CAPITOLUL 1

Prezentarea Societăţii

1.1. Forma juridică

Societatea este persoană juridică română şi este înfiinţată ca societate pe

acţiuni în conformitate cu legislaţia română aplicabilă şi cu dispoziţiile prezentului Act

Constitutiv.

Principalii acţionari ai societăţii sunt: S.C EUROMEX S.A. Bucureşti, S.I.F

MUNTENIA Bucureşti si alţi acţionari.

1. 2.Denumirea societăţii

Denumirea societăţii este S.C. Sticla Turda S.A., aceasta va fi urmată de datele

referitoare la capitalul social, numărul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului

si sediul acestuia.

S.C. Sticla Turda S.A. are cod unic de înregistrare RO 202190 şi este

înregistrat la Registrul Comerţului sub numărul J12/03/1991.

Sediul social al societăţii este in Turda, str. Fabricii, nr. 71, jud. Cluj.

1.3. Durata societăţii

Societatea este constituită pentru o perioadă de timp nelimitată începând cu

data înmatriculării sale la Oficiul Registrului Comerţului.

1.4. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al Societăţii va fi fabricarea articolelor din sticlă. In

prezent, compania ofera o gama largă de produse, acestea sunt fabricate în timpul

procesului de topire a sticlei.

Gama de produse cuprinde:

- articole de uz casnic din sticlă de culoare albă: tumblere si ochelari, boluri,

scrumiere, vaze , etc.;

- articole din sticlă colorată: candelabre, abajururi, etc.;

1

- articole de sticlă de culoare alba tehnice: ceşti sedimenatare, aparate de decantare

pahare, etc.

- forme de prelucrare de sticlă de oxigen tehnic.

In prezent, peste 80% din producţie este exportată, produsele fiind apreciate şi solicitate

de importanti importatori din Germania, SUA, Japonia, Elveţia, Australia, Italia, Marea

Britanie.

Domeniul principal de activitate :

Cod CAEN 231 : Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla.

Activitatea principală :

Cod CAEN 2313 : Fabricarea articolelor din sticlă.

Activităţi secundare:

Cod CAEN 2314: Fabricarea fibrelor din sticlă;

Cod CAEN 2319: Fabricarea de sticlărie tehnică;

Cod CAEN 9003: Activităţi de creaţie artistică.

1.5. Capital social si acţiuni

Capitalul social total subscris al Societăţii este de 1.332.220,00 RON, divizat

în 532.888 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,50 RON fiecare.

1.6. Scurt istoric

Fabrica de Sticlă din Turda a luat fiinţă în anul 1921. Principalul fondator al

Fabricii a fost Banca Centrala pentru Industrie si comerţ S. A. cu sediul in Cluj care a

elaborat si publicat un prospect de constituire. Construirea fabricii a început în toamna

anului 1921, intrînd în probe tehnologice în august 1922 astfel încît în luna septembrie

ale aceluiasi an începînd producţia.

La începutul activităţii fabricii au funcţionat doua cuptoare mici în care se

producea sticla verde iar în anul 1923 a început producţia la cuptorul al doilea. In urma

bilanţurilor făcute de consiliul de Administratie asupra rezultatelor obtinute la capitolul

2

beneficii, văzaîdu-se ca rentabilitatea este asigurată din plin,, s-a hotarat, la sfîrsitul

anului 1923, să se construiească încă un cuptor. Din acel moment 3 cuptoare realizau o

producţie de 2,5 to zilnic, obţinîndu-se de această dată sticlă albă.

In anul 1926 s-a construit şi s-a dat în funcţiune al 4-lea cuptor pe

amplasamentul cuptoarelor 1-2 iar în anul următor şi cuptorul nr. 5.

Intrarea în funcţiune in anii 1926 - 1927 a celor doua cuptoarea a dus la o dublare a

producţiei fată de 1924. Paralel cu construirea cuptoarelor de topit sticlă, au fost puse în

funcţiune şi cuptoarele de recoacere, s-au construit ateliere de finisare, slefuire, sculptare,

pictare. Aceasta dezvoltare a determinat si si necesitatea infiintarii unui atelier de

samotare pentru fabricarea produselor refractare (blocuri, caramizi etc).

