fost reglementat prin Ordinul ANSVSA nr.

62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, abrogat de Ordinul ANSVSA nr. 16/2010, aşa cum a fost modificat ultima data de Ordinul ANSVSA nr. 30/2013.

5 1 5

6. Factori de risc corelaţi cu sistemul I. Factorii de risc procedurali de furajare a bovinelor 1. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, deşi interdicţia de furajare fusese, tradiţional, adoptată în 1982, ca sistem de furajare a

bovinelor fără proteine animale, iar reţetele de furaje autorizate pentru furajarea bovinelor nu includeau, formal, proteină animală, în anul 2001, aceasta nu a putut fi evaluată ca o dovadă suficientă, care să probeze că bovinele nu au putut primi proteine animale, deoarece nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea acestei aserţiuni

7 1 7

2. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, de-abia în 1997, această interdicţie a fost reconfirmată oficial, utilizarea proteinelor de rumegătoare în producerea de furaje concentrate şi premixuri pentru bovine fiind interzisă şi introduse controale, în acest sens

7 1 7

3. până în 1992, nu erau stabilite reglementări internaţionale în Codul Terestru al OMSA, privind potenţiala introducere şi reciclare, prin furajare, a agentului patogen al ESB

7 1 7

4. absenţa, până în 1998, a prevederilor Codului Terestru al OMSA privind interdicţia consumului de către bovine a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare, în relaţie cu ESB şi a specificării, în 1999, a perioadei de restricţie de 8 ani începând cu 2010

7 1 7


Pagina 5 din 7

5. absenţa, până în 1999, a prevederilor Codului Terestru al OMSA, privind evaluarea jumărilor provenite de la rumegătoare ca fiind o sursă de risc pentru furajarea bovinelor, alături de făina de carne şi oase, în relaţie cu ESB

5 1 5

II. Factorii de risc de reglementare 6. primele măsuri de protecţie cu privire la ESB şi de interdicţie a hrănirii animalelor cu proteine derivate de la mamifere au fost introduse de-

abia prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC 5 1 5

7. la nivel naţional, prevederile Regulamentului 999/2001 şi ale Regulamentului nr. 1326/2001 sunt preluate, până în anul 2007, prin Ordinul MAA 21/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după cum a fost completat cu Ordinul MAA 22/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control suplimentare pentru implementarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după 1.01.2007 aplicându-se prevederile regulamentelor comunitare

3 1 3

7. Factori de risc corelaţi cu I. Factorii de risc materiali conform Regulamentului 999/2001 supravegherea de abator pentru bovine în relaţie cu MRS

1. coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum și creasta sacrală mediană și aripile sacrumului, de la bovine în vârsta de peste 30 luni

7 1 7

2. ganglionii rădăcinii dorsale, de la bovine în vârsta de peste 30 luni 7 1 7 3. craniul, cu excepția mandibulei, de la bovine în vârsta de peste 12 luni 7 1 7 4. encefalul de la bovine în vârsta de peste 12 luni 7 1 7 5. ochii de la bovine în vârsta de peste 12 luni 7 1 7 6. măduva spinării de la bovine în vârsta de peste 12 luni 7 1 7 7. amigdalele de la bovine de toate vârstele 7 1 7 8. intestinul, de la duoden până la rect, de la bovine de toate vârstele 7 1 7 9. mezenterul de la bovine de toate vârstele 7 1 7 II. Factorii de risc procedurali 10. Conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, interdicţia parţială privind utilizarea MRS a fost introdusă de-abia 1995, când creierul şi

măduva spinării, precum şi intestinele necomestibile de bovine au fost eliminate din lanţul de furajare 5 1 5

11. Conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, reglementarea ca animalele moarte şi MRS trebuie să fie incinerate, a fost introdusă de-abia în 2001

7 1 7

12. identificarea de către OMSA, abia în 1992, a numai şase ţesuturi sau organe ca MRS în relaţie cu ESB, faţă de cele 16 MRS în relaţie cu ESB definite odată cu dezvoltarea cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului

7 1 7

13. extinderea de către OMSA, în 1998, a listei MRS de la 6 la 11 ţesuturi sau organe, din cele 16 definite odată cu dezvoltarea cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului

5 1 5

14. extinderea de către OMSA, în 1999, a listei MRS, în 1999, de la 11 la 15 ţesuturi sau organe, din cele 16 stabilite ca MRS (scoate ţesutul limfatic şi nervos expus în timpul tranşării şi se introduc pe lista alte cinci MRS în relaţie cu ESB), a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului

3 1 3

Factorii de risc de reglementare 15. prima reglementare referitoare la cerinţe specifice pentru MRS, suplimentare celor elaborate pentru ESB, a intrat în aplicare abia în 1990,

prin Decizia Comisiei 1990/200/CEE, completată cu Decizia Comisiei 1992/290/CEE 3 1 3

16. abia în 1991, sunt iniţiate primele cercetări finanţate de Comisie privind inactivarea agenţilor patogeni ai ESB (Decizia Comisiei 1991/89/CEE) 3 1 3 17. abia în 1997 se emit primele reglementări privind interzicerea utilizării de materiale ce prezintă riscuri cu privire la EST ale animalelor, prin

Decizia Comisiei 1997/534/CE, modificată de Decizia Consiliului 1999/881/CE şi Decizia Comisiei 2000/418/CE 3 1 3

8. Factori de risc corelaţi cu I. Factorii de risc procedurali activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB

1. deşi, conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, exista în aplicare, în 2001, un sistem de supraveghere pasivă şi elemente de supraveghere activă a ESB, totuşi, s-a estimat că supravegherea populaţiei de bovine domestice era insuficientă, pentru a detecta nivele scăzute ale incidenţei ESB

7 0,7 5

2. inexistenţa, până în 1998, a cerinţelor OMSA privind programele de supraveghere, control şi eradicare a ESB 5 1 5 3. lipsa, până în 1999, a prevederilor OMSA privind stabilirea ratei incidenţei cazurilor indigene de ESB, pentru ultimele 12 luni, pentru populaţia

de bovine în vârstă de peste 24 de luni 5 1 5

4. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, ESB este o boală notificabilă în România, doar din 1993 5 0,6 3 5. inexistenţa, până în 1998, a prevederii OMSA privind procedurile de audit, inspecţie şi control, precum şi de prelevare de probe şi testare de

laborator în direcţia ESB 3 1 3

6. nu era reglementată de către OMSA, până în 1998, luarea în considerare a structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

1 1 1


Pagina 6 din 7

II. Factorii de risc de reglementare 7. reglementarea notificării obligatorii a ESB este implementată de-abia în 1998, prin Decizia Comisiei 1998/12/CE, ce modifică Directiva

Consiliului 82/894/CEE privind notificarea comunitară a bolilor animale, prin precizarea frecvenţei notificării, în cazul ESB, prin Decizia Comisiei 2005/176/EC instituindu-se forma codificată a bolilor

3 1 3

8. prevederile Directivei Consiliului 82/894/CEE sunt transpuse prin Ordinul MAA nr. 156/1999, completat cu Ordinele ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005, precum şi cu Ordinul MAA nr.68/2003 pentru forma codificată a bolilor

3 1 3

9. Factori de risc corelaţi cu I. Factorii de risc procedurali supravegherea de laborator a ESB 1. efectuarea în România, conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, anual, până în 1995, a unui număr relativ mic de teste ELISA,

pentru supravegherea ESB 7 0,7 5

2. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sensibilitatea declarată a testelor utilizate, era cu 0,5-2% mai mică decât standardul solicitat, fiind posibil, dar nu confirmat, faptul că bovine, cu sau fără semne clinice, puteau fi infectate şi prezente, în efectivul de bovine din România, ceea ce a condus la încadrarea României în categoria III de risc

7 1 7

3. lipsa prevederilor OMSA, până în 2003, privind condiţia de calculare a ratei incidenţei pentru ESB, pe baza rezultatelor programului de supraveghere elaborat conform precizărilor Codului Terestru

5 1 5

4. inexistenţa, până în 1998, a reglementării OMSA privind examinarea de către un laborator aprobat/acreditat a creierului sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere

3 1 3

10. Factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia ESB

I. Factorii de risc procedurali Prin Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, sunt identificate deficienţe privind organizarea sistemului de colectare şi procesare a deşeurilor:

1. existenţa contractelor de colectare a deşeurilor de origine animală, încheiate de SC Protan SA cu instituţiile administraţiei publice locale, nu asigură colectarea continuă a acestor deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei

7 1 7

2. existenţa, în septembrie 2010 a unui număr de 849 municipalităţi fără contract încheiat cu SC Protan SA, pentru colectarea deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei

7 1 7

3. începând din ianuarie 2010, până în luna octombrie a aceluiaşi an, nu au mai fost acordate subvenţiile pentru colectarea şi neutralizarea deşeurilor de origine animală. Această măsură a fost parţial reevaluată şi din octombrie 2010, subvenţiile au fost acordate, dar numai pentru colectarea deşeurilor din categoriile 1 – deşeuri periculoase şi 2 – animale moarte, numai pentru exploataţiile comerciale, reprezentând numai 5-10% din taxele aplicate în mod uzual în Statele Membre

7 1 7

4. necolectarea deşeurilor de origine animală din gospodăriile populaţiei (în marea majoritate animale moarte) în majoritatea judeţelor, motivându-se preţul implicat

7 1 7

5. majoritatea deşeurilor de origine animală rezultate din gospodăriile populaţiei sunt îngropate şi denaturate sau simplu îngropate, fără a fi procesate, iar cantitatea reală supusă acestor proceduri este greu de estimat, deoarece autorităţile competente nu deţin informaţii corecte

5 0,6 3

6. coordonarea între autoritatea centrală şi autorităţile de la nivel local, în sensul că informaţiile privind colectarea deşeurilor de origine animală de categorie 1 nu sunt transmise, conform planurilor, ci numai cu ocazia misiunilor de audit

3 0,3 1

Tot prin Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, au fost identificate deficienţe privind procesarea deşeurilor: 7. SC Protan SA a avut probleme deosebite în perioada 2010-2011, deoarece capacitatea de incinerare era insuficientă, iar achiziţionarea de

incineratoare suplimentare a creat probleme financiare deosebite, în special după reducerea subvenţiilor. Totuşi, nu a fost elaborat nici un plan pentru remedierea situaţiei

7 1 7

8. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, procedeul de sterilizare a deşeurilor nu este evaluat ca atare şi nici inclus în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor

5 0,6 3

9. nu sunt respectate întotdeauna cerinţele pentru marcarea anumitor loturi de sortimente de făină de carne şi oase cu gliceroltriheptonat 5 0,6 3 10. unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă, iar controalele oficiale

nu au detectat întotdeauna aceste deficienţe 3 0,4 1

11. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime nu este inclusă în activităţile de autocontrol

3 0,3 1

12. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea aplicării condiţiilor privind parametrii tehnicile pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, până în 1997, din moment ce au fost realizate doar câteva controale regulate în această direcţie. De aceea, sistemul de procesare şi neutralizare a deşeurilor este evaluat a fi capabil să distrugă agentul patogen al ESB într-o măsură convenabilă, doar începând cu 1997

5 1 5

13. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, s-a concluzionat că, până în 1974, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 90 minute, iar începând din 1997, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 20 minute, la o presiune de 3 bari

1 1 1


Pagina 7 din 7

14. până în 1999, nu erau stabiliţi, în Codul Terestru al OMSA, parametrii tehnici pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, în procesul de preparare a făinii de oase şi carne sau jumări, provenite de la rumegătoare şi utilizate în alte scopuri decât administrarea în alimentaţia bovinelor, ce stipulează porţionarea materiei prime în particule de maxim 5 cm, înainte de tratarea termică, urmând ca acestea să fie supuse la o temperatură de 1330C, pentru minim 20 minute, la o presiune de 3 bari, în relaţie cu ESB

5 1 5

15. până în 1998, nu era luată în considerare, în Codul Terestru al OMSA, originea deşeurilor de animale şi parametrii activităţilor de procesare/distrugere a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

5 1 5

16. până în 2002, în Codul Terestru al OMSA, nu erau stabilite reglementări privind originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv a animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, a parametrilor procesului de neutralizare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale

5 1 5

Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, relevă unele deficienţe privind efectuarea controalelor în sistemul de ecarisare a deşeurilor:

17. autorităţile sanitare veterinare locale nu au reglementată competenţa de a efectua controale oficiale în gospodăriile populaţiei, privind colectarea deşeurilor de origine animală

