1. Prezentarea societatii Sergiana Prodimpex Poiana Marului1.1 Istoricul societatii Societatea Sergiana Prodimpex SRL a fost infiintata la data de 23 decembrie 1994 la initiativa lui Neculoiu Tudor. Cabal Gheorghe si Cabal Sergiu au participat la capitalul social alaturi de Neculoiu Tudor, acestia fiind principalii asociati. Obiectul principal de activitate il reprezinta productia de carne si preparate din carne, conform codului CAEN-1513, Productia si prepararea produselor din carne. Societatea isi desfasoara activitatea in carmangeria din Poiana Marului, localitate din Brasov, strada Republicii nr.339 si in Sercaia in abatorul propriu. Acestea functioneaza conform normelor europene. Sergiana s-a impus pe piata din Brasov prin promovarea unui concept nou: Oameni curati + utilaje moderne = siguranta alimentara, acesta ajutand consumatorul in luarea deciziei de cumparare, fiind oferite produse de calitate prin expunere, prezentare, degustare. Societatea a aparut pe piata brasoveana inca din 1994 si a avut succes. A devenit in perioada imediat urmatoare un actor favorit pe piata produselor si preparatelor din carne din orasul nostru. A ramas in continuare, chiar si astazi, una din societatile care la auzirea numelui, nu duce decat la ideea de calitate, prospetime, gust. Avantajul acestei societati l-a reprezentat si-l reprezinta faptul ca aceasta isi procura animalele de la locuitorii din zona, simtindu-se astfel aroma naturala a carnii animalelor crescute si hranite sanatos, fara a fi vorba despre hrana sub forma concentratelor. Asadar, firma s-a impus pe piata atat prin calitatea produselor si serviciilor oferite, cat si prin faptul ca a fost in permanenta alaturi de clientul final, oferindu-i tot ceea ce este necesar pentru multumirea lui. Ca o evolutie fireasca in dezvoltarea afacerii, SC Sergiana nu s-a redus numai la productia produselor din carne, ea dezvoltandu-si distributia proprie si vanzarea produselor atat in magazinele proprii cat si in magazinele mici, supermarket-uri, hypermarket-uri. Prin productie, distributie si vanzare proprie se realizeaza cheltuieli mai mici fata de situatiile in care distributia si vanzarea produselor ar fi asigurate de alte societati. Aceste avantaje ale firmei contribuie in foarte mare masura la: Asigurarea calitatii inalte a produselor; Urmarirea produselor in timpul distributiei si vanzarii chiar de catre reprezentantii SC Sergiana. 1|Page