Pana în anul 1929 s-au realizat sporuri de productie, intrarea în criza a făcut

să se sisteze si lucrarile de investitii, iar productia a inregistrat cele mai mari scaderi.In

anii 1930 - 1931 odata cu criza s-a agravat atangand punctul culminant la mijlocul anului

1932, dupa care au incput manifestari ale unor semne de inviorare si depasire a stadiului

de criza. Dupa 4 ani de la intrarea in functiune, in 1926, numarul salariatilor a sporit la

615, din care acum 509 erau romani i numai 106 erau straini. In 1928 s-a ajuns la 850 de

angajati dintre care peste 750 erau romani. In anul urmator, din totalul sticlarilor calificati

30 la suta erau romani.

La sfarsitul anului 1933, se realizase o productie de 4271 tone. Incepand cu

anul 1934 activitatea fabricii s-a concentrat asupra perfectionarii instalatiilor vechi si a

construirii de noi agregate, ca urmare a marilor comenzi pe care le avea de onorat.

In anul 1936 a inceput construire unei sectii de geamuri care, in acelasi an a si

intrat in productie si a functionat pana in anul 1938. Construirea de obiective noi,

sporirea numarului de salariati au facut ca productia fabricii sa creasca de la 6,3 milioane

kg in 1940, la peste 8,5 milioane kg in 1941.Este de mentionat ca la acest spor de

productie a contribuit sectia de fiole prin importarea a doua masini.

Perioada 1966 - 1968 este caracterizata prin reconstruirea totala a intreprinderii

in cadrul modernizarii si sistematizarii, asezarea procesului tehnologic intr-un flux

continuu, si construirea unui atelier scoala modern.

Perioada 1969 - 1971 marcheaza o dezvoltare a capacitatilor de productie, prin

inzestrarea intreprinderii cu masini automate, cu caracteristici tehnice superioare.

3

CAPITOLUL 2

Analiza costurilor la S.C. Sticla Turda S.A.

Societatea Comercială Sticla Turda S.A. este structurata pe 2 secţii principale

de producţie, si anume:

- sectia 1 ( S1 ) : producţia de sticla verde;

- sectia 2 ( S2 ) : producţia de sticla alba;

Societatea mai dispune de trei sectii auxiliare : un atelier de intretinere si

reparatii ( AIR ), centrala electrica ( CE ), centrala termica ( CT ) si de asemenea in

structura intreprinderi figureaza un sector administrativ si de conducere.

Societatea fabrica 2 produse : boluri ( A ) si candelabre ( B ), care parcurg

fluxul tehnologic al celor 2 sectii de baza.

In cursul perioadei de gestiune in luna octombrie 2009, se lanseaza in fabricatie:

- comanda 1 ( C1 ) reprezentand o reparatie la sectia principala de productie S2;

- comanda 2 ( C2 ) reprezentand o reparatie capitata de sediul administrativ.

La inceputul perioadei exista un stoc o productie in curs de executie in valoare

de 20 000 lei la produsul B.

Etapele de calculatie a costurilor sunt:

1. Colectarea cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile sunt repartizate

astfel: materii prime - total – 125 500 lei, din care :

pentru S1 : produsul A 65 000

pentru S1 : produsul B 30 000

pentru S2 : produsul A 15 000

pentru AIR : C1 4 000

: C2 5 000

pentru sectorul desfacere 6 500

: materiale consumabile - total – 14 000 lei, din care:

pentru S1 9 000

4

materiale consumabile la CT 5 000

Se inregistreaza colectarea cheltuielilor directe si indirecte.