5 1 5

18. frecvenţa controalelor oficiale, privind unităţile de transport, procesare şi management al deşeurilor de origine animală, nu ia în considerare riscul specific pentru fiecare categorie de risc a deşeurilor (exploataţiile de vaci pentru lapte şi unităţile ce procesează deşeuri de categoria a 3-a sunt inspectate cu aceeaşi frecvenţă, deşi condiţiile igienice implică niveluri diferite de risc)

5 1 5

19. controalele oficiale nu au detectat întotdeauna deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală ce nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă şi nici deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, privind respectarea procesului de sterilizare a deşeurilor, aceasta nefiind evaluată ca atare şi nici inclusă în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor, precum şi deficienţele privind includerea în activităţile de autocontrol şi a examenelor pentru detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime şi nici nu au prelevat probe pentru astfel de examinări

5 1 5

II. Factorii de risc de reglementare privind tratamentul deşeurilor 20. primele sisteme comunitare alternative de tratament termic pentru prelucrarea materialului cu risc înalt au fost reglementate prin Decizia

Comisiei 1992/562/CEE, între 1986-1992 neexistând nici o reglementare în acest sens, iar în 1994, se aprobă sistemele de tratament termic alternativ pentru prelucrarea deşeurilor animale de origine de la rumegătoare, cu scopul de a inactiva agenţii EST, prin Decizia Comisiei 1994/382/EC, modificată de Decizia Comisiei 1995/29/CE şi de Decizia Comisiei 1996/449/CE

3 1 3

21. în 1999, Consiliul UE adoptă măsuri comunitare specifice ce se aplică prelucrării anumitor deşeuri de origine animală, pentru protecţia împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Decizia Consiliului 1999/534/CE

3 1 3

22. la nivel naţional, abia în 2001, este reglementată prelucrarea unor deşeuri animale în vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Ordinul MAA nr. 495/2001, abrogat ulterior, în aprilie 2007, prin implementarea prevederilor Regulamentului nr. 1774/2002

5 1 5

11. Factori de risc corelaţi cu Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, relevă că: aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare

1. nu întotdeauna medicii veterinari zonali şi cei de liberă practică iau în considerare diagnosticul diferenţial, pentru bovinele ce prezintă semne nervoase, între ESB şi alte boli cu simptomatologie nervoasă

5 0,6 3

2. deşi în marea majoritate a cazurilor sunt respectate cerinţele legale privind notificarea cazurilor suspecte de ESB (art. 10 şi 11 al Reg. CE 999/2001), există încă reţinerea medicilor veterinari de liberă practică de a notifica aceste cazuri

3 0,9 3

3. cazuri când expedierea de bovine către abator s-a realizat fără ca acestea să fie însoţite de paşaport, ori au fost însoţite de un document înscris de mână de către medicul veterinar de liberă practică, sau fără ca bovinele să fi fost crotaliate

5 1 5

4. unii inspectori ai DSVSA – serviciul de sănătate animală, cu responsabilităţi privind aprobarea unităţilor de colectare a deşeurilor de origine animală, au cunoştinţe insuficiente privind legislaţia comunitară în domeniu

3 1 3

5. nu este inclusă în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, prevederea ca medicii veterinari angajaţi ai regiilor autonome, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, asociaţiilor sau societăţilor agricole, ori ai altor asemenea structuri, prezintării periodice, către autorităţile sanitare veterinare locale, a notificărilor privind rezultatul examenelor clinice de rutină, din cadrul supravegherii pasive şi examenele necropsice, din cadrul supravegherii active, efectuate la efectivele de animale ce sunt în responsabilitatea acestora

3 1 3

12. Factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional

1. lipsa evaluării succesive a României privind statusul în relaţie cu ESB, iniţial în 2001 de către DG SANCO - Comisia Europeană, şi EFSA pentru perioada 2001-2006

5 1 5

2. inexistenţa, până în 2010, a unei structuri cu atribuţii şi responsabilităţi specifice privind analiza de risc 3 1 3 3. inexistenţa unei matrici naţionale pentru elaborarea analizei de risc 3 1 3

Analiza de risc pentru encefalopatia spongiform

ă bovină – Revizia nr.1 - 26.03.2015

Pagina 1 din 1

Anexa 2

Calcularea nivelul de risc pentru ESB

Clasa factorilor de risc

Nivel de risc al

factorilor de risc identificaţi şi caracterizaţi

Num

ăr Factori

Risc

Nivelul

de risc calculat

7

5 3

1

factori de risc procedurali şi de reglem

entare pentru ESB 5

19 9

2 35

5,05 factori de risc corelaţi cu etiologia ESB

8 3

1 -

12 6,43

factori de risc corelaţi cu activităţile de import

6 -

5 17

28 4,81

factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine

- 5

5 -

10 4,25

factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a bovinelor

- 1

1 1

3 3,88

factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor

4 2

1 -

7 6,21

factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator pentru rum

egătoare în relaţie cu MRS

11 2

4 -

17 6,31

factori de risc corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB

- 3

4 1

8 4

factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB la anim

ale 1

2 1

- 4

5,40

factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia

ESB la animale

4 8

5 5

22 5,06

factori de risc corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare

- 1

4 -

5 3,58

factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional -

1 2

- 3

3,9

Analiza de risc pentru encefalopatia spongiform

ă bovină - Revizia nr.1 - 26.03.2015

Pagina 1 din 1

Anexa 3

Ierarhizarea claselor de factori de risc pentru ESB

Ierarhizarea claselor de factori de risc N

ivelul de risc calculat per clasă de factori de risc

1. factori de risc corelaţi cu etiologia ESB 6,43

2. factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator pentru bovine în relaţie cu M

RS 6,31

3. factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor

6,21 4. factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB la anim

ale 5,40

5. factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia

ESB 5,06

6. factori de risc procedurali şi de reglementare pentru ESB

5,05 7. factori de risc corelaţi cu activităţile de im

port 4,81

8. factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine

4,25

9. factori de risc corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB

4,00

10. factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional 3,90

11. factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a

bovinelor 3,88

12. factori de risc corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare

3,58


Pagina 1 din 32

Anexa nr. 4 Opţiuni de reducere a factorilor de risc corelaţi cu ESB până la un nivel al riscului acceptabil

Nr. crt.

Clasa de factori de risc

Nivelul de risc al clasei

Factorii de risc ai clasei Nivelul de risc al factorului de risc

Acţiuni preventive Măsuri Corective

Cadrul de reglementare al opţiunii de reducere

Implementarea opţiunii de reducere

1. Factori de risc corelaţi cu etiologia ESB

6,37 1. ESB este o boală de natură prionică, total diferită de bolile infecţioase sau infectocontagioase, cu perioadă mare de incubaţie, cu evoluţie lentă şi insidioasă, cu sfârşit invariabil letal şi necesitând metode particulare de identificare a agentului patogen

7 Factor de risc ce nu suportă opţiuni de reducere a nivelului de risc

- -

2. Rezistenţa particulară a agentului patogen la acţiunea factorilor de mediu, a substanţelor utilizate în măsurile generale de profilaxie, acesta distrugându-se la parametrii de temperatură, timp şi presiune specifici

7 1. Deşeurile de origine animală sunt tratate la presiune înaltă, minim 10 bari, cu abur saturat la 180 ° C cu agitare mecanică timp de 40 de minute. Întreaga procedură, de la încărcarea camerei până la evacuare durează aproximativ 120 de minute. Biorafinarea inactivează toţi agenţii microbieni, inclusiv agenţii patogeni ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile.

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 4.12. Distrugerea animalelor moarte, art. 4.12.6 Metode recomandate pentru distrugerea animalelor moarte, ediţia 2013

3. Acceptarea ESB, aproape ca o zoonoză, ţinând cont de corelarea directă şi înaltă între incidenţa cazurilor de ESB şi incidenţa noii variante a bolii Creutzfeldt-Jakob în UK

7 Eliminarea materielelor cu risc specific din lanţul alimentar, conform prevederilor art. 8 al Regulamentului (CE) 999/2001

- Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

4. Inexistenţa unor teste de laborator oficial recunoscute pentru diagnosticul bolii la animalele în viaţă, în toate cazurile boala a fost diagnosticată la animalele tăiate sau moarte

7 Perfectarea unor teste de laborator pentru diagnosticul ESB la animalele în viaţă, în baza dezvoltărilor cunoscute de proteomică

- -

5. Imposibilitatea prevenţiei bolii prin tehnici de serumizare sau vaccinare


- -

6. Imposibilitatea tratării bolii, aceasta fiind incurabilă şi cu sfârşit invariabil letal


- -

7. posibilitatea specifică de reciclare a infecţiei prin furaje ce au în compoziţie sau sunt contaminate cu materiale specifice de risc sau materiale ce conţin materiale specifice de risc

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru (art. 3.2.13.9), a interdicţiei de furajare a bovinelor donatoare de embrioni sau ovule cu făină de carne şi oase obţinută de la rumegătoare în vârstă de peste 6 luni,

- Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, mamifere, păsări şi albine, capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia 1992

2. Perfecţionarea sistemului de ecarisare - Raport final al Misiunii de Audit efectuată de experţi ai CE DG(SANCO) şi statelor membre nr. 2011-8941, în perioada 7-18.02.2011, privind evaluarea implementării regulilor de sănătate referitoare la


Pagina 2 din 32

subprodusele animaliere 3. Tratarea deşeurilor de origine animală la

presiune înaltă, minim 10 bari, cu abur saturat la 180 ° C cu agitare mecanică timp de 40 de minute. Întreaga procedură, de la încărcarea camerei până la evacuare durează aproximativ 120 de minute. Biorafinarea inactivează toţi agenţii microbieni, inclusiv agenţii patogeni ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile.


8. identificarea prezenţei agenţilor patogeni ai formelor atipice de ESB, respectiv L-type şi H-type la bovine


9. Neimunogenitatea agentului etiologic şi, deci imposibilitatea aplicării tehnicilor serologice pentru detectarea unui eventual răspuns imun


- -

10. perioada mare de incubaţie a bolii, ceea ce a mascat şi facilitat difuzarea acesteia


- -

11. Slaba exprimare clinică a bolii lipsa modificărilor paraclinice ce ar putea constitui un element de corelare pentru diagnosticul bolii


- -

12. Deşi iniţial au fost evaluate ca boli netransmisibile, s-a demonstrat ulterior transmisibilitatea acestora, iniţial experimentală, apoi pe cale naturală, pe orizontală şi pe verticală, ceea ce a condus la aplicarea unor acţiuni preventive şi măsuri corective deosebite


- -

2. Factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator pentru bovine în relaţie cu MRS

6,31 1. coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum și creasta sacrală mediană şi aripile sacrumului, de la bovine în vârsta de peste 30 luni

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea coloanei vertebrale, cu excepţia vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum și creasta sacrală mediană şi aripile sacrumului, de la bovine în vârsta de peste 30 luni, conform prevederilor legale


2. Aplicarea normelor de sănătate publică și de sănătate animală referitoare la subproduse de origine animală şi produse derivate, pentru a preveni şi minimiza riscul afectării sănătății publice şi animale generat de aceste produse şi, în special, pentru a proteja siguranţa lanţului alimentar şi furajer.

- Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002

2. ganglionii rădăcinii dorsale, de la bovine în vârsta de peste 30 luni

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea ganglionilor rădăcinii dorsale, de la bovine în vârsta de peste 30 luni, conform prevederilor legale

- Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi


Pagina 3 din 32

eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă



3. craniul, cu excepția mandibulei, de la bovine în vârsta de peste 12 luni

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea craniului, cu excepția mandibulei, de la bovine în vârsta de peste 12 luni, conform prevederilor legale




4. encefalul de la bovine în vârsta de peste 12 luni

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea encefalului de la bovine în vârsta de peste 12 luni, conform prevederilor legale




5. ochii de la bovine în vârsta de peste 12 luni 7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea ochilor de la bovinele în vârsta de peste 12 luni conform prevederilor legale


2. Aplicarea normelor de sănătate publică și de sănătate animală referitoare la subproduse de origine animală şi produse derivate, pentru a preveni şi minimiza riscul afectării sănătății publice şi animale generat de aceste produse şi,

- Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care


Pagina 4 din 32

în special, pentru a proteja siguranţa lanţului alimentar şi furajer.

nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002

6. măduva spinării de la bovine în vârsta de peste 12 luni

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea măduvei spinării de la bovinele în vârsta de peste 12 luni, conform prevederilor legale




7. amigdalele de la bovine de toate vârstele 7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea amigdalelor de la bovinele de toate vârstele, conform prevederilor legale




8. intestinul, de la duoden până la rect, de la bovine de toate vârstele

7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea intestinului, de la duoden până la rect, de la bovinele de toate vârstele , conform prevederilor legale




9. mezenterul de la bovine de toate vârstele 7 1. Îndepărtarea, marcarea, eliminarea şi neutralizarea mezenterului de la bovine de toate vârstele, conform prevederilor legale

- Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi


Pagina 5 din 32

eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă



10. identificarea de către OMSA, abia în 1992, a numai şase ţesuturi sau organe ca MRS în relaţie cu ESB, faţă de cele 16 MRS în relaţie cu ESB definite odată cu dezvoltarea cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului

7 1. Stabilirea prin Anexa V - Materiale cu riscuri specificate, a Regulamentului (CE) 999/2001, a listei de ţesuturi sau organe ca materiale cu riscuri specificate, dacă provin de la bovine a căror origine este într-un stat membru sau într-o ţară terţă sau într-o regiune a acestora cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB, precum şi a modului de îndepărtare, marcare şi eliminare a acestora


2. Aplicarea recomandărilor articolului 15.5.14. al Codului Terestru, cu privire la mărfurile ce nu ar trebuie să fie comercializate

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, Volumul 2 – Boli listate, Capitolul 11.5. – Encefalopatia spongiformă bovină

11. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, interdicţia parţială privind utilizarea MRS a fost introdusă de-abia 1995, când creierul şi măduva spinării, precum şi intestinele necomestibile de bovine au fost eliminate din lanţul de furajare





12. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, reglementarea ca animalele moarte şi MRS trebuie să fie incinerate, a fost introdusă de-abia în 2001

5 2. Stabilirea normelor de sănătate publică și de sănătate animală referitoare la subproduse de origine animală şi produse derivate, pentru a preveni şi minimiza riscul afectării sănătății publice şi animale generat de aceste produse şi, în special, pentru a proteja siguranţa lanţului alimentar şi furajer.


13. extinderea de către OMSA, în 1998, a listei MRS de la 6 la 11 ţesuturi sau organe, din cele 16 definite odată cu dezvoltarea

5 1. Stabilirea prin Anexa V - Materiale cu riscuri specificate, a Regulamentului (CE) 999/2001, a listei de ţesuturi sau organe ca materiale cu

- Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor


Pagina 6 din 32

cadrului procedural, a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului

riscuri specificate, dacă provin de la bovine a căror origine este într-un stat membru sau într-o ţară terţă sau într-o regiune a acestora cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB, precum şi a modului de îndepărtare, marcare şi eliminare a acestora

reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă



14. extinderea de către OMSA, în 1999, a listei MRS, în 1999, de la 11 la 15 ţesuturi sau organe, din cele 16 stabilite ca MRS (scoate ţesutul limfatic şi nervos expus în timpul tranşării şi se introduc pe lista alte cinci MRS în relaţie cu ESB), a căror prezenţă era interzisă în carnea şi produsele din carne destinate exportului





15. prima reglementare referitoare la cerinţe specifice pentru MRS, suplimentare celor elaborate pentru ESB, a intrat în aplicare abia în 1990, prin Decizia Comisiei 1990/200/CEE, completată cu Decizia Comisiei 1992/290/CEE

3 1. Introducerea prin Decizia Comisiei 1990/200 a obligativităţii tăierii în partidă separată a bovinelor ce manifestă semne clinice ce pot fi atribuite ESB şi examinarea creierului prin metode histologice de laborator pentru stabilirea diagnosticului. Dacă se confirmă diagnosticul de ESB, carcasa şi organele sunt distruse, conform prevederilor legale.

Decizia Comisiei 1990/200/CEE, din 09 aprilie 1990, privind cerinţele suplimentare pentru anumite ţesuturi şi organe, cu privire la encefalopatia spongiformă bovină (ESB) completată cu prevederile Deciziei Comisiei 1992/290/CEE, din 14 mai 1992 privind anumite măsuri de protecție cu privire la embrionii de bovine în ceea ce privește encefalopatia spongiformă bovină (ESB) în Regatul Unit (92/290/CEE)

16. abia în 1991, sunt iniţiate primele cercetări finanţate de Comisie privind inactivarea agenţilor patogeni ai ESB (Decizia Comisiei 1991/89/CEE)

3 Efectuarea, în 1991, în Regatul Unit al Marii Britanii, a unui studiu comparativ privind la inactivarea agenților patogeni ai scrapiei şi ESB în scopul identificării metodelor practice de distrugere a tulpinilor prionice, finanţat de către Comisia Europeană.

- Decizia Comisiei 1991/89/CEE din 05 februarie 1991 privind dispoziţiile financiare pentru un proiect referitor la inactivarea agenţilor patogeni ai scrapiei și encefalopatiei spongiforme bovine

17. abia în 1997 se emit primele reglementări privind interzicerea utilizării de materiale ce prezintă riscuri cu privire la EST ale animalelor, prin Decizia Comisiei 1997/534/CE, modificată de Decizia Consiliului 1999/881/CE şi Decizia Comisiei 2000/418/CE

3 1. Interdicţia, formulată în 1997, privind utilizarea coloanei vertebrale de bovine, ovine şi caprine pentru producerea de carne dezosată.

- Decizia Comisiei 1997/534/CE din 30 iulie 1997 privind interzicerea utilizării de materiale care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile completată şi modificată prin Decizia Consiliului 1999/881/CE din 14 decembrie


Pagina 7 din 32

1999 de modificare a Deciziei 97/534/CE a Comisiei privind interzicerea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi Decizia Comisiei 2000/418/CE din 29 iunie 2000 privind reglementarea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile şi de modificare a Deciziei 94/474/CE, abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 1326/2001 al Comisiei din 29 iunie 2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă şi de modificare a anexelor VII şi XI la respectivul regulament

2. Prevederea din 1997 referitoare la materialele cu riscuri specificate ce sunt îndepărtate, marcate cu vopsea şi distruse prin incinerare sau prelucrate şi ulterior incinerate, îngropate sau arse drept combustibil.

- Decizia Comisiei 1997/534/CE din 30 iulie 1997 privind interzicerea utilizării de materiale care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile completată şi modificată prin Decizia Consiliului 1999/881/CE din 14 decembrie 1999 de modificare a Deciziei 97/534/CE a Comisiei privind interzicerea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi Decizia Comisiei 2000/418/CE din 29 iunie 2000 privind reglementarea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile şi de modificare a Deciziei 94/474/CE, abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 1326/2001 al Comisiei din 29 iunie 2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă şi de modificare a anexelor VII şi XI la respectivul regulament

3. Factori de risc 6,21 1. conform evaluării Comisiei Europene din 7 1. Interzicerea utilizării proteinei animale în - Comisia Europeană, 2001, Opinia Comitetului


Pagina 8 din 32

corelaţi cu sistemul de furajare a bovinelor

anul 2001, deşi interdicţia de furajare fusese, tradiţional, adoptată în 1982, ca sistem de furajare a bovinelor fără proteine animale, iar reţetele de furaje autorizate pentru furajarea bovinelor nu includeau,

hrana rumegătoarelor în 1982 şi confirmarea acestei interdicţii în 1997, dar fără se a putea documenta interdicţia

Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic corelat cu Encefalopatia Spongiformă Bovină (GBR) în România, adoptată la 11.05.2001

formal, proteină animală, în anul 2001, aceasta nu a putut fi evaluată ca o dovadă suficientă, care să probeze că bovinele nu au putut primi proteine animale, deoarece nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea acestei aserţiuni

2. Interdicţia utilizării proteinelor animale în nutriția rumegătoarelor.


2. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, de-abia în 1997, această interdicţie a fost reconfirmată oficial, utilizarea proteinelor de rumegătoare în producerea de furaje concentrate şi

7 1. Confirmarea oficială a interdicţiei de furajare a proteinei animale în hrana rumegătoarelor

- Comisia Europeană, 2001, Opinia Comitetului Ştiinţific Permanent pentru Riscul Geografic corelat cu Encefalopatia Spongiformă Bovină (GBR) în România, adoptată la 11.05.2001

premixuri pentru bovine fiind interzisă şi introduse controale, în acest sens

2. Interdicţia utilizării proteinelor animale în nutriţia rumegătoarelor.


3. până în 1992, nu erau stabilite reglementări internaţionale în Codul Terestru al OMSA, privind potenţiala introducere şi reciclarea, prin furajare, a agentului patogen al ESB

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru (art. 3.2.13.9), a reglementărilor privind importul de embrioni sau ovule din ţări cu incidenţă crescută pentru ESB, provineite de la bovine donatoare supuse interdicţiei de furajare cu făină de carne şi oase obţinută de la rumegătoare în vârstă de peste 6 luni


2. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru (art. 3.2.13.10), a interdicţiei de comercializare a făinii de carne şi oase conţinând orice proteină provenită de la rumegătoare, originară din ţările cu incidenţă crescută a ESB, în scopul furajării rumegătoarelor

- Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, Capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 6-a, 1992

4. absenţa, până în 1998, a prevederilor Codului Terestru al OMSA privind interdicţia consumului de către bovine a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare, în relaţie cu ESB şi a specificării, în 1999, a perioadei de restricţie de 8 ani

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a consumului de către bovine a făinii de carne şi oase provenită de la rumegătoare, ca factor de risc al analizei de risc elaborată în scopul identificării tuturor potenţialilor factori de risc din perspectiva lor istorică pentru determinarea statusului de ţară sau zonă în relaţie cu ESB (art. 3.2.13.1 )


2. Stabilirea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a perioadei de 8 ani privind interdicţia de administrare în hrana bovinelor a făinei de carne şi oase şi a jumărilor provenite de la rumegătoare (art. 3.2.13.2.)



Pagina 9 din 32

5. absenţa, până în 1999, a prevederilor Codului Terestru al OMSA, privind evaluarea jumărilor provenite de la rumegătoare ca fiind o sursă de risc pentru furajarea bovinelor, alături de făina de carne şi oase, în relaţie cu ESB

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a jumărilor provenite de la rumegătoare ca sursă de risc pentru furajarea bovinelor în relaţie cu ESB (art. 3.2.13.1.)


6. primele măsuri de protecţie cu privire la ESB şi de interdicţie a hrănirii animalelor cu proteine derivate de la mamifere au fost introduse de-abia prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC

5 1. Interzicerea, începând cu 1994, a administrării în hrana rumegătoarelor a proteinelor provenite de la mamifere (art. 1)

- Decizia Comisiei 1994/381/EC din 27 iunie 1994 privind anumite măsuri de protecţie cu privire la encefalopatia spongiformă bovină şi de hrănirea cu proteine derivate de la mamifere, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC

7. la nivel naţional, prevederile Regulamentului 999/2001 şi ale Regulamentului nr. 1326/2001 sunt preluate, până în anul 2007, prin Ordinul MAA 21/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după cum a fost completat cu Ordinul MAA 22/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control suplimentare pentru implementarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală, după 1.01.2007 aplicându-se prevederile regulamentelor comunitare

3 1. Instituirea, în România, începând cu anul 2002, a măsurilor de protecţie în relaţie cu ESB şi a interdicţiei de furajare a animalelor cu proteină animală, impuse prin Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

- Ordinul MAA 21/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală completat cu Ordinul MAA 22/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile de control suplimentare pentru implementarea Normei sanitare veterinare cu privire la unele măsuri de protecţie în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi furajarea animalelor cu proteină animală

4. Factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator a ESB

5,40 1. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sensibilitatea declarată a testelor utilizate, era cu 0,5-2% mai mică decât standardul solicitat, fiind posibil, dar nu confirmat, faptul că bovine, cu sau fără semne clinice, puteau fi infectate şi prezente, în efectivul de bovine din România, ceea ce a condus la încadrarea României în categoria III de risc

7 1. Utilizarea tehnicilor şi metodelor de diagnostic specificate în Manualul de Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE

- Manualul de Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE, Capitolul 2.4.6. Encefalopatia Spongiformă Bovină, lit. B. Tehnici de Diagnostic

2. Utilizarea testelor de diagnostic prevăzute în referenţialul oficial reprezentat de Manualul de Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE, descrise la punctul IX Principiile şi utilizarea testelor de diagnostic în EST al Manualului de Diagnostic pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile în România al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală

- Manualul de Diagnostic pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile în România al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, punctul IX Principiile şi utilizarea testelor de diagnostic în EST, elaborat de dr. Florica Bărbuceanu, coordonator LNR-EST, Bucureşti 2012

3. Utilizarea metodelor de diagnostic prevăzute în referenţialul oficial reprezentat de Manualul

- Anexa Certificatului de Acreditare nr. 222/1.2.LI, emisă la 15.07.2013, punctul V


Pagina 10 din 32

de Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE, ce au fost preluate, validate şi acreditate, conform Certificatului de Acreditare nr. 222/1.2.LI