Aplicarea unor preturi acceptabile produselor, societatea adresandu-se oricarui consumator indiferent de nivelul venitului. Societatea dispune de un abator modern, avand utilaje si tehnologii moderne din Germania, punctele de lucru fiind in Sercaia si Poiana Marului. Punctele de desfacere s-au multiplicat de pe un an pe altul. Daca la inceput societatea comercializa o gama restransa de produse in magazinele din Poiana Marului si Zarnesti, astazi putem vorbi despre existenta unui numar mare de magazine proprii in Brasov, dar si de alte magazine care comercializeaza produsele firmei Sergiana. Acestea au ajuns si in alte judete cum ar fi: Bucuresti, Constanta, Arges, Timis, Prahova. E adevarat, in aceste judete piata de desfacere nu este ca in Brasov intrucat clientii din aceste zone s-au axat deja pe produse din judetele lor, ramanand fideli acestora. Totusi, SC Sergiana nu s-a dezechilibrat deloc. Din contra, s-a luat hotararea sa se distribuie in continuare produsele, insa in cantitati mai mici, si sa se realizeze activitati promotionale in acele zone. Imaginea societatii s-a imbunatatit si odata cu deschiderea restaurantului Sergiana amplasat in centrul orasului- chiar langa acesta se afla si magazinul propriu care ii fac parca pe clienti sa pofteasca si in restaurant pentru a incerca produsele gata preparate. Terasa- restaurant CeasuRau, Casa Tudor si fast-food-urile Necs apartin tot proprietarilor SC Sergiana, meniurile fiind constituite cu produsele societatii. Sergiana si-a diversificat activitatea, infiintadu-se si o brutarie in anul 2000.E adevarat, pe piata panificatiei au aparut o multitudine de fabrici si fabricute, iar amenintari erau din toate partile. SC Sergiana a hotarat inchiderea fabricii de paine 4 ani mai tarziu, intrucat painea trebuia transportata cam 40 km pana sa ajunga in magazinele de desfacere din Brasov, iar cheltuielile cu transportul erau destul de mari. Societatea Sergiana, chiar daca are in urma doar 12 ani, se poate mandri cu o performanta la nivelul pietei productiei de carne si preparatelor din carne. Si, in tot acest timp, cei ce au infiintat firma nu s-au redus numai la continuarea activitatii principale de productie a preparatelor din carne ci s-au orientat si spre distributie, vanzare, realizare restaurante, fastfood-uri, brutarie si chiar o firma de constructii in anul 2003. Aceasta s-a intamplat imediat dupa 1 septembrie 2003 cand societatea a semnat proiectul RICOP prin care a primit fonduri pentru realizarea retehnologizarii. Aceste fonduri au fost distribuite pentru construirea unui nou abator. Societatea a gasit mai profitabila deschiderea unei firme de constructii decat sa apeleze la alte societati. Astfel, la sfarsitul anului 2004, abatorul a fost finalizat si a inceput sa functioneze la parametrii Uniunii Europene. In 2005 s-a deschis carmangeria din curtea vechiului abator Sergiana Poiana Marului. 2|Page

1.2 Date de prezentare, obiectul de activitate Denumirea societatii: SC. Sergiana Prodimpex SRL Forma juridica a societatii: societate cu raspundere limitata infiintata in conformitate cu prevederile Legii Nr. 31/1990, avand un capital subscris varsat de 1.400.000 Ron. Numar de inregistrare la Registrul Comertului: J 08/3570/1994 Cod unic de inregistrare: 6981790 Sediul societatii: localitatea Poiana Marului, Str. Republicii nr. 339B, judetul Brasov. Durata de activitate: nelimitata, punctul de inceput fiind data de inregistrare la Registrul Comertului Capitalul sau este integral privat. Capitalul social initial, subscris si varsat a fost de 10 RON, integral privat, impartit in 20 parti sociale a cate 0.5 RON fiecare. In baza incheierii de autentificare nr. 7224/1998, capitalul a fost majorat cu 18.190 RON, ajungand la 18.200 RON. In baza incheierii de autentificare nr. 18288/1998, capitalul a fost majorat cu 23.600, ajungand la 41.800 RON. Prin actul aditional cu dare de data certa din 04.11.2004, inregistrat la Registrul Comertului la data de 31.03.2005, capitalul social subscris si varsat al SC Sergiana Prodimpex SRL, in baza incheierii de autentificare nr. 11639/2005, este de 1.400.000 RON, fiind impartit in 14.000 parti sociale a cate 100 RON fiecare. Structura asociatilor SC Sergiana SRL este urmatoarea: Nr. Nr. Crt. Denumire asociat parti sociale 1 Neculoiu Tudor 2 Cabal Sergiu 3 Cabal Gheorghe TOTAL detinute 7 000 3 500 3 500 14 000 de Valoare Valoare Participare la capital (%) 50 25 25 100% nominala(RON) totala(RON) 100 100 100 100 700 000 350 000 350 000 1 400 000