% = 901 139 500 921 S1 95 000 A 65 000 B 30 000 921 S2 A 15 000 922 AIR 9 000 C1 4 000 C2 5 000 925 6 500 923 S1 9 000 922 CT 5 000

2. Colectarea cheltuielilor cu salariile repartizate astfel:

- salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza - total - 100 000 lei, din

care:

pentru S1 : produsul A 20 000

pentru S1 : produsul B 20 000

pentru S2 : produsul A 35 000

pentru S2 : produsul B 25 000

- salariile muncitorilor direct productivi din atelierul de reparatii - total - 8 000 lei,

din care :

pentru C1

3 500

pentru C2

4 500

- salariile personalului indirect productivi sunt urmatoarele:

pentru S1 8 000

pentru S2 6 000

pentru AIR 3 000

pentru CT 5 000

pentru CE 2 500

pentru sectorul administrative 18 000

5

pentru sectorul desfacere 9 000

Se inregistreaza colectarea cheltuielilor cu salariile

% = 901 159 500 921 S1 40 000 A 20 000 B 20 000 921 S2 60 000 A 35 000 B 25 000 922 AIR 8 000 C1 3 500 C2 4 500 923 S1 8 000 S2 6 000 922 AIR 3 000 ch.com 3 000 922 CT 5 000 922 CE 2 500 924 18 000 925 9 000

3. Colectarea cheltuielilor cu asigurarile si protectia sociala reprezentand 30% din salarii

% = 901 47 850 921 S1 12 000 A 6 000 B 6 000 921 S2 18 000 A 10 500 B 7 500 922 AIR 2 400 C1 1 050 C2 1 350 923 S1 2 400 S2 1 800 922 AIR 900 Ch.com 900 922 CT 1 500 922 CE 750 924 5 400 925 2 700

4. Colectarea cheltuielilor cu energia si apa: la sectia 1 1 300

: la sectia 2 2 400

6

923 = 901 3 700 S1 1 300 S2 2 400 5. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate repartizate astfel:

- la sectiile principale de productie – total – 7 000 lei, din care:

pentru S1 4 500

pentru S2 2 500

- la AIR 2 000

- la sectorul desfacere 700

% = 901 9 700 923 7 000 S1 4 500 S2 2 500 922 AIR 2 000 Ch.com 2 000 925 700

6. Inregistrarea productiei in curs de executie

921 = 933 20 000 B B

7. Inregistrarea productiei la pret prestabilit astfel:

pentru produsul A - 100 000

pentru produsul B - 90 000

931 = 902 190 000 A 100 000 B 90 000

8. Inregirstrarea repartizarii cheltuielilor comune aferente atelierului de intretinere si

reparatii asupra comenzilor C1 si C2. Baza de repartizare o reprezinta salariile directe.

K = ( 3 000 + 900 + 2 000 ) / ( ( 3 500 + 4 500 ) = 0, 7375

Cota cheltuielilor AIR asupra C1 este : 3 500 * 0, 7375 = 2581

Cota cheltuielilor AIR asupra C2 este : 5 900 – 2581= 3319

922 AIR = 922 5 900 C1 ch.com 2 581 C2 3 319

7

9.Inregistrarea cheltuielilor AIR asupra celor 2 comenzi si anume la sectia principala de

productie si la sectorul administrative si de conducere.

923 S2 = 922 AIR C1 11 131

924 = 922 AIR C2 14 169

10. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor cu centrala electrica astfel : 25 % - S1; 20 % -

S2 ; 35 % - sector administrative; 20 % - sector desfacere.

% = 922 CE 3 250 923 S1 813 S2 650 924 1 137 925 650

11. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor cu centrala termica, astfel : 75 % - S2; 25 % -

sector administrativ.

% = 922 CT 11 500 923 S2 8 625 924 2 875 12. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor indirecte de productie asupra activitatii de baza

in functie de consumurile directe de materii prime.

Pentru S1 : K = 26 013 / ( 65 000 + 30 000 ) = 0, 2738

Cota cheltuielilor indirecte pentru produsul A este : 65 000 * 0, 2738 = 17 797

Cota cheltuielilor indirecte pentru produsul B este : 26 013 – 17 797 = 8 216

% = 923 S1 26 013 921 A A 17 797 B B 8 216

Pentru S2 : 921 A = 923 S2 A 33 106

13. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie asupra activitatii de

baza in functie de costul de productie.