Examen Encefalopatii Spongiforme Bovine

2. efectuarea în România, conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, anual, până în 1995, a unui număr relativ mic de teste ELISA, pentru supravegherea ESB

5 1. Conform Programului pentru monitorizarea şi eradicarea EST, transmis Comisiei Europene pentru evaluare şi aprobare, în anul 2014, vor fi: a) testate 6.000 bovine în vârsta de peste 24 luni şi 200.000 bovine în vârsta de peste 30 luni b) se estimează a de examina prin analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului un număr de 200 bovine în vârstă de peste 24 luni şi 100 bovine în vârstă de peste 30 luni c) pentru cele 206.300 probe vor fi efectuate următoarele teste, aprobate pentru cofinanţarea CE: (i) 33.225 teste de laborator pentru detecţia PrPres prin testul rapid Western Blotting pentru EST eradicarea (ii) 70.000 teste de laborator pentru detecţia PrPres prin testul rapid ELISA (protocolul cu polimeri chimici) pentru EST (iii) 33.075 teste de laborator pentru detecţia PrPres prin testul rapid imunocromatografic pentru EST (iv) 70.000 teste de laborator pentru detecţia PrPres prin testul rapid ELISA (protocol dublu sandwich) pentru EST

- Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2013/722/UE, din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 şi următorii ani, precum şi a contribuției financiare a Uniunii la aceste programe, articolul 10 Encefalopatii spongiforme transmisibile (pentru România a fost aprobată suma de 1.675.000 euro destinată cofinanţării programului pentru monitorizarea şi EST)

3. lipsa prevederilor OMSA, până în 2003, privind condiţia de calculare a ratei incidenţei pentru ESB, pe baza rezultatelor programului de supraveghere elaborat conform precizărilor Codului Terestru

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2003 a Codului Terestru, a ratei incidenţei pentru cazurile indigene de ESB, calculată pe baza pe baza rezultatelor unui program de supraveghere elaborat conform precizărilor Codului Terestru şi utilizată ca şi criteriu pentru încadrarea unei ţări sau zone în categoria de risc minim pentru ESB (art. 2.3.13.5)


4. inexistenţa, până în 1998, a reglementării OMSA privind examinarea de către un laborator aprobat/acreditat a creierului sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementării priotind obligativitatea examinării creierului sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere pentru ESB în cadrul unui laborator aprobat/acreditat (art. 3.2.13.1 )


5. Factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare în direcţia ESB

5,06 1. existenţa contractelor de colectare a deşeurilor de origine animală, încheiate de SC Protan SA cu instituţiile administraţiei publice locale, nu asigură colectarea continuă a acestor deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei

7 1. Experţii misiunii de audit FVO 2011-8941 prin Recomandarea nr. 2 au cerut punerea în aplicare de sisteme adecvate pentru asigurarea că deşeurile de origine animală sunt colectate și eliminate în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr 1069/2009, articolul 4 alineatul (4).

- Raport final al Misiunii de Audit efectuată de experţi ai CE DG(SANCO) şi statelor membre nr. 2011-8941, în perioada 7-18.02.2011, privind evaluarea implementării regulilor de sănătate referitoare la subprodusele animaliere

2. existenţa, în septembrie 2010 a unui număr 7 1. Încheierea de contracte între toate - Raport final al Misiunii de Audit efectuată


Pagina 11 din 32

de 849 municipalităţi fără contract încheiat cu SC Protan SA, pentru colectarea deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei

municipalităţile şi SC Protan SA,sau altă societate comercială cu activitate în domeniu pentru colectarea deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei

de experţi ai CE DG(SANCO) şi statelor membre nr. 2011-8941, în perioada 7-18.02.2011, privind evaluarea implementării regulilor de sănătate referitoare la subprodusele animaliere

3. începând din ianuarie 2010, până în luna octombrie a aceluiaşi an, nu au mai fost acordate subvenţiile pentru colectarea şi neutralizarea deşeurilor de origine animală. Această măsură a fost parţial reevaluată şi din octombrie 2010, subvenţiile au fost acordate, dar numai pentru colectarea deşeurilor din categoriile 1 – deşeuri periculoase şi 2 – animale moarte, numai pentru exploataţiile comerciale, reprezentând numai 5-10% din taxele aplicate în mod uzual în Statele Membre

7 1. Identificarea unei metode de sprijinire financiară a gospodăriilor populaţiei pentru colectarea şi neutralizarea deşeurilor de origine animală, procedură de sprijin care să nu fie considerată sprijin de stat pentru micii producători şi, astfel să nu se supună legislaţiei comunitare în domeniu


4. necolectarea deşeurilor de origine animală din gospodăriile populaţiei (în marea majoritate animale moarte) în majoritatea judeţelor, motivându-se preţul implicat

7 1. Elaborarea şi implementarea unei metode eficiente de colectarea deşeurilor de origine animală din gospodăriile populaţiei (în marea majoritate animale moarte) şi de neutralizare a acestora astfel încât să se poată acorda sprijin financiar de stat pentru aceste activităţi, exclusiv în interesul gospodăriilor populaţiei


5. SC Protan SA a avut probleme deosebite în perioada 2010-2011, deoarece capacitatea de incinerare era insuficientă, iar achiziţionarea de incineratoare suplimentare a creat probleme financiare deosebite, în special după reducerea subvenţiilor. Totuşi, nu a fost elaborat nici un plan pentru remedierea situaţiei

7 2. Adaptarea capacităţii de incinerare, la nivel naţional, corelat cu cantitatea de deşeuri colectate


6. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, nu a fost furnizată nici o informaţie privind susţinerea aplicării condiţiilor privind parametrii tehnici pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, până în 1997, din moment ce au fost realizate doar câteva controale regulate în această direcţie. De aceea, sistemul de procesare şi neutralizare a deşeurilor este evaluat a fi capabil să distrugă agentul patogen al ESB într-o măsură convenabilă, doar începând cu 1997

5 1. Efectuarea de controale regulate de către personalul ANSVSA cu responsabilităţi în domeniu pentru verificarea unităţilor de neutralizare a deşeurilor de origine animală în ceea ce priveşte aplicarea tehnicilor şi metodelor de neutralizare a deşeurilor care garanteze îndeplinirea condiţiilor de inactivare a agenţilor patogeni ai ESB.


2. Utilizarea de către unităţile de neutralizare a deşeurilor de origine animală a procesului de bio-rafinare, proces desfăşurat la presiune înaltă, temperatură ridicată. Deșeurile de origine animală sunt tratate la presiune înaltă, minim 10



Pagina 12 din 32

bari, cu abur saturat la 180 ° C cu agitare mecanică timp de 40 de minute. Întreaga procedură, de la încărcarea camerei până la evacuare durează aproximativ 120 de minute. Biorafinarea inactivează toţi agenţii microbieni, inclusiv agenţii patogeni ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile.

7. până în 1999, nu erau stabiliţi, în Codul Terestru al OMSA, parametrii tehnici pentru inactivarea agenţilor patogeni ai ESB, în procesul de preparare a făinii de oase şi carne sau jumări, provenite de la rumegătoare şi utilizate în alte scopuri decât administrarea în alimentaţia bovinelor, ce stipulează porţionarea materiei prime în particule de maxim 5 cm, înainte de tratarea termică, urmând ca acestea să fie supuse la o temperatură de 1330C, pentru minim 20 minute, la o presiune de 3 bari, în relaţie cu ESB

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor privind parametrii tehnici utilizaţi pentru inactivarea agenţilor patogeni în procesul de preparare a făinii de oase şi carne sau jumări, provenite de la rumegătoare şi utilizate în alte scopuri decât administrarea în alimentaţia bovinelor

- Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, ediţia a 8-a, 1999, Secţiunea 4.3. Distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori, Punctul 4.3.3. Encefalopatia spongiformă transmisibilă, Agenţi: Proceduri de inactivare

8. până în 1998, nu era luată în considerare, în Codul Terestru al OMSA, originea deşeurilor de animale şi parametrii activităţilor de procesare/distrugere a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a criteriului reprezentat de originea deşeurilor de animale şi parametrii activităţilor de procesare/distrugere a acestora, precum şi metodele de producere a furajelor, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB (art. 3.2.13.1 )


9. până în 2002, în Codul Terestru al OMSA, nu erau stabilite reglementări privind originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv a animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, a parametrilor procesului de neutralizare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2002 a Codului Terestru, a criteriului reprezentat de originea şi utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv a animalelor moarte), a subproduselor şi deşeurilor de abator, a parametrilor procesului de neutralizare şi a metodelor de producere a hranei pentru animale (art. 3.2.13.2)


10. autorităţile sanitare veterinare locale nu au reglementată competenţa de a efectua controale oficiale în gospodăriile populaţiei, privind colectarea deşeurilor de origine animală

5 1. Reglementarea competenţei autorităţile sanitare veterinare locale de a efectua controale oficiale în gospodăriile populaţiei, privind colectarea deşeurilor de origine animală

- -

11. frecvenţa controalelor oficiale, privind unităţile de transport, procesare şi management al deşeurilor de origine animală, nu ia în considerare riscul specific pentru fiecare categorie de risc a deşeurilor (exploataţiile de vaci pentru lapte şi unităţile ce procesează deşeuri de categoria a 3-a sunt inspectate cu aceeaşi frecvenţă, deşi condiţiile igienice implică niveluri diferite de

5 1. Adecvarea frecvenţei controalelor oficiale în unităţile de transport, procesare şi management al deşeurilor de origine animală, corelat la nivelul de risc specific pentru fiecare categorie de risc a deşeurilor

- Planul de audit şi control al ANSVSA


Pagina 13 din 32

risc) 12. controalele oficiale nu au detectat

întotdeauna deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală ce nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă şi nici deficienţele din unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, privind respectarea procesului de sterilizare a deşeurilor, aceasta nefiind evaluată ca atare şi nici inclusă în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor, precum şi deficienţele privind includerea în activităţile de autocontrol şi a examenelor pentru detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime şi nici nu au prelevat probe pentru astfel de examinări

5 1. Adecvarea exigenţei controalelor oficiale în unităţile de prelucrare a a deşeurilor de origine animală astfel încât să fie identificare toate neconformităţile referitoare la: - cerinţele specifice şi generale de igienă - respectarea procesului de sterilizare a deşeurilor - activităţile de autocontrol - a examenelor pentru detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime


13. în 1999, Consiliul UE adoptă măsuri comunitare specifice ce se aplică prelucrării anumitor deşeuri de origine animală, pentru protecţia împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Decizia Consiliului 1999/534/CE

5 1. Introducerea de către Comisia Europeană, începând cu anul 1999, a măsurilor specifice de prelucrare a deşeurilor de origine animală pentru protecţia împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile

- Decizia Comisiei 1997/534/CE din 30 iulie 1997 privind interzicerea utilizării de materiale care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile completată şi modificată prin Decizia Consiliului 1999/881/CE din 14 decembrie 1999 de modificare a Deciziei 97/534/CE a Comisiei privind interzicerea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi Decizia Comisiei 2000/418/CE din 29 iunie 2000 privind reglementarea utilizării materialelor care prezintă riscuri în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile şi de modificare a Deciziei 94/474/CE, abrogată prin Regulamentul (CE) nr. 1326/2001 al Comisiei din 29 iunie 2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă şi de modificare a anexelor VII şi XI la respectivul regulament

14. la nivel naţional, abia în 2001, este reglementată prelucrarea unor deşeuri

5 1. Reglementarea, în România, începând cu 2001 a condiţiilor de prelucrare a unor deşeuri animale în

- Ordinul nr. 495 din 27 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare


Pagina 14 din 32

animale în vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile, prin Ordinul MAA nr. 495/2001, abrogat ulterior, în aprilie 2007, prin implementarea prevederilor Regulamentului nr. 1774/2002

vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile

veterinare cu privire la măsurile care se aplică prelucrării unor deşeuri animale în vederea protecţiei contra encefalopatiilor spongiforme transmisibile Prevederile acestui ordin au fost înlocuite de prevederile Regulamentului (CE) nr . 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

15. majoritatea deşeurilor de origine animală rezultate din gospodăriile populaţiei sunt îngropate şi denaturate sau simplu îngropate, fără a fi procesate, iar cantitatea reală supusă acestor proceduri este greu de estimat, deoarece autorităţile competente nu deţin informaţii corecte

3 1. Reglementarea, la nivel naţional, a condiţiilor şi modalităţilor de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populaţiei, astfel încât autorităţile competente să deţină informaţii privind cantitatea şi categoriile de deşeuri de origine animală provenite fin gospodăriile populaţiei şi supuse neutralizării în unităţi autorizate