Domeniul de activitate al societatii

3|Page

Activitatea principala conform codului CAEN 1513- Productia, prelucrarea si conservarea carnii(exclusive carnea de pasare) grupa 15- Industria alimentara si a bauturilor. Aceasta clas include: - producia de carne proaspt, refrigerat sau congelat, n carcas; - producia de carne proaspt, refrigerat sau congelat, tranat. Aceasta clas include, de asemenea: - producia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lnei de pe ovine; - obinerea de grsimi comestibile de origine animal; - prelucrarea organelor i mruntaielor rezultate din tierea animalelor; - producia de ln. Aceasta clas exclude: - obinerea grasimilor de pasre, comestibile; - ambalarea crnii, pe cont propriu, de catre comercianii cu ridicata; - ambalarea crnii, pe baz de tarif sau contract 1.3 Structura organizatorica a SC Sergiana Prodimpex SRL Prezentarea organigramei societatii SC Sergiana Prodimpex SRL are un design organizational piramidal, cu o structura departamentala formata din 5 functiuni: productie de carne si preparate din carne, department economic, department resurse umane, departament de dezvoltare si departament comercialvanzari. Managementul societatii urmareste aplicarea principiului de reducere a numarului de nivele ierarhice din cadrul structurii organizationale, in vederea aplatizarii structurii piramidale. Societatea are aproximativ 180 de angajati, la aproximativ 50 de persoane exista un maistru, dar si la nivelul fiecarei sectii sunt 2 sefi de echipa care coordoneaza activitatea. Fabrica de preparate din carne este alcatuita din 7 sectii: 4|Page Transare: 60 de persoane dintre care un maistru si 2 sefii de echipa; Preparare: 45 de persoane dintre care un maistru si 2 sefii de echipa; Ambalare: 20 de persoane dintre care un maistru si un sef de echipa;

Ghituire: 30 de persone dintre care un maistru si 2 sefii de echipa; Afumare: 10 persone dintre care un sef de echipa; Livrare:15 personae dintre care un sef de echipa.

Macelarii angajati fac din transare o adevarata arta dand specialitatilor si afumaturilor diferite forme atrctive,deoarece stim foarte bine ca ochiul dumneavoastra este cel care alege. Prepararea specialitatilor si afumaturilor este o imbinare intre procedeele de presare, fierbere si afumare naturala.

2. Aplicatie practica la SC. Sergiana Prodimpex.S.R.LLa SC.Sergiana Prodimpex.SRL se fabrica 2 tipuri de produse: ceafa de porc afumata (produsul A) si muschi file afumat (produsul B) in 2 sectii (sectia de preparare si afumare) . Pentru fabricarea acestora se efectueaza o serie de cheltuieli: Sectie Produs Suma Cheltuieli directe Preparare Ceafa de porc Muschi file 2000 4000 Cheltuieli indirecte Preparare 1600 Cheltuieli generale de admistratie 2000 Afumare Ceafa de porc Muschi file 3000 2000

Sectie Suma

Afumare 1800

Suma

Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se realizeaza in functie de cheltuielile directe, iar repartizarea cheltuielilor generale de adimistratie in functie de costul de sectie. Productia obtinuta pe parcursul lunii este: - ceafa de porc afumata 16000 lei - muschi file afumat 13000 lei Productia neterminata de ceafa afumata la sfarsitul lunii este de 1400 lei. Sa se inregistreze operatiile corespunzatoare. 1. Colectarea cheltuielilor directe: % 921s1A 5|Page = 901 11 000 2 000

921s1 B 921 s2 A 921 s2 B 2. Colectarea cheluielilor indirecte % 923s1 A 923 s2 B = 901

4 000 3 000 2 000

3 400 1 600 1 800

3. Inregistrarea productiei pe parcursul perioadei la pret prestabilit 931A 931B = 902A = 902B 16 000 13 000

4. Inregistrarea productiei in curs de executie in valoare de 1 400 la produsul A la sfarsitul perioadei 933A = 921A 1 400

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra celor directe

D 1 600

921 s1

C

D 1 800

921 s2

C

ks =

Ch .inds 1

B

=

r

1600 = 0.2 2000 + 6000

Cota ch s1 A = 0.2 * 2 000 = 400 Cota ch s1 B = 1 600 - 400 = 1 200 % = 921A 921 B 6|Page 923 s1 1 600 400 1 200

ks =

Ch .inds 2

B

=

r

1800 = 0.36 3000 + 2000

Cota ch s2 A = 0.36 * 3 000 = 1 080 Cota ch s1 B = 1 800 1 080 = 720 % = 923 s2 1 800 1 080 720