K = 41 581 / ( 202 403 + 116 716 ) = 0, 1302

8

Cota cheltuielilor generale de administratie asupra produsului A este : 202 403 * 0, 1302

= 26 353;

Cota cheltuielilor generale de administratie asupra produsului B este : 41 581 – 26 353 =

= 15 226.

921 = 924 41 581 A A 26 353 B B 15 228

14. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor de desfacere asupra activitatii de baza in functie

de costul la acest moment.

K = 19 550 / ( 228 756 + 131 942 ) = 0, 0542

Cota cheltuielilor de desfacere pentru produsul A este : 228 756 * 0, 0542 = 12 399

Cota cheltuielilor de desfacere pentru produsul B este : 131 942 * 0, 0542 = 7 151

921 = 925 19 550 A A 12 399 B B 7 151

15. Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei de gestiune.

933 = 921 28 000 B

16. Inregistrarea decontarii costului aferent activitatii de baza si inregistrarea diferentelor

de prêt aferente.

902 = 921 352 250 A A 241 155 B B 111 095

903 = 902 162 250 17. Inchiderea conturilor ramase deschise

901 = % 360 250 931 190 000 903 162 250 933 8 000

9

CONCLUZII

Costul de producţie este un indicator economic important pentru firmele

producătoare cu o sferă largă de utilizare. La baza obţinerii unui bun, stau resursele.

Acestea sunt limitate, imprimând acelaşi caracter şi bunurilor economice produse. Din

acest motiv, bunurile economice, ca şi resursele, se achiziţionează în schimbul unui preţ.

Decizia de a produce un bun economic presupune renunţarea la utilizarea unor resurse

într-un scop alternativ. Din acest considerent, toate costurile sunt costuri de oportunitate.

Acesta reprezintă principala restricţie a firmelor producătoare în maximizarea profitului

Calculaţia costului reprezintă un calcul complex de agregare a cheltuielilor, bazat

pe un set de calcule economico-matematice, în scopul determinării costului unui anumit

tip de producţie, atât unitar, cât şi total. Competitivitatea este o stare de performanţă, ce

caracterizează desfăşurarea activităţii economice sau producerea unui bun economic, prin

costuri mici şi calitate înaltă, în comparaţie cu perioada precedentă; în comparaţie cu

producătorul-lider din domeniul dat.

Stabilitatea financiară a întreprinderii este joasă. Ea este determinată de un întreg

complex de cauze obiective, care au predeterminat criza: s-au redus sursele de finanţare

în cadrul întreprinderii, ceea ce demonstrează creşterea datoriilor şi reducerea autonomiei

financiare şi rentabilităţii financiare; stabilitatea firmei s-a redus, deoarece s-a micşorat

esenţial capitalul de lucru, fondul de rulment, s-a majorat capitalul constant, în funcţie de

creşterea datoriilor atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt; scumpirea considerabilă a

agenţilor energetici şi a materialelor auxiliare; dobânzi înalte la credite cauzate de politici

de creditare ineficiente.

RECOMANDARI

Pornind de la concluziile expuse mai sus, se propun următoarele recomandări:

Aplicarea managementului costurilor şi sistemului de management prin centre

de cost în cadrul fabricilor detopire a sticlei;

Reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil și apa;

Reducerea cheltuielilor salariale pe unitate de produs;

10

Micșorarea prețurilor de desfacere;

Implementarea noilor tehnologii de producere şi prelucrare a sticlei;

Implementarea tehnologiilor avansate privind reducerea cheltuielilor materiale şi

umane.

Consider că aplicarea acestor recomandări propuse societatii comerciale va asigura

realizarea scopului final, creşterea rezultatelor şi performanţelor agenţilor economici, va

duce la sporirea competitivităţii producţiei la întreprinderea productiei de sticla.

11

BIBLIOGRAFIE

suport curs, seminar;

www.bvb.ro ;

www.sticla-turda.ro

12