- Ordonanţa nr. 47 din 11 august 2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală

16. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, procedeul de sterilizare a deşeurilor nu este evaluat ca atare şi nici inclus în manualul HACCP, ori procedurile nu sunt implementate, în special privind mărimea particulelor înainte de sterilizare, eliminarea materialelor de ambalare şi controlul dăunătorilor

3 1. Respectarea condiţiilor prevăzute în referenţialele oficiale cu privire la condiţiile de neutralizare a deşeurilor de origine animală şi implementarea de proceduri operaţionale care să asigure respectarea acestor condiţii, în unităţile de procesare a deşeurilor de origine animală


17. nu sunt respectate întotdeauna cerinţele pentru marcarea anumitor loturi de sortimente de făină de carne şi oase cu gliceroltriheptonat

3 1. Respectarea cerinţelor privind colectarea, depozitarea, procesarea şi/sau neutralizarea deşeurilor de origine animală, inclusiv cerinţele pentru marcare


18. primele sisteme comunitare alternative de tratament termic pentru prelucrarea materialului cu risc înalt au fost reglementate prin Decizia Comisiei 1992/562/CEE, între 1986-1992 neexistând

3 1. Introducerea, începând cu 1992, a reglementărilor privind sistemele alternative de tratament termic pentru prelucrarea materialului cu risc înalt

- Decizia Comisiei 92/562/CEE din 17 noiembrie 1992 privind aprobarea sistemelor de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialului cu risc ridicat

nici o reglementare în acest sens, iar în 1994, se aprobă sistemele de tratament termic alternativ pentru prelucrarea deşeurilor animale de origine de la rumegătoare, cu scopul de a inactiva agenţii EST, prin Decizia Comisiei 1994/382/EC, modificată de Decizia Comisiei 1995/29/CE şi de Decizia Comisiei 1996/449/CE

2. Tratarea deşeurilor de origine animală la presiune înaltă, minim 10 bari, cu abur saturat la 180 ° C cu agitare mecanică timp de 40 de minute. Întreaga procedură, de la încărcarea camerei până la evacuare durează aproximativ 120 de minute. Biorafinarea inactivează toţi agenţii microbieni, inclusiv agenţii patogeni ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile.


19. unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de origine animală nu respectă unele cerinţe specifice şi generale de igienă, iar controalele oficiale nu au detectat întotdeauna aceste deficienţe

1 1. Adecvarea exigenţei controalelor oficiale în unităţile de prelucrare a a deşeurilor de origine animală astfel încât să fie identificare toate neconformităţile să fie respectate cu stricteţe cerinţe specifice şi generale de igienă



Pagina 15 din 32

20. în unele unităţi de prelucrare a deşeurilor de categoria 3, detectarea conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime nu este inclusă în activităţile de autocontrol

1 1. Includerea, în mod obligatoriu, în programul de autocontrol al unităţilor de prelucrare a deşeurilor de origine animală a detectării conţinutului de impurităţi insolubile în grăsime


21. în România, la evaluarea din 2001 a Comisiei Europene, s-a concluzionat că, până în 1974, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 90 minute, iar începând din 1997, neutralizarea deşeurilor s-a realizat la o temperatură de 130°C, timp de 20 minute, la o presiune de 3 bari

1 1. Utilizarea de către unităţile de neutralizare a deşeurilor de origine animală a procesului de bio-rafinare, proces desfăşurat la presiune înaltă, temperatură ridicată. Deșeurile de origine animală sunt tratate la presiune înaltă, minim 10 bari, cu abur saturat la 180 ° C cu agitare mecanică timp de 40 de minute. Întreaga procedură, de la încărcarea camerei până la evacuare durează aproximativ 120 de minute. Biorafinarea inactivează toţi agenţii microbieni, inclusiv agenţii patogeni ai encefalopatiilor spongiforme transmisibile.


22. coordonarea între autoritatea centrală şi autorităţile de la nivel local, în sensul că informaţiile privind colectarea deşeurilor de origine animală de categorie 1 nu sunt transmise, conform planurilor, ci numai cu ocazia misiunilor de audit

1 1. Creşterea gradului de coordonare şi cooperare a autorităţii centrale cu autorităţile locale pentru o mai bună circulaţie a informaţiilor privind colectarea deşeurilor de origine animală de categorie 1 şi transmiterea acestor informaţii conform planurilor, numai cu ocazia misiunilor de audit


6. Factori de risc 5,05 I. Factori procedurali procedurali şi de

reglementare pentru În perioada 1986-1992 Codul Terestru al

OMSA relevă că:

ESB 1. diseminarea ESB la nivel mondial în perioada 1986-1992 prin inexistenţa cadrului procedural

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru, a primelor reglementări generale privind ESB (capitolul 3.2.13)

Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, Capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 6-a, 1992

2. utilizarea în exces a proteinelor de origine animală în hrana bovinelor

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru, pentru importul de embrioni sau ovule din ţări cu incidenţă crescută pentru ESB, a interdicţiei de furajare a bovinelor donatoare cu făină de carne şi oase originară de la rumegătoare în vârstă de peste 6 luni (art. 3.2.13.9)

Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, mamifere, păsări şi albine, capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia 1992

2. Interzicerea, începând cu 1994, a administrării în hrana rumegătoarelor a proteinelor provenite de la mamifere (art. 1)

Decizia Comisiei 1994/381/EC din 27 iunie 1994 privind anumite măsuri de protecţie cu privire la encefalopatia spongiformă bovină şi de hrănirea cu proteine derivate de la mamifere, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC

3. Interdicţia, începând cu 2001, a utilizării proteinelor animale în nutriția rumegătoarelor.

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

3. procedurarea sumară şi insuficientă 5 1. Procedurarea, în ediţia din 2012 a Codului Codul Internaţional pentru Sănătate


Pagina 16 din 32

privind ESB, în 1992 faţă de 2012 Terestru, complexă şi completă a tuturor aspectelor identificate şi caracterizate, corelate cu ESB ce pot constitui potenţiali factori de risc

Animală, Capitolul 11.5 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 21-a, 2012

4. formularea sumară a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB

5 1. Formularea completă şi detaliată, în ediţia din 2013 a Codului Terestru, a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB (art. 11.5.2.)

- Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, Capitolul 11.5 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 22-a, 2013

5. inexistenţa criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor, compartimentelor în categorii de risc pentru ESB

5 1. Formularea completă şi detaliată, în ediţia din 2013 a Codului Terestru, a criteriilor de pentru încadrarea ţărilor, zonelor, compartimentelor în categorii de risc pentru ESB (art. 11.5.3, 11.5.4, 11.5.5.)


6. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării analizei de risc de OMSA

5 1. Acumularea progresivă şi continuă a datelor ştiinţifice şi utilizarea acestora în procesul continuu de actualizarea a Codului Terestru, inclusiv a procedurii de elaborare a a analizei de risc corelată cu ESB în scopul stabilirii nivelului de risc şi adoptării celor mai eficiente opţiuni de reducere până la un nivel acceptabil

- -

7. nu era luată în considerare situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST ale animalelor

5 1. Luarea în considerare, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a situaţiei epidemiologice, ca element al evaluării şi stabilirii a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB (art. 3.12.13.1.)


8. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2000 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă (art. 2.3.13.4.)


9. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB (art. 2.3.13.2.)


10. neprecizarea perioadei de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului pentru ESB

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind



Pagina 17 din 32

definirea statusului pentru ESB (art. 2.3.13.1.) 11. inexistenţa, până în 1998, a unor

programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la derularea unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă (art. 2.3.13.1.)


În perioada 1992-1998 Codul Terestru al OMSA relevă că:

12. diseminarea ESB la nivel mondial, prin inexistenţa, până în 1998, a cadrului procedural

7 1. Introducerea şi dezvoltarea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la ESB (capitolul 3.2.13)


13. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1998 faţă de 2012

5 1. Procedurarea, în ediţia din 2012 a Codului Terestru, complexă şi completă a tuturor aspectelor identificate şi caracterizate, corelate cu ESB ce pot constitui potenţiali factori de risc


14. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1998, a criteriilor de stabilire a statusului în relaţie cu ESB

5 1. Formularea completă şi detaliată, în ediţia din 1999 a Codului Terestru, a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB (art. 2.3.13.1.)

- Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, Capitolul 2.13. Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 8-a, 1999

15. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc definite pentru ESB



16. insuficienţa datelor ştiinţifice disponibile la momentul iniţierii elaborării elaborării analizei de risc de OMSA


- -

17. nu era luată în considerare, până în 1998, situaţia epidemiologică a ţării sau zonei evaluate, în relaţie cu toate EST

5 1. Luarea în considerare, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a situaţiei epidemiologice, ca element al evaluării şi stabilirii a statusului unei ţări, zone, compartiment sau exploataţii în relaţie cu ESB (art. 3.12.13.1.)


18. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv, cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi,

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2000 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate,



Pagina 18 din 32

care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă (art. 2.3.13.4.)

19. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB (art. 2.3.13.2.)


20. neprecizarea perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile pentru definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului pentru ESB (art. 2.3.13.1.)


21. inexistenţa, până în 1998, a unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la derularea unor programe de conştientizare continuă a medicilor veterinari, a fermierilor şi a muncitorilor implicaţi în transportul, marketingul şi tăierea bovinelor, pentru a facilita recunoaşterea bolii şi a încuraja raportarea tuturor cazurilor cu semne clinice asemănătoare celor din ESB, din populaţia ţintă (art. 2.3.13.1.)


Perioada 1998-1999 Codul Terestru al OMSA relevă că:

-

22. diseminarea ESB la nivel mondial, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-2006, când este definitivat cadrul procedural, în forma actuală

7 1. Definitivarea, în ediţia din 2005 a Codului Terestru, a reglementărilor corelate cu ESB, cunoscute în actuala formă a Codului Terestru

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 14-a, 2005

23. procedurarea insuficientă privind ESB, în 1999 faţă de 2012



24. reformularea şi detalierea insuficientă, în 1998, a criteriilor de stabilire a statusului unei ţări, zone sau compartiment în relaţie cu ESB, aceasta fiind completată în 1999



25. formularea, în 1998, a criteriilor pentru încadrarea ţărilor, zonelor şi compartimentelor, doar în două din cele patru categorii de risc definite pentru ESB, în 1999, formulându-se criterii pentru toate




Pagina 19 din 32

cele patru categorii de risc în relaţie cu ESB 26. insuficienţa datelor ştiinţifice

disponibile la momentul iniţierii elaborării analizei de risc de OMSA


- -

27. nu erau stabilite reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2000 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă (art. 2.3.13.4.)


28. neprecizarea, până în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, în care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB, perioadă ce a fost mărită la 11 ani, în anul 2006

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani pentru care nu trebuie să fi fost diagnosticat nici un caz indigen de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă liberă de ESB, sau a fost diagnosticat cel puţin un caz de ESB pentru categoria de risc ţară sau zonă provizoriu liberă de ESB (art. 2.3.13.2.)


29. precizarea, doar în 1999, a perioadei de timp de 7 ani, pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului unei ţări sau zone pentru ESB

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la precizarea perioadei de timp de 7 ani pentru care trebuie să fie îndeplinite criteriile privind definirea statusului pentru ESB (art. 2.3.13.1.)


Perioada 2000-2004 Codul Terestru al OMSA relevă că:

30. diseminarea ESB, la nivel mondial, până în anul 2002, prin incompleta dezvoltare a cadrului procedural, comparativ cu perioada 2005-2006, când este definitivat cadrul procedural în forma actuală

7 1. Definitivarea, în ediţia din 2005 a Codului Terestru, a reglementărilor corelate cu ESB, cunoscute în actuala formă a Codului Terestru

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 14-a, 2005



- -

32. nu erau stabilite, până în anul 2000, 1 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2000 a - Codul Internaţional pentru Sănătate


Pagina 20 din 32

reglementări privind tăierea şi distrugerea completă a bovinelor fătate în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă

Codului Terestru, a reglementărilor referitoare la tăierea şi distrugerea completă a bovinelor născute în acelaşi efectiv cu cele afectate, în perioada de timp de 12 luni ce a urmat datei de fătare a animalelor afectate de boală, sau care au fost crescute împreună cu bovinele afectate, în primul an de viaţă al acestora şi, care se presupune, că au fost hrănite cu acelaşi furaj potenţial contaminat pe care l-au consumat bovinele diagnosticate cu ESB, în primul lor an de viaţă (art. 2.3.13.4.)