921A 921B

6. Inregistrarea si decontarea costului efectiv asupra productiei terminate:

D 921 A C 2 000 1400 3 000 400 1 080 Sfd 5080

D 921 B 4 000 2 000 1 200 720

C

Sfd 7 920

902 A B

= 921 A B

13 000 5 080 7 920

7. Determinarea si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite

D 902 A C 5080 16 000 Sfc 10920

D 902 B C 7 920 13 000 Sfc 5080

7|Page

903 = 902 A B A B

16 000 10 920 5 080

8. Operatiunile de inchidere a conturilor

D 931 16 000 13 000

C

D 903 16000

C

Sfd 29 000

901 = % 931 903 933 = 901

13 000 29 000 16 000 1 400

D 1 400

933

C 1 400

D 901 C 13 000 11 000 3 400 1 400

8|Page

Mai jos vom analiza operatia de productie a produsului costita afumata.

9|Page

Nr. ctr 1

Operatia economicaColectarea cheltuielilor cu materiile prime i materialele 1.1. Consumul de materii prime la: - secia I - procesare - secia II - afumare 1.2. Consumul de materiale auxiliare la seciile principale de producie la: - secia I - procesare - secia II - afumare la seciile auxiliare: - centrala de ap (CA) - staia de transformatoare (ST) la sectorul administrativ: Cheltuielile cu salariile, contribuiile la asigurrile sociale i protecia social 2.1. Salariile muncitorilor din seciile de baz: - secia de baz I - procesare - secia de baz II - afumare 2.2. Salariile personalului din seciile auxiliare: - centrala de ap - staia de transformatoare 2.3. Salariile personalului tehnic, administrativ i de conducere al seciilor: - secia de baz I - procesare - secia de baz II - afumare 2.4. Salariile personalului din sectorul administrativ: Cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor corporale 3.1. La seciile principale de producie - secia de baz I - procesare - secia de baz II - afumare 3.2. la seciile auxiliare: - centrala de ap - CA - staia de transformatoare - ST 3.3. la sectorul administrativ:

Sume

3.000 2.000

1.000 500 300 200 100

2

4.000 2.500 600 400

650 350 2.000

3

1.500 1.000 300 200 500 20.000

4

5

Obinerea produselor finite: 1.000 buc. la preul de nregistrare (costul prestabilit) de 20 lei / buc. Livrrile reciproce de utiliti ntre seciile auxiliare: 5.1. ST livreaz energie electric la CA 5.2. CA furnizeaz ap pentru ST Contravaloarea produciei seciilor auxiliare livrat la celelalte sectoare de activitate 6.1. Contravaloarea produciei de ap livrat la seciile principale de producie:

200 100

6 10 | P a g e

Pe baza datelor enunate vom efectua : - nregistrarea cheltuielilor n contabilitatea de gestiune; - calcularea costului produciei finite; - decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare; - decontarea produciei seciilor auxiliare livrat altor sectoare de activitate; - repartizarea cheltuielilor indirecte de producie; - repartizarea cheltuielilor generale de administraie; - nregistrarea produciei n curs de execuie; - nregistrarea produciei finite la costul efectiv; - nregistrarea diferenelor (abaterilor) dintre costul efectiv al produciei finite obinute i costul prestabilit i costul prestabilit (preul de nregistrare); - nchiderea conturilor contabilitii de gestiune. 1. nregistrarea cheltuielilor cu materiile prime i auxiliare % = 901 Decontri interne privind cheltuielile 921 Cheltuielile activitii de baz 921/SI 3.000 921/SII 2.000 922 Cheltuieli activiti auxiliare 922/CA 300 922/CE 200 923 Cheltuieli indirecte de producie 923/SI 1.000 923/SII 500 924 Cheltuieli generale de administraie 2. nregistrarea cheltuielilor cu salariile, contribuiile i protecia social % = 901 Decontri interne privind cheltuielile 921 Cheltuielile activitii de baz 921/SI 4.000 921/SII 2.500 922 Cheltuieli activiti auxiliare 11 | P a g e

7.100 5.000

500

1.500

100

10.500 6.500

1.000

922/CA 600 922/CE 400 923 Cheltuieli indirecte de producie 923/SI 650 923/SII 350 924 Cheltuieli generale de administraie

1.000

2.000

3. nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor corporale % = 901 Decontri interne privind cheltuielile 922 Cheltuieli activiti auxiliare 922/CA 300 922/CE 200 923 Cheltuieli indirecte de producie 923/SI 1.500 923/SII 1.000 924 Cheltuieli generale de administraie 4. nregistrarea produciei finite la costul prestabilit (1.000 buc. 20.000 lei / buc.) 931 Costul produciei obinute = 902 Decontri interne privind producia obinut

3.500 500

2.500

500

20.000

5. Decontarea consumurilor reciproce dintre seciile auxiliare 5.1. 5.2. 922/CA 922/ST = = 922/ST 922/CA 200 100

6. Decontarea contravalorii produciei seciilor auxiliare livrat ctre celelalte sectoare de activitate 6.1. Contravaloarea produciei centralei de ap - CA % = 923 Cheltuieli indirecte de producie 923/SI 900 923/SII 350 924 12 | P a g e 922 CA 1.300

Cheltuieli activiti auxiliare 1.250

Cheltuieli generale de administraie 6.2. Contravaloarea produciei staiei de transformatoare - ST % = 922 ST Cheltuieli activiti auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producie 923/SI 350 923/SII 250 924 Cheltuieli generale de administraie 7. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie 921 = 923 Cheltuielile activitii de baz Cheltuieli indirecte de producie 921/SI = 923/SI 4.400 921/SII = 923/SII 2.450

50 700 600

100

3.425

8. Repartizarea cheltuielilor generale de administraie (avand ca bz de rep costurile de prod) a) Coeficientul de suplimentare KSCg = 2750 / (11400 + 6950) = 0,14986 b) Includerea n costul produselor a cotelor de cheltuieli generale de administraie 921 Cheltuielile activitii de baz 921/SI 921/SII = 924 2.750 Cheltuieli generale de administraie 1.707,720 (0,14986 11.400) 1.042,280 (0,14986 6.950)

9. nregistrarea costului de producie efectiv al produciei n curs de execuie Producia n curs de execuie la finele lunii este de 3.250.000 lei repartizat astfel: - secia I 2.750 - secia II 500 933 = 921 Costul produciei n curs de execuie Cheltuielile activitii de baz 13 | P a g e

3.250

921/SI 921/SII 10. nregistrarea costului efectiv al produciei: Total cheltuieli (costul complet) SI SII TOTAL 13.107,720 7.992,280 21.100 = execuie 2.750 500,000 3.250 Costul efectiv al produciei n curs de

2.750 500

Secia

Costul efectiv (complet) al produciei finite 10.357,720 7.492,280 17.850 17.850

902 Decontri interne privind producia obinut

921 Cheltuielile activitii de baz 921/SI 921/SII 10.357,720 7.492,280

11. nregistrarea diferenelor de pre

903 Decontri interne privind diferenele de pre

=

902 Decontri interne privind producia obinut

2.150

12. Decontarea costului efectiv al produciei finite obinute 901 Decontri interne privind cheltuielile = 931 Costul produciei obinute 17.850

13. nchiderea contului 903 Decontri interne privind diferenele de pre 931 Costul produciei obinute = 903 Decontri interne privind diferenele de pre 14. Decontarea costului efectiv al produciei n curs de execuie 901 Decontri interne privind cheltuielile 14 | P a g e = 933 Costul produciei n curs de execuie 3.250 2.150

La nceputul perioadei urmtoare se deschide contul produciei n curs de execuie cu formula contabil invers (933 = 901 i 921 = 933).