Animală, Capitolul 2.3.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia a 9-a, 2000

33. procedurarea incompletă privind ESB, în perioada 2000-2004 faţă de 2012



Perioada 2005-2006 Codul Terestru al OMSA relevă



- -

Perioada 2007-2012 – nu relevă factori de risc

II: Factori de risc de reglementare pentru ESB

35. absenţa, până în anul 2004, a prevederilor comunitare referitoare la asigurarea că evaluarea cantitativă a riscului rezidual de ESB trebuie să fie actualizată în conformitate cu noile cunoştinţe ştiinţifice şi că riscurile reziduale de ESB, prezentate de furajele conţinând cantităţi mici de făină de carne şi oase să, trebuie să fie incluse în această evaluare, conform Deciziei nr. 2004/110/CE

3 1. În temeiul Deciziei 90/424/CEE, Comunitatea trebuie să întreprindă acțiunile ştiinţifice necesare dezvoltării legislației comunitare din domeniul veterinar. Derularea, în 2004, a unei evaluări cantitative a riscului rezidual de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) în gelatina, seul şi fosfat dicalcic provenite din oasele bovinelor, în seul provenit din ţesuturile adipoase şi în seul provenit din amestecurile ţesuturilor prelucrate termic. Metodologia utilizată pentru această evaluare este aceea adoptată de fostul comitet ştiințific director în reuniunea sa din 12 şi 13 septembrie 2002.

- Decizia Comisiei 2004/110/CE din 29 ianuarie 2004 privind măsurile care vizează evaluarea riscului rezidual de ESB din produsele provenite de la bovine/privind participarea financiară a Comunității la măsurile de evaluare a riscului rezidual de ESB din produsele provenite de la bovine

7. Factori de risc corelaţi cu activităţile de import

4,81 1. incidenţa, prevalenţa ESB în ţările exportatoare

7 1. Atunci când se importă bovine vii, produse sau subproduse provenite de la acestea, autoritatea sanitară veterinară centrală a României trebuie să evalueze ţara exportatoare din punctul de vedere al incidenţei şi prevalenţei ESB, luând o decizie asupra avizării ori nu a importului respectiv bazat şi pe cunoaşterea acestor factori

- 1. Acordul privind Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare, al Organizaţiei Mondiale a Comerţului publicat în JO L 336/40, 23.12.1994.2. Instrumenult pentru evaluarea serviciilor veterinare (OIE PVS Tool) Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor,


Pagina 21 din 32

de risc 2013, Ediţia 6, 2013, 3. Directiva Consiliului 2004/68/CE din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE și 92/65/CEE şi de abrogare a Directivei 72/462/CEE

2. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara exportatoare

7 1. Atunci când se importă bovine vii, produse sau subproduse provenite de la acestea, autoritatea sanitară veterinară centrală a României trebuie să evalueze ţara exportatoare din punctul de vedere a implementării unor programe de supraveghere, monitorizare şi control a ESB, luând o decizie asupra avizării ori nu a importului respectiv bazat şi pe cunoaşterea acestor factori de risc

- 1. Acordul privind Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare, al Organizaţiei Mondiale a Comerţului publicat în JO L 336/40, 23.12.1994.2. Instrumenult pentru evaluarea serviciilor veterinare (OIE PVS Tool) Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, 2013, , Ediţia 6, 2013, 3. Directiva Consiliului 2004/68/CE din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE și 92/65/CEE şi de abrogare a Directivei 72/462/CEE

3. implementarea unor programe de supraveghere, monitorizare şi control în ţara importatoare

7 1. România implementează, anual, Programul pentru monitorizarea şi eradicarea EST, aprobat şi cofinanţat de Comisia Europeană

- Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2013/722/UE, din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 şi următorii ani, precum şi a contribuției financiare a Uniunii la aceste programe, articolul 10 Encefalopatii spongiforme transmisibile (pentru România a fost aprobată suma de 1 675 000 euro destinată cofinanţării programului pentru monitorizarea şi eradicarea EST)

4. inexistenţa, până în 1992, a reglementării condiţiilor de import pentru: bovine vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată), produse sau preparate din carne, embrioni/ovine, gelatina şi colagen preparate din oase, seu (altele decât grăsimi fără proteine), derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) pentru prepararea de alimente, în relaţie cu ESB

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru, a reglementărilor privind condiţiile de import pentru: bovine vii, carne proaspătă (cu os sau dezosată), produse sau preparate din carne, embrioni/ovine, gelatina şi colagen preparate din oase, seu (altele decât grăsimi fără proteine), derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) pentru prepararea de alimente, în relaţie cu ESB (articolele 3.2.13.4.-.3.12.13.11.)


5. nu era reglementată, până în 2002, interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a făinei de carne şi oase ori a

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 2002 a Codului Terestru, a reglementărilor privind interdicţia de comercializare, la nivel



Pagina 22 din 32

jumărilor, potenţial contaminate cu agentul patogen al ESB

internaţional, a făinei de carne şi oase ori a jumărilor, potenţial contaminate cu agentul patogen al ESB (art. 2.3.13.18)

6. până în 1998, nu era reglementată interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a oricăror materii furajere ce conţin făină de carne oase sau jumări de rumegătoare, materii furajere ce provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB, sau care nu sunt libere de ESB

7 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementării privind interdicţia de comercializare, la nivel internaţional, a oricăror materii furajere ce conţin făină de carne oase sau jumări de rumegătoare, materii furajere ce provin din ţări sau zone cu incidenţă crescută de ESB, sau care nu sunt libere de ESB (art. 3.2.13.13 )


7. inexistenţa, până în 1998, a condiţiilor privind importul de gelatina şi colagen preparate din oase sau piei, pentru producerea de furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, provenite de la bovine, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizaţi pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice, în relaţie cu ESB

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementărilor privind condiţiile pentru importul de gelatina şi colagen preparate din oase sau piei, pentru producerea de furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, provenite de la bovine, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizaţi pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice, în relaţie cu ESB (art. 3.2.13.15 )


8. până în 1998, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate importului, trebuiau să nu conţină carne separată mecanic provenită de pe cap şi coloana vertebrală de la bovine

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a reglementărilor privind condiţiile pentru importul de gelatina şi colagen preparate din oase sau piei, pentru producerea de furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, provenite de la bovine, comerţul cu seu sau alte grăsimi fără proteine, derivaţi de seu (alţii decât derivaţii de seu liberi de proteine) utilizaţi pentru fabricarea cosmeticelor şi a produselor farmaceutice, în relaţie cu ESB (art. 3.2.13.15 )


9. până în 1992, nu era reglementat ca produsele din carne de bovine, destinate exportului, trebuiau să nu conţină ţesut nervos ori limfatic expuse în timpul procesului de dezosare

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1992 a Codului Terestru (art. 3.2.13.9), a reglementării privind interdicţia ca produsele din carne de bovine, destinate exportului, trebuiau să conţină ţesut nervos ori limfatic expuse în timpul procesului de dezosare(art. 3.2.13.8)

Codul Internaţional pentru Sănătate Animală, mamifere, păsări şi albine, capitolul 3.2.13 Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia 1992

10. de asemenea, în 1997, Comisia adoptă primele măsuri de protecţie cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri de origine animală provenite de la mamifere (Decizia Comisiei 1997/735/CE)

3 1. Introducerea, începând cu 1997, a primelor măsuri adoptate de Comisia Europeană cu referitoare la măsurile de protecţie cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri de origine animală provenite de la mamifere

- Decizia Comisiei 97/735/CE din 21 octombrie 1997 privind anumite măsuri de protecție cu privire la comerţul cu anumite tipuri de deşeuri provenite de la mamifere

11. în România, măsuri de protecţie faţă de ESB din celelalte State Membre au fost elaborate şi implementate în 2004, prin Ordinul MAA 145/2004 pentru aprobarea Normei sanitare-veterinare privind măsuri de

3 1. Elaborarea şi implementarea în România , în 2004, a primelor măsuri de protecţie faţă de ESB din celelalte State Membre

- Ordinul MAA 145/2004 pentru aprobarea Normei sanitare-veterinare privind măsuri de urgenţă pentru protecţia împotriva encefalopatiei spongiforme bovine


Pagina 23 din 32

urgenţă pentru protecţia împotriva encefalopatiei spongiforme bovine

12. bovinele certificate pentru export ce trebuie să îndeplinească şi condiţiile pentru bovinele indigene certificate conform prevederilor OMSA

1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de bovine vii, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (articolele 11.5.7. – 11.5.9.)

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 11.5. Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia 2013

13. importul de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne

1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi preparate ori produse din carne, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (articolele 11.5.10. – 11.5.12.)

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 11.5. Encefalopatia Spongiformă Bovină, ediţia 2013

14. importul de embrioni şi ovule de bovine 1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de embrioni şi ovule de bovine, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (Capitolul 4.6)

- Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, ediţia 2013

15. importul de gelatină şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale

1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de gelatină şi colagen, preparate din oase sau piei, pentru producerea de alimente, furaje, produse cosmetice, produse farmaceutice şi dispozitive medicale, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (art. 11.5.15.)

- -

16. importul de grăsime şi seu 1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de grăsime şi seu, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (art. 11.5.16.)

- -

17. importul de fosfat dicalcic şi tricalcic 1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de fosfat dicalcic şi tricalcic, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un nivel acceptabil (art. 11.5.17.)

- -

18. importul de făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare

1 1. Respectarea condiţiilor impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului prin prevederile Codului pentru Sănătatea Animalelor Terestre în ceea ce priveşte importul de făină de carne şi oase sau jumări, provenite de la rumegătoare, astfel încât riscul reprezentat de ESB să fie redus până la un

- -


Pagina 24 din 32

nivel acceptabil (art. 11.5.13.) 19. importul în Uniunea Europeană de animale

vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1991/496/CEE de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitare veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 243/2006 şi Ordinul nr. ANSVSA 7/2010

1 1. Deşi, încă din 1972 Uniunea Europeană avea reglementări privind importul de bovine, ovine și caprine şi porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe, în 1991 sunt adoptate reglementări suplimentare privind controlul la frontieră pentru importul de animale vii din specia bovină, ovină şi caprină

- 1. Directiva Consiliului 72/462/CEE din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și de inspecție veterinară la importul de bovine, ovine și caprine și porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe 2. Directiva Consiliului nr. 1991/496/CEE de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitare veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate

20. importul în Uniunea Europeană de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine, este reglementat de Directiva nr. 1997/78/CE a Consiliului de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 206/2006

1 1. Deşi, încă din 1972 Uniunea Europeană avea reglementări privind importul de bovine, ovine și caprine şi porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe, în 1997 sunt adoptate reglementări suplimentare privind controlul la frontieră pentru importul de produse care provin din ţări terţe

- 1. Directiva Consiliului 72/462/CEE din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și de inspecție veterinară la importul de bovine, ovine și caprine și porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe 2. Directiva nr. 1997/78/CE a Consiliului de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate

21. comerţul intracomunitar de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1990/425 privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul nr. ANSVSA 129/2007

1 1. Deşi, încă din 1964, Uniunea Europeană avea reglementări privind comerţul intraqcomunitar cu animale din specia bovină şi porcină, începând cu 1990, sunt introduse noi reglementări privind comerţul intracomunitar de animale vii, incluzând bovine, ovine şi caprine

- 1. Directiva Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine (64/432/CEE) 2. Directiva Consiliului nr. 1990/425 privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne

22. comerţul intracomunitar de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine este reglementat de Directiva Consiliului nr. 1989/662 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne, transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 256/2006

1 1. Deşi, încă din 1972 Uniunea Europeană avea reglementări privind importul de bovine, ovine și caprine şi porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe, începând cu 1989, sunt introduse noi reglementări privind comerţul intracomunitar de produse şi subproduse provenite de la animale, incluzând bovine, ovine şi caprine

1. Directiva Consiliului 72/462/CEE din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și de inspecție veterinară la importul de bovine, ovine și caprine și porcine, carne proaspătă sau produse din carne din ţări terţe 2. Directiva Consiliului nr. 1989/662 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne

23. în 1989, se implementează, la nivel comunitar, primele măsuri de protecţie privind ESB în Regatul Unit al Marii Britanii, prin Decizia Comisiei 1989/469/CEE, abrogată de Decizia Comisiei 1994/474/CEE, după cum a fost modificată de Decizia Comisiei 1995/287/CE

1 1. Introducerea, începând cu 1989 a primelor măsuri măsuri de protecţie privind ESB în Regatul Unit al Marii Britanii

- Decizia Comisiei 89/469/CEE din 28 iulie 1989 privind unele măsuri de protecție legate de encefalopatia spongiformă bovină în Regatul Unit


Pagina 25 din 32

24. ulterior, în 1994, măsurile de protecţie s-au extins la toate Statele Membre al UE, prin Decizia Comisiei 1994/381/EC, abrogată de Reg. 1326/2001 de stabilire a măsurilor tranzitorii pentru a permite trecerea la Regulamentul cadrul nr. 999/2001 şi upgradată prin Decizia Comisiei 1996/239/CE, abrogată de Decizia Consiliului 1998/256/CE

1 1. Extinderea, începând cu 1994, a măsurilor de protecţie privind ESB, asupra tuturor Statelor Membre, prin interdicţia administrării în hrana rumegătoarelor a proteinelor provenite de la mamifere (art. 1)

- Decizia Comisiei 1994/381/EC din 27 iunie 1994 privind anumite măsuri de protecţie cu privire la encefalopatia spongiformă bovină şi de hrănirea cu proteine derivate de la mamifere, modificată prin Decizia Comisiei 1995/60/EC

25. în 1996, Comisia implementează măsuri de protecţie faţă de diagnosticarea ESB în Portugalia (Decizia Comisiei 1996/381/CE, Decizia Comisiei 1998/653/CE şi Decizia Comisiei 2001/376/EC), respectiv în 1997 pentru Franţa (Decizia Comisiei 1997/312/CE) şi Irlanda (Decizia Comisiei 1997/18/CE)

1 1. Implementarea, începând cu 1996, a măsurilor de protecţie în relaţie cu ESB (programe de supraveghere, combatere şi eradicare a ESB) pentru unele ţări Europene: Portugalia, Franţa şi Irlanda, aprobate prin decizii de Comisia Europeană

- 1. Decizia Comisiei 96/381/CE din 20 iunie 1996 pentru aprobarea măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte spongiformă bovină encefalopatie în Portugalia 2. Decizia Comisiei 98/653/CE din 18 noiembrie 1998 privind măsurile de urgenţă necesare ca urmare a apariției encefalopatiei spongiforme bovine în Portugalia 3.Decizia Comisiei 97/312/EC din 12 mai 1997 de aprobare a măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte encefalopatia spongiformă bovină în Irlanda 4. Decizia Comisiei 97/18/CE din 16 decembrie 1996 de aprobare a măsurilor care trebuie puse în aplicare în ceea ce privește encefalopatia spongiformă bovină în Franţa

26. în 1999, Comisia introduce condiţii speciale privind introducere pe piaţă şi administrare a somatotropinei bovine (STB), prin Decizia Consiliului 1999/879/CE

1 1. Introducerea, începând cu 1999, a reglementării prin care statele membre asigură interzicerea introducerii pe piață, prin orice mijloace, a somatotropinei bovine, pe teritoriul Comunității sau în cadrul jurisdicției acestora, în scopul comercializării şi al administrării acesteia la vacile de lapte (art. 1)

- 1. Decizia Consiliului 1999/879/CE din 17 decembrie 1999 de introducere pe piaţă şi administrare a somatotropinei bovine (STB)

27. în anul 2001, este elaborat Regulamentul cadru nr. 999/2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu multiplele modificări ale anexelor acestuia, survenite ulterior

1 1. Introducerea, începând cu 2001, a reglementărilor pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la nivelul tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene. Aceste reglementări se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, și exportului acestora.


28. în 2007, Comisia interzice introducerea pe piaţă a produselor derivate de la bovine fătate sau crescute pe teritoriul Regatului Unit, înainte de 1 august 1996, indiferent de scop şi de scutire a acestor animale de la

1 1. Interzicerea, începând cu 2007, a dispoziţiilor legale privind interdicţia de comercializare a produselor alcătuite din sau având în compoziție materiale, altele decât laptele, derivate de la bovine născute sau crescute în Regatul Unit

- 1. Decizia Comisiei 2007/411/CE din 14 iunie 2007de interzicere a introducerii pe piaţă a produselor derivate de la bovine născute sau crescute pe teritoriul Regatului Unit înainte de 1 august


Pagina 26 din 32

anumite măsuri de control şi de eradicare, prin Decizia Comisiei 2007/411/CE

înainte de 1 august 1996 1996 indiferent de scop și de scutire a acestor animale de la anumite măsuri de control și de eradicare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziei 2005/598/CE

8. Factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de bovine

4,25 1. imposibilitatea probării trasabilităţii bovinelor ieşite din gospodăriile populaţiei, deoarece inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele

5 1. Actualizarea permanentă a bazelor de date privind înregistrarea bovinelor din gospodăriile populaţiei

- -

individuale ale bovinelor existente într-o gospodărie, precum şi datorită dificultăţilor de înregistrare şi a păstrării documentelor ce probează trasabilitatea animalelor intrate sau ieşite din efectiv

2. Utilizarea, de către inspectorii veterinari, a unor instrumente electronice adecvate şi actualizate pentru accesul direct la baza de date ce conţine înregistrarea bovinelor din gospodăriile populaţiei

- -

3. Păstrarea tuturor documentelor ce probează trasabilitatea animalelor intrate sau ieşite din efectiv

-

2. imposibilitatea probării ieşirii din şi intrării în efectiv a bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor de bovine, într-o anumită perioadă de timp, explicată prin refuzul proprietarilor de bovine de a notifica aceste evenimente şi a faptului că inspectorii veterinari nu pot extrage direct din baza de date numerele individuale ale bovinelor moarte, tăiate tradiţional într-o gospodărie şi a vânzărilor, cu referire la ultima lor locaţie, informaţii ce sunt utile pentru identificarea bovinelor eligibile pentru testarea în direcţia ESB

5 1. Elaborarea, implementarea şi utilizarea de către medicii veterinari oficiali şi a celor de liberă practică, a unor proceduri adecvate care să permită probarea intrării/ieşirii din gospodăriile populaţiei a bovinelor

- -

2. Aplicarea normelor normelor legale privind sancţionarea proprietarilor care refuză notificarea către medicii veterinari de liberă practică sau medicii veterinari oficiali a intrărilor/ieşirilor de bovine din efective prin mortalitate, tăiere, vânzare, cumpărare

- 1. Ordonanţa nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activităţii veterinare (art 2), completată şi modificată ulterior 2. HOTĂRÂRE nr. 984 din 25 august 2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (art 2), completată şi modificată ulterior

3. de abia în 1992, prin Directiva Consiliului nr 92/102/CEE privind identificarea şi înregistrarea animalelor, se reglementează un sistem unic de identificare a tuturor speciilor de animale de fermă din Statele Membre ale Comunităţilor Europene, până atunci fiecare stat având propriul sistem de identificare şi înregistrare

5 1. Introducerea, începând cu 1992, a: - cerinţelor minime în materie de identificare şi înregistrare a animalelor, fără a se aduce atingere normelor comunitare mai detaliate ce ar putea fi stabilite în vederea eradicării sau a controlului unor boli ale animalelor (art. 1) - elaborarea şi gestionarea la zi şi la nivel naţional, de către autoritatea veterinară centrală, a unui registru conţinând toate exploataţiile ce deţin animale şi proprietarii

- Directiva Consiliului 92/102/CEE din 27 noiembrie 1992 privind identificarea şi înregistrarea animalelor


Pagina 27 din 32

acestora (art.3) - deţinerea, de către proprietarii de animale, a unui registru privind numărul de animale prezente în exploatația sa şi un sumar actualizat al tuturor naşterilor, deceselor şi circulaţiei (numărul de animale implicate în fiecare operaţiune de intrare şi ieşire), originea sau destinaţia animalelor şi data fluxurilor (art. 4) - utilizarea unor mărci de identificare, atribuite exploatației, distribuite şi aplicate animalelor în conformitate cu metodele stabilite de autoritatea veterinară centrală şi aplicate animalelor cel târziu după 30 de zile de la naştere (art. 5)

4. pentru speciile ovine şi caprine, acest deziderat se realizează de-abia în 2004, prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 21/2004 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovine şi caprine, pus în aplicare prin Decizia Comisiei nr. 2006/968/EC prin care se introduce identificarea electronică a animalelor din speciile ovine şi caprine şi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1505/2006 privind controalele minime ce trebuie să fie efectuate în legătură cu identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor

5 1. Introducerea, începând cu 2004, a reglementărilor privind sistemul de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină (art. 1), ce cuprinde următoarele elemente (art. 3): a) mijloacele de identificare ce permit identificarea fiecărui animal b) registrele actualizate păstrate în fiecare exploatație; c) documentele de circulație d) registrul central sau baza de date electronică

- Regulamentul Consiliului (CE) nr. 21/2004 din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE

5. în România, reglementarea identificării bovinelor, ovinelor şi caprinelor se realizează, prima dată, în anul 2003, prin Ordinul MAA nr. 166/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, abrogat ulterior, în prezent această activitate este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2010, implementată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului

5 1. Introducerea, în România, începând cu anul 2003, a reglementărilor privind condiţiile minime pentru identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor

- Ordinul MAA nr. 166/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, abrogată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 127 din 18 decembrie 2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, abrogată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 23 din 24 martie 2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aşa cum a fost modificat de Ordinul ANSVSA nr. 48/2012. Până la acea data, bovinele, ovinele şi caprinele erau înregistrate prin procedee empirice, utilizate de crescătorii de animale.

2. Reglementarea, în România, începând cu 2010, a aspectelor referitoare la: a) activităţile, atribuţiile, responsabilităţile, regulile şi documentele referitoare la implementarea şi operarea SNIIA pe întreg teritoriul României, prin înregistrarea utilizatorilor, exploataţiilor, identificarea individuală a fiecărui animal şi înregistrarea fiecărei mişcări a acestuia, în vederea stabilirii trasabilităţi animalelor

- Ordin nr. 40 din 29 aprilie 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor


Pagina 28 din 32

b) circulaţiei pe teritoriul României numai a ovinelor, caprinelor şi bovinelor identificate şi înregistrate potrivit prevederilor legale şi însoţite de formulare/documente de mişcare şi de paşaport, în cazul bovinelor

6. întârzieri privind notificarea de către proprietarii de animale a introducerii de bovine în efective şi implicit în baza de date, aceştia omiţând fie notificarea fătărilor fie nu respectă termenele obligatorii de declarare, întârzierile variind de la câteva săptămâni la câteva luni.

3 1. Implementarea unor proceduri adecvate care să asigure respectarea prevederilor legale referitoare la colaborarea proprietarilor de exploataţii cu medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în vederea identificării şi înregistrării animalelor din exploataţie, cu respectarea termenului de declarare şi identificare 20 zile de la naşterea bovinei (art.4)


7. distribuţia populaţiei de bovine între exploataţiile comerciale şi cele existente în gospodăriile populaţiei (necomerciale), 91,1% din populaţia de bovine, însumând aproximativ 2,7 milioane bovine, sunt crescute în gospodăriile populaţiei (date valide la 11.02.2011)

3 1. Elaborarea şi implementarea unor dispoziţii legale care să stimuleze comasarea efectivelor de bovine şi crearea de mici ferme comerciale care să absoarbă efectivele de bovine aflate în gospodăriile populaţiei, astfel încât să se diminueze efectivul de bovinele crescute şi exploatate în exploataţii necomerciale

- -

8. operaţiunile de extragere din baza de date a informaţiilor privind mişcarea animalelor sunt posibile numai la nivel central, datorită limitelor tehnice ale interfeţei bazei de date

3 1. Crearea unor sisteme informatice adecvate care să permită accesul controlat al tuturor specialiştilor interesaţi în administrarea şi gestionarea efectivelor de bovine, din punctul de vedere al trasabilităţii acestora şi pentru aplicarea normelor sanitare veterinare în scopul supravegherii stării de sănătate a bovinelor în relaţie cu ESB


9. nerespectarea, în totalitate, a prevederilor punctului 4, Capitolul VIII: Acţiuni privind inspecţia animalelor din fiecare exploataţie nonprofesională, Secţiunea 10: Activităţi de elaborare, omologare, evaluare, pregătire profesională, analiză şi monitorizare în domeniul sanitar veterinar, Anexa Nr. 1: Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificarea şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012 a Hotărâre nr. 341 din 18 aprilie 2012

3 1. Implementarea şi respectarea prevederilor în Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor

Hotărârea nr. 1156 din 23 decembrie 2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitare veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora

10. nu era luată în considerare, până în 2002, în cadrul Codului Terestru al OMSA, structura populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

3 1. Luarea în considerare, începând cu ediţia din 2002 a Codului Terestru, a structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB (art. 2.3.13.2)


9. Factori de risc 4,00 1. deşi, conform evaluării Comisiei Europene 5 1. Implementarea, în România, a Programului - Decizia de punere în aplicare a Comisiei