15 | P a g e

FIELE DE CONT 901 17.850 3.250 21.100 921 5.000 7.100 10.500 3.500 21.100 17.850 6.500 6.850 18.350 3.250 18.350

Decontri interne privind cheltuielile 921 SI 3.000 4.000 4.400 1.707,720 13.107,720

Cheltuielile activitii de baza

2.750 10.357,720

13.107,720

921 SII 2.000 2.500 2.450 1.070,735 7.992,280

500 7.492,280

7.992,280

Cheltuielile activitii de baza 922 500 1.000 500 200 100 2.300 200 100 1.300 700 2.300

Cheltuielile activitii de baza 922 CA 300 600 300 200 1.400

100 1.300

1.400

Cheltuieli activiti auxiliare 922 ST 200 400 200 100 900 200 700

Cheltuieli activiti auxiliare 923 1.500 1.000 2500 1.250 600 6.850 6.850

900

6.850

Cheltuieli activiti auxiliare

Cheltuieli indirecte de productie

923 SI 1.000 4.400 650 1.500 900 350 4.400 4.400 16 | P a g e Cheltuieli indirecte de producie

923 SII 500 2.450 350 1.000 350 250 2.450 2.450 Cheltuieli indirecte de producie

933 17 | P a g e

902

2.750 500 3.250

3.250 3.250

17.850 17.850

20.000 2.150 17.850

Costul produciei n curs de execuie 2.150 2.150

Decontri interne privind producia obinut 903

Decontri interne privind diferenele de pre

Produsul costita afumata trece prin 2 sectii: procesare si afumare. In analiza costului acestuia s-a tinut cont si de sectiile auxiliare: centrala termica si statia de transformare, s-au luat in calcul salariile aferente personalului, cheltuielile cu amortizarile.

3. Concluzii

Costul prezint un rol deosebit pentru organizarea i desfacerea produciei. De aici i importana calculrii operative i precise a costurilor de producie. A calcula costul de producie nseamn a colecta i repartiza cheltuielile care se efectueaz la nivelul unei ntreprinderi n scopul fabricrii i desfacerii unei uniti de produs, respectiv a ntregii producii. ntruct furnizeaz informaii despre latura valoric a procesului de producie, contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor creeaz premisele cunoaterii unei pri din cheltuielile materiale i de munc vie ce se efectueaz de fiecare unitate productiv pentru fabricarea i desfacerea produciei sale. Scopul analizei costurilor nu mai este doar cunoaterea costului produselor, ci i gestionarea resurselor economice ale ntreprinderii. A gestiona resursele i costurile nu nseamn numai a ncerca reducerea lor, ci i obinerea celui mai bun echilibru ntre cheltuial

18 | P a g e

i utilitatea pe care ea o creeaz. Aceasta nseamn a lua decizii bune n toate domeniile care au influene asupra resurselor i costurilor ntreprinderii. Decizia managerial trebuie s se sprijine pe costuri pertinente (costuri care permit luarea celor mai bune msuri pentru gestiunea ntreprinderii), recunoscute prin caracteristicile lor previzionale care nregistreaz i costurile ascunse sau de oportunitate, costurile sociale i costurile externe. Deoarece deciziile vizeaz activiti viitoare, managementul solicit n acest sens informaii detaliate privind costurile viitoare, unele din acestea nefiind incluse n sistemul de colectare a datelor contabilitii. n acest context, a controla costurile devine o problem primordial pentru manager i ceilali factori responsabili dintr-o entitate public sau ntreprindere. Cel mai bun cost pentru o ntreprindere prestatoare de servicii sau de producie nu este neaprat cel mai sczut, ci acela care survine n locul i la momentul oportun, care parvine utilizatorului oportun i care ofer precizia dorit de acesta.

19 | P a g e