Pagina 29 din 32

corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţii în direcţia ESB

din anul 2001, exista în aplicare, în 2001, un sistem de supraveghere pasivă şi elemente de supraveghere activă a ESB, totuşi, s-a estimat că supravegherea populaţiei de bovine domestice era insuficientă, pentru a detecta nivele scăzute ale incidenţei ESB

pentru monitorizarea şi eradicarea EST, aprobat anual de Comisia Europeană şi cofinanţat din fondurile comisie, program bazat pe o supraveghere activă şi pasivă a ESB, în conformitate cu anexa III a Regulamentului 999/2001, incluzând proceduri de depistare ce utilizează teste rapide, aprobate în acest scop în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3) şi enumerate în lista din anexa X a aceluiaşi Regulament. În anul 2014 vor fi testate 6.000 bovine în vârsta de peste 24 luni şi 200.000 bovine în vârsta de peste 30 luni şi se estimează a se examina, prin analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului, un număr de 200 bovine în vârstă de peste 24 luni şi 100 bovine în vârstă de peste 30 luni, urmând a se efectua examene de laborator pe un total de 206.300 probe. În perioada 2001- 2012, în România au fost examinate, cu rezultate negative pentru ESB, un număr total de 883.116 bovine

2013/722/UE, din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 şi următorii ani, precum şi a contribuției financiare a Uniunii la aceste programe, articolul 10 Encefalopatii spongiforme transmisibile (pentru România a fost aprobată suma de 1 675 000 euro destinată cofinanţării programului pentru monitorizarea şi eradicarea EST)

2. inexistenţa, până în 1998, a cerinţelor OMSA privind programele de supraveghere, control şi eradicare a ESB

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a cerinţelor privind programele de supraveghere, control şi eradicare a ESB (art. 3.2.13.1 ) prezentate detaliat în Secţiunea 4.5. Sisteme de supraveghere epidemiologică, Punctul 4.5.1.2. Sisteme de supraveghere şi monitorizare pentru ESB


3. lipsa, până în 1999, a prevederilor OMSA privind stabilirea ratei incidenţei cazurilor indigene de ESB, pentru ultimele 12 luni, pentru populaţia de bovine în vârstă de peste 24 de luni

5 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1999 a Codului Terestru, a reglementărilor privind stabilirea ratei incidenţei cazurilor indigene de ESB, pentru ultimele 12 luni, pentru populaţia de bovine în vârstă de peste 24 de luni în scopul clasificării unei ţări sau zone într-o anumită categorie de risc în relaţie cu ESB (art. 3.2.13.2.)


4. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, ESB este o boală notificabilă în România, doar din 1993

3 1. În condiţiile în care în România nu a fost identificat nici un caz de ESB şi în corelaţie cu legislaţia comunitară, notificarea ESB este reglementată la nivel naţional prin Ordinul 77/2005

Ordinul nr. 77 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor completat cu Ordinul nr. 107 din 26 octombrie 2005 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor

5. inexistenţa, până în 1998, a prevederii OMSA privind procedurile de audit, inspecţie şi control, precum şi de prelevare de probe şi testare de laborator în direcţia ESB

3 1. Introducerea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a prevederilor privind procedurile de audit, inspecţie şi control, precum şi de prelevare de probe şi testare de laborator



Pagina 30 din 32

în direcţia ESB (3.2.13.1. ) 6. reglementarea notificării obligatorii a ESB

este implementată de-abia în 1998, prin Decizia Comisiei 1998/12/CE, ce modifică Directiva Consiliului 82/894/CEE privind notificarea comunitară a bolilor animale, prin precizarea frecvenţei notificării, în cazul ESB, prin Decizia Comisiei 2005/176/EC instituindu-se forma codificată a bolilor

3 1. Introducerea, începând cu 1997, a ESB pe lista bolilor ce fac obiectul notificării în cadrul Uniunii Europene, prin modificarea Anexei 1 a Directivei Consiliului 82/894/CEE privind notificarea comunitară a bolilor animale

- Decizia Comisiei 98/12/CE din 15 decembrie 1997 de modificare pentru a patra oară a Directivei 82/894/CEE a Consiliului privind notificarea comunitară a bolilor animale şi modificând temporar frecvenţa notificării în cazul encefalopatiei spongiforme bovine

7. prevederile Directivei Consiliului 82/894/CEE sunt transpuse prin Ordinul MAA nr. 156/1999, completat cu Ordinele ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005, precum şi cu Ordinul MAA nr.68/2003 pentru forma codificată a bolilor

3 1. Preluarea în legislaţia românească a prevederilor privind notificarea obligatorie a bolilor la animale cuprinse în Directiva Consiliului 82/894/CEE privind notificarea comunitară a bolilor animale prin prevederile Ordinului nr. 156 din 27 decembrie 1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

- Ordinul nr. 156 din 27 decembrie 1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor completat cu Ordinele ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005, precum şi cu Ordinul MAA nr.68/2003 pentru forma codificată a bolilor

8. nu era reglementată de către OMSA, până în 1998, luarea în considerare a structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată, pentru definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB

1 1. Reglementarea, începând cu ediţia din 1998 a Codului Terestru, a luării în considerare, ca şi criteriu în definirea statusului unei ţări sau zone faţă de ESB a cunoaşterii structurii populaţiei de bovine, ovine şi caprine din ţara ori zona evaluată (3.2.13.1.)


10. Factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional

3,90 1. lipsa evaluării succesive a României privind statusul în relaţie cu ESB, iniţial în 2001 de către DG SANCO - Comisia Europeană, şi EFSA pentru perioada 2001-2006

5 1. Elaborarea, pe baza prezentei analize de risc, a documentului tehnic oficial de evaluare a României în relaţie cu ESB şi trimiterea dosarului tehnic la CE şi OMSA, cu solicitarea menţionării pe lista oficială a Comisiei şi schimbarea statutului ţării noastre pentru o încadrare într-o categorie de risc mai favorabilă

- 1. Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre, Capitolul 11.5. Encefalopatia Spongiformă Bovină. articolele 11.5.2. – 11.5.4., ediţia 2013 2. Documentul OMSA “Proceduri standard de operare pentru recunoașterea oficială a statutului de liber de boală ori a categoriei de risc în relaţuie cu ESB și pentru aprobarea programelor de control oficiale din țările membre” (http://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Animal_Health_in_the_World/docs/pdf/EN_SOP_June2013.pdf) 3. Documentul OMSA “ Encefalopatia spongiformă bovină (ESB) - Raportul unei țări membre care se aplică pentru recunoașterea statusului, în conformitate cu capitolul 11.5. din Codul Terestru” (http://www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/official-disease-status/bse/)

2. inexistenţa, până în 2010, a unei structuri cu atribuţii şi responsabilităţi specifice privind analiza de risc

3 1. Crearea, în cadrul ANSVSA a unei structuri cu atribuţii şi responsabilităţi specifice privind analiza de risc, reprezentată de Serviciul Analiză, Identificare şi Evaluarea Riscului şi transformarea acestuia în, în 2013, în

- 1. Ordinul nr. 1338 din 29.04.2011 pentru aprobarea structurii organizatorice detaliate şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa


Pagina 31 din 32

Compartimentul Evaluare Risc din cadrul Direcţiei de Audit

Alimentelor 2. Ordinul nr. 823 din 23.09.2013 pentru aprobarea structurii organizatorice detaliate şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

3. inexistenţa unei matrici naţionale pentru elaborarea analizei de risc

3 1. Adoptarea prin ordin al preşedintelui ANSVSA a unei matrici naţionale pentru elaborarea analizei de risc pentru domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

- -

11. Factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a bovinelor

3,60 1. primul sistem de înregistrare şi autorizare a exploataţiilor de bovine, ovine şi caprine a fost reglementat prin Ordinul ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, abrogat de Ordinul ANSVSA nr. 16/2010, aşa cum a fost modificat ultima data de Ordinul ANSVSA nr. 30/2013.

5 1. Introducerea în România, începând cu anul 2007, a primului sistem de înregistrare şi autorizare a exploataţiilor de bovine, ovine şi caprine

- Ordinul nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, abrogat de Ordinul ANSVSA nr. 16/2010

2. Raportul de Audit realizat de CE în România, în perioada 7-18.02.2011, relevă că, nu întotdeauna autorităţile veterinare competente teritoriale au probat că s-a realizat o estimare a riscului pentru exploataţiile ce primesc produse derivate din lapte, pentru furajarea viţeilor

3 1. Realizarea de analize de risc pentru estimarea riscului reprezentat de ESB, în exploataţiile de bovine ce primesc produse derivate din lapte, pentru furajarea viţeilor


3. conform evaluării Comisiei Europene din anul 2001, sistemul de creştere a bovinelor a fost extrem de instabil, în perioada 1980-1996 şi stabil între 1997-2001, situaţie stabilă care s-a menţinut şi între 2002 – 2006, după care au urmat, constant, scăderi semnificative, până în 2010, iar din 2010, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, cu o uşoară creştere în 2012

1 1. Elaborarea, împreună cu Minsiterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unei strategii prin a cărei implementare să se asigure o balanţă compensatorie pentru efectivele de bovine din România şi disponibilitatea pentru export (a se vedea contractul cu Republcia Chineză)

- Programul de guvernare 2013-2016

2. Îmbunătăţirea sistemelor de supraveghere a efectivelor de bovine în vederea prevenirii unor îmbolnăviri ce ar putea afecta balanţa efectivului de bovine din România

- Programul de guvernare 2013-2016

12. Factori de risc corelaţi corelaţi cu aspecte structurale şi funcţionale ale serviciilor veterinare

3,58 1. cazuri când expedierea de bovine către abator s-a realizat fără ca acestea să fie însoţite de paşaport, ori au fost însoţite de un document înscris de mână de către medicul veterinar de liberă practică, sau fără ca bovinele să fi fost crotaliate

5 1. Eliminarea tuturor situaţiilor în care se produce expedierea de bovine către abator fără ca acestea să fie însoţite de paşaport, ori au fost însoţite de un document înscris de mână de către medicul veterinar de liberă practică, sau fără ca bovinele să fi fost crotaliate

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 23 din 24 martie 2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative


Pagina 32 din 32

2. nu întotdeauna medicii veterinari zonali şi cei de liberă practică iau în considerare diagnosticul diferenţial, pentru bovinele ce prezintă semne nervoase, între ESB şi alte boli cu simptomatologie nervoasă

3 1. Instruirea medicilor veterinari de liberă practică pentru dobândirea competenţelor necesare pentru diagnosticului diferenţial pentru bovinele ce prezintă semne nervoase, între ESB şi alte boli cu simptomatologie nervoasă

- Planul de Acţiuni al Autorităpţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

3. deşi în marea majoritate a cazurilor sunt respectate cerinţele legale privind notificarea cazurilor suspecte de ESB (art. 10 şi 11 al Reg. CE 999/2001), există încă reţinerea medicilor veterinari de liberă practică de a notifica aceste cazuri

3 Respectarea cerinţelor legale privind privind notificarea cazurilor suspecte de ESB (art. 10 şi 11 al Reg. CE 999/2001)

- 1. Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă 2. Ordonanţa nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activităţii veterinare (art 2), completată şi modificată ulterior 3. Ordinul nr. 77 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor completat cu Ordinul nr. 107 din 26 octombrie 2005 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor

4. unii inspectori ai DSVSA – serviciul de sănătate animală, cu responsabilităţi privind aprobarea unităţilor de colectare a deşeurilor de origine animală, au cunoştinţe insuficiente privind legislaţia comunitară în domeniu

3 1. Participarea inspectorii DSVSA-urilor la stagii de pregătire profesională pentru acumularea şi actualizarea permanentă a cunoştinţelor privind legislaţia comunitară în domeniul colectării deşeurilor de origine animală

- Planul de Acţiuni al Autorităpţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

5. nu este inclusă în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, prevederea ca medicii veterinari angajaţi ai regiilor autonome, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, asociaţiilor sau societăţilor agricole, ori ai altor asemenea structuri, să prezinte periodic, către autorităţile sanitare veterinare locale, notificări privind rezultatul examenelor clinice de rutină, din cadrul supravegherii pasive şi examenele necropsice, din cadrul supravegherii active, efectuate la efectivele de animale ce sunt în responsabilitatea acestora

3 1. Introducerea în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a prevederii ca medicii veterinari angajaţi ai regiilor autonome, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, asociaţiilor sau societăţilor agricole, ori ai altor asemenea structuri, să prezinte periodic, către autorităţile sanitare veterinare locale, notificări privind rezultatul examenelor clinice de rutină, din cadrul supravegherii pasive şi examenele necropsice, din cadrul supravegherii active, realizate la efectivele de animale ce sunt în responsabilitatea acestora

- Hotărârea nr. 1415 din 18 noiembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu completările şi modificările ulterioare

analiza de risc pent ru 2014 evizuitĂ În m...

Documents